ovidiu-metamorfoze cartea 7

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 7

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-7 1/12

METAMORFOZE. CARTEA VII

CARTEA VII 1.Iason ia lîna de aur cu ajutorul Medeei —

2.Reîntinerirea lui Aeson.Doicile lui Bacchus sînt întinerite —

3.Medeea ucide pe Pelias prin propriile lui fiice —

4.Medeea îi ucide copiii —

!.Medeea fu"e la Athena# unde este pri$it% de Ae"eus —

&.Meta$orfo'a Arnei în (ufni)%*

1.Iason ia lina de aur cu ajutorul Medeei Min+enii spintecau acu$ $area cu cora(ia construita la Pa"asa1

.

In dru$ul lor# ,%'user% pe Phineus2 ducîndu-i o (%trîne)e s%r%c%cioas% într-o noapte ,enic%* tinerii fiiai Auilonului alun"aser% de la "ura nenorocitului (%trîn p%s%rile cu chipuri de fecioare i# su(conducerea ,estitului Iason# atinseser% în sfîrit repe-'ile unde ale noroiosului Phasis 3. /i $er" la re"ei-i cer lîna (er(ecului lui Phr+0us4# dar "rele condi)ii li se pun s% în,in"% un nu$%r de încerc%ri

foarte pri$ejdioase. In ,re$ea aceasta fiicei lui /etes! i se aprinde sufletul de un foc puternic.

îndelun" luptîndu-se cu sine# dup% ce n-a putut în,in"e pasiunea prin ra)iune# i-a 'is adarnicre'iti# Medeea 5u tiu ce 'eu )i se î$potri,ete* de $irare dac% nu este ceea ce se nu$ete iu(ire#

sau ce,a cu si"uran)% ase$%n%tor acesteia. 6%ci pentru ce $i se par prea aspre poruncile tat%lui $eu76hiar sînt prea aspre. De ce $% te$ s% nu piar% cel pe care a(ia l-a$ ,%'ut7 6are este pricina uneite$eri atît de $ari7 8coate-)i din inî$a-)i de fecioar%# dac% po)i# nefericito# flac%ra care te $istuie. De-a putea# a fi sal,at%. Dar f%r% ,oia $ea $% st%pînete o nou% putere. 6upidon $% sf%tuie una i$intea alta. 9%d pe cele (une i le apro(# dar ur$e' pe cele rele&. :ecioar% fiic% de re"e# de ce te$istui pentru un str%in7 De ce te "în-deti la c%s%torie într-o )ar% str%in%7 ;i acest )inut î)i poate da pe

cel pe care s%-l iu(eti. Dac% Iason tr%iete sau $oare# este în puterea 'eilor. <otui s% tr%iasc%. I se poate ura aceasta chiar f%r% dra"oste. 6%ci ce a f%cut Iason7 Pe cine# decît pe una f%r% ini$%# n-ari$presiona-o tinere)ea lui Iason i nea$ul i (%r(%)ia lui7 Pe cine n-ar cuceri-o fru$use)ea Iui# chiardac% celelalte i-ar lipsi7 Ini$a $ea# $%rturisesc# $i-a cucerit-o. ;i dac% nu-i ,oi da ajutor# ,a fi r%pusde suflarea "urii taurilor# sau ,a da lupta cu cei se$%na)i de el# cu du$anii r%s%ri)i din p%$înt# sau ,ac%dea în chip în"ro'itor prad% laco$ului (alaur. Dac% eu a r%(da aceasta# a da do,ad% c% $-a$

n%scut dintr-o ti"res%# c% $i-e ini$a de fier i de piatr%. De ce nu-l pri,esc i cu$ $oare i prin astfelde pri,elite s%-$i încarc ochii cu o cri$%7 De ce nu a)î) î$potri,a lui taurii i pe s%l(aticii n%scu)i din

p%$înt i pe (alaurul cel neador$it=78%-i dea 'eii un destin $ai (un. Dei pentru asta n-ar tre(ui s% $% ro"# ci s% fac. Dar s% tr%de' oare

do$nia tat%lui $eu7 8% sal,e' prin puterile $ele pe nu tiu care ,enetic pentru ca# sal,at prin $ine# s% plece f%r% $ine7 8% dea pîn'ele ,înturilor i s% fie (%r(atul alteia# iar eu Medeea s% r%$în curernuc%rile7 Dac% este în stare s% fac% aceasta i dac% poate s% $% pun% $ai prejos de alta# s% piar%in"ratul. Dar nu-i este chipul# nu-i este no(le)ea sufleteasc%# nu-i este far$ecul fru$use)ii de aa fel#încît s% $% te$ de înel%ciune i de nerecunotin)a pentru (inefacerile pri$ite de la $ine. II ,oi pune$ai întîi s% jure i-l ,oi sili s% ia pe 'ei $artori în le"%$întul ce-l ,a face.1 Pagasa, oraş in Thessalia.2 Phineus, rege al Traciei, folosin r!u arul "rofe#iei, a fos$ "ee"si$ cu or%irea şi su"us chinuirii e c!$re har"ii,

&onş$ri cu ca" e fe&eie, cor" e "as!re şi "icioare e cal, care r!"eau &'ncarea oa&enilor şi infec$au $o$ul cu&irosul lor res"ing!$or.( Phasis, flu)iu in Colchia.1 Phr*+us, fiul lui A$ha&as Ve-i no$a (1. Car$ea IV '&"reun! cu /elle, ca s! sca"e e r!-%unarea lui Ino, a fugi$ "e un %er%ec cu lina eaur in Colchia. /elle a c!-u$ 'n &area care0i "oar$! nu&el /elles"on$ iar Phr*+us a a3uns 'n Colchia, une a sacrificai -eului Mar$c %er%ecul, iar lina a a$irr.a$0o 'n$r0un co"ac sfin$. Phr*+us a fos$ ucis. ar u&%ra sa a a"!ru$ lui Ee$es, regele Colchiei, şi i0a )es$i$ c! soar$a rega$ului s!u e lega$! e l'na e aur, "e care Ee$es a ag!#a$0o 'n$r0un co"ac, "e )irful unei s$'nci şi a a$0o 'n "a-a unui %alaur şi aunor $auri cu "icioarele e ara&!.( Meeea, fiica lui Ee$es, rege in Colchia.4 Vieo &eliora "ro%o5ue, e$eriora se5uor6 $e+$ e)eni$ ul$erior &a+i&! "en$ru a su%linia conflic$ul in$re ra#iune şi "asiune.7 Ee$es "ro&isese c! )a a 8na e aur celui ce )a 'ne"lini ur&!$oarele coni#ii6 1 s! are un c'&" nelucra$ cu un "luge ia&an$ $ras e !oi $auri ai lui Vulcan, ce au coarnele e ara&!, iar in gur! )ars! fl!c!ri9 2 s! se&ene "e aces$c'&" in#ii %alaurului ucis e Ca!&us, "e care0i "!s$ra Ee$es şi, $o$oa$!, s! uci! "e sola#ii 'nar&a#i ce )orr!s!ri in aceas$!, se&!n!$ur!9 ( in sf'işi$, s! %iruie şar"ele care "!-eş$e 8na e aur.




De ce te te$i f%r% pricin%7 Pre"%tete-te i las% orice întîr'iere. Iason ,a fi al t%u pentru totdeauna.

:%cliile de nunt% te ,or uni cu el i în oraele pelas"e ,ei fi sl%,it% de $ul)i$ea de $atroane# ca

sal,atoare a copiilor lor. 9oi p%r%si eu# aadar# pe sor%# pe frate# pe tata# pe 'eii patriei i p%$întuluinatal# i $% )oi l%sa purtat% de cora(ie în ,oia ,înturilor7 Da# tata este aspru# da# )ara $ea este (ar(ar%.:ratele e înc% $ic# dorin)ele surorii sînt de partea $ea>. In ini$% port pe cel $ai puternic dintre 'ei. 5u

p%r%sesc lucruri $ari# ci $% atra" cele $ari titlul de sal,atoare a tineri$ii achee# cunoaterea unor

locuri $ai fru$oase# cu orae de $are fai$% i aici# cultura i artele locuitorilor i Aesonide?# pentrucare a da a,u)iile între"ului uni,ers. :ericit% cu acest so)# )oi îi iu(it% de 'ei i ,oi ajun"e cu cretetul

pîn% la stele. 6e s% $ai spun c% nu tiu ce $un)i se 'ice c% alear"% în $ijlocul ,alurilor 1@# c%# du$an%cor%(iilor# 6ari(da aci soar(e ,alurile# aci le d% dru$ul înapoi# c% hr%p%rea)a 8c+lla se spune c% esteînconjurat% de cîini "roa'nici care latr% în adîncul apelor 8iciliei7 Desi"ur# st%pîn% pe ce iu(esc ilipit% de sînul lui lason# ,oi fi purtat% pe întinsele $%ri. In (ra)ele lui nu-$i ,a p%sa de ni$ic. 8au# dac%$% ,oi te$e de ce,a# $% ,oi te$e nu$ai pentru so). <i socoteti so)7 ;i pui un nu$e î$(ietor "reeliitale# Medeea7 Pri,ete de ce nele"iuire te apropii i# cît se poate înc%# fu"i de cri$%. Astfel a ,or(it iîn fa)a ochilor îi st%teau datoria i dra"ostea p%rinteasc% i ruinea. în,ins de acestea# 6upi-don sedep%rta. /a $er"ea la ,echile altare ale Perseidei ecate12# pe care le ad%postea o ,ale u$(roas% în

fundul unor p%duri. ;i acu$ era curajoas% i-i si$)ea focul potolit în suflet# cînd l-a ,%'ut pe

Aesonide. :lac%ra în%(uit% s-a în,ol(urat iar%i. C(rajii i s-au î$(ujorat i. toat% fa)a i s-a aprins.6u$ cap%t% ,ia)% din suflarea ,întului $ica scînteie care a stat ascuns% su( cenu% i crete ajun"înd la,echile puteri# tot astfel dra"ostea $olco$%# pe care o socotea ador$it%# i se aprinse cînd ,%'u pe tîn%r în fa)a ei. ;i# din întî$plare# fiul lui Aeson era i $ai fru$os în acea 'i. Ai putea s-o ier)i pe îndr%-"ostit%. /a îl pri,ete i e cu ochii neclinti)i la chipul lui# ca i cu$ l-ar ,edea atunci pentru pri$a oar%.

