ovidiu-metamorfoze cartea 9

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 9

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-9 1/11

METAMORFOZE. CARTEA IX

CARTEA IX 1Achelous, învins de Hercule; cornul abundenţei —2Moartea lui Nessus —3Chinurile lui Hercule pe muntele eta —!Apoteo"a lui Hercule —#Alcmena poveste$te %olei cum a n&scut'Metamor(o"a )alanthidei în nev&stuic& —*+rope este schimbat& în lotus —-%olaus e schimbat în tîn&r,.blis în i"vor — / %phis e schimbat& in tîn&r

1'Achelous, învins de Hercule; cornul abundenţei0roul (iu al lui Neptun1 tocmai întreab& de ce eme $i cum $iaciuntit (runtea, cînd rîul ce ud& Cardonul2, al c&rui p&r neînriit este încoronat de trestii, îi vorbe$teast(el45îmi ceri ceva dureros' C&ci care învins ar vrea s&$i aminteasc& de luptele sale6 7e voi povesti totu$i

pe rînd' Na (ost atît de ru$inoas& în(rînerea, cit a (ost de onorabil& lupta $i un învin&tor atît de mareîmi d& mînîiere' 8oate c& ţia auns la urechi numele +eanirei' 8e vremuri (ecioar& (oarte (rumoas&, a(ost pricin& de n&dede $i îlceav& pentru mulţi peţitori' Num&rîndum& printre ace$tia, cînd am mersla palatul tat&lui ei, am "is4 98rime$tem& ca inere, (iu al lui 8arthaon:'7a (el a spus $i Alcide3' Ceilalţi peţitori sau retras în (aţa noastr&' 0l se l&uda c& aduce pe upiter casocru al +eanirei $i ad&ua (aima muncilor poruncite de mama sa vitre&, toate duse la bun s(îr$it' 7arîndumi, am socotit c& e ru$inos ca un "eu s& cede"e unui muritor' 0l nu era înc& "eu' 9%n mine, amspus eu, ve"i pe reele apelor ce cur cu mersul lor cotit prin reatul t&u' Nusînt venit la tine ca un inere str&in de aceste ţinuturi'' ci voi (i parte din poporul t&u $i din reatul t&u !'%art&m& c& pe mine reeasca unona nu m& ur&$te $i nu mia poruncit s& îndeplinesc nici o munc&' %nle&tur& cu (aptul c& tu te lau"i c& e$ti (iul Alcmenei, iat&, ori upiter nuţi este tat& adev&rat, ori, deiadev&rat, aceasta sa întîmplat printro crim&' Cauţi un tat& în adulterul mamei' Alee4 îţi convine mai

bine ca upiter s& (ie un tat& presupus, sau s& te (i n&scut printrun adulter6: 8e cînd eu spuneamacestea, el m& privea pie"i$ $i, nemaiputîndu$i st&pîni mînia aprins&, a r&spuns4 9Mie mie maiîndemînatic& dreapta decît limba' <& învin eu prin lupt&, iar tu învine prin vorb&:'Atît vorbe$te $i înaintea"& (urios' +up& ce spusesem lucruri atît de mari, mia (ost ru$ine s& dau înapoi'Am aruncat de pe corp haina verde, am întins braţele, am adus mîinile la piept $i am a$teptat ata delupt&' 0l ia cu mîinile nisip $il arunc& pe mine' 7a rîndumi, (ac la (el $i corpul i se în&lbene$te de

pulbere' îmi orinde cînd îtul, cînd picioarele, care se mi$c& repede, de ai crede c& m& apuc& $i m&strîne din toate p&rţile' 8e mine m& ap&ra reutatea $i "adarnic eram atacat, ca $i stînca pe care olovesc cu mare (ream&t valurile, iar ea r&mîne neclintit& prin a$e"area sa' Ne desp&rţim puţin $i iar&$i

pornim la lupt& siuri de mi$c&rile noastre $i hot&rîţi s& nu d&m înapoi' 8iciorul meu era lipit de piciorul lui, pieptul aplecat înainte, cu deetele îi încle$tam deetele lui $i cu (runtea îi ap&sam (runtea' Nu alt(el am v&"ut luptînduse între ei taurii puternici cînd preţul luptei lor este cea mai (rumoas& soţie

din toat& poiana de p&$une' Cireada prive$te $i se teme, ne$tiind pe cinel a$teapt& r&splata unei marivictorii'+e trei ori sa silit Alcide, (&r& i"bînd&, s& respin& de la sine pieptul meu carei sta împotriv&' A patraoar& sa smuls din îmbr&ţi$are, $ia liberat braţele din încle$1 Theseu, după o legendă, era fiul lui Neptun !e"i nota #Canea $III,2 Riul A%helous.3 Al%ide, &er%nle, fiul Al%'enei (i nepot al lui Alceu') A%helous i"!ora din 'un*ii +indului (i despăr*ea Etolia, n %are do'nea Oeneus, tatăl -eanirei, de A%arnanla, pro!in%ie gre%eas%ă la sudde Epir. $e"i (i nota )/, Cartea $.

tare $i, împinîndum& cu o mîn& — sînt siur c& m&rturisesc adev&rul — ma întors întro clip& $i sal&sat cu toat& reutatea pe spatele meu' +ac& m& credeţi — c&ci numi caut lorie spunînd n&scociri — mi se p&rea c& am în spinarea mea un munte' Ast(el abia am putut s&mi des(ac braţele pe caresudoarea curea $iroi, abia miam slobo"it pieptul din încle$tare, $i el ma în$(&cat din nou,

nedîndumi timp samî re(ac puterile, c&ci î(îiam din reu' M& apuc& de ît' Atunci, în s(îr$it, amatins p&mîntul cu enunchiul $i am mu$cat nisipul cu ura' Mai slab în puteri, îl în$el totu$i prin$iretlicurile mele $i scap de du$man, pre(&cîndum& întrun $arpe lun'




Cînd miam îndoit corpul în inele ml&dioase $i miam mi$cat cu $uier în(ior&tor limba crestat& în dou&,=irintianul a rîs b&tîndu$i oc de în$el&toria mea' 98l&cerea mea din lea&n era s& învin $erpi, "iseel, $i dac& învini pe alţi balauri, Achelous, cîţi ca tine trebuie pentru a se m&sura cu hidra din 7erna6 # Acela ren&$tea din r&nile sale $i din cele o sut& de capete nu iam t&iat nici unul (&r& s&i apar& în localte dou&' 8e aceast& hidr&, din sînele c&reia ie$eau viperele ca ml&diţele, eu am învinso $i, învins&,am uciso' Ce cre"i c& vei> (ace tu care, schimbat în $arpe, te ascun"i sub un chip împrumutat $i(olose$ti arme str&ine6:Ast(el "ise $imi arunc& pe ruma" lanţul deetelor sale' M& în&bu$eam, ca $i cum bereata miar (i(ost prins& întrun cle$te $i m& luptam s&mi scot îtul din mîinile lui puternice' învins $i în acest chip,îmi r&mînea a treia (orm&, de taur (urios; $i miam schimbat trupul întrun taur ata de lupt&' 0l trece

pe partea stîn& $i m& apuc& de ît' îl tîr&sc, el se des(ace $i vine dup& mine' M& apuc& de coarnele puternice $i, în(iîndule în p&mînt, m& r&stoarn& în nisipul întins' Nu ia (ost destulaceasta' Cum m& ţinea de coarne, pe cel cel ţinea cu mîna dreapt& la (rînt $i mi la scos din (runtear&masa ciuntit&' Naiadele lau luat, lau umplut de poame $i de (lori mirositoare $i lau s(inţit, eldevenind ast(el simbolul bo&ţiei $i al abundenţei*'>Ast(el vorbise' %ar una dintre naiadele care serveau la mas&, sumeas& dup& obiceiul +ianei, cu p&rul(luturînd întro parte $i în alta, aduce în cornul boat toate roadele de toamn& $i ca bucate urm&toare

serve$te aceste poame minunate'<e (ace "iu& $i de îndat& ce primele ra"e de soare atin vîr(urile munţilor, tinerii pleac& $i nu maia$teapt& ca (luviul s&$i reia cursul lini$tit $i s&$i potoleasc& undele' Achelous ascunde în valuriîn(&ţi$area cîmpeneasc& $i capul cu un corn pierdut' =otu$i, doar pierderea acestei podoabe la domolit;în celelalte privinţe e tea(&r' <ub (run"ele s&lciilor $i sub trestiile crescute deasupra apei el î$i ascunde

pierderea su(erit&'+ar pe tine, s&lbatice Nessus-, draostea pentru aceea$i (ecioar& tea r&pus, o s&eat& sprinten&str&punînduţi spatele'%ntorcînduse cu noua soţie c&tre "idurile patriei, (iul lui upiter / aunsese pe malurile n&valnicului0venus?' Crescut mai mult decît de obicei de pe urma ploilor de iarn&, acesta era plin de v@rteuri $i cuneputinţ& de trecut' 7ini$tit pentru sine, era cu ri& pentru soţie, cînd Nessus, cu trup puternic $icunosc&tor al vadului, se apropie de el $i "ice4 57aso s& aun& pe cel&lalt mal#

