ovidiu-metamorfoze cartea 11

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 11

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-11 1/11

METAMORFOZE. CARTEA XI

CARTEA XI 1Moartea lui Orpheus —2Metamorfoza menadelor în arbori —3Metamorfoza nisipului Pactolului în aur —4Urechile lui Midas sînt schimbate în urechi de măgar —întemeierea !roiei —

"#a$terea lui %chille —&'rima $i pedeapsa lui Peleus —('e)* $i +alc)one —,Metamorfoza lui %esacus în scufundari

1- Moartea lui Orpheus

Orpheus cu astfel de cîntece .ră/ea pădurile0 fiarele $i stîncile0 care toate se ineau după el0 iată căfemeile din inuturile ciconilor 1 acoperite cu piei de fiare sălbatice $i cu piepturile încălzite de nebunialui acchus zăresc din .îrful unei coline pe Orpheus care î$i înto.ără$ea cîntecele cu acorduri de liră-Una din ele- cu părul fluturînd0 zice 0ată0 iată0 acesta5i cel ce5$i bate /oc de noi6 $i5l lo.e$te5n faă pecîntă5reul preot al lui %pollo0 cu tirsul care0 fiind acoperit cu foi de .iă0 îi lasă doar semn0 fără a5l

răni- %lta aruncă în el cu o piatră0 dar aceasta este în.insă în aer de armonia glasului $i a lirei luiOrpheus $i cade la picioarele cîntăreului0 ca $i cum i5ar cere iertare pentru o atît de nesocotităîndrăzneală- 7ar nebunia cre$te0 furia bacantelor nu mai are margini $i le conduce turbata 8rinn)s2-!oate lo.iturile lor ar fi fost îmblînzite de cîntec0 dar zgomotul enorm0 produs de fluierele deerec)ntus30 cornurile umflate0 imbalele0 baterile din palme $i strigătele numelui lui acchus auacoperit cîntecul lirei-%bia atunci pietrele s5au înro$it de sîngele poetului0 al cărui cîntec nu se mai putea auzi-9i primele .ictime sint nenumăratele zburătoare încă .ră/ite de .ocea cîntăreului0 $erpii $i turmele defiare- Menadele4 răpesc lui Orpheus aceste mărturii ale triumfului său0 apoi se întorc cu mîini pline desînge împotri.a lui $i—1 încon/ură0 ca păsările cînd .ăd ziua .reo pasăre de noapte în zbor0 sau caspectatorii într5un circ0 unde pe arenă un cerb dat prada clinilor are să piară în curînd- %stfel0 ele atacă

pe poet $i5l lo.esc cu tirsurile .erzi0 făcute nu pentru asemenea întrebuinări- Unele aruncă cu

bolo.ani0 altele cu crăci rupte din arbori0 altele cu pietre-:ntîmplător — ca să nu lipsească arme furiei — ni$te boi brăzdau în apropiere pămîntul cu plugul greu- #iel mai departe0 pregătind roadă cu multă sudoare- ărani cu brae puternice săpau ogorul tare-;ăzînd ceata de bacante0 fug $i5$i părăsesc uneltele de lucru- <ac împră$tiate pe pămîntul rămas golsape0 greble grele $i cazmale lungi- 8le le iau0 smulg ca ni$te fiare $i coarnele boilor $i se întorc lanenorocitul cîntăre- Pe cînd el întindea mîinile $i pentru prima dată spunea cu.inte zadarnice0 glasullui acum nemaimi$cînd pe nimeni0 criminalele îl ucid- ;ai- upiter0 prin gura aceea0 pe care oascultaseră stîncile $i care înduio$ase inimile fiarelor0 sufletul a ie$it $i s5a dus cu .înturile- Pe tine0Orpheus0 te5au plîns zburătoarele triste0 pe tine mulimea de fiare0 pe tine pietrele tari care adesea auurmat cîntecele tale0 pe tine te5au plîns arborii0 scu5turîndu5$i frunzele $i rupîndu5$i crengile- Pentrutine se spune că au crescut rîurile de lacrimile lor0 iar naiadele $i dr)adele au îmbrăcat haine de doliu $iau stat cu părul despletit-

Membrele lui Orpheus zac în diferite locuri-!u0 +ebru0 ii duci la .ale lira $i capul $i0 minune0 în timp ce alunecă pe .alurile flu.iului0 lira z.one$teun cîntec /alnic- !înguitor murmură limba fără .iaă0 tînguitor răspund malurile-%cum0 aceste rămă$ie părăsesc flu.iul patriei $i- fiind purtate de .alurile mării0a/ung pe ărmul =esbosului0pe malul Meth)mnei

.

%ci un $arpe sălbatic se aproie de capul cîntăreului aruncat de .aluri pe nisipuri străine0 se apropie defaa $i de părul din care se scurgeau picături de apă- 7ar Phoebus .ine0 $i oprind $arpele care era gatasă mu$te0 îi îngheaă în piatră gura deschisă0 iar căscătura ei încremene$te a$a rotundă cum era- 1 Ciconii, vezi nota 1, Cartea X.2 Erinnys, vezi nota 21, Cartea I. ...

3 Berecynius, unte !n Fri"ia.# Mena$e, %acante, erau &artici&ante'e 'a ser%(ri'e !n cinstea 'ui Bacc)us, care er"eau !n *runtea &rocesiunii, $es&'etite +i &e u(tate

"oa'e, -i&!n$ +i inv!rtin$ tyrsu', un %aston 'un" !nconurat cu *runz( $e vi-( +i avtn$ 'a vir* un *ruct $e %ra$. E'e erau a+a $e *urioase, c(

s*i+iau &e oricine 'i se v(rea c( este in$i*erent *a-( $e cu'tu' 'ui Bacc)us. Met)yna, ora+ in insu'a /es%os, in 0area E"ee.




Umbra lui Orpheus se duce sub pămînt- =ocurile pe care le .ăzuse înainte0 pe toate le recunoa$te $i0cău5tînd prin inutul celor drepi0 o găse$te pe 8ur)dice $i o îmbrăi$ează cu dor- %ci0 fie că se plimbămer5gînd amîndoi alături0 fie că merge el în urma sau înaintea ei- putîndu5se întoarce acum să

pri.ească fără teamă pe 8ur)dice a sa-2-Metamorfoza menadelor in arbori!otu$i- =)aeus nu îngăduie ca această crimă să rămînă nepedepsita îndurerat că poetul care cîntamisterele sale a a.ut astfel de sfîr$it0 pe toate femeile edonide" care au făcut nelegiuirea le5a legat în

păduri0 fi*îndu5le în rădăcini- =e5a lungit degetele picioarelor0 unde a/unsese fiecare $i făcîndu5le.îrfuri ascuite0 le5a împlîntat în pămînt- 7upă cum în laurile pe care cu .iclenie le5a ascuns .înătorul-cînd pasărea $i5a .îrît piciorul $i a simit că e reinută0 se zbate $i- tremurînd- strînge cu z.îrcolirile salenodul0 tot astfel acestea0 unde erau fi*ate de pămînt fiecare0 cu mintea tulburată încercau zadarnic săfugă- 7ar rădăcina le ine puternic $i le strînge cînd se zbat- 8le caută unde le sînt degetele0

picioarele $i unghiile $i .ăd că locul picioarelor fine îl ia lemnul tare- încercind să5$i izbească cu mîini îndurerate coapsele0 izbesc în lemn$i piepturile $i umerii se fac de asemenea lemn- %i socot> că braele întinse sînt ade.ărate ramuri $isocoteala n5ar da gre$-3-Metamorfoza nisipului Pactolului în aur

