Anul LXXXVII Nr. 4 HRISTOS A "NVIAT ! Aprilie 2001

% %Glasul Domnului

r]sun] pe ape !^

Psalmul 29:3

Salutarea noastr], luat] din Sfintele

Scripturi, proclamat] de 'ngeri \i tr]it] de

apostoli, transmis] din str]mo\i p`n] la noi,

este %Hristos a "nviat!^ S] fie acesta strig]t

de biruin[] \i pentru noi. Cu to[ii, 'nt]ri[i 'n

credin[] \i cu un trai de adev]ra[i martori vii

ai Domnului, s] putem r]spunde 'n cor cu

miriadele de credincio\i de-a lungul

secolelor: %Adev]rat c-a 'nviat!^

Domnul Isus i S-a descoperit lui Ioan

pe Patmos astfel: %Nu te teme! Eu sunt Cel

dint`i \i Cel de pe urm], Cel viu. Am fost

mort \i iat] c] sunt viu 'n vecii vecilor. Eu [in

cheile mor[ii \i ale Locuin[ei mor[ilor!^

(Apoc. 1:17-18).

Numai Unul, 'n toat] omenirea, 'n

toat] istoria, 'n tot universul, este 'n stare s]

Se recomande pe Sine "nsu\i astfel: %Cel

viu! Am fost mort \i iat] c] sunt viu 'n vecii

vcecilor!^ (Apoc. 1:18). Acesta este

M`ntuitorul, R]scump]r]torul, Regele,

Domnul nostru Isus Hristos!

"n Ierusalim, mii de turi\ti 'n fiecare an

intr] 'ntr-un morm`nt gol, ca s] vad] o grot]

'n st`nc], unde o t]bli[] 'i anun[] pe to[i:

%Nu este aici! A 'nviat!^ La nici un alt

morm`nt cuvintele acestea nu se potrivesc,

fiindc] tuturor oamenilor le este r`nduit s]

moar]. Dar se potrivesc la Domnul Isus,

fiindc] El a 'nviat cu-adev]rat. El e viu.

Tr]ie\te 'n veci \i \ade pe scaunul de m]rire

al domniei cere\ti, la dreapta Tat]lui. C`nd

am trecut prin Ierusalim, acum c`[iva ani,

'mpreun] cu fra[ii \i surorile de credin[], am

c`ntat plini de emo[ie, %Hristos a 'nviat din

mor[i, cu moartea pe moarte c]lc`nd, |i celor

din morm`nturi via[] d]ruindu-le.^ Plini de

venera[ie am mul[umit lui Dumnezeu c]

avem 'n Hristos un M`ntuitor viu, un

Mijlocitor plin de dragoste, un Rege

Atotputernic. Apostolul Ioan era pe

Patmos, 'n surghiunul mor[ii, \i acolo i s-a

ar]tat Domnul vie[ii. "n surghiunul

suferin[ei i s-a ar]tat St]p`nul universului.

"n surghiunul batjocorilor i s-a ar]tat marele

Domn al slavei. Cezarul de pe tronul Romei

a putrezit demult 'n pulbere, dar Hristos e

viu 'n veci. Imperiul care-l [inea atunci 'n

lan[uri pe Ioan s-a sf]r`mat 'n cenu\], dar

"mp]r][ia Celui care este viu 'n vecii vecilor

r]m`ne 'n etern. Cuvintele Domnului Isus

adresate lui Ioan sunt valabile \i pentru noi:

%Nu te teme! Eu sunt Cel dint`i \i Cel de pe

urm], Cel viu!^

"n Pia[a Ro\ie la Moscova se afl] un

monument al mor[ii, un mauzoleu

monumetal, dar sinistru, lugubru. "n]untru,

sub sticl] \i p]strat 'mb]ls]mat \i pompat 'n

fiecare an cu r]\ini , e trupul conduc]torului

comunist Lenin. "n 1924, c`nd a murit la

v`rsta de 53 de ani, Lenin pornise atacul

direct 'mpotriva lui Dumnezeu. M`ndria lui

Satan 'l otr]vise cu dorin[a s] st]p`neasc]

p]m`ntul. Iat] ce spunea el: %Oricine se

ocup] cu g`ndul c] exist] Dumnezeu, se

'njose\te pe sine, fiindc] nu se ocup] cu o

lucrare productiv], ci cu o contempla[ie

zadarnic]. Deci oricine crede 'n Dumnezeu,

nu numai c] e gre\it, dar e deranjat mintal.^

Propaganda ro\ie l-a numit eliberatorul

maselor, marele conduc]tor, marele geniu.

Dar azi, la numai c`teva genera[ii dup] el,

doctrinele lui sunt la fel de moarte ca \i

cadavrul lui plin cu r]\in], imperiul lui e 'n

praf \i ru\ine, \i to[i care 'l urmeaz] ajung ca

\i el. Dar Domnul nostru, "mp]ratul nostru

care nu mai moare, este cu noi \i ne conduce

din putere 'n putere.

Iubi[i fra[i de neam \i de credin[]!

S] tr]im fiorul biruin[ei Domnului

nostru Isus Hristos, ca femeile \i apostolii

din prima zi a "nvierii, ca ucenicii \i

credincio\ii dinaintea noastr]. S] prindem

\i noi 'ntr-un glas strig]tul de bucurie al

ucenicilor care, plini de Duhul Sf`nt, au

umplut p]m`ntul cu vestea c] Isus tr]ie\te.

Din satele Macedoniei p`n] la curtea

imperial] a Cezarilor, Evanghelia a r]sunat

cu putere. Din hrubele sclavilor p`n] la

casele patricienilor din Roma, Evanghelia a

cutremurat lumea, a distrus temeliile

falnicelor imperii, \i a supravie[uit cele mai

cr`ncene prigoane, fiindc] "mp]ratul nostru

e viu 'n vecii vecilor. Fiindc] El e viu, \i noi

vom tr]i. Fiindc] El a biruit, \i noi suntem

mai mult dec`t biruitori. Fiindc] El e cu noi,

n-avem de ce s] ne temem. Glorie Lui.

Conducerea Asocia[iei, redac[ia

revistei \i Bisericile 'nfr][ite, v] salut] pe to[i

cu %S]rb]tori frumoase \i binecuv`ntate!

Hristos a "nviat!^

Conducerea Asocia[iei

%Lumin]torul^ — Publica[ie lunar] a

Asocia[iei Baptiste Rom`ne din S.U.A. \i

Canada. Editor: Dr. Petre Ordeanu; editor

adjunct: Marius M]du[a; administrator:

George Scobercea; casier: John Cot`rl].

Abonamentele, 12 dolari pe an, se pot

face prin casieria administrativ]:

John Cot`rl]

3015 W. Kilburn Rd.

Rochester Hills, MI 48306

Articolele, fotografiile, informa[iile, se pot

trimite la redac[ie:

%Lumin]torul^

4010 N. Lawler Avenue

Chicago, IL 60641

Dona[iile pentru lucrarea de misiune, ajutor

\i caritate prin Asocia[ie se pot trimite la

casieria de misiune:

— 2 —

"nt`lnirile din prim]vara aceastaTema: %Dar noi propov]duim pe Hristos cel r]strignit!^ (I Corinteni 1:23)

� 28-29 aprilie, 'n biserica %Betel^ din Sacramento, California, p]storit] de fr. Ioan Gug. Adresa: 4440 MarconiAvenue, Sacramento, CA 95821.Telefon: (916) 488-0818, sau (916) 481-1989 (acas] la fratele Gug)

� 19-20 mai, 'n Biserica "nt`ia din Kitchener, Canada, p]storit] de fr. Ionel P]sui. Adresa: 1710 Glasgow Street,Kitchener, Ontario, Canada. N2G-3W7. Tel (519) 743-4736 (acas] la fratele P]sui).

de Dr. Ralph Wilson

Maria Magdalena privea 'nm]rmurit]. Omul acelabun care at`rna acum pe crucea din mijloc 'i fusese unprieten bun. Crezuse c] este Mesia, dar acum nu mai \tiace s] cread]. Era pe moarte.

T`lharul at`rnat pe cruce l`ng] Isus s-a 'ntors 'nspreel. Maria \i-a 'ncordat aten[ia ca s] asculte \oapteleacestui om: %Isuse, Doamne,adu-[i aminte de mine c`nd veiveni 'n "mp]r][ia ta!^

Cuvintele lui Isus adresatecondamnatului au r]sunat ca unecou clar peste tot dealul: %Ast]zivei fi cu mine 'n rai!^ Un fior otrecu pe Maria la auzul acestorcuvinte. Chiar \i acum, lamoarte, Isus mai ierta 'nc].G`ndurile ei au zburat 'napoi lamomentele c`nd l-a 'nt`lnitpentru 'nt`ia oar].

Crescuse 'ntr-un sat numitMagdala, cam la vreo 11Kilometri la sud de Capernaum,l`ng] Marea Galileii. Era destulde 'nst]rit], pentru c] familia eise ocupa cu vopsirea l`nei, omeserie destul de b]noas]. Dartoate acestea nu i-au adus fericireMariei.

Maria nu era str]in] degroz]venia st]p`nirii demonice.De multe ori, sub impulsuridistrug]toare pe care nu putea s]le controleze, ajungea s] seurasc] pe ea 'ns]\i \i s]-\i urasc]faptele, dar f]r] a putea facenimic pentru 'ndreptare. Iar 'n final, via[a ei fragil] aajuns s] se destrame. Dezgustat \i f]r] a mai putea r]bdacomportamentul ei anormal, so[ul Mariei a trimes-o'ntr-o bun] zi 'napoi acas] la tat]l ei.

Starea ei financiar] a mai sc]zut din munca fizic] pe

care Maria trebuia s-o depun]. "ntr-o zi, pe c`nd seplimba 'n sus \i-n jos pe []rmul m]rii, un b]ie[a\ din sati-a spus ceva despre un 'nv][]tor din Nazaret.Ner]bd]toare, Maria s-a hot]r`t atunci s] mearg] s]-lcaute pe acest 'nv][]tor.

Omul acesta parc] radia de ve\ti bune. %"mp]r][ialui Dumnezeu este aici,^ spunea el. Apoi a vorbit despreiertare, cur][ie, sfin[enie. Bolnavii \i ologii erauvindeca[i doar la atingerea lui. Se p]rea c] prezen[a lui

Dumnezeu era pretutindeni.Chiar \i cei chinui[i, ca Maria,erau elibera[i. La porunca lui Isus,duhurile rele ie\eau cu mari[ipete, iar vie[ile erau eliberate,complet schimbate.

Maria se sim[ea atras] 'nspreacest om, dar aceast] atrac[ie ser]zboia 'nl]untrul ei cu o groaz]pe care nu \i-o putea explica.Oare s] fie omul acesta demn de'ncredere? Cu greu a putut Marias] se al]ture cetei de oamenicare-l urmau pe Isus. "n sf`r\it, avenit \i r`ndul ei. S-a uitat'ngrozit] la el, 'n timp ce el oprivea cu duio\ie. Ochii lui, parc]aruncau o privire 'nl]untrul ei, iarcuvintele lui au r]sunat ferm:%Ie\i[i afar], duhuri stricate!^Deodat], trupul ei a zv`cnit. "ivenea s] [ipe. |i poate c] a [ipat.