ntre %ele 01 n%er%ări grele la %are a fost supus &er%ule din 'nia 2unonei (i pe %are le3a dus la 4un sfr(it — fiind %unos%ute su4 nu'elede 'un%ile lui &er%ule 5 a fost (l a%eea %ă a i"4utit să u%idă un (arpe uria(, %u (apte %apete 6hidra7, %e se găsea n 4alta 8erna din +elopones (i %are fă%ea 'ulte pagu4e lo%uitorilor.* -upă al*i s%riitori, %ornul a4unden*ei, despre %are !or4es% po!e(tile anti%e (i %are a ră'as pro!er4ial, este nu %ornul lui A%helous,%i %ornul %aprei A'althea, %are a hrănit %u lapte pe 2upiter (i pe %are a%esta, din re%uno(tin*ă, a transfor'at3o n %onstela*ie,iar %ornul %e (i3l frlnsese i l3a transfor'at in %ornul a4unden*ei. -e ai%i !ine (i preude%ata %ă da%ă fulgeră la CornulCaprei 6sud3uest7 plouă %urnd (i ploaia adu%e 4el(ug.- Nessus, %entaur u%is de &er%ule, a fost transfor'at n ru %e udă Tra%ia./ &er%ule.? E!enus, rege n Etolia, ur'ărind pe Idas, răpitorul fii%ei sale Marpessa, s3a ne%at n riul 89%or'as, %are a %ăpătat nu'ele de E!enus.

2'Moartea lui Nessuscu autorul meu, Alcide, iar puterile tale (olose$tele ca s& treci tu înot>' Aonianul încredinţea"& lui

Nessus pe tîn&ra Caldonian& care, palid&, tremura $i de (rica (luviului $i de a centaurului' i îndat&,cum era înc&rcat cu tolba $i pielea leului, c&ci hioaa $i arcul le aruncase pe cel&lalt mal, î$i "ise45Biindc& am început, voi învine (luviul>' Nu st& la îndoial& $i nu caut& pe unde este rîul mai lini$tit,nici nu vrea s& se lasen voia valurilor mai potolite' Aunînd la mal, pe cînd se pre&tea s& ia arcul, aau"it vocea soţiei' Nessus se pre&tea s& r&peasc& ceea ce i se încredinţase' 5nde te duce oarbaîncredere în picioarele tale, s&lbaticule6 Die îţi vorbesc, Nessus cu dou& (orme 1E, ascult& $i numi r&piceea cei al meu' +ac& nai nici un respect pentru mine, cel puţin roata tat&lui t&u din in(ern11 tear

putea opri de la draosteaţi neîn&duit&' ricît te încre"i în iuţeala picioarelor tale de cal tot nu veisc&pa' =e voi urm&ri cu s&eţile, nu cu picioarele>'ltimele cuvinte le înt&re$te prin (apt& $i o s&eat& aruncat& str&pune spatele (uarului' Fîr(ulîncîrliat al s&eţii îi ie$ise prin piept' +ar Nessus a smulso îndat& $i sînele a ţî$nit prin amîndou&

p&rţile, amestecat cu puroi $i venin de 7erna12' 0l $il $tere, "icînd în sine4 5Nu voi muri ner&"bunat>'i celei pe care voia so r&peasc& îi d& tunica sa plin& de sîne cald, ca o aţîţare de draoste'Mult timp a trecut $i (aptele marelui Hercule umpluser& p&mîntul $i atr&seser& ura mamei sale ;

vitree13

' Fenit învin&tor din echalia1!

, se pre&tea3'Chinurile lui Hercule pe muntele eta0: Centaur, !e"i nota i;, Cartea 00.




00 Tatăl %entaurului Nessus era I<ion %are, fiind nere%unos%ător (i rău %u 2upiter, a fost arun%at de a%esta n infern, unde3(i ispă(e(te pedeapsa legat de o roată %e se n!irte(te !e(ni%.12 =ăge*ile lui &er%ule erau otră!ite, fiind%ă le unsese %u sngele hidrei din 8erna pe %are o u%isese.13 Ma'a !itregă a lui &er%ule era 2unona, din 'nia %ăreia a fost supus la %ele 01 'un%i, despre %are !a fi !or4a 'ai departe.1! Oe%halia, ora( n Eu4eea 6'ai tr"iu, Chal%is7.

s& aduc& pe Coeneum1# sacri(icii $i ru&ciuni de mulţumire lui upiter, cînd "vonul cu limb& slobod& aauns la urechile tale, +eanira, — "vonul c&ruia îi place s& adaue adev&rului minciuni $i care prin

minciunile sale se um(l& din te miri ce — c& (iul lui Amphitro1* este înl&nţuit de draostea %olei1-'8&tima$a crede $i, alarmat& de "vonul acestei draoste noi, mai întîi se pune pe plîns $i$i u$urea"&durerea prin lacrimi' Apoi "ice îndat&4 ,,+e ce s& plîn6 Givala mea se va bucura d'e aceste lacrimi' 0aare s& vin&' <& m& r&besc s& (ac ceva, cît e timp $i cît cealalt& na pus st&pînire pe patul meu conual'<& m& plîn, sau s& tac6 <& m& întorc la Caldon, sau s& r&mîn6 <& p&r&sesc casa, sau s& m&împotrivesc draostei lor, dac& nu pot (ace mai mult6 +ac&mi amintesc c& sînt sora ta de ce,Meleare1/, nu pre&tesc o crim& $i, înunhiind o (emeie, nu ar&t la ce duce nedreptatea $i insulta unei(emei6>)îndurile i se întorc în toate (elurile' <e hot&r&$te s& trimit& soţului haina plin& de sînele lui Nessus,

pentru ca s&i tre"easc& ast(el draostea sl&bit&' B&r& s& $tie ce d&, ea încredinţea"& lui 7ichas, ne$tiutor $i acesta, durerea sa proprie' Nenorocita, cu cuvinte calde roa& pe acesta s& dea b&rbatului ei acel dar'B&r& b&nuial&, eroul prime$te haina $i$i acoper& >umerii cu veninul 0chidnei din 7erna'

în&lţa la cer ru&ciuni $i (um de t&mîie aruncat&n primele (l&c&ri ale (ocului $i din cupe v&rsa vin pealtarul de marmur&' 8uterea veninului sa tre"it $i, înc&l"it& de (l&c&rile (ocului, a început s& p&trund&împr&$tiinduse pîn& departe în trupul lui Hercule' Cît a putut, cu curaul lui obi$nuit, $ia în&bu$itemetele' Cînd r&bdarea1# Coeneu', pro'ontoriu n Eu4eea.1* A'phitr9o era so*ul legiti' al Al%'enei, 'a'a lui &er%ule.0> lola, fii%ă a lui Eur9tus, rege în Oe%halia. Eur9tus pro'isese pe fii%a sa lola %elui %e3l !a ntre%e n tragerea %u ar%ul. ?n!ins de &er%ule, a refu"at să i3o dea,dar a%esta i3a luat3o %u for*a.1/ -eanira era sora lui Meleagru, %el %are3(i u%isese un%hii n luptă@ !e"i Cartea F%%%'

ia (ost învins& de puterea veninului, a l&sat altarele $i a umplut cu vocea sa p&durosul eta'încearc& s& s(î$ie îndat& haina aduc&toare de moarte' +ar, dei tras&, ea trae cu sine pielea $i, lucruîn(ior&tor de povestit, sau st& lipit& de trup neputînd (i desprins&,, sau de"ole$te membrele s(î$iate $ioasele lui mari' <înele, ca o bucat& de (ier înro$it& cînd este aruncat în ap& rece, s(îrîie $i este mistuit

de veninul ar"&tor' i nu se opre$te aci' Bl&c&ri lacome îi înhit m&runtaiele $i o sudoare vîn&t& îi curedin tot corpul' Nervii îi clocotesc mistuinduse $i veninul ascuns aune pîn& în m&duva oaselor'întin"înd mîinile spre stele, stri&45.ucur&te, <aturniano, de nenorocirea mea' .ucur&te $i prive$te, crudo, din înaltul cerului aceast&nenorocire $i satur&ţi inima de (iar& <au, dac& poate s&i (ie unui du$man mil& de mine, c&ci îţi sîntdu$man, iami su(letul s(î$iat de dureri roa"nice $i viaţa nesu(erit& ce mia (ost dat& pentru atîteachinuri' Moartea îmi va (i un dar' <e cade ca o mam& vitre& s&mi (ac& acest dar'8rin urmare eu am învins pe .usiris1? care pîn&rea templele cu sîne de str&in; am r&pit s&lbaticuluiAnteu2E puterile ce i le da mama sa $i nu ma speriat nici chipul întreit al p&storului din %beria21

, nicichipul întreit al t&u, Cerberule are naţi apucat de coarne taurul puternic22, voi, mîini ale mele6M&rturisesc puterea voastr& $i 0lida23

1? Intre 'un%ile lui &er%ule 6!e"i nota /, de 'ai nainte7, este a'intită a%i %ea n legătură %u usiris, rege n Egipt %are, potri!it unei profe*ii, pentru a s%ăpa *ara de n foa'ete %u'plită, sa%rifi%a pe fie%are an %te un străin. +rin"nd $i pe &er%ule pentru a3l sa%rifi%a a%esta l u%ide.2E Anteu, gigant %are pro!o%a pe străini la luptă (i3i u%idea după %e3i n!ingea. El era nen!ins, fiind%ă prin atingerea %u pă'ntul %ăpăta puterinoi. &er%ule l3a n!ins ridi%ndu3l (i sugru'ndu3l n aer.21 Ber9on din Bades 6Cadi< n =pania7, 'onstru %u trei %apete, fiul lui Chr9saor (i al ni'fei Callirhoe Cer4erul de ase'enea a!ea trei %apete.22 Taurul 'onstruos, %are, din ordinul lui Neptun, ie(ea din 'are i pustia ogoarele insulei Creta.23 &er%ule a %ură*it gradurile lui Augias, regele Elidei, s%hi'4nd@ %ursul !iului Alfeu spre a%este graduri.