5u se "îndete nesocotita c% se uit% la o fa)% $uritoare i nu-i schi$(% pri,irea de la el. Iar cîndstr%inul a început s% ,or(easc% i i-a prins $îna cerîndu-i ajutor cu ,oce respectuoas% i pro$i)îndu-i

c% o ,a lua în c%s%torie# ea a 'is# ,%rsînd lacri$i 9%d ce a$ de f%cut. 5u necunoaterea ade,%rului# ciiu(irea $% a$%"ete. 9ei fi sal,at prin ajutorul $eu. Dar odat% sal,at# s%-)i )ii pro$isiunea. /l jur% pealtarul 'ei)ei cu trei fe)e13# care era di,initate în acea p%dure i pe atot,%'%torul tat% al ,iitorului s%usocru14 i pe soarta i pe $arile pri$ejdii ce-l pot atepta. :iind cre'ut de Medeea# el pri$ete ier(uriledescîntate# le în,a)% între(uin)area i se întoarce $ul)u$it în ta(%r%.

A doua auror% alun"ase stelele lic%ritoare. Poporul se adun% în cî$pul sfînt al lui Marte i ocup% loc peîn%l)i$ile din jur. Re"ele însui este de fa)% ae'at în $ijlocul suitei sale# î$(r%cat în purpur% i cusceptrul de filde.

Iat% c% taurii cu picioare de ara$% ,ars% fl%c%ri pe n%rile de o)el. Ier(urile atinse de par% ard. 6u$ pîrîie so(a plin% de le$ne# sau cu$ într-un cuptor su(teran pietrele se desfac la para focului i setopesc într-un lichid incandescent# tot astfel taurii scot pe n%ri rotocoale de fl%c%ri din piepturile lor i$u"esc cu "îturile înfier(întate. <otui# fiul lui Aeson $er"e în întî$pinarea lor. a ,enirea lui# eiîntoarser% spre el pri,iri uci"ae i coarnele ferecate în fier. 6u copita despicat% lo,esc p%$întul

pr%fuit i u$plu ,%'duhul de $u"ete i de fu$. Min+enii au în"he)at de fric%. Iason ,ine i nici nusi$te sufl%rile de foc# atît de $ult pot ier(urile descîntate 6u dreapta îndr%'nea)% le $în"îie sal(aatîrnat%# îi pune la ju" i-i silete s% tra"% un plu" "reu i s% spintece un cî$p neatins pîn% atunci de

plu". 6olchidienii r%$în în$%r$uri)i. Min+enii i'(ucnesc în stri"%te i-i dau curaj. /l ia atunci din

casca de ara$% din)ii de arpe1& i-i sea$%n% peste o"orul arat#: Calcio"e era sora Meeei şi so#ia lui Phr*+us.; Aesonie, Iason, fiul lui Aeson.1< Insulele C*ane =*&"legae, in >osfor, s"une legena, "lu$eau şi se a"ro"iau, "en$ru a sf!rl&a cor!%iile care $receau "rin$reele.11 =c*lla şi Chari%a, s$inci &!rginin cele%ra s$ri&$oare in$re Messina şi Reggiu&, s'n$ a$e nu&ai ca e+e&"lu e "ri&e3ii "e &are. fiinc! Meeea &ergea in Cclchia 'n Thessa$ia şi n0a)ea e ce s! se $ea&! e a"ele =iciliei.12 /eca$e, fiica oceaniei Perna şi &a&! a Circei şi a Pasi"haei. Ve-i şi no$a 22, Car$ea VI.1( /eca$e ien$ifica$! cu Proser"ina, -ei#a infernului era 'nf!#i? .şa$! cu $rei ca"e$e şi cu $rei cor"uri.1@ Ee$es, )ii$orul s!u socru, era fiul soarelui.1 Alhena !ruise lui Ee$es o "ar$e in in#ii şar"elui ucis a Ca&us.14 Pelasgii, cei &ai )echi locui$ori ai Breciei. es"re ei ne )or%esc nu&ai &i$urile greceş$i şi ni0i ara$! ca "e %!ş$inaşii "e care0i g!sesc inBrecia e &ai $'r-iu $ri%urile greceş$i care )in in &ileniul II $.e.n. O)iiu nu&eş$e "e $o)ar!şii lui Iason "elasgi )rin s! s"un! c! argo0nau#ii, eşi in Thessalia, erau e nea& "rehelenic.




P%$întul în$oaie se$in)ele î$(i(ate $ai înainte într-un ,enin puternic. ;i# precu$ copilul ia chip de

o$ în pîntecele $a$ei# for$îndu-se în%untru cu $e$(rele sale i nu iese la lu$ina 'ilei decît la,re$e# tot la fel# dup% ce s-au s%,îrit chipurile de oa$eni în $%runtaiele p%$întului "reu# au ieit lasuprafa)% din (ra'dele rodnice. ;i ceea ce e $ai de $irare# o dat% cu ei le-au ap%rut i ar$ele'%n"%nitoare.6înd pelas"ii1& i-au ,%'ut pe acetia pre"%ti)i s% întoarc% î$potri,a tîn%rului hae$onian1= l%ncile cu,îrfurile ascu)ite# i-au plecat fa)a a(%tu)i i înfricoa)i. Medeea îns%i#care-l f%cuse in,ulnera(il# a fost cuprins% de tea$% i# cînd a ,%'ut c% tîn%rul sin"ur este atacat de atî)iadu$ani# a în"%l(enit i a stat jos deodat%# rece i f%r% sîn"e. De tea$% s% nu fie f%r% putere (uruienile

ce i le-a dat# ea rostete un descîntec ,r%jitor i chea$% în ajutor toate secretele artei sale. Dar Iason#aruncînd o piatr% "rea în $ijlocul du$anilor s%i# îl întoarce pe Marte1> de la el î$potri,a celorlal)i.Astfel fra)ii n%scu)i din p%$înt se $%cel%resc unul pe altul i pier do(orîndu-se în lupt% între ei. Acheiiînconjur% pe în,in"%tor# îl felicit% i îl strîn" cu î$(r%)i%ri de (ucurie. Ai ,rea i tu# (ar(aro1?# s%î$(r%)ie'i pe în,in"%tor. ;i l-ai fi î$(r%)iat# dar ruinea-)i st%pînete pornirea i respectul pentrunu$ele t%u te oprete s-o faci. 6eea ce î)i e per$is e s% te (ucuri în t%cerea ini$ii tale i aduci$ul)u$iri ,r%jilor i 'eilor Ecare l-au ajutat.Ii $ai r%$îne lui Iason s% adoar$% cu ier(uri pe ,e"hetorul (alaur care# însp%i$înt%tor prin creasta-i#

prin cele trei li$(i i prin din)ii s%i înco,oia)i# era p%'itorul (er(ecului de aur. Dup% ce-l stropete cuiar(% cu suc ador$itor i-i spune de trei ori ,or(e aduc%toare de so$n toropitor# care opresc $areatul(urat% i flu,iile repe'i# un so$n ciudat închide ochii (alaurului. /roul aesonian2@ intr% în st%pînireaaurului i# $îndru de prad%# purtînd cu sine pe ajutoarea ispr%,ilor sale# a doua prad%# ajun"e ,ictorioscu so)ia sa în portul Iolcos21

.

2.Reîntinerirea lui Aeson.Doicile lui Bacchus sînt întinerite

P%rin)ii hae$onieni# $a$e i ta)i# înc%rca)i de ani# aduc daruri la altar# (ucuroi de întoarcerea fiilor lor. Fr%$e'i de t%$îie se topesc pe foc i cad jertfede $ul)u$ire ,ite cu coarnele î$podo(ite cu aur.Dar Aeson lipsete dintre cei ce aduc $ul)u$iri# fiind acu$ $ai aproape de $oarte i isto,it de

anii (%trîne)ii. Atunci# astfel ,or(ete fiul lui Aeson C# so)ie# c%reia $%rturisesc c%-i datore' sal,area#dei $i-ai dat totul i (inefacerile tale întrec orice do,ad% de iu(ire# totui# dac% po)i — c%ci ce n-ar

putea descîntecele tale — ia din anii $ei i d%-i-i lui tata. ;i nu i-a putut st%-pîni lacri$ile. Micat%de dra"ostea de (un fiu al lui Iason care o ru"a# ea i-a adus a$inte c%# într-un chip cu totul deose(it deacesta# ea l-a p%r%sit pe /etes. <otui# f%r% s% $%rturiseasc% astfel de si$)%$inte# a 'is 6e cri$% )i-aieit# so)ul $eu# din "ura-)i pioas%7 Adic% s% par eu c% a putea da ,ia)% cui,a r%pind din a ta7 5-arîn"%dui aceasta nici ecate. 5u ceri lucruri drepte. Dar ,oi c%uta# Iason# s%-)i dau un dar $ai $aredecît cel pe care-l ceri. 9oi încerca prin tiin)a $ea s% lun"esc ,ia)a socrului $eu f%r% s% iau din anii

t%i# nu$ai s% $% ajute 'ei)a cu întreit% fa)% i fiindu-$i al%turi s% încu,iin)e'e $arile $ele îndr%'neli.Mai lipseau trei nop)i ca luna s%-i î$plineasc% în între"i$e "olul coarnelor i s% se fac% rotund%. 6înda str%lucit plin% i cu chipul între" a pri,it p%$întul# Medeea a ieit din cas% î$(r%cat% în haine lun"i#cu picioarele "oale i cu p%rul re,%rsat pe u$erii "oi. 5eînso)it% de ni$eni îi poart% paii r%t%citori înt%cerea $ut% a $ie'ului nop)ii. Ca$eni# p%s%ri# fiare dor$ într-o linite adînc%. Farduri i frun'e tacne$icate# f%r% nici un $ur$ur. <ace ,%'duhul u$ed. Doar stelele parc% se $ic% în sclipirea lor. 8pre

acestea întin-'îndu-i (ra)ele# de trei ori se în,îrti Medeea# de trei ori îi stropi p%rul cu ap% luat% dintr-un flu,iu i de trei ori deschi'înd "ura scoase nite stri"%te p%trun'%toare. Apoi# punindu-i "enunchii

pe p%$întul tare# 'ise5oapte credincioas% tainelor i ,oi# stele# care î$preun% cu luna ur$a)i focurile 'ilei# i tu# întreit%

ecate# care cunoti dorin)a $ea i-$i ,ii în ajutor# i ,oi# descîn-tece i arte ale ,r%jitoriei i tu# p%$înt# care în,e)i pe ,r%jitori cu ier(urile tale# i ,oi# adieri i ,înturi si $un)i# i rîurii lacuri i ,oi# to)i 'eii p%durilor i to)i 'eii nop)ii# fi)i-$i de fa)%. 6u ajutorul ,ostru# cînd a$ ,rut#rîurile s-au întors spre- i',oarele lor i $alurile au stat în$%r$urite* prin descîntec opresc ,alurileînfuriate i cînd sînt linitite le înfurii* alun" norii i-i aduc# îndep%rte' ,înturile i le che$.17 /ae&onian, )e-i no$a 2, Car$ea I.1: Mar$e, -eul r!-%oiului, aci 'n sens figura$, "u$erea ar&elor.1; Brecii şi ro&anii nu&eu "e s$r!ini %ar%ari, cu)'n$ care 'nsea&n! ,,e al$ nea&D, care )or%eş$e al$! li&%!D.2< Iason, )e-i no$a ;.21 Iolcos, "or$ şl oraş 'n Thessalia, une Iason 'şi cons$ruise cor!%ii sa nu&i$! Argo argonau#i cor!%ieri "e cora%ia Argo.