Dar totul s-a terminat brusc.Mu\chii i s-au relaxat \i a v]zutz`mbetul lui lini\tit. %Marie, e\tiiertat]. E\ti liber].^ Deodat] s-asim[it eliberat], s-a sim[itcur][it]. Ar fi vrut s] sar] 'n sus,s] c`nte. S-a ridicat \i s-a

'ndreptat 'nspre ni\te femei care fuseser] martore laminunea aceasta \i le-a 'mbr][i\at. "n drum spre cas], 'nseara aceea, 'i venea s] strige de bucurie. Iar tat]lui einu-i venea a crede. Maria, fiica lui, chinuit] at`t de mult,'n sf`r\it era fericit]?

— 3 —

Zilele care au urmat, le-a petrecut 'n mul[imea care-lurma pe Isus, adesea cump]r`nd m`ncare pentru Isus \ipentru ucenicii s]i din banii ei. Inima 'i tres]lta desperan[], iar femeile \i copiii care veneau acum 'nc]utare de ajutor, st`rneau 'ntotdeauna mila Mariei.C`teodat] se ducea la ace\tia \i 'i aducea la Isus.

Dar un strig]t de durere de pe cruce a smuls-o dinamintirile ei. Domnul ei se sf`r\ea 'n chinuri.

Maria asculta 'n timp ce lacrimile 'i br]zdau fa[a.Glasul care odinioar] vestea "mp]r][ia lui Dumnezeu pedealurile Galileii, acum striga 'ndurerat: %S-a sf`r\it!^ |icapul i-a c]zut 'n piept.

Din norii care s-au adunat'ncet pe parcursul dup] amiezii,acum 'ncepeau s] ias] fulgere,care 'mpr]\tiau o lumin] fugar]pe culme. Trupul lui Isus at`rnaistovit. "mprejurul ei, Mariaauzea gemetele celor care-l j]leaupe Isus. A mai aruncat o privirelung], iar apoi \i-a 'ngropat fa[a'n palme \i a 'nceput s] pl`ng].

Un strig]t r]sun] deodat] 'n'ntunerec. Un osta\ zdrobisefluerele picioarelor unuia dintret`lhari, pentru ca s]-l omoare'nainte de 'nceperea sabatului, laasfin[it. Iar apoi osta\ii au venit laIsus.

%O, Dumnezeule, nu!^ serug] Maria. Dar el era deja mort.Suta\ul \tia aceasta. Dar ca s] fiesigur, i-a f]cut semn unuia dintreosta\i s] 'mpl`nte suli[a 'n pieptul'nv][]torului. Ap] cu s`nge au[`\nit 'nt`i, iar apoi, a 'nceputdoar s] se preling] 'ncet. Cusiguran[] era mort.

Un osta\ a 'nceput s]-i scoat] cuiul care [intuiapicioarele lui Isus pe cruce. Al[i doi, pe o scar], audezlegat lemnul de care erau legate bra[ele lui Isus,cobor`ndu-l 'ncet cu trupul 'nc] legat. A mai duratc`teva momente p`n] au scos \i piroanele din m`inile'ns`ngerate.

"ntre cei de acolo, Maria recunoscu pe Iosif dinArimatea \i pe Nicodim, care nu de mult deveniser]ucenici ai lui Isus. Ace\tia c]rau un fel de targ] pe careau ridicat trupul mort. Maria a urm]rit convoiul p`n] auajuns aproape de mor`mntul lui Iosif. "n gr]dina din fa[amorm`ntului, Maria a sp]lat trupul, 'ndep]rt`nd cu grij]fiecare urm] de s`nge 'nchegat de pe spatele br]zdat de

biciul roman.Se l]sa noaptea. Nicodim \i Iosif lucrau acum mai

cu zor, leg`nd trupul cu f`\ii lungi de p`nz] \i a\ez`ndni\te miresme pe care le mai aveau 'nl]untrul p`nzei.Apoi, la urm], cu mult] grij], au a\ezat trupul pe piatraalb] din interiorul morm`ntului. Maria privea 'n timp cepiatra grea a fost rostogolit] peste gura morm`ntului. Se'nnoptase c`nd ei s-au 'ntors s] plece.

Ziua de sabat p]rea f]r] sf`r\it. "n ciuda durerii careo cuprindea la g`ndul morm`ntului, Maria s-a hot]r`t s]se 'ntoarc] \i s] termine ungerea trupului lui Isus cu ulei

\i miresme. Dar trebuia s] a\teptep`n] 'n diminea[a urm]toare.

Soarele sabatului, 'n sf`r\it, s-acobor`t dincolo de perdeaua dedealuri. Sabatul se terminase. Cupas gr]bit, ea se duse lanegustorul de miresme \i plin] dener]bdare a 'nceput s] bat] cuputere 'n u\], p`n] c`nd acesta adeschis. %Miresme pentru'nmorm`ntare!^ insist] ea. Nu, nuar fi putut s] a\tepte p`n]diminea[a.

Somnul din noaptea aceea afost scurt. Cu mult 'nainte casoarele s] se iveasc] la orizont,Maria era preg]tit] de plecare,gata s] 'nt`lneasc] cele dou]femei pe care le rugase s-o ajute.Cerul era 'nc] cenu\iu c`nd aupornit ele la drum. Cu pas gr]bit,Salome \opti: %Dar oare cine vada piatra la o parte?^

%O, piatra!^ r]spunse Maria. Laaceasta nu se g`ndise.

C`nd au ajuns aproape demorm`nt, Maria scoase un [ip]t u\or. Piatra de la guramorm`ntului era dat] la o parte. %T`lharii de morminte!^strig] ea. %Nici mort nu pot s]-l lase 'n pace?^

Maria se 'ntoarse \i o lu] la fug] 'napoi. Dar pe drums-a 'nt`lnit cu Petru \i cu Ioan, doi din ucenici. %Au luattrupul Domnului, ^ spuse ea cu respira[ia aproape t]iat],%\i nu \tiu unde l-au pus!^ Petru \i Ioan au luat-o la fug].Mult prea obosit] s] mai alerge, Maria s-a 'ntors 'napoic]tre gr]dina morm`ntului. Unde ar fi putut s] maimearg] acum? C`nd a ajuns la morm`nt, Petru \i Ioanerau deja pleca[i. Celelalte femei erau 'nc] acolo."mpreun], s-au aplecat \i s-au uitat 'n morm`ntul'ntunecat. Numai f`\iile de p`nz] care 'nf]\uraser]trupul mai erau acolo.

— 4 —

Deodat] o lumin] puternic] a str]lucit 'n morm`nt.Doi b]rba[i, ale c]ror haine str]luceau 'n amurgul zilei,le-au zis: %Pentru ce c]uta[i 'ntre cei mor[i pe Cel ceeste viu?^ "nsp]im`ntate, femeile au c]zut la p]m`nt.%Ce vroiau s] spun]?^ se 'ntreb] Maria. Oare ce'nsemneaz] lucrul acesta? %Voi c]uta[i pe Isus dinNazaret, care a fost r]stignit. Nu este aici. A 'nviat,'ntocmai cum v-a spus.^

Femeile au r]mas 'nm]rmurite, chiar dup] plecarea'ngerilor. %"nviat?^ spuse Salome, dup] un timp.%Trebuie numaidec`t s] spunem ucenicilor ceea ce-amv]zut.^

La marginea gr]dinii, Maria s-a oprit. %Trebuie s]stau pu[in^ se rug] ea de 'nso[itoarele ei. %Doar c`tevamomente.^ A\ez`ndu-se jos, Maria 'ncerc] din r]sputeris] 'n[eleag] ce se petrecuse 'nainte cu doar c`tevamomente. Cum se poate ca Isus s] fie viu? Nu-i sp]lase

ea trupul mort 'nainte de a-l pune 'n morm`nt? Puteaoare s] cread] o veste extraordinar] ca aceasta, ca apoin]dejdea ei s] fie spulberat] iar]\i? Dar dac] eraadev]rat? Oare . . . Poate Isus a fost, atunci, Mesia . . .Dac] ar fi adev]rat . . .

La auzul unor pa\i care se apropiau, Maria \i-aridicat ochii. Trebuie s] fie gr]dinarul, se g`ndi ea.%Femeie, de ce pl`ngi? Pe cine cau[i?^ Oare el nu \tiacine a fost 'ngropat acolo? %Domnule, dac] l-ai luat,spune-mi unde l-ai pus, ca s] m] duc s]-l iau.^ Darr]spunsul nu venea. A\adar, gr]dinarul nu \tia...%Marie!^ Era Isus! Ea se uit] la El. %Rabuni!"nv][]torule!^ Maria c]zu pe genunchi la picioareleLui. Isus, Domnl ei era viu. Viu! Viu pentru totdeauna!

%Am v]zut pe Domnul!^ le-a spus ea ucenicilor.Ucenicii n-au crezut-o. De ce tocmai ei, o femeie? |i pedeasupra, unei femei cu o a\a reputa[ie?

%Oare de ce?^ s-a 'ntrebat Maria. Da, El s-a ar]tatucenicilor 'n aceea\i zi. Dar ea fusese prima care L-av]zut 'nviat. Oare a fost pentru ca s]-i arate iertarea Luideplin]? De ce? Maria nu era sigur]. Dar un lucru \tia:M`ntuitorul ei este viu! %L-am v]zut pe Domnul 'nviat!^\opti Maria. �

Faximil dintr-un ziar canadian

Solemnitatea

unui botezla Biserica Baptist] Român] Nr.1

din Montreal – Canada

La mijloc de noiembrie, am fost invitat] s] asist la oceremonie religioas] mai pu[in obi\nuit]: s]rb]toarea 'ncare patru suflete din cadrul Bisericii Baptiste dinMontreal l-au m]rturisit pe Domnul 'n apa botezului.Bapti\tii '\i datoreaz] numele importan[ei pe care oacord] actului solemn al botezului 'nf]ptuit la v`rstaadult]. Pe p]m`ntul american Prima Biseric] Baptist] afost fondat] 'n anul 1639, la Rhode Island, de c]treRoger Wiliams.

