u F la c ă r a , u i t p r o t e s t d e c a t i f e a

.Vasele m urdare” au lo s t ^ ^

După l(XjeaînvulSmînlului şi inscripfiih'bilingve .I m o b i l e l e - 'amănunte'pe listele de aşteptare taDamnaale UDMR? k Ca) j

Adevărul de Cluj organizează concurs pentm

ocuparea postului de director cu difuzarea, m data de 4

decembrie a.c., ora 13, la sediul redacţiei, strada Napoca, nr.

16. Cererile, însoţite de curriculum vitae, pot fl depuse pînă

la data de 3 decembrie, inclusiv, la camera nr. 5. Informaţii

suplimentare pot fi obţinute la telefon 19-73-07.

i-:

■ U Jy i

<

i

' * >$% 7r -

;

l T Q»

V J i

z i a r . H f f ţ î J t l - l i / / t- J ă

ANUL IX NR. 2138 ISSN 1220-3203

MIERCURI 26 NOIEMBRIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

Vremea va fl

normală din punct de

vedere termic, cu cerul

variabil. Vîntul va sufla în

general slab. Temperaturile

maxime vor fi cuprinse între

8-lOPC. Ieri, la Cluj-Napoca,

la ora 14, se înregistrau 8°C,

iar presiunea atmosferici era

de 728 mm Hg în creştere.

Meteorolog: Ioan GIURGIU.!n pagina a 16-a: harta

privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

OremaBiisre cum n-a mai fost altaVALER CHIOREANU

La sfîrşitul săptămînii trecute, liberalii au declarat la

Cluj-Napoca şi Alba lulia că nu sînt de acord ca o

guvernare proastă să continue la infinit şi că dacă totuşi se doreşte aşa ceva, apoi să se facă fără ei. Cu alte

cuvinte, liberalii păreau a fi gata să renunţe la participarea la guvernare dacă restructurarea Executivului nu le-ar fi oferit

Ministerul de Finanţe, admiţînd chiar să renunţe la cel al

Industriilor, unde Tăriceanu a făcut, în opinia lor, lucruri foarte bune. Şi fiindcă veni Vorba despre aceste lucruri foarte

bune, sâ amintim aici că ministrul liberal a declarat în legătură

cu disponibilizările din minerit că acestea n-au afectat

producţia de cărbune. Pentru ca luni să citim într-un cotidian central că minele din Valea Jiului nu pot onora cererea de cărbune energetic, fapt ce va aduce cunoscuta adiere de frig

în multe mif şi mii dc apartamente ale românilor. Asta însă pare a conta mai puţin decît reforma foarte reuşită şi total deosebită în plan european, “chiar mondial”, care s-a reuşit

h mineritul din România. - Liberalii doreau la sfîrşitul săptămînii trecute Ministerul

finanţelor pentru a-şi realiza politica lor financiară, deosebită (Jk i aliaţilor la guvernare, îndeosebi de aceea a ţărănistului

Mircea Ciumara. Ca răspuns la aceste pretenţii, Ion

Diaconescu afirma luni că dificultăţile apărute în activitatea

Ministerului de Finanţe “nu sînt legate de persoane”, considerînd că schimbarea lui Ciumara cu Viorel Cataramă,

sau George Danielescu sau Dan Ruşanu (nume propuse de

liberali) “nu ar aduce un suflu nou, revoluţionar” în mişcarea

banilor din ţară spre o reformă viabilă, cu rezultate concreta

h acest fel (este dc presupus) a încetat dorinţa PNL de a- şi afirma, într-adevăr “identitatea liberală”, care ar însemna

în domeniu, printre altele, reducerea fiscalităţii şi o lege unică a privatizării. •

Foarte interesantă în această bătălie pentru posturi în guvernul remaniat este atitudinea PD. Conform unei declaraţii

■Mi vechi a lui Petre Roman, social-democraţii ar fi fost

dispuşi sâ părăsească guvernul, nu şi coaliţia majoritară,

ouând ca premierul Ciorbea şi miniştrii ţărănişti rămaşi singuri să primească în continuare sprijinul de care au nevoie.

Liderii PD au fost mereu nemulţumiţi, în ultima lună de zile

& negocieri, că nu primesc un portofoliu în domeniul

rcformei - mai precis Ministerul Privatizării ce ar urma să se înfiinţeze odată cu restructurarea amintită a cabinetului

Ciorbea sau măcar conducerea FPS. De asemenea, PD nu doreşte numirea la Ministerul Agriculturii a deputatului Vasile Lupu, care şi el condiţionează acceptarea postului de

comasarea în acelaşi minister a apelor şi pădurilor, ceea ce a face să dispară din schemă un portofoliu deţinut în prezent

** I

£ f1 f. r > ' - 1 1

h f fi -••«. ■ •

: f Ş; ■

Învăţămîntul şi Sănătatea îşi unesc forţele pentru o cauză comună:

P re lu a re a de la P r im ă r ie a

d re p tu lu i de a o rg a n iz a l ic i ta ţ i i‘ Anul acesta, Primăria Cluj- ;

Napoca, prin ale cărei conturi vin banii de la Bugetul de stat destinaţi reparaţiilor curente şi capitale din spitale şi şcoli, a organizat, de una singură, licitaţiile. La, închidere de an,Inspectoratul Şcolar şi Direcţia sanitară Cluj au fost invitate pentru a înainta documentaţia viitoarelor lucrări, Primăria avînd

- intenţia răspicat enunţată de a rămîne organizatorul licitaţiilor.Ambele instituţii refuză acest lucru, argumentînd cu faptul că experienţa licitaţiilor din acest an a fost păguboasă. -Lucrările, începute cu mare întîrziere, riscă să nu fie finalizate din cauza lipsei de exigenţă în selectarea firmelor care au cîştigat licitaţiile.:

Mai/mult, Inspectoratul Şcolar afirmă că au fost efectuate lucrări acolo unde nu era cazul^ omiţîndu-se de pe listă unităţi şcolare care aveau nevoie stringentă de reparaţii, Un amendament sever a fost cel al lipsei din comisiile de licitaţie a beneficiarilor lucrărilor. .

Spitalele vor organiza propriile licitatii

r ; -

Luni, Primăria a cerut spitalelor să-şi desemneze oamenii în comisiile de licitaţie.

Ieri, directorul Direcţiei Sanitare

Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

M e d ie in iş t i i p a r t i c u la r i p ro te s te a z ă , d in n o u :

fR Q B Â 'P R A C f IC Ă t CONTESTATĂ

DiiE/S’I

Examenele de selecţie organizate de UMF „ Iuliu Haţieganu ", pentru absolvenţii facultăţilor particulare de medicină, şi farmacie, continuă să fie contestate. In urma deciziei Comisiei naţionale de evaluare şi acreditare, UMF Cluj-Napoca a fost cea aleasă pentru organizarea sesiunii de toamnă a examenelor de selecţie, prelicenţă. Balanţa a fost înclinată pentru Cluj, tocmai ca o recunoaştere naţională a profesionalismului şi obiectivitătii cadrelor universitare din medicina clujeană.

Protestele s-au făcut auzite încă de săptămînă trecută, după prima rundă de examene, cînd a fost amendat faptul că s-a aplicat, în devans, baremul de notare (pregătii pentru sesiunea din februarie). U.M.F. a recunoscut eroarea comisă, a redijicat-o, dar s-a dovedit a fi ferm în manifestarea exigenţelor în privinţa notării. ^

După primul show provocat

de proba scrisă, a urmat un al

doilea, provocat de proba

practică. -Ieri, absolvenţii

facultăţilor de stomatologie din

cadrul universităţilor particulare

au înaintat un protest

preşedintelui de comisie;, dl

prof.univ.dr. Bocşan, în care

erau enumerate opt nemulţumiri,

între care: nerespectarea H.G.

privitoare la valoarea taxei de

examen (550.000 lei, în loc de

104.000 cît prevede actul

normativ), . neafişarea

metodologiei de examen practic

înainte cu 24 de ore, modul se

susţinere, (pe foi volante,

nesemnate şi neştampilate de

comisie), neaccep tarea dreptului

la contestaţic(cu toate că proba

a fost scrisă), respingerea tuturor

: contestaţiilor Ia probele

teoretice.

. Medieiniştii particulari

protestatari cer, - într-un

memoriu, acordarea punctului

din oficiu la examenul practic,^

formarea unei comisii care sâ

recorecteze contestaţiile, dar şi

admiterea în aceste comisii a

Luminiţa PURDEAcontinuare în pagirftra 16-â

^ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Finlandei

finlandezi vorbesc limba maghiară la Cluj-Napoca'■j începutul lunii decembrie, finlandezii îşi

foiesc Ziua Naţională, prezentînd-o, la Cluj- !***, pe scriitoarea Anna-Leena Hărkonen

Jscricde manifestări culturale care se anunţă • ’Santc. Cel mai interesant lucru este însă faptul ţroele de manifestare a artei sale, care urmează

Prezentate în oraşul nostru, îmbracă limba toră, din motive practice” (!) - cum se

fjîcază într-un text semnat de ambasadorul

i ®dei în România, dl Mikko Heikinheimo.

W romanu debut Şl scriitoarei, tradus în va l"1 publicat cu ocazia vizitei

iţ ® inânia, iar întîhmile şi discuţiile prilejuite fr®entarea unui film în care Anna-Leena

. Hărkonen .este protagonistă şi a unui alt film, care

se bazează pe un roman al său, vor avea loc în

limba maghiară - la Cluj-Napoca şi în limba

română - la Bucureşti. O diferenţiere netă între

două oraşe ale aceleiaşi ţări, care nu poate fi , explicată doar prin înrudirea dintre limba maghiară

şi limba finlandeză şi care nu vedem cum a fost acccptată de forurile în drept din România. Cui se

adresează aceste manifestări preconizate a se desfăşura în limba maghiară şi pentru cine sînt ele organizate - sînt întrebări ale căror

pot fi uşor ghicite. {în pagina a 5- despre manifestările de la Cluj-Na, de 2-3 decembrie).

F u n a r s i M e d r e a : “Statutul tăpărltde Tabără conţin® 20 de f a l s u r i ”

f

* PUNR are acum două tabere, doi po li de putere fL . două Consilii Naţionale •

La numeroasele procese ale

primarului Clujului se mai adaugă

încă unul, de data aceasta

acţionarea în justiţie se bazează

pe anumite nereguli observate de

G. Funar şi L. Medrea în statutul

PUNR tipărit în acest an. Cele

20 de prevederi ale Statutului pe

care cei doi le consideră falsifi­

cate sînt cuprinse în denunţul

penal înaintat Parchetului Gene­

ral împotriva lui Valeriu Tabără,

FE R T A S P E C IA L A DE M O B IL A"■i,rTTrrr“" iinni—mnrmtiTiîinînniîf

agazinul CENTRAL, în pagina

Vasile Dobrescu şi Valentin

Adrian Iliescu. în expunerea de

motive, G. Funar şi L. Medrea

susţin că V. Tabără a ştiut că

textul tipărit al Statutului, care a

apărut în aprilie-iulie 1997, nu

era în conformitate cu Statutul

adoptat de Convenţia Naţională

din 22 martie 1997._____ Andreea MARCU

continuare în pagina a 4-a

miercuri, 26 noiembrie 1997 AGENDA ^OEVARUL.d e Oluy

• Azi: Calendarul ortodox:

Sf.Alipie Stâlpnicul; Cuv.Stelian

Paflagoriul; Calendarul greco- catolic: S s .A lp iu C h io n itu l

^Stâlpnicul - s .V II); N icon zis

’ Coovertiţi-vă” , cuv. (s .IX );

Calendarul romano-catolic:

Sf.Ioan Berchmans, student.

• Mîine: Calendarul ortodox:

S f.M are M c .Ia co b Persul;

C uv .N a tan a il;. S f.O n u fr ic ;

Calendarul greco-catolic: Sf.Iacob Persanul, m. (+ 422);

Calendarul romano-catolicj

Sf.Virgil, ep.

îi felicităm pe toţi cei care, impărlă­ţind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

BIBIflOJECI

• PRKFECTURA,00NSIUULJUDIi1EAN: 19-64-16 : ,

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCÂT19-60-30• PR1MÂRIADFJ: 21-17-90 .

PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZII: 36-SOOl• PRIMÂR1AHUED1N: 25-1548.• PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26• POLITIACLUJ-NAPOCA: •

955 si 43-27-27 POLITIA FEROVIARĂ aUJ-NAftlCA:

. 1349-76• POLfflADEJ: 21-21-21e POLIŢIA TURDA; 31-21-21 . ..

POLITIA CÎMHATURZII: 36-82-22 ‘ '• POLITIA HUEDIN: 25-15-38e POLlilAOHERLA: 24-14-14 -• TOMPIEFUI: 981• PROTEm A CIVILĂ: 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70,int. 158

• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 . '

• SALVAREA: 961 , . ,• SALVAREA CFR: 19-85-91 ‘ .■ INTERNATIONAL:971

INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ-9.58 RATERMOFICARE: 19-8748

• SCMONTENAYSA41-51-71• RA APĂ CANAL: 19-63-02.• S.C. "SALPREST'SA: 19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRAN3-

PORTREZmUURI: 11-10-12 int. 132 SCPRIVAL: 1743-86

■ DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE: - INTERVEKIII GAZE 928; 433424

■ REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţă: 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-OS: .

■ AEROPORT: 956 '■ GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 19-24-75;

intem-43-20-01; , Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

T A ltO M : din 10 nov.-29 martie

luni-vincri Cluj -> Buc. Buc.-> Cluj

7,30, ■ 8,30 1 9,00 10,00

16.30 1730 18,00 19,00

sîmbătă-duminică

13.30 1430 15,00 16,00

Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 lei

:— TELKFOANE: 4.1-25-24; 43-26-69 - pentru externe

D A C A F R : d c lu n i p în ă vineri

Rucureşti -> Cluj -> liucurcşll

9,00 10,00 - 10.30 11,30

dc luni p în ă vineri

16,35 17,35-18,10 19,10

Sir.Ilnrca nr.l

11-1 . lV,*.i-lO;.n-2.5-K2,-

II.I VW .

CURSE INTERNAŢIONALE

• ''d in Autogara II :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccare

din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi,

miercuri, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi,

înapoierea din Budapesta în zilele de

marii, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă Ia

ora 11,00.

• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare

din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi

înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

IN F O R M A Ţ II

- Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană

"Octavian Goga" Cluj

>â i'fera L’rnluit intomiiln despre- simculc Je bhlk'nu sis.ialâ.- Icu'islîlic, ‘

- (. (•inunilalca l .n ii 'p ia n a

prin Ccnlrul de Infi'rmre C oinunitaia, slr Mihail Koi’,nlnii.eain] nr 7. kl 1*)W20 Program; luni-joi oţele 9,00-

vinari or Ic 9,(kM 4it,i

PO L IC L IN IC A FĂRĂ PLATĂ

"FA M IL IA SFÎNTĂ"

24-28 noiembrieMedicină generală. Dr.M.Suciu -

27 (12-14), dr.S.Loga-28 (14-16),

dr.L. Rasa - 24 (16-17), dr.M. Man - 27

(12-14), dr.C.loviţi - 26 ((2-13), dr.R.

Cotârlă - 26 (10-12), dr.V, Tătaru -24

(12-14), dr.I. Boilă - 24,25,27,28 (10-

12); Tratament homeopat. Dr.L.

Barbâalbâ - 26, 28.(10-12); Interne.

Dr.F. Gherman-24,26(10-12), dr.A.

Iancu - 25 (11,30-13), dr.C.Duncea -

27 (17-18), dr.C. Vlad - 26 (14-16),

dr.D. Pîrv-24(15-16), dr.Cs. Szakacs

- 26 (15-17); Reumatologie. Dr.I.

Alb - 25 (12-14); Ginecologie. Dr.C.

Fodor - 25,27 (10-12), dr.D.Ona - 28

(13-15); Chirurgie. Dr:C. Cosma -25,

27 (10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitea - 25

(13-15), dr.M. Fritea -75 (14-16),

dr.L. Toma - 27 (10-12);

Dermatologie. Dr.H. Radu - 27 (12-

14), dr.S.Bârlea - 26 (15-17);

Ecograf. Dr.I.Ghilean - 28 (10-12);

Psihiatrie. Dr.I. Bădescu -26 (13,30-

15), dr.C.Ştefan - 27 (14-16);

Ortopedie. Dr.Z. Popa - 24 (11-12);

O.R.L. Dr.C. Rădulescu - 24 (12-14),

dr.I. Mihali - 28 (12-14);

Endocrinologie. Dr.I.Duncea - 27

(17-18); Neurologie. Dr.M. Bârlea-

26 (15-17); Psihologie. Psih. L. Boilă

-25(15,30-17).

-Programarea bolnavilor - de luni pină vineri, intre orele 12-14, îa telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleea Micuţ, nr.3, bl. 12. ap. 12.

FARM ACI liFA RM A C II CU SERV IC IU

PERMANENT: Farmacia "CORA-

FARM",' ştr. Ion Meşter nr. 4, telefon

42-65-40; Farmacia ’TNTER-

PHARM”, str. Primăverii nr. 6.

GARDA DE NOAPTE: Farmacia

nr. 4 "HEDERA", str.Gh.Doja nr. 32,

telefon 13-00-77, orar 20-8. .

■ ■ B.C.U. “Lucian Iîlaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica:

închis.■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă si duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare

nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-• 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7):

ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-• 13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis; CENTRUL DE

DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Sti; Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ. (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbălă 8 -12.45; 14- 18.45; duminică: închis

* - Şiblioteca ‘ Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16,

sîmbătă-duminică - închis, r ■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9): Orar: luni - vineri 12

- 16 : ' r;-■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţţ'joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis -

■ Iiibliotcca “Heltai” (strada Clinicilor 18): Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7,- 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

- ■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); OTar luni-vineri: 1049.

■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi,

miercuri, joi: orele 16-20.' ■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia'cititorilor literatură creştină în diferite limbi). ;

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi

marţi: închis

* Muzeul Naţional de Artă, Secţia “ Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminici 10 - 17; luni şi

- marţi: închis •

* Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv, duminica: 10 - 16; luni

închis..

‘ ■ - Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, Iifiii închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; Iutii şi marii închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele

9-15; sîmbătă si duminică intre orele 10- 14.

Miercuri, 26 noiembrie Programul 1:6,00 România: ora6 fix;

8.30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-

Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi;:

11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info;

12,05 Serial: Secretul (r); 13,00 Dosarele istoriei (r); 14,00 TVRInfo; 14,10 Cristal

(r); 15,00 Tradiţii (magazin folcloric);

15.30 Pro patria (magazin); 16,30 Tribuna

partidelor parlamentare (magazin); 17,00

TVRInfo; 17,10 Sailor Moon; 17,35

Serial: Casă de piatră; 18,00 Medicina

pentru toţi: Cancerul digestiv; 18,30

Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach;

19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o ,

vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Juma!, meteo,

ediţie specială; 21,00 Impact: Coloana lui

Brâncuşi - restaurare iară sfîrşit; 21,30

Fotbal Liga Campionilor, 23,30 Jurnalul

de noapte; 23,45 Cultura în lume

(magazin); 0,15 Fotbal Liga Campionilor.

Programul 2:7,00 TVM Telematinal;

8.00 Euronews (în limba română); 8,30

Canary Wharf (r); 8,5 5 Cu ochii’n 4 (r);

9,55 Portrete în acvaforte (r); 10,30

TeleencicIopedia(r); 11,30 Gigi Sfîrlează;

12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Arhive româneşti (r); 13,25 TVR Info; 13,30

Refrenele iubirii (melodii de ieri şi de azi);

14.00 Emisiune în limba maghiară; 15,10

Limbi străine: germană; 15,35 Legenda

vîntului din Nord (desene animate); 16,00

Serial: Micaela; 16,55 Cristal; 17,40

Tribuna partidelor parlamentare

(magazin); 17,50 TVRInfo; 18,00 Baschet

Campionatul European masculin -

semifinale; 19,30 Dreptul Ia adevăr

(magazin); 20,00 Serial: Secretul; 20,50

Telesport; 20,55 Doar o vorbă săţ-i mai

spun!; 21,00 Avocatul poporului (dezba­

tere); 22,00 Film: Un om cu greutate:

Şapte sute de kilograme de aur (Italia/

Franţa/Germania); 23,25 Meridianele

dansului: Paroles de Danse; 0,00 Insomnii

(divertisment); 0,30 TVM Mesager. ;

PRO TV7:7,00 Ora 7, bu nă dimineaţa!;

9.00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,40: Teleshopping; 9,45 Seinfeld (r); 10,15

M.A.S.II.; 10,45 Sport la minut - ştiri

sportive; 11,00 Capcana timpului; 11,50

Serial: De partea legii (r)12,40 Film:

Noaptea americană (p.I, r); 12,55 Ştirile

Pro TV; 13,00 Noaptea americană (P.H, r);

14.30 Serial: Maria; 15,20 Teleshopping;

15.30 Tînăr şi neliniştit; 16,15 Şoapte de:

iubire; 17,00 Ştirile Pro TV;17, i 5 Faţă în;

faţă cu Die Şerbănescu (talkshow); 18,00:

Am întitait si români fericiţi; 18,25 Ştirile vorbă săţ-i mai spun!; 21,00 Ferestre ţr;

Pro Tv; 18,30 Cine este şeful?; 18,55 lume (magazin); 21,30 Fotbal Ur,

QestiuneazileicuFlorinCilinescu; 19,00 Campionilor; 23,40 Întoarcerea î

Stii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 izvoare. Invitat coregraful Geta Babt L:l film: Soţiaguvematoruhii(Anglia 1987); 0,30 TVM Mesager.

P R O TY: 7,00 Ora 7, b u K / dimineaţa.; 9,00 Tînăr si nelinşli! (fi 9,40 Teleshopping; 9,45 Serial Sete

(r); 10,15 MAS.H.; 10,45 Film Sou

22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea

zilei; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Serial

Seinfeld; 23,15 Ştirile Pro TV; * Prima

pagină; 23,40 Chestiunea zilei; 23,45

Cinemateca Pro TV: Omul din LaMancha

(SUA 1972); 2,45 Pulsul financiar; 2,50

Ştirile Pro TV; 3,20 Faţă în faţă cu Ilie

$erbănescu; 4,10 Am întîlnit şi români

fericiţi... (r).

\/v - Joi,27 noiembrie . Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor.Moon (r); 9,00 TVR

y ţ Miercuri, 26 noiembrie

*> * 5 :0° video text; 10:30

Ohtnstitdwchniipnlim! Clubul femei­

lor speciale ep.99 - doc.rel; 11:00

Singurătatea - boală modernă -

doc.rel; 11:20 Videotext; 16:30

Confesiune psihică - doc.; 17:20

Videotext; 21:00 Dedicaţii

muzicale - muzica;. 21:31

Videotext; 22:00 Film: “Evadarea

lui Bulldog Drummond” - acţiune;

23:10 Videotext; 0:00 Babylon

Blue - erotic.

: Program Dişcovery 18:00 Călătorii la întîmplare;

18:30 Show pe şosea; 19:00

Vînâtorii de comori; “Misterul

bâtrînulu i Slumach” ; 19:30

Dincolo de anul 2000; 20:00

Fascinaţia naturii: “Viaţa într - un

recif’; 21:00 Universul misterios

al lu i A rihur C. Ciarke:

“Relicvele!..; 21:30 Dezastre

“Incendiul de la Kjng’s Gross”

22:00 Universul misterios al Iui

Arthur C. Ciarke: “Viziuni”; 22:30

Din lumea supranaturalului:

“Bestia”; 23:00 Mistere străvechi;

0:00 Semnat Dişcovery: “Titanic

1:00 Maşini extreme: “ Imagini

imposibile”; 2:00 Flightline; 2:30

Show pe şosea; 3:00 Dezastre:

“Incendiul de la King's Cross”;

3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00

Program D.W.

Miercuri, 26

noiembrie.... , Ştiri locale: 8,10,12,'■m & m i4.1S.16.17.19,. 6,00- : 10,00 Radiopro-gram

“Primul salut’ , 7,00 Radiojurnal România Actualităţi. 7,30 Revista presei

centrale. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus”, pamflet,

Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute” -

interviul zilei. 13,00 Radio-jumul - Radio România Actualităţi. 14,00-18,00

Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva

votbe”, dec!ara|iazilei. 15,30 “Ce mai

crede lumea”, r. 16,30 “Ochiul şi

urechea”, comentariu civic. 17,50

“Plus”.r.-19,05 “CD Sport”, Cătălin

Berindean. 19,10 “Musica Magica”,

Ştefan Coroian. 22.00 “Doi” - emisiune

pe teme matrimoniale realizată în

colaborare cu Agenţia“Celina”.

A R a d i o S o n i cfvV1 fiit, 7 /M/-/»

“ Miercuri, 26 noiembrie

Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.6-

9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power

playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop,

curs valutar, informaţii utile, agenda

Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale,

internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale (în

direct). 16-18 "McSonic" (emisiune con­curs cu premii McDonald’s); 18-20 Ron­dul de seară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 "Ihe Soul Of Sonic’’ (DJ

T2’s). 23-3 "Welcome To The Club” (DJ

Sebâîtian 1394). 3-6 Music Non Stop.

UNIPLUS RadioMiercuri, 26 noiembrie

Ştirile Uniplus: 8,9,10,12,13,15,16,

17. Program informativ BBC: 6,00-6.30;11.00-11,15; 14,00-14-30; 18,00-18,45;

21.00-21,30.6,00-10,00 Un alt început

7^0 Vox populi - sondai de opui ie - r, 7,40 Cursul valutar; 6,45,9,45 Horoscop; 7,50

Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond;

8,35 Revista presei locale; 8,50 Punct

ochit - comentariul zilei; 9,15 Sfatul

medicului; 9,35 Programul

cinematografelor; 9,50 Agenda culturală

10.00-11,00 “Music Non-Stop”. 11,15-

15.00 “La lumina zilei”. 15,05-16,00

Music By Request. 16,05-18,00 'Invitaţi în studio” -cealizator Georgeta Todoruţ.

19.00-21,00 "Uniplus la raport" - retrospectiva zilei. 21,30-23,00 “Greatest

Hits”. 23,00-0,30 "Rave Vision”. 00,30-2.00 Dedicaţii muzicale. 2,00-6,00 “VOA Express”.

Miercuri, 26 noiembrie

Contact ştiri: 5,30-23,30

W /a (dinorăînoră,cu

l i / r â r t excepţia 18,30) /- Buletinul de ştiri

si rubrica “Actualitatea “B.B.C. World

Service la ora 18,00.5,00 Bună dimineaţa,'

România! (“Actualitatea”, Meteo,

Remember, Sport, Horoscop, Aniversări,

Meteo, Curs valutar, Informaţii diverse,7.20 Drumul banilor - în colaborare cu

revista “Cani-tal”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Guj-Napoa(Meteo

- zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale,

8.20 "Actualitatea”, Contact trafic,

Anunţuriutilitare, 8,35 Agenda culturală. Program cinema-tografe, 8,50 Horoscop si

Aniversări, 9,05 Microbiografie sonoră,

9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM

uzică non-stop, Informaţii diverse,

ivertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music

Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de

dezbateri economice şi socio-politice, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00 La

ceas de blues în delfinariu, realizator A.G.

Weinbcrger. ^

Miercuri, 26 noiembrie

6,00 -14,00 REVIZIE TEHNICA.

16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radio Fax, redactor Delia Bob.

19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15

Magazinul de miercuri I, prezintă

Mihaela Dîmbean. 20,00 Ştiri. 21,05

Magazinul de miercuri II. 21,00 Ştiri.

21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Melania Drăgan. 21,50 Ştiri.

21,58 închiderea programului.

Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara; 12,05

Serial: Secretul (r); 13,00 Sensul tranziţiei

(r); 14,10 Cristal (r); 15,00 Dialog.

Actualitatea editorială; 15,30 Pompierii

vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege

(magazin); 16,00 Convieţuiri; 17,10 Sailor Moon (desene animate); 17,35

Serial: Casă de piatră; 18,00 Timpul

Europei (magazin politic); 18,30

Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach;

19,45 Tragerile Loto; 20,00 Jurnal,,

meteo, ediţie specială; 21,00 Serial: Dr.

Quinn; 22,00 Cu ochii ’n 4 (anchetă);

23.00 Jurnalul de noapte, sport; 23,30

Canar)' Wharf; 23,55 Bank-Note

(magazin); 0,25 Magazin muzical-

umoristic; 0,50 Fotbal Liga Campionilor.

Programul 2:7,00 TVM Telematinal;

8.00 Euronews (în limba română); 8,30

Canary Wharf (r); 8,55 Universul

cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toti

(r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25

TVR Info; 11,30 Gigi Sfîrlează; 12,00

Sunset Beach (r); 12,45 Impact (r); 13,25

TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r);

14.00 Emisiune m limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine: spaniolă;

15j35 Legenda vîntului din Nord (desene

animate); 16,00 Serial: Micaela; 16,50

Tribuna partidelor parlamentare

(magazin); 17,00 Ceaiul de la ora 5 vă

invită la Concursul Naţional al Cîntecuhii

de dragoste; 18,50 Ştiri bancare şi

bursiere; 19,00 S.O.S. Patrimoniul; 19,30

Faţă în faţă cu autorul; 20,00 Serial:

Secretul; 20,50 Telesport; 20,55 Doar o

Miercuri, 26 noiembrie :

9,45 Desene

animate; 10,00

Matinal NCN;

guvernatorului (r); 12,30 Film: Omul t

La Mancha (pir); 12,55 Ştirile ProT.

