de ierie

DIN BUCURESTII DE IERIVOLUMUL I

GEORGE POTRA

DIN BUCURESTII DE IERIVOLUMUL I

EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICX_ Bucureti, 1990

COPERTA *I SCPRACOPERTA: SINIONA DUMITRESCU

ISBN

973-29-0018-0

Prinos de recunoginta parintilor mei Maria f i Crdciun Potra

CUPRINS

VOLUMUL IINTRODUCERE

CUM AU DEVENIT BUCUREMI CAPITALA TARII VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI Familia si casa Testamente si donatiiDiate de boieri si ordseni

11 15

222329*

30,

Daruri domnesti catre biserici si mandstiri Daruri de la boieri si ordseni catre mandstiri si biserici Daruri domnesti catre persoane Alte daruri intre persoanePricini si judecAti civile

37 4043 4647

Judecata domneascaHotarnicii Prescriptiuni Proceduri si formule juridice la vinzSri, schimburi si Inchirieri

48

53 5556.

Vinzari de bunuri nemiscatoare Schimb de bunuri imobiliare Inchirieri de bunuri nemiscatoare ALAIURI DE PRIMIRI SI INSCAUNARI DE DOMNI, SAU LA DIFERITE ALTE EVENIMENTE ALAIURI, CEREMONII BSI PRIMIRI DE CALATORI STRAIN' LA CURTEA1DOMNEASCA

5664 66

6996

DISPARUTE Mandstirea Sarindar Biserica Ste lea RAZMERITE SI CALAMITATI Razmerite Incendii Cutremure Inundatii Foamete, molime si ldcuste PODGORIA SI VIILE ORASULUI BUCURE*TI BUCURETrIOARA, UN PIRIU DISPARUT ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE Vechile pavaje ale orasului Alimentarea cu apdMONUMENTE

130 130 138 145 145 148 158 167181

188 198 206

206 234254 264 279.291

Iluminatul si paza de noapte a orasului

Wile in secolele XVIXIXMori cu apd, cai, vint si aburi Primul proiect edilitaro-urbanistic al orasului (1830) GospodSrirea orasului acum un veac si jumatate.

297

8

CUPRINS

GRADINI $1 PARCURIGradina Ci7migiu $oseaua Kiseleff Parcul Libertatii CALEA DOROBANTI (ULITA HERASTRAU) INFRUMUSETAREA $1 URBANIZAREA DEALULUI MITROPOLIEI

TIRGUL MO$ILORLIPSCANII $1 IMPORTANTA LOR IN DEZVOLTAREA COMERTULUI CAFENELE CASA CAP$A" (COFETARIE, RESTAURANT, CAFENEA) CUM SE CALATOREA ALTADATA

304 323 329 334 343 348 363377

Butci, radvane, caleti, carete Trasuri, cupeuri, birje de HerascaTramvaie cu cai i electrice

Tramcarele lui Toma Bltndu VECHI CASE BUCURE$TENE Casa poetului Ienachita Vacarescu Casa arhitectului Iacob Me lic Palatul Sutu (Muzeul de istorie i arta al municipiului Bucuresti) Casa lui Ion Ghiorma negutatorul, de pe Ca lea TIrgovitei Casa de pe Podul Mogosoaiei In care a concertat Franz Liszt, la 1847 Casa Constantin Kretulescu Casa Nicolae Kretulescu Casa Scarlat Kretulescu (Muzeul literaturii romAne) Casa cu geamuri bombate Casa Vanic de pe Podul Mogosoaiei Casa In care a trait Maria Obrenovici CITEVA $TIR1 NOI $1 PRECIZARI IN LEGATURA CU MANASTIREA ANTIM TEATRUL NATIONAL

386 399 413 413 416 422 428

432 432 448 455 467 469 478481

488 492501 504

512

528

YCLUMUL IIINVATAMINTUL IN VECHIUL BUCURE$T1 $coala domneasca de slovenie Pensionul lui Geanelloni Institutul Schewitz-Thierrin Petrache Poenaru i prima coala de agriculture din Romania FIGURI $1 TIPURI BUCURESTENE5 5 41

45 6572 72

Haiducul Ionita TunsuCapitan Costache, spaima bucuretenilor Cilibi Moise, negutator ambulant, filozof popular Un paoptist uitat: Grigore Serrurie Pitareasa Zinca, mama lui Nicolae BalcescuMaria I. Heliade Radulescu Bonifaciu Florescu

7986 96 113 123 129 146 157 163 169

Pictorul Oscar Obedeanu (1866-1915)Nicolae Iorga Omul (1871-1940) Artur Enlgescu, autor de poezii devenite cintece populare Magnificent It's regele condeiului"

CUPRINS

9173 173 178 192 200

MEDICI DE ALTADATADr. Dimitrie Marcu, In legatura cu o scrisoare inedita din 1785 Alcibiade Tavernier, medic francez la Bucureti Constantin Estiotu, medic In prima jumatate a secolului XIX LAGARDE DESPRE BUCURE$T11 DIN VREMEA LUI CARAGEA-VODA IN LEGATURA CU VIATA LUI ANTON PANN $1 A URMA$ILOR LUI UN NEGUTATOR BACAN, CTITOR DE BISERICA COSTACHE NEGRUZZI LA BUCURESTI, IN 1853BREA SLA BARB I ERI LOR

204218

FALSIFICATORII DE BANI $1 PEDEPSIREA LOR LOTERII $1 JOCURI DE NOROC FOTOGRAFIA $1 VECHII FOTOGRAFI APELE MINERALE DE LA VACARE$T1 ANTICARII PUBLICI$TI INDRAGOSTITI DE TRECUTUL ORA$ULUI losif Genilie, primul istoriograf al Bucuretilor Alexandru Pelimon si vechiul Bucureti Dimitrie Papazoglu, un ctitor al istoriografiei bucuretene Frederic Dame, autor al unei frumoase i documentate carti despre Bucureti Domenico Caselli, un pasionat publicist al vechiului BucuretiVARIA-CURIOSA

230 233 239247 252 267

270 295 297304 307 317 323 327 327 327

Un boier din secolul al XVIII-lea, pedepsit pentru spiritism 0 litra de our pentru stricarea fecioriei" Bataie cu toiege (1794-1831) Macelarii care nu vor O. aduca came la prAvAliile lor, sInt pedepsiti cu ocna Prima ma cu balcon din Bucureti Un antreprenor de sacale pentru alimentarea cu apa a locuitorilor Fabrics de bere la BucurWi In 1815 Averea raposatului Manuc-Bei scoasa la vinzare

Puturi cu magnet contra traznetuluiLocuri de recreatie i primele omnibuze pentru plimbare la Baneasa Actori i saltimbanci francezi la Bucuresti In 1798 Comerciale Bibliografie

Rezumat In limba engleza Rezumat In limba franceza

328 332 333 334 335 337 337 338 340 340 347 357361

.

INTRODUCERE

leEvolutia unui oras sub diversitatea aspectelor lui edilitare si urbanistice urmeaza evolutia societatii in general. Din acest punct de vedere succedarea evenimnitelor social-politice, trecerea implacabila a timpului, modificarea gustului estetic In arta constructiei edilitare, intr-un cuvint Intregul cortegiu de factori obiectivi sr subiectivi care conditioneaza schimbarea compozitiei urbanistice a unei mari asezari orasenesti, poate fi recunoscuta prin intermediul straturilor" succesive pe care le pastreaza imaginea lui contemporana. De asemenea, raportul este valabil si in sens rovers. Istoria unui oras poate fi reconstituita din semnele" pe care le pastreaza sau le anuleaza in evolutia sa de-a lungul timpului. Cu cit aceasta istorie este mai bogata in evenimente, cu atit mai interesanta este descifrarea ei prin intermediul urbanisticii care are limbajul ei specific, desigur, mult mai concret si viguros cleat cel al unei carti cu paginile deschise si ilustrate. Un asemenea oras este Bucurestii, Capitala tarii noastre. Istoria lui este strins legata de istoria formarii sr afirmarii statului roman. De aceea,cunoasterea trecutului pe care 11 inchide orasul Bucuresti in reteaua si profilul sau edilitar de la cartierele sale vechi la cele mai not cvartale este echivalent cu parcurgerea unei lectii de istorie a patriei In general si a Capitalei sale in special. 0 astfel de cunoastere si de initiere In trecutul Bucude a-ti forma sentimente estetice sr istorice, prin cunoasterea a ceea ce este aparent Invechit", patriarhal si traditionalist, prin depistarea In imaginea elementului modern a ceea ce apartine unei permanente, unui caracter specific locurilor noastre istorice. Dar istoria vie a Bucurestilor nu poate fi cunoscuta si recunoscuta numai pe calea contactului direct cu ceea ce ni se Infatiseaza astazi ochilor. Ea necesita un sporit efort de documentare In arhive sr biblioteci, In muzee

restilor de alttidata este un act de educatie patriotica, un mod pedagogic

si pe santierele noastre arheologice. In ceea ce priveste istoria orasului, eforturile noastre se adauga celor intreprinse anterior de Dim. Berendei, uitatul,

tainanu, Emanoil Hagi Moscu, Constantin C. Giurescu, Dan Berindei, Paul Cernovodeanu, Panait I. Panait si altii care, fiecare in parte, au scris studii si monografii sau lucrari de evocare asupra Bucurestilor, dintr-un punct de vedere partial sau total. Oricare a fost unghiul prin care au Incercat abordarea istoriei bucurestene, acesta, In mod firesc, nu a putut fi exhaustiv deoarece imaginea insasi a orasului s-a schimbat odata cu trecerea timpului. Dar, nunumai informatia vizuala pe care o ofera parcurgerea strazilor Capitalei noastre s-a schimbat In secolul nostru, ca si in cele precedente, ci mai ales informatia

prietenul lui Alex. Odobescu, D. Papazoglu, Ulysse de Marsillac *, G. IonnescuGion, H. Stahl, C. I. Bacalbasa, Nicolae Iorga, George D. Florescu, dr. N. Va-

documentary asupra acestora, din cel putin douil puncte de vedere.* Ulysse de Marsillac (1821-1877), publicist si prof. de lb. francez1 la Liceul Sf. Sava si apoi la Facultatea de litere din Bucuresti, a publicat mai multe lucrari dintre care Guide du Voyageur a Bucarest, 1872.