Dintotdeauna credincio\i cuv`ntului din Bibile,bapti\tii au fost purt]torii unui spirit care a favorizatdezvoltarea bisericii lor. S]rb]toarea la care amparticipat s-a desf]\urat la Westmount Baptist Church,pentru simplul motiv c] are 'n dotare bazinul de botez.Au fost prezen[i fra[i din alte biserici \i prieteni pentrua-i sus[ine 'n actul botezului pe cei patru, pentru a sebucura de aceast] lucrare 'n]l[]toare. De\i am participat,'n [ar], la adun]ri baptiste, a fost pentru prima oar] c`ndam v]zut 'nf]ptuirea botezului. Serviciul religios adebutat cu c`ntarea %Ce bine e c`nd fra[ii^ dup] care aurmat cuv`ntul de bun venit, rostit de pastorul VasileV]dan. "ntre poeziile \i c`nt]rile elogiind momentulbotezului a fost %Exist] Dumnezeu cu-adev]rat^ ceacare a impresionat auditorul prezent. Predica %De undevine botezul^ precum \i 'ntreb]ri specifice puseprietenilor care se botezau, au precedat actul solemn alacestei s]rb]tori. Pe fondul c`nt]rii %Cine crede, seboteaz]^ pastorul Vasile V]dan i-a scufundat peTeodora, Mirela, Julieta \i Paul 'n apa binecuv`ntat],gest ce pretinde a se asem]na cel mai mult cu gestulsf`ntului Ioan Botez]r]torul de a-l scufunda chiar peIsus Hristos 'n apa Iordanului. Spre deosebire debapti\ti, catolicii \i ortodoc\ii din ce 'n ce mai mult, semul[umesc a lua din apa sfin[it] 'n timpul slujbei \i a oturna pe cre\tetul noului botezat. P`n] la %actul puneriim`inilor^, fratele Beniamin Cri\an din SUA a vorbitdespre libertate, despre atitudinea de adev]rat] libertateexprimate prin cuvintele: %nici un om care nu este sigurde iertarea lui Dumnezeu, nu este eliberat de povarap]catelor sale”, \i c] aceast] eliberare de poverileproprii vine prin noi 'n\ine dac] 'ncerc]m s] diminu]m

— 5 —

p`n] la anulare starea noastr] de r]zvr]tire fa[] deDumnezeu. %Punerea m`inilor^ peste noii boteza[i aresemnifica[ia cererii binecuv`nt]rii 'n acest importantmoment \i al mul[umirilor pentru 'nf]ptuirea lui. "ncadrul Bisericii Baptiste, credincio\ii sunt servi[i cup`ine \i vin care simbolizeaz] %Cina Domnului^.S]rb]toarea botezului s-a 'ncheiat cu 'ndemnuri de'ncurajare \i 'nt]rire 'n credin[a pentru noii boteza[i dinpartea 'ntregii adun]ri \i a prietenilor veni[i 'n modspecial din Montreal, Ontario sau SUA.

A consemnat Leti[ia Militaru, Extras din ziarul%Tribuna Noastr]^

Iosif dinArimatea \iNicodimde Alexander McLaren

%Dup] aceea, Iosif din Arimatea, care eraucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica Iudeilor, a

rugat pe Pilat s]-i dea voie s] ia trupul lui Isus de pecruce. Pilat i-a dat voie. El a venit deci \i a luat

trupul lui Isus. Nicodim, care la 'nceput se dusese laIsus noaptea, a venit \i el, \i a adus o amestec]tur] de

aproape o sut] de litri de smirn] \i aloe^ (Ioan19:38-39)

"n timpul vie[ii Domnului Isus, ace\ti doi oameni nuau fost pe deplin 'ncredin[a[i de convingerile pe care leaveau. Dar la moartea Lui, care i-a speriat \i 'mpr]\tiatpe ucenici, se pare c] ace\ti doi oameni au prins curaj. Eiau venit acum, c`nd \tiau c] era deja prea t`rziu, doarpentru a da un ultim onor Domnului, de care le fuseseru\ine cu pu[in timp 'nainte. C`t de ascu[it] trebuie s] fies]geata autocondamn]rii care le-a p]truns inima atuncic`nd s-au apropiat de trupul Domnului Isus!

Am`ndoi erau membri ai Sinedriului. Probabil c]acelea\i motive i-au 'mpiedicat \i pe unul \i pe cel]laltde a-L m]rturisi pe Hristos 'n mod f][i\. Acelea\iimpulsuri i-au 'nsufle[it acum 'n m]rturisirea lor t`rzie.De la 'nceputul lucr]rii Domnului Isus, Nicodim a avutconvingerea c] El este un 'nv][]tor trimes deDumnezeu. Dar Evanghelistul nu uit] s] men[ioneze, defiecare dat] c`nd este vorba de Nicodim, c] datorit]

fricii, el vine la Isus noaptea. Iosif din Arimatea estedescris de doi dintre evangheli\ti ca ucenic. Ceilal[i doiscriitori de evanghelii 'l descriu pe Iosif ca un israelitdevotat, care la fel ca Simeon \i Ana, a\tepta "mp]r][ialui Dumnezeu. Luca ne spune c] Iosif nu \i-a dataprobarea la condamnarea Domnului Isus, dar ne las] cuimpresia c] Iosif \i-a ar]tat pozi[ia doar prin t]cere.Poate c] a fost mai convins dec`t Nicodim, dar 'n acela\itimp mai timid 'n exprimarea convingerilor.

Ace\ti doi oamnei, care ne sunt prezenta[i ca la\i,sunt exemple de ucenici care se [in ascun\i. Vom privi 'ncontinuare la causele la\it][ii lor, la starea de nenorocire,iar apoi la remediul acestei probleme.

S] privim la ace\ti doi oameni ca ilustra[ii auceniciei %'n ascuns^ \i a cauzelor care duc la aceast]stare. Datorit] fricii, ei nu au putut fi martori ai faptuluic] Domnul Isus a fost Mesia. Desigur, societatea deast]zi nu ne opre\te prin amenin[]ri de la a practica uncre\tinism de r`nd. Dimpotriv], se pare c] suntem'ncuraja[i s] spunem c] suntem cre\tini. Dar c`nd estevorba de o m]rturisire adev]rat], o adev]rat] tr]ire deucenicie, vom g]si cel pu[in tot at`tea piedici 'mprejurulnostru cum au g]sit \i cei doi, Iosif \i Nicodim. C`[idintre noi avem convingeri cu privire la problememorale \i sociale, de care ne este ru\ine atunci c`ndsuntem 'n compania anumitor persoane, de fric] s] nufim ridiculiza[i sau ar]ta[i cu degetul? G]sim c] uceniciasecret] nu este doar 'n biseric], sau cu privire la crezurireligioase, ci 'n toate domeniile. Oriunde sunt problememorale care 'nc] sunt supuse controversei, 'ntotdeaunavei g]si oameni cu convingeri care se 'nchid 'n t]cerefa[] de cei din jur, chiar atunci c`nd nevoia de m]rturieeste mai mare. Conflictele politice, morale \i sociale alezilelor noastre '\i au %ucenicii secre[i,^ care ies dinascunzi\ul lor \i '\i ridic] glasurile doar c`nd b]t]lia s-asf`r\it.

Dar s] ne 'ntoarcem 'nspre o problem] care este maiaproape de inima noastr]: Oare c`[i dintre semenii no\tricare ar trebui s] fie, nu sunt uni[i 'n mod deschis cucre\tin]tatea? Nu spun c] unirea cu vreo biseric]'nseamn] neap]rat unirea cu Isus Hristos, nici c]deslipirea de biseric] 'nseamn] neap]rat %uceniciesecret].^

Una dintre dovezile identit][ii noastre const] 'nalipirea noastr] de cei ce apar[in lui Hristos. Dar suntconvins c] 'ntre noi, ast]zi, exist] o tendin[] de la\itate,\i aceasta aduce un mare deserviciu nu numai bisericii ci\i persoanei care se complace 'n starea aceasta. V] rog,a\adar, dragi prieteni, primi[i cuv`ntul acesta de'mb]rb]tare pentru unirea 'n mod deschis cucre\tin]tatea de azi.

— 6 —

Dar mai important dec`t unirea cu comunitatea decredincio\i, oare recunoa\tem cu glas tare c] suntem ailui Hristos \i c] apar[inem Lui? "ntr-o societatea caaceasta, influen[a moralit][ii cre\tine afecteaz]majoritatea oamenilor, chiar \i pe cei care nu au o rela[iepersonal] cu Dumnezeu. Chiar \i cei care nu suntcre\tini tr]iesc vie[i conduse dup] principii cre\tine.Trebuie, deci, ca pe l`ng] afirma[ia c] suntem cre\tini,s] dovedim lucrul acesta prin tr]ire practic]. "ntreba[i-v]dac] nu cumva a[i 'mbr]cat paltonul peste uniforma decre\tini, ca lumea s] nu vad] ai cui o\teni sunte[i."ntreba[i-v] dac] nu cumva 'n trecut v-a[i 'nfr`nat limbapentru c] a[i \tiut c] dac] vorbi[i cei din jur vor \tiimediat, dup] accent, din ce [ar]veni[i. "ntreba[i-v] dac] a[i 'nso[itm]rturia vie[ilor voastre dem]rtusirea cu gura. V-a[i ridicatvreodat], 'n afar] de biseric], s]spune[i cu glas tare %Cred 'n IsusHristos, singurul Fiu al lui Dumnezeu\i Domnul meu^? |i apoi 'ntreab]-tedac] ai avut curajul s] r]m`i singur 'npicioare.

Copiii merg la \coal]. Acas],obi\nuiau s] se plece pe genunchi \is] se roage 'nainte de culcare. Darc`nd merg la \coal], nu mai pot s] seplece pe genunchi a\a de u\or,datorit] ochilor care sunt a[inti[i'nspre ei. Nu exist] ochi mai critici \imai cruzi dec`t ai celor tineri – a\a c]mul[i renun[] la rug]ciune. Tinericredincio\i, care '\i 'ncep carierele 'nvia[], ajung s] aud] cuvinte care 'i facs] ro\easc], iar apoi, ajung s] fieispiti[i s] se lepede de Domnul lor.

Motivele lipsei de credincio\iefa[] de convigeri \i fa[] de Hristos,sunt men[ionate de evanghelist 'n mod clar: %de fricaiudeilor.^ Poate uneori spunem c] este destul c] suntemuna cu Hristos, \i nu avem nevoie s] ne mai afi\]mcredin[a noastr] \i 'n exterior. Comut][ile de cre\tini aumult prea multe defecte. Nu suntem de acord cu aproapenici o grupare cre\tin] 'n totalitate. A\a c] st]m deoparte\i ne ferim de orice grupare ca de o sect] periculoas].Da, recunosc c] exist] gre\eli, \i at`t timp c`t oamenii aucapacitatea de g`ndire, nu vor g]si o biseric] 'n totalitatedup] pl]cerea lor. M] bucur c] 'ntr-o zi cu to[ii ne vomda seama c] organiza[iile acestea vizibile nu valoreaz]mult, atunci c`nd vom ajunge acolo unde proorocul nu av]zut nici un templu. Dar cu toate acestea, izolarea este

'ntotdeauna o sl]biciune, iar dac] cineva se separ] defra[ii s]i, el va ajunge s] fie de foarte pu[in folos lui'nsu\i, oamenilor, \i lui Dumnezeu.

Dar cei doi oameni din pasajul nostru au fostmotiva[i de fric]. S-au temut de ridiculizare, depierderea pozi[iei, de excluderea din Sinedriu \isinagog] \i de armele care ar fi fost 'ndreptate 'nspre eide c]tre semenii lor. Cu la\itate \i-au men[inut t]cereacu privire la convingerile personale, chiar \i atunci c`nda fost pus] 'ntrebarea %A crezut cineva dintre farisei 'nEl?^ Atunci ar fi trebuit s] se ridice \i s] exclame: %Da,noi am crezut!^

Teama de pierdere a pozi[iei pe care o avem neafecteaz]. Ne temem c] oamenii vorr`de de noi. Iar pentru o societate ca anoastr], ridiculizarea este tot at`t de'nfrico\]toare cum au fost pedepselefizice din trecut. Am devenit at`t dedependen[i de p]rerea altora desprenoi, 'nc`t nu putem tr]i f]r] aprobareasemenilor. Dar b]t]ile de joc nu nevor v]t]ma din punct de vedere fizicdac] ai luat hot]r`rea s] nu fii prad]lor. Atunci c`nd r]m`i 'n picioare,aceste batjocori vor fi nepl]cute doarpentru un moment. Atunci c`nd uncopil intr] 'n apa unui r`u s] se scalde,'i va fi frig doar p`n] se cufund] 'nap] cu totul. Dup] aceea, apa nu maipare rece. A\a stau lucrurile \i cubatjocura pe care credincio\iacre\tin] o 'nt`mpin]. Doare doar la'nceput. O, dac] am l]sa la o partefrica de oameni, care este o curs], cusiguran[] ar fi mult mai pu[ini uceniciascun\i care fac Biserica lui Hristoss] sl]beasc]!

