otr odontoterapie restauratoare

8/13/2019 OTR odontoterapie restauratoare

1/26

1.Grosimea smaltului si implicatiile clinice

Smaltul-are o forma neregulata cu grosimi diferite,coroana clinica se gaseste deasupra gingiei si e mai mare decat coroana anatomica.-struct minerala de origine epiteliala,ce formeaza un invelis protector la nivelul coroanei dentare-organizare complexa,grad de mineralizare mare fiind cea mai dura structura din organism

2,6-3 mm-cuspizii molari2,3-2,6mm-cuspizii premolari

2mm-marginea incizala a frontalilorpt ruperea alimentelor0,2mm-colet incisivi laterali

-grosimea cea mai mare o are la nivelul cuspizilor dintilor laterali,datorita procesului de masticatie, presiunea exercitata fiind de 2kg/dinte si

cea mai mica grosime se afla la coletul dintilor frontali.Smaltul proteeaza tesuturile de dedesupttesutul pulpar si dentina

2.Aspectul de suprafata al smaltului si implicatiile clinice

-!u e neted pe toate suprafetele dintelui,nereguli de suprafata ale smaltului ce provin din dezvoltarea ontofilogenetica pe fetele ocluzale"# si

$m%,smaltul prezentand santuri,care,la locul de interssctie se termina in fosete oar&e"'locuri de unire ale cuspizilor%.-(ata $ la frontali la foramen cecum su& forma unei fosete-resturi alimentare retentionate)placa &acteriana.-(ata *si + ale molarilor in /3 ocluzala'fosete de descarcare a santului orovesti&ular,ce se continua de pe fata ocluzala pe fata vesti&ulara-determina triturarea alimentelor,totodata retentioneaza resturile alimentare ,astfel incat ,daca nu exista o autocuratire si o curatire eficienta

determina $ si .

3.Rolurile smaltului

1.neutralizarea presiunilor masticatorii"1olul capacitatii de sustinere a dd in alveola-se transmit la nivelul ligamentelor pana la punctul de

contact%2.protectia tesutului pulpar fata de excitatiile fizice,cimice si electrice din mediul &ucal3.prin forma sa are un rol activ in procesul functional"favorzeaza apucarea si taierea alimentelor,triturarea si formarea &olului alimentar%

4.Caractere fizice ale smaltului,implicatii clinice

1.uritatea2.1ezistenta3.ransluciditatea4.4zolator fata de excitatiile fizice,cimice si electrice5.1adioopacitate6.*ulnera&ilitate la atacul acid

Duritate5smaltul prezinta cel mai inalt grad de mineralizare din organism,fiind singurul tesut cu origine ectodermala care se mineralizeaza.-are duritate -7 pe scara #os"asem cu diamantul care are 8%

-cea mai mare duritate pe fetele ocluzare si cea mai mica la nivelul stratului superficial de pe suprafetele proximale si la nivelul onctiuniismalt-cement-duritate mare,pro&leme deose&ite in a&ordarea manoperelor terapeutice in smalt"in cazul unui dinte integru,devitalizarea se face prin

patrunderea in smalt cu o freza diamantata,cu turatie inalta%.

Rezistenta5mineralizarea inalta,structura compleza'format din prisme de smalt din cristale de idroxiapatita,separate de su&stantainterprimatica,cu traiectorie cur&a a prismelorTransluciditatea5normal,smalut e translucid,culoarea smaltului e al&-gal&ui pana la al&astru-cenusiu-functie de grosime)structura aritectonica a prismelor)componenta cimica)gradul de mineralizare)varsta pacientului.

-la dd cu grad crescut de mineralizare5aspect de fildes,cei mai putin mineralizati5al&-al&astru-persoanele in varsta5nuanta mai cenusie"prin acumulare de coloranti,minerali si modificari ale dentinei su&iacente%-la colet mai su&tire smaltul ,culoare gal&uie,datorita dentinei care transpare cu usurintazolator5 fata de excitatiile fizice,cimice si electrice,transmiterea acestui tip de excitatii spre interiorul dd e favorizata de imperfectiunile

structurale ale smaltului precum.ipoplazii

2.displazii3.grosime redusa a smaltuluiRadioopacitatea5 smaltul e radioopac,radioopacitate mai mare data de dentina,cement si os!ulnera"ilitate la atacul acid5 e una din cauzele care stau la aparitia procesului carios,eroziunii acide

-su& o&turatie poate aparea radioopacitatea la carie care se poate vedea numai la radiografii

5.Compozitia c#imica a smaltului

Su&stanta minerale 8-869din *olum) 7:-89din ;reutate

Su&stante organice 0,


2/26

(ractiuni solu&ile5$roteine de smalt) ;licoproteine) $roteine serice)$roteine legate de a)fosfoproteine) $eptide si =c. itric.Apa$8:9"cea mai mare parte%apa legata de moleculele serice"nu se evapora la 700-000o%

9 apa li&era in spatiile interprismatice mai ales in aproprierea onct smalt-dentina"se evapora lam-cuticula primara impreuna cu epiteliul adamantin redus"adamantin intern si intermediar si extern% si cu amelo&lastii aplatizati formeazamem&rana !=S#F?-acopera coroana in timpul eruptiei)ulterior dispare prin uzura functionala".Cuticula secundara-se formeaza in timpul eruptiei dintelui


3/26

-strat epitelial,alcatuit din epiteliu adamantin redus impreuna cu epiteliul gingival"pe care dintele il stra&ate in timpul eruptiei%,dimensiunea de2-0 >m-ulterior prin fuziunea celor 2 epitelii ia nastere 4nsertia epiteliala-care la finalul eruptiei dentare, ramane atasata la coletul dintelui"are rol de

protectie a ligamentelor alveolo-dentare si a spatiului periodontal,fata de factorii iritanti din mediul &ucal%c.Cuticula tertiara-apare dupa formarea si eruptia dintilor pe arcada-strat de natura exogena,care se depune in permanenta si dispare prin uzura functionala"masticatie,peria%-cuticula de a&raziune