13.00 Omul din I-a Mancha (p H/r): IC. Serial: Maria; 15^0 Teleshopping; l 'J

Tinar si neliniştit; 16,15 Soaple de nifi17.00 Ştirile ProTV; 17,15 Punctai pt'

18.00 Urmărire generală; 18,25 Stri

Pro Tv; 18,30 Cine este şeful?; IL:

■Chestiunea zilei cu Florin Calmar119,00 Stn si cîştigi!; 19,30 Stink -

Tv; 20,15 Melrose Place; 21,15 Doc­

ul Alaska; 22,05 Ştirile Pro Tv- 21’

Chestiunea zilei cu Florm Calma-

22,15 Familia Bundy: 22,45 Scj.

Seinfeld; 23,15 Ştirile Pro TV ‘Pt .

pagină; 23,40 Chestiunea zilei cu Ffc

Călinescu; 23,45 Cinemateca Pro "

Prieteni pc viata (SIjA 1982); 2,45 Pck

financiar; 2,50 Ştirile Pro TV; 3;

Punctul pe I (r); 4,10 Urmărire gena

(r); 4,40 Serial: Maria (r)

ESTET1ÎI

Dr.TOMA T. MUGEA . .. ♦ transplant de pâr

♦ îndepărtarea ridurilor fe

şi sechclelordupăacneeprintrateK

chimic ♦ lifling facial ♦ nnoplaa:

* chirurgia sinului * vance

♦ abdominoplaslic ♦ lipoaspirak!

. ♦ chirurgie plastică i

Consultaţii gratuite, cu programei

CLUJ-NAPOCA. STR.PASCALY

Telefon 14-14-90

10^0 Bale toba încetişor - film (r);

. 10,50 Agenda culturală; 12,05

Curiozităţi clujene; 12,15 Paris:

„lumini”- reportaj; 18,00 Desene

i animate; 18,15 Agenda

cinematografică; 18,30 Reportaj

ZDF;-19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am

întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia

„zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; -

19,40 Europa în obiectiv - magazin

politic european; 20,10 Selecţiuni/

spectacole; 20,25 Paris „lumini” -

reportaj; 20,50 Jocuri sîngeroase

film; 21,55 Ştiri NCN; 22,00 Partea

finală a filmului.

/'-n. Miercuri, 26 noiembrie

lU PO RTAL 8 , o oMM o o w - m p o i it » .* . ! . V id e o te x t;

9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15

Dulce ispită - serial; 18,00 Desene

animate; 18,30 Prozac şi aspiraţia

spre fericire - documentar; 19,00

Cînd inima aşteaptă - serial; 19,25

Rock Around The W orld -

videoclipuri muzicale; 20,00

Farmacia de gardă; 20,30 Jack Reed

- Criminalul este printre noi - film

(SUA 1995); 22,00 M aeştr ii’

cacadoriei; 23,00 Mămica, detectiv

particular -serial; 23,30 Spate în

spate-film (SUA 1995); 1,00 Fetele

de la Penthouse - magazin erotic.

^ P O L IC L IN IC A

IN T E R S E R V IS A Nstr. Pascaly nri, cart. Gheor^a

INTERNE ♦ CARDI0L0C3E ♦ m i', LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCE-

NOIXX3E ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQE

■ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGI

ORTOPEDIE ♦ 0.R.L* OFTALMOUOGi

; • ■ GINECOLOGE ♦ ONCOjOOE , PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

' ' ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFE®

Examinări Doppler - Hi rKalpiif peolrn sterilitate fesiBiii

LABORATOR (Biochimie - Bactcriologie imunolo^ţ, •

Parazitoloţic Determinare Rh - To<r sarcină - Anligeo HBS - Elisa Ie^ - Examinări citologice pentru dcpiitjis cancerului de col uîerin - Investigaţii poin

sterilitatea feminină masculină)

Z ILN IC , inclusiv DU M IN IC I

orele 7 - 21

■;l Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare , c o n s u lta t i i

< l a teL 41 .41 .83 . '

s.c. D e n t a l IS O V A

S O C O L O Vfciafea Moţilor 106, ap.5 1

‘ Tratamente itauM tolo^n complexe:

O terapieO protetică (ceramică)

O chirurgie (rezecţii, implanie;

P rog ram ăr i la teL: 43002S

. Z iln ic o ran9-19

sîmbătă 10-13

Pentru studenţi; pensionau şomeri; reducere 20ţ£!

, REPUBLICA - Air Forte One- SUA - premieră <10; 12,30; 15;

- 17,30; 20) * VICTORIA . ' l’aclficatornl: SUA (11; 13,30;

- 16; 18,30) * ARTA-Scven-SUA. (II; 13,30; 16; 18,30)* MĂRĂŞTI. -sala A*. Despcrado - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Arm#ta celor12 maimuţe. SUA (13,30; 15,45;

' 18) * FAVORIT - Din junglă-n junglă-SUA(11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Cc-*m avut . şi ce-am pierdut - SUA.

DEJ! ARTA 25-26.11: Omul zilei •- România; 27*30,11\ Pacificatorul - SUA.

- GHERLA: PACEA - 24. 26.11: Am dat lovitura! - SUA; 27-30.11: l’cdcapsa Ini Arjnn India

PBOF. UNIV. DrJIHMCALUGABi

Dr. ANGELA CĂUIGĂRUStr. Prahovei nr. 11

(Sngi biserica Bob)

PROC.R AM OFTALMOLOGIE

L , M i, V -17-20

S - 8-12.Tel.: 42.56.18; te!/fax:19.14.6î

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE fli

Suflctulnostruladisp<Kipa dumncavoastii Tclcfocul î dc noapte, tckfooul vieţii. '

1 9 1 6 4 7

Gardă de noapte, orele 20-08 j

Linia telefonică de inten-enţie c criză şi prevenţie a suicidului miţisU

de.LABORATORUL DE S.ÎVĂTATîj

MIITAli CLUJ sti l« dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8-22

Vă aşteptăm apelurile U

numărul 186864._______________

---- -------

i[

i

londra v a l a n s a u n c o d eu r o p ea n d e b u n ăCONDUITĂ PRIVIND COMERŢUL CU ARME

Raiiţor) ' , exporturilor de arme care ar putea fi din transferurile de arme uşoare sînt*5'—--- — :— _T— ---- ' -*----- -— ilegale”, a spus el. Ministrul britanic a

.mai preconizat consolidarea regulilor şi sporirea numărului de categorii de

arme înscrise în Registrul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind exporturile şi importurile de arme convenţionale.

Leif Pagrotsky a propus, la rîndul

său, stabilirea unui registru, identic la

scară europeană. “Nu putem cere Rusiei

şi Ucrainei sâ fie mai deschise în ce

priveşte comerţul lor cu armamente, . dacă noi înşine nu sîntem mai deschişi”,

a declarat el.Principalii exportatori de arme în

1996 au fost Statele Unite, urmate de

Rusia,' Franţa, Marea Britanie, Germania, China, Olanda şi Suedia,

potrivit: SIPRI (Institutul Internaţional

de Studii în Domeniul Păcii de la Stockholm), 40 la sută din vînzările

mondiale provin din Europa

occidentală, a precizat Tony Lloyd.

adevărul — ROZA VÎNTURILOR miercuri, 26 noiembrie 1997 ( 3

Marea Britanie şi-a intensificat

eforturile în direcţia stabilirii unui Cod

european de bună conduită vizînd moralizarea comeiţului cu arme, una

din priorităţile viitoarei preşedinţii

britanice a Uniunii Europene. Premierul

britanic, Tony Blair, şi-a anunţat recent intenţia de a interzice vînzările de arme

sau licenţele de export în favoarea ţârilor acuzate că atentează la drepturile

omului.

Premierul francez, Lionel Jospin, s-a “asociat” propunerilor britanice. Unele ţări exportatoare de arme, precum

Germania, Olanda, Italia şi Belgia, s-au pronunţat, de asemenea, “în favoarea unor reguli europene mai

stricte”, a subliniat în cadrul conferinţei

ministrul suedez al comerţului şi

industriei, Leif Pagrotsky. Noul Cod european'este destinat interzicerii

exporturilor de arme care ar putea fi

utilizate “în scopuri de represiune

internă sau de agresiune externă’', a

celor de echipamente utilizate pentru

tortură, preconizînd mecanisme de'

control mai stricte şi măsuri de transpa­renţă precum instituirea sistemului unui

raport guvernamental anual asupra

‘ transferurilor de armamente.Suedia a fost prima ţară europeană

în 1985, care a publicat un asemenea raport, urmată de Norvegia, iar în

prezent de Marea Britanie. ;Tony Loyd a indicat, de asemenea,

că preşedinţia britanică va încerca să realizeze punerea în aplicare a

programului european de luptă împotriva traficului ilegal de arme

convenţionale, îndeosebi “uşoare” (de

mînă), adoptat sub preşedinţia olandeză,

“îndeosebi aceste arme sînt cele care

alimentează micile conflicte regionale,

fiind recunoscut faptul că 50 la sută

C H E L T U IE L IL E M IL IT A R E A L E A Z E R B A ID J A N U L U I

S U S C IT Ă C O N T R O V E R S E

i’New Europe”)

Un raport privind cheltuielile pentru apărare ale Azerbaidjanului, dat ublicităţii de Agenţia SUA pentru

Controlul Armamentelor şr Dezarmare Arms Control and Disarmament

Agency- ACDA), a provocat alarmă în :indul lotrbyştilor armeni, din Statele Unite. Potrivit unui comunicat de presă al Comitetului Naţional Armean din America (Armenian National Committee pf America - ANCA), raportul ACDA ielevă că, în perioada 1992-1995, Baku i-a sporit cheltuielile militare cu 46 la * tă. Deşi nu dezvăluie procentul cu care evanul şi-a sporii propriile sale idtuieli militare, comunicatul de presă nţionează că, în 1995, Azerbaidjanul

a cheltuit 304 milioane dolari SIJA'în scopuri militare, ceea ce reprezintă de 3,8 ori mai mult decît suma de 79 milioane dolari cheltuită de Armenia.

Documentul consemnează, de asemenea, că, în 1994 şi 1995, Armenia a utilizat doar 150,milioane dolari în scopuri militare, ceea ce reprezintă 26 la sută din suma de 561 milioane dolari cheltuită de Azerbaidjan în aceeaşi perioadă. ACDA adaugă că Azerbaidjanul a alocat, în medie, 2,8 la sută din Produsul său Naţional Brut (PNB) pentru cheltuieli militare, în timp ce Armenia a cheltuit în medie doar 0,9 la sută din PNB. în 1992-1995; cheltuielile pe locuitor destinate înarmării s-au ridicat în Azerbaidjan la 40 dolari, ceea ce reprezintă de 1,7 ori

mai mult decît cei 23 dolari pe locuitor în cazul Armeniei. .

Raportul ACDA relevă că efectivul forţelor armate ale Azerbaidjanului numără 87.000 de militari, cu 45 la sută mai mult decît cei 60.000 de militar ai forţelor armate ale Armeniei. Nu este clar dacă forţele armate masive din Nagorno-Karabah - o regiune populată în general cu armeni, din interiorul graniţelor Azerbaidjanului recunoscute pe plan internaţional - au fost luate în calcul de către ACDA ca efective ale forţelor armate armene sau au fost considerate drept forţe separate. Nagorno-Karabah a constituit miza unei dispute sîngeroase între Erevan şi Baku timp de aproape un deceniu.

ACTUALA ARMATĂ RUSĂ ESTE DOAR “UMBRA PUTERNICEI

ARMATE ROŞII”(AFP)

După 80 de ani de la Revoluţia

din octombrie, armata rusă, aflată în criză, nu mai este decît umbra a ceea

de a fost Armata roşie ale cărei

victorii, obţinute în perioada

războiului civil, au confirmat

confiscarea puterii în Rusia de către

bolşevici. Traumatizată de înfringerea suferită în Cecenia, confruntată cu o

criză morală şi cu corupţia, armata

rusă nu mai este, în pragul secolului al XXI-lea, gardianul “adevăratei

credinţe”, ci o instituţie în căutarea

unei doctrine strategice în perioada de după războiul rece. Anii ’90 au

fost dificili pentru succesorii Armatei

roşii, nevoiţi să facă faţă problemei

locuinţelor pentru mii de militari

reîntorşi din ţările fostului bloc sovietic, în condiţiile în care bugetul

Ministerului Apărării fusese serios

redus. .Mersul forţat al Rusiei spre o

economie de piaţă a împins ţara într-o criză financiară, ajungîndu-se

la întinderi în plata salariilor, estimate

în luna iulie la cca un miliard de

dolari. Statutul armatei, de garant al

revoluţiei comuniste, , a fost

zdruncinat, în 1991, cînd, în^ momentul crucial, armata a refuzat

să reprime manifestaţia în favoarea' democraţiei, condusă de Boris Elţîn

împotriva tentativei de puci care-l viza pe ultimul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov. , - ^ ^

Doi ani mai tîrziu, în cadrul armatei au apărut divergenţe, atunci cînd armata a ordonat să se tragă de pe

tancuri asupra clădirii Parlamentului

■ în care se aflau puciştii, afirmînd pc de altă parte că ea nu încerca să preia

puterea în manieră latino-americană.

Institutul Internaţional de Studii

Strategice (DSS) din Londra a estimat,

luna trecută, că “principalul pericol

pentru forţele armate ruseşti, în 1997,

n-a fost de natură militară, ci financiară.” Întîrzierile înregistrate în

plata soldelor au persistat şi în acest an, echipamentele militare lipsesc,

bugetul n-a fost încă definitivat şi doar o treime dintre recruţi s-au prezentat pentru încorporare, potrivit

DSS. In plus, Tata mortalităţii în rîndul

armatei, din cauza accidentelor sau a

sinuciderilor, depăşeşte pe cea

înregistrată în armatele ţărilor occidentale.

în luna iulie, ministrul Apărării, Igor Sergheev, proaspăt numit pentru

a opri declinul şi a accelera procesul

de reforme în interiorul armatei, i-a acuzat pe ofiţerii recalcitranţi şi pe funcţionarii din Ministerul Apărării

că împiedică realizarea reformelor. Sergheev are ca sarcină reducerea

efectivelor armatei cu 500.000 de

oameni pentru ca, la sfîrşitul anului

1998, să se ajungă la 1,2 milioane şi

1 formarea unei armate de profesionişti,

- eficientă şi mobilă. Acest program va

fi finanţat în parte din vînzarea

bunurilor militare. Potrivit unor

experţi americani, Rusia nu este în măsură să întreţină o armaiă de circa 90 de divizii, cu un PIB care nu reprezintă decît 35 la sută din cel al

fostei URSS. Mai mult, doar opt dintre aceste divizii ar fi în stare de a lupta, potrivit estimărilor făcute de

americani.

e r a *

serviciu) com ek <#/

I n f o r m a ţ i i l a : 3 0 2 .1 1 .1 1

Ai tot co-ţi trebuie pentru GSM. h pachetul

CONNEX GO! vei găsi cel mai nou model de

telefon BOSCH şi o cartelă SIM reîncărcabilă ce

conţine un credit iniţial. Te conectezi pe loc. Fără

abonament lunar, fără taxă de conectare, fără

documente! Niciodată nu a fost mai uşor să te

conectezi la GSM! Ştii în orice moment cât mal

ai de vorbit CONNEX GO! afişează pe ecranul

telefonului creditul rămas pe cartelă. Astfel îţi poţi

organiza mai bine timpul de convorbire.

Creditul se poate reîncărca rapid şi uşor eu ajutorul cartelelor valorice. Acestea se găsesc la distribuitorii CONNEX GSM şi la oficiile poştale.

miercuri, 26 noiembrie 1997 POLITICĂ ■ i i i *După Legea mvăţămîntului şi inscripţiile bilingve

F m n m M c - p r;Restituirea bunurilor

comunităţii maghiare rămîne între obiectivele principale,

declarate, ale UDMR. Nu cu_

mult timp în urmă, la Congresul de la Tîrgu Mureş, liderul UDMR fixa restituirea tătre

comunitatea maghiară - a se

înţelege şi către Biserica Catolică, Reformată, Unitariană- a bunurilor confiscate, printre •

obiectivele principale pe această

perioadă ale Uniunii, alături de

autonomia locală şi. Legea învăţămîntuiui. Premergînd declaraţia lui Bela, episcopul

Laszlo Tokes a publicat, cu' puţine săptămîni înainte de Congres, lista , imobilelor revendicate de Biserica

Reformată. Uncie dintre accste

imobile găzduiesc instituţii vitale ale statului.

0 listă şi pentru Cluj?

La începutul acestei săptămîni, un membru al UDMR- jurist de profesie - vorbea

într-un cadru restrîns despre o

listă ce cuprinde imobilele din centrul Clujului revendicate de- comunitatea maghiară. în opinia

sa, această.listă a fost deja alcătuită la sediul UDMR Cluj.

Dl Zoltan Palfi, sccretarul filialei

clujene a UDMR, ne-a declarat

însă că o asemenea, listă nu există la sediul organizaţiei.

“Poate se află în altă parte” -

opinează dl Palfi, neexcluzînd, deci, posibilitatea ca un

asemenea document să existe. In fond, ştiut fiind interesul UDMR

şi al bisericilor de limbă maghiară pentru imobilele din

centrul Clujului, şi considerînd

cu toată atenţia declaraţia mai

sus menţionată a liderului

UDMR, este puţin probabil ca lista cu pricina să nu fi fost alcătuită deja de... ani buni de zile. în plus, cazul “Salvarea”, care a indignat opinia publică, spune multe despre înverşunarea cu carc ungurii ardeleni vor

încerca să obţină bunurile revendicate.

Personajul - cît se poate de

real, dar al cărui nume nu-1 putem da publicităţii din raţiuni lesne de înţeles - ce oferea detalii

despre lista de la UDMR Cluj spunea că se aşteaptă momentul potrivit pentru înaintarea

documentului Ia forurile competente. Se paie' că

momentul politic oportun nu

este prea departe, dacă avem în vedere' ultimfele evoluţii “de gen”. Zilele trecute, la Bucureşti

lua fiinţă Fundaţia “Mociomiţa”, înfiintată de fiica marelui

industriaş interbelic. Scopul

^doamnei este acela de a obţine, prin “terapie de şoc” bunurile

confiscate de statul român de la tatăl său. Metoda? Tribunalul

Internaţional de Ia Haga.

Apărător al Fundaţiei- d-nasus- , amintită spune câ Fundaţia se

va ocupa de toate bunurile

cbnfiscate - va fi liderul PL,

Niculae Cerveni. El va pleda o

cauză împotriva statului

român.

Lideri ai PNL Cluj acuză

politica voalată a UDMR

Este de aşteptat ca UDMR să încerce valorificarea politică a

momentului “Mociomiţa” - o şansă pe cît de favorabilă, pe atîta de neaşteptată. Liderii de lâ

Cluj ai PNL sînt- convinşi că aliaţii maghiari de la guvernare

conduc o politică voalată, astfel

îneît ţintele acesteia sînt ascunse. “Predarea Istoriei şi Geografiei

- acestea sînt nişte gogoriţe, nişte paranteze” - avertizează dl

Bogdan, vicepreşedinte al PNL

ciuj.; Oricum ar fi, voalată sau nu,

chestiunea imobilelor- este de natură să creeze tensiuni în Ardeal, Şi nu din acelea

“artificiale”, cum le numesc unii.

Dan BRIE

PDSR nu este preocupat de o colaborare cu partidul lui Virgil Măgureanu

- urată Grigore Zanc, liderul PDSR Cluj -

PDSR nu este interesat de o colaborare cu

partidul, fostului director al SRI. Liderul clujean

al PDSR afirmă că nu au fost stabilite, la nivel

central, nici un fel de relaţii cu Noua Românie.

“Nu au existat relaţii cu acest partid şi, probabil,

nu vor exista nici în continuare. Practic, nici ei nu

au ieşit cu oferte” - declară Grigore Zanc. El afirmă

că PDSR este interesat mai întîi de propriile

interese şi abia pe urmă de eventualele alianţe. în

altă ordine de idei, Zanc este de părere că una .

dintre problemele cu care se confruntă PDSR este

“mediatizarea restrînsă” - fapt ce duce la

neînţelegerea completă de către electorat a rolului

pe care partidul lui Iliescu îl joacă în Opozjv

Virgil Măgureanu a declarat recent că i»

dintre partidele de care Noua Românie i

interesează în vederea unei alianţe ori colabori

este PUNR. Referindu-se la conflictul din cai- acestui partid, fostul director al SRI a afirm*

Noua Românie şi-ar dori mai degrabă o colabora

cu un PUNR condus de Valeriu Tabără. Amius

în acest context, că Gheorghe Funar îl cornii;

pe Virgil Măgureanu, alături de Teod

Meleşcanu, printre “artizanii” dezmem Im­

posibile a PUNR. _

•;< - ' (D.B

Lunar, uşile Biroului parlamentar al deputatului PNŢCD, Ioan Roman, sînt deschise pentru locuitorii o r a ş u l u i i

răbdare si înţelegere faţă de doleanţele cetătenilor.

Multe nelămuriri se constată în aplicarea Legii

G h e r_La V L o c a ln ic i i profită deaceste întîlniri ___________periodice şiiau"cu asalt’sediul partidului de guvernămînt din urbea depe Someş. ' >

Greutăţi, probleme sînt destule şi la Gherla. Oamenii ridică o sumedenie

Deputatul Ioan Roman în mijlocul cetăţenilor

Fondului Funciar. Mai ales în comunele din vecinătatea oraşului Gherla s-au comis multe ilegalităţi, care nu se. pot aşa de uşor... remedia,

o sumedenie de ? La Geaca, Mi’ntiul Gherlii şi aspecte edilitar-gospodăreşti, Ţaga , gospodarii sînt care nu pot fi rezolvate cie -nemulţumiţi. Oamenii vin la pe o zi pe alta. Dar, deputatul sediul’ PIsljCD cu acte şi Ioan Roman are multă hîrtii, însă,’ promisiunile nu

sînt întotdeauna cele ne favorabile. Dar, depyfc Ioan Roman a rezolvat; pînă acum multe cereri ■i- ■■■■."— mai mult

sigur, şir viitor va fc tot. posibil.

_____________ să fie [

înălţime aşteptărilor. După cum? aflat de la preşedintele l i Gherla a PNTCD, dr. Tibe: Brehâru, în lunile de ian deputatul gherlean set

deplasa mai mult în terito la sate, acolo unde oam> au mai multe nelămuriri.

s zc

0 rem aniere iun i n -a m a i fost a ltav urmare din pagina 1

de un social democrat. Aici colegii

lui Petre Roman au marc dreptate, -

numirea lui I.upu la agricultură ar

duce la ‘împlinire" dezastrul conceput

de Dinu Gavrilescu.

;Şi democraţilor le-a răspuns .Ion

Diaconescu înlr-un mod care le-a cam

tăiai pofla de a părăsi guvernul. Sînt

simple mofturi, pare a spune

Diaconescu, adăugind că PI), la fel

ca PNL, invocă principii dar, în fond,

“nu cer altceva decît plasări de

persoane’7. Ceea ce pare a li adevărat

cînd aflăm că Pelre Roman a precizat

duminică nici mai mult nici.mai puţin

decît că nemulţumirile PD .sînt

generate doar de încetinirea reformei.

Astfel a rămas în discuţie numai

UDMR, care nici ea nu vrea să iasă

de ' la guvernare, cu toate

nemulţumirile legate de predarea

istoriei şi geografiei în limba română

şi de inscripţiile bilingve. Marko Bela

a recunoscut că UDMR duce “o viaţă

chinuită în coaliţie”, dar că nu se pune

" problema părăsirii acesteia, dm

moment ce, răm înînd înăuntru,

cîştigurile pentru maghiari sînt mai

’ mari şi mai multe decît pierderile. Si

astfel va lua sfîrşit această nouă rundă

de negocieri între partenerii la

guvernare cu o victorie a PNŢCD,

care îşi va impune categoric punctul

de vedere.

; l n ™ V a u a p u c a t d e . . . s p o r tI i i

.mm

PÎISÎÎ $* l CUI fc h M litfîiJ l* «!î>______ s '<yt t

Mai nou, sediile filialelor partidelor politice din localitate au devenit locul de , întîlnire al amatorilor de...

sport. După ce în biroul din centrul oraşului al subfilialei

PUNR de doi ani se ţin toate

şedinţele comisiei teritoriale de fotbal, de cîteva zile la

sediul filialei PDSR s-a mutat

Agenţia Loto-Pronosport. Zilnic sute de participanţi la

jocurile LOTO şi

PRONOSPORT iau cu asal: biroul politicienilor, devenii

..pentru scurt timp (perioadă 1

care se renovează localul Agenţiei LOTO) sursa

. cîştiguri. Deci, ri Opoziţiei din Gherla iubesc

sportul. Poate la viitoarele

alegeri, LOZUL MARE va £

al lor.; Pînă atunci însă k curge multă apă pe Şomeri

poluat...e ' SZ.Cs.

Funar şi Medrea: "Statutul tipărit de Tabără conţine 20 de falsuri”

urmare din pagina 1

. Astfel, comparînd denunţul penal şi Statutul tipărit, apare o primă nepotrivire la articolul 9, care stabileşte drepturile membrilor. La litera “c” a articolului fraza a doua este considerată dc către acuzatori ca fund introdusă fără a fi fost adoptată de Convenţia Naţională. La litera “c” sc stipulează că membrii PUNR au dreptul să-şi exprime liber, dar organizat, opiniile, iar a doua frază spune că “aceste opţiuni (ale membrilor PUNR) sc subordonează punctelor de vedere exprimate oficial prin hotărîri şi decizii luate statutar def către organele de conducere ierarhic superioare”. Statutul tipărit dă astfel mai multă putere dc decizie deţinătorilor de funcţii superioare, aceştia avînd, practic, drept de veto.

De asemenea, Funar şi Medrea susţin că articolul 17, alineatul 2, a fost adoptat de către Convenţie sub forma: “Consiliul Naţional poate convoca Convenţia Naţională Extraordinară, Ia ccrerca a cel puţin o treime din numărul filialelor”. In statutul-Tabără apare că cel

. puţin jumătate din numărul filialelor PUNR trebuie să ceară convocarea CNF. Dacă afirmaţiile celor doi din denunţ înt adevărate, Convenţia Naţională de sîmbătă, 29 noiembrie, va fi statutară, fiindcă 14 filiale au cerut convocarea acestei CNE. Asta, după un statut netipărit.

Pentru a justifica faptul că a fast cxclus din PUNR în mod nestatutar, Funar susţine că singurul în măsură dc a alege calea dc'rezolvare a conflictelor dintre lideri este Consiliul Naţional, dcci cci 121 dc membri ai acestuia. In statutul-Tabără, factoral dc dccizic este Biroul Permanent al PUNR (21 dc lideri PUNR).

Semnatarii denunţn lui afirmă că statutul-Tabără, cel numit dc ci “falsificat”, a fost punctul dc pornire a Moiărîrilor 59/21 octombric, 60 şi 61/4 noiembrie 1997, carc au “un caracter vădit netcmeinic, nelcgal şi ncconstituţional”.

Sîmbătă, la Convenţia Naţională Extraordinară de la Cluj-Napoca va fi schimbat Statutul PUNR. Cele 20 de “falsuri vor fi. corectate de către labăra lui Funar. Pe lingă acestea, mai, există încă 9 propuneri de modificare a Statutului într-un comunicat remis presei, Liviu Medrea, preşedintele Comisiei de pregătire şi organizare a Convenţiei Naţionale Extraordinare, dă ca sigură renunţarea la toate prevederile care au “instaurat dictatura Biroului Permanent”, parlamentarii sc vor subordona filialelor judeţene, care au dreptul sâ conceapă listele cu candidaţii pentru Legislativ. \ .

Probabil că sîmbătă se va rezolva şi ah “paradox” pe care îl acuză Funar. La Consiliul Naţional, afirmă Funar, au participat 128 de delegaţi, faţă de cei 121 prevăzuţi de Statut Astfel, tabăra lui Funar a ajuns la concluzia că la Convenţia Naţională din martie nu s-a ales un alt Consiliu Naţional, PUNR aflîndu-se acum într-o situaţie “interesantă”: doi poli de putere, două Consilii Naţionale, două tabere.

* V '9 ■ ' 'Intr-un comunicat primit la redacţie şi semnat

: dc Liviu Medrea, preşedintele Comisiei dc ' pregătire şi oiganizare â Convenţiei Naţionale '

Extraordinare a PUNR sc anunţă turnătoarele: - “Sîmbătă, 29 noiembrie a.c., vor avea loc hicrărilc Convenţiei Naţionale Extraordinare a PUNR, în - Sala Marc a Casei dc Cultură a Studenţilor, * începînd cu ora 10,00. Avind în vedere interesul deosebit al opiniei publice cu privire Ia accst , eveniment din viaţa PUNR, Comisia dc pregătite şi organizare a Convenţiei Naţionale a hotărît ca Ia lucrări să fie invitaţi reprezentanţi ai presei -: locale şi ccntralc, ai studiourilor dc radio şi TV, * de la nivel naţional şi teritorial. - 'ţ

România va fii pregătită, în curînd, să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, se arată într-un document elaborat de raportorul Comisiei Politice a Adunării Uniunii Europei Occidentale (UEO), Martinez Casan..

Raportul citat analizează consecinţele summit-ului NATO de la Madrid asupra relaţiilor dintre UEO, ţările din Europa Centrală şi de Est şi Rusia. Documentul conţine un capitol special referitor la evoluţiile politice şi economice ale României din ultimul an.

