cariologie si odontoterapie

54
SCHITA CURSULUI DE CARIOLOGIE SI ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE Rezidentiat de Chirurgie Dento-Alveolara

Upload: andreeanegura

Post on 21-Dec-2015

41 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cariologie Si Odontoterapie

TRANSCRIPT

Page 1: Cariologie Si Odontoterapie

SCHITA CURSULUI DE CARIOLOGIE SI ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE

Rezidentiat de Chirurgie Dento-Alveolara

Page 2: Cariologie Si Odontoterapie

CONCEPTE MODERNE IN ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

Tema 1.

Page 3: Cariologie Si Odontoterapie

1. Noţiuni de etiopatogenie în caria dentarăTeoria plurifactoriala a lui KeyesTeoria plurifactoriala a lui KeyesKeyes, în 1968, a imaginat o diagramă în care erau indicaţi principalii factori implicaţi în etiologia cariei dentare şi care prin acţiune concomitentă pot determina apariţia cariei dentare. Aceşti factori erau: gazda (dintele şi mediul său, lichidul bucal); substratul (hidraţii de carbon fermentabili); placa bacteriană (microorganismele cariogene). Ulterior, König a adăugat şi factorul timp de demineralizare (durata de acţiune a acizilor).Factorul dintedinţi cu morfologie accentuată( la nivelul premolarilor şi a molarilor, în zonele cu fisuri şi gropiţe adânci, la nivelul punctului de contact cu dinţii vecini, în zona cervicală a dinţilor boselaţi); incongruenţa dento-alveolară cu înghesuire; dinţi cu malpoziţii (versii, rotaţi); dinţi cu abrazie accentuată, cu eroziuni dentare determinate de diferiţi acizi; dinţi cu dentinogeneză imperfectă, cu distrofii dentare secundare de tipul cariilor circulare la frontalii superiori (caria de biberon), sau sindromul dentar Dubreuil; dinţi cu obturaţii debordante, cu restaurări protetice la care depunerea de placă bacteriană se poate face în zona coletului acolo unde există o adaptare defectuoasă; la pacienţii cu boală parodontală (gingivite, parodontopatii) la care datorită prezenţei inflamaţiei gingivale, igiena este precară şi favorizează apariţia de carii, în special în zona coletului, precum şi pe suprafeţele radiculare ce devin expuse plăcii bacteriene cariogene; la pacienţii ce suferă de un sindrom disfuncţional al sistemului stomatognat, cu tulburări musculare, ocluzale, ale A.T.M., ce crează condiţii favorabile depunerii de placă bacteriană şi apariţiei cariilor.

Page 4: Cariologie Si Odontoterapie

Caria dentara este multifactoriala

Conceptia moderna

Determinanati ecologici

Factori socio- economici

Clasa Clasa SocialSocialaa

EducatiEducatiaaVenituriVenituri

ComportamentComportament

CunoastereCunoastere

AtitudineAtitudine

Factor Factor MicrobiaMicrobiann

SalivSalivaaFlux salivarCapacitate tamponCompozitie

BiofilmBiofilm DinteDinte FluorFluoruriuri

GeneticGeneticTimp

DietDietaaCompoCompozitiezitieFrecventa Frecventa zaharuluizaharului

Page 5: Cariologie Si Odontoterapie

Caria dentară este o boală localizată pe sedii specifice, care apare ca urmare a dishomeostaziei ecosistemului oral.

Factorul cauzal este placa bacteriană cariogenă care conţine preponderent bacterii acidogene şi acidofile, a căror dezvoltare este favorizată de o serie de factori care joacă rolul de determinanţii ecologici. Aceştia condiţionează iniţierea şi evoluţia bolii, controlând condiţiile de habitat şi nutrienţi disponibili din fiecare nişă ecologică. Astfel ei modulează caracteristicile comunitare ale plăcii bacteriene (compoziţia, structura, şi virulenţa acesteia) prin limitarea sau stimularea dezvoltării anumitor specii bacteriene, caracterizate prin necesităţi specifice de nutriţie şi de habitat.

Principalii determinanţi ecologici ai plăcii bacteriene cariogene sunt:Habitatul reprezintă spaţiul în care populaţia nişei este adăpostită, principalele caracteristici ce influenţează colonizare lui cu o anumită specie bacteriană fiind legate de :- dinţidinţi – oferă condiţii optime de colonizare bacteriană în zonele retentive. fluidul oralfluidul oral - are un rol esenţial în vehicularea bacteriilor şi a nutritienţilor bacterieni (clearance) şi reprezentă mediul lichid ce scaldă fiecare nişă ecologică. controlul plăcii bacterienecontrolul plăcii bacteriene – urmăreste indepartarea temporara a sp. bacteriene cariogene şi recolonizarea suprafeţelor dentare cu o placă bacteriană nepatogenă (ex. igiena orală).Substratul nutritiv al populaţiei bacteriene - este asigurat prin aportul alimentar al pacientului (hidrocarbonatele fermentabile).