$i apele <tmphaiului2! $i p&durile 8artheniului2#' 8rin puterea voastr& am adus de la =hermodon2* cin&toarea încrustat& în aur $i merele ce pîn& la urm& nau putut (i p&"ite de balaurul cel neadormit 2-'

Nau putut s&mi re"iste nici centaurii, nici mistreţul pustiitor al Arcadiei $i nu ia (ost de nici un (oloshidrei c& ren&$tea din r&nile ei $i c&p&ta cu (iecare cap t&iat puteri îndoite' Cînd am v&"ut caii reeluitrac ra$i de sîne omenesc $i ieslele lor pline de trupuri s(îrtecate, am olit ieslele $i am ucis pe st&pîn$i pe caii' +e aceste braţe "ace surumat monstrul din Nemeea; pe acest ruma" am purtat cerul'Cruda soţie a lui upiter a obosit poruncind; eu nam obosit îndeplinindui poruncile2/' +ar acum sînt

prada unei noi nenorociri, c&reia nu i te poţi împotrivi nici prin (orţ&, nici prin s&eţi sau alte arme'

Bocul lacom îmi pustie$te pl&mînii $imi mistuie tot corpul, iar 0urstheu2?

e puternic $i totu$i mai sîntunii care cred în "ei>Ast(el a vorbit $i, s(î$iat de durere, r&t&ce$te pe muntele eta, ca un tiru care poart& o s&eat& în(ipt&




în corp $i urm&re$te pe cel ce ia trimiso' îl vedeai adesea (r&mîntînduse emînd, adesea încercînd s&$i scoat& toat& îmbr&c&mintea, a$ternînd la p&mînt trunchiuri de copaci $i mîniinduse împotrivamunţilor, sau întin"înd braţele c&tre cer, c&tre tat&l s&u4%at& c& "&re$te pe 7ichas, care tremura $i se tot ascundea întro stînc& &urit&' Cu (uria pe care iaînr&m&dito durerea stri&4 5=u, 7ichas, miai adus darul in(ernal6 =u e$ti autorul morţii mele6>Acesta tremur&, p&le$te de (ric& $i roste$te cu teama cuvinte de scu"&' 8e cînd vorbea $i se pre&tea s&i îmbr&ţi$e"e enunchii, Alcide îl apuc& $i, învîrtindul de treipatru ori, îl a"vîrle mai cu putere decît oma$in& de r&"boi în apele 0ubeii'<tr&b&tînd aerul, 7ichas sa înt&rit' Cum se spune c& înheaţ& pic&turile de ploaie din cau"a vînturilorreci $i apoi se (ac (uli de "&pad& care luaţi în vîrteuri se lipesc unul de altul, se înr&m&desc $i serotunesc în rindin& tare, tot a$a acesta, aruncat în ol cu braţ puternic, murind de spaim&, (&r& sîne$i (&r& orice pic&tur& de viaţ&, dup& cum spun pove$tile vechi, sa pre(&cut în piatr& nesimţitoare' iacum se vede de departe în ol(ul 0ubeii o stînc& mic&, ce p&strea"& urmele unui chip omenesc'Cor&bierii se tem so atin&, ca una care ar putea avea simţire, $i o numesc 7ichas'%ar tu, m&rite (iu al lui upiter, dup& ce ai t&iat arborii pe carei purta povîrnitul eta $i iai ridicat peru, ai poruncit (iului lui 8oeas3E s&ţi aduc& tolba înc&p&toare $i arcul $i s&eţile care vor avea s& vad&iar&$i domniile troiene31' +up& ce acest prieten a pus (oc dedesubt $i (l&c&rile lacome au cuprins ruul,

tu teai a$ternut deasupra înr&m&dirii de lemne, culcat cu capul pe hioa&, cu în(&ţi$area unuicomesean în(&$urat în hirlande $i a$e"at între pahare cu vin'Blac&ra puternic& (îl(îie r&spîndinduse in toate p&rţile $i cuprinde trupul eroului lini$tit $i dispreţuitoral puterii (ocului' Ieii sau temut pentru mîntuitorul p&mîntului' <aturnianul upiter a b&at de seam&$i ast(el lea vorbit cu (aţa vesel&4 5îmi place teama voastr&, o, "ei, $i m& bucur din toat& inima c& sîntnumit conduc&torul $i tat&l unui popor recunosc&tor $i c& (iul meu este în ria voastr&'2! &er%ule a u%is păsările de pradă nu'ite =t9'phale, din Ar%adia.2# +artheniu, 'unte intre Ar%adia (i Argolida, unde &er%ule a prins %ăprioara -ianei din fugă.2* Ther'odon, flu!iu n Capado%ia, so%otită n 'itologia grea%ă *ara a'a"oanelor, a %ăror regină a fost n!insă de &er%ule.2- &er%ule adu%e 'erele din grădina &esperdelor, u%ignd (arpele %are le pă"ea.2/ =nt n(irate n rndurile anterioare %elelalte ispră!i ale lui &er%ule@ u%iderea 'istre*ului din Ar%adia, a hidrei din 8erna, a regelui tra% -io'ede, a leului din Ne'eea (i *inerea %erului pe u'eri, n lo%ul lui Alias.2? Eur9stheu, rege n Argos, din porun%a 2unonei i'pusese lui &er%ule %ele 01 'un%i.3E Fllo%tet, fiul lui +oeas, rege In Thessalia, era %el 'ai 4un prieten al lui &er%ule.31 +ri'a dată &er%ule a ata%at pe 8ao'edon, regele Troiei a doua oară săge*ile lui a!eau să fie fatale Troiei n ră"4oiul pe%are3l po!este(te Iliada $e"i (i Cartea XIII.

!'Apoteo"a %ui HerculeBiindc& îi acordaţi aceasta atenţie pentru marile lui (apte, eu v& sînt îndatorat' +ar nu l&saţi su(letelevoastre încre"&toare s& (ie cuprinse de o team& (&r& rost $i nu v& înrioraţi de (ocul de pe eta' Cel cea învins toate va învine $i (l&c&rile pe care le vedeţi' Nu va simţi puterea lor decît în partea ceo aredinspre mam&' Ce are de la mine este ve$nic, (erit $i neatins de moarte $i neînvins de nici o (lac&r&'8artea aceasta, cînd va p&r&si p&mîntul, o voi primi în ţinuturile cere$ti $i cred c& pentru toţi "eii (aptamea va (i spre bucurie' +ac& va (i totu$i cineva care s& nu vad& cu ochi buni c& Hercule va (i "eu $i s&nu vrea s&i acord asemenea r&splat&, acela va $ti c& darul este meritat $i m& va aproba (&r& voia lui>'=oţi "eii aprobar&' Chiar $i reeasca soţie a lui upiter a p&rut c& prime$te cu (aţa binevoitoare celelaltecuvinte, dar sa încruntat totu$i $i a duruto, c&ci ultimele vorbe pe ea o vi"au'%n vremea aceasta Mulciber 32 r&pise tot ceea ce putea (i pustiit de (lac&r& $i din (iura lui Hercule nur&m&sese nimic care s& (ie de recunoscut, nimic din ce primise de la mama sa; p&stra numai ce avea dela upiter' Ca un $arpe n&pîrlit, care odat& cu pielea î$i leap&d& b&trîneţea $i se înnoie$te cu sol"itineri, ast(el eroul din =irnt a lep&dat trupul muritor $i devenind puternic prin partea sa mai bun&, aînceput s& par& mai mare $i s& capete o m&reţie divin&' =at&l atotputernic la ridicat pe un nor, întruncar tras de patru cai' $i la a$e"at printre stelele str&lucitoare'#'Alcmena poveste$te %olei cum a n&scut. Metamor (o"a )alanthidei în nev&stuic&Atlas a simţit reutatea33 $i 0urstheus <thelenianul3! inca nu$i potolise mînia, iar în ura sa crud& iiurm&rea pe tat& în (iu3#

.

32 Mul%i4er, epitet al lui $ul%an a%i, are sens figurat, n lo% de %u!intul fo%.33 Atlas, %are *inea %erul pe u'eri,# a si'*it greutatea adăugată a%estuia prin apoteo"a lui &er%ule.3! =thelenianul, de la =theneleus, fiul lui +erseu (i al Andro'edei, (i tatăl lui Eur9stheus, %are era unealta 'iniei

2unonei 'potri!aiui &er%ule.3# Fiul lui &er%ule (i al -eanirei era &9llus, %ăsătorit %u Iola.