Raportorul european afirmă

că în cercurile europene şi euro-atlantice a apărut tot mai pregnant sentimentul că România va fi capabilă să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice. Martinez Casart aduce ca argumente faptul că România este a doua ţară ca mărime şi populaţie'

din regiune, după Polonia, armata sa dispune de o experienţă considerabilă în domeniul apărării naţionale, implicîndu-se activ în

activităţile sub egida Parteneriatului pentru Pace şi în operaţiunile de menţinere şi instaurare a păcii (Bosnia şi Albania fiind două exemple

semnificative), iar diplomaţia sa abilă şi sprijinul prietenilor săi europeni vor face ca România

să fie, i n curînd, pregătită să devină membră NATO.

In ceea ce priveşte integrarea României în Uniunea Europeană, proces care va . necesita o “perioadă de adaptare”' mai îndelungată, documentul propune. ca

eforturile Bucureştiului în acest sens să fie susţinute de forul

european prin trimiterea unui

mesaj politic de-încurajare, prccum şi prin iniţierea negocierilor în vederea aderării.

In scopiiţ unei aprecieri corecte a importanţei politice şi economice a României,

' raportorul consideră că trebuie luate în consideraţie programele sale dc coopcrarc trilaterală cu alte ţări din regiune (România-

Ungaria-Austria;. România- Btilgaria-Grecia), prccum şi rolul esenţial al României în cadrul Cooperării Economice la Marea

Neagră, colaborarea sa sponti cu Ucraina, poziţia si geografică, ce permite tranzitul pe teritoriul său a petrolului din Marea Caspici şi Asia Centrală, cu destinaţii Europa Centrală şi

Occidentală.UEO consideră Românii

drept “un aliat puternic şi ® partener major”, apreciind participarea activă a România la toate activităţileConsiliub

şi ale Adunării UEO, asţ&i îneît “nu poate exista nici o îndoială că România, ci membru deplin al UEO, « spori forja organizaţiei şi ^ da un suflu nou cauzei apărim

europene”.Raportorul consideratei

este necesar ca UEO “$* sprijine ferm eforturile României de a sc alătura, cu f i mai curînd posibil, stnictunlor

de apărare europene şi să-ş folosească influenţa pentru 2 convingc Uniunea Europeana şi NATO să grâbcasci

procesul de aderare * României la celc doui organizaţii occidcntalc majoff

menţionate”.

'ADEVĂRUL.de CB ui ARTĂ-CULTURÂ miercuri, 26 noiembrie 1997 (V)

f im N a ţ i o n a l ă a F i n l a n d e i l a C i u j - N a p o c a

■^Evenimentul cultural ccntral al săptămînii

floare este dat de prezenţa în municipiul nostru -

(ia zilele de 2-3 decembrie) a scriitoarei, actriţei <j solistei Anna-Leena Harkonen, marcantă icprezentantă a culturii finlandeze contemporane.

Vizita nu este deloc-întîmplătoare, ea marcînd ţj România, Ziua Naţională â Finlandei, 6'

•cccrabric.’ - - ■ -Momentul aniversara fost precedat de briefing-nl

organizat de ambasadorul Finlandei la Bucureşti,

domnul Mikko Hcikinheimo, marţi, 25 noiembrie,

prilej pentru Excelenţa Sa de a puncta nu numai importanţa evenimentului în sine, ci şi aspecte

esenţiale din relaţiile româno-finlandeze.

“Cultura fin landeză este m a i p u ţin

cunoscuta în Rom ânia”

Mikko Hcikinheimo: “Finlanda este cunoscută

in România ca o4ară cu un nivel ridicat, membră j Uniunii Europene, o ţară care s-a descurcat bine

atît în împrejurările războiului, cît şi-în cele ale

păcii. Culturafmlandcză, în schimb, eşte mai puţin cunoscută în România. Iată de ce Ambasada

i la Bucureşti doreşte să vă prezinte această

a Finlandei. Nu avem aşa mulţi artişti în Faţa de România care se poate mîndn cu

o pleiadă de actori, regizori, directori de teatre,

critici. Pentru a marca cei 80 de ani de la dobîndirca . independenţei, ne-am îndreptat atenţia spre un

iime important al culturii finlandeze, Anna - Leena

Harkonen, deosebit de apreciată în mediile -

culturale. Diferitele forme de manifestare ale artei «le urmează să fie prezentate acum şi în România.

Von prezenta un film în care Anna - Leena cstc

protagonistă şi un altul care se bazează pe un imanal său. - ■"

Cele două ţări:se aseamănă în peisajul politic

tiiropean. Avem prieteni comuni, dar şi duşmani

comuni. Şi noi ca şi dvs. am pierdut teritorii. Relaţiile româno-finlandeze sînt bune, chiar dacă

mia nivelul dorit sub raport cantitativ. Şi cred că

■ găsit răspunsuri la această problemă. în primul

dud, cele două ţări se învecinează geografic. Politic

avem statute total diferite. Aspecte care pot fi, şi

trebuie îmbunătăţite. Sub raport economic;

companiile finlandeze analizează serios unde ar

putea activa în România, Ne gîndim la industria

minieră, telecomunicaţii, transporturi. Revin la

aspectul politic pentru a sublinia asistenţa pe care o dă Finlanda României în demersurile ei de a

deveni membră a U.E. Pînă atunci însă, ne

îndreptăm atenţia spre zilele săptămînii -viitoare,

deosebit de importante pentru noi şi fiinţa noastră naţională. Care sper să şi aibe ecou în rîndul

clujenilor”. ' r -

în pliantul care-l prezintă pe omul de cultură Anna-Leena Harkonen, sub semnătura domnului

ambasador Mikko HeikinheiîiKyapare următoarea

menţiune: “Din motive practice, limba.acestor manifestări va fl maghiara la Ciuj-Napoca şi

româna la Bucureşti”.Demostene SOFRON

Cărţile clujenilor

V asile V oia: T e n ta tia l im it e i s i l im it a

t e n t a t ie i. G lo s e l a m i t u l f a u s t ic

Şef al catedrei de literatură

universală şi comparată de la Universitatea clujeana,

conferenţiarul Vasile Voia a fost

multă vreme lector la Szeged si Freiburg, cohsacrîndu-se si

acolo muncii de cunoaştere a

literaturii române peste hotare.

Revenit acasă, el face surpriza

cititorilor săi, care îl Cunoşteau

din mai vechea sa carte despre

Novalis,- oferindu-le o lucrare

despre Goethe şi mitul faustic

în .literaturile' europene, una

dintre cele mai bune din cîte. s-au scris pe această temă nu

numai la noi, ci şi în străinătate. Mitul faustic este alături de cei

al lui Prometeu unul din marile mituri ale omenirii, însetate de

cunoaştere şi dezmărginire, Este

uri mit al revoltei şi al tentaţiei. umane spre cunoaştere şi

autodepăşire. Cum religia fixase

oarecum tiparele şi limitele

cunoaşterii omeneşti, omul care încerca mai mult era socotit un

prieten şi discipol al diavolului, căci pentru a izbuti, el era gata

să-i ofere acestuia corpul şi

sufletul său pentru eternitate. Şi

Adăm făcuse un asemenea jurămînt cu Diavolul; iar în

credinţa bogomilă, Fârtate şi

Nefărtate merg alături, ca, apoi, să fie cunoscută legenda lui

Simon Magul, a lui Ciprian sau

Teofil. Evident că Faustul Evului Mediu trebuia să fie

totodată astrolog şi alchimist’ cum . aflăm din legendele

germane răspîndite după 1500, ■

TENTATIA UWIT1I Sî LIMITA TENTAŢIIgle« ia mitul faustic

dintre care unele vor sta la baza’ multor inspiraţii culte de mai

tîiziu, atrăgînd atenţia unor mari

creatori precum Marlowe,

Lessing, Calderon de la Barca,

Byron şi pînă la Dostoievski,

Th. Mann, Michel de

Ghelderode, Valery sau

Bulgfakov. Tuturor acestor

ipostazieri autorul le consacră

pagini admirabile de analiză, din

care, rezultă nu numai buna

cunoaştere a fenomenului- abordat, dar şi rara capacitate de

a scrie atractiv; în deplină

stăpînire. a proprietăţilor limbajului şi a discursului critic

modern: Un loc important acordă apoi autorul,

manifestărilor mitului în ; literatura română. Interesant este

faptul că el depistează prezenţa

mitului chiar în folclorul saşilor

transilvăneni, după cum se poate -

observa din cartea Legendele transilvănene, culese şi editate

de Friedrich Miiller la Sibiu în

1885 şi traduse apoi de Gh. „Raţiu în româneşte mai tîiziu.

Noi îl vom informa aici pe autor

că unele variante ale acestor legende pot fi întîlnite -şi mai

devreme, cum ar fi cea de la 1803 din “Siebenbiirgisches

Provinzialblătter” din 1803, care vorbeşte de Faustul constructor

de drumuri, de fapt de diavol, la

porunca doctorului Faust. încă Eminescu în Mureşanu

încercase să schiţeze un astfel

de personaj, întîlnit apoi în teatrul lui L. Blaga sau în alte

scrieri de mai mică importanţă, mitul găsind însă în C. Noica un interpret de mare forţă, iar în traducătorii D|aga şi Doinaş un

palier altitudinar al preocupărilor lor. Partea de rezistenţă a

volumului o constituie însă

paginile consacrate lui Goethe sau lui Leverkiihn al lui Th.

Mann, care îi prilejuieşte

autorului întreaga măsură a talentului său. Cartea de faţă este

una dintre cele mai bune lucrări

de literatură comparată cîte s-au

scris la noi în ultimul timp.

Mircea POPA

p.s. ' ■

Dorim pe această cale să restabilim un adevăr care ne-a scăpat: Cartea cu poeţi nu e opera - Inspectoratului de cultură, ci ă trei tineri inimoşi: Dan Cernea, loan Negru şi Gh. Azap, redactorii volumului.

A C l U A L l 1 A 7 l £ / i C CI VA

.8*811 -■neorgh

între M ogoşan şi Rodica Toma o scenă din spectacol

I n v i t a ţ i e l a o p e r ă

Vineri, 28 noiembrie a.c,, la ora 18,30, Opera Română din Ciuj-Napoca reia spectacolul de

succes cu “Olandezul zburător” de Richard Wagner. Un spectacol ai cărui realizatori sînt:

Petre Sbârcea - dirijor, Rareş Trifan * regizor, T.

Th. Ciupe - scenograf, Tiberiu Popa - maestru

de cor şi în, care vor evolua: Mircea Radu

Sâmpetrean (Daland, căpitan norvegian de vas), Rodica Toma (Senta, fiica lui), Valeriu Turcu

(Erik, un vînător), Ana Oros (Hary, doica Sentei), Şerban Băcilă (Timonierul lui Daland), Gheorghe Mogoşan (Olandezul).

WMomisCaimSub cupola Academiei de

feicâ “Gh. Dima” va avea loc 'intri,' 28 noiembrie a.c., ceremonia solemnă în cadrul tireia va fi acordat titlul de Oscior Honoris Causa eminen­ţ i muzician KURT MILD, ttjor şi organist, întemeietorul, formaţiei Collegium Musicum tademicum, Cetăţean de onoare municipiului Ciuj-Napoca.' La remonia care va începe la ora “.in Sala Studio a Academiei Muzică, cuvîntul de deschidere D rostit de dl prof. univ. Dr.. c Alexandru Fărcaş, rectorul Academiei de Muzică “Gh. î®**; prof. univ. Aurel Marc, *canul Facultăţii de Interpretare Zicală va prezenta “Laudatio” j^ni profesorul Kurt Mild; rirca Senatului cu privire la

Udarea titlului va 1] citită de univ. Cristian Misievici.

""'narea diplomei, conferirea ^mnelor simbolice şi alocu-

profesorului oaspete vor «ia festivitatea.

rrA

Asociaţia Studenţilor Creştini iocşi Români - Filiala Cluj

J*nizează astăzi, ,26 limbric, la ora 17, în cadrul

. ‘valului Naţional Filocalîa, în 8 “Mihai Eminescu”

Facultăţii de Litere din Ciuj- Napoca, o conferinţă cu tema: “Crucea ca simbol al Crăciunului”. Invitaţi: preot, poet şi grafician Constantin Hrehor (Suceava) şi poetul Miron Scorobete (Ciuj-Napoca). în paralel va fi deschisă o expoziţie de grafică semnată de Constantin Hrehor.

M. TRIPON Informaţii utile de la CCF

c e n t r e . C e n t r u l CULTURBL c u l t u r a îF R A N C A IS rc lu j- n a p o c a Francez anunţa

că organizează Cursuri de pregătire în vederea susţinerii probei de limbă franceză la examenul de admitere la facultate. Cursurile vor fi organizate pe două module:: sistematizarea cunoştinţelor de gramatică, cu aplicaţii practice (30 de ore în actuala sesiune de cursuri), respectiv pregătirea subiectelor specifice din programa de examen (40 de ore în perioada ianuarie-aprilie 1998). Pentru primul modul, organizat pe 4 orc/săptămînă, nivelul necesar este cel mediu. Preţul modulului: 300.000 lei. Cursanţii care au mai participat la cursuri ale Centrului Cultural Francez, beneficiază de o reducere de 10%. înscrieri zilnic la secretariatul Centrului Cultural Francez; str. I.I.C. Brătianu nr. 22, cu program zilnic între orele

9-18. Informaţii suplimentare la telefon 19-85-51 sau 19-75-95, între aceleaşi ore.

Totodată, CCF vă invită la cursul de limbă franceză super- intensiv, cu durata de două săptămîni, în perioada. 2-15_ decembrie a.c. Cursurile” se vor desfăşura în şedinţe de 3 ore/zi

.(total 30 de ore), cu profesori români pentru sistematizarea gramaticii franceze şi profesor francez pentru conversaţie. Tarif: 350.000 Iei, Plata se poate face în două rate. Cei reînscrişi beneficiază, de o reducere de 10%. înscrierile se'fac la secretariatul Centrului Cultural Francez, str. I.I.C. Brătianu, între orele 9-18, pînă în 28 noiembrie a.c. Locuri limitate!

S p c c t a c o l f o lc lo r i c

La încheierea lucrărilor Consiliu­

lu i Naţional al Societăţii Cultural- Patriotice "Avram

• Iancu” din România, desfăşurate în municipiul Hunedoara, a avut loc un reuşit şi foarte aplaudat spectacol folcloric, la care şi-au dat concursul: Georgeta Fârţalâ- Florea, membră a Consiliului , Naţional al amintitei Societăţi, distinsă, recent, la Tîrgovişte, cu . Premiul al II-lea la festivalul- concurs "Crizantema de Aur”; Elena Merişoreanu, originară

din ţinutul moţesc, interpreţii- locali Ciprian Roman şi Viorica Brânduşan.

SRccttnl be cruttoMîine, 27 noiembrie

a.c., Ia ora 18,30,Studioul de concerte al Academiei de Muzică

”Gh. Dima” va fi gazda recitalului dc canto susţinut de Clasa de măiestrie condusă de prof. univ.

" Alexandru Fărcaş şi asist, univ.: -Gheorghe Mogoşan; maestru de concert: conf. univ. Valentin Gora, Vor evolua studenţii: Florina Carmen Hinsu - mezzosoprană; Cosmiu Ifrinr- tenor; GeaniBrad - bariton, în program lucrări de: Mozart, Donizetti, Verdi, Schubert, Brahms, Strauss, Debussy, Berg ş.a.

In curînd. la Clui-Napoca.

JestiuaM 'M O Z ^ T• Sociefoloa Românâ Mozart

Cfcna’rupeci

<s,.

F E S tP # M O Z A R Tţ l& f

Cea de VI-a ediţie a prestigioasei manifestări muzicale organizate de Societatea Română Mozart, Filarmonica de Stat "Transilvania”, Academia de Muzică "Gh. Dima” şi Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, se va desfăşura la Ciuj-Napoca în perioada. 5-12 decembrie a.c. sub genericul "Salieri şi Mozart”. Deşi asupra programului fiecărei zile vom reveni în detaliu, vă dezvăluim astăzi ce anume ne va rezerva prima zi de festival: aşadar, în 5

decembrie, la ora 16, în Sala Studio a Academiei de Muzică, Videotheca Mozartiana propune melomanilor vizionarea gratuită a filmului ÂMADEUS, regia:

.Milos Forman, după piesa cu acelaşi titlu de Peter Shaffer; seara, la ora 19, în Sala mare a Casei Universitarilor: Concert vocal-simfonic comemorativ, la împlinirea a 206 ani de la moartea lui Mozart. îşi vor da concursul: Corul şi Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat "Transilvania”, dirijor: Rachel Worby (SUA). în program Salieri: Requiem în do minor (p.a.) şi Mozart: Simfonia în do major ("Jupiter”) KV 551.

Universitatea PopularăPentru astăzi. Universitatea

Populară din Ciuj-Napoca are în program, la ora 17 expunerea: Valea Loarei”. Prezintă cu

diapozitive prof. univ. dr. George Petrescu; la ora 18 expunerea: "Plante medicinale frumoase”. Prezintă cu diapozitive prof. univ. dr. Honorius Popescu. Activităţile se desfăşoară la sediul U.P. din Piaţa Unirii nr. 24.

Recital dedicat Zilei Naţionale a RomânieiLiceul de Muzica "Sigismund

Toduţă” : din Ciuj-Napoca organizează mîine, 27 noiembrie a.c., la ora 18,30, în sala festivă din str. V. Deleu nr. 2, un recital dedicat Zilei Naţionale a României. în program lucrări de: J.S. Bach, C.W. Gluck, W.A. Mozart, C.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, dl. Debussy, I. Strawinsky, E. Ysaye, X. Lefevre, G. Enescu, P. Constantinescu, C. Silvestri, Al. Paşcanu şi R.. Ciobanu. Intrarea este liberă.

FestivitateFacultatca de Pedagogie Socială

a Universităţii "Avram Iancu” şi Editura Genesis din Ciuj-Napoca invită publicul la festivitatea ocazionată de lansarea volumului Voicu Lăscuş, NATURA

UMANĂ SI CONDIŢIA EI SO C IA L-C U LT U RA LĂ . DIALOGURI CU NICOLAE MĂRGINEANU. Programul manifestării mai cuprinde: Cuvinte despre N. Mărgineanu: prot univ. dr. Achiro Mihu, rectorul Universităţii "Avram Iancu” şi prof. univ. dr. Voicu Lăscuş, decanul Facultăţii de Pedagogie Socială; proiecţia filmelor docu­mentare: "Nicolae Mărgineanu”, respectiv "Florian Ştefânescu- Goangă”, expoziţia de volume semnate de ,N, Mărgineanu. Festivitatea este programată să se desfăşoare mîine, joi, 27 noiembrie a.c., cu începere de la ora 12,30, la Facultatea de Pedagogie Socială, a cărei sediu se află în incinta fostului Poligon de prefabricate din cartierul Mănăştur (intrarea din Calea Floreşti, prin strada Ciobanului).

Lansare pe casetă

f VI

I A\\

-f ■. M . J -y J S ^ i j

Mîine, 27 noiembrie a.c., la ora 14,30, interpretul de muzică ■ populară Dan Băgărean^ îşi va lansa, lă Casa de Cuitură Studenţească din Ciuj-Napoca, o casetă dc colinde cu titlul: ”Noapte de vis”. Producătorul casetei este S.C. Glas Transilvan Studio Ciuj-Napoca, al cărui coordonator este Vasile Chiorean.

Rubrică realizată de M. BOCU

6) miercuri, 26 noiembrie 1997 PUBLICITATE UXUJ-NAPOC A: luni-vineri 8-16; sîmbâlâ 9-14;tcl/fax 19-73-04; SUIJREDACŢIATURDA:

i luni-vineri *-16; (el/fax 3143-23; SUBREDACŢIA I)EJi luni-vineri 8-16; Ici/lax 2I-A0-7*ADEVARUCd e Olm

PETROL U1LCELE )*ng4 nau"?*Heponaltf» -AuitihI completând acest.talon ţl cumpărând de la noi benzină sau motorină de cea mal faună calitate aveţi şansa participării la tragerea la sor(l săptămânală, ce va avea Ioc In liecare duminică la ora 18 !!!

• I V n l r i i in I j j U j r l O t - ă p r e m i i eo i« iiiS ti« lî|n

c â t e u n p l in g r a t u i t ! '

• P m i I p u m i n im 2 0 1 - 5 p r e m i i c o n s t iu i t j jn f ^

v i l e i i i i r a d io - e a s ^ to fo n a n l o ! *'

{PREUfll S liltV IItK O R A R

1 ATRACTIVE î lU F P I lO Ş V I Î I l l î iVO\ STOP !

Consiliul de administraţie al

S C M U C A R T S Acu sediul în Cluj -Napoca ştr. Gladiolelor nr. 1,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 şi ale

Statutului societăţii’ convoacă ^

A dunarea G enera lă a A cţionarilo r societăţii

în data de 9.12.1997 la ora 13, la sediul societăţii cu

următoarea ORDINE DE ZI:1) Raportul managerului la 30:09.1997; 2) Raportul

cenzorilor la30.09.1997; 3) Situaţia indicatorilor economici

la 9 luni; 4) Modificarea statutului în urma modificării

proporţiei acţionariatului; 5) Aprobarea studiului de

restructurare.

In caz de neîndeplinire a cvorumului necesar, a doua

adunare se va întruni la 10.12.1997. Formularele de procură specială se ridică de la sediul societăţii. După completarea şi semnarea lor, un exemplar al procurii se va depune la

sediul societăţii pînă la data de 8.12.1997. m37i8> -

A v e ţi p ro b lem efinanciare?

/ -

D o riţ i o so lu ţie# , r

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE

AL ZIARULUI NOSTRU!

S t i l N a p o c a n r n 6

T e l e f o n / F a x l 0 7 3 0 4U n i v e r s i t a t e a

d e M e d i c i n a s i F a r m a c i e

C l u j - N a p o c a

anunţă CONCURS |

pentru ocuparea postului de

secretarla l’rorcctoralul ştiinţific,

pe perioadă determinaţii.Condiţii: 1. Studii superioare

2. Cunoscător foarte bun al limbilor franceză şi engleză

3. Cunoştinţe foarte bune de operare pe calculator,

v pentru secretariat

4. Disponibilitate şi capacitate de lucru qu publicul

Informaţii şi înscrieri la sediul universităţii din strada Emil Isac nr. 13, biroul personal; termenul de înscriere se prelungeşte pînă la data de 9.12.1997.

S C L U C G E N E R A L

C O N S T R U C T D E J

Str.l Mai n r.l

OrganizeazăLICITAŢIE PUBLICĂ

în data de 11.12.1997, la sediul societăţii, pentru următoarele mijloace fixe

• DubăTV21-CJ-5988• Multicar 21-SJ-1374• Motostivuitor

Informaţii la telefon 212765,

în ziua de 5 decembrie 1997, ora 10, la sediul

subunităţii din Calea Dorobanţilor n r .l8-20,

pentru vînzarea următoarelor m ijloace de

transport: ■

• a u to c am io n R O M A N 8135 ;

• a u to tu r is m A R O 243 K

înscrierile se fac la sediul sucursalei din Cluj-

Napoca, str.Napoca nr. 16, pînă în ziua anterioară

licitaţiei, ora 13. „

în caz de rieadjudecare, licitaţia se va repeta îri

fiecare vineri, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

lnformatiiisuplimentare'Ja,telefoanele.19.83:10 :81I50

îlefoanelejjrdM M M M I

S A C LU J

B-dul Muncii nr:8,Telefon 415070, 415061, 415463

^ i r î d i i d i n i s t o G i

• A Z O T A T D E A M O N IU

- 70.000 Iei/sac, pe cupoane,

pînă la data de 3 decembrie 1997 i

• A N V E L O P E J

toate dimensiunile de fabricaţie românească,

la preţ de producţie

LOTERIA NAŢIONALASucursala Judeţeană Cluj

cu sediul pe strada Ceahlău nr.69

^ A N U N Ţ Ăvînzareaipriri’lic itaţiew unui

autovehicul ARO 243pe benzină, an fab rica ţie 1992

Preţul de strigare este de 7.266.766 lei.Licitaţia va avea loc în data de 5 decembrie

1997, ora 10, pe str.Ceahlău nr,69 Cluj.în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta

în fiecare săptămînă în ziua de vineri la aceeaşi oră.

Pentru participarea la licitaţie, ofertanţii vor depune la caseria sucursalei taxa de participare de 250.000 lei şi garanţia de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, pînă la data de 4 decembrie 1997.

Relaţii suplimentare la telefon 191907 la Biroul administrativ.

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Migdalului nr.2(j telefon 064/ 433014, 433003

O F E R Ă C E L O R I N T E R E S A Ţ I

servicii de uscare a lemnuluiîn uscătoare avînd capacitatea de 15-35 mc pe şaijj

Preţurile se negociază în funcţie devolumul comeir&

¥

S C T R E N D ■ S H O E R O M A N I A 5 R LANGAJEAZĂ PERSONAL

p e n t r u u r m ă t o a r e le a c t iv it ă ţ i

• croit feţe încălţăminte

• cusut feţe încălţăminte

• pregătit feţe încălţăminte

• maiştri cusut .’ / ' / • •

• mecanici întreţinere maşim cusut+ştanjt

• magazioner

• persoană pentru contabilitate primată

; I probleme perso i

Informaţii începînd cu data de 28.11.1991,1

telefon 132275 sau la sediul firm ei de jx

str.Feteşti nr.12-14 Cluj-Napoca.

S O R A i

A n g a j e a z ăvmzăţoare

Condiţii:> . ■

. - experienţă în domeniu- aspect fizic plăcut- vîrstă maximă 30 arii

& X IF E R M S A L A R IU AT RA CU ,

Persoanele interesate se vo r prezenta pînă m iercuri, o ra 18, la ^

S U P E R M A R K E T S O R A

SC IC P IA F SÂ Cluj-Napoca

Str.Fabricii de chibrituri nr. 13-21 .

. A N U N Ţ Ă .

D is tribu irea d iv idende lo r pe 1996

pen tru ac ţio narii d in ju d e ţu l C lu j, astfel

♦ literele A-B în data de 26.11.1997

♦ literele C-D în data de 27.11.1997

♦ literele E-J în data de 28.11.1997

♦ literele K-L în data de 2.12.1997

♦ literele M-N în data de 3.12.1997

♦ literele P-R în data de 4.12.1997

♦ literele S-T în data de 5.12.1997

♦ literele U-Z în data de 8.12.1997

Distribuirea se va efectua la caseria societăţii

între orele 9-14.

Distribuirea se va efectua în baza următoareloracie:

- buletin de identitate;- certificat de moştenitor (în cazul în care acţionari

este decedat)

- declaraţie pe proprie răspundere că este moştenitori

.. tuturor drepturilor (în cazul în care nu este certifici

de moştenitor). 0?!L

I *nfaiBIia

Pentru a vâ asigura în tontinuare un abonament la ziarul ADEWĂHUlvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. itoC Iltf

rigEcfJjtJIL PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-Yineri 8-16; sîmbătă 9-14; tcl/la* 19-73-fl4;SUBREDACJ'IATURBA:i luni-vineri8-16; ici/fax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri8-16; (el/fax21-60-75. i miercuri, 26 noiembrie 1997 ( 7

Firmă m ixtă im portunic distribuitor produse alimentare

V ale unor companii de renume

anga jează

pentru zona CLUJ, BA IA M ARE,

B ISTRIŢA, T ÎRGU M UREŞ

D IR E C T O R V iN Z Â R I

Condiţii: - studii superioare- experienţă în domeniu .- disponibilitate pentru deplasare- permis conducere categoria B

Trimiteţi CV şi scrisoare intenţie la OP. 6, CP 611

pînă la data de 2 decembrie 1997.

17â 1i?31vi12il997»Numai în perioada j _________________

firm a T V C c i b l U

oferă facilităţi extraordinare celor care doresc să pătrundă

în universul fascinant al televiziunii prin cablu,

în această perioadă taxele de instalare vor fi: -

-20.000 lei la apartamente în bloc;

-50.000 lei lă case /

iar daca titularul: contractului este pensionar veţi

beneficia de reduceri între 10 şi 20% la taxa de difuzare.

Pentru a beneficia de aceste facilităţi, completaţi

taloanele aflate la caseriile noastre.

PROFITATI DE ACEASTĂ'OCAZIE UNIGĂHU

In atentia publicului călător

anunţă publicul călător că începînd cu data

de 26.11.1997, se prelungeşte traseul liniei 66

’de autobuzpînă în Piaţa Gării.

Linia va funcţiona zilnic după orar între orele

6,40-16,40 şi va avea următorul traseu:

DUS: Piaţa Gării - Burebista - Decebal - Piaţa

M .V iteazu N - Gh.Doja - Piaţa U n irii -

Memorandumului - P. Maior - Piaţa L. Blaga -

Gh.Bilaşcu - I.Creangă - Prof.Gh.Marinescu. ’ i

ÎN T O RS: Prof.Gh.Marinescu - I.Creangă -

Gh.Bilaşcu - Napoca - Piaţa Unirii - Gh.Doja -

Horea - Piaţa Gării,

Staţiile de oprire sînt următoarele:

DUS: Piaţa Gării - Piaţa M .Viteazu N -

M em orandumului - .Piaţa L.B laga

Prof.GhiMarinescu - C.Porumbescu.

ÎNTORS: C.Porumbescu - I.Creangă - Piaţa

Unirii - Horea - Piaţa Gării \

Linia va funcţiona experimental pînă în data de

5.12.1997. în cazul în care linia nu prezintă interes

din partea călătorilor nici pe acest traseu prelungit,

vom fi nevoţi să desfiinţăm linia după această dată.