=ui acchus nu5i e de a/uns,

aceasta ce părăse$te inuturile patriei $i0 urmat de o ceată mai lini$tită0 seîndreaptă spre .iile !imolului său $i spre Pactol&0 care în acel timp nu purta în apele sale aur $i nu erarî.nit pentru nisipul său scump- îl urmează obi$nuita cohortă de satiri $i de bacante-7ar ?ilenus( lipse$te- #i$te ărani frigieni l5au găsit clătinîndu5se de ani $i de băutură0 l5au înfă$urat încoroane $i l5au dus la regele Midas0 pe care tracul Or5pheus $i cecropidul 8umolp, îl iniiaseră înmisterele orgiilor 1@- %cesta0 îndată ce Midas a recunoscut pe to.ară$ul $i însoitorul zeului la celesfinte0 a întins o masă de sărbătoare timp de zece zile $i tot atîtea nopi0 spre cinstirea oaspelui-% unsprezecea oară =ucifer60 în înaltul cerului0 dusese cu sine mulimea de stele0 cînd regele a .enit.esel pe ogoarele =)diei $i l5a dat pe ?ilenus fostului său ucenic acchus- ucuros că $i5a regăsitîn.ăătorul- zeul a făcut regelui un dar0 însă zadarnic0 căci i5a lăsat libertatea să5l aleagă- Aolosindu5serău de dar0 regele zice BAă ca de orice corp mă .oi atinge să se prefacă în aur6- acchus i5a împlinitdorina $i i5a făcut un dar .ătămător0 regretînd că el n5a dorit ce.a mai bun-

oul din erech)nthos12

pleacă .esel $i se bucură de nenorocirea sa- Cncearcă făgăduiala0 atingîndfiecare lutru0 $i nu5i .ine să creadă> rupe dintr5un ste/ar înalt o ramură cu frunze .erzi $i ramura s5afăcut de aur- % ridicat o piatră de la pămint $i piatra s5a îngălbenit de aur- % atins un bulgăre de pămînt$i de atingere bulgărele s5a făcut bucată de aur- % rupt spice uscate $i spicele erau de aur- Dine în mînăun fruct rupt dintr5un pom ai socoti că i l5au dat +esperidele13- 7acă a pus degetele pe o u$ă0 u$a aînceput să strălucească- :ar cînd $i5a spălat mîinile în apa limpede0 apa curgînd de pe mîinile lui arîn$ela $i pe 7iana- %bia li încap în suflet speranele închipuindu5$i totul de aur- ?er.ii i5au pus masa

plină de mîncări0 nelipsind nici pră/iturile- 7ar dacă se atingea de darurile di.inei 'e5res0 darurile lui'eres14 se întăreau- 7acă se pregătea să stri.ească cu dinte lacom mîncările0 cum punea gura pe ele-cum străluceau de.enind bucăi galbene de aur- 7acă amesteca în apă limpede licoarea1 zeului care5ifăcuse darul0 .edeai că în gură îi alunecă aur-înmărmurit de răul nea$teptat0 bogat $i nenorocit0 dore$te să fugă de bogăie $i ce dorise pînă acum

ură$te- #imic din ce are nu5i potole$te foamea- O sete uscată îi arde gura $i este chinuit de aurul pecare l5a cerut0 dar pe care acum nu .rea să5l mai .adă- Eidicînd la cer mîinile $i braele strălucitoare deaurul pe care l5au atins0 se roagă E$oni$e, care 'ocuiesc 'a &oa'e'e E$onu'ui, o &arte a unte'ui aeus Ba'canii $e azi4.5 Tio'u' +' 6acto'u', vezi note'e +t 5. Cartea 7I.8 9i'enus, e$ucatoru' $in co&i'(rie +t tovar(+u' ne$es&(r-it a' 'ui Bacc)us.: Euo'&, *iu' Iu' ;e&tun, &oet $in Tracta +i &reot a' zei-ei Ceres, a ei"rat !n Attica, un(e a !nteeiat istere'e $e 'a <'eusis. Ovi$iu 'i $(

atri%utu' $e ceero&i$ atenian, $e 'a Cecro&s !nteeietoru' Atenei4. *iin$c( E'eus's era !n a&ro&iere $e Atena.1= Istoricu' >ustin sec. II e.n.4 s&une c( re"e'e Fri"tei, Mi$as, ini-iat in istere'e %ac)'ce, a intro$us !n -ara sa cu'tu' 'ui Bacc)us.11 /uci*er, vezi nota 11, Cartea II. 12 Berec)ynt)os, unte !n Fri"ia, &atria 'ui Mi$as.13 esveri$e. ni*e, *iice a'e no&-ii, care 'ocuiau !ntr?o insu'( a&roa&e $e unte'e At'as, 'a ar"inea &(!ntu'ui, $u&( cu socoteau ce'

vec)i, un$e a&une soare'e. E'e aveau o "r($in( &'in( cu eri care *(ceau ere $e aur +i era &(zit( $e un %a'aur cu o sut( $e ca&ete.7ezi nota 1:, Cartea I7.1# Ceres, zei-a a"ricu'turii +i a cerea'e'or@ $aruri'e ei, inc(ri'e.

1 7inu', %(utura 'ui Bacc)us.




00:artă5mă0 tată =enaeus1"0 am gre$it0 dar te rog ai milă de mine $i scapă5mă de această strălucireîn$elătoare care e o pedeapsă6-<eii sînt buni acchus iartă pe cel ce mărturise$tecă a gre$it $i îl dezleagă de darul făcut prin bună în.oială---'a să nu rămînă în tine ce.a din aurul dorit fără chibzuină0 zice acchus0 du5te la rîul din .ecinătateamarelui ?ardesF& $i mergi în susul lui prin .ăile muntelui pe unde el î$i rostogole$te undele0 pînă cea/ungi la iz.or- Pune5i capul sub iz.orul înspumat0 unde iese apă mai multă0 $i spală5i în acela$i timpcorpul $i nesocotina6-Eegele s5a dus la apa poruncită- Puterea aurului a atins apa $i s5a retras din corpul omenesc în rîu- 9iacum încă- malurile au în ele sămîna .eche pe care au primit5o $i se întind galbene cu pGmîntul plinde aur-%cum urînd bogăiile-4-Urechile lui Midas sînt schimbate in urechi de magar Midas in bea pădurile si cîmpurile $i pe care locuie$te totdeauna in pe$terile munilor-7ar mintea i5a rămas tot obtuză $i prostia era să5i facă iar rău ca mai înainte-:n faa mării se ridică înalt $i abrupt !irolus- întinzîndu5se în pantă0 într5o parte se termină unde începe?ardesul0 iar în cealaltă e mărginit de micul +)paepa1,- %ci Pan se îngîmfă cu cîntecele sale în faa

nimfelor tinere $i cîntă o melodie u$oară din fluierul său ceruit- îndrăznind să pună cîntecele lui %pollomai pre/os de ale sale0 s5a anga/at într5o luptă neegală0 care a .enit la /udecata lui !irolus- ătrînul /udecător s5a a$ezat pe muntele său $i $i5a dat la o parte de pe urechi arborii pădurii- #umai chica5iazurie îi era încoronată de un ste/ar $i în /urul tîmplelor îi atîrnau ghinzi- Pri.ind pe zeul turmelor0 elzice --udecata a început> nici o zăba.ă6-Pan cîntă cu fluierul de pădure $i cîntecul lui ărănesc place lui Midas0 care întîmplător era $i el defaă- 7upă cîntecul lui Pan0 di.inul !irolus î$i întoarce faa spre Phoebus $i pădurea capului său îi ur5mează pri.irea-Phoebus are tîmplele încununate cu laur din Parnas $i pînă la pămînt îi atîrnă o mantie .ăpsită în

purpură tiriană-F :n mîna stingă ine lira încrustată în pietre preioase $i în filde$ de :ndia- în dreaptaine spectrul2@- Dinuta în întregime este a unui artist- 'u deget în.ăat atinge coardele lirei-'ucerit de farmecul cîntecului0 !riolus spune lui Pan să5$i socotească fluierul mai pre/os de liră-

!uturor le place hotărîrea $i /udecata muntelui sfînt- numai cu.în5tul lui Midas le critică $i le găse$tenedrepte- 7elianul21 nu îngăduie ca urechi a$a proaste să păstreze înfăi$area omenească0 ci le lunge$te0le umple de păr alburiu $i le face să se poată mi$ca- Pe celelalte le are Midas de om- într5o singură

parte e pedepsit $i capătă pe nesimite urechile unui măgăru$ care treapădă- 8l însă ascunde $i încearcăsă acopere sub o cu$mă de purpură tîmplele încărcate de grea ru$ine-7ar ser.itorul0 care făcea slu/ba de frizer0 tăindu5i cu foarfecele părul lung0 .ăzuse aceasta- !otu$i nuîndrăznea să dea pe faă ocara .ăzută $i0 fiindcă nici nu putea să tacă- el s5a dus într5un loc retras- %săpat aici o groapă în pămînt $i în ea cu glas încet a spus că a .ăzut cum sînt urechile stăpînului- %poia acoperit groapa cu pămînt $i a plecat- în curînd a crescut acolo un tufi$ des de trestii tremurătoare $itoamna0 cînd s5au făcut mari0 ele au trădat pe cel ce le5a semănat> căci mi$cat de %ustrul u$or desi$ulroste$te .orbele îngropate $i po.este$te despre urechile lui Midas-Aiul =atonei- răzbunat0 părăse$te !irolul $i zburînd prin .ăzduhul limpede0 se opre$te în cîmpiile lui

=aomedon220 dincoace de marea lui +elle fiica #ephelei23--Cntemeierea !roiei=a dreapta ?igaeului $i la stingă adîncului Ehoeteum24 se află un altar .echi0consacrat !unătorului Panomphaeus2

.