12

DIN Bt CURE$T1I DE IERI

Istoricii gi cercetatorii istoriei Bucurestilor au folosit doar materialul arhivistic pe care 11 aveau la dispozitie la vremea lor, fie ca fusese descoperit

de ei Insisi, fie de altii. Un material care vorbea mai mult despre secolele In care Bucurestii erau scaun de domnie", decit secolele mai apropiate. Acest material era Insa incomplet, mai bine zis, depozitat in arhive, neputind fi intotdeauna consultat gi verificat. Aceasta pe de-o parte. Pe de alts parte, a aparut momentul cind, prin eforturi individuale sau colective, s-a trecut la depistarea de noi documente referitoare la istoria Bucurestilor gi la editarea for de catre Ion Ionascu, Paul Cernovodeanu gi subsemnatul. De asemenea, trebuie avut in vedere gi foarte mull ele documente gi comen-

Or, acest efort de sistematizare documentary se afla Inca la inceput. Intre timp noile cercetari de arhive au scos la iveala i alte documente decit cele cunoscute pin& acum. Este momentul cind se contureaza posibilitatea alcatuirii unui corpus de documente bucurestene si referitoare la Bucuresti. Colectionarea gi tiparil ea numai a documentelor inedite scriam in volumul din 1961 al Docunzentclor privitoare la istoria orafului Bucurefti (1594 1821 ) n-ar fi o opera c ompleta data s-ar margini numai la aceste documente. Credem ca un adevarat corpus documentar al Bucurestilor trebuie sa cuprinda toate documentele, inedite i publicate, referitoare la trecutul sau, prezentate cronologic, traduse data este cazul i insotite de regeste gi note explicative. Numai dupa o asemenea vasty publicatie ar putea apare o at mai buns istorie a Bucurestilor". De la data cind formulam acest deziderat au trecut aproape trei decenii, timp In care am publicat gi volurrtele II si III din Documente privitoare la istoria orafului Bucuresti (1821-1848) si (1634-1800), vreme in care Insusi aspectul modern al orasului nostru Incepe sa Inlocuiasca imaginea lui tradilionala, asa cum se mai pastreath Inca prin unele din cladirile i strazile sale de altadata. Imi exprim dorinta, devenita deja nostalgie, de a contribui la impulsionarea editarii acelui mult visat corpus documentar i mai ales la grabirea scrierii unei istorii cit mai complete a Bucurestilor, orasul atit de fascinant, prin metamorfozele sale de-a lungul istoriei trecute gi actuale a tarii noastre. Desigur, documentele privitoare la istoria lui sint Inca incomplete, dar suficiente pentru a regasi un fir logic pentru reconstituirea ei obiectiva. Prin lucrarea de fats imi manifest dorinta de a completa eventualele lacune ale Inaintasilor mei, fiind Insa constient de faptul ca noi revelatii de arhiva ar putea sa completeze pe cele oferite de mine. Fondurile documentare de la Arhivele Statului Bucuresti (un adevarat tezaur de o deosebita importanta), de la Academia R. S. Romania, din muzee sau diferite colectii asteapta Inca pe cercetatorul avizat i pasionat, care sa treaca la descifrarea si transcriereasa sistematizeze informatiile documentare de pins acum, sa extraga acele elemente concrete care pot facility reconstituirea chipului obiectiv si pitoresc, In acelasi timp, al vietii materiale gi spirituale a Bucurestilor. N-am urmarit Insa In mod special relevarea pitorescului bucurestean de dragul pitorescului, ci descoperirea trasaturilor caracteristice capabile sa dea o imagine sintetica asupra diverselor aspecte care an compus (si mai compun, din punctul de vedere al vestigiilor) fizionomia Bucurestilor. Sumarul cartii urmareste, cum spuneam, realizarea imaginii sistematizate a multiplelor fatete ale trecutului Capitalei noastre. Am Incercat deci, sub controlul informatiei riguroase, sa trasez mai apAsat contururile maifor In vederea descoperirii de noi informatii cu privire la istoria Bucurestilor. Lucrarea de fata are in vedere gi acest aspect, dar mai ales ea Incearca

tarii privitoare la aceeasi istorie a Capitalei, raspindite in publicatille periodice.

IN'TRODUCERE

13

importante si poate mai putin cunoscute ale vechiului Bucuresti. Nu atit descriptiv, cit sintetic, ambitionind sa ofer cititorului si viitorului istoric al Bucurestilor posibilitatea de a vedea enciclopedic cutare sau cutare domeniu al vietii bucurestene edilitare, urbanistice sau institutionale. (La unele din acestea am depus si marturie stiintifica de cele ce personal am vazut cu ocazia deselor sapaturi efectuate pentru ridicarea noilor constructii.) Astfel, dupa primul capitol Cum au devenit Bucureftii Capita la ;aril,principalele date istorice si elemente sugestive referitoare la notiunea de familie" si casa" asa cum rezulta ele din documente si diferite marturii ; cum se reflects relatiile intre oameni prin intermediul testamentelor si donaliilor, al modului cum se desfasurau judecatile In trecut etc. Cele doll& capitole referitoare la Alaiuri ne prezinta, documentar, felul cum erau pHmiti domnii la inscaunarea lor, solii sau calatorii straini la Curtea domneasca, precum si celelalte care se faceau la diferite ceremonii si evenimente. Dintre numeroasele informatii culese din actele veacurilor se contureaza,urmeaza altul mult mai mare Via(a socialit' in ultimele patru veacuri care cuprinde

credem, si pulsul ambiantei sociale in care isi ducea bucuresteanul viata zilnica, ambianta nu intotdeauna patriarhala" cum s-ar putea crede, evenimentele istorice din oras si din afara lui solicitindu-1 deopotriva. Urmatoarele capitole detaliaza viata social& a bucuresteanului pe citeva din coordonatele ei mai caracteristice. In ceea ce priveste aspectele economice si utilitare am incercat ilustrarea modificarilor intervenite pe fata orasului in capitolele: Podgoria pi vide orasului, Infrumuserarea $i, urbanizarea Dealului Mitropoliei, Lipscanii pi importanfa for in dezvoltarea comercului, deci acele ritmuri interioare determinate de dezvoltarea economics si politica a orasului, de importanta tot mai mare prin care acestea au influentat dezvoltarea orasului sub toate aspectele sale urbanistice: Iluminatul fi paza de noapte a orasului, Alimentarea cu apa , ile in secolele XVI XI X, Tirgul Mo$ilor etc. Dar Bucurestii ii schimba necontenit aspectul exterior, ajungind

un oras al contrastelor si interferentelor, datorita nu numai mecanismului economic si politic ci si evenimentelor naturale prin care a trecut. N-a fost oras in tam noastra mai solicitat de calamitati naturale (incendii, cutremure, inundatii, molime etc.) ca Bucurestii. Dar nu acestea au produs multele si feluritele schimbari ale fizionomiei sale, ci oamenii care s-au ridicat sa anihileze consecintele nefaste. Am acordat un capitol special acestor zguduiri" naturale cit si celor provocate de spiritul inclinat spre dreptate si libertate socials al cetateanului bucurestean din secolele trecute. De la descrierea sintetica a acestor aspecte social-istorice care au conferit o anume particularitate istoriei Bucurestilor, am trecut la concretizarea fizionomiei orasului Bucuresti prin relevarea aspectelor spirituale culturale si edilitare. Farmecul Bucurestilor de altadata a rezultat si din felul cum s-au accentuat si dezvoltat anumite institutii" ori, mai bine zis, cum anumite trasaturi ale sale au devenit institutii caracteristice. Astfel, pilcurile de paduri interioare si exterioare ale orasului au devenit gradini publice, locuri de divertisment pentru locuitori. Descrierea acestora in capitolele Gradini pi parcuri, releva felul in care bucuresteanul stia sa-si petreaca timpul liber, conceptia sa despre activitatile de divertisment. In acelasi mod se pune problema si pentru renumitele cafenele bucurestene sau pentru felul in care bucuresteanul stia sa-ei petreaca timpul (cu folos sau fara) la cafenea. 0 prezentare mai dezvoltata am facut pentru Casa Capsa", una dintre cele mai importante cafenele si cofetarii din Bucuresti, cu o ye-

14

DIN BUCURE$TII DE IERI

chime mai mare de un veac, In care s-au dezbatut, ca la o masa rotunda", probleme literare si politice care erau la ordinea zilei. Titlurile urmatoarelor capitole: Cum se cdratorca altadatei, Vechi case bucurectene, lnvatamintul, vorbesc de la sine despre conlinutul lor. Cu toateacestea, am expus pe larg capitolele ,,Sroala dornneascci de slovenie unde ii insuseau invatatura tinerii care scriau documentele si diecii de cancelarii ale diferitelor dregatorii de stat ; de asemenea a Institutului Schewitz-Thierrin unde copiii oamenilor cu stare materials bung, invetau limba franceza careera obligatorie in once conversatie.

dente activitatea publicistice a lui losif Genilie, Alexandru Pelimon, Di-

In capitolul Publicicti Endragostiii de trecutul oracului am scos in evi-

Ceti care au fost odata.

mitrie Papazoglu, Frederic Dame si Domenico Caselli. La Varia curiosa am prezentat o serie de fapte, indeletniciri si curiozi-

Pe un fundal al Bucurestilor de altadata, sa-1 numim un fundal panoramic, de stamps, am introdus si elementul uman prin capitolul Figuri si tipuri bucureftene, in care am surprins prin intermediul unor diverse sectoare de viata si activitate (medicine, literature, teatru etc.) miscarea culturale, peisajul ei eterogen. Repet, interrtia noastra a fost de a desena un Bucuresti

si un tip de bucurestean cit mai exact si cit mai sugestiv totodata, de aface ca tabloul istoriei Bucurestilor sa fie o mica enciclopedie in miscare, sau care se sugereze evolutia pe care istoria a imprimat-o bucuresteanului in succesiunea generatiilor. Caci marea noastre Capitals, prin tot ce conserve si edifice ea astezi, este demna de a avea o Enciclopedie a ei, asa cum au si alte metropole ale lumii.