-alcatuita din5Glico( sali-arecelule epiteliale descuamatedetritusuri din mediul "ucal celule san'-ine din seria al"a/care stra"atsantul 'in'i-al0

-participa la formarea placii &acteriene-poate compromite unele tratamente dentare"prin prezenta sa poate favoriza aparitia cariilor secundare coronare%

.odificarile smaltului in raport cu -arsta

Czura supafetei"functionala sau patologica%5o disparitia"totala sau pe unele portiuni% a smaltului aprismatic extern

o Su&tierea"uniforma sau pe anumite zone% a stratului de smalt

#odificarea culorii"prin incorporarea de su&stante colorante din mediul &ucal si /sau datorita modificariilor de la nivelul

dentineipot deveni vizi&ile prin stratul de smalt su&tiat datorita uzurii%

1educerea permea&ilitatiiresterea concentratiei de fluor din stratul superficial

1.Caracterele topo'rafica ale dentinei, implicatii clinice

1educe forma exterioara a dintelui la nivel coronar si radicular,intr-un strat neintrerupt.4nconoara camera pulpara si canalulradicular.=coperita la exterior de smalt la nivel coronar si cement la nivel radicular.

;rosimea5 =pical 13mm

olet dentar34mm1adicular 35mm

4ncisivii frontali 34mm

(etele ocluzale ale molarilor si premolarilor3*mm

@a un dinte normal nu vine in contact direct cu mediul &ucal fiind proteata de smalt si cement.Bxista cazuri in care,din cauza smaltului careeste foarte su&tire la colet,in aceasta zona sa existe o portiune in care dentina sa nu fie acoperita,fiind expusa mediului &ucal-iperesteziedentinara)sindrom dureros

11. Caracterele fizice ale dentinei, implicatii clinice

uloare gal&en descis"se modifica cu varsta%,semitransparenta.uritatea' #os"mai mare ca a osului,mai mica decatsmaltul%.epresi&ila,elastica-amortizare socuri masticatorii.=re conducti&ilitate termica si electrica mai mare decat a smaltului,e

radioopaca.;rosimea mai mare la dintii permanenti decat la cei de tranzitie.uloare,semitransparenta si duritatea ne auta in cazul realizarii unor preparatii,am depasit stratul de smalt5suprafata mai mata,mai gal&ena

pana la al&-gal&uie,duritate mai mica in raport cu smaltul.onducti&ilitatea-in evitarea aparitiei fenomenelor inflamatorii pulpare,izolamadecvat plaga dentinara.4ar radioopacitatea ne auta sa ne dam seama daca procesul carios a depasit smaltul, profunzimea, prezenta

depunerilor de carie 2 sau 3,diferite ca opacitate de dentina primara.

12..Componenta anor'anica a dentinei

entina contine mai putine su&stante minerale decat smaltul,in proportie de 29 din volum si 709 din greutate.4mportant este raportul a/$

de 2/ si prezenta fluorului,care este de 2 ori mai mult in smalt.a5 27-39$ 3-:9ar&onati 39

#g -29!a l G ( Si D! H9

Blementul structural al dentinei e cristalul de idroxiapatita5 de 200 de ori mai mic decat cel din smalt,neuniform repartizat de la un dinte laaltul) nr cristalelor mai mic decat cele din smalt) au forma aplatizata.

13.Componenta or'anica a dentinei

Structura organica e grupata su& forma de matrice colagenica,produs al secretie odonto&lastilor in timpul adontogenezei.B de 00 mai mare

decat in smalt.o olagenica 8095 tropocolagen) protocolagen) colagen matur

o !ecolagenica 095 09 fosfoproteine)proteine plasmatice) proteoglicani" 1ol in initierea si controlul mineralizarii%)

glicoproteine acide(i&rele de colagen contin ==5 /3 glicina)/3 alanina,prolina,idroxiprolina) /3 alti ==5lizina, fenilalanina,tirozina.entina mai contine siglucide,acid sialic,mucopolizaaride,lipide,acizi organici"lactic,citric%enzime"(=@)peroxidaze,transaminaze%

14.antaua dentinara

=flata la onctiunea amelo-dentinara.;rosime de :-30 u.(ormata de catre odonto&lastii nepolarizati,de aceea nu prezinta canalicule dentinaresi fi&re omes.!u exista prelungiri odonto&lastice.este mai sla& mineralizata.=ici coexista5colagen,molecule amelare,cristale mari de smalt.1adicular e mai greu de pus in evidenta,lipsit de canalicule si distinct de stratul cement afi&rilar si de cel initial acelular.aracteristici diferite

de dentina circumpulpara5. este formata de odonto&lastii nepolarizati,nu prezinta prelungiri odonto&lastice

2. prezinta o trama organica compusa din fi&re de colagen si este mai putin mineralizata


4/26

15. i"rele Tomes

$relungire citoplasmatica a odonto&lastului.4nconurata de o prelungire a mem&ranei celulare.4ntre mem&rana celulara si peretele calcifiatcanalicular exista un spatiu ce contine su&stanta fundamentala amorfa cu aspect fin granular.iametru de 0.- um.4n interior se o&serva

microtu&uli si microfilamente de actina care formeaza la periferie un invelis intern su&mem&ranar.

16.Dentina intertu"ulara si dentina peritu"ulara

(eritu"ulara$dentina formata in partea principala a dentinei circumpulpare,ca structura primara si circumscrie procesele odonto&lastice.4n

urul canaliculelor,mai ales la nivelul onctiunii amelo-dentinare apare o zona unde dentina -pericanaliculara- e neregulata,mai &ogatmineralizata.#atricea organica de E din volum.(i&rele de colagen dispuse impacetat in urul canaliculului.;rosime de 0,


5/26

21.)u"stanta or'anica a cementului

#atricea fi&rilara de natura colagenica"809 colagen tip 4 ,agregat in fi&rile,care la randul lor formeaza fi&re)9 colagen tip 444)fi&re dereticulina in forma de &enzi%(i&rele de colagen contin5prolina)idroxiprolina)glicina)alanina si pot fi5

. fi&re intrinseci,fine sintetizate si secretate de cemento&lasi multidirectionati,incorporate in totalitale in cursul proc demineralizare al cementului

2. fi&re extrinseci,fi&re de colagen cu striatii periodice ce formeaza &enzi caracteristice de 6:nm.Ble provin din fi&relesacului folicular in cursul edificarii dintelui si vor da nastere fi&relor desmodontale propriu-zise,cand dintele intra in functiune.$e

masura apozitiei de cement fi&rele se mineralizeaza,sunt mascate de cristalele de idroxiapatita si proteine neocolagenice.(i&reletraverseaza cementul pe toata grosimea sa,aproape perpendicular pe axul lung al radacinii.