Teoria ecologică a plăcii bacteriene

Page 6: Cariologie Si Odontoterapie

FLORA NORMALĂ SALIVARĂ

Lactobacili S.mutans

PLACA DENTARĂ

Placă parodontopată

Placă cariopată

Actinobacil actinomicetemcomitans(Aa)Porphiromonas gingivalis(Pg)Prevotela intermedia(Pi)

S.mutans Lactobacili (Actinomices)

TARTRU GINGIVITĂCARIE SMALŢ CARIE CEMENT

Parodontite,

Pierdere os

AaPgPi

Lactobacili

Carie de dentină, Pulpită

Necroză Pulpară, Parodontite, Periapicale,

Abces

Prezentarea schematică a căilor de infecţie în dinţi şi parodonţiu (Ghiorghe Angela- Elemente de cariologie,2008)

Page 7: Cariologie Si Odontoterapie

Factorii favorizanţi interni majori în legătură cu boala carioasă sunt reprezentaţi de un flux salivar scăzut, o calitate slabă a salivei, factori defavorizanţi în legătură cu gazda, boli cronice, o anatomie dentară defavorabilă la nivel micro- şi macro, un stadiu periculos în erupţia dentară, etc.Printre factorii favorizanţi externi putem include alimentaţia cariogenă, un status socio-economic scăzut, o medicaţie defavorabilă cât şi vizite neregulate la cabinetul dentar Factorii socio-economici şi comportamentali

Aceşti factori şi în special cel educaţional, sunt cei mai importanţi la nivel de grup sau populaţie. În mod clar, modificările sociale (războaie, urbanizare, industrializare) au influenţat tiparul de apariţie şi evoluţie al cariei. Este bine stabilit că o igienă bună, obiceiuri alimentare corecte şi utilizarea regulată a pastelor de dinţi cu fluor în special la copii sunt în strânsă corelaţie cu nivelul social al părinţilor (nivel educaţional), status dentar, regularitatea îngrijirilor dentare( în special programe preventive) şi moştenirea etnică-importantă pentru emigranţi. Nivelul socio-economic şi educaţional al părinţilor este mult mai strâns legat de incidenţa cariei la copii decât de exemplu, frecvenţa aportului de produse ce conţin zahăr.Clasa socială, igiena orală, obiceiurile alimentare şi utilizarea fluorului sunt factori legaţi în mod convenţional de prevalenţa cariei.

Page 8: Cariologie Si Odontoterapie

METODE UZUALE SI SPECIALE DE PREPARARE A CAVITATII IN CARIA DENTARA SIMPLA, IMPUSE DE UTILIZAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE CORONARE BAZATE PE ADEZIUNE

Tema 2

Page 9: Cariologie Si Odontoterapie
Page 10: Cariologie Si Odontoterapie
Page 11: Cariologie Si Odontoterapie
Page 12: Cariologie Si Odontoterapie
Page 13: Cariologie Si Odontoterapie

Terapia LASER• Sistemele laser hidrokinetice tip

Erbium:Yttrium-Aluminium (Er:YAG) şi Erbium, chromium: yttrium-scandium-gallium (Er,Cr:YSGG) au fost introduse în medicina dentară cu scopul de a îndepărta ţesuturile dure dentare, acestea împreună cu un jet de aer/apă dovedindu-se eficiente în eliminarea atât a substratului dur cât şi demineralizat.

• Preparaţiile sunt întru-câtva similare cu cele realizate prin Aa, fiind necesară aplicarea unei restaurări din materiale bioadezive.

Page 14: Cariologie Si Odontoterapie

Abraziunea cu aerO tehnică alternativă de intervenţie minim invazivă o

reprezintă abraziunea cu aer. R.Black în 1940, a introdus această tehnică în practica

stomatologică, iar S.S. White Company, în 1951, a introdus sistemul aer – abraziv Airdent, care însă nu s-a bucurat de aprecierea practicienilor, deoarece avea anumite dezavantaje:

• nu era capabil să prepare cavităţi cu pereţi şi margini bine definite atât de necesare pentru realizarea formei de retenţie a materialelor existente;

• în 1950 a fost introdusă turbina care s-a dovedit mult mai eficientă în efectuarea tuturor preparaţiilor;

• sistemul de aspiraţie cu putere mare nu era bine dezvoltat, astfel încât evacuarea pulberii se făcea dificil;