Menţionăm că se pot cumpăra bilete de călătorie

si de la şofer. v . -

n e c o n t a c t e z i

SC ELECTRO DANIELLA IMPEX SRL

CLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.23 Tel: 431791, Fax: 194860

N o i t e c o n e c t ă mş î î n p h i s la fiecare

conectare îţi oferim

u t f y î C C ^ e t r o n o m i z o r

Dealer autorizat

Gsnnr

Str. Oaşului nr. 42A W 433S55.13hRîi,OU\R.8-lK - Hain Agroalimentară P-la Mihai Vitcn/ul cf:»i I

tel 132897, ORAR 9-18 "Calea Victoriei nr. 100

(Materna, TI,UDA) t e l : 433804

^ o b i l e I

V R A i ^ '« ia ;

-* ■»r j

m m

rrv n tr ach ităr i

MOBILĂ ÎN RATE FÂRĂ DOBÂNDĂ- PRODUCĂTOR EÂ COMANDÂ

. R E D U C E R Ef transport, urcat fi.montai \ l G R A T U IT t

A S O C IA Ţ IA N A Ţ IO N A L A A E V A L U A T O R ILO R d in R O M Â N IA

- A N E V A R -

Centrul teritorial Cluj - organizează:

Curs formare Evaluatori de întreprinderi> perioada:-1-12 Decembrie 1997

> preţ: 950.000 lei/cursant

înscrieri şi relaţii suplimentare: ANEVAR

-Centrul teritorial Cluj, str. Observatorului nr. 146

ap. 18, tel! 064-438034.

_ ________ ____ ' ' (577922) .

I Efectuăm

i m A N S i i P R i

pdubelizotermeTclc lon

4 1 5 2 4 0 in t.1531 =

4 1 5 5 2 2 ■ 1

PRET AVANTAJOS!

Ş t im c ă a i n e v o i e d e u n c a l c u l a t o r .

B i n e î n ţ e l e s , d e u n u i B U N . . . ş i I E F T I N !

Calculatoarele ALPBSC e l m a i b u n r a p o r t PERFORMANŢĂ/ PREJ- !

®

IN PLUS? p^na la 25.12.97

sunt cu 10% :* nai ie ft in e !

VINO lâ BRINEL Computere,

TE VOM CONVINSE !

EDQDDj SEL, (S©DsanD©'5eEPSB-dul N. Titulescu nr. 4

ki

Tel. 414610 Fax 414617

a d e v â r u lde Cluj ——

'B R IE T A distribuitor TUNGSRAM

BECURI TUNa?KAtt

2 2 3 0 4MMi«*TVA'

T U B U R I 20W • 4ow

7550-7920,... Str.MeserllIor nr.23 s

Tel:437434;437439 |

oran 7M-1550 '

S C S C D O N f l S R L T im i ş o a r a

angajează cu contract prestări servicii .

a g e n ţi p u b lic ita r ipentru întocmirea cărţii galbene a judeţului

pentru zonele; Ciuj-Napoca, Dej, Turda, Huedin,

Cîmpia Turzii, Gherla

Telefon 367247. pentru Turda şi Cîmpia Turzii

i 124247 pentru Ciuj-Napoca, Gherla, Dej.

v Importator &KODÂ pentru România C O M P E X I T T R A D B N G c iiU N a p o c a

Calea Floreşti nr. 42, tel.: 064-426619.©

VblktM0»n Oroup

FELICIA LX.. 9.400 DM|P»ttaratax»)

FELICIA LX ..14.278 DM^ret cu bote fcpcete hclusej

I m p o r t a t o r a l a u t o m o b i l e l o r

Volkswagen Group >

A n g a je a z ă a g e n ţ i d e v â n z ă r i

Pentru căEşti capabil să gândeşti pentru mâine şi să acţionezi acum Poţi construi relaţii cu clienţii

Ce găseşti la noi?O firmă modernă, dintr-un grup de firme de succes Posibilităţi de fructificat

Depune o scrisoare de intenţie şi un Curriculum Vitae până în 2 Dec. a.c. La C D M - Centrul de Dezvoltare Managerială Cluj, str.Borzeşti 17-19

Informaţii: tel. 430001 ; 430002

M - . . n 0 ; _ _ _ r t r m r M S 'W 'T 'A 'T 'E ' CLUJ-NAPOCA:luni-vineri 8-16;sîmbăla9-14;tel/fa* 19-73-04;SIJJiREDACŢIATUfiI)\

m i e r c u r i , 2 o n o i e m b r i e l 9 y 7 / ' X / Z f X / C ' / / / i i i » luni-vineri »-16;tel/fax 31-43-23;SUBREDACpADEJ:luni--vint-ri8-16; Icl/fax 21-40-75

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara din Cluj-Napocaanunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice

FACULTATEA DE AGRICULTURA

1. PROFESOR, disciplina Fitotehnie, poz.II/4; -

2. PROFESOR, disciplina utilaje în industria alimentară, Maşini

agricole, Conducerea tractorului, poz.HI/4;

3.PROFESOR,disciplina Pratologie,Cultura pajiştilor şiaplantelor

furajere, Culturi furajere, poz.IV/1;

4. PROFESOR, disciplina Igiena întreprinderilor de industrie

alimentară, Controlul calităţii alimentelor, Toxicologie, Nutriţie

umană, Practică, poz. V/l;

5. PROFESOR, disciplina Chimie, Biochimie, Chimie alimentară,

Chimie fizică şi coloidală, poz. V/5; ,v

6. CONFERENŢIAR, disciplina Industria băuturilor alcoolice,

Practică, poz.V/6; . '

7. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Motoare, tractoare şi conducerea

tractorului, Maşini horticole, Practică, poz.HL9; -

8. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Tehnologia produselor de came,

Practică, poz.V/8;

15. PREPARATOR, disciplinaBiologiareproducţieişimsămmţăriiartificiale, poz.1V/23;

FACULTATEA d e h o r t ic u l t u r a

1. PROFESOR, disciplina Microbiologie, Biotehnologia înmulţirii

2. ' ( X î m b u n ă t ă ţ i r i I V U I A m l> t Mţl>l<. 1NA V ^K K IX .W \

funciare, Metodologia predării ştiinţelor agricole, poz.U/7; !• ŞEF LUCRĂRI, disciplina Anatomie comparată, tehnică

3. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Floricultură, Tehnologii speciale în experimentală, poz.I/9; . ■■■

culturi fortate si protejate, Legumicultură şi floricultură, Practică, 2. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Biotehnologii în medicină veterinara, poz.I/10; . Andrologie, Reproducţie şi patologia reproducţiei, Specializare

4. ASISTENT, disciplina Economie agrară, Management, ţ)oz.ni/l 1; -Clinică, poz.III/10; ^^

5. PREPARATOR, disciplina Economie politică, Contabilitate, poz.HI/ 3- ŞEF LUCRĂRI, disciplina Tehmca prelucrării radiografice şi de 15. dozimetrie.Etopatologie, Semiologie, Practică, poz.IV/11;

6. PREPARATOR, disciplina Legumicultură, Practică, poz.IV/23; 4. ASISTENT, disciplinaBiochimie, poz.II/15; - .

7.PREPARATOR,disciplinaPsihologie,Practică pedagogică,poz.IV/ 5. ASISTENT, disciplina Patologie medicală, Boli de nutriţie şi

24. . . metabolism,poz.IV/16; • ■

x 6. PREPARATOR,disciplina Controlul calitătii furajelor,pozJ/15;

F A cm .T A T E A nrzooT F H M K sl T O > T m ^

9.SEFLUCEÂEM sdpliiiTehnokjgiapi^usdorli^Pia^ l PROFESOR.teiplinaTehnologlacieslenicabalmelor.Zootehnie g PREPARATOR.di^iplinaPrapedeulicăşiiehiiKăchiMjiija,

noz.V/10’ " ' speciala, p02.u1//; . « . .. poz.m/23; ^

10. ŞEF LUCRĂRI, disciplina Morărit şi panificaţie, Biotehnologii 1 I’Rf0 Fp 0R * ^ iplina Blologia reProduc iei msăminţăm 9 PREPARATOR, disciplina Patologie medicală, poz.IV/15;

1, 1 Î T ™ ar imr irr’ p T ’ P? 1 , • 3. CONFERENŢIAR, disciplina Anatomie si fiziologie animală,ÎL ASISTENT, disciplina Entomologie generala, Entomologie Anatomie>histolo^,embriologie,tehnologiispeciale,poz.I/1 1;

oz M r ’Entomol0gieagnC'Jltura.PiotecţiamaKmilorpnme, 4.ŞffLU(^ RI(di^

n^°* cTC'rcxTT' i- • i- tt^i • ^ • i -L: v - - Microbiologie sipatologie, Tehnici sanitar-veterinare,poz.I/14;,12 ASISTENT, disciplina Utilaje pentm mdustna a l , *

e ^ ’^ ce^tractorulu.,Practica, g ^EFLu CRĂRi;disciplinaBiofizicăşimeteorologie,Radtobiologie|poZ.lli/lJ, . Prartira nn7 TV/11 • • .

O.ASISTENT.disciplinaMaşinişiinstelaţiizootehnice.Tractoare ^ 2ooigienă, Legislaţia protecţiei mediului,

M S S d ^ i ^ S S e , Biochimie, Chimie anahtică, : de degradare a deşeurilor agricole, Protecţia muncii,

Chimie si biochimie, Chimie fizică si coloidală, poz.V/22; m>râAn AW«>'.i- • r *v « j15. ASISTEW, disciplinaToxicologie, Pratecţiainatenilorprime 8 j REPARATOR,discipltt]aAljn]entaîiaaniroalelordomestice,poz.

agricole, Practică, poz.DK20; \18 PRFPARATOR HiscinlmaMotnaresitractoare Practică nozlTT/ furaJelor< Cultura plantelor de cimp, Practica, poz. 11/23;

21 UK, disciplina Motoare şi tractoare, mctica,poz.iii/ ]2 PREPARAT0R( disciplina Informatică, Programare, poz.n/24;

19. PREPARATOR, disciplina Genetică, Practică, poz.IV/17; şi nutriţia animalelor, pereonalului didactic; ..... . .

20. PREPARATOR disciplina Botanică Practică[poz.IV/18; 14 • r t v> 1 • t ■ ■ 1 1 * îndeplinească condiţiile^ prevăzute de _^: . . r 14. PREPARATOR, disciplina Tehnologia creştem iepurilor, Legea privind Statutul Personalului Didactic din Romania,

- (577944) animatelor de blană şi vînatalui, Acvacultura, Practică, poz.HI/25; publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.l 58 din 16.07.1997.

10. PREPARATOR, disciplina Fiziopatologie, poz.IV/22.*** . ■

Persoanele care doresc să participe la concurs vor depune

cereri de înscriere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină

veterinară Cluj-Napoca, str.Mănăştur nr.3, în termen de 30 zile

de la data publicării în Monitorul Oficial. ~

Cererea va fi însolită de următoarele acte:

- copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalentă,

de pe diploma de licenţă sau echivalentă, însoţite de foaia

matricolă, precum şi o adeverinţă doveditoare a vechimii în

muncă;

- diploma de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare

postului, precum şi alte diplome sau titluri ştiinţifice şi academice,

după caz;‘

- Curriculum Vitae;

- lista lucrărilor publicate, însoţită de cîte un exemplar din

titlurile reprezentative;

- certificat de absolvire a departamentului pentru pregătirea

’i s

(T

lf

fr01

î

J

1

•

talM

(5â

măcov

Plai45Cras100100

(56;

tel/fax: 198814-194917

P p | | f ^

■ « ■ K l

ADEVĂRUL

Sotietate comercială

achiziţionează D E Ş E U R I

D E A L U M IN IU , C U P R U

ş i A L A M Ă i

Tel. 41-26-96.

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

• Cu ocazia aniversării zilei de naştere precum şi a pensionării lui Kudor Istvan (Pityu) îi dorim

multă sănătate, fericire şi viaţă lungă. Cu drag soţia, fii Jancsi,

Attila, Levente, fiica Ibi,

ginerele Emil si nepoata Andi.

(595159)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd teren 1750 mp preţ 20

DM negociabil, Hoia. Tel. 14- 60-36. (595201)

• Vînd acţiuni Ursus,

65.000 lei bucata. TeL 14- 89-67. (565701)

• Vînd fir PNA de

Botoşani diferite culori Str.

Cîmpului nr. 91. (595302)

- Managerul General al

SC REMARUL16 FEBRUARIE SA■cu sediul în Cluj-Napoca, ştr. Tudor Vladimirescu nr.2-4 convoacă ' ,

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor ;în dala de 11.12.1997, ora 14, la sediul societăţii

pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul.

Acţionarilor la data de 15.11.1997, cu următoarea

ORDINE DE Z I:1. Aprobarea studiului de restructurare;2. Diverse;în cazul în care nu se întruneşte cvorumul necesar,

a 2-a adunare va avea loc în data de 12.12.1997 în

acelaşi loc şi la aceeaşi oră. .

Informaţii suplimentare la sediul societăţii sau la telefon 064/436045 interior 120. 00372»

• Vînd baracă metalică în Poligon Mănăştur. Informaţii tel.

17-85-56 după ora 18. (565695)

• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92- 03. (565696)' ’

• Vînd sau închiriez gheretă comercială amenajată suprafaţă de 4x3,5. Vizibilă pe str. Fabricii nr. 147 în incinta PECO. Relaţii

pe str. Teleorman nr. 52 ap. 22.

(595292)

• Vîrtd turmă de oi. Tel. 17-

49-67.(595301)

• Ţăran vînd faină albă din

grîu Durum, bun la macaroane,

cornete şi alte specialităţi,

buletin de analiză 2050 Poliţia Sanitară, gluten 35,2 % ccnuşă

0,66 % substanţă uscată, 5 tone. Informaţii Ia tel. 19-29-89 ora 17. (595307)

• Vînd teren 10200 mp str.

Calea Baciului lîngă Peco pe şoseaua Cluj-Zalău front la stradă 73 m apă, gaz, curent. Tel. 15-24-92; 16-88-64 după ora

20.(595203)

• Vînd apartament 3

camere ultrafinisat, str. Năsăud, preţ 45.000 DM,

negociabil., Tel. 41-10-01.

(565713)

• Vînd apartament 2

camere mobilat etaj 1 garaj, telefon, tv cablu, Zorilor.

Informaţii la telefon 13-78- 46 orele 17-21. (594897)

• Vînd casă cu două

camere, bucătărie, baie, ocupabilă imediat. Str. Jean

Huss nr. 35 colţ cu Porţelanul Iris. (595198)

* Caut casă de cumpărat

în Grigorescu sau Zorilor.

TeL 19-05-73. (595205)

* Cumpăr apartament 2- 3 camere în Turda. Tel.

064-31-20-42; 094-56-71-64.

(595222)

• Vînd 2 camere str. Băisoara.

Tel. 19-43-11; 094-54-47-00. (565679)

• Vînd apartament 3 camere,

2 băi, etaj III, zonă bună în Oradea, complet renovat, 30.000

DM. Tel. 059/ 42-74-82. (114223A)

• Vînd casă nouă din cărămidă

270 mp. + curte 150 mp., zonă

bună în Oradea, şi pentru

privatizare, 100.000 DM. Tel.

059/42-74-82. (114223)

• Vînd casă 4 camere singur în curtc. Tel. 43-74-39 pînă la

ora 15 sau 43-26-41 după ora

15. (595191) „

• Cumpăr apartament 3

camere nefinisat, zona Mărăşti

(central) str. Dorobanţilor, Bucureşti. Ofer 70-75 milioane

Ici. Tel. 13-46-56. (595200)

• • Vînd apartament cu 3 camere în Mănăştur, ocupabil urgent. Tel, 17-51-74. (565682)

• Vînd apartament două

camere zonă ultracentrală. Tel. 16-14-01. (595223)

; • Cumpăr apartament 2 camere pe str. Padin, Gr. Alexandrescu, Peana. Tel. 16-

06-15 între orele 19-21.

(595272)

/ Vînd apartament 1 cameră în str. Garibaldi. Tel. 13-63-33.

(595273)

• Cumpăr apartament 4

camere fără intermediari, exclus Mănăştur. Tel. 41-41-25.

(595283)

• Vînd urgent casă Cojocna 1400 mp 46 milioane negociabil

lîngă şosea, apă în curte str.

Principală nr. 94. Informaţii la

tel. 19-29-89 după ora 17.

(595308) .

• Cumpăr 3-4 camere. Ofer 93 milioane. Tel. 41-16-69.

(595314)

• Vînd o baracă din lemn 2x3 mp demontabilă în stare bună! Giiău nr. 1113 tel. 146. (595336)

Sfîrşitul anului-perioadă excelentă pentru

cumpărarea de orice tip de maşinisecond-hand din Olanda prin“AUTOBENELUX”Asigurăm vize, asigurări medicale, transport, ghid. Sunaţi şl vă veţi convinge:

0 1 / 2 1 1 3 5 3 6 , 1

0 1 / 2 1 0 0 0 6 4 . «

JfTJ JTlGaranţie 3 luni

• Vînd IFA LW50 staul\

bună. TeL 15-54-07; 15-77 / ) 66. (595064) ^

• Cumpăr Dacia 1310,

Tel. 13-55-41. (565645)

• Vînd Oltcit 12 TRS,

1300 cmc, gri metalizat, ai

fabricaţie 1993, 23.500 km

stare perfectă. Preţ 17

milioane Iei TeL 14-78-3!

între orele 17-22. (000100)

• Vînd Dacia 1400 di#

1995. Tel. 18-88-01 dupi

ora 15. (565670)

v Vînd VW Transporter,

neînmatriculat, în stare de

funcţionare. TeL 14-89-67.

(565703) -

în România.

1 Vînd Ford Orion 1990,1,î

diesel vama achitată, reccnt aJiî în tară, impecabil. Tel. 16-594:

sau 092-26-92-50. Pret 830C

DM. (565693)

• Vînd Dacia 1100 stare buci

Pret 3.400.000. lei. Tel. 14-S>

75 (565706)

• Vînd Dacia 0 km. Tel. 0^

■53-57-99 (595140)

• Vînd Dacia 13QP- M 62-86. (595244)

- • Vînd Dacia 1300 an 19& 58.000 km, preţ 14 milioane.

ţigle vechi 2000 bucăţi şi oz* baie. Tel. 14-44-46. (595245)

• Vînd Dacia 1310 an

carte identitate, verifi^ tehnică, preţ avantajos. Tel Ij*

25-53. (595265)

• Cumpăr bloc motor D®1 1400 cmc Vînd 2 cauciucuri

radiale 900x20 Informaţii OP CP 420 Cluj-N. (595313)

• Vînd canapca. TcL l ^

86. (595256)

• Vînd un telefon tno

•«

finisapari

sau

to22-6!

19

19-:

Op,

Mâi

Tăb06 (

iei,

*paiGrig

19-0;

t®ier(

Gheoi

»J1(

Siemens S4 nou, preţ acccpi Tel; 14-77-23 (565675)

itabi

n

(» 1

■fac^plal

' I,^crj te v

c

(«520

1 Dtiobilai

.(59

[a d e v ă r u lde Clm PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbalâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:

luni-vineri 8-16; (cl/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-l<; (el/fax 21-60-75. ' miercuri, 26 noiembrie 1997 ( 9

w m x m i GHINION. NOROC cu ...

O fe rta s p e c ia l ă a z i a r u l u i

• în conformitate cu Legea nr. • SC Măriuţa SRL angajează

137/ 1995 SC Ikeesz anunţă bucătari, vînzători, cofetari,

începerea demersurilor .pentru patiseri, femei de serviciu cuobţinerea autorizaţiei de mediu pregătirea corespunzătoare.

PIERDERI

preţul abonamentelor la ziarul ADEVĂRUL DE CLUJ

R Â M l N E l N E S C H I M B A T I I

1 3 .0 0 0 lei/lună

Moldovan Maria pierdutpentru obiectivul brutărie, situat Angajează nunţi pe anul următor certificat de acţionar cu seriaîn satul Gheorgheni nr. 225. la preţuri negociabile. Informaţii nr.7856507 eliberat de SC

Eventualele sesizări, sugestii şi tel. 41-51-09 B-dul Muncii nr. Casirom SA Turda. îl declar nul.reclamaţii numai pentru factorii 69. (595311) (342961)"

de mediu se vor depune la sediul • Smălţuim casă baie. Tel. 15- • Moldovan Vaier pierdut.

APM Cluj, Calea Dorobanţilor 52-16. (595320) . certificat de acţionar cu seria

nr. 99. (565705) : Angajăm vînzătoare. nr.7856511 eliberat de SC

• In conformitate cu Legea nr. Informaţii str. Bucium f. n. capăt Casirom SA Turda. îl declarnul..:

137/ 1995 Gaspar Vasile anunţă linie 29. (595329) (342960)

începerea demersurilor pentru . Firmă română-canadiană * Moldovan Nelu pierdut

obţinerea acordului de mediuangajează persoane* serioase certificat de acţionar cu seriapentru atelier de tîmplărie, dinamice /şi dornice de nr.785068| eliberat de SC :

comuna Baciu str. Nouă nr. 662. promovare în domeniul Casirom SA Turda. îl declar nul/Eventualele sesizări, sugestii marketing direct. Salariu (342956)

numai pentru factorii de m ^ iu 1000 000/lună Ţel. 094-81-03- • SC Danicris SRL cu sediulse vor depune la sediul APM 92 (595337)Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(565712) '

• Firmă particulară angajează

agent(ă) comisionar, conducător • Ofer împrumut. Tel. 17-03 auto, gestionar. Informaţii str. 09. (565671) -Paris nr. 40. (595146)

.Cereţi p o ş ta ş u lu i « l i" z o n a î n c a re lo c u i ţ i s ă v ă f a c ă u n a b o n a m e n t .

( ^ F * P E L O C ! P e n t r u c ă a re c h i t a n ţ ie r u l l a e l! !

• Vînd boxe tip Phiton 500 W • închiriez apartament 2 • Nou în România! 15% profit • Salarii de excepţie!

CDplayer Philips şi amplificator camere, mobilat, telefon, cu zilnici Companie vînzărr directe Librăriile . Ved angajează

Technics 75 Wx2. Infoimaţii la'garaj în Zorilor, pe valută. Tel. vă garantează comisioane vînzător carte la standuri stradale

lei. 31-19-34 Turda. (595229) 18-68-91. (595326) maxime; Fără concurenţă! cu carte de muncă. Solicităm

’• Vînd mobilier, televizor, • închiriez o cameră pentru Sunaţi şi cîştigaţi între 50.000- studii medii şi garanţii (giranţi),

frigider şi altele,"urgent. Zilnic două eleve. Tel. 14-26-83. 150.000 lei zilnic. Tel. 064/15- Tel. 19-24-08 între orele 10-14.

• Ofer împrumut DM.

TeL 41-18-86. (595266)

10-18 str. IIC Brătianu nr. (595331)

33 ap. 1. (595275)

1 Vînd set vase Zeptter

Junior 800 DM. TeL 16-34-

17 după ora 20. (595291)

• Caut de închiriat

garsonieră. Tel. 18-88-01.

(565669)

1-8'

0

l.l>

19»Offliaztf

45)l9Siicirf

ll>

]3CU

ucu"

OP 1

&

nobîjtibi

Vînd haină de blană vizon, talia 42-44, croi clasic.

Mbnnatii la tel. 092-35-21-90.(565709)

Vînd subă deosebită, mărimea 50 -52, 500.000 lei; (595315)

covor persan 3x2,1.000.000 lei;

plapumă de lînă ffcţă de mătase, ________

450.000 lei ; pompă de apă rasească 750.000 lei; butoi nou 100 litri, 200.000 lei si 50 litri,100.000 lei. Tel. 42-69-38.(565711): ;

• Caut chirie 2 camere,

nemobilate, Gheorgheni.

Tel. 14-26-18. (595247)

92-03. (565644) , ? 1 ; . • (595239) ■

• Asociaţia de locatari . • Angajăm muncitori Ia d

str.Horea 42-46 _ angajează fabrică de sticlărie din Ungaria,

urgent fochist. (A) Informaţii la tel. 064-41-47-31.

• Numitul Roman Ioan înscris (595254)

în CF nr.2404 Dej, sau • în conformitate cu Legea nr.

• Familie română cântăm

pensionară fără obligaţii

care vorbeşte fluent ungureşte sau germană

pentru îngrijire copil de doi

ani şi menaj uşor. TeL 14-

05-93 după ora 16,

in comuna Viişoara nr.856.

anunţă pierderea codului fiscal :

nr.2895913. îl declar nul.(342958)

• SC Cazanul de Ţuică Vulturul SRL cu sediul în,

comuna Viişoara nr.851 anunţă

pierderea codului - fiscal

nr.210851. îl declar nul.

(342959) ’■ .

• • SC Raid SRL pierdut

chitanţe fiscale de la nr. 615551- 615650 si aviz de însoţire a

mărfii nr.’ 175951-176000. Se(595333)

• Caut menajeră tînără fără declară nu*e (565691)

obligaţii (cazare). Tel. 43-06-44. * Pierdut carte identitate a(595318) autovehiculului cu nr. CJ-03-

• Caut chirie 2 camere

nemobilat. Tel. 43-05-37.

DIVERSE

SCHIMBURI DE * LOCUINŢĂ

Schimb apartament 4 camere finisat etaj 1 Grigorescu cu apartament 2 camere Grigorescu

sau Mănăştur confort 1 plus diferenţa. Informaţii la tel. 17- 22-68 orele 17-22. (595277)

ÎNCHIRIERIIntermediem chirii. TeL

19-09-28. (564667)

• Caut chirie urgent TeL 1946-18.(595345) .

• închiriez 4 camere 100 mp. şi teren 450 mp. Str. Mârâşeşti nr. 29. (565663)

' Dau în chirie 3 camere a str. Fabricii nr. 123 lîngă

Tăbăcârie Tel. 018-62-38- « Cinj. (565690)

' Tineri căsătoriţi căutăm

de închiriat garsonieră sau

’partament cu telefon în

Grigorescu. TeL 18-77-36; 19-05-73. (595204)

• Angajăm urgent brutari

cu experienţă. TeL 42-53-

48. (565668)

• Angajez operator pentru evidenţă primară.

.Tel. 41-09-63. (565702)

• ’*Angajez şofer pe

autocamion IFA. Tel. 15-

54-07; 15-77-66. (565721)

• Angajăm măcelari

tranşatori. Tel. 26-52-60;

26-52-61; 26-52-62.

(595028)

• Gata cu frigul, cîştigaţi

căldură! Etanşăm orice tip

de uşi şi ferestre-contra

frigului, apei, v întulu i,

prafului şi a zgomotului cu

garn ituri din cauciuc pentru termoizolare.

Execuţie rapidă şi calitate

garantată 10 ani! Tel. 13-

13-63 sau teL 094-50-70-87.

(595168).

• SC Aydin SRL str. 21

Decembrie nr. 137

angajează: păţiseră,

bucătar, brutari şi chelneri

cu calificare şi băieţi pentru

brutărie necalificaţi. Informaţii Ia tel. 41-34-57

sau 41-30-34. (595268)

• Societate de valori

mobiliare (acţiuni) caută

spaţiu ultra central pentru birou în Huedin. TeL 24-31-

42; 43-35-21. (595305)

* SC Napoconf angajează

croitorese pentru producţie

export şi şef brigadă. TeL

42-57-56.(595332)

' Dau în chirie apartament trei

ţ®iere mobilat si garaj în cartier

“Vgheni. Tel. 23-15-13.(«108) .

' închiriez apartament 2 mobilat, plata în valută.

* 17-87-65 orele 10-13 si 17- (595154)

( ' Dau în chirie apartament T a central pentru pretenţioşi

^ plata anticipat. Tel. 094-50- • Angajăm 2 zidari şi

■4® (595179) pensionari cu sau fără carte de

' închiricz apartament una muncă şi 4 muncitori

ccntral, mobilat, încălzire necalificaţi. Informaţii tel. 17- vizibil 26 noiembrie 1997 85-56 după ora 18 (565694)

^ 14-93-35. • . “Perpetuum “angajează **) secretară cu experienţă,

Dau în chirie apartament cunoştinţe operare calculator şi

cu telefon. Tel. 15-52- engleză Telefon . 19-97-58. 1595238) v ; . (565704)

Turc Pavel vă rog să Se declară nulă. (565715)

moştenitorii acestuia sînt citati la 137/ 1995 SC Eximtur SA contacteze pe Donald Nelson str. . * SC Partias Com SRL pierdutJudecătoria Dej în data de anunţă începerea demersurilor Pasteur nr. 24 ap. 31. Tel. 12- carte de identitate a vehiculului

26.11.1997, în calitate de pîrîţi pentru obţinerea autorizaţie de 79-33. Vâ mulţumesc. (595230) declara nula.