22.!arietati de cement

#orfologia cementului variaza dupa5 varsta pacientului,stimulii la care e supus in ocluzie, procesele de migrare fiziologica a dintelui.(iecarevarietate de cement se diferentiaza prin cateva caracteristici5

o denumire

o viteza de formare

o compozitie cimica

o grad de mineralizare

lasificarea tipurilor de cement5

dupa localizare5 radicular si coronar

dupa prezenta de celule in structura sa5 celular si acelular

dupa continutul in fi&re5 fi"rilar si afi"rilar

dupa momentul formarii5 primar si secundar

Bxista mai multe tipuri de cement5

. Cement acelular si afi"rilarC##2. Cement acelular cu fi"re e&trinseci C#$E3. Cement celular si acelular cu fi"re intrinseci CC$%&C#$%


6/26

2*.unctiile cementului

. su&strat tisular pentru atasarea ligamentelor alveolo-dentare2. mentinerea relatiilor ocluzale"adaptarea functionala'compensarea pierderilor prin uzura%

3. repararea pierderilor de su&stanta radiculara datorita5 traumatismelor,rezor&tiei radiculare externe,leziuni osteitice croniceperiapicale/periradiculare


7/26

2.4n su&stanta organica exista o fractiune acidorezistenta,ce nu poate fi indepartata prin proteoliza3.olagenul dentinar nu poate fi degradat enzimatic fara o preala&ila demineralizare a structurilor dure in mediul acid


8/26

. leziuni ipoplazice usoare la incisivii temporari

3.Carenta in -itamina C/acid ascor"ic0, ca factor pertur"ator al formarii matricei or'anice a

)maltului

*itamina are un rol foarte important in odontogeneza,in dezvoltare si diferentierea odonto&lastilor si in sinteza colagenului dentinar..1olimportant in formarea parodontiului marginal.arenta e importanta doar cand apare la sugar"scor&ut infantil%,dar la adulti nu are repercursiuni

asupra structurii dentare.etermina aparitia la smaltul si dentina copiilor5zonele de dentina interglo&ulara mult mai ample)lipsuri dentinare,microcisturi si

microemoragii in smalt

3.Rolul oli'oelementelor in formarea matricei or'anice a smaltului=u rol in dezvoltarea matricei organice a smaltului,dintre ele fluorul, &orul, moli&denul au rol important in carioprotectie.Ble pot determinamodificari in conformatia dintilor precum5

o rotunirea varfurilor cuspizilor

o largirea si reducerea profunzimii fosetelor si santurilor ocluzale

o micsorarea dimensiunilor coroanei dentare si o im&unatatire a cristalinitatii smaltului,ce va avea in structura cristale de

idroxiapatita mai mari si mai putin solu&ile ,datorate in special fluoruluiBxista si fenomenul de inversare,o&tinut prin modificarea cantitatilor de oligoelemente din alimentatie, astfel5 sleniul in cantitate excesiva

poate deveni carioprotector si moli&denul,strontiul si &orul in cantitati mari vor deveni cariofavorizanti,cu modificarea indicelui de frecventa

al cariei

4.Rolul 'lucidelor, principii nutriti-e utile in formarea matricei or'anice a

)maltului

$rincipiile nutritive5glucidele)protinele si lipidele

Glucidele5 pot determina pertur&ari in formarea smaltului.+ cantitate de glucide de peste 6:9 din ratia alimentara,administrata in perioadaformarii matricei smaltului va determina cresterea frecventei cariei prin incorporarea unei cantitati mai mari de su&stanta organica in smalt.$e cale sistemica5femele gestante de so&olan,ranite prin intu&atie cu o dieta ce contine peste 6:9 zaaroza vor da nastere la urmasi

cu un smalt cu rezistenta scazuta la carie$e cale structurala5@a amster,o dieta &ogata in glucide in perioada de formare a matricei smlatului determina o acumulare

glucidica in su&stanta organica a smaltului(roteinele5su&stante ce constituie elementul principal al tramei organice a dintilor,cu rol important in structura t.dure dentare,cu

misc dd si fisuri mai profunde in smalt..+ dieta ipoproteica administrata la femela de so&olan in perioada de gestatie si alaptare va determinala pui aparitia unor dinti cu cuspizi lipsa si cu modificarea dimensiunilor coroanei

+ipidele$in caz de insuficienta vor duce la carenta de aminoacizi esential ceea ce va determina leziuni severe ale amelo&lastilor siaparitia unui smalt deficitatMin fagure de miereM.4n perioada posteruptiva prezenta lipidelor favorizeaza cariopreventia,prin formarea

neomogena a matricei organice.4mpiedica depunerea $& prin scim& propr de suprafata ale smaltului

41.Rolul "olilor infectoconta'ioase in pertur"area formarii matricei or'anice

a smaltului

1ol esential5ipertermia.oli contagioase ca rueola,scarlatina,varicela,aparute in perioada de sarcina sau la copil in perioada deformare a maticei organice a smaltului pot determina ipoplazii ale acestuia.