Page 15: Cariologie Si Odontoterapie

OZONO-TERAPIA

• Avantaje:– fără anestezie, durere

şi preparare mecanică,– fără complicaţii,– reduce considerabil

nevoia pentru restaurări,

– economie tisulară maximă,

– suprafeţele restante sunt mai rezistente la atacul cariogen

Page 16: Cariologie Si Odontoterapie

TRATAMENTUL ACTUAL AL PLAGII DENTINARE SI ADEZIUNEA LA STRUCTURILE DURE DENTARE

Tema 3

Page 17: Cariologie Si Odontoterapie

Metode de realizare a protecţiei organului pulpo-dentinar în diferite

situaţii clinice. Consideratii clinico-terapeutice• Nici un material nu asigură o protecţie pulpară mai

bună decât dentina.• 0,5mm dentină restantă reduce cu 75% efectul

substanţelor toxice asupra pulpei; 1mm reduce cu 90% efectul toxic; dentina are o capacitate tampon excelentă.

• Conservarea dentinei restante este mai importantă pentru sănătatea pulpară decât înlocuirea ţesutului pierdut cu un material de substituţie fie el liner sau bază.

Page 18: Cariologie Si Odontoterapie

Obiectivele protectiei pulpo-dentinare• Stoparea evolutiei cariei prin:

– Sterilizarea dentinei;– Remineralizarea dentinei

• Prevenirea afectarii pulpei prin :– Sigilarea dentinei;– Izolarea pulpei prin materialul utilizat si prin stimularea

neodentinogenezei;– Inhibarea inflamatiei incipiente

Caracteristicile plagii dentinare• Nesangeranda;• Expusa m. oral;• Infectata;• Permeabila;• Umeda (limfa dentinara);• Acoperita de smear layer.

Page 19: Cariologie Si Odontoterapie

Clasificarea materialelor destinate tratamentului plagii dentinare (dupa McCoy)

• Sigilanţi: – varnish-uri sau lacuri (lineri tip solutie):

• răşini naturale sau sintetrice dizolvate într-un solvent organice de tipul acetonei; cloroformului sau eterului

• 2-5µ grosime; • utilizaţi pentru reducerea permeabilitatii dentinare; prevenirea infiltrării marginale până când

se produce autosigilarea şi pentru prevenirea penetrării iritanţilor din materialul de bază. – Sisteme adezive pe bază de răşini

• Lineri:• suspensii de tip cementuri sau răşini de acoperire;• grosime de 20µ- 0,5mm;• asigura o barieră fizică împotriva bacteriilor şi produselor lor; un efect terapeutic antibacterial,

de remineralizare sau de stimulare a vindecării pulpare antiinflamator. • Baze: materiale destinate înlocuirii dentinei absente

• 1-2mm grosime;• utilizate pentru restaurări ale volumului dentar; în scopul căptuşirii, consolidării pereţilor sau

deretentivizării acestora în cazul restaurărilor indirecte.

Page 20: Cariologie Si Odontoterapie

Factori de care depinde tratamentul plagii dentinare

• Tipul de evolutie al cariei• Caracteristicile dentinei restante• Raportul cu camera pulpara• Localizarea leziunii• Varsta pacientului si disponibilitate sa pentru

un anumit tip de tratament• Tipul de restaurare finala

Page 21: Cariologie Si Odontoterapie

Carii cu evolutie lent progresiva• Tratamentul plagii dentinare implica:

– Sigilarea plagii dentinare;– Reconstructia volumui dentinar absent (obligatorie doar in cazul

amalgamului), care asigura izolarea pulpei si rezistenta substructurii dentare restante;

– Adeziunea la materialul de obturatie (obligatorie in cazul compozitelor)

Carii cu evolutie acuta• Tratamentul plagii dentinare implica:

– Sterilizarea dentinei infectate in cavitatile profunde;– Remineralizarea dentinei afectate;– Sigilarea plagii dentinare;– Izolarea plagii dentinare– Stimularea neodentinogenezei (in cazul cariilor profunde)

Page 22: Cariologie Si Odontoterapie

Materiale utilizate pentru sterilizarea si remineralizarea dentinei

• Materiale pe baza de hidroxid de calciu• Materiale pe baza de ZOE• Materiale pe baza de cimenturi ionomere de sticla• Substante pe baza de clorhexidina• Substante pe baza de fluorura de staniu

Materiale utilizate in scop neodentinogenetic

• Hidroxidul de calciu• Hidroxiapatita; matrice pentru formarea dentinei• MTA• Molecule semnal pentru vindecarea pulpara