Spre o mai bung reconstituire, la Cala locului sau in imaginatie, a Bucurestilor din alte veacuri si decenii, am cautat se oferim cititorului un material iconografic in mare mesura inedit. De multe ori, o fotografie sau o ilustratie

adecvata poate da mai multe informatii documentare decit o poate face cuprinsul unui act vechi. Multumim si pe aceasta cale Editurii, prin moclul operativ in care a

Multumim de asemenea prietenilor care mi-au pus la dispozitie, cu multa bunavointe, o serie de fotografii interesante din care am reprodus o parte. Celelalte ilustratii sint fotografii facute de mine pe teren sau dupe gravuri, acuarele, litografii, fotografii vechi etc. din colectiile diferitelor institutii de stat sau persoane particulare. Nu uit sa multumesc, cu toata simpatia, colegului meu mai tiner, dr. Paul Cernovodeanu, care mi-a imbogatit ilustratia volumului precum si cu o serie de informatii, citeva inedite, pe care unii celatori straini le-au lasat despre taxa noastra si in special despre Bucuresti.GEORGE POTRA

inteles se vine in intimpinarea interesului mereu crescind al cititorului de azi pentru istoria de ieri a Capitalei noastre.

CUM AU DEVENIT BUCURESTII CAPITALA TARII

In anul 1987 s-au implinit 125 ani de cind orasul Bucuresti, datorita Uniril Principatelor si centralizarii administrative a statului national, adevenit Capita la Romaniei. Ca existents documentara, orasul a depasit insa o jumatate de mileniu, iar ca traire a oamenilor pe acest teritoriu si locurile invecinate, pe baza cercetarilor si a marturiilor arheologice, s-a ajuns la constatarea ca inceputurile

lui se ridica in trecut la o vechime de peste 100 000 de ani. Sondajele si sapaturile care s-au facut in ultimele decenii la Mihai Voda (Arhivele Statului), Radu Voda si biserica Bucur au scos la iveala chnitire, colibe, unelte de cremene, piatra si vase de lut ornamentate. Perioada neolitica, bogat reprezentata prin asezari de tip Gumelnita, se continua, fara intrerupere, cu epoca bronzului care in sapaturile de la Ciurel, Militari, Baneasa, Pantelimon, Fundenii Doamnei si in special in jurul lacului Tei ne-a lasat o frumoasa ceramics care aminteste cusaturile populare romanesti.Din epoca mai veche a fierului (ping. in sec. V i.e.n.) in afara de diferite

unelte de piatra, bronz si fier s-au gasit si obiecte de podoaba si in special margele de sticla albastra sau confectionate din sirmil de bronz. Epoca geto-dacica este infatisata prin numeroase locuri descoperite in incinta orasului unde prin sapaturile facute (de Dinu V. Rosetti, Gh. Cantacuzino, VI. Zirra, Panait I. Panait, Eugen Comsa, Mioara Turcu, Valeriu Leahu si altii) s-a scos o bogata ceramics, risnite, seceri de Fier, foarfeci pentru tuns oile, fibule etc. care ne arata cum s-a desfasurat si evoluat societatea geto-dacica in aceasta perioada. De asemenea s-au gasit monede dacice si monede grecesti atestind astfel legaturile economice cu locuitorii din coloniile grecesti de pe malul Marii Negre si cu altii din tinuturile PeninsuleiBalcanice.

Perioada de nastere a poporului roman, contemporana cu tulburatoarea perioada a migratiilor, a scos la iveala un numar insemnat de marturii care ne dovedesc ca, cu toate suferintele suportate din partea navalitorilor, populatia din aceste locuri pi-a pastrat continuitatea. In aceasta perioada se constata, in viata locuitorilor, elemente traditionale geto-dacice-romane, dar ci influente bizantine si slave. In urma sapaturilor arheologice facute la Straulesti, Ciurel, Pipera si chiar in mijlocul orasului la Piata de Flori s-au scos la iveala urme si asezari de viata omeneasca care confirms si mai mult continuarea vietii din vremurile mai vechi. Gasirea tezaurului de monede bizantine din vremea Comnenilor, in apropiere de Piata Cosmonautilor (str. g-ral Eremia Grigorescu), dovedeste ca asezarea de aici capatase in acea vreme un caracter oarecum urban, in care comequl cu tinuturile din dreapta Dunarii cistigase un rol important.

16

DIN BUCURE$TII DE IERI

Intr-adevar datorita pozitiei geografice favorabile, aproape de liziera

si cel dunarean cu restul tarii si cu Transilvania, Bucurestii, nascuti ca o aezare de negustori si meseriasi in jurul unui iarmaroc" 1, la intersectia drumurilor ce luau diferite directii spre curtile domnesti de la Cimpulung,Argeg sau Tirgoviste, de-a lungul vailor Prahovei sau Teleajenului spre Brasov

ce despartea regiunea codrilor de sesul Baraganului, leglnd comertml balcanic

sau urmind valea Ialomilei spre Buzau gi Braila z, - devine un centru infloritor al vietii economice din principatul muntean. Este un fapt neindoielnic ca Bucurestii au constituit, Inca din secolul al XIV-lea, un punct Intarit In jurul caruia a aparut si a inflorit mereu tirgulsau iarmarocul local.

()data cu a doua jumatate a veacului al XV-lea, dezvoltarea neintrerupta de care se bucurau Bucurestii, devenit prin propasirea sa comerciala tlrg domnesc si popas principal al drumului spre Giurgiu, reuseste sa atraga si domnia care Isi asaza scaunul aici. Vlad Tepes (1456-1462) este eel dintii domn stabilit in noua resedinta de pe malurile Dimbovitei, de la care detinem primul document cunoscut pina acum ca ffind emis din cetatea Bucuresti" (9a grad Bukurefti) la 20 septembrie 1459, urmat apoi de un alt hrisov dat la 20 februarie 1461. Cauzele parasirii treptate a celor dintii capitale ale principatului muntean de la Cimpulung, Curtea de Arges si Tirgoviste gi a inlocuirii mai cu seama a celei din urma cu Bucurestii, se datoresc In primul rind schimbariiaxelor comerciale gi politice ce ne legau de centrul gi vestul Europei si a orien-

tArii for inspre sud-est, spre Imperiul otoman ce se impune ca o mare for pe continent mai ales dupa prabusirea Bizantului si dominarea intregului bazin al Mediteranei orientale. Concentrarea qomertului international in directia Dunarii si a Imperiu-

lui otoman, acorda Bucurestilor un rol economic de prima importanta, deoarece

orasul devine eel mai important popas intre Carpati si Balcani. Cunoscutul cronicar polon Martin Cromer (1512-1589) numeste Bucurestii cetatea cea mai de frunte" (arx primaria) 3 a Munteniei. Marii dregatori ai domniei ince p Ea se aseze la Bucuresti si sa-si exercite functiunile, bineinteles construindu-si case dupa gustul si averea lor. Primul dregator cunoscut a fost marele vornic Neagul care intr-un document 4 din 8 noiembrie 1463 este amintit ca locuind aici, in timpul domniei lui Radu cel Frumos (1462-1473).

In cartografia europeana orasul Bucuresti a fost mentionat pentru prima data chiar din secolul al XV-lea ; harta lui Martin Behaim din 1492 pentru partile dunarene are inscris si tirgul cu numele Bucharest" 5. Incepind din veacul al XVI-lea importanta economics si politica a orasului incepe a fi in continua crestere, noua cetate de scaun disputindu-si Inthetatea cu Tirgoviste, de care unii domni erau legati mai ales prin traditie. Unele documente ale vremii amintesc fie de minunatul scaun al Bucurestilor" 6 (1506), fie de minunata Cetate de scaun "7 (1516), aprecieri care? Bucurcsti, 1938, p. 10. 1 P. P. Panaitescu, Cum au ajuns Bucurestii capitals Spiridon Ceganeanu, Urbanismul bucurestean, In Arhitectura", vol. V (1926), p. 12. 3 Martin Cramer, De origine et rebus gestis Polonarum, Coloniae Agripinae (KOln),

1589, liber XVIII, p. 413.

4 N. Iorga, Istoria Bucure,stilor, Bucuresti, 1939, p. 27. 5 Marin Popescu-Spineni, Ronuinia in istoria cartografiei pind la 1600, vol. I, Bucureli, 1938, p. 7. Documenta Romaniae Historica (D.R.II.), Tara RomineascA, vol. II, (1501 1525), Bucuresti, 1972, p. 104, doc. 48. 7 Ibidem, p. 280-281, doc. 142.

CUM AU DEVENIT BUCURE$TLI CAPITALA TARII

17

mai inainte erau harazite numai Tirgovistei sau Cetatii Argesului. Intr-un hrisov de la Vlad voda Vintila (dat la 27 decembrie 1534) se da Bucurestilor

titulatura plina de semnificatie mares cetate a Bucurestilor" 8. Inseamna, deci, ca noua resedinta de pe malurile Dimbovitei capatase o vadita dezvoltare, bucurindu-se de admiratia contemporanilor, devenind pentru unii domni resedinta aproape permanents, mai ales dupe ce Mircea Ciobanulcea mai veche cladire din oral, pastrata partial pins astazi sff transformata in zilele noastre In complex muzeal. In timpul marii epopei nationale din vremea lui Mihai Viteazul (1593-

(1545-1552, 1553-1554, 1558-1559) a ridicat aici Curtea domneasca,

1601), orasul Bucuresti a plata tributul de singe in luptele purtate pentru neatirnarea sff unirea tarilor romane, fiind pustiit, ars si pradat de hoardeleturcesti sff tataresti In timpul campaniilor din 1595 si 1598. Cu toate acestea Inca din primele decade ale veacului al XVII-lea orasul s-a ridicat treptat

din ruine prin munca plina de sacrificii a tirgovetilor, micilor meseriasi, negustori, ajutati si de unii boieri interesati In negot.

privinte Tirgoviste. Acesti factori au contribuit la revenirea domniei In vremea lui Radu Mihnea (1611-1616; 1620-1623) si a succesorilor sal la Bucuresti, permitind orasului o dezvoltare ce avea sa se arate vadita mai