6u ,or(e i descîntece rup "îtul erpilor# $ut stîncile# scot din r%d%cin% stejarii i $ic din locul lor

p%durile# fac s% tre$ure $un)ii# s% $u"easc% p%$întul i s% ias% $anii22 din $or$înt. ;i pe tine# lun%#te tra" spre $ine# oricît ar%$urile de <e$ese23 î)i $icorea'% $uncile. Prin descîntecele $ele seîn"%l(enete carul (unicului $eu# prin ,eninurile $ele se în"%l(enete Aurora. 9oi a)i în%(uitfl%c%rile taurilor i le-a)i î$pins su( ju"ul înco,oiat "îtul nesupus la $unc%. 9oi a)i f%cut pe fiii

(alaurului s% se ucid% între ei# a)i ador$it pe p%'itorul lînii cel ce nu cunoate so$nul i# înelîndu-i pa'a# a)i tri$is în oraele "receti co$oara de aur. A$ ne,oie acu$ de sucuri care s% schi$(e (%trîne)ea# s% aduc% floarea ,îrstei i pri$ii ani ai tinere)ii. ;i $i le ,e)i da. 6%ci nu de"ea(a auful"erat stelele cu str%lucirea lor i nu de"ea(a a co(orît la $ine carul tras de erpii '(ur%tori24.

in"% ea era un car co(orît din cer. 8-a urcat îndat% în el# a $în"îiat "îturile înh%$ate ale erpilor i#a"i-tînd cu $îna frîiele uoare# s-a ridicat în ,%'duh. De sus i-arunc% pri,irile peste <e$pe din<hessalia i $în% (alaurii spre re"iunile Cetei. 6ercetea'% ier(urile care cresc pe Cssa# pe înaltulPelion# pe Crth+s# pe Pindus i pe Cl+$pul $ai înalt decît Pindul. Pe unele le-a scos din r%d%cin%# pealtele le-a t%iat cu o secer% de ara$%. Multe plante i-au pl%cut pe $alul /ridanului i $ulte pe aleA$phr+sului i nici tu n-ai r%$as $ai prejos# /nipeu* i-au fost de folos cu ce,a i apele Peneului# ale8percheului i $alurile acoperite de p%puri ale lacului Boe(es. A cules i din AnthedonG delîn"% /u(eea iar(% $inunat%# dar care nu de,enise înc% cunoscut% prin $eta$orfo'a lui

Flaucus

2&.

5ou% 'ile i nou% nop)i au ,%'ut-o în carul tras de (alaurii înaripa)i cercetînd o"oarele. Apoi s-a întors#iar (alaurii# care nu atinseser% p%$întul decît prin $iros# i-au scos de pe ei pieile î$(%trînite.9enind la palat# ea s-a oprit în fa)a pra"ului i a por)ilor# nea,înd alt ad%post decît cerul i ferindu-se deorice atin"ere o$eneasc%. A ridicat dou% altare de iar(%# unul în dreapta în cinstea ecatei i cel%lalt înstîn"a în onoarea lu,entei2=. Dup% ce le-a î$podo(it cu frun'e i ra$uri din p%dure# a f%cut nu departe

de altar dou% "ropi în p%$înt. A înfipt cu)itul în "îtul unei oi ne"re i a stropit cu sîn"e "ropiledeschise# apoi a ,%rsat deasupra o cup% de licoare a lui Bacchus i a turnat dintr-un ,as de ara$% laptec%ldu). A rostit în acelai ti$p cu,inte prin care a ru"at pe di,init%)ile p%$în-tului# pe re"ele u$(relori pe so)ia r%pit% de el s% nu se "r%(easc% s% ia sufletul din trupul (%trînului. Dup% cei-a î$(lîn'it pe acetia prin ru"%ciuni înso)ite de un lun" $ur$ur# a poruncit s% fie adus la altar corpulsl%(it al lui Aeson i# cufundîndu-l prin descîntec într-un so$n adînc# l-a întins ca pe un $ort pe un

aternut de iar(%. A cerut lui Iason i sfetnicilor s%i s% plece de aici i a poruncit celor neini)ia)i s%-iîndep%rte'e ochii de la aceast% sluj(% $isterioas%. a porunc%# to)i se îndep%rtea'%. Medeea# cu p%rul

despletit dup% ritualul (acantelor# alear"% în jurul altarelor aprinse# în$oaie în "ropile înne"rite desîn"e f%clii pe care în$uiate le aprinde pe cele dou% altare i-l purific% pe (%trîn de trei ori cu foc# detrei ori cu ap%# de trei ori cu pucioas%. In ,re$ea aceasta# doctoria cu putere $inunat% pus% într-un ,asde ara$% fier(e# sare în sus i se al(ete de spu$% u$flat%. :ier( aici r%d%cini t%iate din ,aleaae$oniei#se$in)e# flori i sucuri acre. Medeea adau"% pietre aduse din îndep%rtatul R%s%rit i nisip

pe care l-au sp%lat ,alurile Cceanului în retra"erea lor. Mai pune (ru$% culeas% noaptea pe lun% iaripi respin"%toare cu carne de stri"oi i $%runtaie de lup ce-i schi$(% chipul de fiar% în acela de o$.

5-a lipsit nici pielea su()ire i sol'oas% a arpelui din 6in+ps2> i ficatul de cer( ,iu. Peste el a pus

capul cu ciocul unei ciori ce a tr%it nou% ,eacuri. Din acestea i din alte o $ie f%r% nu$e alc%tuiete (ar(ara filtrul destinat (%trînului. e în,îrtete îndat% pe toate cu o ra$ur% uscat% de $%slin i le

a$estec% pe cele de la suprafa)% cu cele de la fund.Iat% c% ra$ura uscat% cu care $estec% în ,asul fier(înd se schi$(% i se face $ai întîi ,erde. îndat% îiies frun'e i pe neateptate se încarc% cu $%sline "rele. ;i pretutindeni pe unde focul a aruncat spu$adin%untrul ,asului i au s%rit pe p%$înt stropi fier(in)i# p%$întul s-a î$pri$%,%rat# s$%l)îndu-se cuflori i cu iar(% $oale.22 Manii, )e-i no$a (2, Car$ea IV.2( Te&ese, locali$a$e 'n >)u$$iu&, renu&i$! "en$ru ra&ele sale e ara&!. Pen$ru esc'n$ecele Meeei, )e-i no$a 24, Car$ea IV.2@ Meeea a)ea un car $ras e şer"i, cu care se ucea "e c'&"uri, şi, la lu&ina s$elelor şi a lunii, culegea ier%urile necesare )r!3i$or sale.2 An$heon. #inu$ "e coas$ele >eo#iei, 'n fa#a insulei Eu%eea.24 Blaucas, -eu &arin, a c!rui &e$a&orfo-! es$e ar!$a$! la sf'rşi$ul C!r#ii III.27 Iu)enla. -ei#a $inere#ii la ro&ani, şi /e%e, la greci, fiica lui Gu"i$er şi a Gunonei, $urna nec$ar şi a&%ro-ie la &asa -eilor, "'n ce Gu"i$er aa$ lui Ban*&ee aceas$! func#ie.2: Cin*"s, &ic riu 'n Hi%*a.




6u$ ,ede aceasta# Medeea pune $îna pe un cu)it i deschide "îtul (%trînului# las% s% cur"% sîn"ele

,echi i-l înlocuiete cu sucurile pe care Aeson le pri$ete prin "ur% sau prin ran%. De îndat% (ar(a i pHrul îi pierd culoarea al(% i de,in ne"re. 8l%(iciunea dispare. Paliditatea i (%trîne)ea pier. 9inele"oale se u$plu de sîn"e i trupul între" e plin de ,ia)%. Aeson se $ir% i-i aduce a$inte c% aa eraodinioar%# cu patru'eci de ani în ur$%.Bacchus a ,%'ut din înaltul cerului inf%ptuirea unei $inuni atît de $ari i# "îndindu-se c% ar puteareda doicilor 2? sale anii de tinere)e# cere i pri$ete acest dar de la 6olchidiana# fiic% a lui /etes.3.Medeea ucide pe Pelias prin propriile lui fiice;i ca s% nu încete'e ,icleu"urile sale# Phasiana3@ se preface c%-l ur%te pe (%r(atul s%u i fu"e

ru"%toare la palatul lui Pelias31. Acesta a(ia se $ai putea $ica de (%trîne)e* o pri$esc fiicele. Peacestea în scurt ti$p ,icleana colchidian% le cucerete# a$%"indu-le cu o prietenie înel%toare. 6a s%-iatin"% )inta# arat% $ai întîi ispr%,ile sale $inunate# iar dintre acestea# întinerirea (%trinului Aeson cafiind cea $ai $are i asupra acestui fapt st%ruie cu deose(ire.:iicelor lui Pelias le-a r%s%rit în suflet n%dejdea c% l-ar putea reîntineri pe tat%l lor prin astfel de ,r%ji.C roa"% i-i pro$it o r%splat% f%r% $ar"ini. /a tace un $o$ent# pref%cîndu-se c% st% la îndoial% i

printr-un "est de "ra,itate si$ulat% le face s% de,in% ner%(d%toare. Apoi f%"%duiete i spune 6a s%a,e)i $ai $are încredere în acest dar# cel $ai (%trîn dintre (er(ecii care $er" în fruntea oilor ,oastre