1u&eola intre saptamanile *4 si 4O de sarcina5ipoplazii accentuate ale smaltului la copil.Sifilisul congenital determina coroane dentare cu defecte importante,caracteristice ca urmare a lezarii amelo&lastilor.Se pot o&serva ipoplaziiale smaltului dintiilor incisivi si ale # la am&ele arcade,intii sunt mai mici,cu aspect de forma tronconica,cu coroane asemanatoare cu nistedaltite,cu marginea incizala semilunara

42.Carenta in calciu si fosfor, ca factor pertur"ator al mineralizarii matricei

or'anice a smaltului

$entru o &una structurare a smaltului este importanta o alimentatie &ogata in calciu si fosfor a mamei in perioada de sarcina si

alaptare.@a fel de importanta este o dieta &ogata in a si $ a copilului in perioada de mineralizare a matricei smaltului.arenta in a duce lascaderea cantitativa a formarii tesuturilor dure,dar care vor pastra pastra o compozitie cimica normala.+ cantitate in exces a ionilor de a si$ va determina o incorporare preferentiala a car&onatilor in structura smaltului.

arenta in fosfati va produce pertur&ari in compoz cimica a tesuturilor dure cu scaderea componentelor minerale si modific struct.

$entru prevenirea aparitiei &olii carioase este &enefic un raport de 2/ la /3 de a/$

#entinerea concentratiei optime de a si fosfatio aport alimentar

o a&sor&tie intestinala

o circuitul plasmatic

o depozitarea in oase si dinti

o eliminarea renala

(ipocalcemia5scaderea de 6-7g/00mldd cu ipoplazii severe de smalt,cu radacina scazuta si camera pulpara mare


9/26


10/26

Saliva formeaza pe suprafetele dentare,pe mucoasele &ucale un film de 0,0-0,mm in permanenta miscare"0,7-7mm/min%,dependenta de musculatura partilor moi.Saliva poate stagna in anuminte zone din cavitatea orala cu ar fi fata vesti&ulara a dintilorfrontali si a molarilor inferiori

4.Rolul flu&ului sali-ar

.indepartarea mecanica prin spalare a alimentelor pe suprafata coronara a dintilor

2.in diluarea si dispersia actiunii enzimatie din mediul salivar,indiferent de natura lor3.influnteaza concentratia initiala a glucidelor in cavitatea &ucala si eliminarea acizilor din placa &acteriana


11/26


12/26

2. #entine ecili&rul ecologiv al cavitatii &ucale3. =re rol de diluare"clearance%


13/26

2. utilizarea de alimente detergente3. consum de alimente ce cresc p?-ul


14/26

+:casilul5amestec de sor&itol, manitol si alti alcooli.#asa moleculara mare,cu efect cariogen redus.!C se meta&olizeaza.Se gaseste su& forma deta&lete.

*.(laca "acteriana, structura, localizare, metode de e-identiere

Sistem ecologic micro&ian viguros,&ine adaptat mediului &ucal in care se dezvolta si cu o &ogata activitate meta&olica.epozit moale ,careformeaza un &iofilm ce adera de suprafetele dentare,dar si de alte structuri prezente in cavitatea &ucala.(ormata din microorganisme unite intre

ele,dar si de alte structuri,cu autorul unei matrici organice.=re aderenta crescuta si nu poate fi indepartata cu usurinta.$oate fi supragingivala si su&gingivala

=re structura diferita de materia al&a,formata din &acterii,leucocite si celule epiteliale descuamate,acumulate pe suprafata placii &acteriene.=parela persoanele cu o igiena defectuasa,atasata de placa &acteriana.Spre deose&ire de placa &acteriana are aderenta scazuta5poate fi indepartata prinspalare cu sparN de apa.

Placa supragingivala5pe toate suprafetele dentare) pe restaurarile coronare) pe suprafata lucrarilor protetice si ortodontice) pe suprafata

implantelor, pe suprafata mucoasei &ucale.Placa subgingivala5Se depune in santul gingival si in pungile parodontale.!u se o&serva cu ociul li&er ci doar cu autorul unor

su&stante colorante speciale sau la palparea cu sonde.Solutiile revelatoare de placa5lipsa toxicitatii,capac crescuta de colorare a placii fara a colora tesuturile dentare,sa persiste culoarea dupa

spalare.Sa se indeparteze usor prin peria.Bxemple5inctura de 4od 29, =l&astru de toluidina 9, Bozina 9,?ematoxilinia 9,(uxina &azica0,039

$entru colorare se mai pot folosi5paste de dinti cu su&stante colorate, draeuri si comprimate colorate.

*1.actorii de care depinde formarea placii "acteriene si etapele de dez-oltare

ale acesteia

. dieta2. cantitatea si calitatea salivei

3. varsta pacientului


15/26

o aterial amor'anic sali-ar5

o a,$,G,!a,#g

o ?idrati de car&on

o Bnzime

o $roteaze

o Acizi/lactic,proprionic% intr-o cantitate dependenta de5-cantitatea de germeni si activitatea lor enzimatica si cantitatea de su&strat

meta&oliza&ilo Resturi alimentare

o

Cola'enazeo %ialuronidaze

o )ulfataze

4n circa 30 de zile de la colonizarea peliculei primare,apare placa &ateriana matura*3.Glicocali&ul si rolul sau in dez-oltarea cantitati-a si calitati-a a placii

;acteriene

Sinteza de fructan,dar mai ales de glucan,duce la constituirea unei retele de filamente polizaaridice';@4+=@4O sau #=14B

4!B1#41+4=!=,prin care streptococil mutans adera pe suprafat asmaltului si devine colonizant sta&il al suprafetei dentare.$e aceasta retease vor agata &acteriile care gasesc aici conditii optime denutritie si multiplicare.

;licocalixul ofera si protectie multiplicarii micro&iene,deoarece impiedica fagocitarea acestora de catre leucocite si impiedica actiuneaanticorpilor.4n acest mod se pun &azele dezvoltarii cantitativ si calitative a placii &acteriene

*4.(rincipalele microor'anisme ale placii "acteriene si zonele lor de atasare

o S #itis-fata ventrala a lim&ii,mucoasa ugala si la&iala

o S.Sangvis-suprafetele dentare

o S.Salivarius-fata dorsala a lim&iio Spirocete,acteroides-santurile gingivale si pungile parodontale

o !eisseria,orNne&acterium-zona su&linguala

1eprezinta :0-709 din constituentii placii. mm3are aprox mg si 07microorganisme ,iar cantitatea lor e de 0-300 ori mai mare decalicidul &ucal

*5.)treptococul mutans si rolul sau in aparitia procesului carios

Streptococii sunt cei mai imp coci L.1eprezinta 20-309 din flora placii.olonizeaza suprafetele dentare prin intermediuladezinelor.ipuri5#utans,#itis,Salivarius,Sangvis

'treptocosus mutans"1ol ceie in declansarea procesului carios.rol in producerea polizaaridelor insolu&ile5produce glucozil sifructoziltransferaze, folosite pentru descompunerea zaarozei in dextran,care ramane atasat de peretele celular si devine element de legatura intrecelule si levan-sursa de energie.

