UNIVERSITATEA ORADEAFACULTATEA DE PROTECŢIA MEDIULUI

SECŢIA:I.M.A.P.A.AN: IV

PROIECT:

Organe de masini folosite in constructia utilajelor tehnologice

PROF. COORDONATOR: Donca Gheorghe

STUDENTI: Lang Marcel Lascu Danut Tirb Ionut Veszi Mihai

Cuprins:

Cap 1 GENERALITATI ……………………………………….. 3

Cap 2 ORGANE DE ASAMBLARE …………………………... 4

Cap 3 ORGANE ALE MISCARII DE ROTATIE …………….. 7

Cap 4 ORGANE DE TRANSMISIE A MISCARII …………… 13

BIBLIOGRAFIE ……………………………………….. …….. 17

2

Cap. 1 GENERALITATI

Organele de masini sunt piese simple sau compuse care alcatuiesc mecanismele, dispozitivele, aparatele si alte parti componenete ale masinilor.

Difritele organe de masini, care alcatuiesc partile componente ale masinii sunt strans legate intre ele, prin rolul functional, trebuind sa imbrace diferite forme constructive adecvate care sa poata conduce la realizarea scopului pentru care au fost realizate.

Cu toata marea diferenta intre masini se observa totusi ca unele organe componente se intalnesc la majoritatea acestora avand roluri functionale identice si forme constructive foarte apropiate, de ex: nituri, suruburi, pene, arbori, lagare, cuplaje, roti dintate etc.

Din imbinarea corecta a acestor organe de masini (si a altora), rezulta diferitele tipuri de masini. Organele de masini trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa corespunda rolului functional pe care il au de indeplinit si scopul pentru care au fost conctruite;

- sa reziste solicitarilor la care sunt supuse pentru a prezenta siguranta in exploatare;

- sa reziste la uzura, asigurand o durata mare de functionare;- sa aiba forme constructive simple pentru a fi usor executate;- sa foloseasca materiale curente usor de prelucrat;- sa aiba un prêt de cost redus.

3

Cap. 2 ORGANE DE ASAMBLARE

Prin asamblare se intelege imbinarea a doua piese cu ajutorului unui organ de asamblare, in scopul de a creea o parte componenta dintr-un mechanism, dispozitiv, masina sau contructiie metalica oarecare.

Asamblarile pot fi fixe sau mobile. Asamblarile fixe nu permit nici o deplasare a pieselor asmblate una fata de alta, in timp ce asamblarile mobile permit miscari relative ale pieselor asamblate in timpul functionarii lor. La randul lor ambele tipuri de asamblari pot fi nedemontabile sau demontabile

Organele de asmblare cu ajutorul carora se realizeaza asamblarile sunt niturile, suruburile, penele si canelurile.

Nitul (fig.1)

Fig.1 Nit pop aluminiuEste un organ de maşină utilizat la realizarea îmbinărilor nedemontabile indirecte. Un

nit este format dintr-o tijă cilindrică (care poate fi tubulară) şi un cap iniţial. Un al doilea cap, numit cap de închidere, se formează în urma operaţiei de nituire. Nituirea se poate realiza manual sau mecanizat.

Clasificare după forma capului

o nituri cu cap semirotundo nituri cu cap cilindrico nituri cu cap tronconic înecato nituri cu cap semiînecato nituri cu cap tronconic

nituri tubulare popnituri nituri cu cap de închidere realizat prin explozie nituri tip pocnit cu cap de inchidere tip "floare"

Se deosebesc 2 feluri de imbinari nituite:

* imbinari prin suprapunere cu un sau mai multe randuri de nituri;*imbinari cap la cap cu una sau doua eclise;

4

Şurubul (fig.2)

Fig.2 surub hexagonal filetat total

Este un organ de maşină utilizat la realizarea îmbinărilor demontabile sau pentru transmiterea forţelor şi a mişcărilor. Se foloseşte împreună cu organul de maşină pereche, numit piuliţă. Şurubul se compune dintr-o tijă cilindrică sau conică filetată, pe toată lungimea sau numai pe o porţiune şi un cap. Există un caz particular în care filetul ia forma unei spirale pe o suprafaţă plană. Acesta se aplică la construcţia universalului cu trei bacuri. Filetul este o nervură elicoidală dispusă pe o suprafaţă cilindrică sau conică. În cazul şuruburilor această suprafaţă este exterioară, iar în cazul piuliţelor ea este interioară. Există şi un caz particular de filet când o spirală este dispusă pe o suprafaţă plană.