1 /enaeus. e&itet a' 'ui Bacc)us. 15 9ar$ea, vec)ea ca&ita'( a /y$'ei, a+ezat( &e riu' 6acto'.18 6an, zeu' &(stori'or +i o' ture'or. .1: y&ae&a, or(+e' !n /yc'ia.2= 6'ectrui, vezi nota #. Cartea II.21 e'ianu'. vezi nota #=, Cartea I.22 /aoe$on, re"e !n Troia, tat(' 'ui 6ria.23 Marea 'ui e''e, e''es&ont, $e 'a nue'e Iu' e''e *iica 'ui At)aas. re"e in Beo-ia, +i a ;e&*ie'ei4 care s?a !necat inaceast( are, &e cin$ c('(torea cu *rate'e s(u 6)ryus s&re Co'c)i$a. &e un %er%ec cu 'in( $e aur. 7ezi +' nota #, Cartea 7II.2# 9'"aeu, &ort Dn"( Troia@ R)oeteu, &roontoriu Dn"( Troia.2 6ano&)aeus, e&itet a' 'ui >u&iter !nsen!n$ atoaie+tiutoru', ce' ce &rezice viitoru'.




%colo zeul .ede pe =aomedon punînd temeliile cetăii !roia0 construcie care se ridică cu muncă grea$i care cere cheltuieli mari- Cmpreună cu tatăl purtător de trident al mării adînci0 îmbracă chip demuritor $i amîn5doi construiesc regelui frigian zidurile0 în.oindu5se să li se dea o plată pentru ziduri-=ucrul era gata- Eegele refuză să plătească $i0 culme a necinstei0 el /ură că nu s5a în.oit astfel- B#u .eiră5mîne nepedepsit60 a zis stăpînul mării $i a aplecat toate apele spre ărmul cetăii a.are- !ot inutulera acum o întindere de apă- %.uiile agricultorilor au fost răpite- Ogoarele au fost înghiite de .aluri-7ar n5a fost îndea/uns această pedeapsă- Aiica regelui a fost dată unui monstru marin $i înlănuită de ostîncă- %lcide2" o liberează $i cere caii făgăduii ca răsplată- =aomedon refuză plata unui ser.iciu atîtde mare $i eroul cucere$te !roia cea de două ori necinstită- !elamon care a/utase pe %lcide în luptă0 n5arămas neonorat o ia pe +esione2& în căsătorie- :ar Peleus2( a/unge .estit0 căpătGnd de soie o zeiă- 8lnu se .a mîndri mai mult cu numele bunicului0 decît cu cel al socrului său- 'ăci dacă multora li s5aîntîmplat să fie nepoi ai lui upiter0 lui singur i se întîmplă să aibă ca soie o zeiă-ătrînul Proteus2, îi spusese zeiei !hetis B<ămisle$te un fiu0 zeiă a mării-"-#a$terea lui %chille

;ei fi mama unui tînăr- care prin fapte .iteze .a fi mai presus de tatăl său $i .a fi numit mai mare decîtel-6upiter0 de$i simise că pieptul său se aprinde pentru !hetis0 totu$i0 ca să nu se nască in lume un stăpînmai mare decît el0 se stăpîne$te de a se căsători cu ea $i renună astfel la dorinele lui0 poruncind înschimb nepotului său3@0 fiul lui %eacus0 să se bucure el în locu5i de îmbrăi$ările zeiei mării-8ste un golf al +aemoniei31 curbat în formă de arc- raele astfel i se întind în mare0 că0 dacă apa ar fimai adîncă0 ar fi port- 7ar apa abia acoperă nisipul foarte ridicat pe fund- Pămîntul de pe ărm e tare0de nu păstrează nici o urmă $i nu întîrzie drumul nimănui- #u e acoperit nici măcar de .reo algă- 'e.amai departe se întinde o pădure de mirt0 presărată din loc în loc $i cu cîte un măslin- :n mi/loc este o

pe$teră0 nu se $tie de5i făcută de natură sau e o lucrare de artă- !otu$i pare mai mult o lucrare de artă-%colo0 !hetis- obi$nuiai să .ii adesea goală0 $ezînd pe spatele unui delfin supus frîielor tale- %colo te5agăsit Peleus0 în.insă de somn $i0 fiindcă i5ai respins rugăminile0 el s5a folosit de putere0 înlănuindu5itrupul cu amîndouă braele- 7acă nu te5ai fi folosit de me$te$ugurile tale minunate0 schimbîndu5ichipul în diferite feluri0 el te5ar fi cucerit repede- 7ar tu0 aci de.ii pasăre0 $i totu$i el te ine $i dacă e$ti

pasăre0 aci te faci arbore0 $i Peleus îmbrăi$ează $i arborele0 % treia formă a fost a unei tigroaicetărcate- îngrozit de aceasta0 %eacidul î$i desprinde braele de pe corpul ei- 8roul se roagă atunci zeilormării0 .ărsînd in .aluri .in0 făcînd sacrificii de animale $i înălînd fum de tămîie0 pînă ce din mi/locul.alurilor profetul din 'arpathos32 zice --%eacidule0 .ei a/unge la unirea dorită- 'înd se .a odihniadormită în pe$tera rece0 leag5o0 fără să simtă0 cu un lan puternic- #u te lăsa în$elat0 chiar dacă se.a preface în o sută de chipuri- 'i0 orice .a fi0 ine5o înlănuită0 pînă ce se .a face iară$i ce a fostînainte6-%cestea a zis Proteus $i $i5a ascuns faa în .aluri0 iar .alurile i5au acoperit ultimele cu.inte-?oarele era spre asfinit $i oi$tea carului său atinsese marea +esperiei0 cînd frumoasa nereidă 330

părăsind marea0 se duce în culcu$ul ei obi$nuit- %bia legase bine Peleus trupul fecioarei $i ea0 simindcă membrele îi sînt înlănuite0 ia forme noi $i întinde braele în toate pările- :n sfîr$it0 spune gemîndBîn.ingi0 dar nu fără putere di.ină6- 9i de.ine iară$i !hetis- 8roul o strînge în brae0 dragostea lui e

împlinită $i o face pe !hetis mama lui %chille-&-'rima $i pedeapsa lui Peleus Peleus ar fi mers fericit la copil $i la soie daca s5ar fi ferit de crima de a în/unghia pe Phocus34-;ino.at de sîngele fratelui său $i alungat din casa părintească0 el a/unge în pămîntul !rachinei3- %cidomnea fără .iolenă $i fără omor fiul =uceafărului0 'e)*3"0 semănînd la chip cu strălucitorul său tată02 A'ci$e, nue $at 'ui ercu'e, $e ia A'ceu, %unicu' s(u.25 esione, *iica 'ui /aoe$on.28 6e'eus, *rate'e 'ui Te'aon. s?a c(s(torit cu T)etis, zei-( a (rii, +i $in aceast( c(s(torie s?a n(scut erou' Ac)i''e.2: 6roteus, zeu arin, vesiit &rin etaor*oze'e sa'e. 7ezi +i?nota 3, Cartea II.3= Aeacus. tat(' 'ui 6e'eus, era *iu' 'ui >u&iter +i a' E"inei, sau. $u&( a'te 'e"en$e, a' Euro&ei.31 uconia, vezi nota 2, Cartea I.31 Car&a')os, insu'( !n Marea E"ee. in aceast( insu'( !+i avea re+e$in-a 6roteus +i $e aceea e nuit &ro*etu' $in Car&atTios.33 T)etis era una $intre *iice'e 'ui ;ereus, $ivinitate arin(, +i a'e Iu' oris, $e aseenea $ivinitate arin(, care 'a rin$u' ei era *iica

Oceanu'ui +i a 'ui Tet)ys, zei-( a (rii +i a( a ni*e'or a&e'or.3# 6)ocus, *iu a' 'ui Aeacus, *rate cu 6e'eus +i cu Te'aon.3 Trac)ina, ora+ in T)essa'ia, 'a &oa'e'e unte'ui Oeta, re+e$in-( a re"e'ui Cey +i 'ocu' un$e a urit ercu'e.3 Cey era *iu' 'ui /uci*er +i se cre$ea !&reun( cu so-ia sa Aicyona, *iica 'ui Eo', zeu' v!ntur''or, $eo&otriv( cu >u&iter +i cu >unona, *a&t