S] privim \i la ilustra[iile pecare le avem 'n textul acesta, privitoare la mizeriaacestei ucenicii secrete. C`t au avut de pierdut ace\ti doioameni! Puteau s] aib] parte de ani de zile de p]rt]\ie cuM`ntuitorul, s] se bucure de 'nv][]tura Lui, de exempluLui \i de p]rt]\ia cu El. Puteau s] r]m`n] cu o bog][ienestemat] 'n amintirile lor care le-ar fi 'mbog][it restulzilelor lor. Dar au renun[at la toate acestea, pentru c]s-au temut de 'mpotrivirea unor farisei.

A\a se 'nt`mpl] deseori: ucenicul din ascuns nu arep]rt]\ie cu Domnul lui. V]ile care sunt deschise 'n fa[asoarelui beneficiaz] de lumina \i c]ldura acestuia. Darcr]p]turile din st`nci, care opresc lumina, sunt'ntunecate \i reci. Tot a\a \i cre\tinii care '\i arat]

— 7 —

adev]rata identitate de ucenici ai lui Hristos, se bucur]de adev]rata p]rt]\ie cu Domnul lor. Fi[i siguri deaceasta: dac] din la\itate sau din interse personaleegoiste pentru pozi[ii st]m departe de Domnul Isus, sauavem buzele 'nchise atunci c`nd ar trebui s] vorbim, seva a\eza r]ceala pe inimile noastre, fa[a Lui se va'ntoarce de la noi, iar ochii no\tri nu vor mai aveaputerea de a privi 'nspre El cu 'ncrederea \i bucuriadinainte.

Ce trezire trebuie s] fi avut ace\ti doi oameni atuncic`nd au venit s] ia trupul Domnului Isus! "n sf`r\it, s-autrezit \i au recunoscut c] tr]iser] 'n la\itate. Dac] e\ti unucenic al Domnului, dar unul 'n tain], de care nu \tienimeni, te vei trezi 'ntr-o bun] zi \i vei vedea pericolul 'ncare ai tr]it. Dac] nu vei 'n[elege lucrul acesta, distan[adintre tine \i Dumnezeu va cre\te tot mai mult. Iar c`ndvei 'n[elege 'n\el]ciunea pozi[iei tale, vei vedea stareade tr]dare 'n care ai tr]it. V]lul de pe ochii lui Nicodim \iai lui Iosif a fost 'ndep]rtat la vederea trupului mort alDomnului. Dar s-ar putea ca tu s] ai v]lul acesta dat la oparte la vederea Domnului pe scaunul S]u de domnie. |ic`nd vei pleca de aici, poate vei avea inima str]puns] deremu\care pentru lipsa de credincio\ie 'n care ai tr]it.

Avem siguran[a c] dac] cineva este ucenicul luiHristos, el va fi m`ntuit. Dar avem avertizarea c] dac]ucenicul este necredincios, m`ntuirea va fi %ca prin foc.^

Dar care este remediul acestei st]ri? Ace\ti oameniau aflat c], datorit] mor[ii lui Hristos, dragostea lorascuns] a putut ie\i la iveal]. Iar moartea \i cruceaDomnului Isus, sunt \i pentru noi solu[ia la\it][ii \i at]cerii egoiste. La vedera crucii lui Hristos, cei frico\iprimesc curaj. Nu a fost lucru mic pentru Iosif s] mearg]la Pilat \i s]-\i dea pe fa[] ata\amentul lui fa[] de uncriminal condamnat. Dragostea lui Iosif, trezit] demoarte \i dezastru a fost real]. Arma noastr] 'mpotrivafricii \i a la\it][ii o afl]m doar atunci c`nd ne 'ndrept]mprivirile 'nspre dragostea care a suferit pe cruce pentrunoi.

Acea cruce va aprinde o dragoste care nu se vamul[umi s] r]m`n] ascuns]. Cred c] exist] unii pentrucare Hristos este doar ceea ce a fost pentru Nicodim la'nceput: un 'nv][]tor trimes de Dumnezeu. Dar c`ndintr] 'n sufletele noastre dragostea aceea care are putereade a schimba, dragostea care a murit pentru noi, atuncieste greu s] r]m`nem t]cu[i. Dac] cei pentru care a muritHristos r]m`n t]cu[i, %pietrele vor striga.^ Moarteaaceea minunat], plin] de mister, groaznic] daraduc]toare de lumin], de speran[], iertare \i sfin[eniepentru noi – moartea aceea atinge corzile inimilornoastre \i produce o muzic] armonioas]. Dragostea carea murit pentru mine m] oblig] s] ar]t dragoste, iar

t]cerea va fi imposibil].Vederea crucii nu aduce doar curaj \i o dragoste care

ne oblig] la m]rturie, dar ne oblig] la supunere. Iosif ad]ruit Domnului Isus un loc 'n morm`ntul lui, unde \tiac] vor fi puse 'ntr-o bun] zi \i oasele lui. Iosif nu seg`ndea la 'nviere. Nicodim a adus miresme scumpepentru a 'mb]ls]ma trupul mort al lui Hristos, poatesper`nd c] a\a '\i va isp]\i tr]darea din trecut. |i unul \ialtul ne 'nva[] c] odat] ce am ajuns s] 'n[elegemadev]rata dragoste care a murit pe cruce, aceast]dragoste se va reflecta din vie[ile noastre. Dac] ni se vorcere jertfe pentru a-L urma pe Domnul nostru, atuncisuferin[ele acestea vor fi dulci. Ce valoare mai aupozi[iile sociale, averile, reputa[ia, puterile noastre,pericolele, sau pierderile, dec`t s] ne slujeasc] pe altarullaudei lui Dumnezeu? Priveli\tea jertfei lui Hristos estesingura care se ridic] deasupra egoismului nostru, a\a'nc`t s] ne fac] s] jertfim \i noi de dragul Lui.

V] 'ndemn dar, privi[i la Hristos murind pe cruce.Aceasta va aprinde iar]\i curajul nostru \i ne va faceinimile s] str]luceasc] de dragoste. Va schimba t]cereanoastr] 'n c`ntare de laud] \i ne va duce la st]ri ded]ruire complet]. Iar 'n final, ne va duce la locul acela deonoare despre care Domnul nostru spune: %Pe cine m]va m]rturisi 'naintea oamenilor, 'l voi m]rturisi \i Eu'naintea Tat]lui Meu care este 'n ceruri; dar de cine seva lep]da de Mine 'naintea oamenilor, m] voi lep]da \iEu 'naintea Tat]lui Meu care este 'n ceruri.^ (Matei10:32, 33). �

— 8 —

La serviciul divin cu o binecuv`ntare a unui copila\ 'n BisericaBaptist] Rom`n] %Providen[a^ din Greenfield, Massachusets,p]storit] de fratele Pl]cint] Simion, cu aceea\i ocazie fiind \iS]rb]toarea Roadelor \i a Mul[umirii.

VIITORUL SEGR}BE|TE

de Benone BurtescuArticol din ziarul %Universul^

%Caut printre ei un om...^ (Ezechiel 22:30)Printre cine c]uta Dumnezeu %un om^ 'n timpul lui

Ezechiel? Printre oameni.Camil Petrescu, desigur, nu era str]in de aceast]

zicere a profetului c`nd a intitulat cartea sa %Un omprintre oameni^ cu referire la NicolaeB]lcescu. Precum 'n versetul biblic, sec]uta un om %s] stea pentru [ar]^. Dintitlu, aceast] carte '\i c]p]ta jum]tatedin valoarea ei, pentru c] zicerile Biblieisunt esen[iale situa[iilor complexedintre fiii oamenilor, dintre 'mp]ra[i \i'mp]r][ii 'n circumstan[ele aparent f]r]ie\ire. "n plin] prohibi[ie a Bibliei,scriitorul \i-a umplut ulciorul dinizvorul ei \i l-a oferit cititorilor s] bea, \icititorii au b]ut.

Totodat] Dumnezeu a c]utatoameni printre oameni care s] steapentru cauza Lui, m]rturii ale existen[eiSale, ale drept][ii \i iubirii Sale, ale planurilor Sale desalvare a omenirii. El nu a c]utat 'ngeri pentru c] ace\tia\i a\a 'ndeplinesc cu pl]cere voin[a Sa, ci a c]utat%oameni^ \i i-a c]utat %printre oameni^, \i de\i greu, i-ag]sit. Lua[i-v] timp s] face[i un m]nunchi de astfel de

oameni ca Avraam, Noe, Iov, Daniel, Ioan Botez]torul,Pavel \i pe cine mai vre[i dumneavoastr] s] ad]uga[i maide-atunci \i mai de-acum \i ve[i vedea c`t de frumos aumiresmat ei lumea cu dragostea lui Dumnezeu.

C`[iva zeci de ani 'n urm], 'n Rom`nia, la primar]stignire oficial] plin] de batjocur] a lui Isus, dup] oistorie cre\tin] de dou] mii de ani, c`nd reprezentan[iiateismului \i comunismului r]s]ritean b]teau cuie 'nm'inile M`ntuitorului la stabilirea prin lege a necredin[ei'n [ar], Dumnezeu %c]uta un om^ care s] stea pentru El.A g]sit c`[iva. Nu pre mul[i. Pu[ini. Unul dintre ei a fost'ns] mai hot]r`t. "l amintim pe nume, pentru c] 'nvorbirea omeneasc] %nu mai este^, de\i a fost \i var]m`ne p'n] ce lumea mai este, ca s] \tie mesajul s]u, iarapoi Domnul nu-i uit] pe oamenii g]si[i printre oamenipentru El, ci 'i face pe lume neuitare \i 'n ceruri ve\nicie.

RICHARD WURMBRAND.Anii vie[ii lui au fost mul[i, 90, de\i merita mai

mul[i. Izbe\te frumos aceast] v'rst] pentru cinevatorturat prin cele mai grele 'nchisori ani \i ani.Dumnezeu la iubit. Una din frumoasele motiva[ii aleacestei vie[i a\a de lungi a fost ca s] se poat] ruga pentruiertarea celor care l-au torturat \i s] se roage pentru eis]-l primeasc] pe Isus ca M`ntuitor. Din lumea celorcare l-au batjocorit, l-au lovit, l-au [inut 'n fiare lipsit delumina zilei s-au stins to[i unul c`te unul 'n circumstan[e

tragice, compromise. Al[ii cu lacrimi 'nochi au regretat atrocit][ile 'mpotrivacre\tinilor \i au aflat un exempluiudeo-cre\tin care a fost Richard. Laumbra lui a g]sit odihn] sufleteasc]oricine a vrut, indiferent de nume,apartenen[] religioas] sau filozific]. |idup] ce lumea care-l r]stignea oficial 'nRom`nia pe Isus s-a dus \i ca ideologie\i literal, misiunea sa de ales dintre \iprintre oameni era terminat]. Rob bun \icredincios! Din multele sale c]r[iprezente pe tot p]m`ntul eman]descump]nirea c] nu \tii pe cine iubeamai mult odat] cu Domnul Isus, pe

prieteni sau pe vr]jma\i. "nv][ase lucrul acesta de laM`ntuitorul pe care "l iubea \i pe care ni L-a l]satmo\tenire.