Page 23: Cariologie Si Odontoterapie

Rolul hidroxidului de calciu în inducerea dentinogenezei de reparaţie

• Ph-ul puternic alcalin pare să fie principalul contributor.• Iniţial se produce necroza locală a ţesutului pulpar în jurul locului lezat. • Migrarea celulelor pulpare spre această zonă se observă după 2 săptămâni (Scroeder). • Deşi pH-ul alcalin nu determină de obicei activitate biologică, în acest caz poate preveni

infecţia bacteriană şi astfel domoli inflamaţia creind condiţiile favorabile vindecării. • Pe măsură ce celulele migrază spre zona de necroză, începe diferenţierea odontoblastelor şi

se formează o punte de dentină de reparatie mineralizată. • Procesele de semnalizare celulară responsabile pentru activitatea Ca(OH)2 de inducere a

diferenţieirii celulelor odontoblast-like sunt puţin cunoscute. • S-a sugerat ca Ca(OH)2 este capabil să solubilizeze molecule bioactive cu funcţii de semnal

din matricea dentinei (TZiafas şi col. 2000). Alterarea nivelelor de calciu din mediul celular ar putea determina răspunsuri de apoptoză sau diferenţiere celulară a celulelor odontoblast-like (Kardos şi col, 1998).

• Există probabil aberaţii in semnalizare demonstrate de aspectul apparent anormal al matricii din puntea iniţială de dentină, care este de obicei de tipul osteodentinei şi nu al ortodentinei tubulare. Discontinuităţile din formarea punţii de dentină determină aşa – zisele defecte tip “tunel” (Cox şi col., 1996) care diminuă proprietăţile de izolare. Ulterior structura matriceală devine mai regulată, asemănătoiare ortodentinei tubulare.

• Ca(OH)2 pare să aibă efecte relative non-specifice ca inductor al dentinogenezei de reparaţie şi o heterogenitate considerabilă în acţiune.

Page 24: Cariologie Si Odontoterapie

MTACompozitie: silicat tricalcic+ aluminat tricalcic+oxid tricalcic + oxid de siliciu care amestecate cu apa determina un gel coloidal Proprietati:

• pH crescut -12,5; • Proprietati hidrofile;• sigilare bună; • proprietăţi mecanice asemănătoare ZOE ranforsat (IRM)• proprietăţi antibacteriene;• formare de punţi de dentină; • timp de priză prelungit

• Efectul iniţial constă în formarea unui strat superficial de structuri cristaline pe suprafaţa pulpară a materialului de coafaj.

• Pe această structură cristalină se aranjează colaoane de celule care suferă o polarizare nucleară şi citoplasmică şi prezinta o organizare citoplasmică dezvoltată.

• Această reacţie rapidă indică stimularea activităţii de biosinteză a celulelor pulpare.

• Formarea unei matrici atubulare cu incluzii celulare se observă la 2 săptămâni după aplicarea MTA.

• Dentina reparativă se observă după 3 săptămâni

Page 25: Cariologie Si Odontoterapie

Posibilităţi de adeziune a materialelor de restaurare la ţesuturile dure dentare

• Mecanismele adeziunii si rolul adezivilor amelo-dentinari.

• Adeziunea la smalt• Adeziunea la dentina• Clasificarea sistemelor adezive in functie de

mecanismul de actiune- Sisteme adezive pro-smear layer- Sisteme adezive anti-smear layer:

- Sistemele bazate pe mordansare si indepartarea smear-layer;- Sistemele gravante.

Page 26: Cariologie Si Odontoterapie

Mecanisme implicate in Mecanisme implicate in adeziunea rasinilor compozite adeziunea rasinilor compozite la dentina:la dentina:-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de -micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari. smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari. - aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau - aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul expus.colagenul expus.- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila - monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va (apta de legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu materialul.realiza legaturi cu materialul.Adeziunea dentinara: etape de bazaAdeziunea dentinara: etape de bazaI. Agent de conditionare dentinara:

- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear layer-ului sau a suprafetei dentinare.II. Primer:

- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.III. Adeziv:

- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

Page 27: Cariologie Si Odontoterapie

Mecanisme implicate in Mecanisme implicate in adeziunea rasinilor compozite adeziunea rasinilor compozite la dentina:la dentina:-micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de -micro-retentia mecanica se obtine prin utilizarea agentilor de conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza conditionare dentinara, care altereaza, dizolva sau indeparteaza smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari. smear-layer-ul si deschid tubulii dentinari. - aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau - aderenta chimica realizeaza legaturi chimice la calciul sau colagenul expus.colagenul expus.- monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila - monomerul utilizat trebuie sa prezinte o portiune hidrofila (apta de legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va (apta de legaturi cu dentina) si o portiune hidrofoba ce va realiza legaturi cu materialul.realiza legaturi cu materialul.Adeziunea dentinara: etape de bazaAdeziunea dentinara: etape de bazaI. Agent de conditionare dentinara:

- substanta acida sau chelatoare cu rol de modificare a smear layer-ului sau a suprafetei dentinare.II. Primer:

- monomer hidrofil care creste umectabilitatea dentinei si potenteaza penetrarea monomerilor si legatura acestora cu dentina.III. Adeziv:

- monomer hidrofob care adera la dentina pregatita in etapele anterioare, si asigura legatura cu materialul compozit.