$roduce acid lactic in cantitate mare,fiind cel mai important producator de acid ldintre streptococi"la un p?-


16/26

3. capacitatea unor microorganisme,in special streptococul mutans de a fermenta o cantitate mare de idrati de car&on"in special sor&itol,manitol%realizand rapid o cantitate mare de acizi organici


17/26

4ncidenta-medoda de studiu longitudinal"studii efectuate pe o anumita perioada de timp%) 'masurarea ratei de progresie a &olii"crestereasau scaderea numarului de cazuri noi de im&olnavire ce apar in cadrul unei populatii intr-o anumita perioada de timp%.$entru masurare se fac 2masuratori una la inceput si una la sfarsitul perioadei de timp.

o 1ata incidentei"41%'cazuri noi=timp-persoana

o $roportia incidentei cumulative"4$%'cazuri noi de im&olnavire intr-un timp dat=persoane supuse riscului la inceputul

intervalului

-4naintea $ si 4 se face o masurare ce va reflecta corect extinderea &olii in cadrul populatiei.B necesar sa se respecte criteriile de diag. la fiecareindiv. studiat.-riteriile de masurare a cariei conform +#S folosesc inreg. simpt. cariei intr-un stadiu avansat de progresie"pe principiul

diotomizarii5da/nu)a&sent/prezent%prezenta cand exista in santuri si fosete,suprafete netede,podeaua cavitatii detecta&ila si moale,smaltsu&minat sau peretii cavitatii moi.-examinatorul se asigura ca a patruns cu sonda in leziune pe fetele aproximale.

a&senta cand exista indoielio ;r 4-carie in smalt

o ;r 44-carie in dentina,inclusa intr-o cav redusa

o ;r 444-cavitate carioasa situata profund in dentina,fara posi&ilitatea exist. unei infl. pulp.

o ;r 4*-prezenta unei pulpopatii

-leziunilor li se atri&uie scoruri in raport cu localizarea in5 -smalt"extern B si intern B2%

-dentina"extern mediu 2 intern 3%

3.ndicii de apreciere a cariei dentare / D), DT0

$rima etapa de inregistrare a cariei dentare a unui individ consta in definirea unui scor care sa exprime intr-un mod experienta la

carie,acumulata de individ"indicele #(%o !r dintilor"sau suprafetelor% cu leziuni carioase netratate "%

o !r dintilor"sau suprafetelor% lipsa "#%o !r dintilor"sau suprafetelor% o&turate "(%

-indicele #(-s numararea suprafetelor dentare

-indicele #(-t calculul nr de dinti$entru dentitia temporara5def-t sau def-s "e'nr de dinti temporari extrasi%

-se calculeaza dupa sta&ilirea gravitatii leziunilor carioaseezavantae5

. suprafetele clasificate ca find indemne de carie,includ o proportie necunoscuta de diagnostice fals-negative.+rice estimare va fisu&estimata,in raport cu preval. reala2. inainte ca un dinte sa fie inregistrat ca lipsa,tre&uie sa existe siguranta ca acesta a fost pierdut in urma evolutiei

cariei"ex.extractia molaruli de minte%.iar daca certitudinea exista,includerea #3 in #(-s duce la o supraestimare considera&ila"#3-

suprafata cariataextractie,dar in indice vor aparea suprafete%.e o&icei # e frecvent scos din #(-s,dar inclus o&ligatoriu in #(-t3. in cazul (,atunci cand exista o singura suprafata afectata de carie,posi&il o&turatia sa fi fost extinsa si pe alte

suprafete"realizarea extensiei%-supraestimare

4.-aluarea riscului cario'en. actorii care pot fi folositi in e-aluarea riscului de carie

1iscul dpdv medical' pro&a&ilitatea ca un individ sa dezvolte o anumita &oala sau sa prezinte o modificare a starii de sanatate intr-o

perioada de timp precizata.Riscul de carie'pro&a&ilitatea aparitiei unui nr specific de leziuni cariose noi si/sau progresul unor leziuni preexistente,intr-o perioada

de timp &ine definita.Bvaluarea riscului de carie are scoul de a identifica suficient de devreme o populatie cu indivizi cu risc crescut,pentru a seinterveni efectiv in intreruperea procesului &olii.2 motive necesitatea evaluarii5

. pentru a directiona masurile cariopreventive ,in special catre indivizii cu risc crescut"identificati din timp si includerea intr-un programcariopreventiv,tratamentele invazie vor fi minime,va creste rezistenta dintelui la carie,se vor preveni sau amana interventiile

cirurgicale,restaurarile inutile,cariile 44, disconfortul pacientului%2. pentru a identifica indivizii cu risc scazut,in scopul temporizarii metodelor de tratament cirurgical si a evitarii restaurarilor dentareinutile.