,a de,eni $iel prin doctoriile $ele. îndat% este adus un purt%tor de lîn%# î$(%trînit de ani nenu$%ra)i#cu coarnele r%sucite în jurul tî$plelor. Dup% ce i-a înfipt în "îtul lipsit de ,la"% un cu)it hae$onian# alc%rui fier a(ia s-a p%tat de sîn"e# a scufundat corpul ani$alului într-un ,as de ara$% plin cu ,eninuri

puternice. P%r)ile corpului se $icorea'%. 6oarnele dispar i odat% cu coarnele i anii i un (eh%it tîn%rse aude în $ijlocul ,asului. Pe cînd ele se $irau de (eh%it# $ielul îndat% sare# '(urd% i caut% u"erulcu lapte. :iicele lui Pelias au r%$as în$%r$urite i# ar%tîndu-i încrederea în pro$isiunea Medeei#st%ruie i $ai $ult pe lîn"% ea.De trei ori Phoe(us scosese ha$urile cailor s%i# scu-fundîndu-i în $area I(eric%32# i stelelestr%lucitoare sclipeau în a patra noapte# cînd înel%toarea fiic% a lui /etes pune pe un foc cu fl%c%rirepe'i un ,as cu ap% curat% i ier(uri f%r% leac. n so$n adînc ase$%n%tor

$or)ii st%pînea trupul re"elui i al înso)itorilor s%i ador$i)i de descîntecele i de puterea de ,r%jitoare aMe-deei. :iicele intrar% în palat o dat% cu colchidiana# cu$ li se spusese# i înconjurar% patul tat%lui

lor. De ce sta)i acu$ la îndoial% f%r% curaj7 ua)i cu)itele — le 'ise ea — scoate)i ,echiul sîn"e# ca s%-i u$plu ,inele "oale cu sîn"e tineresc. 9ia)a i ,îrsta tat%lui ,ostru sînt în $îinile ,oastre.. Dac% a,e)i,reo dra"oste pentru el i nu fr%$înta)i speran)e dearte# face)i-,% datoria fa)% de tat%l ,ostru. 8coate)i-i (%trîne)ea cu cu)itul i da)i-i afar% sîn"ele stricat# î$plîntînd fierul adînc.a aceste înde$nuri# pe cit erau fiecare de $iloase# pe atîta cat% a se întrece în nele"iuire i s%,îresc ocri$% pentru a nu fi cri$inale. <otui# nici una nu poate s%-i ur$%reasc% lo,iturile i ele întorc ochii

în alt% parte. Dau astfel or(ete i $îinile lor s%l(atice produc ran% dup% ran%. B%trînul# cu sîn"eleiroi# se rea'%$% în cot i încearc% s% se ridice din pat pe ju$%tate sfîrtecat i# întin'înd (ra)ele palideîn. $ijlocul atîtor lo,ituri# spune 6e face)i# fiicelor7 6e ,% înar$ea'% î$potri,a destinelor tat%lui,ostru7. /le nu i-au $ai putut )ine curajul i $îinile le-au c%'ut neputincioase. Pe cînd el a,ea s% $aispun% ce,a# colchidiana i-a t%iat "îtul o dat% cu "lasul i l-a pr%,%lit cu trupul sfîrtecat în ,asul fier-

(inte de ara$%.

4.Medeea îi ucide copiii în ,%'duh cu ajutorul erpilor înaripa)i# n-ar fi sc%pat de pedeaps%. /a '(oar% pe sus# peste u$(rosulPelion i peste locuin)ele din Phil+ra33 i peste Cthr+s34 i peste lacurile de,enite cunoscute prinîntî$plarea din ,echi$e a lui 6era$(us3!. Acesta# în%l-)îndu-se în aer pe aripi date de ni$fe# pe cînd

p%$întul era cufundat su( apele care se re,%rsaser% peste el# a sc%pat neînecat de potopul luiDeucalion. Medeea l%s% la stîn"a Pitana Aeoliei i chipul lun"ului (alaur de piatr% i p%durea Idei încare i(er 3& a ascuns su( chipul $incinos al unui cer( pe taurul furat de fiul s%u3=*2; u"! &oar$ea =e&elei, >acc$ius fusese crescu$ e ni&fele n*seie96 )e-i #i Car$ea III. (< Phasiana, Meeea, e la Phasis, un rlu 'n Colchia, "a$ria Meeei.(1 Pelias e$ronase "e fra$ele s!u Aeson şi e+ilase "e Iason9 e aceea Meeea r!-%un! "e so#ul şi "e socrul s!u "rin aces$ )icleşug.(2 Marea I%eric!, Oceanul A$lan$ic, la a"usul Peninsulei I%erice.(( PM*ra, &un$e In Thessalia, "e care locuise Phil*ra, &a&a cen$aurului Chiron.(@ O$hr*s, &un$e 'n Thessalia.( Cera&%us, "!s$or "e &un$ele O$hr*s 'n Thessalia, "en$ru c! G ofensa$ "e ni&fele aces$ui &un$e, a fos$ &e$a&orfo-a$ 'n c!r!%uş.(4 Hi%er, )e-i no$a (@, Car$ea III.(7 Thioneus. fiul lui >acchus şi al Arianei.




l%s% în ur$% i )inutul în care tat%l lui 6or+thus3> e în$or$întat su( nisipul $%runt i o"oarele pe care

le-a în"ro'it Mera3? cu un nou l%trat i oraul lui /ur+p+lus40# în care fe$eile din 6os41 au de,enit

cornute atunci cînd tur$a lui ercule se dep%rta# i Rhodosul lui Phoe(us i Ial+sus# reedin)atelchienilor 42# pe care Jupiter# urîndu-i pentru c% infectau totul cu pri,irile lor# i-a scufundat în apelefratelui s%u. A trecut i peste 'idurile 6artheii din ,echea 6eos# unde tat%l Alchida$as a,ea s% se $ire

$ai tîr'iu c% din trupul fiicei sale a putut s% se nasc% o (lînd% poru$(i)%. Apoi a ,%'ut lacurile +rieii <e$pe43 cu ,alea lui 6+cnus# pe care le-a f%cut ,estite o le(%d% ap%rut% pe neateptate. 6%ci acoloPh+llius# din dra"oste pentru un copil# îi d%ruise acestuia nite p%s%ri do$estice i un leu î$(lîn'it.6erîndu-i-se s% în,in"% un taur# îl în,insese. Dar# $îniat c% dra"ostea îi fusese de atîtea ori respins%#refu'ase s% dea taurul ca ulti$% r%splat% celui ce-l cerea. 6opilul a 'is indi"nat 9ei dori s%-l dai i as%rit din ,îrful unei stînci. <o)i credeau c% a $urit. 8chi$(at în le(%d%# plutea în aer# cu pene al(e ca'%pada. Iar $a$a sa +ria# netiind c% el a sc%pat teaf%r# s-a topit de plîns i a f%cut lacul ce-i portanu$ele.

Aproape de aceste )inuturi se înal)% Pleuronul# pe care refu"iindu-se Cphiana 6o$(e44 a sc%pat der%nile fiilor s%i. Apoi a pri,it o"oarele 6alauriei4! consacrate atonei# $artore ale schi$(%rii unui re"ecu re"ina sa în p%s%ri. a dreapta e 6+llene. Aici a,ea s% p%c%tuiasc% Menephron cu $a$a sa# dup%o(iceiul fiarelor s%l(atice. Departe înapoi ,ede 6ephisul4&# care plîn"e destinele nepotului s%u

schi$(at de Apollo într-o foc% u$flat%# i casa lui /u$elus ce plîn"e pe fiica sa r%pit% în aer. In sfîrit# pe aripile erpilor s%i ea a atins /ph+rul4= cel udat de Pirhenos# unde la începutul ,eacurilor — spuncei ,echi — se n%scuser% corpuri $uritoare din (ure)i uda)i de ploi. Dar dup% ce noua so)ie a lui Iasonfu $istuit% de ,eninurile colchidiene i dup% ce a$îndou% $%rile ,%'ur% casa re"elui ar'înd#Medeea $înji cu sîn-"ele fiilor s%i cu)itul nele"iuit# r%'(unare în"ro'itoare pentru o $a$%#i fu"i de ar$ele lui Iason4>

.

!.Medeea fu"e la Athena# unde este pri$ita de Ae"eus

Purtat% de (alaurii d%rui)i de Palas in cetatea lui Phil+ra.Prea dreapta Phinis# i pe tine# (%trîne Periphas4?# ,-a ,%'ut '(urînd î$preun%# ca i pe nepoata luiPol+pe$on!3 cea în%l)at% pe aripi noi. Ae"eus a pri$it-o# sin"ura lui fapt% de conda$nat# i nu i-a fostdestul s%-i dea ospitalitate# ci s-a unit cu ea prin le"%turile c%s%toriei.Acu$ toc$ai sosise <heseu!1# fiu necunoscut de tat%l s%u i care prin ,itejia sa linitise ist$ul celor

dou% $%ri.Pentru a-l pierde pe acesta# Medeea a$estec% otra,a pe care o adusese cu ea din )inuturile scitice. 8espune c% aceast% otra,% a ieit din "ura cîinelui n%scut de /chidna !2

.

/ste o peter% adînc%# întunecoas% chiar de la intrare. Dru$ul spre ea co(oar% repede. Pe acest dru$eroul din <ir+nthos!3 l-a tîrît le"at în lan)uri de fier pe cer(erul care se î$potri,ea i-i întorcea ochii

de la lu$ina 'ilei i a ra'elor str%lucitoare.