Page 28: Cariologie Si Odontoterapie

Sisteme adezive bazate pe îndepărtarea detritusului dentinar (condiţionare totală)

Mecanism de acţiune Componente Caracteristici

Agentul de condiţionare

determină deschiderea

tubulilor dentinari şi

demineralizarea dentinei pe o

profunzime de până la 10μm.

Primer-ul hidrofil pătrunde în

reţeaua de colagen, o re-

expandează şi crează

premizele penetrării şi legării

răşinii hidrofobe.

Răşina penetrează în tubulii dentinari permeabilizaţi şi în microporozităţile reţelei de colagen din dentina intertubulară expusă şi pregătită de primer.

Agent de condiţionare dentinară : H3PO4 (20-40%) sau EDTA.

Primer hidrofil

Răşină adezivă hidrofobă

Mordansarea se face simultan pentru dentină şi smalţ.

Îndepărtarea detritusului dentinar remanent, dizolvat prin spălare abundentă cu apă.

Aplicarea primer-ului sau

primer-adeziv-ului pe dentina

umedă pentru a împiedica

prăbuşirea reţelei de colagen.

Agent de condiţionare amelo-dentinară

Primer-Răşină adezivă cu caracter amfoter

Page 29: Cariologie Si Odontoterapie

Sisteme adezive bazate pe dizolvarea detritusului dentinar remanent (autogravante).

Mecanism de acţiune Componente Caracteristici

Sistemul dizolvă fără să

îndepărteze detritusului

dentinar remanent iar

componente acestuia sunt

incluse în stratul hibrid

format prin impregnarea cu

răşină.

Nu există riscul colapsului reţelei de colagen prin desicare.

Profunzimea demineralizării este egală cu cea a penetrării cu monomer.

Primeri auto-mordansanţi, preparaţi anterior aplicării, prin amestecul componentei conţinând HEMA cu componenta ce conţine acid maleic (0,8-4%)

Condiţionarea selectivă a smalţului într-o etapă distinctă

Monomeri acizi

Condiţionarea selectivă a smalţului într-o etapă distinctă

Condiţionarea şi adeziunea au loc simultan pentru smalţ şi dentină.

Page 30: Cariologie Si Odontoterapie

CONCEPTUL DE ADEZIUNE IN MEDIU UMED

• Desicarea dentinei demineralizate determină un colaps al reţelei de colagen (30% in volumul iniţial), urmat de scăderea permebilităţii (10% din valoarea iniţială) şi rigidizarea acestuia.

• Sistemele cu primeri ce conţin solvenţi pe bază de acetonă sau alcool concentrat se evaporă rapid şi nu asigură rehidratarea reţelei de colagen prăbuşite prin desicare. In astfel de situaţii, menţinerea umidităţii dentinare în timpul aplicării primer-ului este obligatorie.

• In cazul primerilor cu conţinut de apă mai mare de 20%, aplicarea în mediu umed este facultativă, aceştia având capacitatea de a re-expanda reteaua de colagen datorită capacităţii lor intrinseci de hidratare.

Page 31: Cariologie Si Odontoterapie

MODALITATI TERAPEUTICE DE REFACERE A MORFOLOGIEI DENTARE CU MATERIALE ADEZIVE ESTETICE

Tema 4

Page 32: Cariologie Si Odontoterapie

GI RMGI COMPOMERI COMPOZITE

PR

IZA Autoindusă

(reacţie acid-ază)

Reacţie acid-bazăAuto-, fotopolimerizarearăşinii

Fotoindusă Fotoindusă

PR

EP

AR

AR

EA Sistem

bicomponent(necesităamesteccomponente)

Sistem bicomponent(necesită amesteccomponente)

Sistemmonocomponent(nu necesităamesteccomponente)

Sistem monocomponent(nu necesită amestec)Compozitele duale sauautopolimerizabile(necesită amesteccomponente)

PR

EZ

EN

TA

RE

Capsule saunecesităspatulare

Capsule sau necesităspatulare

Carpule, seringisau aplitipuri

Carpule, seringi sauaplitipuri

EL

IBE

RA

RE

DE

FL

UO

R

Mare Moderată-mare Moderată Mică sau nulă

AD

EZ

IUN

E

Legăturichimice(autoadeziv)

Legături chimice(autoadeziv, unelenecesită primer)