5.odalitati de e-aluare clinica a riscului de carie

Bvaluarea clinica'proces care implica mai multe etape de decizie.$rincipalele motive pentru care e nevoie de informatii si sedinte clinice

suplimentare5-estimarea prognosticului

-sta&ilirea planului de tratament si a monitorizarii acestuiaCate'oria -informatii care sunt o&tinute in timpul examenului de rutina5

. 4storicul dentar #(-s/t,sigilari, status parodontal ,frecventa sedintelor stomatologice2. (actorii iatrogeni5dispozitive ortodontice, restaurari coronare incorecte

3. +&iceiurile igienice ale pacientului5fol prod florurante,tenici de peria,folosirea atei dentare) o&iceiuri alimentare5consumul dezaar, frecventa


18/26

. Statusul dentar5 leziuni carioase primare cavitare sau necavitare)restaurari existente cu sau fara leziuni carioase,secundare)existenta unor suprafete dentare suscepti&ile,neproteate fata de agentii cariogeni locali2. 4storicul personal al activitatii carioase-relatare pacient)nr restaurari si dd lipsa)localiz rest3. 4storicul familial al carioactivitatii dentare


19/26

Cn nr mare de restaurari cu sau fara carii secundare @eziuni carioase complicate,care au necesitat tratamente endodontice inti lipsa +&iceiuri alimentare proaste

(lux salivar scazut !umar mare de &acterii cariogene in saliva

!eglienta fata de starea de sanatate dentara onditii socio-profesionale proaste

=cesti pacienti vor fi examinati la interval de timp de 6 luni,clinic si radiologic14S S=DC B =14B5 !ici o leziune carioasa 4 si/sau 44 decela&ila clinic si radiologic

!ici o o&turatie sau foarte putine in raport cu varsta dentara !ici o o&turatie sau carie

14S #B4C B =14B5sunt cei care nu se pot incadra in cele 2 categorii

.Controlul car"o#idratilor din alimentatie

Sucroza din alimentatie are 2 efecte nocive asupra placii &acteriene.. ingestia frecventa de alimente zaaroase ofera potential crescut de colonizare a S#,crescand potentialul cariogen2. placa matura,meta&olizeaza mai rapid sucroza si porduce acizi organici ceea ce condce la o scadere marcanta si prelunfita a

p?-ului(recventa consumului de sucroza si nu cantitatea e raspunzatoare de cresterea carioactivitatii.

=naliza alimentatieiidentificarea surselor de zaar din alimentatie si reducerea indigestie lor.

Se face prin anamneza si tre&uie efectuata tuturor pacientilor cu crisc crescut si celor care prezinta moduri particulare de aparitie a cariilor5o inregistrarea dietei in decursul a 2<

o inregistrarea alimentatiei in decursul 3-: zile

Se completeaza de pacient la domiciliu,implicand onestitatea si capacitatea de memorie.aca analiza se face pe un interval de < zile ,se vorlua in calcul 2 zile lucratoare si sfarsitul de saptamana"o&iceiurile alimentare pot diferi%Se vor inregistra toate produsele care contin zaar5

. daca mesele principale sunt suficient de ranitoare sau constituie motivul pentru care pacientul consuma frecvent gustari intremesele principale2. potentialul cariogen al gustarilor"consistenta%3. orice produs medicamentos care contine zaar sau reduce secretia salivara


20/26

8ona intunecata5situata mai superficial decat zona translucidaicroscopic$culoare maro-incisa

-mai poroasa decat translucida"2-


21/26

icroscopie electonica de "aleia>

o cavitati rotunite,separat intre ele de pereti fini calcificati

o formeaza o retea caracteristica Mcui& de al&inaM

*.Demineralizarea de suprafata a cementului / #istopatolo'ie 0

icroradio'rafic

o zona superficiala puternic mineralizata,radioopaca,acest strat provine din precipitarea mineralelor de origine salivara din

pelicula externa,depusa pe suprafata cementului expus mediului &ucalo 0-m si contine in principal fosfati de a

(rocesul demineralizarii de suprafata$fie prin aparitia de mici zone de demineralizare si mici fisuri,ce traverseaza cementul si aung in dentina

,fie printr-o demineralizare uniforma a cementului si a dentinei su&iacente,in suprafata neexistand pierderi de su&stanta.

.8ona de in-azie "acteriana in cement / #istopatolo'ie 0

4nvazia micro&iana dupa distructia cristalelor de idroxiapatita.acteriile patrund in stadiu foarte precoce,in raport cu

smaltul.#icroscopia electronica a pus in evidenta posi&ilitatea invaziei micro&iene fara o demineralizare preala&ila la nivelul cementului"infiltrare&acteriana -6>m%

$rocesul de distructie e progresiv si simultan pentru componenta minerala si cea organica a cementului acelular.Se produce progresiv sisimultan o distructie a componentelor minerale si organice ale cementului acelular

1.+eziunea cementara a-ansata / #istopatolo'ie0

Suprafata de cement e partial distrusa.istructia cementului are loc la interfata microorganisme-cement.4maginea de resturi de cement informa de puncte,intr-o masa de microorganisme,dentina este expusa iar marginile de cement ramase sunt pline de germeni.

and leziunea carioasa auge la Aonctiunea cement dentina,evolutia procesului carios din dentina im&raca aceleasi aspecte descrise lacaria in dentina.

11.)trate'iile de tratament cariopre-enti- al cariei simple

aria dentara'&oala infectioasa.ratamentul5. evitarea si0sau amanarea cat mai mult posibil a interventiilor restauratoare.4n tratamentul traditional,leziunile carioase care aung la

onctiunea amelo-dentinara sunt in mod curent tratate restaurator,indiferent daca leziunea este sau nu activa)principiul profilactic al tratamentuluitraditional consta in realizarea unor cavitati cat se poate de reduse.ratamentul modern are la &aza evitarea o&turatiilor rau a reo&turatiilor in aceste

cazuri2. diagnosticul de cetritudine al leziunilorcavitare si a progresiei acestora in 1 medie a dentinei.ratamentul traditional presupune caevolutia leziunilor este rapida si ca pacientii ce prezinta astfel de leziuni apartin grupului cu risc crescut ,de aceea tratamentul se realizeaza ciar

din prima sedinta3. aplicarea controlului infectiei si a monitorizarii metodelor de evaluare a riscului de carie,a starii de activitate a leziunii si aremineralizarii pe parcursul unor perioade mari de timp.Bvolutia cariei in smalt este mult mai lenta"mai ales la pacientii ce &eneficeaza defluorizare locala sau consuma apa fluorizata% decat se presupunea cu un deceniu in urma si are tendinta de stagnare.Cn procent mare de leziui insmalt raman nescim&ate timp de 3-< ani,dar exista categorii de populatii care prezinta o rata a progresiei de 7 ani.aria in dentina are aceeasi

caracteristica de evolutie lenta.onceptul de cariopreventie'ecili&rul dintre factorii de protectie si cei patologici.@eziunile carioase,care devin reversi&ile sau

inactive"stagneaza% daca cele 2 categorii de factori sunt in ecili&ru.#etode de a&ordare a tratamentului

o (olosirea masurilor de profilaxie in scopl stoparii evolutiei &olii

o 4ndepartarea cirurgicala a t.&olnave,inlocuirea lor si prevenirea recidivei

@a &aza cariopreventiei sta modificarea factorilor principali5.placa &acteriana2.suscepti&ilitatea suprafetei dentare3.car&oidratele din alimentatie