Acest cer(er# întîrîtat de o furie tur(at%# a u$plut în acelai ti$p ,%'duhul de l%tr%turi întreite i

o"oarele ,er'i de spu$% al(icioas%. 8e spune c% ier(urile atinse de aceast% spu$% au crescut i#tr%"îndu-i hrana din p%$întul rodnic# au c%p%tat puterea de a ,%t%$a.(: Cor*$hus era fiul Iul Paris.(; Mera, o c!#ea a lui Icar in A$$ica, $a$!l Erigonei. >acchus 'n)a#! Pe Icar cul$ura )i#ei e )ie şi se 'nr!gos$eş$e e Erigona. ar, u"! "lecarea lui >acchus, Icar e ucis e locui$ori care, '&%J$'nu0se, au cre-u$ c! au fos$ o$r!)i#i. Mera aar!$a$, "rin l!$ra$ul s!u, Erigonei locul )ie fusese ucis Icar, şi "en$ru aceas$a a fos$ schi&%a$! 'n s$ea.@< Eur*"*lus, rege in insula Cos in Marea Egee, fiul lui /ercule.@1 Fe&eile in Cos fur! $ransfor&a$e in 3uninci, "en$ru c! 'nr!-niser! s! se crea! &ai fru&oase eci$ Venus.@2 Telchinii, )r!3i$ori 'n oraşul Ial*sus in insula Rhoos.@( Hocali$a$ea Te&"e, in >eo#ia, şi nu )alea cu acelaşi nu&e in Thessalia. @@ O"hiana, fiica lui O"hius in E$olia, a"roa"e e &un$ele Pleuron, @ Calauria, insul! "e coas$a Argoliei.@4 Ce"hisul, )e-i no$a (2, Car$ea I.@7 E"h*rul, )echiul nu&e al Corin$hului, "e care0l u! r'ul Phirenos.@: Iason se 'nr!gos$eş$e 'n Corin$h e Creusa, fiica regelui Creon, şi )rea s! "!r!seasc! "e Meeea, ar aceas$a ser!-%un! 'ngro-i$or, ucig'n "rin$rKo hain! o$r!)i$! "e Creusa şi 'n3unghiinu0şi "ro"riii s!i co"ii. Hegenele es"re Meeea auins"ira$ "e &ul#i au$ori e $rageii, in$re care ci$!& "e Euri"ie, =eneca, Corneille.@; Peri"has, rege al A$enei, a fos$ $ransfor&a$ e Gu"i$er in )ul$ur.< /alc*ona Alc*ona, "e care $a$!l s!u a arunca$0o 'n &are, ca s0o "ee"seasc! "en$ru r!$!cirile ei, şi "e care Gu"i$er a $ransfor&a$0o In "as!re.1 Theseu, erou legenar 'n A$lica, eli%era$orul A$enei e 3ugul cre$an.. es"re fa"$ele lui Theseu "o)es$eş$e O)iiu &ai e"ar$e.2 C'inele Eehinei, cer%erul, )e-i no$a @1, Car$ea IV.( /ercule a reuşi$ s! lege cer%erul, cline cu $rei ca"e$e, cu coaa $er&ina$! 'n$r0un %alaur şi 'n 3urul g'$ului a)'n e ase&enea şer"i.Cer%erul era "us e "a-! la in$rarea 'n infern şi "rin #i"e$ele sale '&"ieica "e &or#i s! ias! in infern.




Pe acestea# fiindc% cresc )epoase între pietroaiele tari# )%ranii le nu$esc aconite !4..

Prin ,iclenia so)iei# însui Ae"eus a dat otra,a aceasta fiului s%u# ca unui du$an. <heseu luase cu$în% netiutoare cupa ce i se întinsese# cînd tat%l a recunoscut pe $inerul de filde al s%(iei se$nelenea$ului s%u i a îndep%rtat cri$a de la "ura fiului.Medeea a fu"it de $oarte# ascun'îndu-se într-un nor stîrnit prin descîntecele sale. Dar tat%l# dei ,esel

c% fiul a sc%pat# este înc% însp%i$întat c% s-ar fi putut s%,îri o atît de $are nele"iuire# c%ci $oartea afost atît de aproape. Aprinde focul pe altar i încarc% pe 'ei de daruri. 8ecurile lo,esc "îturile c%rnoaseale (oilor# ale c%ror coarne sînt le"ate cu pan"lici. 8e spune c% nici o 'i n-a lu$inat $ai str%lucit pentruerechti'i!! ca aceea.:runtaii i poporul întind osp%)uri i ,inul dîndu-le aripi inspira)iei# ei cînt% astfel de cîntece Pe tine#$are <heseu# te-a ad$irat Marathonul pentru sîn"ele taurului din 6reta. /ste darul i opera ta c%locuitorul din 6ro-$+onK& nu se $ai te$e de $istre). Mul)u$it% )ie a ,%'ut p%$întul /pidaurului pefiul purt%tor de $%ciuc% al lui 9ulcan!= pr%(uindu-se# $alurile 6ephisului au ,%'ut $oartea

neî$(lin'itului Procust# iar /leusis# unde do$nete 6eres# pe cea a lui 6erc+on&>. A disp%rut acel 8iniscare# folosindu-se r%u de puterile sale uriae# putea s% îndoaie (îrnele i aducea de la ,îrf la p%$înt

pinii care î$pr%tiau ,icti$ele lor pe $are întindere. Prin înfrîn"erea lui 8ciron este deschis f%r% pri$ejdii dru$ul spre Alcathoe# cetate a ele"ilor !?. P%$întul i $area au refu'at s%la oaselor

tîlharului i $ult% ,re$e# î$pr%tiate într-o parte i alta# se spune c% de ,echi$e s-au transfor$at înstînci i au p%strat nu$ele lui 8ciron. Dac% a$ ,rea s% nu$%r%$ ispr%,ile i anii t%i# ele ar dep%i anii.Pentru tine# prea ,itea'ule# face$ ru"%ciuni pu(lice* în cinstea ta (e$ licoarea lui Bacchus. Palatulre"al r%sun% de acla$a)iile i de ru"%ciunile poporului i nu e în tot oraul ,reun loc trist# din /"ina&.Meta$orfo'a Arnei în (ufni)%,

Ae"eus n-a "ustat (ucuria lipsit% de "riji re"%sindu-i fiul. Minos pre"%tete r%'(oi. Puternic prinoastea i flota sa# el este i $ai puternic prin $înia lui de tat% are dreptul s% r%'(une cu ar$ele$oartea lui Andro"eu&@. Dar el îi caut% $ai întîi alia)i pentru r%'(oi# i cu flot% uoar% cutreier% $%rile

pretutindeni pe unde are dru$ deschis. Atra"e de partea sa pe Anaphe i re"atul Ast+pale# pe Anaphe prin pro$isiuni# re"atul asth+palian prin r%'(oi. Apoi pe u$ilul M+conos i )arinile cretoase ale

6i$olului i pe (o"atul 6+thnos i pe 8c+ros i întinsul 8eriphos i P%rosul &1 de $ar$ur% i8+thonul&2# pe care le-a tr%dat nele"iuita Arnes pentru aurul pe care în l%co$ia ei îl ceruse. 8chi$(at%

în pas%re# i acu$ iu(ete aurul. 8tHnc% cu picioare ne"re# cu pene ne"re îi e acoperit i corpul. DarCliaros i Didi$e# <enos# Andros# F+aros i Peparethos&3 cel rodnic în $%slinii cei lucioi au refu'atajutorul lor flotei pornite de la 6nosos&4. Din aceste p%r)i Minos se îndreapt% spre stîn"a#c%tre Cenopia# )ara lui Aeacus. 6ei ,echi au nu$it-o Ceno-pia# îns% Aeacus a nu$it-o Ae"ina#dup% nu$ele $a$ei sale.Mul)i$ea d% n%,al% i ,rea s% ,ad% pe (%r(atul de o atît de $are fai$%. In întî$pinarea lui ies <ela-

$on i Peleus# $ai $ic decît <ela$on# i Phocus# al treilea fiu al lui Aeacus. însui Aeacus# $er"îndcu "reu din cau'a (%trîne)ii lui înaintate îi iese în întî$pi-nare i—1 întrea(% pentru ce pricin% a ,enit.A$intin-du-i de durerile lui de tat%# conduc%torul a o sut% de popoare suspin% i astfel de cu,interostete<e ro" s% ,ii în ajutorul ar$elor pe care le-a$ ridicat pentru a-$i r%'(una fiul i s% iei parte laaceast% pioas% e0pedi)ie cer $%n"îiere pentru $or$întul lui.@ Aconi$e6 e la cu)'n$ul grecesc acone, care 'nsea&n! "ia$r! ascu#i$!.. Erech$i-i, a$henieni, e la Erech$eus, rege legenar al A$enei, fiul6 lui Panion şl $a$!l lui Cecro"s.4 Cro&*on, sa$ 8ng! Corin$.7 Fiul lui Vulcan era Peri"lhe$es9 E"iaur, oraş 'n Argolia, "e coas$a &!rii Egee. Esculn" a)ea aci un $e&"lu,)i-i$a$ e %olna)ii in 'n$reaga Brecie.: Procus$, =innis, Cerc*on şi =ciron, "e care i0a ucis Theseu, erau $ilhari e ru&ul &are, care 3efuiau, .chinuiau şiucieau "e $rec!$ori, Procus$ "unea "e cei "rinşi 'n$r0un "a$ e fier şi, ac! erau &ai lungi eci$ "a$ul, le $!ia "icioarele, iarac! erau &ai scur#i 'i lungea "'n! ce &ureau. Pa$ul lui Procus$ a e)eni$ "ro)er%ial, 'n$re%uin#'nu0se $er&enul 'n &o figura$ "en$ru &!suri, is"o-i#ii, legi sau ins$i$u#ii $iranice, "en$ru ca-uri c'n se 3uec! la fel, 'n chi" &ecanic, si$ua#iicu $o$ul eose%i$e.; Alca$hoe, nu&e "oe$ic al Megarei, e la un rege al s!u, Alca$hous9 lelegii, "o"ula#ie e origine "elasgic! r!s"'ni$! in Asia Mic! şi Brecia.4< Anrogeu, fiul regelui Minos in Cre$a, fusese ucis e a$enieni, in in)iie "en$ru )ic$oriile lui la 3ocurile "ana$heneie.41 Ana"he, insul! a"roa"e e Cre$a6 As$h*"ale, M*conos, Ci&ol, C*$hnos, =c*ros, insule 'n Marea Egee.42 =*$honul, nu&e al unei "!r#i in Tracia, s"re Maceonia.4( Lu&e e insule in C*clae.4@

Cnosos, oraş 'n Cre$a.




