Motivaţia

Prezinta o perioada deosebită în istoria româniei

Refelectă renaşterea identităţii naţionale

Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prezenta un eveniment de reorganizare a lumii

Consfinţea unitatea statala

Relatările lui Alexandru Vaida-Voevod reflectă o valoare inestimabilă pentru istoria românilor

Spaţiul, cultura şi tradiţiile româneşti trebuiau oblăduite

1. Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920)

2. Conferinţa de Pace şi Alexandru Vaida-Voevod

3. Problemele teritoriale ale României

a) Problema graniţei cu Ungaria

5. Bibliografie selectivă

4. Problema minorităţilor

b) Problema Banatului

c) Problema Basarabiei şi Bucovinei

Conferinţa de Pace de la Paris şi-a deschis lucrările în ianuarie 1919.

Au participat 27 de state, 4 dominioane şi India. Conferinţa a reunit peste 1000 de delegaţi, fiecare delegaţie fiind

alcătuită din sute de colaboratori ( militari, diplomaţi, jurişti, istorici, oameni de ştiinţă şi tehnicieni )

Nu au fost invitaţi nici reprezentanţii ţărilor învinse ( Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia ), nici cei ai

Rusiei unde fusese instalat regimul comunist.

Practic, Conferinţa era gândită şi organizată de “Consiliul celor Zece”, format din şefii de guvern şi miniştrii de externe ai celor cinci puteri: SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia şi

Japonia.

Prin amploare şi durată, Conferinţa de Pace de la Paris amintea de Congresul de la Viena din 1815. Ca şi

atunci se punea problema reconstrucţiei europene şi găsirea bazelor necesare acestui proces.

Organul principal de decizie era “Consiliul celor patru”,format din:

a) Thomas Woodrow Wilson

b) George Clemenceau

c) David Lloyd George

d) Vittorio Emanuele Orlando

diplomaţia secretă;

decizia şefilor de stat ai ţărilor aliate de a participa personal la negocieri;

faptul că reprezentanţii ţărilor învinse şi ai Rusiei au fost excluşi din procesul încheierii păcii;

dominarea micilor ţări de către marile puteri;

alegerea Parisului ca loc de întrunire a fost comentată: resentimentele pricinuite de război erau mult mai puternice

decât în altă parte;

Preşedinte al S.U.A între anii 1913 – 1921.

El a decis participarea ţării sale la primul Război Mondial ( 1917 ).

În timpul Conferinţei de Pace de la Paris a susţinut încheierea tratatelor de pace pe

baza documentului “Cele 14 puncte” pe care îl elaborase în ianuarie 1918.

Contrar tradiţiei care interzicea executivului american să părăsească teritoriul ţării, Wilson s-a deplasat personal la Paris în

fruntea delegaţiei americane.

Prim-ministru al Franţei din 1917, el s-a consacrat

obţinerii victoriei în primul Război Mondial, bucurându-se de o mare popularitate. Era supranumit “Tigrul” din cauza firii sale autoritare.

A deţinut funcţia de preşedinte al Conferinţei de

Pace de la Paris.

A fost şef al Partidului Liberal şi

prim-ministru al Angliei între anii

1916 – 1922.

A fost prim-ministru al Italiei în

perioada 1917 –1919.

2. Conferinţa de Pace şi Alexandru Vaida-Voevod

• Îndatoririle Conferinţei erau deosebite :

trasarea noilor frontiere

restaurarea vieţii economice

reparaţii de război

stabilirea echilibrului politic şi militar

înfiinţarea Societăţii Naţiunilor

• In scrisorile sale Vaida-Voevod, exprimă critici faţă dedesfaşurarea lentă şi complicată a lucrărilor Conferinţei şi faţă de situaţia inechitabilă rezervată ţărilor mici

Două cauzele principale :

divergenţele de interese dintre Marile Puteri

necunoaşterea realităţilor asupra cărora trebuiau săhotărească

Vaida-Voevod a coordonat activitatea consilierilor şi experţilor români

• organizarea întâlnirilor între experţii români, cehoslovaci,iugoslavi şi polonezi

despăgubiri de război, datoriile, probleme militare

• organizarea unui birou de presă în Elveţia şi Paris

chestiuni teriroriale, etnice

3. Problemele teritoriale ale Romaniei

• Comisia chestiuni teritoriale - preşedinte Andre Tardieu

comitetul pentru Polonia

comitetul Cehoslovaciei

comitetul României

comitetul Regatului sarbo-croato-sloven

comitetul Beligiei

comitetul Danemarcei

grupând specialiştiîn studierea chestiunilorteritoriale “cei 4”