în 'dosar nr.2871/1997 al mediu pentru obiectivul • în conformitate cu Legea nr. (565716)Judecătoriei Dej. (114229) x “Agenţie de Turism”, situat în 137/ 1995 Moldovean Cornel • Pierdut carnet de sănătate pe

• în conformitate cu Legea Cluj-Napoca str. Andrei* Şaguna anunţă începerea demersurilor numele Szilagyi Elisabeta. II

nr. 137/1995 Cecălăcean Ioan nr. 34-36. Eventualele sesizări şi pentru obţinerea acordului de dcclar nul. (565720)

anunţă începerea demersurilor sugestii numai pentru factorii de mediu pentru obiectivul • Pierdut carte identitate Ford

pentru obţinerea acordului de mediu se vor depune la sediul copertine situat în Cluj-Napoca Escort 7 Cj 7415.0 declar nulă.

mediu pentru obiectivul anexe APM Cluj Calea Dorobanţilor str. Avram Iancu nr. 17. (595246) >

exploatare agricolă situat în nr. 99. (595260) ‘ Eventualele sesizări şi sugestii • Pierdut adeverinţă Legea 18

Cheia, comuna Mihai Viteazu. • Angajez vînzători (băieţi), numai pentru factorii de mediu pe numele Varadi Martin. O

Eventualele sugestii şi Tel. 14-50-40 între orele 20-22. se vor depune la sediul APM declar nulă. (595255)

reclamaţii, numai pentru factorii (595276); ; 'Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. . Pierdut legitimaţie de

de mediu, vor fi depuse la sediul • Regionala CFR Cluj anunţă (595248) . - serviciu Terapia pe numele Pop j

APM Cluj, Calea Dorobanţilor că datorită unor lucrări în • în conformitate cu Legea nr. Nicolae. O declar nulă. (595258)

■ nr.99. (342957) ţ - perioada 1-15 decembrie 1997, 137/1995 Moga Bogdan anunţa ■ pjgrdut certificat acţionar pe

• îri conformitate cu "Legea Trenul 632 pe distanţa Oradea-: începerea demersurilor pentru nUmele Fărăgău Lucreţik la: nr. 137/1995 Pop Maria anunţă Cluj se anulează şi va circula obţinerea acordului de mediu Societatea Agricolă SC

începerea demersurilor pentru Trenul 636 cu plecare din Staţia pentru obiectivul amplasarea Agroindustriala SA Cluj-

obţinerea autorizaţiei de mediu Oradea la ora 9,38, sosire în Cluj" unui garaj în Cluj-Napoca str. Napoca. îl declar nul. (595261)

pentru obiectivul locuinţă la ora 12,50 şi plecare din Cluj Gîrbău f. n. Eventualele sesizări , 0 ^ ^ Reformată Liteni DsţP+E, situat în Ocna-Dcj, spre Bucureşti Ja ora,14,27. şi sugestii numai pentru factorii anuntă ierderea flscal.

str.Zmeurei nr.4. Eventualele (595282) de mediu se vor depune la sediul Se denkră tini (595962V sesizări şi sugestii, numai pentru • în conformitate cu Legea nr. APM Cluj Calea Dorobanţilor

factorii de mediu, se vor depune 137/ 1995 SC “Panimed Exim” nr. 99. (595253)

Se declară nul. (595262)

Biserica Reformată Iara

la sediul APM Cluj, Calea SRL anunţă începerea • In conformitate cu Legea nr.anunţă pierderea codului fiscal.

Dorobanţilor nr.99. (342867) demersurilor pentru obţinerea 137/ 1995 Şandru Virgil anunţă Se declară nul. (595263)

• SC Energoutilaj SA acordului de mediu* pentru începerea demersurilor pentru • Pierdut carmt de stiraent pe

Bucureşti Filiala Cluj str. Uzinei obiectivul amenajare cabinete obţinerea acordului de mediu line le Halasz uyorgy. 11 declar

Electrice nr. 4 organizează medicale, cu sediul situat în Cluj pentru extindere construcţie în nul. (595279)

concurs pentru ocuparea str. Memorandumului nr. 18 ap. Cluj-Napoca str. C. Porumbescu * Pierdut carnet de sănătate pepostului de impegat auto- 5. Eventualele sesizări şi sugestii nr. 30. Eventualele sesizări şi numele Fancsali Margareta. îl

responsabil mijloace fixe în data numai pentru factorii de mediu sugestii numai pentru factorii de declar,nul. (595297)

de 03 decembrie 1997 ora 10.‘ se vor depune la sediul APM mediu se vor depune la sediul • Pterdut certificat de

Relaţii la tel. 19-48-94. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. APM Cluj Calea Dorobanţilor înmatriculare Mitsubishi Colt îl(595298) \ . (595285) ' ; nr. 99, (595281) declar nul. (595303)

M O B I L AMAGAZINUL «CENTRAL”

Str.Gh.Doja nr.22-26% V 4 Â f E O F - & R

O HOLURI de piele şi de pluş, fixe şi extensibile O BIBLIOTECI Calypso, Bamberg,Ereiburg, Casablanca

O HOLURI şi SUFRAGERII Renaştere spaniolă, i ■ >■ Gioconda Lux

O DORMITOARE Mona-Lisa, Renaştere Spaniolă,Verona

V I Z I T A T M R A I O N U l î l D E x M O B I L A

10miercuri.26 noiembrie 1997 PUBLICITATE ÎCXUJ-NATOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;leVIax 19-73-04; Sl3BREDACŢIAT(fKI)A:s

i luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SliltREDACŢIA DEJ: luni-vineri *-16; tel/lax 21-60-75.1

ADEVÂRUtde Ciul" • Pierdut cod fiscal nr. 2890452 al SC Alimentaţie

Publică Mâdy SRE. Se declară nul. (595309) .

• Pierdut carnet de student pe

numele BoancăRareş. îl declar

nul. (595310) ‘

• Pierdut legitimaţie de student pe .numele Jloşca

Cristian Tomică loan. O declar nulă. (595322)

DECESE COMEMORĂRI• Cu mare durere

sufletească, anunţăm

încetarea din viaţă a celui care a fost tată, socru şi

bunic RUS N ICOLAE GUŞTI din Fundătura Nu te vom uita niciodată.

Lolica, Mircea şi Andrei. (565685)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea

din viaţă a celui care a fost tată, socru şi bunic RUS NICOLAE GUŞTI. Te vom

păstra mereu în inimile

noastre. Guşti, Livia şi Tudor. (565686) ,

• Cu sunetele pline de durere, anunţăm încetarea

din viaţă a dragului nostru soţ, tată şi socru RUS

NICOLAE GUŞTI, 65 ani. înmormîntarea va avea loc

joi, 27 noiembrie 1997, în localitatea Fundătura nr.

238. Soţia Reghina, fiul Marius şi nora Dana (565687)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din

viaţă a scumpei, noastre mame, soacre şi bunici

CHIORAN FLORICA . Dragostea şi bunătatea ei o

vom păstra în sufletele noastre. Dumnezeu să o

odihnească în pace! Serviciul religios va avea loc

miercuri, 26 noiembrie, ora 12, în comuna Floreşti. Familia îndurerată. (565707)

• Sîntem alături de doamna director economic

Potra Eugenia în marea durere pricinuită de decesul

mamei iubite. Colegii de Iş

Financiar-Contabilitate Mucart. (A)

• Sîntem alături de tine,

Diana în aceste clipe grele

prilejuite de trecerea în nefiinţă a tatălui tău,

distinsul om de ştiinţă M llIA I ŞERBAN. Colegii de la IPA. (A)

• Sincere condoleanţe distinsului prof. Sergiu

Duca pentru pierderea suferită. Distinsei doamne

DUCA veşnică odihnă.

Familia prof. dr.Rotaru Alex. (O)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm moartea

fulgerătoare a scumpului nostru soţ, tată şi bunic

PODOABA» PAVEL în vîrstă de 59 de ani.

fnmormîntarea va avea Ioc joi 27 noiembrie 1997 la

orele 14 în capela Cimitirului central Te vom

păstra mereu în su/let! Soţia

Ana, copii Lucia şi Dan cu

familiile lor. (595249)

SC Napochim SA este

alături de prof. dr. Sergiu

Duca la marea durere pricinuită de dcccsul soţiei sale. Sincere condoleanţe. (565692)

• Cu inima îndurerată anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic VANCA ALEXANDRU, Ia vîrstă de 92 ani. Înmormîntarea va

avea' loc miercuri 26 noiembrie 1997 orele 13 în Cimitirul Mănăştur, Capela veche. Familia. (595278)

• Cu adîncă durere

anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată,

socru, bunic M IH Ă ILĂ PETRE în vîrstă de 71 anL Înmormîntarea va avea loc în ziua de joi 27‘noiembrie

ora 12 de la Capela Cim itirului central. Odihnească-se în pace. Familia îndoliată. (595296)

• Cu durere ne despărţim

de draga noastră soacră şi bunică CICOŞ ANA Înmormîntarea joi 27

noiembrie orele 13 în Someşeni. Familiaîndurerată. (595519)

* Cu inima zdrobită de

durere aducem la cunoştinţa rudeniilor şi

tuturor cunoscuţilor că iubitul soţ, tată, bunic K R E JC IK RUDOLF a încetat din viaţă în ziua de

24 noiembrie 1997 în etate de 72 ani. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aşezate

spre veşnică odihnă Ia Cimitirul central în ziua de27 noiembrie ora 13.

Familia întristată. (595323)

• Cu mare durere în suflet anunţ încetarea

fulgerătoare din viaţă a celui mai iubit soţ Profesor

Doctor Inginer NAGY KAROLY la vîrstă de 56

anL Dispariţia lui îmi lasă

un gol în suflet pe vecie. U t ultim omagiu în,memoria

celui decedat va fi în data de 28 noiembrie 1997 orele

12 pe tejasa C im itiru lui

CentraL Înmormîntarea va avea loc în aceeaşi zi la orele

13 în C im itirul central. Soţia îndurerată. (595338)

• Cu durere în suflet dar

şi cu speranţa revederii, familia anunţă plecarea

dintre noi a celui ce a fost ŞANDRU IOAN MIHAI, 34 de ani. Înmormîntarea va avea Ioirjoi 27 noiembrie

1997, orele 14, la Capela

veche a C im itiru lu i Mănăştur. La revedere

iubitul nostru. (595346)

■ Un ultim omagiu celui care a fost RUS NICOLAE

GUŞTI. Dumnezeu să te

odihnească în pace! Cuscri Gh iran Liviu şi Sabina din Iclod. (565683)

Sîntem alături de Livia

şi Gustic la durerea

pricinuită de moartea

socrului şi tatălu i RUS

AUGUSTIN N ICOLAE. Nelu, Corina şi Vasile cu familiile. (565684)

■ Deplîngem prematura despărţire de bunul nostru

prieten CAROL NAGY

(KARCSI). Sîntem alături de Marika, de îndurerata familie. Familia Oprean D.

(565697)

• Colectivul C linicii Chirurgicale I Ciuj-Napoca exprimă compasiune şi

sincere condoleanţe D-lui Prof. Dr. Sergiu Duca greu

încercat în aceste momente

la deccsul iubitei sale soţii

NELLY. (595289)

• Sîntem alături de

colegul nostru Dan Drăgan

în clipele grele ale pierderii bunicii dragL Colegii de la DTC C lu j Serviciul

contabilitate şi financiar.

(595257) -

• Exprimăm sincere

condoleanţe şi întreaga

noastră compasiune

profesorului dr. Sergiu

Duca, la dureroasa

despărţire de iubita sa soţie. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia prof. dr. A. Andercou. (565698)

> Colectivul Clinicii Chirurgicale II participă Ia

durerea prof. dr. Sergiu

Duca în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a distinsei sale soţii.

Sincere condoleanţe.

(565699)

• Un pios omagiu celui

care a fost dragul nostru

cumnat PODOABĂ PAVEL. Odihnească-se în pace! Familia Popescu.(565700)

* . Sîntem alături de familia Şerban în greaua

pierdere suferită prin

dispariţia lui NENEA PICU. Sincere condoleanţe

din partea familiilor

Bibolar şi Moldovan.

(565710) : ,

• Un ultim omagiu

distinsului prof. dr. , ing. NAGY KAROLY. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Catedrei

Management şi Ingineria Sistemelor, Universitatea Tehnică din Ciuj-Napoca.

(565714)

• Lacrim i şi flori la

trecerea fulgerătoare în nefiinţă a celei mai iubite şi

apropiate prietene PIRI FARKAS. Un ultim omagiu

sufletului ei cald şi generos.

Sincere condoleanţe familiei. Ligia Pop.(565717)

• Colectivul Institutului

de Speologie “Emil Racoviţâ” din CIuj, anunţă

cu durere încetarea din viaţă, după q îndelungată şi

grea suferinţă, a celui care a fost ing. MIHAI (PICU)

ŞERBAN, om deosebit atît în activitatea profesională,

cît şi în relaţiile cu cei din

jurul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace.(565718)

• Sîntem alături de colega noastră profesoara Nagy Patricia, în marea durere pricinuită de moartea

soţului drag. Colegii de la

Liceul de Informatică.(565719)

• Colectivul Catedrei Maşini-Unelte şi Roboţi

Industriali îşi exprimă cu

adîncă durere regretnl

pentru moartea prematură

a colegului nostru prof. dr.

ing. NAGY KAROLY.

Dascăl a multor generaţii de

studenţi, om de ştiinţă cu rezultate, meritorii, a

pregnat , ' semnificativ

m o d e r n i z a r e a

învăţăm întului de

specialitate tehnic clujean.

Condoleanţe familiei îndoliate. (565722)

• Sîntem alături de

familia Pâhuţă în aceste momente grele. Erzsi, Alina

şi Luci. (595250)

• Sincere condoleanţe

domnului profesor doctor

Sergiu Duca la pierderea iubitei sale. soţii. Familia

doctor Olimpia şi Octavian Chira. (595252)

• Cu durere în suflet ne

despărţim de fratele,

cumnatul, unchiul nostru

PODOABĂ PAVEL, plecat

prea devreme dintre, noi.

Dumnezeu să-I odihnească.

Fratele Vasile, nepoţii Radu şi Cornelia cu familiile. (595259)

• Cu tristeţe ne despărţim

de scumpa noastră mamă, soacră şi bunică TRIPON LUCREŢIA. Odihnă

veşnică. Fiul Gavril cu familia. (595264) >

• Sîntem alături de colegii

noştri Vanca Alexandru şi

Viorica în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălu i drag

Sincere condoleanţe. Colegii de la Dacia Service Cluj I. (595267)

• împărtăşim durerea dL prof. dr. Sergiu Duca şi

sîntem alături în momentele grele prin care trece

datorită pierderii soţiei dragi. Sincere condoleanţe.

Colectivul Clinicii

Medicană II UMF. (595271)

• Sincere condoleanţe

doamnei Eva . Ilarşa la trecerea în nefiinţă a tatălui

drag. Colegii Serviciului Desfacere Transport “Unirea”. (595280)

• Sincere condoleanţe şi

întreaga noastrăcompasiune D-lui Prof. Dr..

Sergiu Duca în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă1 a distinsei sale soţiL Familia

Dr. Georoceanu. (595284)

• Sincerele şi îndoliatele

noastre condoleanţe

profesorului dr. Sergiu

Duca la pierderea mult iubitei sale soţii. Familia

Nicolae Turdeanu. (595286)

• Sîntem alături de Dl. Prof. Dr. Sergiu Duca greu

încercat prin trecerea în eternitate a iubitei sale soţii NELLY şi exprimăm sincere condoleanţe.

Dumnezeu sa o odihnească. Puşa şi Nelu M ihuţ.

(595287)

• "G îudnri pioase celei plecate în veşnicie, sincere .condoleanţe şi întreaga

compasiune domnului profesor doctor Sergiu

Duca -pentru greaua pierdere suferită. Dr. Chirileanu Constanţa şi familia Dr. Hurubeanu C.

(595293)

• Un gînd de alinare D-lui Prof. Dr. Duca Sergiu şi un pios omagiu iubitei

sale soţii NELLY dispărută prematur dintre noi. Conf.

Dr. Ovidiu PerenL (595290)

* Un ultim omagiu celui care a fost dragul nostru

frate, cumnat şi unchi PODOABĂ PAVEL. Sora

Crişan Mărioara cu familia.(595294)

* Sîntem alături de d-na dir. economic Eugenia

Potra la decesul mamei sale dragi şi transmitem sincere

condoleanţe familiei

îndoliate. Colectivul TESA

Mucart. (595324)

• Un ultim omagiu la

trecerea în nefiinţă a

fratelui, cumnatului şi unchiului PODOABĂ PAVEL. Fratele Podoabă

Vasile cu familia. (595295)

• Sincere condoleanţe şi

întreaga compasiune

colegului Prof. Dr. Duca

Sergiu pentru trecerea în

nefiinţă a scumpei sale soţii

CORNELIA. Dumnezeu s-o

primească şi s-o odihnească în pace. Prof. Dr. Funăriu

Gheorghe. (595288)

• Cu sufletul îndurerat

sîntem alături de colegul şi

prietenul nostru profesor universitar Dr. Sergiu Duca

în marea durere Ia trecerea

în eternitate a soţiei dragL Fam ilia Prof. Dr.

Grigorescu Sido. (595299),

• Sîntem alături de Prof.

Dr. Sergiu Duca în aceste clipe de grea încercare lâ pierderea soţiei tlragi.

Colectivul Clinicii Pediatrie

1.(595300) '

• Ne luăm rămas bun de

la cea care rămîne buna

SANDA şi ne rugăm

Domnului Dumnezeu

pentru mîntnirea ei. Dan,

Gabriela, Teodora, Simion.

Dormi în pace bună dragă. (595304)

• Sîntem alături de Prof.

Dr. S. Duca în marea durere cauzată de pierderea

soţiei. Catedra de Anatomie şi Embriologie UMF Cluj. (595312) •

• Sîntem alături de

prietena noastră Porumbiţa şi suferim alături de ea în

urma pierderii mamei sale dragi. Silvia, Ani şi Lenuţa.(595316) •

* Sîntem alături de

colegul nostru ing.

Chiorean Doru în marea

durere pricinuită de moartea marnei Sincere

condoleanţe. Colegii din

Secţia Prelucrare SC

Fimaro SA Ciuj-Napoca.(595317)

• Cu inimile în doliu, cu

ochii în lacrimi, Ia despărţirea vremelnică de dragul nostru coleg MIHAI

ŞANDRU, profesorii de la Liceul Creştin Emanuel, ne

rugăm ca Dumnezeu să

mîngîie familia în aceste

tragice împrejurări. Ne rămîne speranţa revederii

într-un loc unde nu vor mai fi avalanşe, lacrimi moarte. (595321)

• In aceste momente grele pentru familie, împărtăşim

durerea colegei noastre ing.

Rodica Custură. Grupul

Şcolar de Industrie

Alimentară. (595325)

* Consiliul Facultăţii

Construcţii de Maşini din cadrul UTC-N anunţă cu

durere dispariţia prematură

a celui care a fost distinsul

Pror. Dr. Ing. KAROLY

NAGY şi adresează sincere

condoleanţe familiei

îndoliate. Decesul domniei sale este o grea pierdere

pentru corpul profesoral şi

studenţii facultăţii noastre.

(595327)

• Sîntem alături de

familia Ţibrea în aceste

momente grele. Sincere

condoleanţe. Doru şi Floriţa. (595334)

• Sîntem alături j, coiegui nostru Prof, Dr.L

V iorel Handra-Luca j, marea durere pricinuită J,

trecerea în nefiinţă a mann, dragi. Sincere condolta

familiei îndoliate. Consilii

Facultăţii Construcţii Maşini (595328)

• Sincere condoleanţe

întreaga Doasltjcompasiune familiei Găzdi.

în aceste momente cumplit

Familia Pruncuţ. (595335)

• Omenia şi generozilaii, sa i-au veşnicit un

luminos în sufletele noastit

Fie-i, lui P ICU ŞERB.y

ţărîna uşoară. ' Sincen condoleanţe fami|j(j

îndoliate. 'Familia Prof

Pompei Cocean. (59533!!)

Sîntem alături di colegul nostru Prot Dr.ljţ

Handra-Luca Viorel marea durere pricinuita 4

moartea mamei driji

Sincere _condoleai|i familiei. Colectivul Catedra

Organe de Maşini |i

Tribologie Universitate Tehnică (595340)

• Sîntem alături de Prii

Univ. Dr. Sergiu -Duca ii marea durere pe carii

trăieşte în aceste zile cîndi

desparte de draga-i soţii

Ana şi Ion Huţam (595341)

• Cu inimile zdrobiţi ii

durere anunţăm încetară din viaţă a celei care a foi

mamă, soacră şi bunid TRIPON LUCREŢIA Fii

loan cu soţia Ana şi fa Roxana. (595342)

; > Sîntem alături şi.Nicoleta Ia decesul sojul»

şi tatălui drag GOGU.Fiii Ovid iu , Mariana p

Carmen. (595343)

• Un ultim omagii regretatei noaste

profesoare , FARM PIROSKA. Colectivul clase

X II D Seral-Liceul “Brass

SamueP. (595344)

* Sîntem alături

colegul nostru MiU® Petru V irg il în dure»

pric inuită de disparif»

tatălui drag. Colegii RA Apele Române 1

Cluj. (595347)

• Se împlinesc 7 anii cînd a plecat dintre i

ANCA ALMĂŞANU. < care am " iubit-o o « pomeni şi ne vom nP

pentru că joi 27 noiem ora 17,30 va aveai* comemorarea la CatednJ

Sfinţii Petru şi Pf; (Mănăştur, Catedrală11

construcţie). Soţul (595£

? Mulţumim tuturor «I*

care aii fost alături de'*

cu prezenţa, flori f

telegrame,. în marea datfj

pricinuită de moartea

care a fost scumpa

mamă şi bunică BAG;.

ANA , din Cojocnaţărîna uşoară! Fan»'8

Mocanu Octavian ţi ‘' ,l

(565689)____ il $

• Mulţumim tuturor^ I

care au fost alături ij* în marea durere prici1111

de moartea dragei

mame, BAGYO Cojocna. Dumnezeu ®

odihnească în pace! Fa® Bagyo loan, Aleia»j>r

Eugen şi Emil (565OT,

7 ÎD E V A r t iJ i -r l e c i m -—

miercuri, 26 noiembrie 1997 3 2

\

p ro fe s o ru l m m miM im

UCMlffA C i „111RSITATM”CS Universitatea” a riscal p înă în u ltim ul moment să

râmînă fară preşedinte. în cele din urmă, poate contrar voinţei

lui domnul profesor Constantin Bengeanu a fost reconfirmat

m funcţia de preşedinte cu scorul de 38 de voturi din tot atitea

prezente” si din 41 posibile. Alegerile pentru nou l preşedinte

Ia avut sf ele „cîntecuf lor. Data lim ită pentru depunerea

candidaturilor fusese stabilită pentru 17 noiembrie, dar nici un

dosar nu apăruse pînă atunci pe biroul secretariatului clubului

sportiv „Universitatea”, drept pentru care termenul s-a prelungit -x

pînă pe"24 noiembrie. Mai mult decît atît, candidaturile ar fi

fost acceptate, în situaţia ipotetică că acestea ar fi apărut în

cele din urmă, pînă la ora începerii Adunării generale. Nu

s-a întîmplat însă acest lucru, astfel că după darea de seamă

a preşedintelui clubului Constantin Bengeanu, la propunerea

domnului Gheorghe Rom an, sta ff-u l c lu b u lu i sportiv

„Universitatea” nu a suferit nici o modificare. Deci, preşedinte

'profesor Constantin Bengeanu şi vicepreşedinte - loan Banda.

Va fi însă foarte greu pentru cei doi, C.S. "Universitatea"

confruntîndu-se cu mari probleme financiare.

N-ar fi fost însă uşor pentru nimeni altcineva.

Nu putem, însă, trcce peste darea de seamă a domnului

Constantin Bengeanu, care. a cuprins perioada 1994 - 1997.

S-au evidenţiat rezultatele secţiilor de atletism, baschet feminin

şi masculin, handbal feminin şi masculin, volei feminin şi

masculin, rugbi, judo, tir, tenis de cîmp şi (nu este nici o

glumă!) scrabble. Anul de v îrf a fost indiscutabil 1995 şi

explicaţia ne apare cît se poate de logică, sponsori foarte

puternici implicîndu-se serios în susţinerea financiară a cîtorva

secţii. S-au obţinut atunci rezultate care personal mă îndoiesc

câ vor putea fi reeditate, drept pentru care efortul acestor

sponsori ar fi trebuit recunoscutei apreciat. Departe de’ acest,

lucru, fostul şi actualul preşedinte Constantin Bengeanu a

minimalizat meritul acestora pentru că, din varii motive, aceştia

nu-şi mai permit sau nu mai vor să sponsorizeze în continuare

aceste secţii din cadrul clubului sportiv' „Universitatea” . Se

uită poate de contextul economic cu care se confruntă societatea

românească în general şi fenomenul sportiv românesc în special,'

dar în mod sigur încă nu se percepe faptul că un sponsor nu

are numai obligaţii, ci şi drepturi.

După anul de graţie 1995, a unnat un recul în privinţa

rezultatelor, a performanţelor. „D ivorţul” de marii sponsori a

determinat plecarea în grup a zeci de sportivi valoroşi la alte

grupări sportive din ţară, dar şi în străinătate, conştienţi fiind

câ fidelitatea faţă de culorile unui club nu va ţine niciodată de

foame. în perioada 1994 - 1997 au părăsit clubul peste 50 de

sportivi. Logic, obiectivele pentru 1998 sînt modeste. Doar

handbalul feminin^ susţinut de „Ursus” şi-a fixat un obiectiv ,

îndrăzneţ şi anume participarea într-o cupă europeană.

Revenind la'Momentul alegerilor, interesant a fost cuvîntul

de adio, dacă îl putem numi aşa, al domnului Constantin

Bengeanu, care s-a dovedit în cele din urmă gratuit pentru cel

puţin încă cîtâva vreme, iar cel puţin patetică a fost declaraţia

de după confirmarea sa în funcţie:,, Vă cer în mod special ca

atunci cînd cînd simt că nu voi mai putea ... să-mi daţi drumul!” ..

Ultima chestie ciudată a fost numirea domnului Mircea Bama

ca fiind noul preşedinte al secţiei de baschet şi a domnului

maior Vasile Bolboăcă ca preşedinte a l- secţiei de.atletism, v

■ ■ C ristian BÂRA

C o n f e r i n ţ ă d e f p r e s â l a F C ^ U ”

FALUB E D O R IT IN B E L G IA

I i l e L a z ă r - î n a p o i l a G l o r i a !

| Ca niciodată pînă acum,■ ffcşcdintelc Remus Vlad a fost J >ffl mult mai deschis presei în I «Irul săptămînalei conferinţe de j h stadionul Ion Moina. Remus■ Vind a dezvăluit astfel că are J «npra sa o ofertă venită din

;ia pentru unul din jucători.

yram nume, preşedintele a cedat 1 ® cele din urmă spunînd pa | oferta vine din partea clubului I Germinai Ekcren şi îl vizează ii* Adrian Falub. Belgienii I urmează să-I urmărească pe | ftndaşul clujean, sîmbătă, în jpitţida cu Steaua. Pe lîngă .Nbila plecare a Iui Falub,I Vpcile roşii" urmează să se. Spartă şi de Ilie Lazăr, chemat,

fi sc zice, înapoi la Bistriţa, dc o . clauză contractuală prin care I “toria îl poate revendica în orice | î'wtent. Remus Vlad consideră | că Ilie Lazăr părăseşte I «cnevol Clujul, descurajat dc Nluţja sa de pînă acum sub | Sforile alb-negre. Alt jucător pc Jrn j ” îl va şterge de pe lista

.1,0 “inventar” este Szemely,

rechemat la ordine de Vega Deva, către care clujenii au cam uitat să mai plătească,ratele.

Nu a fost uitat nici Mircea Stan pentru care constănţenii de la Farul cam strîmbă din nas cînd aud de grila de aproximativ 4B.000 de dolari, încurajaţi şi de declaraţiile belicoase ale ilustrului părinte de jucător, primar de comună în timpul liber, care îşi desconsideră odrasala pînă undeva la 10 000 de dolari. Prezenţa vicetai loan Maja la Comisia Juridică a LPF ;va lămuri în scurt timp şi acest aspect

In sfirşit, pe lîngă atîţia jucători pierduţi, “LT a reuşit achiziţionarea iordanianului Ibrahim (un jucător foarte tehnic şi cu o inteligenţă de joc fantastică, după spusele, preşedintelui), care (a şi marcat în echipa de tineret. Nici “coloratul” Camara nu e de lăsat, preşedintele apreciind că are ceva aluat de fotbalist.

Mihai HOSSU

A TLETISMI e r a r h i i l e a n a l u l 1 9 9 7

C i l )

Elita mondială în 11 cărţi de vizităIAAF a acordat Oscarurile atletismului mondial

pentru 1997.Ierarhii de necontestat, care au la bază rezultate şi clasări merituorii în diferite competiţii internaţionale, în marea lor majoritate de anvergură. Elita mondială 1997 a fost stabilită. Să vedem pe ce criterii...

f t i M IM asculin

1. Wilson Boit Kipketer (Danemarca): locul 3 la Saint- Denis (Franţa); locul 1 laRehlingen (Germania); tocul 2 la Lausanne şi Stockholm; locul 1 în C.M., Atena 1997 dar şi 1995. Neînvins de la

, începutul sezonului. Codeţinător al recordului mondial eu 1:41,73 din 7 iulie 1997, Stockholm.

2. Haile Gcbreselassic (Etiopia): învingător în probele de 5.000 m si 10.000 m (1992; locul 1 în CM! de sală (1997, Ia 3.000 mV: locul 2 la C.M. (5.000 m),

■ l iAiid I idoliaQuirot{Cubal

1993; locul 1 la 10.000 m în 1993, 1995,1997.

3. Scrghei Bulika (Ucraina): a concurat sub trei tricouri naţionale- - URSS, CSI si Ucraina; sase titluri mondiale: 1983,1987, 1991, 1993, 1995, 1997; 6.14 m este recordul său mondial de sală la prăjină; 6.15 m este recordul său mondial de sală; de 11 ani consecutivi trece ştacheta ridicată la' 6 m, lucru pe care l-a reuşit de 41 de ori!; în 106 concursuri a trecut ştacheta peste 5.90.