Clasificarea filetelor

după numărul de începuturio filete cu un începuto filete cu două sau cu mai multe începuturi

după profilul filetuluio filete cu profil triunghiular

filete metrice filete măsurate în inci (ţoli)

o filete cu profil pătrato filete cu profil trapezoidalo filete cu profil semirotundo filete cu profil ferăstrău

după sensul de înfăşurare al eliceio filete pe dreaptao filete pe stânga

după forma piesei filetateo filete cilindriceo filete coniceo filete plane

după mărimea pasuluio filete cu pas normalo filete cu pas fin

Imbinarile prin filetare sunt de diferite tipuri si anume:

- imbinarea prin surub fara piulita folosind suruburi cu cap hexagonal, cilindric crestat, cu cap inecat crestat;

- imbinarea prin surub cu piulita;

5

- imbinarea prin prezon cu piulita;

Penele (fig3)

Fig.3 Pene obisnuite STAS 1004

Sunt organe de masini necesare la realizare de asamblari demontabile pentru transmiterea unor forte mari. Ele servesc la imbinarea diferitelor piese rotitoare pe arbori. Imbinarile prin pene sunt mult folosite in constructia de masini, deoarece sunt simple, precise si ieftine si se pot monta si demonta usor. Penele se executa din otel carbon obisnuit cu caracteristici mecanice superioare piselor asamblate; se executa prin forjare si prelucrare ulterioara prin aschiere. *Dupa pozitia penei fata de directia sarcinei de transmis si fata de axa longitudinala a pieselor imbinate penele pot fi: transversale si longitudinale. *Dupa forma sectiunii transversale si dupa rolul functional penele longitudinale pot fi cu strangere si paralele.

Canelurile (fig.4)

Fig.4 a- canelui dreptunghiulare STAS 1768 b – caneluri triunghiulare STAS 7346 c – caneluri in evolventa STAS 6858

Prin caneluri se intelege un numar de canale pelucrate in lungul arborilor care se folosesc la acel sistem de asamblare demontabila mobile, numiti arbori canelati. Butucul rotii respective, care se asambleaza cu arborele va avea interiorul deasemenea canelat, dar in mod conjugat pentru a asigura imbinarea pieselor.Dupa forma profilului sectiunii transversale canelurile pot fi:-dreptunghiulare-in evolventa

-trapezoidale-rotunde

6

-triunghiulare

Dupa felul centrarii:-cu centrare interioara, pe diametrul interior “d “ al arborelui canelat-cu centrare exterioara, pe diametrul exterior “D” al arborelui canelat;-cu centrare laterala;

Imbinarile prin caneluri sunt superioare celor cu pene longitudinale intrucat prezinta urmatoarele avantaje: centrare precisa, capacitate mai ridicata de transmitere a momentelor de torsiune si posibilitate de transmitere a acestora in ambele sensuri. Un dezavantaj ar fi doar costul mai ridicat.

Cap.3 ORGANE ALE MISCARII DE ROTATIE

Organele miscarii de rotatie transmit puterea de-a lungul lantului cinematic al mecanismului sau al masinii din care fac parte. Organele care apartin miscarii de rotatie propriu-zisa sunt: arborii, osile, lagarele, cuplajele si ambreajele. Unele organe din aceasta categorie au un rol static de sustinere a altor organe cum sunt osiile si lagarele, iar altele din contra au un rol dinamic cum sunt arborii, cuplajele si ambreajele.

Arbori (fig.5, fig. 5.1)

Fig.5 Partile componente ale unui arbore: corpul arborelui (a); porţiunile de calare (b); porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui.