Strategii5.&locarea transmiterii microorganismelor cariogene

2.Bliminarea populatiilor de &acterii cariogene sta&ilite in ecosistemul oral3.resterea rezistentei dintelui la atacul acid


22/26

4g prezenta in saliva si ea constituie prima linie de aparare impotriva colonizarii suprafetelor dentare de catre S#.#etoda traditionala de imunizaremucozala e cea orala,dar azi se accepta si calea nazala,mai eficienta ce determina raspuns imun in secretia nazala si salivara.

13.liminarea populatiilor de "acterii cario'ene sta"ilite in ecosistemul oral prin indepartarea mecanica a placii "acteriene

Se face zilnic prin mai multe procedee5ata dentara,peria dentar,clatit &ucal.=ceste metode nu elimina flora orala normala,nu determinariscul de infectie cu microorganisme oportuniste,ci modifca doar compozitia speciilor placii,atat selectia organismelor pioniere,cat si mediul celor

patogene.#icroflora orala a pacientilor cu igiena &una,prezinta un procent crescut de S.sangvis si mitis,mai putin cariogena decat placilemature,veci,cu procent crescut de S#.Se pot utiliza pentru evidentiere agenti coloranti5licide) capsule) ta&lete ce contin eritrozina sau coloranti

vegetali. =cestia sunt aplicati de pacient dupa peria pentru a evidentia zonele in care igiena a fost deficitara.%$eriaul dentar-tre&uie sa permita pacientului sa a&ordeze cu usurinta toate suprafetele dentare.ele mai &une periute,cele medii si cu cap

mic,inlocuite la 3 luni sau cand filamentele sunt rupte. $acientul tre&uie sa fie informat asupra necesitatii de indepartare a placiidin zoneleinterdentare-doar cu periuta interdentara si ata dentara2%$astele de dinti-auta la curatirea si lustruirea suprafetelor accesi&ile ale dintilor,actioneaza ca un veicul pentru fluorizarile locale si asigura osenzatie de confort..ontin su&stante a&razive"pirofosfat de a,fosfat dicalcic,car&onat de a,silicat de zirconium 20-


23/26

toate produsele sunt indicate copiilor peste 6 ani,adultilor cu risc scazut sau mediu la carie,care folosesc apa de gura luorizanta si lapacientii cu aparate ortodontice.=plicari &ianuale

copiilor peste 6 ani si adultilor cu suscepti&ilitate crescuta la carie

pacientilor care sufera de malformatii ale glandelor salivare,ca urmare a consumului de medicamente a diverselor afectiuni ale glsalivare sau radioterapiei,cu diminuarea consecutiva a fluxului salivar

in tratam cariilor necavitare,pt revesi&ilitate

nu se recomanda su& varsta de 6 ani

1*.)i'ilarea santurilor si fosetelor in pre-enirea cariei dentare

(osetele si santurile sunt zone anatomice suscepti&ile la carie datorita retentiei placii &actariene si a eficientei scazute a fluorizarilorlocale.e aceea sigilarea lor reprezinta o metoda eficinta de cariopreventie, manifestate prin5

-umplerea fosetelor si santurilor cu rasina rezistenta la atacul acid-impiedica dezvoltarea S# in a&itatul lor preferat-fosetele si santurile sigilate pot si mai usor curatate1eticente datorita5.riscului prezentei cariei su& zona de sigilare

2.retentie precare a sigilantului3.pretul de cost ridicat

Su& sigilant cariile active nu mai evolueaza,retentia e mai &una deact a o&turatiilor ocluzare de amalgam,pretul de cost se ustifica lapacientii cu suscepti&ilitate la carie

Santurile si fosetele 'cel mai mare risc cariogen,iar leziunile initiale sunt greu de diagn, se recomanda sigilarea imediad dupa eruptiadd.Sigilarile se controleaza la 6 luni-pierdera adezivitatii la smalt.

1. odalitati si cai de e&punere la a'entii pato'eni "iolo'ici 4n ca&inetele de medicina dentara oamenii sunt expusi la contaminarea cu sg,secretii orale si repiratorii si alte fluide corporale ,in careexista micoorganisme ce pot infecta ,tractul respirator,organe ducand la &oli,uneori letale.

Bxpunerea'situatia in care o persoana e pusa in contac cu un element,care prin proprietatile sale sau modul de actiune,induc eefectenocive asupra sanatatiiBxpunerea in ca&inete se face prin contact cu5

. direct cu

o sangele

o fluide orale

o alte fluide corporale

2. indirecto instrumente contaminate

o ecipament si aparatura operator

o suprafete din ca&inet

3. cu agenti aerieni din5

o picaturi

o particule

o aerosoli proveniti din fluidele orale respiratorii

aile de transmite functie de mediu5 ale aeriana ale sangvina

ale idricaonditii de infectare5

o existenta unui agent patogen-suficient de virulent si in nr suficient pt a produce &oala

o existenta uni surse-care sa permita supravietuirea si multiplicarea agentului

o existenta unei modalitati de iesire-a microorganismelor din aceasta sursa

o existenta uni mecanism de transmitere de la sursa la viitorul organism gazda

o existenta unei cai de intrate

o existenta unui organism gazda neimun la agentul respectiv

1.Directiile strate'iilor de reducere a riscurilor de e&punere

Strategiile,care reduc riscurile de expunere la sange ,fluide corporale sau agenti infectanti,au la &aza5o imunizarea generala prin vaccinare

o igienizarea riguroasa a mainilor cadrelor medicale

o decontaminarea"instrumentar,aparatura,suprafete ca&inet%

o tenici si manopere aseptice

$1B=C4C!4 C!4*B1S=@B"$C%-procedurile de control a prevenirii transmiterii infectiilor cu cale sangvina.Se refera la masurile aplicate in

vederea prevenirii transmiterii in timpul actului medical ?4*, ?*, ?*"si altii% si considera sangele,tesuturile si alte fluide ale pacientilor a fipotential infectate.oti pacientii sun considerati potential infectati,pentru ca maoritatea nici nu stiu.