4. Daniel Komen (Kenia):;campion mondial la 5.(X)0 m în 1997. .

5. Ilicham El Guerrouj (Maroc): cîstigător al Grand Prix IAAF 1996; locul 1 în C.M. de sală 1995 şi 1997; locul 2 în 1995 şi locul 1 în C.M. ,

6. Lars Riedel (Germania):

locul 1 în Cupa Europei - 1993, . 1995,1997; locul 1 în J.O. 1996; locul 1 în C.M. din 1991, 1993, 1995 si 1997. >

Fem inin

1. Marion Jones (Statele Unite): locul 1 Ia C.M. 1997, în proba de 100 m.

2. Ana Fidelia Quirot (Cuba): Jocurile Panamericane: loail 1 la 400 m şi 800 m în 1987 şi 1991; J.O.: locul 3 în 1992 şi locul 2 în 1996; Campionate Mondiale: locul ,2 (1991), locul 1 (1995, 1997)

3. Gabriela Szabo (România): îi vom dedica un material aparte.

4. Asttrid Kumbcrnuss (Germania): ' Campionate Europene de sală - locul 3 (1992), locul 1 (1994, 1996); Campionate Europene - locul 1 (1990); J.O. - locul 1 (1996); C.M. de sală - locul 2, 1997; C.M. - locul 1 în 1997.

5. Cathy Freeman (Australia): şapte titluri în campionatele Australiei, la 100 m, 200 m si 400 m; J.O. - locul 2 în 1996; C.M. -

/locul 3 cu ştafeta de 4x400 m în1995 si locul 1 la 400 m în anul 1997.'

6. Sabina Braun (Germania): . C.E. - locul 1 în 1990 si 1994;J.O. - locul 3 în 1992; C.M. - locul 1 în 1991, locul 2 în 1993, locul 1 în 1997.

D em os tene SOFRON

Maratonul, de la Lisabona

Proba feminină din cadrul Maratonului internaţional de la Lisabona a revenit atletei germane Claudia Dreher, înregistrată pe 42,195 kmîn2h33’59". Pe locurile următoare s-au clasat kenyana Esther Basmasai, 2h9’23", Elena Makolova (Belarus), 2h39’42", Luminiţa Moangă (România), 2h44’59", si Anika Nyberger (Suedia), 2h46’39\

-t t

m m W m

J -Om.

î

Cursa masculină a fost cîştigată de kenyanul William Musyoki în 2hl6’32".

»

Maratonul de la Monaco

Kenyanul Ezekiel Bitok a cîştigat duminică . primul maraton internaţional de la Monaco, cu timpul de 2hl2’29”, întreeîndu-i pe

-Ahmed Salah (Djibouti) şi Mukhamet Najipov (Rusia). Proba feminină a fost cîştigată de italianca Maura Viceconte, în 2h39’15", care le-a depăşit pe rusoaica Irina Kazakova şi elveţianca Ursula Jehzincr.

O K l^em eoro ^

2 6 n o iem b rie

• “Ce s-a întîmplat cu “U ”? ”

Astfel îşi punea întrebarea cronicarul “Sportului popular” acum o jumătate de secol, în

1947. întrebare oarecum justificată, dat fiind faptul că “şepcile roşii” au suferit în ziua precedentă usturâtoarea înfiîngere în dauna formaţiei C.F.R. (Rapid) Bucureşti în

“potcoava” din Giuleşti cu scorul de 4-0! Rezultatul a fost cu atît mai surprinzător, cu cît

în prealabil studenţii clujeni au obţinut în şir nu mai puţin de 6. victorii unele destul de

concludente (în. ordine 2-0 cu1.T.A. - acasă -, 5-2 cu F.C. PLOIEŞTI - în deplasare, 4M

cu R.A.T.A Tg. Mureş - acasă, 4-3 cu U.D. REŞIŢA - în deplasare -, 3-0 cu Dermata Cluj şi 4-1 cu

“Juventus” Bucureşti - ambele la Cluj).

Intr-adevăr ce s-a întîmplat cu “U”? întrebare râmasă.fără

răspuns. Iată şi echipa aliniată de “LT: Cristea - Vigu II, Medrea II, - Joja, Luca, Rădulcscu - Zăhan, Medrea III, Dascălu, Roman, Coracu; RAPID: Negru - Apolzan, Moldovan -Bartha, Mari, Mihăilescu - Lungu, Marian, Comşa, .Filotti, Tănăsescu. Au marcat: Filotti2, Comşa şi Marian (fost lâ Victoria Cluj).

LÂSZLOFr.

-j Serghoi Bubka (Ucraina)

DIVIZIA C DE FOTBAL, SERIA A IV-A - 16

LIDERUL 0 “ REM IZAT" Lfl T IM IŞO flR fl

• “Tripleta” clujeană in. coasta liderului •

A fost o etapă în care liderul a evoluat în deplasare, “sîrmarii” au stat, “sticlarii” au revenit cu aplomb în dispută, iar gherlenii au demonstrat că rezistă cu brio întrecerii şi sebUtfrumospentru înfiietate. Drept urmare, “tripleta” clujeană stă în coasta liderului şi, lamomentul oportun, va ataca trupa bihoreana. Acestea fiind zise să trecem, în “mare viteză” la prezentarea, pe scurt, a rezultatelor etapei. -

prin Vlad (39) şi Moraru (64).• Electrica Timiş - F.C. Bihor

Oradea 0-0. Într-un fel, “remiza” reuşită de lider este o... pierdere nedorită. Cu un meci în minus “Sîrma” şi “Sticla” ameninţă poziţia bihorenilor.

• Sticla Arieşul Turda - Crişul Aleşd 4-1. Mai disputată şi egală ca desfăşurare doar prima repriză, în secunda turdenii impu- nîndu-se cu suficientă autoritate. Au punctat Mălău (35), Căpuşan (55, 60 şi 74), respectiv Toderaş (7). De unde se vede că după surpriza primului gol marcat de oaspeţi, în rest turdenii au fost superiori şi pe fază.

• Metalurgistul Cugir - Victoria Cărei 2-0. Ambele goluri au fost semnate de Neagu (34 şi 49).

• Armătura Zalău - Phoenix Baia Mare 2-0. Cîte un gol de

• Viitorul Oradea - Minerul Şlei 1-4. După apatia destul de prelungită,-trupa minerilor din Ştei şi-a impus punctul de vedere “în faţa învăţăceilor lui Zolt Muzsnai, deşi aceştia evoluau în “ograda” proprie. Au marcat Fele (61) pentru gazde, Galea (37), Hărdălău (39), Kovacs (76) şi Luca (88) pentru “ortaci”. Un' succes nescontat al oaspeţilor, dar pe deplin meritat.

• Ilîrtia Prundul Bîrgăului -

Mobila Şimleul Silvaniei 5-0. Succes net al gazdelor prin golurile marcate de D.Pop (55, 62 şi 87), Kutasi (57, autogol) şi Bercţchi (77). Oaspeţii s-au lăcut remarcaţi doar prin... prezenţă statică.

• Minaur Zlatna - CFR Timişoara 0-2. Zlătnenii alunecă la modul consecvent spre.-., retrogradare. Oaspeţii au marcat

repriză pentru zălăuani, înscrise de Pasca (35 din 11 metri) si C. Pop (88). !

• Telecom Arad - Olimpia Gherla 1-1. Amănunte am prezentat în numărul de marţi.

Echipele West Petrom Arad şi Industria Sîrmei C.Turzii au stat.

CLASAMENTUL1. F.C. Bihor 16 37-11 352. LS.C.Tuizii 15 33-12 323. Sticla Ariesui 15 21-17 304. Olimpia Gherla 15 30-13 285. Armătura Zalău 15' 17-15 276. Phoenix BJrlare 16 20-17 25“7. CFR Timişoara 15 25-19 218. West Petrom 15 23-20 219. Telecom Arad 16 18-21 2110. Crisul Alesd 15 23-20 1911.mrtiaPr.Bg. 15 19-21 1912. Metalurgistul 15 18-27' 1913. Electrica Timiş. 15 16-16 1814. Mineral Ştei 15 22-28 1715. Viitonil Oradea 15 17-25 1616. Victoria Cărei 16 14-24 1617. Minaur Zlatna 15 16-22 14

18. Mobila Simleu 15 15-56 13

ETAPA VIITOARE(duminică, 30 noiembrie):

Phoenix - I.S.C.T., Crişul - Armătura, CFR Timişoara - Sticla Arieşul, Minerul Ştei - Minaur Zlatna, West Petrom

- Viitorul, Victoria - Electrica, Mobila M etalurgistul, Olimpia - Hîrtia. Telecom şi F.C. Bihor stau.

E ug e n H AN G

i im iim iA u ş T i

DIN TOT CLUJUL,UNIŢI - VÂ!1

* Cupa „Alpis” la prima ediţie* i

Duminică, 30 noiembrie, în Sala Sporturilor „Horea Demian”, cu începere de la ora 10, în organizarea Asociaţiei „Club Basketball Promotion” se va da startul primei ediţii a Cupei „ALPIS”. Competiţia " cheamă pe toţi cei ce au (sau aed că au) veleităţi de baschetbalist!, deopotrivă amatori sau profesionişti (dar împărţiţi în două categorii - distincte) să se întreacă într-un. desăvîrşit spirit de fair-play pentru cucerirea unuia dintre numeroasele premii puse la dispoziţie de generoşi sponsori şi, de ce nu, a celebrităţii locale.-

După modelul „street-ball”, echipele vor fi formate din cîte trei jucători şi se va juca la un singur coş.

Taxa de înscriere este de 25.000 lei pe echipă, iar intrarea este liberă.

înscrierile se pot face la sediul • redacţiei „ADEVARUL DE CLUJ", biroul departamentului „SPORT’, în zilele de joi 27 şi vineri 28 noiembrie; între orele 9 - 12 sau la telefon 094.645.507.

Cu cît mai mulţi, cu atît mai

bine!Cristian BARA

12) miercuri, 26 noiembrie 1997 ECONOM!A d e C iu l

Faptul anunţat în titlu este

mai puţin obişnuit acum, cînd

unele asociaţii agricole din

judeţ îşi pun problema supra­

vieţuirii în condiţii cît de cît

rentabile. în cazul Societăţii

agricole “Roman şi Adam”

lucrurile stau cu totul altcum­

va. Celor doi ingineri Ioan

Roman şi Istvan Adam nu le-

a lipsit curajul şi şansa la care

s-au adăugat o competenţă

desăvîrşită şi voinţa necesare

pentru-a duce la bun sfîrşit o

acţiune de proporţii.

Despre d rum u l acestei

societăţi ne-a vorb it ing.

Istvan Adam . “ în 1991,

împreună cu colegul meu Ioan

Roman, ne-am luat inima în

dinţi şi am înfiinţat «societate

agricolă particulară. în primul

an am arendat 50 ha pe carc

am cultivat legume şi cartofi.

A fost un an bun: recoltă

mare, preţuri bune şi multe

solicitări. Veniturile obţinute

ne-au permis să arendăm în

anul următor de producţie

peste 100 hă şi să diversificăm

producţia. Pe lîngă legume şi

cartofi, am cultivat grîu şt orz.

D in ' producţia de cereale,-

ne-am; onorat obligaţiile faţă

de societăţi, restul am livrat

la fondul de stat, alte firme,

la mori etc. în 1994 am «\juns

să lucrăm pe aproape 300 ha,

în 1995 am ajuns ia 500 ha,

iar anul trecut şi în accst an

lucrăm pe aproape 700 ha de

teren.

în to ţi aceşti an i, d in

beneficiile obţinute am urmărit o

dotare corespunzătoare. Oamenii

au înţeles că numai avînd o bază

materială proprie, vom putea

tinde spre adevăratele performan­

ţe, vom cere pămîntului să dea

atît cît poate. Acum avem parcul

nostru propriii form at din 7

tractoare dotate cu tot setul de

maşini nşcesar, 5 combine din

care 3 străine, de performanţă şi

două autohtone. Aproape sută la

sută sîntem acoperiţi cu maşinile

şi utilajele necesare, aşa încît nu

sîntem nevoiţi să apelăm la

agromecuri sau particulari ceea

ce este şi mai important; putem

încadra fiecare lucrare în epoca

optim ă, ceea ce la producţie

cîntăreşte enorm.

Fireşte, drumul nostru nu a

' “curs” liniştit ca un rîu. A trebuit

să facem faţă multor greutăţi, am

avut şi momente de descurajare.

Mai ales de acum 2-3 ani, cînd

ar trebui, după o logică simplă,

să fie mai uşor.

Am lucrat cu cred ite . La

înccput, dobînda era de 15 la

sută, apoi a crescut treptat,

. a jung înd să fie de-a dreptu l

împovărătoare. Pentru noi a fost

şi mai greu, fiindcă am mers pe

princ ip iu l a ch iz iţio n ăr ii unor

utilaje performante al căror cost

este mai piperat. Apoi, nu numai

noi, ci întreaga agricultură a fost

Dar cît va reuşi să reziste?confruntată cu “ştachete” ridicate

artificial tot mai sus. Unul dintre

pragurile greu de trecut vizează

-livrarea producţiei, şi preţul

acesteia, Un exemplu elocvent în

acest sens este şi criza.griului

din această vară. Noi lucrăm cu

tehnologii moderne - în această

că parteneri de-ai noştri cu care

aveam contracte, n-au putut

achiziţiona producţia din lipsă de

bani. în această situaţie am dat

arenda la oameni, vreo 600 tone,

iar restul le-am livrat la

“Comcerear şi “Agrosem” , care

ni le-au plătit, dar cu oarecare

"privinţă nu facem compromisuri.

Folosim sămînţă de cea mai bună

calitate, erbicide şi pesticide de

import, în consecinţă, producem

mult, dar la preţuri mai ridicate,

în toam nă, ne trezim fără

beneficiari. .Contractele pe qare

le avem sînt formale, e.mai uşor

să nu le respecţi. Pur şi simplu,

ne-am trezit şi în această toamnă'

întîrziere. Diferenţa rămasă am

fost nevo iţi să o vindem la

anumite firme particulare, dar,

preţul l-aii dictat ei. (Griul l-am.

vîndut cu 800-1:000 lei/kg, ceea

ce, după cît am investit noi este

foarte puţin). ■ . -

într-o situaţie delicată ne aflăm

şi cu legumele. La cantităţile de

sute de tone pe care le avem noi,

nu sc anga jeaza n im en i sa

cumpere. Existenţa ILF-urilor

este incertă şi oricum nu au bani.

A vem în să stocuri m ari de

legume (150 tone de morcovi),

r cartofi şi altele. Livrăm la firme

mici, cantităţi neglijabile şi mar

cău tăm p ie ţe le de p lasare .

Cartoful însă trece, dar î l dăm la

un preţ mic şi în loc să cîştigăm

no i, b e n e fic iu l î l o b ţine

comerciantul. Ne consolăm cil o

vorbă: din agricultură nu faci

avere. în legum icultura, 'anu l

acesta a început b ine şi s-a

terminat prost. Gheaţa care a

bătut în vară ne-a tocat vreo 400

m ilioane lei. A cum vreo 2-3

săp tăm înK ne-au îngheţa t în

p ăm în t carto fi de vreo 150J

m ilio ane le i. La .asemenea-

pierderi nu ştiu dacă vom avea

bene fic iu . Aceasta , este

agricultura. N-am avut asigurate ,

cu ltu r ile , este foarte scum p.

Credite am avut, dar sperăm să

le rambursăm pînă la sfîrşitul

anului. Un avantaj avem, totuşi:

cu lturile înfiinţate în această

toamnă 300 ha cu grîu şi 100 ha

cu orz nu sînt grevate de nici o

datorie.

O parte dintre acţionarii noştri

. - cam 60-70 la sută - ne-au predat

nouă cupoane le pe care am

ridicat îngrăşăminte chimice şi

motorină. Nu reprezintă mare

lucru, dar un mic ajutor tot este. -

O am en ii şi-au p r im it partea

cuvenită - 1.000 kg de cereale.

VN-a dat nimeni mai m u l t j (

zonă.

în fiecare an am ie ş i t C|(£*

beneficiu. Dar acest benefici) f

este mai mult contabil. "N u ^ '

poate cîştiga în ag ricu ltu ră a:j:

înc ît numai din ce a i obţinui

să duci anul v iito r l a biin

sfîrşit, Pînă la urmă to t trebty

să apelăm la c re d ite . Făij

subvenţii nu vom p u te a f«te|

agricultură perform antă. Dţ |

fapt, n-o fac nici cei c a re sin

mai buni decît noi d e c ît n

subvenţii. Cupoanele n u st®|

o rezolvare. Este n e v o ie dt

s 'ubvenţii directe c a r e ii

ajungă în mînă la producătcţ

de credite cu dob înda mic.;

eventual cu un an-doi d e grajţ|

ca să te ]5oţi pune pe picioatt,

să p r in z i chiag. M u l ţ i

renuiftat la agricultură sau li

m â i' au curaj să se implitt|

într-o activitate chiar de mai

m ică amploare. A s igurăr i m

ne dă mîna să facem , cosii

prea m ult.'Deocam dată, mi

avem curaj, dar nu se ştie cil

v o m reuşi să r e z is tă m îi

condiţiile actuale. C în d von

începe să lucrăm în pierderi,

cu to a tă dragostea p en tn

păm înt, trebuie să te gîndeşH

la altceva. Păcat că ce i cas

tre bu ie , nu se g în d e s c ce

m inun i am putea face no i ci

ceva mai mult sprijin.

Io n RUS| Foto: Ion PETCl

MECANIZATORII * DE STAT - VIITORI ŞOMERI?1 Agromcc-urile trec prinlr-o perioadă dificilă. Creşterea numărului de tractoare şi maşini agricole la particulari, uzura ridicată a utilajelor existente la secţiile de mecanizare, lipsa pieselor de schimb, tarifele ridicate la efectuarea lucrărilor agricole pun sub semnul întrebării existenţa, în forma actuală, a ace.stor unităţi de mecanizare. :

La secţia din Tureni a Agromec Turda din vreo 36 de tractoare au mai rămas doar 8 în funcţiune. Farkas Francisc, de la

.această secţie nu esle deloc

mulţumit de felul cum merg treburile. Execută tot felul de lucrări, dar au puţine comenzi. Au semănat, în această toamnă 85 ha cu grîu şi 31 ha cu orz. Pe vreo 30 ha au executat arături pentru însămînţărilc din primăvară. în raza comunei există circa 100 de tractoare particulare, iar secţia trebuie să se mulţumească cu rămăşiţe. E adevărat, tarifele sînt mari:283.000 lei hectarul de arătură, semănatul 98.000 lei/ha, discuitul 93,000 lei/ha. Mai au de recoltat 93 ha cu porumb. Cu toate acestea, cîştigurile sînt mici şi nesigure. -Un mecanizator cîştigă după cît lucrează, dar nu depăşeşte 500.000 lei. Sînt unii care cîştigă abia în jur de250.000 lei; Dar fondurile s-au terminat, ne spune interlocutorul

• nostru şi de la 1 decembrie o parte vor intra în concediu tără plată, iar alţii în şomaj. Nu pot realiza atîta cît pierd. 1

“Agricultura este la pămînt, . remarcă mecanizatorul. Lucrez dc 32 de ani aici, dar aşa rău n-a mers niciodată. Avem luate în • arendă 260 ha. Uji

mecanizator cîştigă 6 la sută din venitul realizat. Dc privatizare nici nu poate fi vorba. Dc unde să scoatem noi sute dc milioane pentru nişte fiare vechi? Absolut loatc utilajele şi tractoarele au dc mult timp depăşită norma dc casare, dar evaluarea nu este făcută în funcţic de accst fapt.”

(IR.)

Considerăm util şi necesar •pentru cititorii noştri să-i

informăm şi familiarizăm cu principalele completări şi

modificări aduse de Parlamentul României' şi promulgate de

preşedintele ţării privitor la Legea nr. 18/1991.

Astăzi despre “Domeniul

public” şi “Domeniul privat al

statului, respectiv al comunelor,. oraşelor, .. municipiilor ; şi

judeţelor.”Art. 5 - “Aparţin domeniului

public terenurile pe care sînt

amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice,

porturi şi aeroporturi, terenuri cu destinaţie forestieră, albiile

rîurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare

şi ale mării teritoriale, ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele,

terenurile pentru rezervaţii

. Terenurile care fac parte din domeniul public sînt

inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decît

dacă, potrivit legii, sînt

Articolul 6 are următorul cuprins în noua lege: “Domeniul

privat al statului şi respectiv al

comunelor, oraşelor, muni­cipiilor şi judeţelor este alcătuit din terenurile dobîndite, de

L E G E A P E N T R U M O D I F I C A R E A Ş l C O M P L E T A R E A L E G I I F O N D U L U I F U N C I A Rnaturale şi parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice,

monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinţe care,

potrivit legii, sînt domeniul public ori care, prin natura lor

sînt dc uz sau de interes public.

dezafectate— din domeniul public”.

Acesta-: este: conţinutul

articolului amintit. Faţă de Legea nr. 18/1991 legiuitorul stabileşte şi întăreşte noţiunea de domeniu,

public prin introducerea de două noţiuni juridice noi: inalienabile

şi insesizabile.

acestea prin modurile prevăzute de lege, prccum şi din terenurile

dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus

dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede

altfel”.în art. 4 din Legea nr. 18/

1991 la alineatul 2 se fac

precizări privind dom ei public şi considerăm necessi reamintim acest alina

“Domeniul public poate fi i

interes naţional, caz în proprietatea asupra sa, în rec

de drept public, aparţine stati

sau interes local, caz în c proprietatea, de asemenea,

regim de drept public, apar.

Comunelor, oraşelor, munî

piilor. sau judeţelor” .■ ’***

Pentru eventuale nelămffi

■sau pentru mai multe amâne

vă puteţi adresa în scris zian:

“Adevărul de Cluj”. (Va urni Ing . Dragoş D A M IA I

şeful s e rv ic iu l

Cadastru , DGA

A M A J U N S S - O V E D E M S ! P E A S T A

m LOG SÂ IMPORTĂM TEHNOLOGII. IMPORTĂM HAINE UZATE. OIJĂ Şl PRAZ

Am rămas şocat cînd am constatat că unele prăvălii din Cluj-Napoca Vînd praz

şi ouă din import. Prazul cu 15.000 lei/ kg cînd oltenii noştri îl vindeau la piaţă cu 5.000. Nici o diferenţă din punct de

vedere calitativ sau al aspectului. Am mai văzut, în plină iarnă, la aceleaşi prăvălii

morcovi, pătrunjel, ceapă importate.Este admisibil aşa ceva? Înţeleg că în

anumite perioade ale anului pot fi

importate mărfuri pe care noi nu le -

producem atunci, din motive de vreme,

cum ar fi pepeni galbeni sau verzi. Dar

să invadezi piaţa românească cu mere, pere, ceapă, usturoi, rădăcinoase(care se

conservă bine în silozuri/pivniţe) nu are nici o explicaţie.

România dispunea de mari suprafeţe (de ce nu mai dispune?) de sere în carc produceau legume timpurii şi

extratimpurii - în principal salată,

castraveţi, roşii, ardei, fasole păstăi,

vinete, varză, conopidă etc. Eram

exportatori recunoscuţi dc astfel de

mărfuri, iar acum importăm din Spania,

Turcia şi te miri dc unde ceea cc noi .

putem producc, sau puteam producc la

costuri mici. Noi nu sîntem acum în

situaţia de a importa oricc şi de oriunde,

dcoarccc exportul, ca principală sursă de

valută pentru plata importurilor este în dcscrcştcre. Ori staţionează la limita a 8

miliarde dolari în timp ce importul crcştc.

Iar îngrijorarea vine şi dc la faptul că

exportul devine tot mai inctîcicnt.

. Conform unor estimări din surse externe şi confirmate din cele guvernamentale, la sfîrşitul anului 1997

deficitul balanţei'comerciale ar putea

ajunge la 2 miliarde de dolari, faţă de 1,4 miliarde convenit în Memorandumul

cu Fondul Monetar Internaţional.Depăşirea acestei “îimite de criză”

aduce după sine neacordarea unor

împrumuturi stabilite prin înţelegerile cu FMI, UE şi BM. Dar nu acest lucru mă

îngrijorează, ci faptul că orice împrumut

folosit ineficient, de regulă pentru consum, trebuie să-l dai înapoi fără să fi cîştigat ceva.

Agricultura şi industria alimentară din

România au nevoie de protecţie pentru a prospera, komânia, românul nu se află

acum în situaţia de a aduce orice mîneare,

dc oriunde. Românul - mai exact spus

marea majoritate a populaţiei - nu are

nevoie acum sau mîine de 7 feluri de

morcovi sau ţelină. Sîntem mult prea săraci pentru a aduce din alte ţări fiiicte

şi legume pe care noi le producem de

. cînd lumea; le producem şi le-am exportat masiv.

,M-a apucat plînsul cînd am văzut, zilele trecute, ouă importate din Turcia.'

Nu pentru că erau din Turcia, ci pentru că am ajuns să cumpărăm din alte ţări

ouă. De ce am ajuns aici? Pentru că marea

majoritate a fermelor dc păsări au fost

- închisc pc motiv dc incficicnţă, iar cele

care mai supravieţuiesc vînd mai scump

decît cele de import. Cele din Turcia se vînd cu 980 lei, cele de la noi cu 1.100.

, Punînd faţă în faţă aceste două preţuri, se ridică următoarea întrebare: cum de pot turcii să obţină ouă la preţuri mult

mai mici decît obţinem noi, în România?

Pun întrebarea gîndindu-mă la costul transportului, la diverse taxe de trecere

de frontieră care trebuie plătite.

In România nu funcţionează o autentică

economie de piaţă, din care motiv

producătorii au nevoie de o anume protecţie pînă prind forţă. Cum poate concura de la egal la egal o economie românească în starea în care ea se află

acum, cu cele ale Uniunii Europene, de'

exemplu, unde productivitatea muncii este de 5-10 ori mai mare decît la noi, iar

consumurile energetice de 4-5 ori mai

mici pentru acelaşi scop final?România are nevoie acum de

tehnologii performante, de echipamente

performante pentru a accelera ritmul dezvoltării, pentru a deveni prin ceea ce

realizăm, competitivi pc piaţă: pe cea

internă şi mai ales pe cea internaţională.

-Putem face multe prin forţe proprii,

deoarece în România există mari

capacităţi intelectuale, oameni de ştiinţă, de marc valoare care însă nu au şanse de

a-şi pune în valoare forţa creativă.

Trebuie să o punem şi să coopcrăm şi cu

alţii pentru a ridica forţa creativi

economiei româneşti, potenţialul si

economic\A aştepta totul de la z. înseamnă condamnarea la subdezvoltar.

deoarece nimeni nu îţi vinde ulfe

tehnologie, cel mai performant utilaj.

' Nu credeam că-vom ajunge să ave atîtea prăvălii în care se vînd haine vecfc la kilogram, să văd prin pieţele Clujuh în alte localităţi ale judeţului atî:

îmbrăcăminte şi încălţăminte de prost gtf (nou-nouţă şi de import), covoare <fr

bazarele Orientului cu modele şi color

sfidător, bune de pus în case construi 1 cu acelaşi “gust” dc unii conaţionali.