&entru care au *ost etaor*oza-i in &(s(ri.




dar care0 în acel timp0 trist $i nepotri.it cu firea sa deplîngea pierderea unui frate-Obosit de gri/ă $i drum0 %eacidul intră în ora$ cu puini însoitori0 după ce lăsase nu departe de ziduri0într5o .ale umbroasă0 turmele de oi $i .itele pe care le ducea cu el-'înd i se îngădui să intre în palatul regelui0 pur5tînd în mînă cu umilină o ramură de măslin0 el aminticine este0 cine îi sînt părinii $i numai crima $i5o tăinui- #espunînd care e pricina ade.ărată a fugii0 elceru să fie lăsat să trăiască fie în ora$0 fie la ară-'u glas bine.oitor regele !rachinei îi răspunse astfel Binefacerile noastre0 Peleus0 stau la îndemînaoricărui om- #u domnesc peste o tară neospitalieră- =a această purtare din partea noastră se adaugă $iconsideratiuni deosebite tu ai un nume mare $i e$ti nepot al lui upiter- #u5i mai pierde .remea curugămini- ;ei a.ea tot ce ceri- Aolo5se$te5te de tot ce .ezi- O0 de5ai .edea lucruri mai buneHFF 9i

plîngea- Peleus $i to.ară$ii săi îl întrebară ce pricină îi stîrne$te atîta durere- 8l le răspunse-0Poate socotii că această pasăre3&0 care trăie$te din răpire $i e spaima celorlalte zburătoare0 a a.utîntotdeauna pene- % fost om $i5$i păstrează în întregime firea0 cit era de îndrăzne $i crud în război $i

pregătit pentru orice luptă- îl chema 7aedalion- fiu al acelui astru care cheamă %urora $i care pleacăultimul de pe cer- Mi5e dragă pacea- Iri/a mea a fost să păstrez pacea $i să trăiesc .iaă lini$tită defamilie- Aratelui meu îi plăceau tristele războaie- ;ite/ia lui- care acum răs5pînde$te frica printre

porumbiele din !hisbe0 a supus altădată neamuri $i regi- 8l a.ea o fiică0 'hione0 foarte frumoasă0 care

de la .îrsta de 14 ani a plăcut la o mie de peitori-întorcîndu5se odată Phoebus $i fiul Maiei3(0 primul de la 7elphi0 iar celălalt de pe .îrful ')llene0amîndoi au .ăzut5o $i deodată s5au îndrăgostit de ea- %pollo amînă sperana dragostei pentru timpulnopii- Mercur n5are răbdare să mai a$tepte $i0 cu caduceul ce aduce somn0 atinge faa fecioarei0 oadoarme cu puterea5i miraculoasă $i î$i împline$te dragostea-

#oaptea stropise cerul cu stele- Phoebus se preface într5o bătrînă $i are $i el bucuriile dorite-'ind pîntecele plin al fecioarei a a/uns la timpul său0 din zeul cu picioarele înaripate se na$te%utol)cus3,0 iscusit0 priceput la orice furt $i .rednic urma$ al tatălui său0 făcînd din negru alb $i din albnegru- 7in Phoebus iese — căci a născut doi fii gemeni — Philammon4@0 strălucit cîntăre din gură $idin chitară- 7ar ce folos că a născut doi fii deodată $i că a plăcut la doi zeiJ 'e folos că a a.ut un tată.iteaz $i pe săgetătorul upi5ter bunicJ Oare nu face multora rău $i gloriaJ 'hionei i5a făcut sigur rău-8a a îndrăznit să se socotească mai presus de 7iana $i să desconsidere frumuseea zeiei- 7ar mînia

acesteia s5a dezlănuit aprigă B;oi plăcea prin fapte60 a zis ea $i fără întîrziere a înco.oiat arcul0 aîntins coarda /pi a străpuns cu o săgeată limba .rednică de pedeapsă a 'hionei0 =imba tace- Ilasul $icu.intele nu mai .in- Pe cînd încerca să .orbească0 .iaa o părăse$te o dată cu sîngele-%m mărturisit durerea pe care am simit5o în inima mea de unchi $i am e*primat fratelui meu cu.intede mîngîiere- 8l le5a primit nu altfel decît cum primesc stîncile murmurul mării $i5si plîngea fiica

pierdută- :ar cînd a .ăzut5o pe rug0 de patru ori i5a .enit să se arunce în mi/locul flăcărilor $i de patruori fiind împiedicat a luat5o la fugă $i0 asemenea unui taur ce poartă în cre$tet acul înfipt al unui tăun0 aalergat pe drumuri neumblate- %tunci mi s5a părut că aleargă mai repede decît un om- %i fi socotit căare aripi la picioare- % fugit de toi $i0 dorindu5$i moartea repede0 s5a urcat pe piscul Parnasului $i s5aaruncat din .îrful unei stînci- =ui %pollo i s5a făcut milă $i l5a schimbat în pasăre0 susi5nîndu5l încădere cu a/utorul aripilor- Iura i5a făcut5o cioc înco.oiat0 i5a dat unghii încîrligate- cura/ la fel cucel pe care5l a.ea înainte $i o putere mai mare decît îi era trupul- %cum este erete0 nedrept $i crud cu

toate păsările- ?uferind0 de.ine altora pricină de suferină6-Pe cînd fiul lui =ucifer po.estea aceste minuni despre ruda sa0 sose$te în grabă0 gîfîind de alergătură0

phoci5dianul Onetor 410 păzitor de .ite- B;ai0 Peleus0 Peleus0 am .enit să5i .estesc o mare nenorocire6-Peleus îi porunce$te să spună ce nenorocire aduce $i a$teaptă cu nelini$te- Eegele !rachinei tremură $iel de spaimă- Păstorul po.este$te B7usesem pe ărm .itele obosite- ?oarele era sus0 drept la mi/loc0distana pe care o pri.ea înapoi era egală cu cea pe care o .edea că i5a mai rămas înainte-35 ae$a'ion. re"e in T)is%e, $in Beo-ia, era $e aseeni *iu' 'ui /uci*er +i. a' Aurorii +i &entru ra&acitatea 'ui a

*ost trans*orat In e.rete. inutu', T)is%ei era renuit !n e&oca )oeric( &rin &oru%eii s(i s('%atici +i 'e"en$a vrea s( e&'ice a&ari-ia erete'ui ca $u+an a' &oru%ei'or.38 Maia, *iica, 'ui At'as +i a 6'eionei, era arna 'ui Mercur. 6recu a?a ai ar(tat, A&o''o avea un te&'u renuit 'a

e'&)i, iar Mercur se n(scuse &e unte'e Cy''ene.3: Auto'ycus, &rice&ut In +iret'icuri, a *ost totu+i !nvins in !n+e'(ciune ie c(tre 9isy&)us, c(ruia i?a $at !n c(s(torie &e *iica sa Aic'eea, iaraceasta a n(scut &e D'ysse, care era ast*e' ne&ot $u&( a( a' 'ui Auto'ycus.#= 6)i'aon, *iu a' 'ui A&o''o +i tat( a' 'ui T)ayris, a *ost a' $oi'ea care a 'uat &reiu' &entru uzic( +i &oezie 'a concursuri'e $e 'a

e'&)i.#1 Onetor era ori"ina' $in 6oci$u, -inut !n recia centra'(.