Legăturimecanice ladinte, necesităagenţi adezivi, nueste autoadeziv

Legături mecanice ladinte, necesită agenţiadezivi, nu esteautoadeziv

ES

TE

TIC

A

Opacitate Bună Foarte bună Excelentă

PR

OP

RIE

ŢI F

IZIC

E

Bune Bune-foarte bune Foarte bune Excelente

MA

NIP

UL

AR

E DificilăIniţial sensibilila umezeală,relativ puţineetape, prizăîncetinită

BunăPuţin sensibili laumezeală, relativ puşineetape

ExcelentăTolerează maimultă umiditate,necesită agentadeziv

Foarte bunăTehnică pretenţioasă,necesită digă,mordansare acidă,condiţionare dentinară şiadeziv

SO

LU

BIL

ITA

TE

Scăzută Moderată-scăzută Moderată Scăzută

Caracteristicile materialelor restaurative moderne ( după Berg).

Page 33: Cariologie Si Odontoterapie

CAVITATE MATERIAL INDICAŢII

GI

RMGI

COMPOMERI

Dentiţie temporară Dentiţie definitivă (leziuni mici)

CLASA I

COMPOZITE Toate situaţiile în care este necesară o estetică

optimăGI Dentiţie temporară (leziuni mici)

RMGI Dentiţie temporară

COMPOMERI Dentiţie temporară Dentiţie permanentă (leziuni mici sau tratament

tranzitoriu)

CLASA A II-A

COMPOZITE Toate situaţiile unde izolarea optimă este posibilă

GI Dentiţie temporară (tranzitoriu) unde este necesară o

eliberare de fluor mare

RMGI Dentiţie temporară (leziuni mici) Dentiţie definitivă (tranzitoriu)

COMPOMERI Dentiţie temporară Dentiţie definitivă (situaţii selectate)

CLASA A III-A

COMPOZITE Toate situaţiile unde izolarea optimă este posibilă şi

este esenţială estetica.GI Dentiţie temporară (provizoriu)

RMGI Dentiţie temporară (tranzitoriu)

COMPOMERI Dentiţie temporară (leziuni mici) Dentiţie definitivă (tranzitoriu)

CLASA A IV-A

COMPOZITE Necesar pentru estetica cea mai bună şi bun pentru

zona de stress incizal

GI Dentiţia de lapte şi definitivă când eliberarea de fluor

este mai importantă decât esteticaRMGI Dentiţia de lapte şi definitivă

COMPOMERI Toate situaţiile unde este posibilă o izolare bună şi

este necesară o bună estetică.CLASA A V-A

COMPOZITE Toate situaţiile unde este posibilă o izolare excelentă

şi este esenţială o foarte bună estetică.

Selectarea indicaţiilor de utilizare pentru cavităţile Black (după Berg).

Page 34: Cariologie Si Odontoterapie
Page 35: Cariologie Si Odontoterapie

• Procedurile resturative sunt fundamental împătţite în 2 categorii: restaurări tradiţionale şi restaurări adezive

• Restaurările adezive implică utilizarea unei tehnici de gravare a subtratului amelar şi dentinar şi ulterior utilizarea unui sistem adeziv eficient/răşină de cimentare pentru a le “lipi” de structura dentară restantă. Gravarea acestor substraturi poate fi realizată în unele situaţii utilizând sistemul adeziv însuşi, eliminând pasul separat de gravare cu acid fosforic. Aceste restaurări pot fi împărţite în directe, semidirecte şi indirecte.

• Restaurările adezive directe: ele implică numai procedurile intraorale la fotoliul dentar şi de obicei necesită numai o singură şedinţă

• Restaurările adezive semidirecte: restaurările care implică atât proceduri intraorale cât şi extraorale pentru realizarea restaurărilor adezive. Ele pot fi realizate în cabinet şi de obicei necesită o singură şedinţă

• Restaurările adezive indirecte: restaurări care implică mai mult de o şedinţă şi necesită asistenţa laboratorului dentar

• Restaurările pot fi clasificate şi în funcţie de metodă (tradiţională sau sistemul CAD/CAM) şi după tipul de material: metalice, mixte şi nemetalice

• Restaurările adezive directe sunt de obicei recomandate, atunci când defectul este minor, supragingival şi implică, preferabil unul sau mai puţini dinţi.

• Ele pot fi ocazional, plasate cu succes la dinţii care prezintă o uşoară modificare de culoare. Astfel dacă sunteţi studenţi sau tineri absolvenţi, va trebui să începeţi cu restaurări mai uşoare.

• Nu încercaţi să faceţi chiar de la începutul carierei profesionale ceea ce colegilor mai experimentaţi le-a luat ani ca să înveţe.

Page 36: Cariologie Si Odontoterapie

În ciuda faptului că dentina este considerată principalul ţesut dentar care influenţează culoarea dinţilor naturali, este foarte important să înţelegem că smalţul funcţionează ca un tip de filtru care este capabil să schimbe expresia cromatică a dinţilor naturali.