11.potezele de "aza in aplicarea (?

. considera toti pacientii ca potentiali infectati2. considera ca sangele ,alte fluide &iologice si tesututuri sunt contaminate cu ?4*,?*,?*


24/26

3. considera ca instrumentarul si alte o&iecte folosite in practica sunt contaminate dupa utilizare

111.Re'uli practice in aplicarea (?

o utilizarea corecta a ecipamentului de protectie adecvat,complet

o igienizarea corecta a mainilor si a altor parti ale tegumentelor

o sta&ilirea unor protocoale de lucru care sa previna accidentele/expunerile profesionale

112.(recautii aditionale

Sunt introduse in concordanta cu specificul transmiterii"aeriene,de contact,idrica% a unor anumite &oli infectioase care au particularitati

de patogenitate ce depasesc posi&ilitatile de preventie ale precautiunilor universale.Se aplica si la pacientii de la cre agentii infectiosi se pottransmite5transmiterea aeriana5 prin transm de secretii respiratorii-,varicela,rueola,fe&re emoragipare-B&olatransmiterea prin picaturidin secretii respiratorii5ru&eola,gripa,tuse convusiva,infactii cu parvovirusi)infectii cu virus respirator sincitial,infectiistreptococie"grup =%)meningita cu neisseriatransmiterea prin contact direct sau indirect5 cu tegumentele sau suprafetele contaminate-&acterii rezist5 Stafilococ auriu meticilino-

rezistent,erpes simplex,varicela,zona zoster,epatita =precautiuni aditionale speciale5in cazul unor &oli"A,S=1S,(e&rele emoragipare,gripa aviara%,care prezinta rezistente deose&ite la sterilizare aagentilor micro&ieni sau a potentialului letal al agentilor &iologici periculosi

113.@i-elul de risc "iolo'ic / "io#azard 0

lasificarea diverselor &oli infectioase la nivel international,se face pe &aza nivelului de risc &iologic,ce serveste ca element d orientarein sta&ilirea tipului de precautiuni si a protocolului de lucru indicate categoriei respective5o nivelul 5=4@@4CS SC4@4CS)B.+@4) *=14B@=

o nivelul 25?B$=4= ,,;14$=,*41CSC@ TBS !4@B,+=@= @F#B,S=@#+!B@@=

o nivelul 35=!1?1=O,SB,?4*,S=1S,$+A=1,CB1C@+D=,(B1= 4(+4=,(B1= ;=@B!=

o nivelul


25/26

11*.@i-eluri de pre-enire in controlul infectiei cu :co"acterium tu"erculosis/T; 0

#'principalul agent patogen transmis pe cale aeriana,su& forma de particule-nuclei in pictura ce pot fi aerosolizati de la pacientii cu laringeala/pulmonara prin tuse,stranut,vor&it,cantat.ransmitere prin contact direct cu m& mucoase sau leziuni ale pielii-rar.imensiuni ale

particulelor de ->. nivelul 4-$$

2. nivelul 44-se adreseaza metodelor de reducere a titrului aerian de nuclaii in picatura,in ca&inet si salile anexeo dispozitive care purifica local aerul-ite,ventilatoare

o dilutia si indepartarea aerului contaminat prin ventilatie generala

o controlul directiei curgerii curentilor de aer

o curatarea aerului prin filtrare

o aduvant al ventilatiei-iradiere germicida ultravioleta

3. nivelul 444-aplicarea de precautii aditionale-utilizarea de dispozitive respiratorii individuale-tip !-8,$2,corect adaptate facial"deoarece

mastile standard utilizate nu proteeaza suficient impotriva #%aca sunt necesare efectuare de investigatii paraclinice intr-o alta sala,pacientul va purta masca de protectie filtranta

11.(recautii speciale aditionale pentru manopere stomatolo'ice in )AR)/sind acut resp se-0

. evitarea manoperelor ce produc aerosoli"instrument rotativ,ultrasonic,aer a&raziv%2. limitarea nr de persoane prezente in sala de tratament

3. sala de tratament tre&uie prevazuta cu ventilatie cu presiune negativa sau cuv entilatie cu filtre ?B$= cu scim&area aerului din sala intr-un ritm de 2 ori/ora


26/26

123.+inerii manusa

$entru ca protectia suplimentara a mainilor sa inceapa inca din faza premergatoare aplicariii manusilor,au fost introduse in utilizareaclinica spume protectoare cu rol de &ariera fizico-cimica intre manusa si mana ,cele ami uzuale fiind spumele siliconice emulsionate.=plicarea lorin strat uniform pe tegument,dupa asepsie creeaza o microparticula invizi&ila'liner manusa.aracteristici5

. proteeaza pielea pe o perioasa de 3-< ore contra microorganismelor,su&st cimice si ag alergeni2. permite o perspiratie naturala a pielii,nemodificand aciditatea fiziologica

3. conserva pielea mainilor in stare idratata si elasticauteriile de mana

4nelele si incrustatiile decorative ungiale5o cresc riscul de transm a ag patogeni prin retentiile fizice ale ungiilor

o ingreuneaza aplicarea manusilor

o pot facilita ruperea manusilor

o interfera cu utilizarea optima a manusilor,prin limitarea a&ilitatii de a purta dimensiunea corecta de manusa si riscul de alterare a

integritatii &arierei fizice de protectie.-inainte de antisepsia cirurgicala,toate &iuteriile de mana tre&uie scoase pana la finalizarea procedurilor terapeutice.

otr odontoterapie restauratoare

Documents