Richard Wurmbrand, o dovad] de cre\tinism caren-are nevoie de omagii. Ceea ce am amintit este doar

— 9 —

Richard Wurmbrand1909 - 2001

neputin[a de a nu-l aminti acum c`nd de c`teva zile numai e printre noi.

^Caut un om^. Dumnezeu nu \i-a terminat c]utareade oameni printre oameni, de\i timpul acestei c]ut]ri epe sf'r\it. Este minunat c] El vrea s] fie prezent printrenoi prin noi. O alt] zicere a Sa, 'nsemn'nd acela\i lucrueste %Pe cine s] trimit \i cine va merge pentru noi?^(Isaia 6:8). Formal, aceste momente par a fi de %alegere^pentru pozi[ii importante. Cine s] fie pap], patriarh,pre\edinte al bisericii etc. Da \i nu. Dumnezeu mai caut]\i %profe[i^, nu doar fe[e biserice\ti, \i pentru suferin[],nu doar pentru a conduce. |i ce post a primit Ieremia 'nIsrael? P`n] \i 'n groap] a fost aruncat. Doamne, Tucau[i un om care s] fie aruncat 'n groap]? |i ce post aprimit Richard? Atunci, Dumnezeu c]uta printre oameniun om care s] sufere pentru El. Congresul American mais] nu cread] de\i Richard era o tor[] vie a realit][ilor,^botezul suferin[ei^ care trimite la imaginea adev]rateisuferin[e, Isus r]stignit.

Gre\im c`teodat] la %ce fel de om^ caut]Dumnezeu. Ni se pare c] vrea unul c]ruia s]-i pun]cununa autorit][ii eclesiastice pe cap \i la un semnmilioanele de enoria\i s] se plece \i s] zic] Amin. "l \ivedem od]jduit c] nu mai \tie dec`t vreo dou] vorbeliturgice, la care lumea s] se alinieze. Nu prea ne g`ndimc] Dumnezeu %caut] un om^ pe care s]-l arunce prad]mul[imii, unul de schingiuit sau ars pe rug. Uit]m deapostolii c]uta[i \i g]si[i de Domnul pentru a fi trimi\i ca%niste miei in mijlocul lupilor^. C`nd ne d]m seama deaceste lucruri parc] ne vine s] d]m sfaturi Domnului;Doamne a\ veni \i eu dar depinde de ce m] chemi. Dac]m] pui mai mare peste na[iune sau biseric], da, iat]-m].Mi-e team] c] Dumnezeu nu caut] oameni pentru a\aceva. Aceste pozi[ii sunt deja ocupate. Mai sunt libereni\te posturi prin temni[e, prin gropi, prin arenelebatjocorilor \i El mai \tie pe unde. C`nd r]spunzi luiDumnezeu: %Iat]-m], trimite-m]^, El te trimite unde arenevoie iar tu nu trebuie doar s] accep[i ci s] fi bucuros s]mergi oriunde te-ar trimite.

"n ultimele clipe de istorie Dumnezeu '\i caut]ultimii lui oameni de trimis cu vestea m`ntuirii prin IsusHristos. Unde? El \tie. Cum? El hot]r]\te. Fii sigur c] nue\ti 'n afara c]ut]rii Lui. Nu e\ti trecut cu vederea ci 'ncentrul aten[iei Sale. Dac] p'n] acum nu s-a 'mt'mplat s]te sim[i %cel c]utat^, %omul printre oameni^, iat]-l acumpe Isus oprit 'n dreptul t]u zic`nd: %Caut un om^ \i'ntreb'ndu-Se %Pe cine s] trimit!^, de parc] ai fi numaitu \i El fa[] 'n fa[] \i de parc] altcineva %om printreoameni^ \i %cel de trimis^ n-ar mai fi. Binecuv'ntat] \iunic] ocazie s] zici: Cau[i un om, Doamne? Iat]-m]! �

Ve\ti Bune!... din Hollywood, Florida

de Sandu Popa

Unul din cele mai frumoase locuri pe care noirom`nii le apreciem este sudul Floridei, 'nconjurat] deapele oceanului Atlantic, ap] cald] cu efecte benificepentru cei cu dureri reumatice \i musculare \i mai alespentru cei s]n]to\i, care pot alerga \i face exerci[ii de'not ore 'ntregi.

Aici, de peste 20 de ani, avem fra[i care laud] peDomnul. A\ aminti pe fratele Teofil Talpe\, care a'nceput lucrarea de pionerat, deschiz`nd prima Biseric]Baptist] din Hollywood. Mul[i dintre noi ne-am bucurat'n aceast] biseric] 'n timpul vacan[elor noastre dinFlorida. Din aceast] biseric] s-a proclamat cu putereCuv`ntul lui Dumnezeu, chem`nd oamenii la poc]in[] \ila o via[] dup] voia Domnului. "mi amintesc programelefrumoase de Cr]ciun \i Revelion cu mul[i copii \i tineri\i la un moment dat, cu cea mai mare fanfar] dinbisericile Asocia[iei noastre. Am mul[umit de multe oripentru aceast] biseric].

Dup] multe necazuri, aici 'n biserica dinHollywood, Dumnezeu a g]sit cu cale s] cheme unb]rbat care nu are preten[ii de mare teolog, evanghelistcu multe titluri, dar are ceea ce lui Dumnezeu "i place:smerenie \i credincio\ie, ascultare de Cuv`nt. Dup]mult] rug]ciune, biserica l-a chemat pe fratele GeorgeDancea la o lucrare grea de vindecare a r]nilor, deunitate 'n Trupul lui Hristos \i de predicare aEvangheliei curate a chem]rii la slava ve\nic].

Am fost invitat de fratele Dancea vara trecut], s]petrec dou] duminici cu d`n\ii. Am fost impresionat derug]ciunile fra[ilor pentru lucrare \i pentru noul p]stor,pentru 'ntoarcerea celor care au fost obliga[i s]p]r]seasc] adunarea \i pentru tineretul bisericii.

Vorbind cu fratele Dancea, am 'n[eles c] prioritateadin lucrare este s] devin] cu to[ii oameni ai rug]ciunii,s] \tie s] fie gata de iertare \i s] aib] o inim] deschis]pentru Cuv`ntul lui Dumnezeu. Domnul Isus le-a spusucenicilor: %Toat] puterea Mi-a fost dat] 'n cer \i pep]m`nt.^ "n numele acestei puteri, noi copiii Lui trebuies] mergem \i s] lucr]m la r]sp`ndirea Cuv`ntului Sf`nt.|tiind c] este greu s] faci o lucrare de %repara[iespiritual]^ de unul singur, fratele Dancea a luat leg]turacu fra[ii p]stori din localitate \i cu cei din Asocia[ie, dindiferite biserici. Mul[i au fost gata s] vin] \i s] ajute larefacerea spiritual] a acestei biserici, care 'n urm] doarcu trei ani a fost cea mai mare biseric] baptist] din

— 10 —

Florida, ca apoi s] r]m`n] doar la c`teva zeci de suflete."n luna noiembrie 2000, 'mpreun] cu c`[iva fra[i

p]stori din loc, fratele Talpe\ Teofil \i fratele VanceaFlorin, fratele Dancea a organizat o s]pt]m`n] deevanghelizare, la care l-a invitat pe fratele Paul Negru[,evanghelist vestit \i pre\edintele Uniunii din Rom`nia."n[elg`nd c] Domnul 'l cheam] la o nou] etap] spiritual]din activitatea muzical], fratele Burc] Florea din NewYork a hot]r`t s] se mute definitiv 'n Florida. Timp deluni de zile, fra[ii \i surorile din Florida s-au rugat pentruaceast] s]pt]m`n] de evanghelizare. Corurile unite \ifanfara, tinerii \i copiii au f]cut repeti[ii ca totul s] fief]cut ca pentru Domnul.

"ntr-una din predici, fratele Negru[a spus o 'nt`mplare care mi-adat deg`ndit. Era vorba despre organiza[iacer\etorilor. Trei ce\etori s-auorganizat \i au decis c] ce vor aduna 'nziua respectiv], seara vor pune'mpreun] \i se vor bucura to[i trei. "nprima sear], abia au a\teptat s] se'nt`lneasc]. Primul le-a spus c] el aprimit un cartof mare \i frumos. Celde-al doilea primise o m`n] de orez, iaral treilea primise ni\te oase pe care mair]m]sese ni\te carne. Bucuro\i, auhot]r`t ca fiecare s] pun] ceea ceprimise, 'n aceea\i crati[] \i s] fac] ociorb] bun] pentru cin]. |i pentru c]aveau 'ncredere unul 'n cel]lalt,trebuia s] mearg] fiecare la oal] \i s]pun] tot ce a primit acolo. Primul, pec`nd se ducea s] pun] cartoful 'n oal],s-a g`ndit: %Ce-ar fi s]-l [in cartofulacesta pentru mine, pentru c] dac] vinecel cu orezul \i pune 'n oal], orezul seumfl], apoi cel]lalt va pune carnea \i os] ias] o ciorb] bun], a\a c] nici nu seva observa c] lipse\te cartoful.^ Dup]ce se face c] arunc] cartoful, se 'ntoarce la cei doiprieteni. Cel cu orezul, 'n drum spre oal] se g`nde\te c]ar trebui s] [in] orezul \i s]-l m]n`nce singur, alt]dat],pentru c] dac] ceilal[i doi pun cartoful \i carnea, va fi ociorb] foarte bun] \i poate nimeni nu va observa lipsaorezului. Se face \i el c] arunc] orezul, \i se 'ntoarce'napoi la prietenii s]i. Al treilea, cel care avea oasele cucarne, s-a g`ndit c] dac] este un cartof \i orez 'n oal], seva face o ciorb] destul de groas], a\a c] nici nu se vaobserva c] lipse\te carnea. Bine'n[eles, se 'ntoarce \i elf]r] a l]sa carnea. Dup] ce au mai povestit o vreme, le-avenit foamea \i s-au hot]r`t s] m]n`nce. |i au m`ncat 'n

seara aceea, exact ceea ce a pus fiecare 'n oal] – ap]clocotit].

"n casa Domnului, m`ncarea este bun] pentru c] Eleste acolo. Dar fiecare trebuie s] aducem c`te ceva – 'nprimul r`nd, rug]ciuni de mul[umire, c`nt]ri de laud], \ivom pleca 'ntotdeauna satisf]cu[i de la casa Domnului(s] nu uit]m d]rnicia). Toate darurile bune se pogoar] desus de la Tat]l luminilor.