Asopiade&! i-a r%spuns 6eri lucruri 'adarnice i pe care oraul $eu nu le poate înf%ptui. 6%ci nu este

)inut $ai strîns unit ca acesta de oraul lui 6ecrops. II ,e$ ca aliat. Minos se întristea'% i pleac%'icînd Aceast% alian)% te ,a costa scu$p# c%ci socotete c% e $ai folositor s% a$enin)e cu r%'(oi#decît s%-l înf%ptuiasc% i s%-i consu$e aci for)ele înainte de ,re$e.înc% se putea '%ri de pe 'idurile oenopiene flota l+ctian%&&# cînd o cora(ie attic%# alunecînd repede cu

pîn'ele u$flate# sosete i intr% în portul aliat. /a aducea pe 6ephalus&= i poruncile patriei sale. <ineriiaeaci'i nu ,%'user% de $ult pe 6ephalus* l-au recunoscut totui# i-au dat $îna i l-au condus în palatultat%lui lor. 5o(ilul erou# p%strHnd i acu$ ur$ele fru$use)ii lui din tinere)e# înaintea'% cu o ra$ur% de$%slin# ar(ore dra" poporului# a,înd la dreapta i la stîn"a pe 6l+tos i pe Butes# fiii lui PallasG>#

a$îndoi $ai tineri decît el. Dup% cu,intele adresate de cecropi'i la pri$a între,edere cu Aeacus#6ephalus# îndeplinindu-i îns%rcinarea# cere ajutor re"elui# îi a$intete tratatul i le"%turile de alian)%care unesc pe p%rin)ii lor i adau"% c% este a$enin)at% st%pînirea între"ii Achei.Dup% ce el a pus în sprijinul cau'ei eloc,en)a# Aeacus# sprijinindu-se cu $îna stin"% în sceptru# a 'is5u cere ajutor# Athena# ci ia-l. Puterile pe care le are aceast% insul% socotete-le f%r% nici o îndoial% caale tale. <oate $ijloacele de care dispun î)i stau la dispo'i)ie. 5u-$i lipsesc for)ele. A$ din (elu"solda)i i pentru $ine i î$potri,a du$anului# sla,% 'eilor. î$prejurarea e fericit% i nu în"%duiescu'%. Aa s% fie# r%spunse 6ephalus* ure' fericire cet%)enilor i )%rii tale. M%rtu-

risesc c% de îndat% ce a$ sosit aci $i s-a u$plut ini$a de (ucurie# cînd $i-a ieit în întî$pinare acesttineret atît de fru$os i de aceeai ,îrst%. <otui# caut r%'(oinicii cei $ul)i pe care i-a$ ,%'ut $ai de$ult# cînd a$ $ai fost pri$it în oraul ,ostru.Aeacus oft% i astfel ,or(i cu ,oce trist%C soart% $ai (un% a ur$at dup% un început de plîns. C# de-a putea s% trec peste acest început i s%

po,estesc nu$ai pe cele (une 9oi po,esti pe rînd toate# f%r% s% întîr'ii în lun"i ocoluri. ac oase icenu% cei pe care-i cau)i cu a$intirea. ;i a cîta parte din toate pierderile $ele sînt eiC "roa'nic% $oli$% s-a a(%tut peste popoarele $ele# din $înia nedreptei Junone care ur%te

p%$înturile ce poart% nu$ele ri,alei sale&?. 6it ti$p nenorocirea a p%rut fireasc% $uritorilor i eraascuns% pricina aduc%toare a unei "ro'%,ii atît de $ari# noi a$ luptat î$potri,a ei prin $eteu"urile

doftoriceti. Dar $oartea a (iruit tiin)a noastr% care '%cea în,ins%. Mai întîi ,%'duhul a acoperit p%$întul cu o ne"ur% deas% i norii "rei închideau în ei o c%ldur% în%(uitoare.

6ît ti$p luna i-a u$plut de patru ori discul# unin-du-i coarnele i de patru ori în descretere cercul is-a ters# austrii cal'i au suflat neîncetat cu adieri de $oarte. Din aer# ,%t%$area a ajuns în rîuri ilacuri* $ulte $ii de erpi au cutreierat cî$piile neculti,ate i au infectat apele cu ,eninul lor. Puterea$oli$ei a ap%rut cu pri$% furie între ani$ale. Au c%'ut pe neateptate $ai întîi cîinii# p%s%rile# oile i,itele. 5enorocit# plu"arul se $ir% c%-i cad puternicii tauri în ti$pul lucrului i se pr%(uesc la$ijlocul (ra'dei. <ur$elor purt%toare de lîn%# pe cînd scot (eh%ituri (olna,e# deodat% le cade lîna iar

corpurile le sl%(esc i $or. 6alul# furtunatic înainte i neîntrecut în aler"%ri# îi pierde întîietatea i#uitînd de ,echile onoruri# "e$e în "rajd i-i ateapt% o $oarte de rînd. Mistre)ul nu-i $ai a$intetede furia sa# c%prioara nu Li e si"ur% pe picioare# urii nu se $ai reped asupratur$elor s%n%toase. <oate sînt atinse de $oli$% i leuri respin"%toare 'ac în p%duri# în cî$p i pedru$uri. Aerul e plin de duhoare. 8pun lucruri ui$itoare. 5u s-au atins de ele nici cîinii# nici pas%rilede prad%# nici lupii cei suri. <oate 'ac c%'ute la p%$înt i de,in ,%t%$%toare $ias$ele ce le r%spîndesc

i duc $oli$a pîn% departe.6u o $are furie se întinde ciu$a la nenoroci)ii locuitori de la )ar% i apoi p%trunde între 'idurile

$arelui ora. Mai întîi sînt $istuite $%runtaiele i flac%ra ascuns% se arat% în afar% prin roea)a pielii i prin respira)ia "rea. i$(a se în%sprete i se u$fl%. Fura uscat% st% deschis% în aerul cald i respir%$ias$ele infectate.Bolna,ii nu pot suporta nici aternutul# nici ,reun acoper%$înt# ci-i întind trupurile pe p%$întul tare.;i nu se r%cete corpul de p%$înt# ci p%$întul arde de c%ldura corpului. 5u e cu putin)% nici o oprelitea $oli$ii. r"ia se întinde chiar asupra $edicilor i tiin)a doftoriceasc% de,ine ,%t%$%toareslujitorului ei.4 Aso"iae, Aeacus, ne"o$ al lui Aso"os.44 Ziurile oeno"iene, -iurile Eginei, nu&i$! şi Oeno"ia. Flo$a l*c$ianJ, flo$a cre$an!, e la H*c$os, oraş 'n Cre$a.47 Ce"halus, so#ul lui Procris, fiica lui Erech$eus, rege al A$enei.4: Pallas, ne"o$ al regelui Aegeus in A$$ica.

4; Egina, "e care Gu"i$er o f!cuse &a&a lui Aeacus.




6u cît e cine,a $ai aproape i în"rijete $ai cu credin)% pe un (olna,# cu atît se apropie $ai repede de

$oarte i to)i cei atini de $oli$%# dup% ce i-au pierdut speran)a sal,%rii i-i ,%d în $oarte sfîritul,ie)ii# se în$oaie sufletete i nu-i $ai interesea'% nici o în"rijire care s% le fie de folos. 6%ci ni$ic nule $ai e de folos. %sînd la o parte ruinea# 'ac unii lîn"% al)ii# cu$ se întî$pl%# în apropierea i',oa-relor# apelor# fîntînilor cu ap% $ult% i (înd# nu li se stin"e setea înainte de a li se stin"e ,ia)a. Dincau'a (olii# $ul)i nu se $ai pot ridica de aici i $or în ap%# din care ,in totui al)ii s% (ea. ;i atît desil% le e nenoroci)ilor de patul pe care-l ur%sc# c% sar din el sau# dac% nu-i )in puterile s% se ridice# îirosto"olesc corpurile pe p%$înt i fu" de casa lor# care li se pare c% le poart% nenorocirea. :iindc% nucunosc cau'a# li se pare locul ,ino,at. Ii puteai ,edea pe unii r%t%cind aproape f%r% ,ia)% pe toate

dru$urile# cît ti$p erau în stare* pe al)ii plîn"înd întini pe p%$înt i ridicînd# cu o supre$% $icare# pri,iri o(osite# întin'îndu-i (ra)ele spre stelele cerului de deasupra lor i dîndu-i sufletul ici sau colo#unde îi prindea $oartea.6u$ cre'i c%-$i era ini$a atunci7 8au cu$ a tre(uit s%-$i fie# ca s%-$i ur%sc ,ia)a i s% doresc aî$p%rt%i soarta alor $ei7 încotro î)i întorceai pri,irile ochilor# într-acolo era popor aternut la p%$înt#ca nite poa$e care cad putrede din po$ la $icarea ra$urilor# sau ca "hin'ile cînd e '"uduit de ,întstejarul. <e$plul# pe care-l ,e'i în fa)% cu trepte înalte la intrare# este al lui Jupiter. 6ine n-a adus'adarnic t%$îie la acele altare7 De cîte ori# cînd rostea cu,inte de ru"%ciuni so) pentru so)# tat% pentru

fiu# nu i-a dat duhul în fa)a altarului ru"at i a fost "%sit cu o parte de t%$îie în $în%# neîntre(uin)at%înc% De cîte ori în te$ple# pe cînd preotul rostea ru"%ciunile sfinte i ,%rsa ,in curat între coarneletaurilor# n-au c%'ut aceti tauri în ateptarea jertfirii Pe cînd eu însu$i aducea$ sacrificii pentru $inei pentru patrie i pentru cei trei fii# ,icti$a a scos un $u"et înfior%tor i# c%'înd pe neateptate f%r%,reo lo,itur%# a(ia a înroit cu pu)in sîn"e cu)itul de sacrificiu î$plîntat în "îtu-i. Muchiul (olna, îi

pierduse se$nele descoperitoare ale ade,%rului i ale ,oin)ei 'eilor "roa'nica (oal% p%trunsese pîn% în$%runtaie. A$ ,%'ut trupuri de oa$eni pr%(ui)i în fa)a por)ilor sfinte. 6hiar înaintea altarului# ca$oartea s% le fie $ai pi'$uit%# o parte îi su"ru$% sufletele în la)uri i alun"% prin $oarte frica de$oarte# che$îndu-i sin"uri clipa fatal% care nu întîr'ie. 6orpurile secerate de $oarte nu sînt dusedup% nici o datin%# cu nici un fel de po$p% fune(r% c%ci pe por)ile ci$itirului nu puteau înc%pea atîtea

corte"ii. 6ada,rele ori r%$în pe p%$înt neîn$or-$întate# ori sînt puse pe ru"uri înalte f%r% daruri deîn$or$intare.. 5u $ai e nici un respect pentru $or)i. 8e (at pentru ru"uri i focurile ard alte cada,re

decît cele pentru care fuseser% pre"%tite. 5u e ni$eni s%i plîn"% i r%t%cesc ne(ocite sufletele fiicelori ale $a$elor# ale tinerilor i ale (%trînilor. 5u $ai e loc pentru $or$inte i nu $ai ajun" le$nele

pentru focuri. #.C# Jupiter# a$ 'is în$%r$urit de atîta ,îrtej de nenorociri# dac% nu sînt $incinoasecu,intele care spun c% ai fost pri$it în (ra)e de Ae"ina. fiica lui Asopus# i dac%#;■■

$are tat%# nu-)i este ruine s% te nu$esc tat%# ori d%-$i supuii înapoi# ori co(oar%-$% i pe $ine în$or$înt. 8i $i-a dat se$n de ,oin)a sa printr-un ful"er înso)it de un tr%'net fa,ora(il. Pri$esc

aceste se$ne ale "îndurilor tale — a$ 'is eu — i $% ro" ca ele s%-$i fie (ine,oitoare. 8ocotesc"aran)ie pre'icerea ce $i-o dai.