H&rţuit& de rii îndelunate, arolidana Alcmena no mai are decît pe %ola c&reia s& i se plîn& de b&trîneţea sa, c&reia s&i vorbeasc& de muncile (iului s&u cunoscute pe tot p&mîntul $i de neca"urile ei'+up& porunca lui Hercule, Hllus o primise pe %ola în patul $i în inima sa $i o (&cuse s& poarte în

pînţece o s&mînţ& de neam mare' Alcmena îi vorbe$te ast(el45+e tear auta "eii $i ţiar scurta durerile cînd îţi va sosi ceasul $i vei chema numele %lithei 3* ocrotitoarea celor ce le e (ric& s& nasc&' %litha care, datorit& unonei, mie nu mia ascultatru&ciunile' Mie îmi sosise "iua s& nasc pe p&timitorul de munci Hercule, $i soarele aunea la semnullunei de a "ecea' <arcina îmi ap&sa pîntecele $i era atît de mare, c& puteai u$or înţelee c& (&pta$ul eieste upiter' Nu puteam s& mai rabd durerile, ba $i acum, cînd vorbesc $imi împrosp&te" durerea înamintire, un (ior rece îmi st&pîne$te trupul' =imp de $apte nopţi $i tot atîtea "ile chinuindum&, istovit&de dureri $i întin"înd mîinile spre cer, chemam cu mare stri&t pe 7ucina $i pe "eii aut&tori la na$teri'0a a venit, dar cî$tiat& de unona $i voind s& m& sacri(ice neomenoasei unona' Cînd mia au"itemetele, sa a$e"at pe altarul din (aţa porţilor palatului, cu dosul enunchiului drept a$e"at pesteenunchiul stîn, cu deetele unite între ele în pieptene $i cu voce $optit& a rostit descîntece $idescîntecele miau ţinut în loc na$terea început&' M& opinteam scoas& din minţi $i (&ceam imput&ri"adarnice nerecuno$tinţei lui upiter $imi chemam moartea, v&itîndum& cu cuvinte care ar (i pututmi$ca pietrele cele tari' Mamele cadmeene erau lîn& mine, (&ceau ru&ciuni $i m& îmb&rb&tau în

durerile mele'0ra $i blonda )alanthis, una din slunicele mele, (at& din popor, harnic& în îndeplinirea poruncilor $idra& mie pentru (elul cum servea' 0a a b&nuit c& la miloc este ceva din partea nedreptei unona' 8ecînd adesea intra $i ie$ea a(ar&, a v&"ut pe "eiţ& $e"înd pe altar $i strînîndu$i enunchii cu mîinileîmpreunate5ricine e$ti, îi "ise ea, (elicit& pe st&pîna mea'*'+rope este schimbat& in lotusAlcmena din Aros a (ost u$urat& $i ru&ciunile iau (ost îndeplinite n&scînd un copil'> 8uternica "eiţ&a s&rit surprins& $i $ia des(&cut amîndou& mîinile pe care le ţinea unite pe pîntece, sl&bindumise $imie totodat& lanţurile $i s(îr$ind cu chinurile (acerii' <e spune c& )alanthis a rîs de p&c&leala "eiţei' 8ecînd rîdea, "eiţa a apucato cu cru"ime de p&r, a traso în os $i a oprito de a$i ridica corpul de la

p&mînt, schimbîndui mîinile în picioarele din (aţ&' <printeneala veche ia r&mas $i nu $ia pierdutculoarea b&laie' Borma îi e deosebit& de cea dinainte $i, (iindc& ura ei spunînd o minciun& autase la

na$tere, pe ur& na$te3-

$i vine în casele noastre ca $i înainte'>Ast(el a vorbit $i a suspinat, mi$cat& de amintirea (ostei sale slunice' Cum suspina, nor&sa amînîiato cu aceste cuvinte4 5Mam&, pe tine te înduio$ea"& schimbarea chipului uneia str&in& desînele nostru; dar dac& ţia$ povesti eu de soarta minunat& a surorii mele, cu toate c& lacrimile $idurerea m& împiedic& s& vorbesc6>Biind sinura (iic& dup& mam&, c&ci pe mine tata m& avusese dintro alt& c&s&torie, +rope era cea maivestit& dintre oechalide3/ prin (rumuseţea ei' B&r& (eciorie, c&ci io r&pise "eul st&pînitor la +elphi $i+elos3?, a luato în c&s&torie Andraemon!E $i era o soţie (ericit&' 0ste un lac cu malurile povîrnite caţ&rmul m&rii' Marinile îi sînt încoronate de mirt' Aci venise +rope necunosc&toare a destinelor $i,ceea ce e $i mai revolt&tor, ea adusese hirlande nim(elor acestui lac' %n braţe purta o sarcin& pl&cut&,un copil ce nu împlinise înc& un an,3* Ilith9a, "ei*a o%rotitoare a na(terilor 6la gre%i Ilith9a, la ro'ani 8u%ina7. 3-

Faptul %ă ne!ăstui%a (i 'ută puii din lo% n lo%, purtndu3i n gură, a putut da na(tere ilu"iei %ă3i na(te pe gură.3/ Oe%halide, Iola (l -r9ope, fii%ele lui Eur9tus 6după altă legendă ale lui =per%hius7 din Oe%halia, ora( n EuDeea.3E Zeul Apollo a!ea te'ple in -elphi (i -elos. $e"i (i nota Cartea I.!E Andrae'on, rege n Cal9don.

$il hr&nea cu lapte cald de la sîn' Nu departe de lac, un Jotus de ap&, cu (lorile imitînd culorile purpurii tiriene, se înalţ& ata s& (ac& seminţe' +rope culese din el cîteva (lori, pe care le detecopilului ca s& se oace cu ele' Foiam s& (ac $i eu la (el, c&ci $i eu eram cu ea, cînd am v&"ut cum auc&"ut din (loare pic&turi de sîne $i cum ramurile sau mi$cat întrun tremur de roa"&' Abia acum înurm& ni$te p&stori neau povestit c& nim(a 7otis, (uind de draostea neru$inat& a lui 8riap !1, î$ischimbase chipul în (loare, p&strîndu$i numele' <ora mea nu $tiuse aceasta' Cînd, însp&imîntat&, a voits& se tra& înapoi $i s& plece de la nim(ele pe care venise s& le adore, picioarele iau prins r&d&cini' <a"b&tut s& le des(ac&, dar "adarnic, c&ci nu se putea mi$ca decît în sus' 8e dedesubt ia crescut o scoarţ&u$oar&, ap&sîndui încetul cu încetul tot trupul' Cînd $ia dat seama, a vrut s&$i smul& p&rul cu mîna

dar $ia umplut mîna de (run"e' Capul îi era în(run"it' %ar copilul Amphissos, c&ci acest nume ild&duse bunicul s&u 0urtus, a simţit cum sînul mamei sale se înt&re$te $i laptele pe carel caut& nu mai




vine'0ram de (aţ& privind la acest spectacol în(ior&tor $i nu puteam, o sor&, s&ţi dau autor' Cît mia (ost cu

putinţ&, am încercat s& întîr"ii cre$terea trunchiului $i a ramurilor, îmbr&ţi$îndule $i m&rturisesc c& amvrut s& dispar $i eu sub aceea$i scoarţ& ca tine'%at& pe soţul ei Andraemon $i pe nenorocitul tat& c& vin împreun& $i caut& pe +rope' 7eam ar&tatlotusul' 0i s&rut& lemnul cald $i, înenunchind la r&d&cina lui, îl strîn în braţe' <cump& sor&, nuţi mair&m&sese decît (eţa care nu se (&cuse înc& arbore $i lacrimileţi cur iroaie pe (run"ele de curîndcrescute pe corpul nenorocit' i cît timp din ur& îi mai poate ie$i vocea, aceste tînuiri împr&$tie înv&"duh45+ac& eKist& vreo credinţ& (aţ& de cei nenorociţi, ur pe "ei c& nam meritat aceast& soart& crud&')0 +riap, "eu al grădinilor, al !iilor (i al na!iga*iei, fiu al lui a%%hus (i al $enerei, 'o(tenise !i%iile a%estora, du%nd o !ia*ă , de +etre%eri (i desfrinare.

