ÎN BALCANI

RĂZBOI&PACE

BROȘURAELEVULUI

PARTEA 1

■ După vizionarea fragmentului video 1A al documentarului “Război & Pace în Balcani”, uitați-vă la harta care prezintă marile imperii în anul 1914.

- Indicați care imperii corespund formelor de mai jos:

Triunghi …………………………………………………………………………

cerc …………………………………………………………………………

hexagon …………………………………………………………………………

linii / orizontale …………………………………………………………………………

linii / verticale …………………………………………………………………………

linii / diagonale …………………………………………………………………………

1

■ Răspundeți la următoarele întrebări:

- După părerea dvs., de ce Primul Război Mondial a fost numit un război ”imperialist"?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- În toamna anului 1912, fotograful francez Auguste Léon călătorește din Franța în Balcani. Ce imperii traversează?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Ce naționalități și religii întâlnește în Bosnia-Herțegovina, în 1912?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Cunoașteți din care țară făcea parte Bosnia-Herțegovina înaintea Primului Război Mondial? Care era capitala țării?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

2

■ După vizionarea fragmentului video 1B al documentarului “Război & Pace în Balcani”, răspundeți la următoarele întrebări:

- Ce motive sunt menționate în film drept cauze ale numărului mare de pierderi de vieți omenești în rândul populației civile în Balcani? De ce credeți că pierderile au fost mai mari în Serbia decât în Franța și Germania?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Cu ce situații s-au confruntat femeile și copiii în timpul Primului Război Mondial? Fragmentul video ne arată că femeile din Bulgaria s-au revoltat. Notați două dintre motivele protestelor.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

3

După vizionarea fragmentului video 1C al documentarului ”Război & Pace în Balcani”, uitați-vă la cele două hărți care prezintă Europa înainte și după Primul Război Mondial.

1914 – ÎNAINTE DE PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

4

1919 – DUPĂ PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

5

■ Răspundeți la următoarele întrebări:

- Identificați pe hartă trei dintre Puterile Centrale care au pierdut războiul. Ce observații puteți face despre felul în care s-au schimbat acestea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Care sunt noile țări care s-au creat în Europa?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Care este cea mai mare schimbare pe care o observați în Balcani?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Care este cea mai mare schimbare în Grecia?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

6

PARTEA 2

Fotografiile și textele pot fi văzute direct în sala de expoziție sau puteți accesa următorul link:

http://www.goethe.de/ins/gr/lp/prj/eri/wap/enindex.htm

■ Examinați SURSELE (pag. 14) și citiți un fragment din jurnalul criminalistului elvețian Rudolph Reiss, din perioada în care a fost delegat în Monastir (Bitola), la sfârșitul anului 1916. Citiți scurta biografie a scriitorului.

■ Mergeți prin zona de expoziție (sau navigați pe pagina web) și găsiți seria de fotografii din Monastir care corespunde textului lui Reiss. Priviți fotografiile și citiți informațiile despre fotograf (fotograf francez anonim, la sfârșitul anului 1916/ începutul anului 1917).

■ Răspundeți la următoarele întrebări:

- Ce rol credeți că a jucat Reiss în război? Ce părere are el despre Primul Război Mondial?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Cum descrie Reiss populația civilă și copiii din Monastir? Ce fac aceștia pentru a supraviețui?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

7

- Alegeți una dintre fotografii și descrieți ce anume prezintă, ca și cum ați fi un martor ocular.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Reiss și fotograful din Monastir constituie două surse diferite de informații pentru noi. Observați diferențe sau asemănări între cele două surse ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Reiss menționează faptul că mulți dintre locuitorii orașului Monastir se refugiau în biserici. Există vreo fotografie în expoziție care să confirme acest lucru? Descrieți ce observați în această fotografie.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

8

■ Plimbați-vă prin zona de expoziție sau navigați pe paginile web relevante și găsiți secțiunea constituită în întregime din fotografii ale unor copii. Priviți fotografiile, citiți informațiile, notați numele fotografului și citiți scurta lui biografie.