F]r] Domnul Isus nu exist] m`ntuire. El "nsu\ispune: %Eu sunt Calea, Adev]rul \i Via[a. Nimeni nuvine la Tat]l dec`t prin Mine.^ "n ultima predic], frateleNegru[ a descris cerul, locul unde credincio\ii de

pretutindeni se vor bucura pentru toat]ve\nicia. Acel loc, Domnul Isus ne-aspus c] se duce s]-l preg]teasc] pentrumine \i pentru tine. Dar a l]sat aiciDuhul Sf`nt pentru ca s] nepreg]teasc] pe noi pentru acel loc.Acolo nu po[i intra nepreg]tit,nesfin[it. Trebuie s] fii dezlegat de totce nu este sf`nt \i curat, \i aceasta sepoate face doar prin s`ngeleM`ntuitorului nostru. {inta final] ac]l]toriei noastre este cerul, estecentrul Universului, acolo unde se afl]scaunul de domnie al lui Dumnezeu,unde nu vor mai fi boli \i necazuri,unde noi cei r]scump]ra[i vom aveaparte de ve\nicie, 'n care s] nebucur]m, l]ud`ndu-l pe Cel care S-af]cut una cu noi \i a murit 'n loculnostru. Slav] Lui pentru dragostea Sa!

A fost o s]pt]m`n] binecuv`ntat],zile de zidire spiritual], zile devindecare a r]nilor, prin putereaDuhului Sf`nt. Au fost momente depredare, de m`ntuire a sufletelorpierdute.

Cu ajutorul Domnului, biserica deaici are \i un post de radio cre\tin, prin care r]sp`nde\teCuv`ntul Sf`nt pentru cei din Florida, 'n fiecare s`mb]t]de la 7 la 7:30 seara. Programele se transmit \i 'n [ar],prin postul de radio de la Timi\oara, cu titlul %Rom`niide peste m]ri.^ Mul[umim Domnului pentru aceast]lucrare care a adus speran[] \i motiva[ie 'n mijloculfr][iet][ii din Florida. A\ dori s] amintesc \i fra[iimusafiri din Texas, Chicago \i New York, 'mpreun] cumul[i p]stori \i tineri din zon].

Un nou 'nceput de lucrare, cu un popor dup] inimalui Dumnezeu, cu slujitori \i robi ai Marelui St]p`n, gatas] fac] totul pentru r]sp`ndirea Evangheliei. �

— 11 —

"n lucrarea Domnului

de Ioan Bradea, sr.

Dac] ai chemarea sf`nt]s] sluje\ti,

G`ndul care te fr]m`nt]e s] porunce\ti!

N-asculta îndemnul, frate,nu vine de sus,

Cu umilin[] se poatesluji lui Isus!

A te da pe tine însu[ipild] bun],

E\ti chemat s] nu insul[i,ca s] ai cunun]!

Prive\te-l pe-al t]u aproape,ca tine mai sus,

Nici un bine s] nu-[i scape;urc] tot mai sus!

Dac] vrei ca-n ve\niciis] ai prosl]vire,

Sluje\te Domnului cu vrednicii,ca în nemurire!

P`inea Vie[iipentruRom`niade Petre Pincu

"n vara anului 1995 ne-am 'ntors 'n Rom`nia, laRe\i[a, ora\ul de unde am plecat 'n 1981. "n luna August1995 am participat la 'nt`lnirea fra[ilor p]stori dincomunitatea de Timi\oara, organizat] 'n BisericaBaptist] din Boc\a. La consf]tuire au fost \i fra[ii dincomitetul din Oravi[a, cercul din Oravi[a fiind f]r]p]stor de mai mult timp. Acolo l-am 'nt`lnit pe fr. NovacSamuil], care atunci era diaconul bisericii din Oravi[a,\i la insisten[ele fr. Novac am acceptat s] ajut]mbisericile Oravi[a, Ciclova Rom`n], R]chitova,M]idan, Agadici, \i Ticvaniu Mic, care formau cerculOravi[a, ajutat \i de fr. p]stor Vr`ncu[a de la Anina. Amlocuit pentru un timp 'n casa pastoral] din Oravi[a,organiz`nd programul bisericilor 'n a\a fel ca 'n fiecareduminic] s] ajung cu so[ia la cele \ase biserici alecercului, iar peste s]pt]m`n] 'n fiecare sear] la ora derug]ciune din fiecare biseric]. Domnul ne-a dat har,astfel ca 'n anii 1996-1998 am avut 'n cerc \aptebotezuri, 'n Oravi[a, la R]chitova, \i Ciclova Rom`n].Tot 'n aceast] perioad] am renovat \i biserica dinTicvaniu Mic, construit] 'n anul 1927, de fr. p]storGhi[] Linta din N]ida\, cl]direa fiind foarte deteriorat]'n interior c`t \i 'n exterior. Har binecuv'ntat, c]ci laterminarea lucr]rilor de renovare am avut \i primulbotez 'n Ticvaniu Mic. Domnul Isus ne-a 'nso[it prinf]g]duin[a Sa, \i 'n anii care au urmat am avut 'nc]patru botezuri 'n aceea\i localitate. "n prim]vara anului1996, ajutat de fr. Vr'ncu[a \i de tineretul din Oravi[a,am 'nceput s] lucr]m \i 'n comuna Ticvaniu Mare, undeera un singur frate la credin[] . Ast]zi biserica are ocl]dire nou] cu 100 de locuri \i 30 de locuri la cor.

"n 1998, 'n cercul Oravi[a a fost ordinat fr. ValiSfercoci, absolvent al Institutului Teologic dinBucure\ti, iar noi am preluat cercul Gr]dinari, de undea ie\it la pensie fr. Nicolae Constantin. "n Gr]dinari esteo Cas] de Rug]ciune nou] dedicat] 'n Septembrie 1998,\i 'n anul 2000 am avut acolo 2 botezuri cu 10 suflete.

Anul 2000, pentru Rom`nia a fost un an deosebit degreu. Dup] o iarn] lung] cu mult] z]pad], a venitprim]vara cu ploi \i 'n unda[ii, sute de familii r]m`n`ndf]r] locuin[e \i gospod]rii, iar vara \i toamna care a

urmat a fost at`t de secetoas] 'nc`t 3 luni nu a c]zut unstrop de ploaie. N-au fost gr'u, porumb, zarzavaturi, cidoar pu[ine fructe. Nici iarna aceasta n-a adus niciploaie nici z]pad]. Barajele \i f`nt`nile au secat, apafiind drastic ra[ionalizat] at`t la ora\e c`t \i la sate.Spiritual 'ns] a fost un an de har: am organizat la SascaRom`n] , pe r'ul Nera, o tab]r] de 2 s]pt]m`ni cutinerii din zona Cara\, la care am avut 165 de tineri,printre ei au fost \i copii de la Orfelinatul din Prilipe[.

Tot anul trecut am reconstruit \i Casa de Rug]ciunedin Carnecea, satul meu natal. Acest] biseric] a fostconstruit] de str]bunicul meu 'n anul 1923 pe terenuldin curtea casei str]mo\e\ti. Am dorit s] o renov]m, darfiind construit] din material lemnos, a fost asa dedegradat] 'nc`t am hot]r't s] o refacem de la funda[ie...

Dac] Domnul va 'ng]dui, 'n Aprilie ne vom 'ntoarce'n Rom`nia. Am cump]rat o cas] 'n satul Giurgiova, totpe Valea Cara\ului. Casa am demolat-o 'n toamnatrecut], iar 'n locul ei vrem s] 'n]lt]m o Cas] deRug]ciune.Toate acestea numai prin harul Domnului.V] rug]m s] ne ave[i 'n rug]ciune \i s] v] ruga[i \ipentru Rom`nia. Mai este har la Dumnezeu!

A Lui, a Domnului Isus, s]-I fie toat] slava! �

— 12 —

Botez la Ticvanul Mic; cl]direa bisericii din Ticvanul Mare

Cum a muritM`ntuitorul?de Paul Taylor

Mul[i istoricii, exper[ii 'n medicin] \i arheologii austudiat 'ndeaproape execu[ia Domnului Isus. Cu to[iisunt de acord c] moartea lui Hristos a fost una dintre celemai groaznice forme de suferin[], de pedeaps] capital]pe care mintea uman] a inventat-o. "n r`ndurile ceurmeaz], sunt descrise c`teva dintre lucrurile care nesunt dezv]luite 'n istorie, arheologie \i medicin] cuprivire la ultimele clipe 'nainte de moartea DomnuluiIsus. Chiar 'nainte ca suferin[a fizic] s] 'nceap],Domnul Isus a avut parte de durere l]untric]. Hristospurta povara 'ntregii lumi pe umerii S]i. Cu o zi 'naintede execu[ie, ucenicii S]i au m]rturisit c] L-au v]zut peDomnul Isus 'n agonie 'n muntele M]slinilor. Nu numaic] nu a dormit toat] noaptea, dar fr]m`ntarea de care afost cuprins, a f]cut ca transpira[ia Lui s] se prefac] 'ns`nge (Luca 22:44). A\a de mare a fost aceast]fr]m`ntare sufleteasc], 'nc`t vasele mici de s`nge s-aurupt 'n glandele sudoripare, emi[`nd pic]turi mari ro\iicare curgeau la p]m`nt. Acest stres sever se nume\tehematohidroz].

Dup] ce a fost 'nt`i pe m`nile iudeilor, acumDomnul Isus a ajuns 'n m`nile romanilor. B]t]ileprimite de la osta\ii romani, erau cunoscute ca fiindfoarte s`ngeroase, l]s`nd urme ad`nci pe corp. Romanii\i-au 'ntocmit biciurile 'n a\a fel 'nc`t acestea s] taie 'ncorpul victimei. B]t]ile acestea au fost concepute 'n a\afel 'nc`t s] fie extrem de dureroase. "n plus, acestea eraucauza str`ngerii unui lichid 'mprejurul pl]m`nilor.Coroana de spini era ap]sat] pe capul victimei, cauz`ndirita[ii severe \i dureroase nervilor de pe cutia cranian],iar aceasta ad]ug`nd la durerea care cre\tea cu fiecareor] care se scurgea.

"n aceste condi[ii, b]t]ile pe care le-a primit DomnulIsus ar fi fost destul s]-L omoare. Trupul Lui a fost plinde v`n]t]i, r]ni deschise de t]ieturi care s`ngerau. Fiindf]r] hran] \i ap] de mai mult timp, \i dup] o s`ngerare'ndelungat], deshidratarea Domnului Isus trebuie s] fifost critic]. Condi[iile au fost prielnice pentru ceea cedoctorii numesc %\oc,^ \i acest \oc poate foarte u\or s]duc] la moarte.

Durerea \i agonia cauzate de crucificare, au fostconcepute 'n a\a fel 'nc`t sub intensitatea lor, victimas]-\i doreasc] mai bine moartea, care putea s] 'nt`rzieuneori zile 'ntregi. Dr. Frederick Zugibe spune c]

str]pungerea nervului median de la m`n] poate provocadureri at`t de mari, 'nc`t uneori nici administrarea demorfin] nu amelioreaz] durerea aceasta. Durereaaceasta a fost descris] ca %o senza[ie de arsur], caretrece prin tot bra[ul ca un fulger 'nspre \ira spin]rii.^Ruptura nervului din picior cu un cui poate avea acelea\iefecte oribile.