În plus, este deasemeni important să înţelegem că la corpurile translucide, ca în cazul dentinei, smalţului şi al răşinilor compozite , opacitatea şi transluciditatea sunt puternic influenţate de grosimea lor.

Iată de ce, trebuie să reproducem dentina cu o răşină mai opacă şi smalţul cu o răşină mai translucidă.

Page 37: Cariologie Si Odontoterapie

Răşinile compozite se clasifică, în funcţie de tipul particulelor de încărcare, ca microhibrid, microfill şi cu nanoparticule.

În plus, în funcţie de gradul crescător de transluciditate, ele pot fi împărţiţi din punct de vedere didactic in:

1) -răşini pentru dentină2) -răşini pentru miezul dentinei: ”body dentin”3) -răşini pentru smalţRăşinile pentru smalţ pot fi impărţite în:1) -smalţ opalescent (translucent, răşini incizale, trans-

enamel, effects)2) -smalţ generic (smalţ perlat sau sidefiu şi value enamel3) -smalţ intens alb (opac)

Page 38: Cariologie Si Odontoterapie

TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE CU DISTRUCTII CORONARE INTINSE

Tema 5

Page 39: Cariologie Si Odontoterapie

Este cunoscut faptul ca o restaurare din compozit de dimensiuni mari, in special cele de pe molari si premolari pot avea o serie de neajunsuri, cauzate de contractia de priza a materialului ce determina o adaptare inadecvata la marginile cavitatii cauzind micropercolari marginale, carii secundare s.a. De asemenea sufera modificari de imbatrinire a materialulu, devenind inadecvate in 2-3 ani.

Deoarece contractia de priza este strict proportionala cu volumul de material folosit, a fost indicata utilizarea combinata a restaurarilor din material compozit asociat cu inserturi ceramice (insert), care vor micsora astfel nivelul de contractie, determinind o utilizare mult mai indelungata a restaurarilor.

Page 40: Cariologie Si Odontoterapie

CERANA – sistemul de inserturi ceramice cu proprietati fizico-chimice foarte apropiate de cele ale smaltului dentar.Prezinta si patru freze diamantate, calibrate conform celor patru marimi de inserturi.Cerana-are proprietati de trasluciditate,asemanatoare dintelui, redindu-I perfect estetica si culoarea, de asemenea pot fi modelate, finisate si lustruite.

Page 41: Cariologie Si Odontoterapie

1) -crează o separare bine definită pentru inserarea primului strat de răşină în zona smalţului palatinal, proximal şi incizal

2) -facilitează determinarea grosimii răşinii pentru smalţul palatin3) -facilitează crearea unui “halou opac” în regiunea marginii incizale4) -permite operatorului să prevadă lungimea dintelui5) -facilitează crearea unor mameloane dentinare şi zone translucide

în regiunile proximale şi incizale6) -face posibilă vizualizarea grosimii răşinii pentru dentină7) -minimalizează riscul interferenţelor ocluzale permiţând o

ajustare”anterioară, preliminară” a restaurării8) -facilitează definirea suprafeţei palatinale a restaurării9) -minimalizează etapele de finisare şi lustruire în regiunea palatinală

a restaurărilor

Page 42: Cariologie Si Odontoterapie

Pivotii dentinari = sunt dispozitive metalice care se fixeaza in puturi preparate in dentina

Indicatii: atunci cand retentia materialului de restaurare la

dinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.

In functie de modul de agregare la dentina se utilizeaza 3 tipuri de pivoti:

1. Pivoti fixati prin cimentare2. Pivoti fixati prin frictiune3. Pivoti fixati prin infiletare

Page 43: Cariologie Si Odontoterapie

Avantaje:

• Retentie net imbunatatita;• Prepararea dintilor mult mai

conservatoare, decat de ex.: coroane de invelis;

• Restaurare intr-o sedinta(economie de timp);

• O metoda relativ mai eftina.

Page 44: Cariologie Si Odontoterapie

Dezavantaje:• Inserarea materialului, asigurarea rezistentei si

modelarea mai dificila;• Prepararea puturilor si fixarea pivotilor poate

determina stress si fisuri in tesutul dentar si/sau in compozit;

• Risc de afectare pulpara prin deschiderea accidentala in timpul prepararii puturilor sau ulterior prin actiunea altor factoti iritativ-inflamatori (variiatii termice, solicitari ocluzale;

• Risc de percolare marginala (in obturatiile neetanse);• Diminuarea rezistentei amalgamului.

Page 45: Cariologie Si Odontoterapie

Indicatii:

1. Distructii coronare extinse la care retentia obturatiei nu poate fi suficienta prin prepararea retentiva a cavitatii si aplicarea tehnicii de adeziune amelo-dentinara:

- Dinti vitali pivoti parapulpari(dentinari)- Dinti devitali pivoti corono-radiculari.