Orasul, ca resedinta domneasca, isi alcatuise un renume politic si economic de seams, impunindu-se ca una dintre cele mai populate asezari din tare, iar orientarea negotului rasaritean spre Balcani sff Constantinopol reusise sa-1 transforme Intr-un centru economic important, depasind in anumite

ales In primii ani ai domniei lui Matei Basarab, In special Intro 1632 si 1640. Bucurestii au fost centrul marii rascoale populare din 1655, cunoscuta si sub numele de rascoala seimenilor si a dorobantilor, adica a corpurilor de slujitori din oastea tariff, impotriva asupririi si exploatarii boieresti sff totodata a jucat un rol de seams In ultima mare ridicare comuna a tarilor romane din 1658-1659 lmpotriva cotropitorilor otomani. Insa ()data cu inscaunarea lui

Gheorghe Ghica (1659-1660) numit de poarta, turcii suparati de desele

rascoale ale domnilor munteni sprijiniti adeseori de cei ai Moldovei si de prin-

cipii Transilvaniei, au hotarit ca voievozii sa nu-si mai stramute scaunul domnesc de la Bucuresti, oral mai apropiat de Dunare si raiaua Giurgiului, controlate de ei, sff sa paraseasca cetatea Tirgovistei asezata prea aproape de Transilvania. De aceea In primavara anului 1660, un cronicar scrie: Imparatia au trimis porunca la Ghica Voda de au surpat cetatea din Tirgoviste, ca sa nuaiba dusmanii Imparatului [sultanului] sprijineala acolo" D. Astfel Tirgovistea,

arse sff distrusa de dusmani in timpul campaniilor din 1658-1659 si ruinata din porunca lui Ghica Voda in 1660, este parasite de acest domn si de urmasii sal, care de acum inainte isi au resedinta domneasca ca si cea mitropolitank tirnosita in 1658 si inaugurate sub Radu Leon (1664-1669), numai

la Bucuresti, deschizindu-se, astfel, o noua etapa in procesul de continua ridicare a orasului de pe malurile Dimbovitei. Bunastarea economics sff propasirea orasului se pot observa, mai cu Rama, In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu (1688-1714), cindmarginile Bucurestilor se largest mult In afara, apar not mahalale, se deschid drumuri ce leaga orasul cu satele din Imprejurimi si cu tirgurile Orli, se cladesc numeroase monumente, hanuri si case boiereti. Viata culturala a fostIbidem, vol. III (1526-1535), Bucuresti, 1975, p. 310, 312, dec. 187. 9 C. Grecescu, Marturiile comisului Igoe. Un fragment de cronica (1659-1664), In Revista istorica romans ", VIII (1939), p. 92.8

18

DIN BUCURE*TII DE IERI

si ea in plina dezvoltare, s-au tiparit frumoase carti in tiparnita de la Mitropolie.

Brincoveanu a fost insa si ultimul domn care si-a mai aruncat privirile si asupra Tirgovistei, vindecind-o pe cit a fost posibil de ranile sale, si transformind-o, dar neoficial, In cea de a doua resedinta a sa, insa numai pe timp de vary. Aceasta a fost cea din urma scoatere a Tirgovistei din colbul uitarii, fiindca dupa moartea lui Brincoveanu orasul a incetat pentru totdeauna sa mai fie resedinta domneasca, astfel ca Bucurestii au ramas singura capitala a principatului muntean. ()data cu secolul al XVII I-lea, epoca a domniilor fanariote, a razboaielor

austro-ruso-turce pentru reimpartirea puterii si a sferelor de influents in sud-estul european, insa in acelasi timp perioada de destramare a orinduirii feudale, a aparitiei unor forme de economie precapitalista in tarile romane, orasul Bucuresti intra intr-o noua faze. In aceasta perioada in tarile romane au evoluat cloud curente opuse, unul de puternica influents feudala retrograde tarigradeana, la inceputul secolului, datorit inaspririi dominatiei otomane, iar celalalt innoitor, care va domina spre sfirsitul veacului si inceputul celui urmator, caracterizat prin transformari economico-sociale impuse de nevoile cresclnde ale burgheziei in devenire. Aceasta este alcatuita din negustorii bogati, din mai marii breslelor si isnafurilor, precum si din noii boieri interesati in comert. Atunci se infiinteaza not institutli obstesti, apar manufacturile, se inmultesc hanurile, negustorii si casele de vama (carvasarale); se extind pietele de desfacere, se maresc pravaliile. In conducerea treburilor

obstesti ale orasului, rolul jucat de negustorimea bogata va fi din ce in ce mai important. Revolutia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu a avut urmari insemnate i pentru Bucuresti, deoarece intrarea lui in capitala, in martie 1821, in fruntea pandurilor sai a fost privity de locuitori ca inceputul realizarii libertatii nationale" 1. Miscarea revolutionary din 1821 a reprezentat, desigur, un moment de seams in lupta poporului roman pentru dreptate si eliberare nationala, insa in conditiile politice, sociale si economice ale acelei vremi, ea nu a putut sa se bucure de izbinda. Totusi aceasta prima revolutie, care deschidea sirul luptelor ce s-au dat in tot cursul primei jumatati a seco-

o large autonomie au constituit pentru organizarea comunala, edilitara si sanitary a Bucurestilor un progres si un pas hotarit spre modernizare II

lului al XIX-lea pentru independenta si libertatea poporului roman, a zdruncinat puternic orinduirea feudala, contribuind la inlaturarea regimului fanariot. In deceniile urmatoare, cu toate deficientele sale, prevederile Regulamentului Organic o prima incercare de constitutie a tarii promulgate in timpul regimului de ocupatie military tarista dupti incheierea Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol (1829) in urma caruia principatele obtineau La 15 ianuarie 1831 s-a infiintat Sfatul orasenesc al orasului Bucuresti",

alcatuit din 5 madulari" (membri) cu atributii administrative 12. S-a prevazut fixarea intinderii Capitalei prin asezarea de 13 bariere ; perimetrul

orasului urma sa aiba 9800 de stinjeni fiind impartit in cinci culori sau plasi, fiecare cu cite un comisar, un corp de garde, o breasla de tulumbagii, de sacagii si de sapatori. S-a instituit de asemenea o comisie edilitara in care figurau

si arhitecti, ce a hotarit sa termine pietruirea ulitelor principale in decurs

1 Constantin Moisil, Bucurestii Vechi. Schigi istoricit si urbanistica, Bucuresti, 1932, p. 35. 21 Vezi cele doua capitole privitoare la organizarea edilitara 0 sanitary a Capitalei In .Regularnentul Organic, Bucuresti, 1847, p. 518-544. 12 Constantin Moisil, Primal slat orcisenesc al Bucurestilor, fn Bucurestii Vechi",

I V (1930-1934), p. 136-137, 145, nr. 8.

CUM AU DEVENIT BUCURE$TII CAPITALA TARII

19

de patru ani, strazile sa fie aliniate si prevazute cu canale pentru scurgerea apelor reziduale, iar aruncarea gunoaielor in Dimbovita sa fie oprita. Pescariile, abatoarele, casapiile, velnitele, sapunariile au fost mutate afara din oral, unde s-au fixat si locul anumitor piece pentru desfacerea lemnelor, furajelor, legumelor, carnii si fructelor. S-a alcatuit de asemenea o case a fintinilor ce urma sa intocmeasca planul instalarii a 50 de cismele cu ape adusa, prin tuburi de fier, de la Bicu (Ilfov), paralel cu cea distribuita de sacagii. Pentru luminarea orasului s-au introdus felinare cu untdelemn sau lumInari de seu. Aplicarea tuturor acestor masuri edilitare urma sa fie supravegheata de un arhitecton" 13 al orasului numit In acest stop. Viata economica pulsa din plin nu numai datorita tranzactiilor comerciale ci si a activitatii productive, orasul avind, in 1831, nu mai putin de 98 fabrici si ateliere manufacturiere, la o populatie de 58 791 de bastinasi care, impreund cu flotantii si supusii straini se ridica la aproape 70 000 de locuitori, constituind cea mai mare aglomeratie urban& din intreg sud-estul Europei 14, exceptindConstantinopolul.

In ceea ce priveste cultura si instructia publica, in aceasta perioadd de avint a spiritului patriotic, de emancipare politica, ea se organizeaza pe haze nationale. In Bucuresti apar primele ziare din tars, se Inmultesc tipografiile, bibliotecile si librariile, iar In 1833 un grup de iubitori ai culturii, In frunte cu loan Campineanu, I. Heliade Radulescu, Manolache Baleanu reorganizeaza Societatea filarmonica" din Capitals ce-si propunea Inliterature" deschisa In ianuarie 1834 In casele pitarului Dinca Boerescu de 11nga Sf. Sava. Totodata Regulamentul Organic aduce imbunatatiri invatamIntului, organizat prin Eforia Scoalelor unde au activat intelectuali de frunte ca Eufrosin Fotcca, Feirade Iccraiu, Simccn Marccvici, Florian Aaron s.a. La Bucuresti functicrlau In afara Colegiului de la Sf. Sava scoli la biserica Collei, Amzei si la Sf. Gheorghe, In afara de pensionatele particulare. In acela.si limp s-au tiparit primele manuale de aritmetica, geografie, gramatica sl istorie in limba romans 15. In Capitals se formase astfel o patura social& corespunzatoare asazisei stari a treia" din restul Europei, alcatuita din elemente ale burgheziei, comercianti, fabricanti, liberi profesionisti, intelectuali, militind pentru inlaturarea ultimelor vestigii ale feudalismului si instaurarca orinduirii capitalists In industrie si agricultur a, pe ling& impartasirea aspiratiilor liberale, la unii chiar democratice, d e luminare a poporului prin emancir are scciala si nationals. Asadar, In mod firesc, Revolutia burghezo-democratica de la 1848, izbucnita in toate provinciile romanesti, s-a desfasurat in Tara Romaneasca mai mult la Bucuresti intre 11 iunie ci 21 septemblie bucurindu-se de participarea celor mai largi paturi scciale, neguslori, intelectuali, rneseriasi, tarani si o parte din mica boierime, int eresata in obiinerea drepturilor rolitice.E. si I. \ix tosu, Horia Oprescu, Inceputuri edilitare 1830-1832; Documcnte pentru istoria Bucuref War, vol. 1, Bucuresti, 1136, p. 3-4, nr. 11; p. 10-11, nr. 1 X, p. 19-22, nr. XXI, XXII etc.14 Enciclopedia RomAniei, vol. II, Bucuresti, 1938, p. 555.13