■ Răspundeți la următoarele întrebări:

- Descrieți pe scurt cum arată și ce anume fac copiii din aceste imagini.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

- Încercați să vă imaginați că sunteți un copil al cărui oraș a luat parte la război. Descrieți, în 10 rânduri, o zi din viața voastră în timpul războiului.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

9

- În textul biografic, curatorii expoziției menționează faptul că fotograful își folosește aparatul de fotografiat pe post de “armă” în lupta pentru schimbare socială. Credeți că încearcă să ne transmită un “mesaj” prin fotografiile sale? În caz că da, care este mesajul? Vi se pare eficientă metoda aleasă (atât fotografiile pe care le-a făcut, cât și informațiile aferente)?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

10

■ Plimbați-vă prin zona de expoziție sau navigați pe paginile web relevante și găsiți secțiunea cu fotografii din Salonic. Priviți fotografiile, citiți informațiile, notați numele fotografului și citiți scurta lui biografie.

■ Răspundeți la următoarele întrebări:

- Notați naționalitățile soldaților din fotografii. Cărei alianțe credeți că aparțin?

NAȚIONALITATE ALIANȚĂ

…………………………………………………… ……………………………………………………

…………………………………………………… ……………………………………………………

…………………………………………………… ……………………………………………………

…………………………………………………… ……………………………………………………

…………………………………………………… ……………………………………………………

…………………………………………………… ……………………………………………………

- Găsiți fotografia care prezintă trupe armate provenind dintr-o țară din afara Europei. Ce naționalitate au acești soldați și cum se justifică participarea lor la un război care are loc pe teritoriul Europei?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

11

CONCLUZII ■ Răspundeți la următoarele întrebări:

- Notați ce surse de informații ați folosit în aceste exerciții: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

12

UN ALT EXERCIȚIU POSIBIL:

■ Citiți cu atenție următoarele fragmente literare:

“Era noapte când am intrat în Monastir și tot noapte, când am plecat. Străzile acestui mare oraș din Serbia erau neiluminate, casele întunecate, fără nicio lumină aprinsă. Locuitorii – orașul este populat de greci – merg pe furiș, ca hoții; vorbesc în șoaptă, tremură de frică când privesc spre cer și locuiesc în beciurile caselor sau în găuri făcute pe sub case. […] Noi am folosit piața publică drept loc de popas temporar. Orașul se află chiar în zona de luptă. Francezii, care s-au oferit să ne fie ghizi, ne-au arătat clădiri distruse de bombardamente, care arătau de parcă ar fi fost lovite de fulger, […] clădiri ce trebuie să fi fost cândva niște locuințe impozante. Locuitorii, toți cu măști atârnându-le de gât – purtau măștile zi și noapte ca să se apere de gaz.”

[…]

“O femeie cu un batic negru pe cap n-a ezitat să ne dea câteva sfaturi. “Să aveți măștile mereu la îndemână, fraților”, ne-a spus ea îngrijorată. “Zilele trecute bulgarii ne-au bombardat cu gaz și au omorât șase copii – stăteau în cerc și-și spuneau povești (erau vecini de-ai mei). Francezii i-au așezat în rând pe marginea drumului și i-au ținut acolo toată ziua, i-au filmat și fotografiat, chiar și pentru cărți poștale!”

Stratis Myrivilis., Viața în mormânt traducere de Peter Bien, Universitatea de Presă din New England, editura Quartet

Encounters, Cosmos Publishers (“ Orașul Fantomă” Capitol), 1977.

■ Teme de discuție:

- Ce fel de sursă reprezintă fragmentul de mai sus? Poate fi folosită literatura ca sursă istorică?

- Căutați informații biografice despre Stratis Myrivilis și explicați în ce împrejurări a aflat scriitorul despre cele întâmplate atunci în Monastir.

- Căutați elemente similare în fragmentul din cartea lui Myrivilis și jurnalul lui Reiss.

- Treceți la cel de-al doilea paragraf și căutați fotografia din expoziție care se potrivește descrierii scriitorului. Discutați rolul fotografiei și al cinematografiei în propaganda de război.

13

SURSE

■ Fragment din «Regatul Serbiei; încălcări de reguli și legi de război comise de austro-bulgaro-germani» (1919) de către criminalistul elvețian Rudolph Reiss.

12 decembrie, 1916

Sunt în Bitolj-Monastir, oraș pe care Aliații l-au recucerit de la bulgari și germani pe 19 noiembrie. Este un oraș expus, deloc protejat, toate posturile militare fiind cu mult în afara orașului. Și totuși, de când au pierdut acest oraș, bulgarii și germanii îl bombardează în continuu de pe sol și din avioane. Este adevărat că țintesc anume periferia și intrările în oraș, unde presupun ei că se află taberele de soldați și artileria. Acum câteva zile și-au schimbat însă tactica. Au început să atace centrul orașului, pe care-l mitraliază de ieri cu proiectile de calibru 210.