Apoi, pozi[ia trupului pe cruce este conceput] 'n a\afel 'nc`t s] fac] respira[ia deosebit de dificil]. FrederickFarrar descria efectul inten[ionat al acestei torturi, a\a:%Moartea prin cucificare pare s] cauzeze durericumplite, sete, 'nfometare, ame[eal], febr] traumatic],ru\ine, tortur] continu], oroarea anticip]rii, \i toateacestea intensificate p`n] la maxim, dar nu 'ndeajunspentru ca victima s]-\i piard] cuno\tin[a.^ Un medicnumea at`rnarea pe cruce %o simfonie a durerii,^produs] de fiecare mi\care, \i fiecare respira[ie. Chiar \io adiere u\oar] a v`ntului putea s] cauzeze o dureresf`\ietoare 'n momentele acestea. Zugibe este de p]rerec] Domnul Isus a murit datorit] \ocului produs depierderea excesiv] de s`nge \i lichid, 'nso[it de \ocultraumatic cauzat de r]nile Lui \i de \ocul de inim].James Thompson a fost de p]rere c] Domnul Isus nu amurit nici de durerea sf`\ietoare, nici datorit] b]t]ilorsau crucific]rii, ci moartea Lui a fost cauzat] de agoniaprin care a trecut \i care i-a produs o ruptur] 'n inim].

— 13 —

Plecareade Vasile V. Moisescu

Voi cari 'mi pl`nge[i desp]r[irea

De-a[i \ti c`t de fericit s'nt,

Nu piere floarea din Iubirea

Ce m-a mutat de pe p]m`nt.

Ce dulce, s] prive\ti lumina

Ce se revars] pe p]m`nt,

Dar mai de pre[ 'mi e odihna

Ce-i dincolo de-acest morm`nt!

V-am fost 'mprumutat o vreme,

Ne-am bucurat \i-am suferit!

Ca \i pe mine-o s] v] cheme,

Acel ce toate-a r`nduit!

So[ia l-a l]sat studiind, iar peste trei ore c`nd s-a'ntors l-a g]sit pe genunchi \i plecat la Domnul, acas].Peste c`teva zile de la 'nmorm`ntare, a g]sit \i versurileacestea, pe care fratele B]bu[, de la care le avem, le-anumit %Plecarea^.

Motivul pentru care Thompson sus[ine aceasta este c]atunci c`nd soldatul roman i-a 'nfipt suli[a 'n inim] \i acurs s`nge \i ap], aceasta a fost eviden[a unei rupturicardiace, care trebuie s] se fi petrecut 'nainte de'mpungere. Al[ii sunt de p]rere c] numai o combina[iedintre o ruptur] a inimii \i at`rnarea pe cruce a putut s]duc] la rezultatul acesta. Dar oricare ar fi fost cauzamor[ii Domnului Isus, nu 'ncape 'ndoial] c] durereatrebuie s] fi fost de nedescris.

"nspre sf`r\it, unul dintre t`lharii de l`ng] DomnulIsus, 'n batjocur], i-a spus: %Dac] e\ti Hristosul,m`ntuie\te-Te pe Tine, \i m`ntuie\te-ne \i pe noi.^ Pu[ina \tiut criminalul acesta c] omul cu care vorbea, at`rnaacolo pe cruce 'n mod voluntar. El vorbea cu Creatorulnostru care ar fi putut s]-|i dezl]n[uiasc] toat] puterea'n univers, \i cu u\urin[] s] Se salveze. Dar Domnul Isusa r]mas 'n agonia \i suferin[a aceasta nu pentru c] ar fifost f]r] putere, ci datorit] dragostei Lui nem]rginitefa[] de omenire. El a suferit pentru a deschide caleasalv]rii pentru mine \i pentru tine. Prime\te dar darulpre[ios al dragostei lui Dumnezeu. �

Orizontulmameide Ani\oara Faur (Hickory, NC)

%Iat], fiii sunt o mo\tenire a Domnului^(Psalmul 127:3)

Schi[e de portretAproape to[i suntem familiariza[i cu celebrele schi[e ale

lui I.L. Caragiale: D-l Goe, Vizita. E memorabil] at`t

figura copilului obraznic, 'ncrezut \i prost crescut, c`t \i a

mamei care-\i s]ruta %pui\orul^, admir`ndu-i

%de\tept]ciunea \i sensibilitatea^ dup] fiecare n]zb`tie

f]cut].

Pe de alt] parte, [i-e dat s] vezi \i mame dure \i

m`nioase, care-\i articuleaz] copiii scurt \i f]r] multe

explica[ii, la cea mai mic] neaten[ie. Se pare c] aceste

mame au uitat %amintirile lor din copilarie^ \i 'ncearc] s]

fure \i copil]ria copiilor lor.

La un alt pol se

situeaza mama bl`nd] ca o

c]prioar] care-\i ocrote\te

cu mult] ging]\ie copila\ul

'n care-a pus at`tea doruri \i speran[e. De c`te ori el face

vreo %isprav]^, ea, s]raca, ro\e\te p`n]-n v`rful urechilor \i

nu \tie ce s] fac] mai 'nt`i, s]-\i cear] scuzele de rigoare

sau s]-\i ia copilul deoparte s]-l disciplineze…

Perspective divineDa, acestea ar putea fi perspectivele noastre, ca \i

p]rin[i, asupra rela[iei dintre noi \i copiii no\tri. Domnul

'ns], ne-a dat harul s]-L cunoa\tem pe El, \i acest lucru ne

schimb] 'ntrega perspectiv]. El, care este P]rintele 'ntregii

crea[ii, ne-a binecuv`ntat s] fim \i noi p]rin[i. Din toat]

crea[ia Sa, cel mai pre[ios pentru El este omul, sufletul lui.

El "nsu\i l-a modelat \i i-a dat un suflet viu. Toat] lumea

aceasta, cu toate comorile ei nu valoreaz] 'naintea Lui c`t

un copila\ neajutorat sau c`t un b]tr`n invalid. Domnul

Isus ne 'nva[] c] via[a, sufletul omului, reprezint] topul

valorilor umane (Matei 16:26). Mereu ne uime\te \i ne

cerceteaz] acest lucru. Nu e extraordinar c] Domnul ne-a

'ncredin[at nou], unor oameni plini de sl]biciuni, ceea ce

are El mai de pre[ 'n univers, via[a unui om! Acest lucru e

\i 'n]l[]tor, g`ndindu-ne la 'ncrederea acordat], dar e \i un

lucru care trebuie sa ne [in] mereu 'ntr-o stare de smerenie

\i dependen[] de Dumnezeu, av`nd 'n vedere marea

responsabilitate pe care o avem at`t fa[] de El, c`t \i fa[] de

umanitate, 'n general. Iat]-ne deci 'n postura de a 'nv][a s]

cre\tem %oameni ai lui Dumnezeu^ \i pentru Dumnezeu!

Totul ar fi perfect dac] dr]g]la\ii bebelu\i n-ar mo\teni

natura noastr] p]c]toas] (Psalmul 51:5), sau dac] ar

executa, f]r] murmur, la fel ca ni\te robotei, toate comenzile

\i sfaturile noastre binevoitoare. Din p]cate, istoria nu d]

curs dorin[ei noastre de perfec[iune. Noi 'n\ine suntem

uimi[i \i ru\ina[i de ceea ce e 'n stare natura noastra

dec]zut], iar genera[iile mai tinere, desigur, %ne 'ntrec^, 'n

acest sens.

Cu toate necazurile izvor`te din imperfec[iunile noastre

\i ale copiilor nostri, Cuv`ntul lui Dumnezeu e clar \i

actual: Copiii sunt o binecuv`ntare, %o mo\tenire, o

r]splat]^ de la Domnul (Psalmul 127:3-5). S]-i privim

deci ca pe o binecuv`ntare , indiferent c`t de %buni sau de

r]i^ ni se pare nou] c] sunt ei acum. Sufletul lor at`t de

pre[ios 'naintea lui Dumnezeu ne este 'ncredin[at nou]

pentru o vreme. |i aceste suflete at`t de scumpe se pot

pierde u\or, av`nd 'n vedere at`t natura p]c]toas] pe care o

au prin ereditate c`t \i societatea corupt] 'n mijlocul careia

tr]iesc. Din aceast] perspectiv], rolul mamei \i al familiei 'n

general e deosebit de

important. Mama e nu

numai prima fiin[] din

orizontul copilului, dar \i

cea care scruteaza zarea

\i-\i l]rge\te hotarul,

— 14 —

des[elenind noi terenuri, implor`nd binecuv`ntarea

Domnului peste casa \i odrasla ei. E dificil s] g]se\ti o

compara[ie potrivit] care s] descrie rela[ia

mam]-copil.Totusi voi 'ncerca…

G`ndi[i-v] c] a[i fi un ucenic al unui artist celebru,

care are de sculptat o pies] artistic] de o valoare

inestimabil]. Marele Artist, are 'ncredere 'n tine, '[i d] o

parte din materialul pre[ios de care dispune \i un proiect

dup] care trebuie s] modelezi cu mult] r]bdare materialul

primit. Poate trebuie s] treci materialul prin foc \i ap], ca

s]-l po[i modela sau c]li. Uneori va trebui s] folose\ti dalta

\i ciocanul, alteori doar o [es]tur] moale ca s]-i dai fine[e.

Mai presus de toate acestea 'ns], tu 'ns][i e\ti 'n atelier.

Marele Maestru te modeleaz] mai 'nt`i pe tine, n-ai ajuns

'nc] la des]v`r\ire. Domnul \tie lucrul acesta \i te

c]l]uze\te bl`nd ca pe o %oaie care al]pteaza^, iar adesea,

c`nd tu nu mai po[i, El "nsu\i ia mielu\eii 'n bra[e (Isaia

40:11). El \tie mai bine c`t de tare \i 'nc]p][`nat e

materialul pe care [i l-a dat, dar tot El are \i viziunea

lucr]rii finale. El \tie s] te 'nve[e c`nd st`nca trebuie lovit]

sau c`nd trebuie s]-i vorbe\ti doar, ca s] dea apa (Numeri

20:7-13). S] fim aten[i 'ns], ca din cauza m`niei, s] nu

lovim c`nd trebuie s] vorbim (Efeseni 6:4). Orice gest al

nostru are consecin[e eterne \i pentru noi \i pentru copiii

no\tri. S] nu uit]m deci, faptul c] ace\ti copii %minuna[i

sau 'nc]p][`na[i^, ne sunt d]rui[i de Domnul pentru o

vreme, ca s]-i model]m pentru El \i 'mpreuna cu El.

O alt] compara[ie poate fi cu a unui lucr]tor caruia i

s-a 'ncredin[at un ogor spre a-l sem]na sau a-l lucra 'n a\a

fel 'nc`t s]-l fac] s] dea ce are mai bun. Poate 'n ogor vor fi

\i pietre \i buruieni care 'mpiedic] dezvoltarea culturii,

poate vor fi mla\tini \i b]l]rii.