România susţinea în faţa Conferinţei de Pace

• dreptul de legitimă recunoaştere internaţională a statutului săupolitic şi teritorial

Hotărârilor de unire cu ţara-mamă

Participarea nemijlocită la războiul contra Puterilor Centrale

Recunoaşterea dreptului legitim al României de a eliberateritoriile locuite de români (Austro-Ungaria)

a) Problema graniţei cu Ungaria • problema cea mai aprig dezbătuta la Conferinţa a fost problema ungara

problema frontierei dintre România şi Ungaria

participarea armatei române la procesul de pacificare al acestei ţări

• Vaida are întâlniri cu membrii comisiei, sefii delegatiilor grecesti,ceho-slovace, sârbe, italiene • retragerea trupelor noastre

consideraţii militare cât timp nu vor fi destule trupe aliate

• Ideea unei federalizări pe ruinele Austro-Ungariei• Vaida-Voevod a susţinut necesitatea apropierii între cele două popoare

Consiliul Suprem va găsi că e oportun

• Granita stabilită pe la Careii, Sătmarul, Oradea, Salonta, Arad şiTimişoara

• “obţinerea acestui rezultat îl consider cel mai important între toateprestaţiunile mele din Paris” Vaida-Voevod.

Austro-Ungaria

b) Problema Banatului

• Sârbii înaintaseră cu trupele până aproapede Lugoj

• Maniu cere lui VaidaVoevod sa intervina, Resita este izolata

• Vaida discuta cu ministrul extern,francez, pe aceastatema, aceasta granita e imposibila (demonstrand cu degetul pe harta)

• Plebiscit pentru tinuturile revendicate de sârbi

• O delegatie a şvabilor la Paris

•Trei propuneri ale comisiei pentru delimitarea frontierei banatene

• De Martonne a recomandat sa nu ezitam, putem optine desi nu intregul Banat dar macar putem izbuti a salva tinuturi romanesti amenitate

• Sa purtat negocieri directe

c) Problema Basarabiei şi Bucovinei • Vaida-Voevod, propune ca Bucurestiul să numească un reprezentant al acestei provinciila Conferinţa de la Paris în persoana lui Ion Pelivan• Basarabia trebue să aibă un delegat-ministru

• În chestia Basarabieitotul e labil

• s-a născut formula„părţi româneşti aleBasarabiei” raportulMartonne că Basarabiae românească

• Cei “mari” vor recunoasteunirea Basarabiei cuRomania, daca retragem trupele din Ungaria

• Cu rusi trebuia sa incheiem pace

• Valea Ceremuşului revineRomaniei

• Apare ideea, stat Ucraina

4. Problema minorităţilor

Minorităţile din Austro-Ungaria

Menţionează:

- ţările desprinse din fostul imperiu ţarist;- statele succesoare

ale imperiului austro –ungar;

- statele nou apărute în 1918;

- statul refăcut în urma împărţirilor din secolul al XVIII-lea;- teritoriile care s-au

unit cu România în 1918;

Al. Vaida-Voevod ca şef al delegaţie a avutnumeroase contribuţii benefice asupra conţinuturilor tratatelor la care România eraparte. Se consulta cu Iuliu Maniu prin rapoartelepe care le trimitea, asupra problemelor de interes pentru România. Poseda o experienţă politică deosebită Era felxibil în tratative

Avea calităţile de fin analist şi observator al evenimentelor în deosebi al oamenilor O percepţie corectă asupra realităţi O putere de convingere prin sistemul “de la om la om” Apela la tehnicile lui Machiavelli, Talleyrand şi Fouche Era necăjit, când cei 4 nu cunoşteau realităţile din teren.

1. Dobrinescu, V., Fl., Romania şi sistemul tratatelor de pace de la Paris (1919-1920), Ed. Institutul European, Iaşi, 1993

2. Istoria României, Transilvania, vol. II, coord. Dr. Anton Dragoescu, Ed. George Baritiu, Cluj-Napoca, 1997

3. Ţepelea, Ioan, 1919-1920 O campanie pentru liniştea Europei, bilanţuri paradoxale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996

4. Vaida-Voevod, Alexandru, Memorii, Vol. II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006

5. Vaida-Voevod, Alexandru, Scrisori de la Conferinţa de Pace, Paris-Versailles 1919-1920, Ed. Multi Press International, 2003

6. Zainea, Ion, Paris-Sibiu (1919-1920), Iuliu Maniu în corespondenţă cu Alexandru Vaida-Voevod, publicat în “Acta Mvsei Porolissensis”, XXVII,

Zalău, 2005 (pp. 237-249)

7. www.answers.com

8. www.wikipedia.ro