Sunt organe de masini sub forma de bare, care prin miscare de rotatie in jurul axei lor transmit un cuplu sau moment de torsiune. Dupa constructia lor arbori pot fi drepti sau cotiti. Arbori drepti se executa din otel carbon cu rezistenta de rupere de 50-60 kgf/mm2, prin forjare, prin laminare sau prin turnare. Dupa pozitia pe care o au la montaj si dupa modul de functionare se deosebesc: arbori orizontali, verticali si inclinati. Dupa sensul de transmitere a puterii mecanice intre doi arbori se deosebesc un arbore conducator si un arbore condus. La un arbore drept se disting 3 parti: *corpul 1 pe care nu se afla organe de trasmisie si nici organe de sustinere ; * fusurile 2 care servesc la sustinerea arborelui in lagare; *partile de Calare 3, pe care se monteaza diferitele organe de transmitere (roti dintate, cuplaje etc.)

a b c

Fig. 5.1 Forme constructive pentru canale de pană sau caneluri practicate în arbore

7

Axe (osii) spre deosebire de arborii, axele nu transmit momentele de torsiune, fiind solicitate numai la incovoiere. Cand axele se folosesc la sustinerea rotilor la vehicule se numesc osii. Dupa modul de functonare osiile pot fi: fixe si rotitoare.

Fusurile (fig. 6)

Fig.6 tipuri de fusuri

Sunt portiunile arborilor care vi in contact cu lagarele de sustinere . Dupa directia fortelor care se transmit prin fus, se deosebesc fusuri radiale, axiale si radial axiale. Dupa pozitia de montaj fusurile radiale pot fi: de capat, frntale si intermediare. Dupa form lor constructive fusurile de capat pot fi: cilindrice, conice, sferice si canelate cu sectiune dreptunghiulara sua trapezoidala. Intrucat lagarele obisnuite sunt cu frecare cu alunecare pe cuzineti, fusurile trebuie finisate ingrijit cu o rugozitate foarte mica cuprinsa intre 0,8-1,5 microni. Pentru a rezista in timpul functionarii la frecare fusuile se calesc superficial sau se durifica prin cementare.

Lagarele sunt organele masinilor-unelte in care se rezema si se rotesc axele sau arborii. Ele trebuie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale:

-sa asigure precizia ghidarii radial-axiale;-sa functioneze in conditii bune la rasucire si turatii variabile in limitele largi, fara

incalzire, intepenire sau gripare si cu uzura redusa- constructive sa fie executate la dimensiuni reduse- sa permita montare si demontare usoara a arborilor si axelor, precum si reglarea

usoara a jocurilor prdosuse de uzura.

Dpdpv constructive, lagarele folosite in constructia utilajelor sunt de 2 feluri: cu alunecare si cu rostogolire.

1). Lagarele cu alunecare se folosesc in urmatoarele scopuri:-la rezemarea axelor principale cu miscare inceata, unde pot avea o constructie simpl;-la axele principale cu fusuri de diametru mare, unde utilizarea lagarelor cu rostogolire pot prezenta unele dificultatiIn general lagarul cu alunecare consta dintr-un corp, in interiorul caruia se afla o busca, denumita cuzinet. Fusul arborelui intra in interiorul cuzinetului.Forma constructiva a lagarelor cu alunecare e determinata de forma cuzinetilor.In functie de forma fusului si de modul de reglare pentru eliminarea jocului produs de uzura, cuzinetii se construiesc:

-cilindrici in interior si exterior si din 2 jumatati pentru a permite reglarea.-cilindrici in interior si conici in exterior,

Lagarele cu alunecare prezinta urmatoarele avantaje:-sunt simple-asigura o precizie mare montarii

8

-sunt rezistente la vibratii si functioneaza fara zgomot

Ca dezavantaj se pot mentiona:

-durata de functionare relative scurta-intretinere in exploatare costisitoare- frecare mare la pornire si in timpul functionarii.Părţile care alcătuiesc cupla cu frecare cu alunecare sunt cuzinetul (radial sau axial) şi

fusul – pentru lagărele radiale, respectiv patina – pentru lagărele axiale (fig. 7).

Fig. 7

2). Lagarele cu rostogolire. (Fig. 8)

Fig.8 Partile componente ale unui rulment: inel exterior (1), cu cale de rulare la interior; inel interior (2), cu cale de rulare la exterior; corpuri de rostogolire (3) şi colivie (4).

9

Datorita conditiilor in care lucreaza lagarele, rulmentii sunt executati intr-o diversitate mare de tipuri, care sa corespunda sarcinilor la care sunt solicitati si conditiile de exploatare prescrise.Rulmenti folositi in constructia utilajelor se clasifica astfel:

* Dupa directia de actionare a fortei de incarcare principala, rulmentii pot fi:

-radiali, pentru sarcini radiale ( cu bile si role cilindrice);-radiali-axiali, care pot prelua, pe langa sarcinile radilale si sarcini axiale reduse (cu role conice, cu bile pe cale rulare adanca);- axiale pentru sarcini axiale (cu bile sau cu role conice)

* Dupa forma corpurilor de rulare, rulmentii pot fi:- cu bile, - cu role cilindrice, - cu role conice, - cu role butoi, - cu ace.