Page 46: Cariologie Si Odontoterapie

TRATAMENTUL CARIEI SIMPLE PRIN INCRUSTATII METALICE SI NEMETALICE

Tema 6

Page 47: Cariologie Si Odontoterapie

Avantajele si dezavantajele inlay-ului compozit fata de restaurarea

prin metoda directa

• polimerizare completa extraorala• acces si vizibilitate imbunatatita• contractie de priza compensata• rezistenta mecanica imbunatatita• tensiuni scazute in peretii cavitatii• percolare marginala diminuata (?)• contacte adecvate cu dintii adiacenti si

antagonisti • adaptare cervicala corecta• sensibilitate postoperatorie scazuta (?)• minimalizarea manoperelor de fininsare

intraorala• timp de lucru mai redus in cabinet (?)

• preparare putin conservatoare cu tesuturile dure dentare

• pret de cost crescut

• sensibilitate tehnica crescuta

• risc de coloratie marginala (?)

Avantaje: Dezavantaje:

Page 48: Cariologie Si Odontoterapie

Indicatii

• Distructii coronare medii si intinse la nivelul dintilor laterali vitali

• Pacienti cu igiena orala buna si risc cariogen scazut

• Zone accesibile si vizibile• Conditii de izolare perfecta

Page 49: Cariologie Si Odontoterapie

Contraindicatii• distructii coronare reduse, la care sacrificiul de tesut

sanatos pentru preparare ar fi exagerat • distructii coronare foarte mari, unde nu se asigura conditii

minime de retentie a inlay-ului;• in zone de suprasolicitare ocluzala;• pacienti cu bruxism;• pacienti cu igiena orala deficitara;• pacienti a caror stare generala, varsta sau grad de

educatie sanitara nu permite un tratament cu sedinte prelungite si laborioase

Page 50: Cariologie Si Odontoterapie

Etapele restaurarii prin inlay compozit

Prepararea Prepararea cavitatiicavitatii

IndirectIndirectAmprenta si Amprenta si

fabricare in laboratorfabricare in laborator

Direct/indirect Direct/indirect (semidirect)(semidirect)

Fabricare in cabinet Fabricare in cabinet pe bazape baza

amprentei siliconiceamprentei siliconice

DirectDirectFabricarea intra-oralaFabricarea intra-orala

Procesare secundara (activare luminoasa si/sau termica)

Tratamentul suprafetelor inlay-ului

Cimentare adeziva

Page 51: Cariologie Si Odontoterapie

Reguli de preparare a cavitatii:Reguli de preparare a cavitatii:

- preparare neretentiva;

- divergenta ocluzala si proximala de 8-10o;

- profunzime de 1,5-2mm la nivelul fosetei;

- latime de 1-1,5mm a pragului gingival;

- latime istm de 2mm;

- margine nebizotata;

- contur rotunjit

Page 52: Cariologie Si Odontoterapie

Metoda directa

CabinetCabinet1. Prepararea cavitatii1. Prepararea cavitatii2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil2. Izolarea cavitatii cu o lubrifiant hidrosolubil3. Introducerea materialului compozit in cavitate si modelarea3. Introducerea materialului compozit in cavitate si modelarea4. Fotoactivarea intraorala4. Fotoactivarea intraorala5. Dezinsertia din cavitate5. Dezinsertia din cavitate6. Completarea (daca este necesar)6. Completarea (daca este necesar)7. Fotoactivarea extraorala7. Fotoactivarea extraorala8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului8. Tratamentul suprafetelor inlay-ului9. Cimentarea adeziva9. Cimentarea adeziva10. Finisarea.10. Finisarea.

Page 53: Cariologie Si Odontoterapie

Metoda semidirecta• Cabinet1. Prepararea cavitatii2. Amprentarea3. Turnarea modelului4. Modelarea inaly-ului5. Fotoactivarea6. Dezinsertia si verificarea7. Procesarea secundara (fotoactivarea si/sau tratament termic)8. Verificarea intraorala9. Tratamentul suprafetelor inlay-ului10. Cimentarea adeziva11. Finisarea

Page 54: Cariologie Si Odontoterapie

Metoda indirecta• Cabinet

1. Prepararea cavitatii

2. Amprenta

8. Verificare intraorala

9. Tratament suprafete inlay

10. Cimentare adeziva

11. Finisare

• Laborator

3. Model de lucru (bont mobil)

4. Modelare inlay

5. Fotoactivare inlay

6. Dezinsertia si verificarea

7. Procesare termica (luminoasa si termica)

Materiale: ESTENIA; BELLEGLASS HP; TESCERA ATL; SIMFONY; SCULPTURE