Nu credeam, dar iată că am ajuns ş

este greu de prevăzut unde vom ajuns

cu o astfel-de politică economică.Ion GOIA

adevarulAc* Cluj

B U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T I

25 nouQ g n u m tre s o c ie ta te

iinbrie 1997V H | P r . n w J . I V a r | M ax . | M in . | V a l , t o ta la <lal>~~1

------- Categoria 1 "13 s o c ic ta u ^

RO slat in a2 50 00

,10004 20 21 .0 1

5 2 0 0 .0 0

-1-2

4290Q

520 0

4 1 5 0 0

5 2 0 0

2 .4 5 4 ,0 2 7 ,0 0 0

2 0 4 ,6 4 0 ,8 0 0

STBbT- «o o 4 0 0 0 .0 0 0 400 0 4 0 0 0 . 2 2 8 ,7 0 0 ,0 0 0

I^Cerr

fcBeer

1000 576 .1 1 -9 5 90 570 9 7 7 ,7 7 7 ,6 9 0

AZOMUREŞ TG.MUREŞ 1000 174 4 .76 -9 1910 1400 1 8 2 ,6 8 4 ,7 6 0

5 1 ,3 4 3 ,6 7 0

feîPscTOOMPASIBIU 1000 13 2 0 .2 9 -1 1380 1310 1 4 3 .3 7 3 ,4 0 0

Ol TC HI URM.VÂLCEA ' - 1000 3 0 2 4 .0 7 3150 29 0 0 354-, 1 91 ,700

jtKX^T

[rcucr

OTEUNOX TARGOVlSTE 2 5 0 0 0 ' 2 6 3 8 6 .6 0 -2 2 69 00 2 6 1 0 0 1 1 ,0 2 9 ,6 0 0

POLtCOLOR BUCUREŞTI 1000 5 0 7 0 .9 3 -2 515 0 49 5 0 1 1 3 ,8 2 7 .1 0 0

ŞANTIERUL NAVAL constanta 250 00 9 4 6 5 .5 5 «4 9800 9 2 0 0 6 6 ,6 0 9 ,0 5 0

iSi^ bct

SOFERT BACĂU j 2 5 0 0 0 1 14 30 .2 3 -5 11600 11000 ' . 1 7 ,2 0 2 .5 0 0

" TFRAPIACLUJ-NAPOCA 1000 11020.10 •3 11200 11000 3 2 2 .3 1 6 .0 0 0

C a tego ria a ll-a (6 0 soc le tati * •'

AEROTEH BUCUREŞTI 250 00 6 5 1 8 .0 5 6 690 0 6 1 0 0 \. 3,14-1,700

AL6APAM ALBA IULIA 1000 3 1 4 .3 6 -5 5 4 0 5 0 0 1 ,9 0 2 .1 2 0

AjgALIMENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 4 3 5 .3 4 -4 4 40 4 1 8 6 .2 5 4 ,1 3 6

AM30 OTOPENl 2 50 00 1 22 43 .8 0 12500 12100 5 ,7 7 9 .1 0 0

AMEPTECUCI 1000 7 7 4 .7 1 .0 790 7 7 0 7 ,6 0 1 ,3 0 0

a m y l o n s ib iu 1000 6 4 6 .3 0 5 7 00 • 6 0 0 2 ,7 6 3 .0 4 0

APCAROM BUZĂU , 1000 5 6 1 .0 1 -4- 5 8 0 5 2 0 3 9 .7 4 8 .0 6 0

APS APSA BAIA MARE 1000 4 9 7 .4 7 -4 5 10 4 6 0 3 ,3 5 9 .4 4 0

[ăpn ARMATURA C LUJ-NAPOCA 1000 33 5 7 .2 1 -1 3 4 5 0 3 3 0 0 4 2 ,9 7 9 .0 0 0

ART ARTROMSLATINA 2 50 00 4 8 1 9 .4 5 -3- 620 0 4 7 0 0 17 .4 8 0 .1 5 0

ASV ASTRA VAGOANE ARAD 2 50 00 4 1 1 2 .2 4 -2 420 0 4 1 0 0 6 ,7 1 9 ,4 0 0

AUR AURORA TG-FRUMOS IAŞI 2 50 00 1 75 00 .0 0 -12 17500 17500 5 2 5 .0 0 0

TLV • BANC A TRANSILVANIA C LUJ 1000- 3 0 9 9 .9 6 -2 320 0 3 0 0 0 7 8 ,2 2 4 .3 5 0

CRB CARBID-FOXTARNAVENI r 1000 1 98 9 .02 -8 2150 1760 1 1 2 .6 5 2 .2 5 0

CBC C ARQOC HI M C LUJ-NAPOC A 2 50 00 5169 .61 -12. 530 0 5 0 0 0 . 2 ,2 7 9 ,8 0 0

tW CARNE! ARAD 2 50 00 3 9 7 8 .9 8 10 450 0 3 0 5 0 3 7 ,1 5 9 .7 5 0

EerCERCON ARIEŞUL CAMPIA-TURZH 2 50 00 3 97 6 .71 -5 4000 3 8 0 0 9 9 0 ,2 0 0

f c CtPROM PLOIEŞTI 1000 7 23 .01 -6 770 6 40 1 0 2 ,2 3 6 .8 4 0

jcMF COMELF BISTRITA 2 5 0 0 0 4 46 0 .69 - 0 450 0 4 4 5 0 2 .4 1 7 ,8 0 0

OH r CON DOR DEVA 2 50 00 60 0 0 .0 0 0 0 • 0 0!w®- DOROBANŢUL PLOIEŞTI 1000 5 9 1 .5 6 0 O P R IT A

ELN ELCOND ZALAU 1000 8 1 3 .0 7 -5 8 30 7 50 2 5 ,5 5 3 ,2 8 0

ELC ELEE TROC ERAMIC A TU RDA 2 50 00 1 52 94 .7 0 «4 15500 14800 4 ,3 2 8 .4 0 0

:erm ERMAT PUD IEŞTI 2 5 0 0 0 0.00 0 O P R IT A

FEL _ FELEACUL CLUJ-NAPOCA 1000 6 3 0 .7 8 5 6 40 6 30 2 .1 2 0 .6 8 0

FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 2 50 00 2 8 0 0 .0 0 -2 2800 2 8 0 0 *- , 2 2 4 .0 0 0

;»R FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 4 0 0 .9 2 -3 4 20 3 90 3 .8 9 3 .2 9 0

CRX GRIM EXTG. JIU 2 50 00 2 9 0 0 .0 0 -1 3000 2 8 0 0 4 5 2 .4 0 0

1A1 .A.I.F.0.ZALAU f 2 50 00 3 3 5 0 .0 0 0 , 3 35 0 33 5 0 • -234 .500

IMF MPACT BUC URESTI. . 6 0 0 0 1 30 33 .3 3 0 0 O - o

srh NDUSTRIASARM 0 mhpwtvm 2 50 00 6 3 2 6 .9 0 -7 6500 63 0 0 1 0 ,2 5 5 .9 0 0

HEP MEPIN SINAIA 2 50 00 . 6 1 5 1 .2 0 -3 7000 3 5 5 0 1 1 ,7 9 1 ,8 5 0

Mf MO BILA ALFA O RADEA 1000 4 0 0 .2 2 -4 . 4 15 390 - 1 103010

,UCL ' MOLDO MO BILA IAŞI 1000' 2 7 0 .0 0 -9 287 2 5 3 t , 9 ,0 4 5 .6 8 7

HPH MOPAN TG. MUREŞ 1000 5 60 .2 1 1 6 10 5 20 3 ,7 6 4 ,2 0 0

«PR MOPARIV RÂMNIC U VALCEA 1000 6 2 4 .5 2 3 ' 6 40 . 6 00 - 6 .2 4 2 .0 6 0

HPO MO RĂRIT PAN IFIC ATtEGALA 1000 4 7 3 .7 5 -7 - 490 460 . 1 2 ,4 3 2 ,5 3 3

KVM MAVLO MAR BUC URESTI 2 50 00 22000.00 0 - 0 ■ 0 • 0

NVL NAVOLOLTENITA 1000 , 5 04 .1 1 O 5 30 4 90 .3 0 ,70 1 ,9 80

NEP NEPTUNCAMPINA 2 50 00 3 0 6 9 .3 0 2 310 0 30 0 0 3 4 9 ,9 0 0

KK~ PECO ARAD 1000 1255 .70 Q - O P R IT A

PPL PRODPLOST BUCUREŞTI 2 50 00 2 2 6 0 0 .0 0 -7 226 00 226 00 2 ,7 1 2 ,0 0 0

VAC . PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 1035 .51 2 -- 1060 1000 - 8 .8 7 5 .3 2 0

N[B

PROMET BEC LEAN . 2 50 00 3 3 3 4 .6 2 0 0 0 - 0

i ROBINETE INDUSTRIALE bac , 2500(7 5 1 7 8 .0 0 -3 535 0 515 0 4 .0 5 9 .5 5 0

m 5ANEVrTARAD 10000 7 1 0 0 .0 0 -9 7100 .7 1 0 0 ' - 4 9 7 .0 0 0

SKT ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 2 50 00 6 0 2 7 .2 2 2 ■ 7200 520 0 1 ,9 0 4 ,6 0 0

■SEM iÎEMANATOAREA BUCUREST 2 50 00 4 4 8 8 .5 5 -15 520 0 3 6 0 0 ,,6 ,7 2 3 .8 5 0

SDT • S5IDERTRANS C ALARASI 1000 3 5 9 .2 8 -4 408 351 1 2 .08 3 .5S 6

ÎIC £îl LC OTU B ZALAU 2 50 00 7 1 9 1 .6 7 0 7200 7 1 5 0 . 1 .6 8 2 ,8 5 0

Î1H £.INTEROMCLUJ-NAPOCA 250 00 1 00 05 .2 7 -7 10800 910 0 - 7 ,5 9 4 ,0 0 0

S7Z î51NTEZA ORADEA 1000 9 3 3 .7 3 -e 1020 8 70 3 2 ,6 4 6 ,0 3 0

SUS £ OM ES DEJ 2 50 00 3 0 0 2 .0 0 -6 305 0 300 0 7 ,5 8 9 ,0 5 0

STR <ÎTRATUSMOB BLAJ 1000 4 5 6 .1 0 3 4 60 4 50 3 ,0 6 5 ,9 0 0

thr • i rOMIRtStASI 2 50 00 4 2 7 9 .4 0 4 4850 330 0 3 0 .2 1 6 .8 5 0

TfS i "VJRISM int*4sn.«t>t«fcCLU>-Mfct>oeA 2 50 00 7 0 5 9 .5 5 -2 730 0 680 0 2 ,2 1 6 ,7 0 0

KM iJ.C.M. RESITA 250 00 4 0 0 0 .3 4 0 • 405 0 3 8 5 0 1 ,7 4 4 .1 5 0

HAM ' i JAMT ORADEA 1000 4 1 4 .7 4 3 : 4 25 4 00 -2,0 56 .'270

iiZT tJZTEL PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 7 3 0 0 .0 0 9 7 3 0 0 7 3 0 0 . 5 1 8 ,3 0 0

au 2IWTUBZIMNICEA 2 50 00 6 6 1 5 .8 8 -1 6 75 0 6 5 0 0 1 .8 1 2 .7 5 0

T o ta l c a te g o r ia a u-a

T o t a l c a t e g o r ia I + i l7 2 4 ,9 2 1 ,8 7 2

O fe r ta p u b l i c a G E P A B t ic u ia s t l

T O T A L G E N E R A L

Cursuri pe piaţa va lu tară

anunţate de BNR

in data de 25 noiem brie 1997

9 .4 3 2 .6 4 3 .1 4 2 2 6 .0 3 1 ,0 0 0

5.478.676.142

DENUMIREA VALUTEI

SrailNG AUSTRIA

dolar a u st r a l ia

HttNC BELGIA

BOUK c a n a da

HW\C ELVEŢIA

jURCAC»KMV'U

COROANA DANEMARCA

BSETAS SPANIA

««cahnlandezA

JWVCniANTA

JHASTERI1NA

ITALIA

JţN JAPONIA

« B E N OLANDA

tOHOANK MORVE<3A

f-MXW)S POKTIJGIIKZ

JOROANESIKDIA

SOIARSI A

Ml

IST

CURSUL ÎN LEI

63»,00

5386,00

118,00

5503,00

5559,00

4494,09

1180,00

53,17',

1488,00

1541,00

13200,00

4,58

61,303987,00

1105,00

43,96

1030,00

7816,00

89112,00

10715,00

Cursuri la casele de

schimb valutar din Cluj-Napoca

în data de 25noiembrie1997

VALUTA

$SUA DM

CUMPĂRARE

8100 4720

VÎNZARE

8183 4780

OULface următoarele precizări în leedtură cu aceste cursuri:

1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancarc "ţraate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.

* Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii j ivede schimb valutar şi înregistrări contabile. • ,

ECONOMIA m iercuri, 26 noiembrie 1 9 9 7 (13,

P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 2 5 . 1 1 . 1 9 9 7

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în jude|ul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % %

Banca '■ ia - v»d»r» 1 lu n i 3 luni 9 luni . 9 lun i - 12 luni

B C R '" , 12 45 ' 4C ‘ 4 $ ' ' 47 47

BANCOREX* 1S 4». . ■ 43 , 1 38 .3 8 35

BRD* 14 45 47 48 . ■ 4» : . 50 :

14 4» 51 . 52 54

BA* 12 38 39 39 ' . 4 0 40

Banc P o tir 15 * 32 34 40 42 45 •

lonŢ Irlac* 15 ' 46 51 52 53 54

. BANKCOOP* 14 45 47 47 48 48

B tfC u rtţtl ' 13 40 45 ' - /

Transilvania 14 45 47 45 42 42

Rom lncascJ 13 3» 40 '4 1 42 43

CEC M S 25 M 35 40

ALIANŢA 20 39 40 41 41 45

Albina* 12 47 ' 47 37 37 37

B.I.R.* 15 43 44 45 46 ~47

LOIALCOOP 16 40 . ■ 42 •

Bancala

vedere"- 1 lună 3 luni 6 luni; 9 luni 12 luni

BCR 12 36 37 38 39 40 ^

BANCOREX 15 43 38 33 33: 30

BRD 14 % 38 39 40 41

BA* 12 „ 30 31 ' 32' 33 , 34

Banc Post* 13 '30 32 33 36

Ion Tiriac* : 13 42l 43 44 43

BANKCOOP* A l 36 38 39 40 . 41

Bucureşti 13 33 37 -

Transilvania 13 40 37 35 , 32 32

Româneasca ' 13 30 31 32 33 34

CEC . 15 - - . 3S

Albina ) 12 37 37 32 32 32

B.IJL 9 17 36 37 4 0 " -41 38

LOIALCOOP 16 40 42 ' -/ ■

* Dobinda se capBallzează ” Dobinda se ridică la expirarea teimenulul P i a ţ a i m o b i l i a r ă

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii acţiunilor’pe B.V.B şi RASDAQ? Doriţi să fiţi la curent

cu evoluţia pieţii imobiliare locale? Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale

leului?Dacă răspunsul este

Da, atunci citiţi, zilnic, aceasta

pagină.

ZONA

GARSONIERE

(milioane ici)APART.

1 CAM.

(mlL Ici)

APART. 2 CAM.

(mll. Ici)

APART. 3 CAM.

(milioane lei)APART. 4 CAM.

(milioane lei)

Conf. > Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 ConT. 1 Conf. 2 Cont I Cont 2

(Ihcorghcnl 55-58 45-47 55 66-80 46-60 100-115 55-70 110-130 -

. M îiuşlar 43-48 33-35 50-60 60-80 45-55 70-90 60-70 70-130 70-85

Mâriştl 38-45 - 60-65 70-85 80-95 - 100-130

Zorilor 45-50 - 50-55 75-85 90-110 100-120 -

Pata ' - 70-80 100-140 150-180 - 200-220 -

Centra ■- *0 90-110 - 100-120 - 120-140 -

A. M i n f i u • • - 100-140 • 150-180 . .- 200-220 -

Iris 40-50 - - 60-80 ' - 70-90 80-100

Ciigarttca 45-55 . - 55-60 65-80 60-70 85-120 - - ' 90-150 -

Gruia 45-50 33-31 60-80 - - 70-90 - 70-130 -

CH IR II (mii Ui)

Gheorgheni 350-400 300 - 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 -

M inăţlur 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-300 600-800 1000 -

M ărifll 100-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 -

Zorilor 300-450 - 500 600-700 - 700-1000 800-1200

Pata - - 600-700 600-800 ' - 700-900 - 800-1200 -

O n lru - 600-700 600-800 - 700^900 - 800-1200 -

A. Mnreţanu - - 700 - ' 1000 - 1200 •

Ir ii 300 500 - 600 - 600 -■

Crigorcfcu 400-450 - 500 600-700 - ' 700-900 - 1000 -

Gruia 300-350 ■ . ■ . 500 - 600 . - 700

M miercuri, 26 noiembrie f 997 FEMEIA a d e v ŞrOc

P

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

IL .

- De cînd funcţionează cabinetul de psihologie în cadrul Centrului de Planificare Familială din str. V. Babeş nr. 1?

Psih. Maria Ciobanu: - Cabinetul de psihologie propriu-zis, din nefericire, încă nu- există. Există un singur cabinet în caie se desfăşoară .zilnic, pe rînd: examinări audiologice, consultaţii logopedice în cadrul Policlinicii de Copii şi consultaţii psihologice în cadrul Centrului de Planificare Familială.

- Cînd a început CPF să ofere consultaţii psihologice?

M.C.: - De la înfiinţarea lui, din 1993..Pentru asigurarea acestor servicii în primii doi ani, a lucrat psih. Angcla Grigorea, ca voluntară. Ă urmat apoi colega mea, psih. Codruţa Vişan, titulara actuală a postului. de psiholog la CPF, înfiinţat în 1995. Eu lucrez aici din 4 august ax., pentru perioada în care Codruţa Vişan se află în concediu de maternitate.

- Prin ce sc diferenţiază asistenţa psihologică la CPF de cea care aparţine altor servicii?

M.C.: - Prin sfera problemelor psihologice în

care persoanele solicită consultaţiile. Este vorba în primul rînd de conflictele din relaţia de cuplu şi dificultăţile de acomodare reciprocă ale partenerilor la nevoile

/ " A

t .

■rf

)

lor de natură emoţională şi sexuală. Apoi, dificultăţile de acomodare pe carc le întîmpină părinţii în raport cu dezvoltarea copiilor lor, ale

. căror nevoi diferă în stadii diferite dc dezvoltare, precum şi problemele adolescenţilor cu părinţii, profesorii sau colegii lor.

Psih. Codruţa Vişan: - Avem în vedere extinderea serviciului psihologic în Clinica de Ginecologie-Obstetrică l, din care face parte şi CPF: asistenţa psihologică pre- şi postoperatorie a femeilor internate în clinică,

psihoprofilaxia anxietăţii la femeile însărcinate şi a depresiei postpartum, consilierea psihologică pre- şi posţavort. Deocamdată serviciul de psihologic poate asigura consilierea pre- şi postavort, a tulburărilor emoţionale, a tulburărilor de dinamică sexuală, a problemelor conflictuale în cuplu şi în familie, şi asistenţa psihologică #fetelor şi femeilor care au suferit abuzuri sexuale (viol, incest, hărţuieli etc.). Aceasta din urmă se realizează în colaborare cu colegele. care lucrează în cadrul proiectului Artemis - de consiliere împotriva abuzului sexual, la sediul Fundaţiei Estuar, depe Paris 35.

- Cît durează o consultaţie psihologică şi de cîte şedinţe de consiliere are nevoie o persoană, un cuplu sau o familie, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă?• M.C.: - O consultaţie psihologică durează între 45-80 de minute, Frecvenţa şedinţelor de consiliere diferă în funcţie de problemele şi nevoile particulare ale pacienţilor, de motivaţia tor şi de' măsura în care sînt pregătiţi să-şi asume responsabilitatea pentru schimbarea dorită. Frecvenţa şi obiectivele consultaţiilor psihologice, precurn şi limitele acestora se negociază şi se definesc

de la prima întîlnire şi se renegociază, dacă este cazul, în primele momente ale consultaţiilor ulterioare. Uneori este nevoie de 10-12 şedinţe săptămînale/hmare,

. pînă la 20. Alteori sînt suficiente 2-3 şedinţe săptămînale.

- In ce măsură persoanele care solicită consultaţiile au posibilitate pentru conversaţiile psihologice?

C.V.: - Aceasta diferă de la o persoană la alta, în funcţie de motivaţia pentru schimbarea dorită, încrederea că va putea beneficia dc aceste consultaţii, efortul pe care este dispus să-l facă şi asumarea responsabilităţii pentru ceea ce-şi propune, precum şi de capacilatca de autoanaliză, observaţie şi intuiţie. Rezolvarea problemelor depinde de măsura în care aşteptările pacienţilor sînt realiste. Nu le oferim “pastile miraculoase”, ci doâr îi ajutăm să descopere în ei înşişi resursele de care au nevoie pentru a face faţă problemelor şi soluţiilor acestora.

- Ce ne pnteţî spune despre satisfacţia profesională în asistenţa psihologică?

M.C.: - Satisfacţia profesională depinde de-măsura în care reuşim să dezvoltăm conversaţii utile persoanelor care le solicită, de măsura în care putem contribui la

rezolvarea problemei şi la dezvoltarea unor aşteptări realiste cu privire la obiectiveje consultaţiilor şi ale condiţiilor anterior menţionate: motivaţie,

pe de altă parte de obiectivele Isi limitele consultaţiei I

* . ~--*

încredere şi intuiţie. O satisfacţie în plus este oferită de munca în echipă cu medicii şi asistentele, medicale din cadrul CPF şi clinicii de care aparţinem.

- Vă puteţi detaşa de problemele aduse într-o consultaţie, astfel îneît la consultaţia următoare să fiţi iarăşi disponibile?_ M.C.: - Uneori este greu. Cu cît implicarea este mai mare, cu atît detaşarea este mai anevoioasă. Implicarea este dictată pe de o parte de nevoile şi problemele oamenilor,

psihologice. între consultaţiile programate în aceeaşi zi îmi 1 rezerv circa 10-15 minute timp | de reflexie: derulez şi analizez I imediat filmul conversaţiei care J a avut loc. Pun deoparte. Apoi I mă pregătesc pentru următoarea | consultaţie: derulez filmul i conversaţiilor avute cu ‘ persoana care urmează. I Consultaţiile sînt de reguli | programate, ştiu cine urmează i şi cu ce probleme a venit I

- Carc este scopul final al | consultaţiilor psihologice? |

C.V.: - De a sprijini . pacienţii în înţelegerea I reciprocă a nevoilor şi | aşteptărilor din cadrul relaţiilor i de cuplu, în rezolvarea problemelor şi luarea de I decizii, în restabilirea | echilibrului emoţional pierdut i şi în dezvoltarea capacităţii pacientului de a deveni I propriul său terapeut, adică de | a se ajuta pe sine. După cum > spune un proverb oriental: ■ “Dacă oferi unei persoane ia | peşte, o hrăneşti doar o singură | dată. Dacă o înveţi cum să . pescuiască, se va hrăni singură I

pentru totdeauna”. |M o n ic a TRIPON |

— « J

' m i DE « E R E '

de f o w iii i*i:\Ti!r rnpii

Vă reamintim ca, în Mmpmarut Sfintelor ubatori de Crăciun, I-undalia Umanitară "Sfinta Mana" a demarat o acţiune do .'.tringere de fonduri in sprijinul copiilor dc la dileme a>C7anmite din Chij-Napoca şi a pensionarilor cu u’niltln foarte nuci Intenţia membrilor fundaţiei “S fin ta Mana" cstc de a aduce, eu această oca/ie. “o ra/a dc- lumină şi o clipa de bunăstare în sutletelc şi casele celor năpăstuiţi”

Cci care doresc sâ sprijine acţiunea iniţiată de I'undaţia “Sfinta Maria" pot depune orice sume de bani in comut 402.300.4X6 427, descins la Bankcoop, Sucursala ( lui

_________ M. TRIPON

CITĂ ZARVĂ PENTRU HUMPHREY!...

Deputatul conservator Alan Clark şi-a manifestat neliniştea în legătură cu soarta lui Humphrey, motanul de la Downing Street 10, reşedinţa premierilor britanici, care, oficial, a ieşit la pensie

acum două săptămîni din motive de sănătate - transmite AFP.

Intr-o declaraţie acordată pentru “The Daily Telegraph” de luni, deputatul, apărător al cauzei animalelor, spune că

problemele de sănătate ale lui Humphrey au fost inventate

pentru a ascunde faptul că Cherie, soţia primului ministru, este de fapt alergică la pisici. Deputatul cere ca guvernul sâ aducă

dovezi Că Humphrey trăieşte, temîndu-se că d-na Brair i-ar fi făcut de petrecanie motanului. -

Oficial s-a spus că Humphrey a fost încredinţat unui fost angajat al reşedinţei din Downing Street 10, pentru că ar suferi de

patru ani de o boală de rinichi şi pentru că îi trebuie linişte. Un purtător de cuvînt al guvernului a afirmat că Humphrey trăieşte, dar e foarte bolnav, refuzînd să spună însă unde se găseşte motanul, pentru a evita eventualele “hărţuiri” ulterioare ale lui Humphrey. .-r "

SIDA - RECUNOSCUTĂ PRIMA OARĂ CA BOALĂ PROFESIONWSIDA a fost recunoscută, pentru prima data în

Germania, boală profesională, de către Curtea federală pentru probleme sociale, cu sediul la Kassel (centrul Germaniei), informează France Presse. Magistraţii i-au acordat unei tinere, medic la clinica din Maenz, contaminată cu virusul HIV care provoacă SIDA, dreptul la o pensie mai mare decît cele care se acordă celor pensionaţi din cauza unei incapacităţi de muncă. Judecătorii au apreciat că victima, în vîistă de 34 de ani, a fost expusă Ia această boală în anii ’80.

în sentinţa Curţii se precizează că “este vorba despie un caz izolat” şi că “nu este posibil să se tragă, h această decizie, concluzii definitive în privinfi recunoaşterii SIDA ca boală profesionali I argumentîndu-se că la clinica din Maenz nu există i li număr prea mare de bolnavi de SIDA neidentifica&> ca suferind de aceaslă boală. Avocatul victimei a susţinut, în pledoaria sa, că soţul clientei sale nu si® r de SIDA şi că, prin urmare, aceasta nu avusese unde să se îmbolnăvească decît la spital. -

DIANA URM A SĂ-ŞI JOACE PROPRIU L ROL ÎN CONTINUAREA I I I.M IU I

Prinţesa Diana urma să-şi joace propriul rol, alături de Kevin Kostner, în continuarea fUmuIui de succes ‘The Bodyguard”, a dezvăluit actorul într-un interviu ce va apărea în ianuarie în revista americană de cinema “Premiere”, din care cotidianul ,‘The New York Post” a publicat săptămînă trecută fragmente. Negocierile pentru film dintre Kevin

“THE BODYGUARD”

Kostner, co-scenarist, şi Diana ar fi început cu un an înainte de moartea prinţesei de Wales. 1

“Diana şi cu mine am vorbit la telefon despre nivelul filmului şi demnitatea pe care rolul său l-ar avea”, a precizat actorul, citat de AFP. “Ea dorea să aibă dreptul de a se reinventa, dar voia s-o facă în

bine”, a adăugat Kostner. Ifa filmului,' a cărui acţiune ar fi fe plasată în Hong Kong, s-ar fi născa în timpul unui voiaj în China lata au participat Diana, Kevin KosUf şi Sarah, ducesă de York. Purtători de cuvînt al lui Fergie a confirmaţii ducesa era Ia curent cu acest ptoitf şi că studiourile Warner Bros dors să-l ducă la bun sfîrsit

fiind “o pată dc culoare pe un drum

dificil”, potriut formulării lui ClturchilI

7cd de femei i-au trimis F.ksabctci drept

cadou dc nunta ceea cc în epoca era

considerat o adevărată comoară: ciorapi

dc nylon

Totuşi,

care era pus la curent cu toate dc către

regina Victoria, Philip riti va avea niciodată

acccs la “cutiile îoşii”jCe conţin documente

confidenţiale destinare reginei, nici la între-

Nunta de aur a reginei Elisabcta si a

prinţului Philip, sărbătorită săptămînă

trecută, joi, simbolizează o stabilitate carc

contrastează cu divorţurile în serie din

familia regală, aşa cum căsători/lor,- din

1947, a contrastat cu atmosfera ţfintr-o ţară

îngenuncheată dc război - serie AFP.

Valoarea exemplară a cuplului regat

britanic-cstc, totuşi, relativi: un sondaj

arăta miercuri că monarhia nu mai cstc

considcrală ca fiind “foarte importantă”

dccît dc către mai puţin dc o treime dintre

cci 3.S(k) dc britanici iute au constituit britanjeiior, guvernul i-a acordat proaspăt

eşantionul acestui sondaj, iar dintre aceştia căsătoritei o alocaţie •cxccpţionalâ dc 300

numai 20 la sută au ,mai puţin dc 30 de dc cupoane dtTTâţîrpcnp a-şi facc rochia

ani. j dc mireasă. Principalele neînţelegeri

Nici în 1947 dsăloria.mQ$t£mtoaaL™JiK£scră aplanate: Philip |-a făcut supus

tronului nu întrunise unanimitatea. “Orice britanic, şi-a abandonat titlul de prinţ al

banchct sau etalare a bogăţiei la căsătoria Grecici, numele de Battcnlx:rg în favoarea

fiicci dvs. ar fi o insultă la adresa poporului cclui dc Mountbattcn, ş/s-a convertit la

britanic”, îi .ffiî«HOclc^ţînnîrdl^î| anglicanism. Cclc trcî surori ale salo,

regelui Geqrge al VI*lca. Visteria măritate în Gcrmapia (între care una cu

guvernului laburist era goală, iar britanicii \nucolonel ŞS aţfropiat Iui Ilimmler), nu

sc mulţumeau cu îin kilogram dc cartofi au fost invitate. up^banchet în onoarea cuplului regal,

şi trei uncii de\suncă pe săptămînă. Şi - în 1952, duccie a obţinut primul săuyducclc de Edinburgh a cvoeaHpâwimil

totuşi, căsătoria care a avut loc pe 20 comandament la Malta, unde regina' familiei Windsor carc, “ca toate familiile,

noiembrie a fost priviiâ «de sute de mii'tlc“ FJisabcteMxdai fiMtra''prirjjfPttiiă la

persoane dc pc tot cuprinsul' fcgatuluţca coafor. Spre deoscbkmfoTpnntul Albert,

Declaraţiile au provocat oarecare

surprindere, ţinind cont de relaţiile

cunoscute cj fund “încordate"

între Philip şi i-opiii Nai - cu eu-cpiM

4 * i prinţesei Anna si în special cu prunulVedenie pc care aceasta Ic are cu pnm- '

DE COPIII S.

Prinţul Philip a făcui micrcuri, w

timpul umji dejun dat în\’nnarea nuntii

sale de aur cu regina Llitaheta, o toarte

rară demonstraţie de en(u/usm patern,

declarîridu-se mîndru de copiii săi

Răspufizînd unui loasl-,închinat de priip^rul oraşului Londra, ţâre a oferit

7tm , txM im : 2S PRIMI,2 7 mm®--

La„celcbrarea minţii dc aur a cuplţifc tegal britanic».au participat membrii i caselor regale'dmJBclgia, Bulgărit Danemarca, Grccia, Iohknia, LuxOTtaf- Olanda, Norvegia, România, Spâni»? Iugoslavia. Au fost prezenţi Şapte regi,!'