Locuitorii "au intrat în pământ", în pivnițe, sau în ceea ce ei numesc pivniță, i. e. beciuri simple, nearcuite, improvizate. Proiectilele mari, de 210, cum folosesc bulgarii și germanii în Bitolj, pătrund ca prin unt prin zidurile caselor de aici, din est. “Pivnițele” le dau măcar senzația de protecție acestor oameni îngroziți, femei, bătrâni, copii. Ceea ce nu e deloc puțin.

Mulți dintre locuitorii Monastirului s-au refugiat în biserici, pe care le cred ferite de proiectilele inamice. Zi și noapte aceste locuri divine sunt pline de oameni care cred că pot scăpa de moarte făcându-se cât mai mici posibil.

[...]

Bombardamentul începe din nou. Puținii care ieșiseră din case se întorc rapid în beciurile lor. […] E amiază; trebuie să ies să mănânc ceva. Străzile sunt pustii, nu văd picior de om, cu excepția unui băiețel, care, în mijlocul exploziilor, încerca să vândă ziare sârbești unor trecători inexistenți.

‘’Pravda," "Velika Srbija”, strigă ștrengarul, înfruntând gloanțele pentru câțiva bănuți pe care să-i ducă acasă mamei bolnave.

[…]

Faza a doua a bombardamentului a încetat. Un popă, urmat de un bărbat care ducea un sicriu alb, a venit să înmormânteze în grabă o bătrână ucisă chiar în casa de lângă noi.

[…]

Bilanțul zilei: un soldat italian, mort; un soldat sârb, rănit; în jur de 20 de femei și copii morți. Oricât de neutru ai fi, n-ai cum să nu te îngrozești. Războiul nu este făcut pentru a extermina oameni nevinovați, războiul înseamnă lupte între armate.

14

4 aprilie, 1917

În spital doctorul mi-a arătat câteva victime ale bombelor cu gaz bulgaro-barbare. Oamenii sunt încă foarte slăbiți, iar fețele lor sunt atinse de cianoză. Se plâng de dureri în gât, amețeli și nu pot respira. Câțiva spuneau că gazul avea un gust amar de migdale. Asta ar însemna că proiectile conțin acid prusic. Dar acest gaz omoară aproape instantaneu, în timp ce victimele din Monastir, victimele cruzimii Puterilor Centrale și ale vasalilor lor, trec prin chinuri cumplite 30-35 de minute înainte de a-și da duhul.

Bombardamentele cu gaz au loc mai mult noaptea, când oamenii dorm în pivnițele lor, sau în ceea ce ei numesc pivnițe. Aceste proiectile fac mai puțin zgomot când explodează.

De la eliberarea Monastirului de către de forțele aliate, autoritățile sârbe au raportat 764 de victime în rândul populației civile, și anume: 399 morți și 365 răniți. Uciși: 81 bărbați, 92 femei, 115 copii. Răniți: 75 bărbați, 88 femei și niciun copil. Ar mai fi în plus 111 morți și 92 răniți, pentru care este precizat sexul.

5 aprilie, 1917.

Locuitorii își văd de treburile lor. Gospodinele ies să cumpere puținele legume aduse în oraș de către țărănci. Oamenii își spală rufele în Dragor, iar copiii se joacă pe străzi. Câteva magazine sunt deschise.

Poți cumpăra vechituri care au scăpat de jafurile bulgarilor sau tutun și brelocuri filigranate, cum se fac în zonă. Obloanele magazinelor sunt ridicate doar pe jumătate, ca să poată fi rapid trase când încep bombardamentele. Câțiva băiețași vând ziare franceze și sârbești. Micii lustragii fac câțiva gologani lustruind cizmele prăfuite ale soldaților.

Toată populația orașului, de 20.000-25.000 de locuitori, e deprimată și nervoasă. Până și copiii au uitat să zâmbească. E prea multă tristețe, prea multe distrugeri, prea multă suferință. Mai mult de 1.000 de civili au căzut victime în urma bombardamentului. Faptul că oamenii stau de-atâta timp în beciuri fără instalații sanitare a dus la creșterea alarmantă a cazurilor de boli tuberculoase, precum ftizia* în Monastir.

* un tip de tuberculoză

15

■ Text introductiv despre Bitola (Monastir) Bitola (Monastir) a aparținut Imperiului Otoman din 1382 până în 1912. La sfârșitul sec. XIX devine al doilea cel mai mare oraș din regiune (după Salonic) și se dezvoltă rapid. 12 țări aveau consulate în acest oraș care, de asemenea, era gazda multor școli importante, inclusiv academia militară frecventată de Kemal Atatürk.