*Dupa numarul randurilor corpurilor de rulare, rulmentii pot fi: cun un singur rand, cu doua randuri si cu mai multe randuri.

Lagarele cu rostogolire prezinta urmatoarele avantaje: - pot prelua sarcini mari, -au o durata de functionare mare, - au o greutate mica si se inlocuiesc usor fiind executate in serii mari, - frecarea la pornire si in timpul functionarii este foarte redusa; ca dezavantaje se pot mentiona: - nu amortizeaza vibratiile rigide, - produc uneori zgomot in timpul functionarii, - nu se pot repara si deci in caz de defectare trebuie inlocuite.

Cuplajele (fig.9)

Fig. 9 Cuplajul cu bucsa

Sunt organe de masini care servesc la imbinarea a doi arbori coaxiali, adica montati in continuare, in scopul de a asigura transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la celalalt.Cuplajele sunt folosite uneori si ca dispozitivede siguranta pentru a preveni ruperile de piese ce s-ar putea produce in cazul unor suprasarcini. Cuplajele pot fi: fixe, mobile si de siguranta.

1) Cuplajele fixe asigura o legatura stransa intre arbori, solidarizandu-I si facandu-I sa lucreze ca unul singur. Ele dau o asamblare rigida fara a permite vre-o deplasare relative a arborilor.Cuplajele fixe trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

10

-sa poata fi usor montate si demontate;-sa amortizeze socurile si vibratiile;-sa functioneze fara zgomot;

Cuplajele fixe folosite in constructii de utilaje pot fi: rigide, rigide cu discuri, elastice cu discuri si cardanice.

a) Cuplajele rigide cu discuri sunt folosite pentru cuplarea permanenta a doua axe coaxiale. Ele se compun din doua discuri montate prin presare pe capetele axelor si asigurate contra deplasarii axiale si rotirii cu cate o pana longitudinala inalta. Cele doua discurise poate lega rigid cu 4-6 suruburi. Pentru asigurarea coaxialitatii axelor, discurile sunt prevazute cu degajari sau cu inele de centrare.

b) Cuplajele elastice cu discuri permit mici abateri de la coaxialitatea axelor legate datorita elementelor elastice. Aceste abateri nu depasesc 1mm. Un cuplaj elastic se compune din doua discuri metalice, montate coaxial pe capetele celor doua axe. Discurile se cupleaza cu suruburi cu gat tronconic 2 fixate cu piulite in unul din cele doua discuri. Elasticitatea legaturii se realizeaza prin deformatiile rondelelor elastice 3 care imbraca buloanele.

c) Cuplajele cardanice stabilesc o legatura articulata intre doua axe care formeaza in unghi alfa constant sau variabil. Cuplajul cardanic este format din doua furci 1 si 2 montate pe capetele axelor si articulate intre ele cu ajutorul unei cruci 3 denumita cruce cardanica.

2) Cuplajele mobile servesc pentru stabilirea sau intreruperea unei legaturi temporare intre doua axe sau intre un ax si rotile dintate montate pe acestea.

Cuplajele mobile folosite la utilaje sunt cu gheare sau cu dinti.

a) Cuplajele cu gheare se compun din doua mansoane (semicuple) prevazute pe partea lor frontala cu gheare. Una din semicuple 1, se fixeaza pe un ax, iar cealalta 2 se monteaza mobil pe celalalt ax, cu doua pene de ghidare 3. Pentru cuplare si decuplare, semicupla 2 este deplasata cu o furca 4, spre cea fixa.

b) La cuplajele cu dinti , unul din semicuplaje este format dintr-o roata cu dantura exterioara 1, iar celalalt dintr-o roata coaxiala cu danturo interioara 2, ambele avand acelasi numar de dinti si modul.

Ambreajele (fig.10)

fig. 10 Ambreiaj mecanic; A=cuplat, B=decuplat

11

1. ax primar (arbore cotit); 2. volant; 3. disc ambreiaj; 4. placa de presiune; 5. arc; 6. ax secundar; 7. rulment de presiune; 8. carcasă; 9. inele de susţinere; 10./11. locuri de fixare

Sunt organe de masini care servesc la transmiterea miscarii de rotatie intre doi arbori coaxali, cuplarea si decuplarea facandu-se in timpul rotirii arborilor. Legarea celor doua axe se realizeaza prin frecarea unor elemente in contact.