<u(&r pedeapsa (&r& vin&' Am tr&it nevinovat&' <& m& usue dac& mint, s&mi pierd (run"ele, s& (iu t&iat&de secure $i aruncat& în (oc' =otu$i luaţi pe acest copil din ramurile mamei sale $i daţil la doic&' Baceţis& bea lapte la umbra mea $i s& se oace sub ramurile mele' Cînd va putea s& vorbeasc&, înv&ţaţil s&mi "ic& mam& $i s& spun& cu durere4 5%n aceast& plant& este ascuns& mama>' <& se team& totu$i de lac,s& nu rup& (lori din arbore $i s& cuete c& toate ml&diţele sînt corpuri de "eiţe' Adio, scumpe soţ, $i tu,sor&, $i tat&, $i dac& v& e mil& de mine, (eriţi (run"ele mele de r&nirea vreunui cuţit, de mu$c&tura

vreunei vite' Biindc& numi este în&duit s& m& aplec spre voi, ridicaţiv& voi la mine, s& primiţis&rutarea mea, cît pot (i atins&, $i ridicaţil $i pe micul meu copil' Nu pot vorbi mai mult, c&ci pe îtulmeu alb $erpuie$te o (ibr& moale $i sînt ascuns& sub vîr(ul arborelui' 7uaţi mîinile de la ochii mei'

Naut& la nimic înriirile voastre pioase $i scoarţa care m& învele$te îmi va acoperi vederile ce se pierd>'%n acela$i timp ura încetase s& vorbeasc& $i s& eKiste $i mult& vreme ramurile proaspete au (ost calde

pe trupul schimbat'-.%olaus e schimbat în tîn&r,.blis în i"vor 8e cînd %ola povestea trista întamplare, Alcmena usca cu deetul cel mare lacrimile (iicei lui0urtus, plînînd ea îns&$i, un lucru nou ia potolit toat& tristeţea' C&ci pe pra sa oprit %olaus!2

aproape un copil, cu obra"ul acoperit de un pu( de barb&, chipul p&strînd în(&ţi$area primilor ani' Acestdar il (&cuse (iica unonei, Hebe, înduplecat& de ru&ciunile soţului ei'!3

8e cînd în cer Hebe voia s& se ure c& de acum încolo nu ar mai (ace nim&nui ast(el de daruri, =hemis!!

a oprito' 5=heba este bîntuit& de r&"boaie de"binatoare,!2 Iolaus, fiul lui Iphi%lus, to!ară( (l rudă a Iul &er%ule.!3 -upă apoteo"a sa, &er%ule de!enise n %er so*ul &e4ei, fii%a 2unonel.!! The'is !e"i nota 33, Cartea I.

— a "is ea' Campaneus!# nu va putea (i învins decît de upiter' +oi (raţi!* se vor r&ni unul pe altul' însînul p&mîntului, un preot!- î$i va vedea viu manii în in(ern' Biul s&u, r&"bunînd un p&rinte printrun

p&rinte, î$i va ucide mama, (iind prin aceea$i (apt& pios $i criminal, înro"it de neleiuirea sa,înstr&inat de mintea $i de casa sa, va (i urm&rit de chipurile 0umenidelor $i de umbra mamei sale, pîn&ce soţia îi va cere colierul de aur (atal $i cumnaţii s&i, (iii lui 8heeu, îl vor înunhia cu sabia' Atunci,în s(îr$it, Callirhoe!/, (iica lui Achelous, va cere de la upiter s& r&beasc& anii copil&riei (iilor s&i $i s&nu lase mult timp nepedepsit& moartea soţului s&u biruitor' upiter, mi$cat de aceste ru&ciuni va

acorda înainte de vreme darurile cumnatei $i nurorii sale $i va aduce b&rbaţilor anii primei tinereţi>'+up& ce prevestitoarea viitorului, =hemis, a spus acestea cu ur& pro(etic&, "eii de sus au început s&(ream&te, spunînd (iecare cel ardea pe inim&' 58entru ce nu se în&duie $i altora s& (ac& acelea$idaruri6> murmurau ei' 8allantiana!? se plîne c& soţul ei e b&trîn' .linda Ceres se vait& c& %asion#E înc&runţe$te' Fulcan cere ca 0richtonius#1 s& înceap& o nou& viaţ& $i pe Fenus!# Ca'paneus, unul dintre %ei (apte %are au luptat %ontra The4ei, a 'urit u%is de trăsnet 6Cei (apte %ontra The4ei, tragedie a lui Es%h9le, In %are autorul pune In s%enă lupta fratri%idă pentru 'o(tenire a fiilor lui Oedipus7.!* Eteo%le (i +ol9ni%e, fiii lui Oedipus.!- A'phiaraus n(tiin*at de ora%ol %ă !a pieri n ti'pul asediului The4ei, s3a as%uns, %a să nu 'eargă la luptă. =o*ia sa Er9phila, sedusă ăe +ol9ni%e %are i3a dăruit un %olier de aur, a destăinuit nsă unde era as%uns so*ul ei (i a%esta, tre4uind să ple%e, are%o'andat lui Al%'eon, fiul său, să3l ră"4une, da%ă nu se !a 'ai ntoar%e. A'phiaraus a fost nghi*it de pă'nt de !iu (i Al%'eonl3a ră"4unat udgnd3o pe Er9phila.!/ Al%'eon, fiul lui A'phiaraus (i al Er9philei, a părăsit pe Alphe3sibeea, fii%a lui +hegeu, rege n Fo%ida, pentru a se %ăsători %uCallirhoe, fii%a flu!iului A%helous, fapt pentru %are Al%'eon a fost u%is de %u'na*ii săi, fiii lui +hegeu.!? +allantiana Aurora, fii%a gigantului +allas (i so*ia lui Tithon.#E Iasion, fiul lui 2upiter (i al Ele%trei, a fost iu4it de Ceres.#1 Eri%htonius, rege n Atena, fiul lui $ul%an, năs%ut fără 'a'ă !e"i Cartea II.




o cuprinde ria viitorului $i vrea s& reînnoiasc& anii lui Anchise#2' Biecare "eu are de cine s& seinterese"e $i dorinţele lor isc& neînţeleeri $i tulburare, pîn& ce upiter nu mai rabd& $i "ice45+ac& aveţi vreun respect pentru mine, de ce v& certaţi6 are i se pare (iec&ruia c& poate atît de mult,încît s& biruie chiar destinul6 Cu voia destinului, %alous sa întors la anii pe carei tr&ise' Cu voiadestinului trebuie s& întinereasc& (iii Callirhoei, nu prin ambiţie $i nici prin arme' 8e voi $i chiar pemine ne conduc destinele $i acesta e un motiv s& v& lini$teasc&' +ac& lea$ putea schimba, nu lar maiîncovoia pe (iul meu Aeacus b&trîneţea, iar Ghadamanthus $i draul meu Minos ar p&stra ve$nic&(loarea tinereţii' Minos este în culmea neaunsurilor b&trîneţii $i nu mai domne$te cu înţelepciunea demai înainte'>Cuvintele lui upiter mi$car& pe "ei $i nici unul nu cat& s& se mai plîn&, cînd v&d înc&rcaţi de ani peGhadamanthus, Aeacus $i Minos#3

.

Acesta din urm&, cînd a (ost în plin&tatea vîrstei, a înro"it mari popoare cu numele s&u. Acum eraslab $i se temea de Miletus#! +eionidul, cel mîndru c& era puternic prin tinereţe $i c&l avea ca tat& pe8hoebus' %% b&nuia c& se ridic& împotriva domniei lui $i nu îndr&"nea totu$i s&l ţin& departe de ţar&'+ar tu (ui de bun& voie, Miletus, str&b&tînd cu cor&bii repe"i apele 0eii $i întemeie"i pe ţ&rmul Asieio cetate cu numele întemeietorului ei'Aci ai cunoscut tu pe (iica lui Meandru cel ce se întoarce de atîtea ori în acela$i loc, pe (rumoasa

Cane care, pe cînd se plimba pe malurile întortochiate ale tat&lui s&u, a n&scut doi (ii emeni, pe.blis $i pe Caunus'.blis este pild& (etelor ca ele s& iubeasc& numai ce este în&duit' .blis, cuprins& de draoste (aţ&de (ratele s&u Caunus>## Apolineanul, la iubit nu ca o sor& pe (ratele ei $i nu cum îi cerea datoria'7a început ea na înţeles v&paia inimii sale $i nu i se p&rea , c& (ace o re$eal& dac&l s&rut& prea des pe(ratele ei $i$i înl&nţuie braţele pe dup& îtul lui' Mult& vreme este în$elat& de umbra mincinoas& aa(ecţiunii (r&ţe$ti, care cu încetul devine draoste' Ca s&l vad& pe (ratele s&u, vine &tit& $i dore$te

prea mult s& par& (rumoas& $i, dac& este aproape de el vreuna mai (rumoas&, ea o ur&$te' +ar ea înc& nu$i d& seama de adev&ratele ei sentimente' <ub v&paie nu$i l&mure$te nici o dorinţ& precis&, dartotu$i în su(letul ei (ierbe' Acum îl nume$te st&pîn, acum ur&$te rudenia de sîne, acum pre(er& ca els&i "ic& .blis $i nu sor&' =rea"&, na îndr&"nit s&$i în(iripe"e în su(let speranţe vinovate' Cînd estecu(undat& îns& în voia somnului lin, adesea vede ce iube$te' % sa p&rut chiar c& trupul ei se une$te cu

aJ (ratelui $i a ro$it, de$i era înc& adormit&' <omnul se duce' 0a tace mult& vreme $i$i recheam& însu(let vedeniile din somn $i ast(el vorbe$te cu înduri $ov&itoare' 5Nenorocita de mine Ce vise sîntacelea în t&cerea nopţii Cît a$ vrea s& nu (ie adev&rat'L 8entru ce am avut ast(el de vise6 0l desiureste (rumos chiar pentru ochi ce nau ai preţui (rumuseţea' îmi place $i, dac& nu miar (i (rate, a$ puteas&l iubesc $i mi sar potrivi' 0 r&u îns& c& sînt sora lui' Numai de na$ încerca s& (ac ceva trea"&' însomn pot s& am asemenea vise' <omnul nare martori $i are $i o umbr& de pl&cere' , Fenus $iCupidon "bur&tor cu mamaţi tîn&r& Cîte pl&ceri am simţit Ce sentimente mau st&pînit Ce dulcetoropeal& ma p&truns pîn& în oase Mult îmi place s&mi amintesc Ce scurt& a (ost pl&cerea $i cerepede a trecut noaptea eloas& pe (ericirea mea'L , dac& ar (i cu putinţ& s& m& unesc cu tine prinschimbarea numelui, cît de bine a$ putea, Caunus, s& (iu nora tat&lui t&u Cît de bine ai putea Caunus,s& (ii inere tat&lui t&u +ear (ace "eii#2 -in dragostea $enere" %u An%hise s3a năs%ut Aeneas, eroul prin%ipal al Eneidei lui $ergiliu.#3