În 1910, Monastir avea aproximativ 50.000 de locuitori, de diferite religii și etnii: musulmani, creștini-ortodocși și evrei, care vorbeau greacă, vlahă, bulgară, turcă, macedoneană, sârbă. Odată cu creșterea naționalismului în Balcani, Monastirul a fost prins între revendicările rivalilor și activitățile partizanilor. În 1912, în timpul războaielor balcanice, orașul a fost pus sub controlul armatei sârbe și alipit statului sârb.

După izbucnirea Primului Război Mondial și înfrângerea armatei sârbe, în 1915, Monastirul a trecut sub ocupația Germaniei și Bulgariei. În noiembrie 1916, orașul a fost reocupat de forțele Antantei. Forțele armate germane și bulgare s-au retras pe dealurile din împrejurimi, de unde au ținut sub asediu întregul oraș, atacând neîncetat până în septembrie 1918. Atacurile cu gaz toxic au provocat însemnate pierderi de vieți omenești în rândul populației civile.

■ Scurtă biografie R. Reiss

Rudolph Archibald Reiss (Germania 1875 – Iugoslavia 1929) a fost publicist, chimist, profesor la Universitatea din Lausanne și celebru om de știință în medicină judiciară. După absolvirea liceului din Germania, Reiss pleacă în Elveția pentru a-și continua studiile.

A primit titlul de doctor în chimie la vârsta de 22 ani și a devenit expert în fotografie și medicină judiciară. În 1906, a fost numit profesor de medicină legală la Universitatea din Lausanne. În 1909, a devenit fondatorul primului program academic de medicină judiciară și al Institutului de Poliție Științifică (Institutul de medicină legală) aparținând Universității din Lausanne.

Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Reiss a fost delegat de către guvernul Serbiei să investigheze atrocitățile de război comise în timpul ocupației Puterilor Centrale. Dr. Reiss și-a documentat concluziile în două rapoarte. Primul raport, "Raportul despre Atrocitățile Comise de Armata Austro-Ungară în timpul primei invazii a Serbiei”, a fost finalizat în 1915 și publicat în 1916. Raportul descrie crimele comise de austro-ungari contra sârbilor în timpul invaziei și ocupației Serbiei, în primele luni ale Primului Război Mondial, în 1914. În al doilea raport, Reiss descrie a doua invazie și ocupație a Serbiei și crimele comise împotriva sârbilor începând din 1915, de această dată de către forțele Austro-Ungariei, Bulgariei și Germaniei. Cel de-al doilea raport, "Încălcarea legilor de război comise de către austro-bulgaro-germani: Scrisorile unui criminalist despre frontul sârbo-macedonean", a fost publicat în 1919 și a inclus, în detaliu, probele strânse de Reiss în timpul vizitelor în Monastir, din decembrie 1916 și aprilie 1917.

După război, Reiss a ajutat la fondarea primei academii de poliție din Serbia și predarea medicinei legale. A murit în Iugoslavia în 1929.

16

MATERIALE SUPLIMENTARE/ BIBLIOGRAFIE

INTERVIURI & FILME DIN ARHIVĂ Memoriile Europei de Sud-Est. În cele douăsprezece filme de scurt metraj, ascultați 12 istorici din opt țări, care ne însoțesc într-o călătorie prin istoria Primului Război Mondial. Filmele ne ajută să explorăm modul în care războiul a afectat Europa de Sud-Est. Interviurile sunt însoțite de materiale rare, de arhivă, și fotografii din perioada respectivă. http://www.goethe.de/ins/gr/lp/prj/eri/wap/enindex.htm

FILME DIN ARHIVĂ Arhivele din Gaumont Pathe Arhiva conține o colecție bogată de filme de scurt metraj despre Primul Război Mondial. http://www.gaumontpathearchives.com

CĂRȚI

- Salonic, Orașul Fantomă, Mark Mazower - Marele Război: 1914-1918, Marc Ferro - Somnabulii, Christopher Clark Π - Imperiile în Război 1911-1923, Robert Gerwarth & Erez Manela - Viața în Mormânt, Stratis Myrivilis, tradusă de Peter Bien, Universitatea de Presă din New England, editura Quartet Encounters, editura Cosmos Publishers (“Orașul Fantomă” Capitol), 1977.

17