„regine, un duce, 26 prinţi şi 27 prinţese- cea mai marc întrunire regală de * încoronarea Elisabetci, în 1953, după o® remarcă Reuters. După ceremon11 religioasă, regina şi prinţul consort« participat la un banchet oferit în onoaH lor de premierul Tony Blair. Regia Elisabeta şi-a hiat angajamentul de > # apropia mai mult de poporul bntaat afitmind că cei 50 dc ani trccuţi * ’ instalarea pe tronul britanic aurftwt c remarcabili” pentru MarcaPomrnonwcalth şt pentru întreaga 1“

/“Gîndiţi-vă ce-am fi pierdut dică m • ■■■■• -■ r'm n-ar

Regina/Elisabeta a Marii Britanii şi .....r ........... ..............prinţul consort Philip şi-au celebrat, joi, / ascultat niciodată Beatles,^- , nunta do aur, printr-o ceremonie fastuoasă' existat televiziunea, dacă n-t® | desfăşurată la Wcstminstcr Abbey, undp a folosit un telefon mobil, uif calculator sav avut Iod, jn 1947, şi ecremonif- da ca să fim sinceri, nu i;im ficăsătoriei îmbrăcată într-un costum de culoare athastru-regal, suverana sosit însoţită de ducclc„.de Edjjjurgh’, la bordul unui Rolls Roycc, W d salutată de sute de oameni care se adunaseră în faţa catedralei.Regina a părut foarte relaxată, schimbM

. . . . , ,v.. surizătoare cîteva cuvinte cu soţul ej, u«*iv«n, - .......— •a trecut prin toate plăcerile ş. t r .b u la ţ n t e ^ ^ ^ a ^ Westminstcr Âbbey>Diîna. Sîntem foarte recunosc

pe ‘care le presupune creşterea copiilor . in^MetBUanftoL ....... ficcăruia dintre voi”, a spus ca.

alţii vorbind despre calculatoare, > ca. /

Regina le-a mulţumit tuturor cctor c*

au fost alăturî-de ţara şi familia rc£ britanică în Wată această perioadi A _ lucra ne-a dat putere, mai ales in înpctcarc - carc a fost moartea ‘

^ d e v a b u l

de C lu fEVENIMENT miercuri, 2 6 noiembrie 1997 ( 1 5 )

c P e la P o liţ ie :

ISercctărlIc în “Afacerea alcoolul",n o n tin aâ ...I j __----- ------ : SRL Cluj. Om întreprinzător,

| /Morariu a vîndut în acest an

mari cantităţi de alcool dublu

rafinat, firmei “Norvis”. Dar.:,

i-a venit o idee de milioane! A

diminuat preţul real al alcoolului

înscris pe facturile de livrare.

Prin această metodă, şi-a însuşit

din diferenţa reală a alcoolului,-'

pentru sine, 40 milioane lei.

Prejudiciul nu a fost recuperat;

Poliţia clujeană, carj lucrează la

dosarul “Afacerea alcoolul”, îl

cercetează pe Morariu Emil în

stare de libertate, acesta fiind

acuzat de săvîrşirea infracţiunilor

de delapidare, evaziune fiscală,

fals şi uz de fals, şi fals material

în înscrisuri oficiale.’ ;ln;

“caruselul” mafiei cu alcool

urmează să mai fie . cercetaţi şi

alţi “oameni de afaceri” care au

prejudiciat statul român cu peste

4 miliarde de lei.. , . ' ,

Doi ciobănei vîicenis-au intoxicat ca "Nuccdol"

Duminică după-amiază, prin

satul Buneşti, comuna Mintiul Gherlii, ciobanii Frangu Nicolae:

■ (32 ani), din comuna Pcmpereşti

şi Ciuche Marcel (32 ani),

comuna Cîineni (Vîlcea) îşi

mînau turma de oi spre meleaguri vîlcene. La crîşma din:

Buneşti au poposit şi s-au cinstit

cu cîte o ţuică. La plecare aii

luat cu ei cîteva sticle de pălincă.

Pe drum, ciobăneii au mai avut

chef să mai bea ceva pălincă

ardelenească. Au căutat prin

desagi, după licoare, au găsit o

sticlă şi au tras fiecare cîte un

, gît de “horincă”. Ghinionul, lor

â fost că în sticlă nu era ţuică,

ci, soluţie de deparazitat ovine,

“Nucedol”. O substanţă toxică,

foarte puternică Cei doi ciobani

au fost găsiţi de săteni în comă.

în drum spre Spitalul din Dej,

Frangu Nicolae a murit. Colegul

său Ciuche Marcel se află în

stare gravă la Chirurgie I.

Firmele "Modena" şi "Neon" au fost prâdate...

In malia alcoolului a fost

implicat şi Morariu Emil, (43

ani), directorul S.C. “Regina

Transserv” SRL Reghin. Acesta

! fost atras în afacerc de

'creierul” reţelei de trafic de alcool, Vlad Tiberiu, patronul finnei “fantomă” Norvis Exim

. în arestul Poliţiei clujene se

află un hoţ, şcolit la “Academia” Gherla: Tonea Cornel (23 ani), din Turda. Omul are la activ mai

multe spargeri de locuinţe şi firme comerciale, în Cluj- Napoca. în acest weekend, a.

“vizitat”, în miez de noapte, două firme clujene: “Modena”

şi “Neon’v situate în complexul

agroalimentar Mihai Viteazul.-

Toriea a furat de aici, bunuri

diverse' în valoare de peste 3

milioane de lei; N-a avut noroc!

A fost prins în flagrant , de un echipaj al Poliţiei Cluj-Napoca.

V. M O LD O V A N

Intr-o c lăd ire

închiriată a Primăriei

SIGURANŢE CU.. FLĂCĂRI '

In 24 noiembrie, la ora

18,00, pompierii au lost alertaţi telefonic, in

imobilul Je pe Bulevardul

Eroilor nr. 2, din subsol ieşea un fuiugios. în cîk-wi

minute, pompierii imliUn au lost la laU locului In

beci, dm pricina u:u:i

siguianţe defecte, s-a produs un seiirt-ciuii'i. Seinleile au .siiit ne

moruvmele de hîrlu a fi-sie acolo. Iliiliile umede aj

început sa aul.i mocr.ii.

locul a lost stins, în lis-ir*

reeurd Dm iimne, ina, ,rt faptului că'lirmelc care i.şi

au sediul în imobilul cu

pricina au rămas ieri <

dimineaţă fără turiiii

electric, incendiul nu a <■ % i:t alic urmau

D.C.

La 2 0 d e

de

p r o f e s i e . . ;

s p ă r g ă t o r

i'r.yn Marius, la cei 20 de ani

-,i vii, are un palni.msi dunn de Ml în lumea înleilopâ. Din

't.rmara anului li'M.S a lost

de liei un, pentru Jiuise

':‘..ri si sp.ugen iHtinu data a

• eliberat din peiuk-iKiai in .ii’ni anului Irisul De alunei, o

'.V.-iMda ile sesi/an ile sparjien şi

i.-r.n s-au adunat pe biiounle

H'.i'tilor Toate ligurind eu autor

■.-'ir.oseiit. Sâ tieeem in re\ istă

li'.v.: înlr-un intonai de două

luni două spargeri la “Feleaeui”, .’.uuda sistemului de alarma lo.ute

(in august şi noiembne), ia barul de pe stiada N.

i lieseu, uivi la “( omonent”. A

m it maga/inul “l/a” din Irei locuinţe şi, ptnlru ea

:r,:i sâ tiv; completa.. (' bieielelâ

"'ir.tain J3ike. l’reiu.iieiul loial fJ m la peste 42 de milioane

& lei.

l'Til,on de titeou eia în bani,

'c.Ţea un adevărat periplu prini.V' am scumpe lucahin de '■ -?tj Zilele trecute, insa, ţoale

centuri au luai sfîrsii,

?"'ni o huna bucala de vieme,(rsjn liind puns şi arestat.

-sr-re;itonil lucra sinjiiu l'imd

TM^ionist, ascundea cu grijă

unnâ în maria majoritate a

^■'irilor, spărgea geamul sau

cv-.Ui!a balconul, mdileient de etaj.

Cu toate că are numai 10 clise,

' ryn esle un recordman. Se pare,

:w, că aceste abilititi sînt

:-''V-ni!e. Tatăl Im se biicma de

■fcşi tristă Lckhntate în lumea

'* lf'pă a altui judeţ. Deşi tiniml

* croscut în absenta aeesluia

(părinţii fund divorţaţi), a moştenit

'’îVr.tele” paterne De lapi, istoria ^ te i meseni, după cum deehiA

l^ndin preaima lui. a începu! dc la -sini: fragedă vii sta. Copilului i

'■-'l’î'eaif dc mini Ioale IiiLiniile

®ai \aloare din casa Desigur,

l2;-<.nu spun multe, dar F'-'ircsiil lui Cri van, notat eu

in dosarele Poliţiei, ne ^^iiină m le dăm ne/aie

D.C.

La Gherla:

Bişniţarii moldoveni9 9

au ajuns pe mîna Poliţiei

în zilele de luni, în oraşul Gherla estaun du-te-vino permanent. Este ziua tîrgului, cînd urbea este asaltată de mulţi străini, unii sosind în localitate cu diferite mărfuri, alţii, însă, au scopuri nu chiar

curate., . .Poliţia oraşului îşi face pe deplin

datoria şi periodic întreprinde razii în incinta pieţii agroaliînentare. în urma unei astfel de “deplasări” pe teren, cadrele poliţiei din localitate au confiscat diferite mărfuri în valoare de 40 milioane lei: Mai ales aşa-zişii turişti sosiţi din Moldova provoacă multe bătăi de,

cap poliţiştilor gherleni. Fără acte în regulă, cu mărfuri “îndoielnice” şi cu termenele de valabilitate expirate, turiştii din Republica Moldova comit multe ilegalităţi, fiind amendaţi de organele de ordine. Dar, nu numai ei creează probleme. Chiar şi unii negustori îocalnici încearcă să mai “fenteze” vigilenţa angajaţilor pieţii, însă, ei sînt prinşi în... flagrant şi amendaţi pe loc.

SZ . Cs.

2 4 Im igranţi rom âni arestaţi în FranţaUn număr de 24 de români, dintre carc şase femei şi un copil, aflaţi ilegal în

Franţa, au fost interpelaţi, duminică, de poliţia franceză, la punctul de frontieră

franco-spaniol Perthus, s-a aflat, luni, din surse ale prefecturii din Pirineii-Qrientali.

(sud), potrivit agenţiei France Presse. Românii, titulari ai unor paşapoarte fără

viză, călătoreau la bordul unei furgonete înmatriculate în Republica Cehă. Ei se

deplasau la Almeira (Spania^ în momentul în care au fost opriţi pe autostradă,

de o patrulă a serviciului de control al imigraţiei şi de militari, care participau la planul Vigipirate. Străinii au fost plasaţi sub supraveghere poliţienească, trm înd.

să fie conduşi în ţara de origine, potrivit prefecturii de poliţie, scrie France

"Presse. ■ ' : . ■ . '

Trupele dc Interne ruse sc antrenează

să blocheze unităţile militareTrupele Ministerului rus de Interne

sc instruiesc, în cadrul unor exerciţii

secrete, asupra modalităţilor de blocare

a cazărmilor unităţilor militare,.

transmite corespondentul MEDIAFAX

la , Moscova, citînd ediţia de luni a <

cotidianului “Novîe Izvestia”. \

. în ultima perioadă, Ministerul rus de Interne a fost dotat, cu instalaţii de

artilerie reactivă, tip “Grad”, în timp ce Ministerul Apărării continuă să se confrunte cu mari probleme în ceea ce

priveşte finanţarea, Unele surse militare, citate de presa rusă, afirmă că, în 1997,

Apărarea a reuşit să achiziţioneze doar

zece tancuri ’ .- Ministerul de Interne din Federaţia

Rusă are sub arme peste 500.000 de

persoane: 300.00P în Miliţie, 15.000

în OMON (trupe speciale) şi 200.000 în trupele interne. Această ultimă

categorie beneficiază de o dotare

modernă, alcătuită din blindate de

diverse categorii, tancuri grele şi

artilerie. “Dacă din considerente strategice interne se va lua decizia ea

trupele de interne să primească avioane

sau nave de luptă, nu ar trebui să fim foarte uimiţi”, comentează cotidianul

“Novîe Izvestia”.

S Conform Constituţiei ruse, pentru

restabilirea ordinii în ţară în cazul unor tulburări, trebuie să acţioneze doar

Ministerul de Interne şi doar atunci cînd

situaţia poate scăpa de sub control pot interveni unitătile armatei.

Enrico Bianco în închisoare,

în vederea -

extrădării sale către Italia

Fostul terorist italian Enrico Bianco, ex-menibru al organizaţiei teroriste Brigăzile_Roşii, arestat în Grecia, a compărut luni în faţa procurorului Curţii de apel, care s- a pronunţat pentru ţinerea sa în stare de detenţie, în vederea extrădării către Iţalia, transmite agenţia France Presse. .

Procurorul Kyriakos Karoutsos a declarat că a emis un mandat de arest provizoriu împotrivă lui Etnico Bianco. El va rămîne la închisoarea Korydalloş, din apropierea Atenei, cît timp justiţia îi vâ studia dosarul, în vederea extrădării sale. -

în opinia lui Karoutsos, Enrico

Bianco este “un deţinut de drept comun, care nu are nici o relaţie cu teroriştii”. Prin urmare, a precizat el, “va fi urmată procedura normală, în

scopul extrădării sale către Italia, care a lansat un mandat de arest internaţional împotriva sa, în 1993”. Enrico Bianco trebuie să ispăşeascăo pedeapsă cu închisoarea în Italia, pedeapsă ce i-â fost aplicată în contumacie în 1993, “pentru participare la furturi, port ilegal de arme, dispunere de explozibili şi vînzarea unei mici cantităţi de heroină”, a explicat procurorul Atenei.

> _ (Reuter, “International Herald Tribune')

G erm anul care a sp ionat p en tru Saddam Hussein:

“Nu pot regreta ceea ce am făcut” (I)Un -diplomat german, căzut în

dizgraţie şi condamnat la închisoare pentru că a spionat pentru Irak, a

afirmat, lâ 17 noiembrie, că nu are nici

un regret pentru faptul că a furnizat- informaţii politice şi militare secrete

despre Occident lui Saddam Hussein,

cu puţin timp înaihtea izbucnirii

războiului din Golf. ■

Juergen Mohamed Gietler, în vîrstă de 42 de ani, care a lucrat la arhivele Ministerului german de Externe, a mărturisit revistei “Der Spiegel” că o

lungă perioadă de timp, în anii ’80, a

furnizat Egiptului documente secrete germane despre Israel şi despre Orientul

Mijlociu.

în prima dezvăluire publică a cazului

său, revista germană a afirmat că Gietler

a fost găsit vinovat, în urma procesului

din 1991, că a furnizat agenţilor irakieni

informaţii secrete care au ajutat

Bagdadul în timpul războiului din Golf din 1990-1991.

Printre documentele cele mai

compromiţătoare, se numără o scrie de

scrisori secrete dintre preşedintele american din acea vreme, George Bush,

şi • cancelarul german; Helmut Kohl,

referitoare la planurile militara

americane privind .trecerea trupelor şi

ahnamentelor prin Germania'pentru alungarea Irakului din Kuweit. ’ ' ■

“Este într-adevăr condamnabil, dar .

pur şi simplu nu pof regreta ceea ce am

făcut”, a declarat Gietler, care a fost

eliberat din închisoare după trei ani, în1994, iar acum este om de afaceri în Ghana.

Gietler, care s-a convertit la islamism

în 1982, cînd a fost trimis de MAE în misiune la Cairo, a furnizat agenţilor

irakieni fotocopii ale rapoartelor serviciilor de informaţii occidentale

cuprinzînd ceea ce ştiau acestea despre

companiile străine care ajutau Irakul să

construiască arme de distrugere în masă.

Rapoartele secrete pc care Gietler

le-a transportat în serviete şi în sacoşe

de plastic, începînd din luna februarie

şi pînă la arestarea , sa, la sfîrşitul lunii

august 1990, au ajutat Irakul să afle ce

ştiau Germania şi serviciile de

informaţii occidentale despre înarmarea

Bagdadului, reiese din documentele

prezentate în instanţă şi în posesia

cărora a intrat “Der Spiegel”.

Tribunalul din Dusseldorf, care l-a

condamnat pe Gietler la cinci ani de

închisoare, în urma unui proces care a

durat cinci zile, în mai 1991, a afumat,

că trădarea lui a influenţat cursul

războiului din Golf şi a ajutat Irakul să

ascundă identitatea furnizorilor săi occidentali de arme după război.

Un purtător de ţrnvînt al MAE

german a confirmat cele publicate de

revista “Der Spiegel”. “Este regretabil

că acest om-a spionat, dar; aşa cum

reiese din documentele procesului, actul

său nu se datorează unor lacune de

procedură ale Ministerului de Externe”,

a afirmat acesta. Totuşi, este greu de

explicat cum a reuşit Gietler să iasă pe

porţile Ministerului cu o sacoşă'de

plastic conţinînd 51 de documente,

dintre carc 46 se refereau la criza din

Golf. El este cel de-al şaselea spion din

Ministerul dc Externe condamnat după

unificarea Germaniei, în 1990.

f Potrivit revistei “Der Spiegel”, Gietler

a obţinut mai întîi acces la arhiva pentru

Orientul Mijlociu a Ministerului, unde

erau depozitate documentele secrete.

Apoi, şi-a făcut o dublură a cheii arhivei

la un atelier- aflat în gara din Bonn.

Detalii privind verdictul din 1991 nu

au- fost dezvăluite pînă acum, cu toate

că procesul a fost public, a declarat

.purtătorul de cuvînt al tribunalului,

Klaus Forsen. , ~

. Gietler a declarat revistei germane

că a fost “întotdeauna un prieten al

lumii arabe, pe toată durata carierei sale

la Ministerul gennan de Externe, şi .că,

în cele şase luni de dinaintea arestării

sale, la 28 august 1990, a transmis

Bagdadului sute de documente secrete”.

Gietler-a început prin a furniza unui

agent irakian la Bonn informaţiile pe

care serviciul german de informaţii

BND le cunoştea despre fortificaţiile

construite de Irak dc-a lungul graniţei

cu Iranul. Cum războiul din Golf bătea

la uşă, agentul irakian i-a cerut lui

Gietler să-i furnizeze diferite informaţii

despre Israel şi despre unele ţări arabe.'

m : miercuri. 26 noiembrie 1 9 9 7 ULTIMA ORĂ iili ADEVi

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 26.11.1997, în jurul orei 15.

Mcdiciniştii particulari protestează, din nou:

F R 0 3 A PRACTICĂ i CONTESTATĂ

DE S T O M A T O L O G I

/•

'■* l - - ’U

H M H■ ■ ■ ■ ■■ ■ M M »

f»U>: ti. O f..W f& '__■"* - - -___ « i

urmare din pag ina 1

cîte unui reprezentant al unui

cadru didactic de la facultăţile particulare cu statut de

observator, reexaminarea, în afara examenului de selecţie a probei practice, menţinerea

baremului; de corectare şi în

următoarea sesiune de selecţie,

conform declaraţiilor ministrului MHN.

în opinia examinaţilor, concursul a fost deficitar organizat, iar atitudinea cadrelor

didacticc a fost refractară şi plină

de subiectivism. Absolvenţii avertizează conducerea UMF că, în cazul nerezolvării doleanţelor

(lor, se vor adresa MEN, CNEEAA, Parlamentului şi, nu

în ultimul rînd, Justiţiei, pînă la nivel internaţional. .

Ieri după-amiază, Biroul de

Senat al UMF s-a întrunit în

şedinţă, spre a discuta şi această problemă. De la rectorat am fost anunţaţi că rezultatele discuţiilor

ne vor fi comunicate astăzi.

EMJsrm{603)64)

programul pan-eurbpean al evAnimanfului sportiv major

acum şt Im limba româna

prin

—'&1#. n t m i

e l f r o r i

La Flacăraf un protest de catifea

„ V a s e l e m u r d a r e " a u f o s l ş â l i

• vă iubesc şi vă respect, dar pe âina noiemkie vă dau numai jumătate din salam, deckra ducamCgenerd-

Seria protestelor, mai mult sau mai puţin sindicale, continuă.

Patronii au avut parte de o toamnă mai bogată decît toate-

în materie de conflicte de muncă. Ne-am obişnuit , cu grevele

pricinuite de restructurare şi

salarizare. Industria uşoară,

scutită de restructurări, are parte, însă, de repetate acţiuni greviste

prin care se cere; mărirea. veniturilor nete.

Ieri, la S.C.„Flacăra” a avut loc o adunare extraordinară a

sindicaliştilor, la care au participat dl Gheorghe Năstase,

preşedintele federaţiei

UNICONF şi vicepreşedintele

CSDR, împreună cu dl Cornel Popescu, reprezentant al

Guvernului, departamentul

relaţia cu sindicatele. Conducerea societăţii a refuzat

dialogul, sub cerul liber, cu „masele” sub pretextul că nu este

bîlci, acestea mutîndu-se în

cantina societăţii. Reprezentanţii sindicatului, au precizat că nu este vorba de un conflict de

muncă, ci de o clarificare a problemelor salariaţilor în colaborare cu patronatul.

Prima rundă a discuţiilor a

avut loc la Prefectură, unde în prezenţa prefectului, directorului

de la DGMPS, membrilor din

consiliul de administraţie al

firmei, liderul sindical de la Flacăra, Ana Fărcaş, a citit,

doleanţele sindicaliştilor:

neamestecul administraţiei în

activitatea sindicatului,

respectarea Legii sindicatelor, respectarea contractului colectiv . de muncă (neplata stagnărilor,

neacordarea sporurilor de noapte, a orelor suplimentare), în principiu, atît partenerul

jomân, cîţ şi cel german aa {ţ de acord, cu excepţia acordj

integrale a salariilor negoti La întrunirea cu cei apm»,

2.000 de angajaţi al socict

ţinută în cantină, direct

general Leordean a afirmat iubeşte şi îi respectă, dar pe 1

noiembrie vor primi jumătate ţ

salariu. Reacţia angajaţilor a

fermă, huiduielile fiind grăitoaţ Totuşi, în final, au fost de as»E

. cu ciomaprotocoluhn, careafn

ulterior semnat şi parafaţi Prefectură.;

t vV

â p

*

I *

în v ă ţă m în tu l ş i S ă n ă ta te a îş i unesc f o r ţe le p e n tru o c a u z ă comună:

P r e lu a r e a de l a P r im ă r ie a d r e p t u lu i d e a o r g a n i z ă lic ita ţ i

urmare din pagina 1

Cluj, dr. Şerban Rădulescu,

ne-a declarat: „în anul viitor, spitalele vor organiza licitaţiile

pentru propriile lucrări, sub

asistenţa Primăriei. Cei care ştiu cel mai bine cum să cheltuiască banii, acolo unde este, într-ade- văr nevoie, sînt conducerile spitalelor. Ca urmare, toate cele opt spitale din municipiu au luat

decizia de a organiza licitaţiile”.Conducerea D.S. Cluj susţine

că actele normative (H.G. 63/94

şi Regulamentul de aplicare a

acesteia din 11.07.97) stipulează: organizatorul licitaţiei este

persoana juridică achizitoare,

care răspunde de pregătirea şi desfăşurarea licitaţiei. Pentru

desfăşurarea corespunzătoare a

activităţii de licitaţie, persoana juridică achizitoare numeşte,

prin decizie, pentru fiecare achiziţie publică de bunuri sau

/ de servicii, o comisie de licitaţie din minimum 5 membri:

s preşedinte, reprezentanţi ai

Finanţelor, MLPAT şi reprezentanţii ministerului de

resort sau,, după caz, ai

administraţiei publice locale.

”Banii nu sînt ai Primăriei, ci

sînt banii tuturor, iar în bugetul de stat, aceştia sînt prinşi la

capitolul sănătate”, a precizat dl Rădulescu.

loan Săsărntan:

în loc de 200 de milioane, am plătit 500 de milioane lei ,

Şi Inspectoratul Judeţean

Şcolar .este^ neînduplecat,

în privinţa licitaţiilor.

„Organizarea licitaţiilor pentru unităţile şcolare trebuie să fie

- transferată de la Primărie la inspectorat. Acesta este

beneficiarul direct al lucrărilor.

Primăria urmează să controleze periodic lucrările ce vor fi efectuate. Este inacceptabil ca, la insistenţele noastre şi ale

Institutului de Sănătate Publică, să înceapă lucrările după

începerea anului şcolar. De

exemplu, dacă la Grupul

Şcolar de Industrie Uşoară reparaţiile -la reţeaua termică ar

fi fost efectuate în vară ar fi costat 200 de milioane lei.

Acum, în regim de urgenţă, ne-au costat 500 de milioane! Tot aşa s-a întîmplat la Liceul

Economic, la Colegiul . pedagogic şi la altele”, a

precizat dl loan Săsărman, inspectorul general. Dsa a susţinut că, în alte judeţe vecine,

Bistriţa-Năsăud, Alba ş.a., licitaţiile se fac de către

inspectoratele şcolare.

In aceasta săptămînă se face

un inventar al pnontăţilor t reparaţii curente şi capitalei

şcoli, pentru anul viitor, ce

fi prezentat-direcţiei de ps

din Primărie. Dar, acest luc

nu înseamnă că va lăsa sarcina Primăriei organizai;

licitaţiilor.. Un argument care ar putea

adus în favoarea politii

licitaţiilor organizate fi

intermediar l-ar p vtefa constitui • experiraţp " universităţilor. Gestionai

directă a banului public a mc mai bine şi mai cu folos pent

beneficiar.

(

Cadrele militare din structura Ministerului de Interne sînt nemulţumite

pentru că au primit salarii mai mielPoliţiştii din IGP, angajaţii din structura de conducere şi administrativă

a Ministerului de Interne, pompierii, poliţiştii de frontieră, jandarmii şi grănicerii sint nemulţumiţi pentru că salariile primite la începutul acestei săptămîni sînt mai mici decît pînă in prezent, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse din MI. ’

Angajaţii militari din MI nu au mai primit în această lună contravaloarea ordinului 50 (supliment pentru hrană), respectiv sume cuprinse intre 50 şi 300.000 de lei.

In u rm a remanierii, Calin Popescu-Tăriceanu

şi Valeriu Stoica îşi vor păstra portofoliile

Industrie i si Comerţului si Justitie i

Călin Popescu-Tăriceanu şi Valeriu Stoica îşi vor păstra, cu siguranţă, posturile de ministru al Industriilor şi Comerţului, respectiv al Justiţiei, în urma remanierii Cabinetului Ciorbea, a declarat, marţi, senatorul PNL Dan Amedeo Lăzărcscu.

Conform parlamentarului, PNL • este în continuare “foarte interesat” dc postul de ministru al Finanţelor.

‘Tratativele între partidele din coaliţie nu s-au finalizat, urmînd să mai dureze cîteva zile”, a

precizat senatorul liberal, adăugind că PNL îşi va păstra, în urma remanierii, “aproape” toate posturi­le de secretari de stat deţinute înainte de începerea negocierilor. Lăzărescu a menţionat, de aseme­nea, că, într-o săptămînă, Sorin Botez îşi va începe activitatea la conducerea Consiliului Românilor din Diasporă. “Guvernul are datoria să acţioneze pentru a salva milioa­nele de români de peste hotare, aflaţi în pericol de desnaţiona- lizare”, a adăugat senatorul liberal.

C u r te a d e A p e l B ra ş o v a amînat s o lu ţ io n a re a a p e lu lu i fo rm u la t

d e ju d e c ă t o r u l s in d ic

c a re a d m in is tr e a z ă fa lim e n tu l S C C a r tta s S R L

Curtea de Apel Braşov a' arhîna-t, -marţi, soluţionarea apelului formulat de judecătorul sindic care administrează falimentul SC Caritas SRL şi a fixat un nou termen pentru data de 16 decembrie a.c., transmite corespondentul MEDIAFAX.

Judecătorul sindic Gheorghe Burdea cere in apel anularea sentinţei de faliment a SC Caritas SRL şi rejudecarea cauzei sub raport civil.

Instanţa a acordat un-nou termen, deoarece nu au fost încă soluţionate cererea de recuzare a judecătorului sindic şi cea de strămutare a procesului la CSJ. Aceste cereri au fost înaintate spre înregistrare la Curtea

Supremă de Justiţie, la dala ® '10 octombrie a.c. de Am® Cioca, preşedintele Uniw Naţionale pentru Salvară României, (UNSR). Curt* Supremă de Justiţie a fi11 termenul de 3 decembrie ii pentru judecarea acestor cai®

Ananie Cioca a intentai, i> data de 28 octombrie, la Cu» Supremă de Justiţie, proces pfi1 judecătorului sindic Gbeord Burdea şi preşedintelui Trita* lului Braşov, loan Drăghici. ţ care îi acuză de abuz de incită şi abuz în serviciu. Prcşedit'i* UNSR spune că s*a plin* ' prestaţia magistraţilor şi * Ministerul Justiţiei şi la Parcbe*

General de pe lingă CSJ._ _ — M m*

Ziarul nostru fo loseşte serviciile informative ale

agenţiilor de presă Rom pres şi Mediafax _

■■■— ..................... ' '

nn

f i

eiliVafeţii

£*i

CASA DE EDITURĂ

•'S.R.L.

Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 . judecătoria Ciuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);* VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

TeL19.16.81; fax:19.28.28; E-maiI:adevcj@maiLdntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Iloria PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981

Subrcdacţia Turdaf tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 ^

GaramondTipografi* s r^

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64;__ tel/fax: 41.40.54

W'C

's?!l*SlH

•#