O parte din boi îngenuncheaseră pe nisipul galben $i se odihneau pri.ind întinsul cîmp de ape> o partecu pa$i întîrziai rătăceau încoace $i încolo pe mal- %ltele înotau în apă $i :i se .edeau capeteleridicîndu5se deasupra .alurilor- =îngă mare e un templu0 nici de marmură0 nici de aur0 ci din bîrnegroase $i umbrit de o pădure stră.eche- îl stăpînesc nereidele $i #ereus 42 un corăbier care5$i uscareelele de pescuit pe ărm ne5a spus că ace$tia sînt zeii templului- în apropiere este un lac încon/uratde sălcii dese0 mai bine zis o mla$tină pe care a format5o apa stătătoare a mării- 7e aci0 urlînd cu mare.uiet0 îngroze$te inuturile .ecine o dihanie mare0 un lup- 7in pădurile mla$tinii iese cu gura căscată0

plină de spumă amestecată cu sînge închegat0 cu ochii înotînd într5o flacără ro$ie- 7e$i sfî$iat $i deturbare $i de foame0 totu$i mai mult îl mînă turbarea- 'ăci nu se mulume$te să5$i astîmpere foamea

blestemată uci5gînd cîi.a boi0 ci răne$te toată cireada $i a$terne cu furie totul Ka pămînt- 6'hiar uniidintre noi0 rănii printr5o mu$cătură funestă0 pe cînd ne apăram0 sîntem dai morii- Malul $i margineaapei sînt ro$ii de sînge $i mla$tina răsună de mugete- 7ar întîrzierea e condamnabilă $i nu trebuie săstăm la îndoială- 'it timp rămîne ce.a de făcut0 să mergem toi0să punem mîna pe arme $i să ne unim puterea săgeilor6-%stfel .orbise păstorul- Peleus e puin mi$cat de această pagubă- %mintindu5$i de fapta sa0 el înelegecă #ereida trimite aceste /ertfe umbrei lui Phocus- Eegele din Oeta 43 porunce$te .ite/ilor săi să seînarmeze $i să ia săgei puternice- 8l însu$i se pregăte$te să meargă împreună cu ei- 7ar soia sa

+alc)one0 cînd aude larma0 sare a$a cum se găsea0 cu părul pe /umătate împletit $i5l desplete$te $i pecel pe care5l împletise $i0 arun5cîndu5se de gîtul soului său0 îl roagă0 unindu5$i cu.intele cu lacrimile0să trimită a/utorul fără el $i prin .iaa lui să păstreze două .iei- Aiul lui %eacus îi răspunde-0%lungă5i regină0 temerile pline de dragoste $i care5i fac cinste- Merii pentru această gri/ă toatărecuno$tina- #u5mi place să iau armele contra acestei noi arătări- ;reau numai să mă rog zeilor mării6-8ra un turn înalt0 a$ezat pe partea cea mai ridicată a ărmului0 far iubit de corăbierii obosii- 8i se urcăacolo $i pri.esc cu durere taurii trîntii la pămînt0 $i fiara pustiitoare cu gura căscată $i cu părul plin desînge- 'u mîinile întinse spre mare0 Peleus roagă pe azuria Psamathe44 să5$i potolească mînia $i să5idea a/utor- 7ar ea rămîne neînduplecată la rugăminile aeacidu5lui- !hetis0 rugătoare0 obine iertarea

pentru so0 dar lupul0 aîat de plăcerea sîngelui0 continuă măcelul0 pînă ce a fost schimbat în marmurătocmai în momentul cînd era agăat de gîtul unei /unce s5o sfî$ie- 'orpul0 în afară de culoare0 $i5a

păstrat totul- 'uloarea pietrei arată că acum el nu mai e lup0 că acum nu mai e de temut- !otu$i0

destinele nu îngăduie fugarului Peleus să se a$eze în aceste inuturi- Eătăcind e*ilat0 el a/unge înMagnezia4 $i acolo îl purifică de crima sa haemonianul %castus4".

(-'e)* $i +alc)one:n .remea aceasta 'e)*0 tulburat în sufletu5i nelini$tit de soarta fratelui său $i de minunile care auurmat0 se pregăte$te să meargă la zeul din 'laros4& ca să consulte oracolele sfinte0 cum sînt ispitii săfacă de obicei oamenii- ;rea să se ducă acolo0 fiindcă nelegiuitul Phorbas cu phlegienii 1( oprea drumulcătre 7elphi- !otu$i el te informează mai întîi pe tine0 prea credincioasă +alc)one- de hotărîrea lui-'înd ea auzi de aceasta0 îndată un fior de ghiaă îi pătrunse în mădu.a oaselor- O paliditate foarteasemănătoare sîmcerului îi cuprinse faa $i genele i se umplură de lacrimi- 7e trei ori încercă să.orbească $i de trei ori .ocea îi fu sugrumată de plînsete- pînă cînd- printre suspine0 putu .orbi astfelB'e gre$eală a mea0 iubitule0 i5a schimbat inimaJ Unde e dragostea ta de mai înainte faă de mineJ%cum poi să pleci lini$tit $i s5o părăse$ti pe +alc)oneJ îi place acum drumul lung- îi .oi fi mai dragă

cînd de departe te .ei gîndi la mine- 7ar ia cel puin drumul pe uscat- ;oi suferi atît0 dar nu mă .oiteme- 7orul meu .a fi cruat de teamă- Mă îngroze$te marea $i imaginea tristă a mării- Prea de curîndam .ăzut pri.eli$tea unui naufragiu $i prea am citit adesea nume pe morminte fără trupuri- ?ă nu5icuprindă sufletul încrederea amăgitoare că i5e socru urma$ul lui +ippotes4,0#2 ;ereus, vezi. nota 33 $e ai !nainte.#3 Cey era re"e !n Trac)ina, care se "(sea 'a &oa'e'e unte'ui Oeta +i $e aceea Oii$iu !' nue+te re"e'e $in Oeta.## 6saat)e, ni*( a (rii, aa Iu' 6)orcus.# Ma"nezia, &rovincie !n T)essa'ia, &e a'u' Morii E"ee.# Acastus, *iu' re"e'ui t)essa''an 6e'ias, tat(' /ao$aiei +i *rate a' A'cestei. aeonia, cu a ai notat, e un vec)i nue a' T)essa'iei.

#5 C'aros, ic ora+ in !oniaG aci zeu' A&o'io avea un te&'u +i un oraco' vestit.#8 6)or%as, *iu' 'ui )a&it)us +i +e*u' &)'e"ieni'or. a-inea ca'ea ce'or care er"eau 'a te&'u' $e 'a e'&)i +i?i si'ea

s( se 'u&te cu e'. &entru ca ace+tia s( se !nt(reasc( H zicea e' H !n ve$erea concursuri'or &yt)ice. A&o'io. &re*(cut !n

at'et, '?a r(&us.#:

Eo', tat(' a'cyonei, era ne&otu' 'ui i&&otes.care poate ine închise .înturile puternice $i cînd .rea domole$te marea- 7e îndată ce .înturile




dezlănuite s5au a$ternut peste mare0 nimic nu le e oprit> nici pămîntul nu scapă de sub puterea lor0 nici.alurile- 'hiar $i norii cerului îi răscolesc $i scot focuri ro$ii din aprigele ciocniri- 'u cît mai mult lecunosc — căci le cunosc $i adesea le5am .ăzut în casa părintească pe cînd eram mică — cu atît socotcă ele sînt mai de temut- :ar dacă hotărîrea ta0 scumpe so0 nu poate fi înduplecată de nici o rugăminte$i pleci în mod sigur0 ia5mă $i pe mine- ;om suferi împreună0 $i mă .oi teme numai de ceea ce îndur $ieu0 $i .om răbda amîndoi orice .a fi- 7eopotri.ă .om fi purtai pe întinsul mării6-?trălucitorul@ so este mi$cat de cu.intele $i lacrimile fiicei lui 8ol- 'ăci nu mai mică este dragostealui pentru ea- 7ar nu .rea nici să renune la drumul plănuit pe mare0 nici s5o ia pe +alc)one părta$ă cuel la pericol- 8l îi spune multe cu.inte care ar putea să5i lini$tească sufletul ei fricos0 dar ea rămînenecon.insă- =a acestea adaugă $i o făgăduină0 singura prin care a înduplecat5o B7esigur0 .oi a.ea olungă întîrziere0 dar pe steaua părintească îi /ur că dacă5mi .a îngădui soarta mă .oi întoarce înainteca luna să5$i umple de două ori discul6-'u aceste promisiuni îi săde$te sperana reîntoarcerii- Porunce$te ca de îndată să fie împinsă corabia

pentru plutire $i pregătită cu tot armamentul- ;ăzînd aceasta0 +alc)one s5a speriat iară$i0 ca de o prezicere a .iitorului0 $i au podidit5o lacrimile- % început să5l îmbrăi$eze $i i5a spus cu durerecu.intele de despărire0 rămînînd tristă $i zdrobită- :ar tinerii cu piepturi puternice0 sub îndemnul lui'e)*0 mînuiesc .îslele pe două rînduri $i spintecă .alurile cu mi$cări făcute de toi deodată- 8a a

ridicat ochii umezi $i mai întîi l5a .ăzut pe soul ei în picioare la pupa înco.oiată0 făcîndu5i semne de bun rămas cu mîna> ea a răspuns la semnele lui-'înd pămîntul a rămas departe $i ochii ei nu mai pot recunoa$te faa soului0 cît poate urmăre$te cuochii corabia care fuge- :ar cînd- alunecînd sub orizont0 nici aceasta nu se mai poate .edea0 ea pri.e$tetotu$i pînzele fluturînd în .îrfui catargului- 'înd0 în sfîr$it0 nu .ede nici pînzele0se întoarce nelini$tităla patul rămas gol$i se întinde în a$ternut- Patul $i locul înnoiesc lacrimile +alc)onei $i5i amintesc de lipsa soului-?e depărtaseră de port $i .întul mi$ca frGnghiile- ;îs5la$ii întorc ramele $i le atîrnă în coasta corăbiei0ridică funiile în .îrful catargului $i desfac toate pînzele0 care se umflă de .înt-'orabia spintecase cam /umătate marea $i pămîntul era la distană egală $i5ntr5o parte $i5n alta0 cînd0