Aea%us, Rhada'anthus (i Minos, fii oi lui 2upiter. #! Miletus era fiul lui Apollo (i al -eionei.## Caunus, fiul lui Miletus, era nepotul lui Apollo !e"i nota pre3%edentă.

s& avem totul comun a(ar& de p&rinţi A$ (i dorit ca tu s& (i (ost mai de neam decît mine' A$adar nu $tiuce (emeie va deveni mam&, datorit& ţie, o cel mai (rumos b&rbat +ar pentru mine, care am de la soart&aceia$i p&rinţi pe carei ai $i tu, nu vei (i nimic altceva decît (rate' Nu vom avea comun decît ceea cene desparte' +ar ce înseamn& pentru mine acele vise6 Ce temei au ele6 are au $i visele vreo reutate6Mai bine de "ei' Ieii sau c&s&torit adesea cu surorile lor' Ast(el <aturn sa unit cu pis, care era deacela$i sîne cu el, ceanus cu =eths, st&pînul limpului cu unona' Ieii au îns& drepturile lor'8entru ce s& cer obiceiuri omene$ti celor cere$ti, cînd rosturile lor sînt atît de deosebite6 <au îmi voialuna din inim& patima neîn&duit&, sau, dac& nu pot (ace aceasta, m& ro "eilor ca, mai înainte de a(ace vreo re$eal&, s& mor $i moart& s& (iu a$e"at& pe cata(alc $i s& primesc s&ruturile (ratelui meu' itotu$i o le&tur& de draoste cere sentimentul amîndurora' <& admitem c& îl iubesc; aceasta mi se va

p&rea o crim&' 0oli"ii#* îns& nu sau temut de unirea cu surorile lor' +ar de unde îi $tiu eu6 8entru ceam adus aceste eKemple6 nde mer cu îndul6 +eparte de mine, (l&c&ri necurate Nu vreau s& iubesc




pe (ratele meu decît cît este leiuit pentru o sor&' +ac& totu$i ar (i (ost mai întîi el cuprins de draoste pentru mine, poate c& eu ma$ îndupleca în (aţa pasiunii lui' +ar a$a, eu care nu la$ (i respins, dac& mar (i cerut, îl voi cere eu6 Ce poţi s& vorbe$ti6 8oţi s& m&rturise$ti6 +raostea m& sile$te' Foi putea'<au, dac& ru$inea îmi va ţine ura, o scrisoare pe ascuns îi va m&rturisi (ocul tainic'>Aceast& hot&rîre i se pare bun&' Aceasta îi învine mintea $ov&ielnic&' <e ridic& pe o parte din pat $i,spriinit& în cotul stîn, î$i "ice4 58oate c& va (i observat $i el' îi voi m&rturisi draostea nebuneasc&'Fai de mine încotro alunec6 Ce (oc saprinde în mintea mea6> i compune cu mîn& tremur&toarecuvintele la care sa îndit atît' /; Eol, regele !inturilor, (i3a %ăsătorit pe %ei (ase fii %u %ele (ase fii%e ale sale.

Mîna dreapt& ţine condeiul, cealalt& t&bliţele de cear&, care nau primit înc& nici o însemnare' începe,st& la îndoial&, scrie $i oc&r&$te t&bliţele' <crie $i $tere, schimb&, respine, aprob& $i pe rînd, dup& celea luat le las&, dup& ce lea l&sat iar le ia, nu $tie ce vrea $i nu i se pare bine ceea ce a început s& (ac&'8e (aţa ei îndr&"neala se amestec& cu ru$inea'<crisese cuvîntul 5sor&>' % sa p&rut c& trebuie s& $tear& 5sor&> $i a scris în s(îr$it aceste cuvinte peceara cu atîtea corecturi45Cea care te iube$te îţi scrie cuvinte pe care ea nu le va primi, dac& nu i le vei trimite tu' Mie ru$ine'Fai, mie ru$ine s&mi spun numele' i dac& m& întrebi de ceţi scriu, a$ vrea s&ţi vorbesc despre mine(&r& s&mi dest&inui numele $i s& nu (ie cunoscut& .blis înainte de a avea speranţa c& dorinţele ei sevor împlini' +esiur, putea s&ţi vorbeasc& de inima mea r&nit& $i culoarea $i (aţa palid& $i ochii adeseaume"i $i suspinele i"bucnite (&r& pricin& v&dita $i veselele îmbr&ţi$&ri $i s&rut&rile care, dac& ai b&atde seam&, Lnu erau ca de la o sor&' =otu$i eu, de$i aveam în su(let o ran& rea, martori îmi sînt "eii c&am (&cut totul ca so vindec' Nenorocita de mine, am luptat mult& vreme s& (u de armele neîndurateale lui Cupidon $i am re"istat mai mult decît ai crede c& poate re"ista o (at&' <înt nevoit& îns& s&m&rturisesc c& am (ost biruit& $i s& cer cu ru&minţi s(ioase autorul t&u' =u ai putea sinur so auţisau so uci"i pe cea care te iube$te' Alee ce vei (ace' Nu o du$manc& te roa& aceasta, ci aceea care,

pe cît este de unit&, vrea s& (ie $i mai unit& $i mai leat& de tine, cu o le&tur& mai apropiat&' <&cunoasc& b&trînii leea' 0i s& cercete"e ce e permis, ce e leiuit $i neleiuit, ei s& p&"easc& cump&nadreptului' îndr&"neaţ& Fenus se potrive$te cu vîrsta noastr&' 8în& acum noi nu $tim ce e în&duit $icredem c& toate sînt în&duite $i urm&m pilda marilor "ei' Nu ne va împiedica nici asprimea tatei, nici

ria de numele nostru, nici teama, numai s& nu eKiste pricini de team&' <ub în(&ţi$are (r&ţeasc& vomascunde dulcile noastre (urti$auri' Am libertatea de a vorbi cu tine lucruri de tain& $i ne îmbr&ţi$&m $ine s&rut&m pe (aţ&'Cît mai lipse$te6 Ai mil& de cea care îţi m&rturise$te draostea $i care navea so m&rturiseasc& dac&no silea patima auns& la culme' Nuţi atrae meritul de a (i ar&tat pe piatra mormîntului meu ca

pricin& a morţii mele'>Mîna ei umpluse toat& ceara cu aceste "adarnice cuvinte $i ultimul rînd la ad&uat pe marine' Apoiî$i însemnea"& crima ap&sînd pe cear& piatra inelului pe care o ud& cu lacrimi, c&ci limba i se uscase înur&' Cheam& ro$ind pe unul din sclavii s&i, îl mînîie ca s&i alune s(iala $ii "ice4 5=u, cel maicredincios servitor al meu, du aceasta scumpului meu'''> $i dup& un lun timp a ad&uat 5(rate>'8e cînd le da, t&bliţele alunecînd din mîini au c&"ut' <a tulburat de acest semn' =otu$i lea trimis'<clavul, cînd a &sit momentul potrivit, sa dus $i ia încredinţat lui Caunus cuvintele ascunse în cear&'

=în&rul nepot al lui Meandru, ie$indu$i din (ire de mînia venit& pe nea$teptate, a aruncat t&bliţele (&r&s& le termine de citit $i, abia st&pîninduse s& nul loveasc& pe sclavul care tremura, ia "is4 5Bui, cît aitimp, autor criminal al unei pl&ceri neleiuite +ac& moartea ta nar aduce cu ea asupra mea ru$ine, cumoartea ţiai isp&$i vina>'0l a (uit însp&imîntat $i a spus st&pînei sale cuvintele de ameninţare ale lui Caunus' =eai în&lbenit,.blis, la au"ul acestui re(u" $i de (ric& inima îţi este cuprins& de un (ior de heaţ&=otu$i, cînd $ia revenit în (ire, iau revenit totodat& $i (uriile patimii $i, abia mi$cîndu$i limba, a rostitaceste cuvinte4 5Am meritato' C&ci de ce am avut îndr&"neala s& dau ,pe (aţ& rana inimii mele6 +e cecuvintele care trebuiau s& (ie ascunse leam încredinţat cu atîta rab& t&bliţelor6 Mai întîi trebuia s&ispitesc p&rerea lui prin cuvinte pe departe' Ca s& mer pe mare cu autorul vîntului trebuia s& deschidnumai o parte a pîn"elor' pentru a vedea cum e vîntul $i dac& mer pe o mare (&r& primedie'Acum am des(&cut pîn"ele în voia vînturilor necunoscute'