Intî$pl%tor era al%turi un stejar cu ra$urile întinse cu$ rar se întîlnete# r%s%rit dintr-o "hind% de laDodona=@ i închinat lui Jupiter. Aici a$ ,%'ut într-o lun"% coloan% nite furnici ce tîrau cu ele "r%un)e#

purtînd o sarcin% prea $are pentru "ura lor $ic% i p%strîndu-i calea pe scoar)a încre)it%. Pe cînd $%$ira$ de nu$%rul lor# a$ 'is C# prea (unule tat%# d%-$i tot atî)ia cet%)eni i u$ple-$i cetatea

"oal%. :alnicul stejar a tre$urat i ra$urile# $icîndu-se f%r% adiere# au început s% ,uiasc%. Me$(rele$i se înfioraser% de spai$% i p%rul $i se '(îrlise. <otui a$ s%rutat p%$întul i stejarul. 5u $%r-turisea$ c% sper# dar spera$ i hr%nea$ în suflet dorin)ele $ele. 5oaptea ,ine i so$nul punest%pînire pe trupurile fr%$întate de "riji.#

Mi s-a p%rut c% a$ în fa)a ochilor acelai stejar# cu tot atîtea ra$uri# c% poart% pe ra$uri tot atîtea,iet%)i i c% frea$%t% cu aceeai $icare# scuturînd tur$a purt%toare de "r%un)e pe cî$pul din jur. Mis-a p%rut c% deodat% furnicile au început s% creasc% i s% de,in% din ce în ce $ai $ari# s% se ridice de la

p%$înt i s% stea cu trupul drept în sus# s%-i piard% talia $ic%# nu$%rul picioarelor i culoarea# iarcorpul s% capete înf%)iare o$eneasc%.7< =$e3arul in oona locali$a$e In E"ir era )es$i$, foşne$ul frun-elor sale fiin soco$i$ ca un oracol al lui Gu"i$er.71 In greceş$e &*r&e+ geni$i) &*r&icos, 'nsea&n! furnic!.




Mi s-a dus so$nul.

<re'it# î$i conda$na$ ,edeniile din so$n i $% plîn"ea$ î$potri,a 'eilor c% nu-$i sînt de nici unajutor.Dar în palat era un $are ,uiet i $i se p%rea c% aud ,oci de oa$eni de care $% de'o(inui-se$.B%nuia$ c% i acesta e tot ,is# cînd iat% c% ,ine <ela$on în "ra(% i# deschi'înd por)ile# stri"% 9ei,edea# tat%# lucruri $ai $ari decît ai sperat i ai cre'ut* ,ino. Ies i# cu$ $i se p%ruse c% a$ ,%'ut

(%r(a)ii în ,is# ia fel îi ,%d pe rînd i-i recunosc. /i se apropie i $% salut% ca re"e al lor. Aduc$ul)u$iri lui Jupiter# î$part noilor oa$eni oraul i o"oarele r%$ase "oale de ,echii locuitori i îinu$esc $ir$idoni# pentru a nu li se pierde nu$ele lor de o(îrie=2. I-ai ,%'ut cu$ sînt. C(iceiurile lor

dinainte le au i acu$. 8înt un nea$ cu$p%tat# st%ruitor în $unc%# dornic de a cîti"a i p%str%tor decîti". Acetia te ,or ur$a în r%'(oi# e"ali în ,îrst% i curaj# de îndat% ce /urus# care te-a adus cu noroc

— c%ci /urus te-a adus — ,a fi schi$(at în Austru=3.

6ephalus i Procris 6u acelea 7 cu alte pitiri ca acestea i-au petrecut 'iua.

6ea din ur$% parte a lu$inii au dedicat-o $esei* noaptea# so$nului.8oarele se ridicase cu str%luciri de aur. înc% sufla /urus i )inea în st%pînirea sa pîn'ele "ata deîntoarcere. :iii lui Pallas se adun% la 6ephalus care era $ai $are decît ei i î$preun% 6ephalus i fiiilui Pallas ,in Ia re"e# dar acesta era înc% cufundat într-un so$n adînc. Phocus# unul din fiii lui Aeacus#

îi pri$ete în pra"# în ti$p ce <ela$on i cel%lalt frate al s%u recrutea'% solda)i pentru r%'(oi. Phocusduce pe fruntaii cecropi'i în%untrul palatului i se aa'% cu ei într-un loc $ai retras. /l pri,ete pe/olide=3# care poart% în $în% o suli)% f%cut% dintr-un le$n necunoscut i a,înd partea ascu)it% de aur.Dup% ce a ,or(it doar cîte,a cu,inte f%r% înse$n%tate# a 'is Iu(esc p%durile i-$i place s% ,îne'fiare. De $ult totui $% între( din ce p%dure e t%iat le$nul acelei suli)i. Desi"ur# dac% ar fi frasin# ara,ea culoarea "%l(uie. Dac% ar fi corn# ar a,ea noduri. 5u tiu ce e# dar ochii $ei n-au ,%'ut o suli)% de

aruncat $ai fru$oas% decît aceasta.nul din fra)ii acteeni7@ a r%spuns9ei a,ea de ad$irat la ea i $ai $ult între(uintarea decît fru$use)ea. Mer"e drept la )int%. Aruncat%#niciodat% nu se duce la întî$plare. ;i f%r% s-o ',îrle cine,a înapoi# se întoarce plin% de sîn"e. Atuncitîn%rul nepot al lui 5ereus# întrea(% de toate de unde i-a fost dat% i pentru ce7 6ine i-a f%cut un daratît de $are7

6ephalus îi r%spunde# dar îi e ruine s% po,esteasc% pe ce plat% o are. îndurerat de a$intirea de a-i fi pierdut so)ia# astfel ,or(ete copleit de lacri$i

Aceast% suli)% — cine ar putea crede — $% face s% plîn"# fiu de 'ei)%# i $% ,a face $ult% ,re$e#dac% destinele î$i ,or da o ,ia)% lun"%. Aceasta $-a pierdut i pe $ine i pe so)ia $ea* o# dac% $-a fi

putut lipsi pentru totdeauna de acest dar Dac% întî$pl%tor )i-a ajuns la urechi nu$ele Crith+ei# pe carea r%pit-o Bo-reas# Procris era sora Crith+ei. Dac% ai ,rea s% pui fa)% în fa)% caracterul i fru$use)eaa$îndurora# Procris era $ai de$n% s% fie r%pit%. <at%l s%u /rechteus a unit-o cu $ine# dra"ostea a unit-o cu $ine. 8e spunea despre $ine c% sînt fericit. ;i era$. 5-au ,rut tot aa i 'eii# c%ci poate i acu$a fi astfel. A doua lun% se scur"ea dup% c%s%toria noastr%. Intindea$ la)uri cer(ilor cornu)i# cînd 'oriidi$ine)ii alun"a întunericul din ,îr-ful +$etului=! cel totdeauna înflorit.. Roiatica Auror% $-a ,%'ut

i $-a r%pit# f%r% ,oia $ea. 8%-$i fie în"%duit s% spun ade,%rul# f%r% s% sup%r pe 'ei)%. / $îndr% cufa)a-i trandafirie# st%pînete hotarele 'ilei i ale nop)ii# se hr%nete cu apa de nectar* dar eu iu(ea$ pe

Procris. Procris î$i era în ini$%# Procris totdeauna pe (u'e. 9or(ea$ de cununie# de pri$ele întîlniride dra"oste# de noile (ucurii ale c%sniciei i de pri$ele le"%turi ale patului p%r%sit. ei)a s-a $îniat i a'is .#încetea'% plîn"erile tale# in"ratule. Du-te la Procris. 9a ,eni ti$pul cînd ,ei ,rea s% n-o fi a,ut#dac% $intea $ea pre,ede ,iitorul. ;i# $îniat% î$potri,a lui Procris# $-a alun"at.Pe cînd $% întorcea$ "îndindu-$% la cu,intele 'ei)ei#începu s%-$i fie tea$% c% so)ia nu a p%'it (ine îndatoririle conju"ale. :ru$use)ea i ,îrsta ei î$i

porunceau s% cred într-un adulter# ,irtutea ei $% oprea. <otui# eu lipsise$ de acas% i aceasta de lacare $% întorcea$ era e0e$plu de infidelitate=!. Dar cînd iu(i$ ne te$e$ de orice. 8i$t ne,oia s%

caut $oti,e de chin sufletesc i s% ispitesc prin daruri cinstea so)iei.72 Eurus, )ini e r!s!ri$, iar Aus$rul, )in$ la &ia-!-i.7( Eolie, Ce"halus, 0fiul lui Eol. Eo/-ii erau =isi"hus, A$ha&as, =al0$noneu, Ce"fialus, Phr*nus, 8l*sse.7@ Ac$eeni, in Ac$eia, )echi nu&e al A$$ii.7 /*&e$, &un$e 'n A$$ica.




Aurora — $i s-a p%rut c% si$t aceasta — î$i ajut% aceast% tea$% i-$i schi$(% tr%s%turile fe)ei.

8osesc necunoscut la Atena cea iu(it% de Pallas i intru în cas%. In toat% casa nu era nici o ur$% de,in%# totul do,edea cinste i în"rijorare pentru so)ul r%pit. 6u "reu f%cîndu-$i intrarea la fiica lui/rechteus prin $ii de ,icleu"uri# cînd a$ ,%'ut-o a$ r%$as în$%r$urit i era s% renun) la planurilede a-i pune la încercare credin)a. A(ia $-a$ st%pînit s% $%rturisesc ade,%rul* a(ia $-a$ st%pînit den-a$ s%rutat-o cu$ ar fi tre(uit. /a era trist%# dar totui# cu$ nu putea fi alta $ai fru$oas%# cu toat%triste)ea ei. C ardea dorul de so)ul r%pit. Inchipuie-)i tu# Phocus# ce fru$oas% era# dac% durerea îns%i îiedea (ine. 6e s% $ai spun de cîte ori pudoarea ei a respins încerc%rile $ele# de cîte ori $i-a spusP%stre' credin)% unuia sin"ur# oriunde ar fi el# unuia sin"ur îi p%stre' dorurile $ele. Pentru cine n-ar

fi fost aceast% încercare destul% do,ad% de credin)%7 5u sînt $ul)u$it i lupt î$potri,a propriilor $eler%ni# pîn% ce îi f%"%duiesc o co$oar% pentru o noapte i o fac în sfîrit# sporind darurile# s% o,%ie./0cla$ Iat%# $-a$ pref%cut* su( $asca unui (%r(at adulter se ascunde so)ul t%u ade,%rat. Perfido#te-a$ prins# eu însu$i sînt do,ada. /a n-a spus ni$ic# ci# în,ins% de pudoare# a fu"it în t%cere dincasa p%rta% la ,iclenia unui so) r%u. rînd pe to)i (%r(a)ii din cau'a ofensei $ele# r%t%cea prin $un)i#îndeletnicindu-se cu ocupa)iile Dianei# P%r%sit cu$ era$# un foc i $ai puternic $i-a p%truns în oase.îi cerea$ iertare# i $%rturisea$ c% a$ "reit i c% a fi putut i eu s% cad într-o "reeal% ase$%n%toare#dac% $i s-ar fi oferit atîtea daruri.