pe înoptat0 marea începe să albească de .aluri umflate $i 8urus10 stîrnit0 să sufle puternic- --'oborîiîndată antenele — strigă cîrmaciul — $i strîngei toate pînzele6- 8l porunce$te0 dar furtuna care .ine

din faă îi zădărnice$te ordinele $i .uietul mării nu îngăduie să se audă .reo .oce- 8i0 totu$i0 din proprie iniiati.ă se grăbesc să a$eze ramele pentru .îslit- Unii întăresc laturile0 alii smulg .înturilor pînzele- Unul scoate apa care a pătruns înăuntru $i .arsă marea în mare0 altul strînge antenele0 în timpce fiecare după capul său face acestea0 furtuna cre$te aspră $i .înturile se luptă sălbatic din toate pările$i .înzolesc .alurile înfuriate- 'îrmaciul însu$i î$i pierde cumpătul- #u $tie care e starea corăbiei0 nicice ordine să dea0 atît de mare e prime/dia $i atît de mult le este la toi depă$ită priceperea- ărbaiistrigă0 odgoanele $uieră0 .aluri mari .uiesc izbindu5se de .aluri0 .ăzduhul bubuie de tunete- Marea seridică de parcă e una cu cerul $i strope$te norii cu spumă- %ci mătură nisipul galben de pe fund $icapătă culoarea lui0 aci se face mai neagră decît undele ?t)*ului- Uneori se a$terne $i se albe$te despumă $opotitoare- :ar corabia trachiniană urmează aceste mi$cări0 cînd pe creasta unui .al0 de parcă ar

pri.i din .îrful unui munte .ăile $i adîncul %cheronului20 cînd0 lăsată în /os $i încon/urată de .aluri0 parcă pri.e$te înaltul cerului din fundul genunii- %desea coastele izbite de .aluri răsună cu mare

zgomot0 întocmai ca zidurile de cetate izbite de berbecele de fier sau de catapulte- 9i0 după cum leulînfuriat0 luîndu5$i puteri prin nă.ala sase aruncă cu pieptul împotri.a armelor $i săgeilor0 la fel.alurile0 minate de biciul .întu5rilor0 se reped în corabie $i trec peste ea- 9i acum ies cuiele0 smoala sedezlipe$te0 încep să se desfacă încheieturile $i sa dea drumul apei aducătoare de moarte- 7ar iată0 o

ploaie torenială cade din norii cătrănii- %i crede că tot cerul se coboară în .aluri $i că marea umflatăse ridică $i cuprinde tot cerul- Ploaia udă -pînzele $i apele mării se amestecă cu apele cerului-;ăzduhul e fără stele $i întunericul nopii e mărit de întunericul furtunii- îl spintecă totu$i fulgerele0care aruncă peste ape lumini licăritoare- %cum .alurile dau asaltul chiar înăuntrul corăbiei-= Cey era *iu' /ucea*(ru'ui. 1 Eurus, vint $e su$?est 2 Ac)eronu', TID In in*ern.

7upă cum o oaste mai puternică prin numărul .ite/ilor0 cînd după o serie de asalturi împotri.a unei




cetăi apărate0 a/unge în sfîr$it s5o cucerească $i dintre o mie de bărbai unul singur totu$i0 mînat dedorina gloriei0 ocupă .îrful cel mai înalt al cetăii0 tot astfel după ce .alurile au izbit .i/elios de nouăori coastele înalte ale corăbiei0 al zecelea .al se repede cu $i mai mare furie $i nu încetează de a asaltacarena obosită decît după ce trece prin toate pările corăbiei ca $i cum ar cuceri5o- %stfel în timp ce o

parte din .aluri caută să pătrundă înăuntru0 o altă parte a $i pătruns în corabie- !oi corăbierii tremură0ca locuitorii unei cetăi cînd du$manii îi sapă unii zidurile pe dinafară0 iar alii au $i pătruns înăuntru-Priceperea e neputincioasă0 sufletele se descura/ează $i cîte .aluri .in0 tot atîtea mori parcă nă.ălesc $iamenină- Unul nu5$i poate stăpîni lacrimile0 altul a rămas înmărmurit0 acesta nume$te fericii pe ceicare pot a.ea un mormînt0 acela se roagă zeilor $i le cere a/utor- întinzînd zadarnic manile spre cerul pecare nu5l .ede- Unuia îi .in în minte fraii $i soia0 altuia casa cu cei dragi $i cu tot ce a rămas-Iîndul lui 'e)* este la +alc)one- 'e)* nu .orbe$te decît de +alc)one $i0 de$i numai de ea îi pare rău0se bucură totu$i că e departe- %r .rea să pri.ească înapoi spre pămîntul patriei0 să5$i întoarcă pentruultima dată ochii spre casă- 7ar nu $tie încotro- Marea fierbe de atîta clocot- întunericul adus de noriica smoala ascunde tot cerul $i pare de două ori noapte- 'atargul se frînge de nă.ala unui .îrte/ de apă-?e frînge $i cîrma0 $i .alurile care se ridică peste naufragiai parcă pri.esc de sus biruitoare pe celerămase /os $i apoi0 ca $i cum ar fi rostogolit în mare %thosul sau Pindul0 se prăbu$esc cu toată puterea$i greutatea lo.iturii scufundă corabia în adînc- O mare parte din bărbai sînt înghiii odată cu corabia

$i0 nemaiputîndu5se ridica la suprafaă0 î$i găsesc moartea în fundul genunii- %lii se in cu mîinile decoastele $i de corpul corăbiei- însu$i 'e)*0 cu mîinile cu care inea sceptrul ine frînturi din corabie $i0.aiH zadarnic in.ocă pe socru $i pe tată- Mai ales pe soia sa +alc)one o cheamă- Pe ea $i5o aminte$te$i chipul ei îl are în gînd- 7ore$te ca .alurile să5i ducă corpul înaintea ochilor ei $i mort să fieînmormîntat de mîini prietene- 'ît timp se ine deasupra0 de cîte ori .alurile îi îngăduie să deschidăgura0 cheamă pe +alc)one $i5i murmură numele chiar în .aluri-:ată că0 pe deasupra noianelor care5l încon/oară0 un arc negru de apă se frînge0 îi cade în cap ca ocascadă $i5l dă la fund- în noaptea aceea =uceafărul a fost întunecat0 de nu5l puteai .edea $i0 fiindcănu5i era îngăduit să părăsească cerul0 $i5a acoperit faa cu nori de$i-Aiica lui 8ol0 ne$tiutoare a unei nenorociri atît de mari- numără nopile $i0 acum pregăte$te hainele cucare are să se îmbrace el0 acum pe cele cu care are să se îmbrace ea0 cînd .a .eni el0 $i se amăge$te cua$teptări zadarnice- %duce cu pietate tămîie tuturor zeilor- 7ar mai presus de orice ea cinste$te totu$i

templul unonei- =a altarul acesteia .enea pentru bărbatul care nu mai era- ?e ruga ca soul ei să fiesănătos0 să se întoarcă cu bine $i să n5o schimbe cu nici una- 7ar din toate rugăciunile0doar aceasta din urmă se mai putea îndeplini-<eia nu rabdă mai mult să fie rugată pentru cel mort 9i .rea să5i îndepărteze de la altar mîinilefuneste B:ris30 .estitoare credincioasă a dorinelor mele — zice ea — du5te repede la palatul adormital ?omnului $i porunce$te5i să trimită +alc)onei în .is chipul lui 'e)* $i să5i facă cunoscut ade.ăruldespre soarta soului ei6-:ris se îmbracă în .ălul cel cu o mie de culori $i- însemnînd cerul cu arcul său curb0 se îndreaptă spre

palatul ascuns sub stîncă al regelui .iselor- 8ste aproape de cimmerieni4 o pe$teră adîncă0 un muntegol- casă $i templu al lene$ului ?omn0 unde Phoebus nici în răsărit nici la amiază0 nici în asfinit nu