La utilaje cuplajele se folosesc pentru mai multe scopuri:

- pornirea si oprirea utilajului- inversarea mersului

- schimbarea vitezelor

- schimbarea directiei de miscare

Dupa forma giometrica a suprafetelor de frecare, ambreajele cu frictiune sunt de mai multe feluri:

- plane (axiale)- conice

- cilindrice.

Cele mai folosite sunt ambreajele axiale sau plane avand o variatie in limite largi a diametrului si numarului discurilor de frictiune. La constructia utilajelor se folosesc ambreaje cu frictiune uscate sau a bai de ulei in cutia de viteze.

Ambreajele prezinta urmatoarele avantaje:

- cele doua axe pot fi cuplate si la diferente mai mari intre turatiile lor- cuplare se face fara socuri

- in cazul unor suprasarcini, cuplajul patineaza evitand distrugerea unor elemente de transmisie.

12

4. ORGANE DE TRANSMISIE A MISCARII

Definitie si clasificare. Organele de transmisie au rolul de a realiza miscarea principala de avans si pentru actionarea unor mecanisme auxiliare ca : pompele de ungere si de racier.Organele de transmisie folosite in constructia utilajelor sunt: curele, lanturi, roti dintate si roata-melcata, roti de frictiune.

a) Transmisii prin curele (fig. 11)

Prin curele de transmisie se intelege o grupa de organe sub forma de benzi flexibile continue, care transmit miscarea de rotatie si puterea intre doi arbori situati la oarecare distanta, prin infasurarea aderenta pe periferia unor roti pe curele. Curelele de transmisie se executa piele, textile simple si cauciucate etc.

Transmisiile prin curele se caracterizeaza prin:

- viteze de rulare mare (la curelele din piele la 35 m/s, iar curelele speciale de bumbac si matase ajunge la 40-50 m/s

- lipsa zgomotului in timpul functionarii

- amortizarea vibratiilor preluate de roata conducatoare

- transmiterea elastica a miscarii intre cei doi arbori.

Transmisiile prin curele se impart in:

- transmisii prin curele late- transmisii pin curelele trapezoidale.

13

1) La transmisiile prin curele late, arbori I si II poarta rotile de transmisie 1 si 3 peste care este trecuta cureaua de transmisie 2. Odata cu rotirea arborelui I se roteste si roata de transmisie 1. Datirita frecarii ditre curea si rotile de transmisie 1 si 3, miscarea de rotatie se transmite arborelui II. Astfel se realizeaza transmisia miscarii si puterii prin curea.

Arborele I se numeste arbore conducator, iar arboreal II, care primeste miscarea de la primul, se numeste arbore condus. Rotile transmisiei respective se numesc in acelasi mod roata conducatoare 1 si roata condusa 3.

Cand curea este trecuta peste rotile de transmisie, transmisia se numeste dreapta. In acest caz, rotile 1 si 3 se rotesc in acelasi sens. Daca rotile 1 si 3 se rotesc in sens contrar transmisia este incrucisata. Cand arbori I si II nu sunt paralei, transmisia se numeste semiincrucisata.

Pentru asigurarea aderentei necesare, curelele de orice fel se monteaza pe rotile de transmisie cu o intindere initiala. Cand aceasta intindere nu este posibila sau cand raportul de transmitere i > sau = cu 3 sau v > sau = 30m/s se recurge la folosirea rotilor de intindere

Elementele caracteristice ale transmisie sunt:

- diametrul rotii mici D1- diametrul rotii mari D2

- distanta intre axe A

- unghiul de infasurare a cureleui Beta

Valoarea minima a unghiului Beta= 160 de grade

Daca beta mai mare de 160 de grade se folosesc rolele de intindere a curelei.

2) Transmisiile prin curele trapezoidale se folosesc cand distantele dintre arbori si diametrele rotilor sunt mici.

In acest caz se folosesc mai multe curele inguste cu profil trapezoidal montate in parallel in canalele de pe obada rotilor de transmisie.