Aceast% $%rturisire îi r%'(un% onoarea r%nit%# re,ine i petrece cu $ine ani ferici)i i plini deîn)ele"ere. 6a i cu$ ea îns%i ar fi fost un dar prea $ic# î$i d% ca dar un cîine# pe care i-l d%duse 'ei)adin 6+nthos spu-nîndui 9% întrece pe to)i la fu"%. î$i d% totodat% i suli)a pe care o ,e'i c% o a$ în$în%. 9rei s% tii care a fost soarta acestui al doilea dar7 Iat%# te ,a i$presiona po,estea sa $inunat%.:iul lui aius=7 de'le"ase prin priceperea sa eni"$e neîn)elese de cei dinaintea lui i sfin0ul '%ceac%'ut la p%$înt nea$aia$intindu-i de între(%rile sale=>. 8i"ur c% (inef%c%toarea <he$is nu l%s%$oartea sfin0ului nepedepsit%. De îndat% tri$ise o a doua pla"%# o fiar% s%l(atic%# î$potri,a <he(eiaoniene=?. Mul)i fii ai p%$în-tului se te$ur% de acea s%l(%ticiune pentru ei i pentru tur$ele lor. 6utineretul din î$prejuri$i# a$ ,enit i a$ înconjurat întinsele o"oare cu re)ele. /a s%rea repede pesteele cu un salt uor i trecea dincolo de la)urile ce i le întindea$. 8e d% dru$ul cîinilor# dar ea fu"e de

ur$%rirea lor i scap% cu iu)eala unei p%s%ri uoare. Mi-l cer i $ie# cu $ari stri"%te# pe elaps# c%ciaa se nu$ea cîinele ce-l pri$ise$ în dar. Acesta de $ult se '(%tea s% scape din lan)ul pe care-l

întindea cu "îtul. A(ia i-a$ dat dru$ul i nu $ai tia$ unde este. C dîr% de praf ridicîndu-se repeder%$înea pe ur$ele lui# dar el ne pierise din ochi. 5u e $ai repede decît el nici suli)a# nici plu$(ii cescap% din pratie# nici trestia uoar% nu '(oar% $ai repede din arcul "ort+niac>@. în $ijlocul o"oarelorse ridic% o $%"ur%. M% urc pe ea i pri,esc de acolo "oana ne$ai,%'ut%. Mi se p%rea c% fiara aci e

prins%# aci scap% de $uc%tur%. 9iclean%# nu în linie dreapt% pe cî$p#ci înela ochii care-o ur$%reau i f%cea ocoluri# '%d%rnicind n%,ala

du$anului. elaps se )ine dup% ea i-o ur$%rete de aproape# parc% o prinde i parc% n-o prinde i$uc%turile îi r%$în în "ol. A$ recurs la ajutorul s%"e)ii i# pe cînd o potri,ea$ în arc i $% pre"%tea$s-o arunc# $i-a$ întors un $o$ent pri,irile în alt% parte i $-a$ uitat apoi iar%i drept înainte. Dar$inune 9%d în $ijlocul cî$pului dou% statui de $ar$ur%. 6redeai c% una fu"e# cealalt% latr%. De (un%sea$% c% un 'eu a ,oit ca a$în-dou% s% r%$în% neîn,inse în lupt%# dac% ,reun 'eu a fost cu ei.Atîta a ,or(it i apoi a t%cut. Dar care e cri$a suli)ei7# 'ice Phocus. 6ephalus po,estete astfel cri$a

suli)ei:ericirea a fost# Phocus# începutul durerii $ele. Despre (ucuriile $ele-)i ,oi ,or(i $ai întîi. C# î$i

place s% a$intesc# Aeacide# de acel ti$p $inunat# de acei pri$i ani în care era$ fericit cu so)ia $ea iea era fericit% cu so)ul ei. Pe a$îndoi ne st%pîneau aceleai senti$ente# aceeai dra"oste ne le"a peunul de altul. /a n-ar fi preferat iu(irii $ele nici pe cea a lui Jupiter. Iar pe $ine nu era ,reuna care s%$% cucereasc%# chiar dac% ar fi ,enit însui 9enus. In piepturile noastre ardea aceeai flac%r%. 6a$ pe,re$ea cînd soarele i'(ete cu pri$ele ra'e ,îrfurile $un)ilor# $% ducea$ de o(icei# cu$ era$ tîn%r#la ,înat în p%dure.74 Aurora era şi ea c!s!$ori$! cu Ti$hon.77 Fiul lui Haius, Oei"us.7: Gunona u"! al$e legene >acchus, Mar$e, sau Plu$o "en$ru a "ee"si "e locui$orii in The%a, care o 3igniser!, $ri&isese sfin+ul un&ons$ru fe&enin care, "e ru&ul 'n$re The%a şi el"hi, a#inea calea $rec!$orilor şi le "unea 'n$re%!ri grele enig&e la care ei nu "u$eaur!s"une şi a$unci 'i uciea. Oei"us a e-lega$ enig&a sfin+ului care, e ciu!, s0a arunca$ 'n$r0o "r!"as$ie.7;

Aonia, )e-i no$a 24, Car$ea I.:< Bor$*nia, oraş 'n Cre$a. Cre$anii era arcaşi )es$i#i.




5u pri$ea$ s% $ear"% cu $ine nici ser,itori# nici cai# nici cîini cu n%ri a"ere# nici s% $i se aduc% în

ur$% noduroasele la)uri* era$ si"ur de suli)a $ea. Iar cînd $îna î$i era o(osit% de ucideri de fiare#c%uta$ r%coarea i u$(ra i adierea care sufla $ ,%ile reci.In $ijlocul ari)ei c%uta$ lina adiere a 'efirilor. Atepta$ adierea. /a era li$anul o(oselii $ele. Mi-a$intesc c% o(inuia$ s% cînt 9ino# adiere>1# $în"îie-$% i intr% pl%cut în pieptul $eu. Potolete-$i#ca de o(icei# c%ldura care $% arde. Poate c%# aa $% înde$na destinul# $ai ad%u"a$ i alte cu,intede'-$ierd%toare <u-$i eti o $are pl%cere# i — o(inuia$ poate s% spun — tu-$i dai putere ic%ldur%. <u $% faci s% iu(esc p%durile i locurile sin"uratice i acest suflu al t%u întotdeauna e prins de"ura $eaGG.

5u tiu cui i-a fost urechea înelat% de aceste cu,inte pe care nu le-a în)eles (ine i# socotind c%nu$ele atît de adesea che$at al adierii este al unei ni$fe# a cre'ut c% iu(esc o ni$f%. îndat%#necu"etatul dest%inuitor al unui adulter presupus se duce la Procris i-i spune cele au'ite. Iu(irea e înstare s% cread% orice. 6înd i s-a po,estit# a c%'ut leinat% de durere i dup% un lun" ti$p# re,enindu-iîn fire# a început s% se plîn"% de credin)a $ea i s% spun% c% e o nenorocit%# c% destinu-i e nedrept.înfuriat% de o presupus% cri$%# s-a te$ut de ceea ce nu e0ista. 8-a te$ut de un nu$e f%r% corp inefericita suferea ca din cau'a unei ade,%rate ri,ale. <otui# adesea se îndoia i spera nenorocita c% se

înal% i refu'a s% cread% pe denun)%tor# "îndindu-se c%# dac% n-a ,%'ut ea îns%i# n-are s% conda$nea(aterile so)ului s%u.u$inile aurorei ur$%toare alun"aser% noaptea. Ies# $% duc în p%dure i (ucuros de ,înat $% odihnesc

pe iar(%. 9ino# adiere# i alin%-$i o(oseala# a$ 'is. Deodat% $i s-a p%rut c% aud a$estecîndu-se cucu,intele $ele nu tiu ce oapte. 9ino# iu(it-o a$ ad%u"at totui. :run'a $icîndu-se i f%cîndiar%i un fîîit uor# a$ "îndit c% e o fiar% i a$ tri$is fierul '(ur%tor. /ra Procris# i# r%nit% drept în

piept# a stri"at 9ai de $ine. 6înd a$ au'it ,ocea credincioasei so)ii# a$ aler"at într-un suflet# ne(unde durere# la locul de unde ,enea ,ocea. A$ "%sit-o aproape neînsufle)it% cu î$(r%c%$intea plin% desîn"e i — nenorocitul de $ine — tr%"îndu-i din ran% darul pe care i-l tri$isese$. Ridic în (ra)ele-$icri$inale corpul ei. ce-$i era $ai scu$p ca al $eu# rupîndu-i de la piept o fîie din î$(r%c%$inte# îile" "roa'nica ran%# încerc s%-i opresc sîn"ele i-o i$plor s% nu $% p%r%seasc% pe $ine# cel ,ino,at de

$oartea ei. /a# lipsit% de puteri i $urind se silete s% spun% aceste pu)ine cu,inte ##Pe le"%turile

patului nostru# pe 'eii de sus i pe ai $ei la care $% duc# pe dra"ostea ta# dac% )i-a pl%cut la $ine ce,a#i pe dra"ostea $ea# pe care o duc în $or$înt i care-$i este cau'a $or)ii# te ro" s% nu lai ca Adiereas% fie so)ia ta în patul nostru. Astfel a ,or(it i atunci în sfîrit a$ si$)it i a$ în)eles c% era ,or(a deo eroare de nu$e. Dar ce-$i $ai folosea c% a$ în)eles 8e pierde i puterile isto,ite se scur" odat% cusîn"ele. 6ît $ai poate pri,i ce,a# pe $ine $% pri,ete i îi d% sufletul nenorocit pe (u'ele $ele# pe

(u'ele noastre. Dar pare c% $oare cu $ai pu)in re"ret# si"ur% de credin)a $ea. /roul po,estea printrelacri$i acestea i cei ce-l ascultau plîn"eau. Iat% îns% c% Aeacus ,ine ur$at de cei doi copii i de noii

solda)i puternic înar$a)i# pe care îi pri$ete 6ephalus. :1 Aiere 'n la$ineş$e, ca şi in greceş$e, se s"une aura, nu&e co&un, ar care "oa$e fi şi nu&e "ro"riu.

ovidiu-metamorfoze cartea 7

Documents