poate pătrunde .reodată cu razele- 7in pămînt ies nori amestecai cu neguri- =umina e slabă0 ca înasfinit- %colo0 .eghetoarea pasăre cu creastă nu cheamă aurora- 9i nu întrerup tăcerea cu .ocea lor

cîinii0 sau gîsca mai simitoare decît cîinii- #u se aud nici fiare0 nici turme0 nici ramuri mi$cate deadieri de .înt nu scot .reun sunet nici strigăte de limbă omenească- O lini$te mută domne$te- !otu$i0din fundul pe$terii iese rîul =ethe0 ale cărui unde0 alunecînd cu murmur $opotitor pesîe pietricele0îndeamnă la somn- =a intrarea în pe$teră înfloresc din bel$ug maci $i ierburi nenumărate0 din suculcărora noaptea umedă scoate somnul $i5l împră$tie peste pămîntul cufundat în întuneric- în toatăaceastă casă nu e*istă nici o u$ă care să facă .reun zgomot cu deschiderea ei- #ici o pază în prag- :nmi/locul pe$terii se ridică un pat de eben de o singură culoare0 cu saltea de puf0 acoperit cu o cu.erturăneagră0 unde se culcă zeul0 cu trupul lîncezit de trîndă.ie-3 Iris, *iica 'ui T)auas, con*i$enta zei'or, zei-( a curcu%eu'ui.# C%nerienii, !n &ove+ti'e antice, &o&or care 'ocuia !ntr?un -inut ie+nic cu*un$at In !ntuneric, s&re ar"inea e'e a&us a

'uii cunoscute &e atunci. /et)e, r!u in in*ern, $in care %eau cei or-i &entru o uita cu $oR$u!r+ire via-a $e &e &(!nt.

:ci $i colo0 în /urul lui0 imitînd tot felul de forme0 zac tot atîtea .ise .ane0 cîte spice într5o holdă0 cîte




frunze într5o pădure0 cît nisip pe ărmul mării-'înd a intrat acolo0 fecioara a împră$tiat cu mina .isele din cale- casa sfîntă a fost luminată destrălucirea îmbrăcămintei sale- <eul- abia deschizînd ochii îngreuiat> $i toropii0 se ridică $i iară$i cadeîn pat $i iară$i se ridică $i0 moăind0 î$i lo.e$te pieptul cu bărbia- :n sfîr$it0se treze$te $i0 rezemat într5un cot0 o întreabă de ce .ine0 căci o cunoa$te- 8a îi răspundeB?omnule0 lini$te a firii0 somnule0 tu0 cel mai blînd dintre zei0 a sufletului pace0 $i care alungi gri/ile0tu0 cel care mîngîi inimile obosite de munca zilei $i le refaci pentru muncă0 porunce$te .iselor0 careimită formele ade.ărate ale .ieii oamenilor0 să meargă în !rachina la +alc)one $i să5i arate chipulsoului ei naufragiat- %ceasta i5o porunce$te unona6-7upă ce $i5a îndeplinit misiunea0 :ris a plecat0 căci nu mai putea suporta puterea aburilor- 'înd a simitcă somnul îi alunecă în membre0 a fugit $i s5a întors prin acela$i arc al cerului0 pe unde .enise- :artatăl0 din poporul de o mie de copii ai săi0 treze$te pe Morfeu"0 cel priceput în a se preface în chipomenesc- #u imită altul mai iscusit decît el mersul0 înfăi$area $i felul .orbirii0 folosind $i hainele $icu.intele cele mai potri.ite pentru fiecare- 7ar el îi imită numai pe oameni- %ltul se face fiară0 se face

pasăre0 se face $arpe cu corp lung- Pe acesta zeii îl numesc :celon0 iar poporul de rînd Phobetor- %ltreilea cu me$te$ugul său deosebit este Phantasos&- 8l se face cu u$urină pămînt0 piatră0 apă0 lemn $iorice lucru lipsit de suflet- %ce$tia trei obi$nuiesc noaptea să arate faa lor regilor $i comandanilor-

%lii cutreieră prin popor $i printre oamenii de /os- Pe ace$tia bătrînul îi trece cu .ederea- 7in toifraii0 ?omnul îl alege pe Morfeu0 care să ducă mesa/ul !haumantidei(- %poi0 cuprins de mole$eală0 î$i pune iară$i capul /os $i se cuibăre$te în adîncul a$ternutului- Morfeu zboară prin întuneric0 fără zgomotde aripi0 $i într5o clipă a/unge în cetatea hemoniană,- î$i pune aripile la o parte $i ia chipul lui 'e)*-'u înfăi$area acestuia0 palid ca un cada.ru0 fără .reo îmbrăcăminte0 se opre$te lingă patul nenorociteisoii- arba îi e udă $i picături de apă i se scurg din păr- Plecîndu5se deasupra patului0 cu faa scăldatăîn lacrimi0 el .orbe$te astfelBEecuno$ti pe 'e)*0 nenorocită soieJ ?au chipul îmi este schimbat de moarteJ Pri.e$teH Mă .eicunoa$te $i .ei găsi- în loc de so0 umbra soului tău- Eugăciunile tale0 +alc)one0 nu ne5au adus nici una/utor- %m murit- #u mai nădă/dui în întoarcerea mea- înnoratul %ustru a prins corabia pe marea 8gee$î0 după ce a hăruit5o într5o furtună groaznică0 a scufundat5o- Iura mea0 care zadarnic chema numeletău0 au acoperit5o .alurile- %cestea nu i le .este$te cine.a despre care trebuie să te îndoie$ti0 nu auzi

acestea din z.onuri .agi- 8u însumi naufragiat0 am .enit să5i fac cunoscut destinul meu- +aide0scoală5te0 .arsă lacrimi0 îmbracă haine de doliu $i nu mă trimite neplîns la umbrele !artarului6-=a aceste cu.inte Morfeu a adăugat $i gestul0 pe care ea să5l creadă că e al soului ei- :ar plînsul $igesturile mîinilor parcă erau cu ade.ărat ale lui 'e)*- +alc)one geme0 lăcrimează0 mi$că prin somn

braele $i0 căutînd corpul soului0 îmbrăi$ează aerul- BEămîi0 — strigă ea — unde te duciJ ;om mergeîmpreună6- !ulburată de .ocea sa $i de imaginea bărbatului0 se treze$te din somn $i mai întîi se uitădacă el e acolo unde fusese cu o clipă mai înainte0 căci ser.itorii0 alergînd la strigătul ei- aduseserălumini- 'înd .ede că nu e nicăieri- î$i izbe$te faa cu palmele0 î$i sfî$ie îmbrăcămintea de la piept0 î$ilo.e$te pieptul $i nu se mai gînde$te să5$i despletească părul0 ci îl smulge-7oica o întreabă de ce plînge- B+alc)one nu mai este60 — răspunse ea- #u mai este0 a murit cu 'e)* alsău- =ăsai cu.intele de mîngîiere- 8l a murit în naufragiu =5am .ăzut0 l5am recunoscut $i am întinsmîinile spre el ca să5l rein să nu plece- % fost o umbră- 7ar totu$i era umbra limpede $i ade.ărată a

soului meu- 7acă mă întrebi cum era0 el n5a.ea pri.irea obi$nuită $i faa nu5i strălucea ca înainte-=5am .ăzut palid $i gol0 cu părul încă umed0 nenorocita de mine- :ată0 a stat nefericitul chiar aici înlocul acesta — $i căută să .adă dacă a lăsat .reo urmă- 7e asta mă temeam eu cu presimiri în suflet $imă rugam să nu te încredinezi .înturilor $i să fugi de mine- 7ar0 fiindcă tu plecai la moarte0 .oiam sămă fi luat $i pe mine cu tine- 'u tine trebuia să plec0 cu tine- 'ăci n5ar fi rămas ce.a din timpul .ieii

pe care să nu5l fi trăit cu tine $i moartea nu ne5ar fi despărit- %cum pier departe de tine- ?înt purtată de.aluri departe de tine $i marea mă are fără tine- 7acă a$ căuta să trăiesc mai departe0 dacă a$ lupta săsupra.ieuiesc unei dureri atît de mari0 sufletul mi5ar fi mai crud decît însă$i marea- 7ar nu .oi lupta $inu te .oi părăsi0 nefericitule- Mor*eu este, &recu se re$e, *iu' sonu'ui +i a' no&-ii, &riu' $intre vise, iar nu zeu' sonu'ui, cu se cre$e $e o%icei. In "rece+te or*e

!nsean( *or(, c)i&, $e un$e etaor*oz(.5 ;ue "rece+ti. Ice'on !nsean( ce' ce iit( *i"uri'e, 6)o%etor ce' ce !ns&(i!nt(. 6)antasos cet ce a$uce !nc)i&uiri'e *antastice.8 T)auanti$a, e&itet a' zei-ei Iris, care era *iica 'ui T)auas.: Cetatea )eonian(, Trac)ina, care se "(sea !n T)essa'ia nuit( i aeonia.