fiintarea unui teatru si incurajarea artelor prin scoala de declamatie si

I. C. Filitii, Principatele Romcine de la 1828-1834, Eucure:"Ii, 1934, p. 125-128;

14 I. C. Filitti, op. cit., p. 364-369.

20

DIN BUCURE$TII DE IERI

Dupa aprecierea lui Karl Marx: Daco-romanii... au fost cigtigati de spiritul revolutionar, iar Revolutia de la 1848 a dovedit aceasta cu prisosinta "18. Degi inabugita prin interventia militara brutala a celor trei imperii absolutiste otoman, tarist gi habsburgic , Revolutia din 1848 a avut urmari insemnate pentru istoria tarilor romane, zdruncinind orinduirea feudala gi Intarind credinta poporului in lupta sa pentru dreptate socials gi nationals. Dupa Congresul de pace al puterilor europene de la Paris (1856) In urma Razboiului Crimeii care a frinat pentru o vreme veleitalile de expansiune ale Imperiului tarist spre Balcani, privitor la principatele romane, Moldova gi Tara Romaneasca, s-a hotarit convocarea unor divanuri ad-hoc" menite a exprima doleantele populatiei pentru stabilirea definitiva a statului gi organizarii lui sociale gi politice. Anii 1856-1859 au fost strabatuti de framintarile unioniste, luptepolitice aprige desfagurindu-se in special in marile centre urbane, cu precadere la Bucuregti gi Iagi, reactiunea incercind din rasputeri, cu ajutorul imperiilor otoman gi habsburgic, sa impiedice satisfacerea revendicarii maselor popu-

lare, care cereau staruitor infaptuirea Unirii principatelor, veche nazuintapatriotica.

Sub presiunea maselor gi datorita sprijinului diplomatic al Frantei

care a infrint, secondata de celelalte puteri, in Conferinta convocata la Paris, rezistenta invergunata otomano-habsburgica, s-a infaptuit la 5 ianuarie gi respectiv 24 ianuarie, gi apoi recunoscuta pe plan international, dubla alegere, la Iagi gi Bucuregti, a lui Alexandru Joan Cuza ca domnitor al celor cloud principate romanegti, realizindu-se astfel mult agteptatul act al Unirii. Pentru dezvoltarea Bucurestilor, Unirea principatelor a avut o insemna-

tate covirgitoare, deoarece in rastimpul 1859-1861, ping cind s-a realizatdefinitiva contopire politica a celor cloud tari, Tara Romaneasca gi Moldova,

cu un singur guvern, o singura armata gi administratie, nascindu-se statul modern roman, oragul de pe malurile Dimbovitei a fost preferat Iagilor, cu o situatie politico - economics inferioara, spre a indeplini rolul de capitals. Intr-adevar in decursul unui secol, oragul Bucuregti dobindise o importanta mereu crescinda, supunindu-se unei opere sistematice de modernizare, prin prefaceri din ce in ce mai profunde gi mai radicale. Intre 1770 gi 1859, populatia oragului se dublase ajungind la 121 734 de locuitori, aproape indoit fats de Iagi ce numara In 1859 doar 65 745 de locuitori 17. Suprafata Bucurestilor se intinsese in toate directiile, insemnatatea economics gi comerciala sporise, institutiile de folos obgtesc, monumentele, cladirile publice si particulare se inmultisera, iar comisiile edilitare gi urbanistice, special organizate de sfaturile oragenegti, s-au Ingrijit de infatigarea lui estetica. De aceea chiar de la 1 octombrie 1859 cind s-a discutat la Focgani in Comisia centrals a Principatelor Unite problema fixarii Capitalei tarii, insugi marele om politic, originar din Moldova, Mihail Kogalniceanu, a pledat pentru Bucuregti cu argumente convingatoare de ordin politic 18. De altfel domnitorul Alexandru loan Cuza a preferat, cu clarviziune, sa guverneze mai mult din Bucuregti, cel mai mare gi mai important oral al tarii, unde treptat

incepuse sa se centralizeze intreaga administratie a Principatelor Unite.p. 13.

16 Karl Marx, La Question Orientale In Oeuvres Politiques", vol. III, Paris, 1929,18 Stefan lonescu, Cum a devenit orasul Bucuresti capital?! a Romciniei, in Bucuresti.

17 Anale statistice", Bucuresti, 1860, p. 98-101.

Materiale de istorie $i muzeografie", VIII (1971), p. 312-313.

CUM AU DEVENIT BUCURE$TII CAPITALA TARII

21

Intiietatea Bucuretilor a fost recunoscutA chiar de Adunarea nationals a Moldovei care a propus acest ora ca sediu al intrunirii celor cloud adunari a Principatelor spre a se dezbate mult disputata problems agrarA le (27 martie 1861). Dupe cum se tie Cuza a domnit cu douA guverne i cloud adunari ping In anul 1861, cind, In urma unor indelungi i obositoare tratative cu Poarta 1 puterile garante, romanii au dobindit cictig de cauza spre a realiza definitiv unirea administrative i politica a Principatelor intr-o singura tars, Romania, cu un singur guvern, o singura adunare 4i o capitala unica.Firete, acest rol s-a cuvenit de la sine Bucuretilor. De aceea la 11 decembrie 1861 ()data cu proclamarea unirii depline administrative i politice a Princi-

patelot Unite, Bucuretii au devenit capitala noului principat al Romaniei. RecunoWerea oficiala a noii st Ari de fapt, data se poate spune astfel, pentru ca nu a existat vreun decret anume care BA arate In mod expres o asemenea calitate recunoscutA Insa tacit Inca din 1859 a avut loc la 22-24 ianuarie 1862 cind la Bucures,ti a fost alcatuit primul guvern unitar al Romaniei, condus de Barbu Catargi, iar Camera unica a luat act solemn de recunoaterea diplomaticA a desaviririi Unirii pe plan international 2. PinA la sfiritul anului 1862 toatA administratia tarii, arhive, cancelarii, directorate de minister, oficii statistice etc. s-au mutat la Bucureti, a carui deplina importanta ca centru guvernamental, cu autonomie municipala, a fost reliefata prin votarea Legii comunale ci Infiinlarea Prirnariei la 1864. In mod firesc Bucuretii s-au impus la 1862 drept capitala Romaniei, aa cum dupa marea Unire din 1918 cu Transilvania se va impune drept capitala a statului nostru pe deplin intregit. AstAzi Municipiul Bucure0 este capitala infloritoare a Romaniei, atingind o populqie de peste cloud milioane de locuitori. El are dimensiunile unei adevArate metropole in acest colt al continentului european, bucurindu-se de toate avantajele civilizaliei moderne: magistrale largi i spalioase, mijloace rapide de comunicatie .a. Bucuretiiau astAzi parcuri i gradini minunate, sali de spectacole i de sport impozante, edificii publice construite cu gust i armonie, vechi monumente de culture i arta.

29 Dan Berindei, Oraful Bucurefti, refeclinia f i capitate! a Torii Ronidneti (1459 1862 ), Bucuresti, 1963, p. 229. t0 lbidem, p. 232; Stefan Ionescu, op. cit., p. 316.

VIATA SOCIALX TN ULTRI3LE PATiZU VEACURI

avut o evolutie foarte interesantd si plind de pitoresc, pe care Incercam sabate de vremuri, patimi si virtuti, cataclisme si molime, toate s-au depanat cu zguduituri sau nepdsari si s-au insirat pe firul vremii lntr -o necontenitd luptd titre un trai mai bun si mai linistit. Nicdieri nu vom gasi mai mult pitoresc si mai mult adevar de viata decit in intimpldrile si oamenii cercetati, vazuti In relatiile for de membri ai colectivitatii, care au alcdtuit miezul si viola orasului In aceasta vreme destul de lungd. Spre deosebire de populatia satelor, In marea ei majoritate legata de pamintul boieresc, mandstiresc sau domnesc, pe care trdia ca sa munceasca stdpinilor, ordsenii au avut o viata mai libera si mai om-neasca. In afard de birurile si dajdiile, din ce In ce mai mari si mai grele, si de greutatile inerente conviquirii ca vecini cu boierii bogati si puternici, populatia oraselor si indeosebi a Bucurestilor a dus-o mai bine, fiindcd ordsenii erau oameni liberi,formau o comunitate privilegiata de oameni liberi" 1. Aceasta le-a ingdduit sd-si organizeze gospoddrii proprii, sa-si largeascd aceste gospoddrii si sd-si asigure o

mentele inedite din sec. XVIXIX, viata socials a orasului Bucuresti a

In decursul celor aproape patru veacuri, care se pot urmdri

10

docu-

o prezentdm. in paginile acestei lucrdri. Intimpldri de tot felul, vesele si triste, figuri de oameni, ciudate si deosebite, obiceiuri si institutii pastrate si schim-

viata care nu-i obliga sti se supund comunitatii ei piardd libertatea si independenta. Acestia, independenti de comunitatea oraseneasca printr-o viata libera si sustinuta propriu, alcatuiau un patriciat orit*nesc, un fel denobilime ordseneascd", compusa din negustorii bogati sau meseriasii, cu ateliere

proprii si cu salariati, care 1si adunaserd averi imobiliare nu numai In oral (case, prdvalii, pivnite, vii), dar si in afara orasului, unde isi cumparaserd mosii Si vii intinse. Fireste ca numarul acestor negustori si mestesugari bogati si independenti de comunitatea ordseneasca nu era prea mare si nu apare decit intr-o masura foarte redusa in orasele din Moldova si Tara Romaneasca" 2. In Bucuresti, mai ales In sec. XVII si XVIII numarul for sporise mult, Incit se poate spune ca alcatuiau o categoric sociald doveditd documentar. Dar In afara de acesti oameni, cea mai mare parte a populatiei. ordsenesti o alcatuiau oamenii saraci, care-si agoniseau viata cu g reu si care sint siliti sd-si lnchirieca &a-0 poatii ze bratele celor bogati boieri, negustori si meseriasi

asigura existenta for si a familiilor. Situatia for de oameni saraci 1i deosebea de tarani prin aceea ca puteau sa dispund de libertatea lor, dar nevoile vietii Ii lmpingeau la munca salariata. Dependenta de stapin i-a facut sd renuniai Moldova (sec. XIVXVII), Editura Stiinlificd, Bucuresti, 1957, p. 164.$ Ibidem, p. 165.