Avantajele curelelor trapezoidale:

- se executa usor fara cusatura cu dimensiuni standardizate- au o asezare buna si o aderenta mare in canalele rotilor

- eforturile ce se transmit arborilor pe crae snt montate rotile sunt mai mici decat la curelele late datorita tensiunilor initial reduse

- permite realizarea unor transmisii fara role pentru intinderea curelei.

b) Transmisii prin lanturi. (Fig12)

14

Fig. 12 Lanturi simple

Transmisiile prin lant cu zale si o singura pereche de roti permit realizarea unor raporturi de transmitere mari si constante. Ele se folosesc mai ales la miscarile de avans, la pompele de ungere si de racier.

Aceste transmisii sunt usor de montat si de demontat, rezista la socuri, ocupa loc redus si sunt sufficient de rezistente la uzura.

Dezavantaje:

- produc zgomot in timpul functionarii- necesita un paralelism strict al arborilor pe care sunt montate rotile de lant

- lantul se lungeste din cauza uzurii

- au mers neuniform dupa lungirea lantului.

Dupa forma constructiva lanturile de transmisie folosite la utilaje pot fi:

- cu eclise, bolturi si role cu zale scurte cu unul sau mai multe randuri- cu eclise dintate care sunt prevazute cu eclise conducatoare exterioare sau

interioare plasate intre eclisele dintate

c) Transmisii prin roti dintate. (fig.13)

15

Transmiterea miscarii prin roti dintate se foloseste in constructia cutiilor de viteze, de avansuri si pentru realizarea miscarilor auxiliare ale utilajelor.

Doua sau mai multe roi dintate fixes au libere care angreneaza intre ele formeaza un angrenaj. Partile componente sunt: corpul rotii, sub forma de disc la otile cu diameter mici ( sub 100 de mm) sa cu spite la rotile cu diameter mai mari, butucul rotii prevazut cu canal de pana pentru fixarea rotii pe arbore si coroana rotii, pe partea periferica pe care se afla dantura rotii.

De obicei rotile unui angrenaj au dimensiuni diferite pentru a multiplica sau demultiplica turatia arborelui conducator. Clasificare angrenajelor se face dupa urmatoarele criterii:

- pozitia relative a arborelui- forma suprafetelor exterioare ale rotilor

- particularitatile de tangenta (interioara si exterioara)

- dupa raportul de angrenare realizat.

d) Angrenajul melc-roata melcata. Cu aceste angrenaje se pot transmite eforturile si miscarile de rotatie intre doi arbori cu axele incrucisate. Ele se folosesc la diferite mecanisme ale utilajelor de exemplu: in constructii de reductoare, cutii de viteza si de avans etc.

Profilul melcului poate fi cilindric si globoidal.

Avantajele angrenajelor cu melc sunt:

- posibiliatetea de a se reduce turatia intr-un raport de transformare- functionare lina si fara zgomot

Dezavantaje:

- imposibilitatea de a se realiza raport de transmitere mic- dificultati de executie

- montare dificila

16

- randament mai redus.

e) Rotile de frictiune sunt organe ale transmisiilor mecanice care transmit puterea si miscarea de rotatie intre doi arbori prin frecarea care se naste la periferia acestor roti aflate in contact. Transmisia prin fictiune este conditionata de doi factori: coeficientula de frecare si apasarea rotilor. Cresterea coeficientului de frecare poate fi realizata prin folosirea unor materiale cu aderenta mare care se aplica pe periferia rotilor cum ar fi: lemnul, piele, nylonul, cauciucul, ferodoul etc.

Transmisiile cu roti de frictiune pot fi: cu raport de transmitere constant si variabil. Transmisiile cu raport de transmitere constant folosesc trei tipuri de roti de frictiune: roti cilindrice, conice si canelate.

Tansmisiile cu raport de transmitere variabil permit schimbarea raportului de transmitere si deci schimbarea turatiei chiar in timpul mersului din care cauza se numesc si variatoare de turatii.

Variatoarele de turatii se folosesc pentru reglarea continua a vitezelor de lucru in lantul cinematic principal sau de avans.

Bibliografie:

1. Drobotă V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe de maşini şi mecanisme – manual pentru licee industriale şi agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a şi şcoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucuresti, 1993.

2. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maşini şi mecanisme, Manual pentru subingineri, Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1980.

3. Mlădinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de maşini şi mecanisme, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.

Sitografie:

17

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eurub

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Organe_de_ma%C5%9Fini

3. http://facultate.regielive.ro/cursuri/organe_de_masini.html

18