Lucr]torul are dou] posibilit][i, ori s] fie dezn]d]jduit

c] n-a primit un teren care s] nu-i dea at`ta b]taie de cap,

ori s] 'nceap] cu r]bdare s] culeag] pietrele, s] 'nve[e cum

se fac desec]ri, s] studieze structura solului s] vad] ce

cultur] i se potrive\te mai bine, s] sondeze terenul s] \tie ce

comori ascunse \i ce bog]tii naturale con[ine \i apoi s] vad]

cum le poate valorifica. C`te \i mai c`te trebuie s] 'nve[e

omul, c`t] trud] \i sudoare pe fruntea lucr]torului…

ConcluziiNu e un lucru tocmai u\or s] cre\ti un copil pentru

Domnul, mai ales acum la 'nceputul mileniului trei, dar,

'mpletind dragostea p]rintesc] cu dragostea de Dumnezeu,

vom transforma t]r`mul copil]riei pruncilor no\tri 'ntr-un

p]m`nt bine udat \i roditor.

Vom gusta 'nc] aici pe p]m`nt, sau poate , numai 'n

ve\nicii din roada care-a crescut din %lujerul^ pe care l-am

udat cu lacrimi \i rug]ciuni, \i c]ruia Domnul i-a dat

r]d]cini puternice, ploaie \i soare la vreme. �

M`ntuireap]c]to\ilorde Petru Popovici

La Pa\ti, acum aproape dou] mii de ani, Dumnezeu'n Hristos Domnul a s]v`r\it cea mai m]rea[], cea maibinecuv`ntat] \i cea mai fericitoare lucrare pentru timp\i eternitate: m`ntuirea p]c]tosilor. Ea a costat nespusde scump, dar planul lui Dumnezeu, s-a realizat. Totu\imilioane \i milioane de p]c]to\i 'nc] nu au aceast]m`ntuire. De ce?

"n ziua "nvierii seara, c`nd Domnul Isus S-a ar]tatucenicilor, le-a zis: %Cum M-a trimis pe Mine Tat]l, a\av] trimit \i Eu pe voi^ (Ev. Ioan 20:21). El a fost trimiss] s]v`r\easc] m`ntuirea noastr], iar ucenicii S]i au fosttrimi\i s] vesteasc] p]c]to\ilor m`ntuirea. |i ei au fostascult]tori, au plecat. De\i au 'nt`mpinat mari greut][i,au fost v`na[i, milioane dintre ei au fost martiriza[i,totu\i 'n primul veac Evanghelia, Vestea bun] am`ntuirii, a ajuns de la Ierusalim p`n] 'n India, 'nEtiopia, 'n Antiohia, 'n Atena, 'n Dobrogea, 'n Roma, 'nCirena, 'n Cartagena, Africa de Noord, \i chiar p`n] 'ninsulele Britanice. Pe la anul 200, Tertulian a scrisGuvernatorului c] o zecime din popula[ia ora\uluiCartagena era cre\tin], deci se bucurau de m`ntuireas]v`r\it] de Domnul Isus. O, unde e azi acea dragostepentru m`ntuirea p]c]to\ilor?

Azi avem catedrale, avem coruri, orchestre, fanfare,\i am dezvoltat un bisericism, dar p]c]to\ii sunt robi aiSatanei, du\i spre infern. Avem p]stori care au dezvoltatun predicatorism spre a distra pe s]rmanii p]c]to\i cemerg 'n iure\ nebunatic spre iad. Este l]sat] la o parteJertfa cu suferin[ele amare pentru m`ntuirea p]c]to\ilor.Ei strig] biruin[a Celui R]stignit spre a 'nveseli pe uniicare au forma religiei, dar care niciodat] n-au acceptats] se lapede de sine, ca firea lor s] fie r]stignit], \i nusunt p]rta\i jertfei Lui, nu au m`ntuirea sufletului, nusunt ucenicii Lui \i nu pot ajuta pe al[ii s] fie m`ntui[i.

Deci, exist] o m`ntuire mare, \i totu\i p]c]to\ii nusunt m`ntui[i, c]ci nu o cunosc. De ce? Fiindc] uceniciiDomnului nu ascult] de Domnul lor.

Doresc \i m] rog ca Duhul Domnului s] aprind] peto[i cei rn`ntui[i spre a c]uta s] salveze din valurile dep]c]to\enie multe suflete p`n] nu e prea t`rziu.Bisericile s] devin] dinamice 'n privin[a aceasta, ca 'nprimul veac. Iat] c`teva motive de ce trebuie s] salv]mpe al[ii:

— 15 —

1. Fiindc] Dumnezeu ne cere.Dumnezeu a iubit lumea, noi to[i \tim aceasta, \i

%Dumnezeu... voie\te ca to[i oamenii s] fie m`ntui[i \i s]vin] la cuno\tin[a adev]rului^ (1 Tim. 2:3). Iar luiEzechiel, Domnul i-a spus: %Tu trebuie s] ascul[iCuv`ntul care iese din gura Mea \i s]-i 'n\tiin[ezi dinpartea Mea... Spune-le: %Pe via[a Mea, zice DomnulDumnezeu, c] nu doresc moartea p]c]tosului, ci s] se'ntoarc] de la calea lui \i s] tr]iasc]. Intoarce[i-v],'ntoarce[i-v] de la calea voastr] cea rea! (Ez. 33:7,11).Ai spus tu aceasta altora? "l ascul[i tu pe Domnul ?

2. Fiindc] Domnul Isus ne-a poruncitaceasta.

El, Cel "nviat, a primit toat] puterea 'n cer \i pep]m`nt \i a zis ucenicilor S]i: %Duce[i-v] \i face[iucenici din toate neamurile, botez`ndu-i 'n NumeleTat]lui, al Fiului \i al Duhului Sf`nt. |i 'nv][a[i-i s]p]zeasc] tot ce v-am poruncit!^ (Ev. Matei 28:19,20).Noi ne ducem la al[ii sau st]m 'n cl]direa bisericii \ia\tept]m s] vin] ei la noi? Afar] lumea piere 'n p]cate \inoi ne 'nchidem 'n cl]diri. E necesar s] trecem la via[ade ascultare.

3. Fiiindc] Duhul Sfant la Rusalii a fostdat pentru aceast] slujire.

Ei erau 'n cas], dar au ie\it afar] 'ndat], c]cimul[imile au alergat s] vad] ce s-a 'nt`mplat. |i unoroameni vinova[i de r]stignirea Domnului Isus, prinputerea Duhului Sf`nt ei le-au m]rturisitm`ntuirea. Chiar 'nzestrarea cu darulvorbirii 'n alte limbi 'n[elese a fost dat spre aface de cunoscut celor prezen[i m`ntuirealui Dumnezeu, %fiecare 'i auzea vorbind 'nlimba lui (Fapt. 2:6). Convertirea celor de laRusalii nu s-a f]cut 'n Templu, nu 'n cas], ciafar]. O, de am da voie Duhului Sf`nt s] ne scoat] afar]!

4. Primii ucenici au f]cut lucrarea deaducere a altora la Hristos Domnul, desalvare a altora.

%Andrei a g]sit pe fratele s]u Simon, \i i-a zis: %Noiam g]sit pe Mesia^ (care t]lmacit 'nsemneaz] Hristos).|i l-a adus la Isus^ (Ev. Ioan 1:41,42). Tu ai adus pecineva la Domnul? Filip a g]sit pe Natanael \i 1-a adusla Domnul Isus (Ev. Ioan 1:45,46). Despre credincio\iide la 'nceput citim 'n Fapte 5:42: %|i 'n fiecare zi, 'nTemplu \i acas], nu 'ncetau s] 'nve[e pe oameni, \i s]vesteasc] Evanghelia lui Isus Hristos^. Despre uniicredincio\i de azi nu se poate spune c] n-au 'ncetat, ci c]ei nici nu au 'nceput s] 'nve[e pe al[ii calea Domnului. O,Doamne, ai mil] de noi!

5. Biserica Domnului Isus peste veacuria f]cut lucrul acesta.

Dup] martirajul lui |tefan la Ierusalim \i prigoanadesl]n[uit] de Saul din Tars, to[i ucenicii Domnului,afar] de apostoli, au plecat din Ierusalim. Dar %cei ce se'mpr]\tiaser], mergeau din loc 'n loc, \i propov]duiauEvanghelia^ (Fapte 8:4). %C`[iva oameni din Cipru \idin Cirena, care au venit la Antiohia, au vorbit \i grecilor\i le-au propov]duit Evanghelia Domnului Isus. M`naDomnului era cu ei \i un mare num]r de oameni s-au'ntors la Domnul^ (Fapte 11:20,21). Acela\i lucru 'lconstat]m la Filipi (Filipeni l :4-5), la Colose (Colosenil:6), la Efes (Fapte 19:8-10), \i peste tot. De-a lungulistoriei, g]sim c] adev]ra[ii ucenici ai Domnului, cusuferin[e, b]t]i, cu mari jertfe, au c]utat m`ntuireap]c]to\ilor.C`nd Cornea, Cri\an, Brumar, Igna, |uve[,V]r\]ndan, Vanci, Vica\, Slev, Dr]gil], Negrei, Baban,Hodoroab], Motrescu, T]rniceru s-au poc]it de p]catelelor \i au primit harul m`ntuirii, ei au spus \i altora vesteabuna a m`ntuirii. A\a, Evanghelia a ajuns p`n] la noi.Biserica a fost agresiv], to[i cei m`ntui[i au c]utat s]smulg] din robia p]catelor \i a Satanei suflete scumpe,care s] primeasc] m`ntuirea lui Dumnezeu. F]ceauaceasta nu numai 'n localitatea lor, ci '\i puneau Biblia 'ntraist] \i mergeau prin comunele vecine s] spun] cumDumnezeu, 'n dragostea Sa, le-a iertat p]catele \i le-aschimbat via[a. |i oamenii aprin\i de Duhul Sf`nt, auaprins pe al[ii cu dragoste pentru Dumnezeu.

Azi avem libertate, ne bucur]m de mijloace detransport, avem toate posibilit][ile s] facem lucrarea desalvare a p]c]to\ilor, dar nu ne mi\c]m. St]m comozi \ine desf]t]m 'n bisericile noastre. Avem serviciifrumoase de 'nchin]ciune, ne rug]m \i vrem ca Domnuls] ne asculte pe noi, nu noi s]-L ascult]m pe El. Marea'ns]rcinare am l]sat-o pe umerii c`torva. Am devenitneascult]tori. Facem prea pu[in lucrarea de salvare asufletelor pierdute; de\i suntem 'n pantofi frumo\i,suntem descul[i, nu avem picioarele 'nc]l[ate cu r`vnaEvangheliei p]cii. Dar vom r]spunde fiecare 'n parte,c]ci va fi o zi a socotelilor. |i grea va fi aceast]r]spundere! E vremea s] ne poc]im fiecare de aceast]neascultare \i s] smulgem din foc pe c`t mai mul[i.Doamne, ajut]-ne prin Duhul Sf`nt 'ntru aceast]m]rea[] lucrare! �

— 16 —

%Pe acest Isus, Dumnezeu L-a 'n]l[at cu puterea Lui, \i L-a f]cut Domn\i M`ntuitor, ca s] dea lui Israel poc]in[a \i iertarea p]catelor. Noisuntem martori ai acestor lucruri, ca \iu Duhul Sf`nt, pe care L-a datDumnezeu celor ce ascult] de El!^ (Fapte 5:32)