1 V. Costachel, P. P. Panaitescu si A. Cazacu, Viala feutiala to Tara Romineascd

VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI

23

la o parte din drepturile for de orageni liberi gi sa primeasca conditii de viata din ce In ce mai grele. Intinderea oragului, sporirea populatiei gi dezvoltarea vietii oragenegti prin comert gi megteguguri a facut ca din sec. XVII sa se poata distinge to Bucuregti o stratificare socials care se va contura din ce In ce mai mult in decursul vremii. In afara de clasa boiereasca, pe care oragul nu a atras-o decit mai tirziu, catre sfirgitul sec. XVI, gi de acel patriciat oragenesc" de care am vorbit, apar orageni fare drepturi depline, din rindurile saracimii oragenegti" $, care tgi cigtigau existenta muncind la negustori gi meseriagi. Pe ling& acegtia exist& o alts parte a populatiei, constituita din cei mai saraci, care duceau o viata deosebit de grea gi pe care terminologia vremii ii numise mifei sau calici 4. Ambele cuvinte inseamna cam acelagi lucru 5. 0 sums dedocumente amintesc despre acegti migei, care, mai ales in Bucuregti, alcatuiau,

Intr-o anumita vreme, o categoric socials organizata, cu un staroste ales de ei, care le purta de grija. Intr-un document dat de Matei Basarab, se vorbegte chiar de o mahala caliceasca", In care voievodul daruiegte o grading cu vie jupinului Barbu Capitanul din Poiana. Aceasta stratificare socials, foarte accentuate In Bucuregtii sec. XVIII, ne Indeamna sa vedem ca viata socials din Capitala Tarii Romanegti nu prezenta conditii perfecte de omogenitate. Fiecare dintre aceste categorii socialetgi avea viata ei, cu specificul ei social-economic, care o deosebea de celelalte. Erau totugi prilejuri gi imprejurari, cum vom vedea mai jos, cind viata Bucuregtilor se solidariza Intr-o actiune comuna, care depagea granitele socialecompusa.

ale categoriilor. In aceste lmprejurari era vorba de apararea sau afirmarea Intregii colectivitati oragenegti, dincolo de straturile sociale din care era Familia fi casa. Notiunea de familie In sensul obignuit al cuvintului corespundea in sec. XVIXVII notiunii de neam, acel genus latin care seexplica prin legatura de singe, quam commune genus mihi jungit, cum spune Ovidiu. Toti componentii unei familii, adica toate rudeniile de singe scoborltoare din acelagi strtmog, alcatuiau ceea ce se numea neam, familie. Pe baza

asestei rudenii se stabileau toate drepturile care decurgeau din legatura desinge: mogteniri, despagubiri de pagube, rascumparari de suflet, protimisis * etc.

mica sau mai mare, on foarte mare cum o aveau boierii divaniti averea era simburele de viata al tuturor familiilor oragenegti. Spre deosebire de familiile taranegti (sategti), legate de piimintul domnesc, manastiresc sau boieresc, din

Baza familiei, a oricarei familii, o alcatuiau proprietatea, averea. Mai

care I i scoteau existenta mizera, oragenii puteau sa aiba avere proprie caresa be asigure viata. In sec. X1V gi XV, la Inceputul organizarii vietii oragenegti, clnd Bucuregtiul era mic, indeletnicirea principals a locuitorilor sai era munca

seasca bunuri materiale, sa strings avere, de care putea sa dispuna la libera vointa, s-o vinda sau sa o lase mogtenire. Conditia prima pentru Injghebarea unei familii oragenegti erau acestebunuri individuale care dadeau independent& faVa de comunitate gi statorniceau3 Ibidem, p. 168. 4 Paul Cernovodeanu, dr. N. VAtamanu, Considerajii asupra calicilor" bucurefteni in yeacurile X VI XVIII, In Materiale de istorie i muzeografie", III (1965), p. 25-42. 5 G. Ionnescu-Gion, Istoria Bucureftilor, Bucuregti, 1899, p. 360.

pamintului. Marea majoritate a populatiei se ocupa cu agricultura pe pamint propriu sau stapinit In devalmagie 6. Acest fapt le-a dat posibilitatea sa agoni-

protimisis = drept de preferinta, prioritate. 6 V. Costachel, P. P. Panaitescu i A. Cazacu, op. cit., p. 166.

24

DIN BUCUREFTII DE IERI

obligatiile fiscale fats de domnie. Din aceasta pricing, la intrarea in casAtorie, trebuia sa vinA cu o avere personalA, care era un element esential pentru ca familia sa se poata constitui. Aceste bunuri individuale, numite intr-un cuvint zestre, se atesta documentar din sec. XVI, atit intre boieri cit si intre orAseni, negutatori sau meseriasi. Foarte numeroase foi de zestre, ce ni s-au transmis din sec. XVI plea care sfirsitul secolului trecut, confirms astfel insemnatatea averii pentru alcAtuirea familiei.

Constantin Brincoveanu, cunoscut la Constantinopol sub numele de ,,Altin Bey" (Priniul Aurului) era, Vara indoiala cel mai bogat roman din vremea sa. A avut apte fete si pe toate le-a Inzestrat din belsug. Stanca, maritata la 1 noiembrie 1692 cu Radu, feciorul lui Ilia Voila din Moldova,primeste ca zestre o avere fabuloasa compusa din bijuterii, cai, trAsuri, animale,

stupi, vii, case de piatra in Bucuresti, treizeci de suflete de tigani si patru mosii. Bijuteriile se compuneau din: o cununa cu diamante, un left cu diamante si smaragde, cinci perechi cercei cu diamante, rubine, smaragde qi balafe*, trei perechi de brAt,ari, noua inele cu pietre scumpe, douasprezece siruri de margaritare marl, doua lanturi de aur fiecare de cite cinci sute de dramuri", o invelitura de cap cu acele ei, o salba cu patru sute de galbeni: bani de cap trei sute si cu leasa de margaritare" ; opt dulami cu samur, cu pintece de ris si cu nasturi de diamante, de rubine si de margaritare; patrusprezece rochii, din care unele cu sponci de aur cu diamante si cu gurile de margaritare; plapome si cearceafuri cu flori in fir de aur si argint" ; covoarede matase ; oglinzi cu pervazurile de argint si alte multe vase si obiecte casnice

cele 30 de vaci cu vitei care sint inscrise in foaia de zestre sint pretuite la 120 taleri, adica 4 taleri o vacs cu vitel.

de argint. AceastA foaie de zestre, scrisa de mina prea bogatului voievod, valorifica numai obiectele z-niscAtoare in moneda curenta si insuma 26 100 taleri 7. Ca sit putem aprecia valoarea acestei sume este bine sa retinem caInzestrari asemAnatoare, unele chiar mai mari, primesc si celelalte fete ale voievodului la casatoria lor. Astfel: Maria, in 1693, casatorita cu Constantin Duca (Duculel,), fiul lui Gheorghe Duca, fost domn al Moldovei, el insusi

domn In 1693 qi 1700 -1703; Ilinca in 1698 la cAsatoria cu Scarlatache, feciorul dragomanului Alexandru Mavrocordat ; Salta in 1700, mAritata cu Iordache Cretulescu, mare vornic ; Ancuta In 1704, casatorita. cu Nicolae Ruset, mare postelnic, Billafa in 1708, casatorita cu Manolache Lambrino,mare ban ; Zmaranda in 1712, oasatoritA cu paharnicul Constantin BAleanu. Obiectele miscAtoare din zestrea Zmarandei, pretuite de tatal sau, insumau 34 200 taleri. Toate nuntile s-au facut in Bucuresti si despre petrecerile de la

aceste nunti s-a vorbit zeci de ani In urma. Dar, nu numai un voievod cu averea lui Brincoveanu putea sa faca inzestrAri bogate, ci chiar boieri mai mici si mai putin bogati faceau foi dezestre Incarcate. Astfel, logofeteasa BAlasa. nascuta Babeanu, sotia lui Stoian, logofat de vistierie, deci un boier mArunt si neinsemnat, cind casatoreste pe fiica sa Elenca cu doctorul Constantin Darvari, in mai 1791, Inscrie in foaia de zestre a fiicei sale, podoabe, haine, case, suflete de tigani si mosia Sinesti, pretuite la 13 276 de taleri 8. Si de astAdatA evaluarea este facuta la preturile* bala,9 = rubin Anat. 7 Stefan D. Grecianu, Viola lui Constantin-Vodd Brincoveanu, de .Radu vet logofdt, Bucuresti, 1906, p. 285-289. Toate documentele, mentionate In subsol, care n-au alts trimitere, stnt publicate In volumul: George Potra, Documente privitoare la istoria oraFului Bucurefti (1594-1821), Bucuresti, 1961; doc. 452; 9 mai 1791.B

VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI

23

curente vremii, care erau foarte scazute. Astfel: o rochie noun de malteh * costa 37 taleri ; 12 pogoane de vie cu pamintul for 1 500 taleri ; jumatate din moia Sineti, 305 stinjeni, 3 750 taleri. Aceasta zestre putea sa asigure uor existenta prea indestulata a unei familii, cu toate Ca doctorul Darvari citiga multi bani cu medicina i se pricepea sa-i sporeasca averea in tot soiul de afaceri. Practica foilor de zestre nu era numai un obicei domnesc i boieresc, ci scoborise i-n celelalte categorii sociale ortieneti. Astfel un popa, Ilerea,la 1 ianuarie 1711, inzestra pe fiica sa cu o pereche de cercei de aur cu margari-

tare i rubine, cu doua inele din aur, cu bani de cap, iruri de margaritare i margean, haine de blana, rochii, ii cusute cu matasuri, covoare, aternut i multe obiecte casnice 9, in afara de case i pravalii. Meteugarii i negustorii pretindeau zestre la insuratoare nu numai ca o mods a vremii, fiindca in secolul al XVIII-lea era i o mods oraeneasca, ci ca un mijloc efectiv pentru organizarea meseriei i a negotului. Colectiile de documente contin numeroase foi de zestre a fiicelor de meteugari i negustori, care aduceau la mariti case sau pravalii, locuri, bani, vii, pivnite, sau alte bunuri materiale. In impreju-

rarile grele ale vietii, cind negotul sau meseria mergeau prost, sau chiar la inceputul unei afaceri, aceste bunuri de zestre erau vindute din nevoia de a face fats imprejurarii. In documentele vremii sint destule cazuri de acest fel, asupra carora nu mai staruim. Practica inzestrarilor nu se realiza intotdeauna cu pace i Intelegere,ci sint foarte numeroase pricinile de judecata pe care le-au adus foile de zestre. OH ginerele care nu a primit toata zestrea fagaduita, on socrul care cerea sa i se restitue zestrea cind casatoria nu tinuse, on alte rudenii care aveau interese, mai intotdeauna se gasea cineva sa formuleze pira i sa ceara judecata divanului i a domniei. Sint procese care dureaza multa vreme i pe care schimbarea deasa a domnilor be prelungete i mai mult. Intre toate procesele de clironomie **, destul de numeroase sint acelea care au ca obiect zestrea sau, mai larg,

partea de clironomie a fetelor, trecute printr-una sau mai multe casatorii.