Ast(el sînt împins& în stînci, ata de a (i scu(undat& $i înhiţit& de ocean' i pîn"ele mele nu$i mai pota(la întoarcere' Ce s& mai spun c& mi sau ar&tat semne siure ca s& nu (iu în&duitoare cu draostea




mea, c&ci miau c&"ut t&bliţele chiar în momentul cînd le dam sclavului s& le duc& $i ceara a (&cutast(el speranţele mele "adarnice6 are nu trebuia s& schimb (ie "iua, (ie toate 'îndurile, dar maiderab& "iua6 Ieul însu$i m& s(&tuia $imi d&dea semne siure, dac& mintea nu miar (i (ost nebun&' itotu$i ar (i trebuit s& vorbesc eu îns&mi, s& nu încredinţe" t&bliţelor de cear& taina, s& (i mers s&m&rturisesc eu draostea' 0l ar (i v&"ut lacrimile, ar (i v&"ut chipul celei cel iubea' 8uteam s&ivorbesc mai multe decît au cuprins t&bliţele' A$ (i putut (&r& voia lui s&i înl&nţui îtul cu braţele, s&cad la picioarele lui, s&i îmbr&ţi$e" enunchii $i s&i cer viaţa' i, dac& m& respinea, ia$ (i putut ar&tac&mi voi curma "ilele' A$ (i întrebuinţat toate miloacele $i, dac& (iecare din acestea în parte nu eraude auns, toate laolalt& ar (i putut s&i înmoaie t&ria cuetului' 8oate s& (ie $i vreo re$eal& a sclavuluitrimis' Nu sa dus cînd trebuia, cred c& na ales timpul potrivit, na c&utat s&l &seasc& întrun momentcînd su(letul iar (i (ost slobod de rii' Acestea miau (ost potrivnice' C&ci nu la n&scut o tiroaic&' inu poart& în piept o piatr& rece, sau (ier tare $i oţel, nici nu bea lapte de leoaic&' Fa (i învins' Foiîncepe din nou' i nu m& voi de"usta de ce am început, cît timp în trupul meu va r&mîne su(lareavieţii' C&ci mai întîi, dac& ar (i cu putinţ& s&mi chem înapoi (aptele, nar (i nimic c& am început'Acum trebuie s& duc la cap&t ce am început' Biindc&, chiar dac& mia$ p&r&si acum dorinţele, nici el nu

poate s& nu$i aminteasc& totu$i întotdeauna de îndr&"neala mea' i dac& nu încerc din nou' voi daimpresia c& am voito din u$ur&tate, sau c& lam ispitit, c& am c&utat s&i întind curse'

<au siur va crede c& sînt învins& nu de acest "eu care mia mistuit $i îmi mistuie inima,ci de ispita trupului'%n s(îr$it, acum nu mai pot trece peste ceea ce am (&cut' %am scris lam ruat,iam ar&tat dorinţele îndr&"neţe' ntrun cuvînt nu pot (i numit& nevinovat&'Cemi mai r&mîne de (&cut este mult pîn& la (ericire $i puţin pîn& la crim&'>Ast(el a vorbit $i atît de mare este lupta îndurilor ei $ov&itoare, încît îi place s& încerce din nou ceeace îi este ru$ine c& a încercat' î$i pierde orice m&sur& $i aune nenorocita s& (ie iar $i iar re(u"at&'Cînd a v&"ut c& nu se termin& o dat& aceasta, Caunus a (uit departe de patrie #- $i de neleiuire,a$e"îndu$i o nou& cas& în ţinuturi str&ine' <e "ice c& atunci trista miletian&, ie$indu$i din minţi, $ias(î$iat hainele $i $ia lovit pieptul apucat& de (urii' Acum a înnebunit dea binelea $i$i m&rturise$te pe(aţ& n&dedea draostei ei neîn&duite' 8&r&se$te patria $i penaţii urîţi $i apuc& pe urmele (ratelui s&u(uar' Cum bacantele de pe %smarus#/ aţîţate de tirsul t&u, (iu al <emelei, pr&"nuiesc s&rb&torile tale latrei ani o dat&, ast(el au v&"uto (emeile din .ubasus#? pe .blis urlînd pe $esul ooarelor' 8e acestea

p&r&sindule, aune în r&t&cirea ei la carieni, la leleii totdeauna înarmaţi*E

$i în 7cia'Acum l&sase în urm& Craosul*1, 7imra $i apele antusului $i muntele unde locuia Chimera/2 cea cumilocul de (oc, pieptul $i (aţa de leoaic&, iar coada de $arpe' 8&durile se r&resc, cînd tu, .blis,obosit& de r&t&cire, te pr&bu$e$ti cu p&rul a$ternut pe p&mîntul tare $i ape$i cu (aţa ta (run"ele c&"ute'Adesea, chiar nim(ele leleide încearc& so ridice în braţele lor tinere, adesea o învaţ& s&$i în(rîne"edraostea $ii aduc mînîieri, dar îndurilei r&t&cite sînt surde $i mute' .blis strive$te cu unhiileiarba verde $i ume"e$te pai$tea cu un rîu de lacrimi' <e spune c& naiadele au (&cut din ele un i"vor #- Fugind din Milet, Caunus, s3a dus n Caria, *inut tot n Asia Mi%ă, unde a nte'eiat un ora( %ăruia i3a dat nu'ele său.#3 Is'arus, 'unte in Trăda.#/ u4asus, ora( n Carta.*E 8elegii, lo%uitori legendari la n%eput in Bre%ia, apoi sta4ili*i n 89%ia 6Asia Mi%a7, pra%ti%au pirateria. $e"i (i nota /G,Cartea F%%'*1 Cragos, 'unte n 89%ia 8i'9ra, ora( n 89%ia, pe riul 8i'9ra Xantus, 'unte (i flu!iu n 89%ia.*2 Chi'era, 'onstru 'iti% din 89%ia, u%is de ellerophon, rege al Corinihului $i nepot al lui =isif. $e"i (i nota H, Cartea $I.

care s& nu sece niciodat&' C&ci ce puteau s&i dea mai mult6 îndat&, cum i"vor&sc pic&turile de r&$in&din scoarţa despicat& de brad, cum iese smoala cleioas& din sînul p&mîntului $i cum la sosireaIe(irului ce su(l& lene$ se topesc de soare apele ce se opriser& de er, ast(el nepoata lui 8hoebus,.blis, disp&rînd în lacrimile sale, se pre(ace O> întrun i"vor care $i acum are în acele v&i numele st&

pînei sale $i $opote$te sub umbra deas& a unui stear' /'%phis e schimbat& în tîn&r Festea noii minuni poate c& ar (i umplut cele o sut& de ora$e cretane *3

,

dac&, prin metamor(o"a de curînd su(erit& de %phis, Creta nar (i avut o minune mai aproape de ea'C&ci în ora$ul 8haestos de lîn& Cnosos*! sa n&scut 7idus, un om din popor, îns& liber' Averea nuiera mai mare decît ranul, dar viaţa $i cinstea îi erau nep&tate' Aceste cuvinte lea spus el soţiei sale,

pe cînd ea era ata s& nasc&45+ou& sînt dorinţele mele4 s& scapi cu dureri cît mai puţine $i s& na$ti b&iat' +ac& se întîmpl& alt(el ereu $i averea noastr& nu neo în&duie' +e va (i s& na$ti (at&, ceea ce ar (i roa"nic s& se întîmple, înacest ca" îmi pare r&u, dar cer — iertaţim&, datorii de p&rinte — s& (ie ucis&>'




Ast(el a vorbit $i $iroaie de lacrimi au curs atît pe (aţa celui ce rostise, cît $i pe a celei ce au"ise ast(elde vorbe' =otu$i =elethusa necontenit st&ruie pe lîn& soţul Pi cu ru&ciuni "adarnice, s& nuiînr&deasc& ast(el n&dedile' Hot&rîrea lui 7idus este neclintit& $i ea abia î$i purta pîntecele reu desarcina auns& la vreme, cînd la mie"ul nopţii în vis a v&"ut, sau i sa p&rut c& vede, pe (iica lui%nachus*# stînd în picioare lîn& patul ei însoţit& de o mare suit&' 8e (runte avea coroane ca ale lunii cuspice albene de aur str&lucitor $i cu diadem& real&' Cu ea erau &l&iosul Anubis $i divina.ubastis $i Apis cel cu (elurite culori $i "eul care opre$te vocea $i cu deetul îndeamn& la t&cere **

.

;H Miletua, tatăl lui 94lis, era originar din Creta.*! +haestos, Cnosos, ora(e in Creta.*# Fii%a lui Ina%hus era Io, identifi%ată ai%i %u "ei*a egipteană Isis. $e"i Cartea I.