!e .oi urma cel puin acum $i0 dacă nu ne .a uni urna în mormînt0 cel puin inscripia ne .a uni0 dacă




nu .or fi oasele mele alături de oasele tale0 cel puin .a fi numele meu lîngă numele tău6-7urerea o împiedică să .orbească mai mult> fiecare cu.înt e întrerupt de plîns $i gemete î$nesc dininima zdrobită-% doua zi de dimineaă +alc)one iese din palat0 se duce pe ărm $i se opre$te în locul de unde î$i

pri.ise soul la plecare- B%ici a stat — zice ea — dincoace pe ărm> cînd a ridicat ancora de plecarem5a sărutat6- 9i pe cînd î$i aminte$te acestea $i le însemnează cu ochii0 î$i aruncă pri.irile peste .aluri-;ede ce.a la o oarecare depărtare0 ca un corp0 în apa limpede- =a început era în îndoială asupra ceea ce.edea- 7ar după ce apa l5a adus niel0 de$i era tot departe0 se .edea bine că e corp omenesc- #u $tiacine este0 dar era un înecat $i o presimire a cutremurat5o- Plîngîndu5l ca pe un necunoscut0 a zis B;ai0nenorocitul de tine $i de soia ta0 dacă ai .reunaH6 Mînat de .aluri0 corpul a/unge mai aproape $i0 cu cîtîl pri.e$te mai mult0 cu atît e mai tulburată- %cum a a/uns aproape de pămînt0 acum ar putea ficunoscut- 8ra soul eiH B8l e6 strigă ea $i5$i sfî$ie faa0 părul0 îmbrăcămintea $i0 întinzînd mîinitremurătoare spre 'e)*0 zice B%$a0 prea scumpul meu so0 nefericitul de tine0 a$a te întorci la mineH6Pe marginea mării se ridică un dig făcut de mina omenească0 pentru a înfrînge prima furie a .alurilor $i

pentru a obosi nă.ala apei- 7e pe acesta a sărit $i5a fost de mirare cum s5a putut întîmpla aceastazbura $i0 stră5bătînd aerul cu pene de curînd ie$ite0 de.enită pasăre0 atingea creasta .alurilor $i0 pe cîndzbura0 din gura ei de.enită cioc subire ie$ea un ipăt asemenea strigătelor de durere- :ar cînd a atins

corpul mut $i fără sînge al lui 'e)*0 îmbrăi$îndu5i corpul drag cu aripile0 i5a dat zadarnice sărutări cuciocul tare- Pri.itorii se îndoiau dacă 'e)* a simit aceasta0 sau dacă mi$carea .alurilor a făcut ca el să pară că $i5a ridicat capul- 7ar el simise- <eii de sus0 făcîndu5li5se în sfîr$it milă de ei0 i5au schimbat peamîndoi în păsări"@- :ubirea le5a rămas acea$i0 potri.nică destinului- 9i păsări0 au rămas cu aceea$ilegătură de căsătorie- ?e unesc $i fac pui- 9i în timpul iernii $apte zile cloce$te +alc)one lini$tită încuibul ce stă deasupra apei- %tunci drumul pe mare e sigur- 8ol păze$te .înturile închise $i le opre$tesă iasă0 iar marea îi adăposte$te nepoii-,-Metamorfoza lui %esacus în scufundări

Un bătrîn le pri.e$te zburînd in /ur , peste ape $i laudă iubirea lor păstrată pînă la sfîr$it-%ltul0 sau poate tot el0 cum s5a întîmplat0 a zis B9i acesta0 pe care5l .ezi trecînd marea cu picioarelestrînse $i întinzînd ciocul lung de scufundări0 a fost tot .lăstar regesc- 9i dacă îi caui obîr$ia $icoborîndu5te îi iei în $ir strămo$ii lui0 ace$tia sînt :lus0 %ssaracus0 Ian)mede cel răpit de upiter0

bătrînul =aomedon $i Priam"1

0 căruia i5a fost dat să .adă ultimele zile ale !roiei- %cestaa fost fratele"2 lui +ector $i- dacă nu $i5ar fi împlinit destinul din prima tineree0 poate n5ar a.eanumele mai pre/os de +ector0 de$i pe acesta l5a născut o urma$ă a lui 7)mas"3- ?e spune că nimfa%le*irhoe0 fiica rîului Ira5nicus"4 cel cu două brae0 a născut pe %esacus pe ascuns0 la poaleleumbrosului :da- %cesta ura cetăile $i0 ple5cînd din palatul strălucitor al tatălui său0 îi plăcea să trăiascăîn muni $i la ară0 departe de orice ambiie- #u se ducea la adunările din :lion decît rar- !otu$i0 inimanu i5a rămas de necucerit $i nesimitoare în faa dragostei-7upă ce urmărise de multe ori prin toate pădurile pe +esperia0 fiica lui 'ebren"0 o .ede o dată pemalul tatălui său uscîndu5$i la soare părul re.ărsat pe umeri- 'înd a simit că e .ăzută0 nimfa a fugit cao cerboaică speriată de lup0 ca o raă sălbatică surprinsă de .ultur departe de lac- 8roul troian ourmăre$te $i0 în fugă0 pe el îl face sprinten iubirea0 iar pe ea teama-:ată că un $arpe ascuns în iarbă mu$că de picior pe fugară $i din dintele înco.oiat îi lasă .eninul în

corp- Auga ei încetează odată cu .iaa- #ebun de durere0 el îmbrăi$ează trupul neînsufleit $i strigăBîmi pare rău0 tare îmi pare rău că te5am urmărit- 7ar nu m5am gîndit la aceasta- #u trebuia să în.ingcu acest pre- #oi doi te5am pierdut0 nefericiteH Eana o ai de la $arpe $i pricina ranei0 de la mine- 8u a$fi mai criminal decît acest animal0 dacă nu i5a$ trimite mîngîieri de moarte prin moartea mea6-%stfel a .orbit $i s5a aruncat în mare de pe o stîncă roasă de .aluri- Aiindu5i milă de el0 !hetis i5aîncetinit căderea acoperindu5l cu aripi0 l5a făcut să plutească $i nu l5a lăsat să5$i găsească moarteadorită- Cndrăgostitul se indignează că e constrîns să trăiască fără .oia lui $i că se pun piedici sufletuluicare .rea să iasă din loca$ul său mizerabil- 'um primise de curînd aripi0 se ridică în zbor $i se aruncădin nou în .aluri- %ripile îi încetinesc căderea- %esacus se înfurie $i intră cu capul în /os în adînc $icaută fără sfîr$it calea morii- 7ragostea l5a slăbit- Picioarele îi sînt lungi0 gîtul de asemenea $i capuldeparte de trup- :ube$te marea $i are numele de scufundaci- fiindcă5i place să se scufunde în ea-= /(stuni.

1 9!nt ar(ta-i o &arte (inJ str(o+ii 'ui Aesacus, a c(rui etaor*oz( !n scu*un(aci &oetu' o &oveste+te ai $e&arte. Fiii 'ui Tros, !nte?eietoru' Troiei, +i anue@ I'us, $e 'a care Troia se nuea +i ''ion, Assaracus +' anye$e &e care >u&iter '?a 'uat in cer si '?a *(cut &a)arnicu' zei'or, a&oi /aoe$on, su% $onia c(ruia au *ost ri$icate zi$uri'e Troiei +i 6ria, *iu' 'ui /aoe$on +i u'tiu' re"e a' Troiet, su%




care cetatea a *ost cucerit( $e "reci.2 Aesacus era *rate cu ector, ca -iu a' Iu' 6ria $in &ria c(s(torie.3 6ria, avea &e Aesacus $in &ria c(s(torie cu A'eir)oe iar ector !&reun( cu I'ioneea, Cassan$ra, 6o'yenia, 6aris +i

6o'y$or4 era *iu' 'ui 6ria $in c(s(toria cu ecu%a, *iica 'ui yas.# ranicus, r!u !n Mysia. Ce%ren, zeu' unui r!u $in re"iunea Troiei, era tat(' es&er*ei, es&re care se &oveste+te ai $e&arte, +i a' Oenonei,

so-ia 'ui 6aris ainte $e r(&irea E'enei.

ovidiu-metamorfoze cartea 11

Documents