Un asemenea proces incepe Joita Dudescu, casatorita cu Matei Cantacuzino, mare clucer, mort in 1766, impotriva fratelui sau Nicolae Dudescu. Ea pretinde ca nu i se (Muse tot dreptul de motenire ce i se cuvenea, dar toate plingerile ei facute la divan i la domnie nu i-au satisfacut pretentiile.Dupa un an, doi, de incercari pentru a-i obtine motenirea care i se refuza, ea se hotari sa piece la Constantinopol ca sa se plinga sultanului. Aceasta Joita, satia lui Matei, era insa o femeie desfrinata" 10, al carui cusur 11 putea tine

in Mu numai soul ei.

Dupa moartea lui insa, vaduva i Inca Mara, ii napastui cei doi copii pe care-i avea la Bucureti i trecu Dunarea pe furi, ca sa ajunga la Stambul. Nicolae Dudescu, cu voia i cu ajutorul voievodului Alexandru Ghica, ii is urma, o prinde i o aduce in %ark fiind inchisa impreuna cu copiii la manastirea Margineni. Cu prilejul nuntii fiului sau Constantin, casatorit cu Pauna, fiica lui Mihai Cantacuzino, Nicolae Dudescu interveni pentru liberarea sorei sale de la Margineni. Joita insa nu renuntase la gindul plingerii catre sultan i cauta in taina un prilej bun ca sa fuga iarai peste Dunare. Inca nepotolita de patima dragostei, gasi pe Matei Poenaru, un boierna lacom i dornic de marire, caremalteh = matase de Malta. 9 G. Ionnescu-Gion, op. cit., p. 685.

** clironomie = motenire, succesiune. 1 Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. lorga, Bucureti, 1902,

p. 287-288.

26

DIN BUCURE*TII DE IERI

fu silita sa-1 urmeze In drumul sau. 4 aga, ticaloasa, fara voia ei, a ramas turcoaica gi petrecind citiva ani In mare saracie, muri la Constantinopol".Legaturile in familie, mai ales cele dintre sot, gi sotie, nu se innoada insa cu lanturi de aur, ci cu lucruri mult mai mici gi mai neinsemnate. Boierimea din cele doua tari romanegti a cunoscut atitea pricini de desfacerea casatoriei, degi foile de zestre erau destul de bogate gi viata incepuse cu intelegere gi multumire. Pricinile de desfacere sint gi mai dese in familiile fara copii. Astfel, Dumitragco, vataf de caldarari din Bucuregti, avind pricing cu sofia pentru cg i-a calcat cinstea, nici fdcind copii cu dinsul", se infatigeaza mitropolitului Stefan gi in genunchi s-a rugat sa-i primeasca in danie sfintei Mitropolii casa cu pimnita gi locul ei, gi sfintia sa vazind rugaciunea mea a primit-o, ca sa fie statatoare gi ohabnica in veci" II Documentul nu ne spune ce s-a petrecut cu Dumitragco a carei sotie i-a cellcat cinstea gi 1-a amarit ping intr-atita incit igi dgruiegte casa de locuit. Cei mai multi din aceasta situatie, ingelati de sotii sau viceversa, imbraca rasa monahala gi tinjesc ping la moarte in umbraunei chilli.

cu ajutorul unui turc tocmit in acest stop, incerca sa apuce drumul Constantinopolului. Dupa ce trecusera Dunarea, turcul care pusese ochii pe Joita, ucise pe Poenaru gi se infatiga cu jupineasa in fata unui cadiu sub cuvint ca-i cere o adeverinta ca este sora cu Nicolae Dudescu. Joita care nu gtia nici un cuvint turcesc, raspunse afirmativ la intrebarile cadiului, care indeplinea formalitatile ce i le ceruse turcul. Ea iegi de la cadiu turcoaica gi sotie a turcului, pe care

Dar nici copiii nu sint intotdeauna izvor de multumire gi impacare in familie. De multe on scot par alb parintilor gi aduc mihnire gi zavistie. Un asemenea necaz pategte de la fiul sau postelnicul Stroe din Bucuregti 12. Stroe care traia in Bucuregti, la inceputul secolului trecut, avusese trei odrasle: pe Costantin, cel mai mare, casatorit gi tata a patru copii pe la 1815, pe Catrina casatorita cu Sirbul bacanul, gi pe Ralea, baiatul cel mic. Batrinul, vaduv gi bolnav, era foarte mihnit de purtarile lui Costantin, care vinduse gi cheltuise gi cascioara de zestre a sotiei sale. Pentru acest motiv gi pentru multe alte necazuri ce-i Meuse, it urgisise ei-I legase sub blestem parintesc". Nu se gindise insa sa-1 dezmogteneasca, caci in diata in care igi orinduise avutul dupti sfirgitul vietii ii facuse gi lui parte dreapta. Costantin insa, temin-

du-se de blestemul parintesc, mijlocise prin obraze de oameni cinstiti, ca sa nu ramlie sub blestem gi sa poata sa-gi chiverniseasca casa gi copiii". Ca semn al caintii gi al impacarii el da un ecsoflisticon * In care igi recunoagte pacatele gi astfel igi aranjeaza drepturile de clironom al tatalui salt. Batrinul postelnic nu numai ca-i da iertarea gi blagoslovenia parinteasca, dar inaintea obrazelor celor mijlocitori au marturisit cu suflet nevgtamat, in frica lui Dumnezeu, ca tot capitalul dumisale dupa vinzarea pravaliei gi a caselor gi dupa savirgirea pomenilor gi a milostenii ce au savirgit cu mina dumisale la tine au voit, ca un stapin, i-au ramas curati 11 000 taleri, din care scotind 500 taleri pomenile raposatei sora-mii, Catrinii, ce sint sa se mai facti pins la 7 ani, au ramas 21 de pungi de bani". Acegti bani au fost Impartiti in trei parti: cite una de fiecare, pentru el gi cei doi fii. Costantin marturisegte in acest document ca batrinul postelnic tot n-avea incredere In el: acegti bani ce au venit in partea mea, nevrind ca sa-i dea in mina mea, temindu-se ca sa nu-i praptidesc, sa-mi ramlie copiii saraci ca sa11 Doc. 225; 21 iunie 1736.ls Doc. 577; 5 septembrie 1815. ecsoflisticon = hchidare; exoflisi = a lichida o datorie.

VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI

27

nu am cu ce casatori copilele ce am, i-au sigurifsit In mina dumnealui chirmea ea nu-mi dea, decit sa gaseasca dumnealui chir Sirbu vreo casa sA-mi cumpere, ca sa fie in locul casei de zestre ce am vindut-o, a sotiei mele. i ce bani va mai prisosi sa-i tie chir Sirbu pentru lnzestrarea copilelor, iar miesa-mi dea numai dobinda acelor bani, &A o marline cu copiii miei". Fiul pocait Sirbu, 'Damn, cumnatu-mieu, cu aceastA legatura CA' nici de cum bani In mina

mai recunoaste in act ca a primit de la tattil sau mai multe lucruri de casa si zece stinjeni de mosie la,Cacaleti". Impartirea 11 multumeste pe deplin peCostantin, care declara Ca nici el, nici copiii lui nu mai au nimic a pretenderisi"

dupa moartea batrinului ci la oricare va voi dumnealui sa-si lase cautarea sufletului, el cu nimic s nu se amestice". Documentul a fost semnat de Costantin si de alti trei martori, dintrecare doi cu semnaturi grecesti, si a fost inscris, la 5 septembrie 1815 In condica

Departamentului de *apte, ca sa aibA puterea si ttiria".

Se vede treaba Insa ea Sima Sirbul, bacanul, ginerele vaduv al postelnicu-

lui Stroe, 1si cunostea bine cumnatul si stia ca nu o sa iasti la capat cu el, fiindcti nu primeste sarcina fixatA de socrul sail. In aceasta situatie, bAtrinul1ncredinteaza celor doi fii ai sai cite 1 500 taleri ca sa se negustoreascA pentrub Atrinului.

a-si scoate hrana", urmind ca restul sal primeasca fiecare dupa moarteaImptirtirea averii Intre mostenitori a fost de cele mai multe on pricinide nemultumiri si de procese. Cu cit averea de Impartit era mai mare si preten-

dentii mai numerosi, cu atit neintelegerile si gilcevile erau mai lungi si mai Incurcate. Multe din aceste certuri nu s-au putut stinge decit prin procese. Se cunosc procese de clironomie care au tinut zeci de ani si care nu s-au stins printr-o Impticare a impricinatilor, ci printr-o hot:A.1'1re arbitrary si interesata a divanului. Au fost totusi si impartiri fratesti", facute prin bung invoiala si consemnate In acte simple, semnate de cei 1ndreptAtiti, la care se adaugau semnaturile martorilor. Astfel, lntr -un zapis din 12 iulie 1752 13, postelnicul Mihai Filisanu si Radu Barcanescu biv vel clucer de arie, heti cu Maria, casatorita cu paharnicul Stefan Dedulescu si cu Costantin, hotarasc s lichideze casa batrineasca pe care o detinea ultimul, prquind-o la suma de trei sute de taleri si Intelegindu-se sa o retina Costantin si sa plateasca celorlalti cite o suta de taleri. La Imparteala, Maria nu is parte ; se vede treaba ca ea primise ca zestrepartea ei de clironomie. Pe Radu BarcAnescu 11 vedem insarcinat de Logofetia cea mare, la 15 februarie 1777, sa hotarniceasca mosia Edera a lui Dinu Cantacuzino intr-un proces cu pitarul Scarlat IIiotu 14, iar pe Mihai it gasim stapinind o parte din mosia Petrosani a lui Stefan Dedulescu cu care era cumnat 15. Acesti Barcanesti sint feciorii lui Vasile si stranepotii lui Bunea, vel vistier in 1653, al carui nepot din alts spit,A, Matei Mogos, biv vel serdar, ca sa potoleasa

furiile ciumei si foametei ce bintuise Bucurestii In 1718, ridica o frumoasa cruce de piatrA, inalta de 4,25 m, care se and azi In altarul Bisericii Oborul Vechi, construita de enoriasi si de mitropolitul Grigore al Tarii Romanesti, la 1768. 0 BarcaneasA, pe nume Enea, repara biserica, zidita In 1724 de logofAtul Pena Negoescu, cumnatul lui Constantin Brincoveanu. Aceasta bisericA,13 Doc. 316; 12 iulie 1752. 14 loan C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Caritacuzino, Bucureti, 1919, p. 99. 25 Ibidem, p. 154.