0rau $i sistrele*- $i siris cel niciodat& destul de c&utat */ $i $arpele*?, str&in aci, cel plin de veninaduc&tor de somn' =elethusei i sa p&rut c& se scoal& din somn $i vede lucrurile aevea, cînd "eiţa iavorbit ast(el45, =elethusa, parte din inima mea, las& riile ap&s&toare, în$eal& dorinţa soţului t&u' Nu sta laîndoial& $i, cînd 7ucina îţi va u$ura sarcina, orice vei na$te ţine la tine' <înt "eiţa proteuitoare $i dauautor celor ce m& roa&' Nu te vei plîne c& ai adorat o "eiţ& (&r& inim&>'Ast(el a s(&tuito $i a ie$it' Fesela cretan& sa sculat din pat $i, ridicînd cu umilinţ& mîini nevinovatespre stele, se roa& s& i se împlineasc& visul'

Cînd iau venit durerile $i sa u$urat de sarcin&, (&r& $tirea soţului a n&scut (at&' Mama a poruncit doiciiso al&pte"e $i a minţit c& e b&iat' 7ucrul a (ost cre"ut $i nu cuno$tea aceast& tain& decît doica' =at&l amulţumit "eilor $i ia pus numele bunicului s&u %phis' Mama sa bucurat de acest nume, care eracomun, $i pentru un b&iat $i pentru o (at& $i care nu d&dea nimic de b&nuit' 8rintrun $iretlic (olosit dindraoste de mam&, r&mîne ast(el minciuna nedescoperit&' 0ra îmbr&cat& ca un b&iat $i (aţa ei, (ie c& osocoteai de copil, sau de copil&, era deopotriv& de (rumoas&'=recuser& treispre"ece ani, cînd tat&l t&u te loodi, %phis, cu blonda %anthes, care era prin chipul ei ceamai atr&&toare (at& între (etele din 8haestus, (iica lui =eleste +icteanul-E

.

** =nt n(irate 'ai 'ulte "eită*i egiptene@ Anu4is, di!initate repre"entată su4 for'a unui %line u4astis, "ei*a lunii Apis, 4oul sfnt%are era adorat %a "eu &arpo%rate, "eul tă%erii, fiul lui Isis (i al lui Osiris.;> =istra, un instru'ent 'etali%, %are era agitat n ti'pul %ere'oniilor %onsa%rate di!inită*ilor egiptene.*/ Th9phon sau =et u%ide pe fratele său Osiris (i3l taie n 4u%ă*i, pe %are le arun%ă n apele Nilului. =o*ia sa, Isis, le3a %ăutat (i le3a găsit petoate, afară de una.*?

0ste !or4a pro4a4il de (arpele nu'it la noi aspidă, un fel de !iperă.+eopotriv& lea (ost vîrsta, deopotriv& (rumuseţea $i de la aceia$i înv&ţ&tori au primit lumina c&rţii $iîndrumarea vîrstei lor' +e aci draostea lea atins amîndurora inimile tinere $i pe (iecare lea r&nit la(el' +ar n&dedile nu le erau la (el' %anthes a$teapt& "iua (&cliilor de nunt& $i crede c& va aparţine lui%phis, pe care o socote$te b&iat' %ar %phis iube$te, (&r& speranţ& c& poate s&$i împlineasc& iubirea'însu$i acest (apt o aprinde $i mai mult $i inima ei de (ecioar& arde lîn& o (ecioar&' Abia st&pînindu$ilacrimile, "ice45Ce s(îr$it m& a$teapt& pe mine, care sînt st&pînit& de o iubire nou&, ciudata $i necunoscut& nim&nui

pîn& acum6 +ac& "eii voiau s& m& cruţe, trebuiau s& m& piard&; iar dac& nu voiau s& m& piard&, s&mi (idat cel puţin aceast& patim& (ireasc& $i obi$nuit&' Faca nu se aprinde de draoste dup& o vac&, nici iapadup& o iap&' .erbecul se aprinde dup& oi, pe cerb îl urmea"& (emela lui' A$a se împreun& $i p&s&rile $iîntre toate animalele nici o (emeie nu e st&pînit& de draoste pentru o (emeie' Mai bine na$ mai eKista'

=rebuie ca în Creta s& aib& loc toate înc&lc&rile (irii' Biica soarelui-1

a iubit pe un taur, dar cel puţin cao (emeie pe un b&rbat' %ubirea mea e mai nebuneasc& decît a ei, dac& e s& recunoa$tem adev&rul'=otu$i, ea a putut s&$i îndeplineasc& dorinţele Fenerei' 8rin în$el&ciuni $i luînd chip de vac&, a primitmînîierile unui taur $i prin am&ire a putut avea o draoste' +ar la mine poate s& se adune iscusinţadin toat& lumea, poate s& "boare +aedalus însu$i cu aripi de cear&4 ce va (ace6 are cu de$tept&ciuneasa m& va (ace b&iat din (ecioar&6 <au te va schimba pe tine, %anthes6 Haide $i înt&re$teţi su(letul $ivinoţi în (ire, %phis, scoateţi din inim& un (oc nebunesc $i lipsit de înţelepciune' )înde$tete ce e$tin&scut&' Nu te am&i pe tine îns&ţi, cere ce e leiuit $i iube$te ce e$ti datoare ca (emeie' <peranţa e ceacare na$te iubirea, speranţa e cea care o hr&ne$te' +ar starea ta nuţi în&duie'>: -i%teanul, !e"i nota 0, Cartea III.-1 +asiphae, sofia lui Minos, regele Cretei. . .

Nu pa"a e cea care te împiedic& de la îmbr&ţi$&ri dr&&stoase, nici ria unui soţ b&nuitor, nici seve

ritatea tat&lui' 0a îns&$i nu re(u"& ru&minţile tale' =otu$i orice ai (ace, nu va putea (i a ta $i nu vei putea (i (ericit&, chiar dac& "eii $i oamenii sar munci s& te aute' Aceasta e sinura parte neîmplinit&din dorinţele mele' Ieii miau dat cu u$urinţ& tot ce a (ost în puterea lor' Ceea ce vreau eu, vrea $i tata




$i ea $i viitorul socru' +ar nu vrea (irea, care e mai puternic& decît toţi ace$tia' 0a sinur& mieîmpotriv&' %at&, vine timpul dorit, iat&, este "iua c&s&toriei cînd %anthes ar trebui s& (ie a mea' +ar nuva (i cu putinţ&' Fom p&timi de sete în milocul valurilor' +e ce mai veniţi la aceast& cununie, nunta$&unona $i tu Hmeneu-2, cînd lipse$te mirele, cînd ne c&s&torim dou&6>+up& aceste cuvinte a t&cut' %ar cealalt& (ecioar& nu arde mai puţin $i te dore$te, Hmeneu, s& vii cîtmai repede' +ar =elethusa se teme de ce dore$te aceasta $i aci amîn& "iua c&s&toriei, aci &se$te motivde întîr"iere întro boal& închipuit& $i adesea arunc& vina pe unele semne $i vise'Acum ispr&vise toate miloacele închipuirii $i, cu toate amîn&rile, timpul cununiei sosise' Mai eranumai o "i' 0a î$i smule sie$i $i (iicei panlicile de pe cap $i cu p&rul despletit, îmbr&ţi$înd altarul,"ice45%sis, care ocrote$ti 8araetonul-3 $i ooarele mareotice-! $i 8harosul-# $i Nilul cel cu $apte uri, te roaut&m& $i vindec& teama noastr&' 8e tine, "eiţ&, pe tine team v&"ut odinioar& $i am cunoscut aceste

podoabe ale tale, pe toate leam cunoscut $i pe însoţitoarele tale $i (&cliile $i sunetul sistrelor $i amînsemnat în amintirea mea poruncile tale' +ac& (iica mea vede lumina "ilei,dac& eu îns&mi nu m& pedepsesc'0ste datorit& s(atului $i poruncii tale; ai mil& de amîndou& $i d&ne autor'>7acrimile au urmat cuvintelor' % sa p&rut c& "eiţa a mi$cat altarul, $i întradev&r la mi$cat'

Au tremurat u$ile templului, au str&lucit coarnele care imitau luna $i a "&n&nit sistra r&sun&toare' Nu (&r& ri&, dar totu$i vesel& de acest semn (ericit, mama pleac& de la altar' %phis, carei (useseînsoţitoare, o urmea"& cu pa$i mai mari ca de obicei' Nui mai r&mîne pe (aţ& tenul alb de (at&, puterileîi sporesc, în(&ţi$area e mai b&rb&tesc&, p&rul nepiept&nat e mai scurt, are mai mult&vioare decît a avut ca (emeie; tu, care pîn& mai adineaori erai (at&, acum e$ti b&iat'Aduceţi daruri la templu $i bucuraţiv& cu încredere nes(ioas&'0le vin cu o(rande la templu $i aduc $i o inscripţie' %nscripţia are un mic vers'5.&iatul %phis a adus darurile pe care le (&&duise ca (at&>'Iorile "ilei urm&toare luminaser& întinderile p&mîntului, cînd Fenus $i unona $i însoţitorul lorHmeneu vin împreun& lîn& (&cliile de nunt& $i tîn&rul %phis se c&s&tore$te cu %anthes'-2 &9'eneu, personifi%are a %nte%ului nup*ial pentru tinerii %ăsători*i. $e"i (i nota )>, Cartea $I.-3 +araetonul, ora( n Mar'ari%a.-! Jinuturile 'areoti%e, de la Mareotis, la% lingă Ale<andria. -# +haros, insulă n apropierea Ale<andriei.

ovidiu-metamorfoze cartea 9

Documents