28

DIN BUCURE$TII DE IERI

pine la demolare (deteriorate rail de pe urma cutremurului din s-a numit biserica Enei, dupe numele celei ce a renovat-o 16. Este interesant ca zapisul fratilor Barcaneti, de0 este adeverit de trei martori, nu -1 semneaza decit Radu i Mihai care primesc banii de rascumparare a casei din partea lui Constantin, de0 este vorba de Impartirea unei moteniride la1798 i

1977)

prin delegatul boierilor ispravnici din sud Ilfov", adica prin dumnealui logofat Ionita 17. Acesta vine la fata locului, stringe patru megie0 vecini,

parinteti. Practica vinzarilor In aceasta vreme nu pretindea de obicei i semnatura cumparatorului ; era de ajuns semnatura vinzatorului care transmitea proprietatea i care confirma primirea pretului. In cazul de fat& s-a considerat o vinzare, nu un ecsoflisis. Alta impartire care nu s-a putut face prin buns invoiala, se face totu0

impreund cu preotu mahalalei" i face prquirea namestiilor *, care se ridica la 40 taleri i 90 bani. Pretuirea fiind primita de amindouil partile, atit dejeluitor cit i de Olt, adica de Toncea bogasierul i de Ilie armael, se semneaza actul la 19 iulie 1794. Este iarA0 interesant de observat ca actul nu-I semneaza nici impricinatii, care dau multumire la imparteala, nici orinduitul ispravnic", ci numai martorii In frunte cu Popa Stanciul of Foior, care arata ca Imparteala

a multumit pe cei doi lmpricinati. care profeseaza medicina in Bucureti, are o faima medicala foarte pretuita i face treburi bune cu clientii sai. El cumparase de la cunoscutul bancher bucuretean Meitani o case cu loc intins in spate, situate pe Podul Mogoraiei, (unde este astazi Militia Capitalei), pe care mai tirziu o Impart urma0i sai: Catinca, Marghioala i caminarul Iordache Rasti 18. Proprietatea bancherului Meitani, din care doctorul Rasti cumpara o parte, se afla pe un loc domnesc, care se intindea pe stinga Dimbovitei, In Ire bisericile Zlatari i Sarindar, iar spre rasarit pins unde vor fi mai tirziu zidurile manastirii Coltei. Matei Basarab daruiete acest loc rudei sale, Elina, fiica domnului Radu 8erban, casatorita cu postelnicul Constantin Cantacuzino la 1641. La inceput, tinerii casatoriti erau saraci, fiindca Elina nu primise Inca mo0ile tatalui sau, mort In pribegie, nici intinsele mo0i din partea unchi-

0 figura interesanta la sfirsitul sec. XVIII este doctorul Ioan Rasti,

lor sai dinspre mama, postelnicii erban i Macrea, morti toti fara posteritate" 19, care i se restituiesc in vremea lui Matei Basarab dupe ce acest voievod 4i daruise acel loc domnesc. Astfel, postelnicul Constantin Cantacuzino deveni In curind unul dintre cei mai bogati boieri din Tara Romaneasca, ceea ce ii dadu putinta sa Inzestreze cu averi mari pe cei unsprezece copii ai sai, dintre care cinci fete. Moartea napraznica a postelnicului, in 1663, fu Inlocuita prin curajul i destoinicia sotiei sale care tinu cu miini sigure clrma familiei. Ea Imparti locul daruit de Matei Voda intre copiii sai: partea din fata bisericii Zlatari, ping in jos, la malul Dimbovitei, 11 darui Ilincai casatorita cu Vintila Corbeanu, biv vel ban ; alaturi fu inzestrata Stanca, maritata mai intfi cu Radu Cretulescu, mare logofat i apoi cu vel spatar Pana Filipescu. In continuare, restul locului pins la biserica Sarindar famine lui *erban Cantacuzino, viitorul domn al Tarii Rom aneti, care 10 construiete pe el case de piatra.18 G. Ionnescu-Gion, op. cit., p. 188; George Potra, Din Bueureftii de altadatd, Bucuresti, 1942, p. 35-39.17 Doc. 472; 19 iulie 1794. * namestie = dependenta de case de locuit; acaret, dependinta, grajd, magazie etc. 18 George Potra, Documente privitoare la istoria orafului Bucurefti ( 1821-1848 ), Bucuresti, 1975, doc. 330; 13 septembrie 1834.

19 N. Iorga, Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. LIVLXI.

VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI

29

Zestrea marelui ban Vintila Corbeanu ajunsese cAtre efirsitul veacului al XVIII-lea in mina bancherului Meitani, din care acesta vinduse o parte doctorului Rasti gi care face obiectul impartirii din 1834. Se pare a acest loc a trecut de la Corbeanca sau de la urmasul sau, mai intii in minalui Alecu Filipescu cAminar, de unde-1 cumpArA Meitani. El vinduse numai o parte doctorului Rasti, fiindca cealalta parte se delimiteaza la 13 septembrie 1834 cu impartirile facute in clironomia doctorului. 0 imparteala care !Area sa fie Mouth' cu deplind multumire a color intere-

sati, este aceea pe care marea postelniceasa Elina Cantacuzino o facu celor Base fii ai sal la 1 septembrie 1667. Deci spune ea ajungind acum la vreme de batrinete [deli nu avea decit cincizeci si vase de ani si mai avea de trait Inca nouasprezece] vi mare neputinta [neputinta erau cererile de impartire tot mai certarete ale fiilor sal], cugetat-am in inema mea Inca mai inainte, pins nu petrec din lumea aceasta de am tocmit si am asezat pe vase feciori ai mei... pre acestia daruindu-mi-i Dumnezeu din pAcatele mele cu unul de la mila sa dat mie sot, mai sus pomenitul Costandin postelnicul". La aceastaimparteala, care se pare ca a avut loc in satul Margineni din jud. Prahova, unde era mosia ei de basting, postelniceasa cheamA pe fiii sai dintre care lipsea

Costantin, caci a fost plecat de la noi catre partea Romei 20, dus pentru invAtatura vi cunostinta stiintelor" si au impartit nenumaratele

adauge spor spre ei vi toata semintia for in veci, amin" . Din aceste cuvinte reiese ca cei cinci frati erau multaimiti de imparteala. Autoritatea mamei infrinsese toate ambitiile gi neintelegerile gi impusese aceasta Impacare. Fiecare parte frateasca fusese determinate precis in catastihul impartirii si in josul ei Isi pusesera semnAturile si pecetile toti fratii. Sufletul simtitor al mamei gi mintea ei patrunzatoare socotira totusi necesar sa adauge cuvinte care nu lipseau din nici un act de vinzare, de donatie sau de mostenire: iar de se va ispiti in urma mea vreunul din frati ca sa calce si sa strice aceasta tocmeala, care este intarita sub pecetea mea si sub iscaliturile mele, pre unul ca acela it las sub blestemul meu cel parintesc ; iar care va tine si va cinsti, sa alba blagoslovenie vi de la Dumnezeu gi deteascA si

Cele cinci fete nu au luat parte la acea staimparteala, fiindcA ele isi primisera zestrea la maritis. Deci asa am dat si am agezat pe dreptate continua actul impartirii sAli tie fiecare a sa parte cu buns pace, pentru ca s-au invoit ei toti dinain tea mea si au fost toti la un cuvint si la o dragoste, de a for bunavoe, pentru ca ma rog lui Dumnezeu ca si de acum inainte sa-i tie tot la acea dragoste fra-

la noi, in veci"21.

batrinei postelnicese incepu cearta Intre frati. $erban, care acum era domn al Orli, porni vrajba, cerind o noua impartire a mosiilor. Aceasta cearta s-a mai domolit dupd moartea lui Serban Cantacuzino in 1688. Vom vedea mai jos, CA in cadrul familiei si dupe obiceiurile care se pAstreazA din vechime, se vor rezolva multe din problemele vielii sociale In Bucurestii aces tor vremi de framintari gi prefaceri, ca in sinul familiei se vor limpezi principiile juridice care vor reglementa viata, vi se vor fixa normele care deschid drumul justitiei la inceputul secolului al XIX-lea.Testamente $i, donatii. Testamentele care ping &Are 1850 erau cunoscute sub numele de diate, fac parte dintre actele vremii care au lAmurit multe ches80 Academia R.S.R., ms. 5291, f. 1. 81 N. lorga, Documente privitoare la familia Cantacusino, Bucureti, 1902, p. 85.

Buna intalegere si impartire nu tinu multA vreme gi dupe moartea

30

DIN BUCURE$TII DE IERI

tiuni din trenutul tarilor romane. Ele contin date 1 amanunte interesante i precise nu numai pentru genealogii i filialiuni, dar i pentru delimitarea moiilor, pentru viala intima care contureaza personalitatile i explica evenimentele. Sentimentele de tot felul, de dragoste i de ura, de ambitie tii de modestie, de misticism religios sau nepasare in fata mortii, se dezvaluiesc pins la amanuntul prozaic in aceste acte care incheie vieti i pun capat tuturor

Trei sint ideile principale care nu lipsesc din nici un testament: o incercare de a Imp arti cu dreptate bunurile materiale ramase ; o imp acare cu Dumnezeu i cu moartea ; o silinta staruitoare de a prelungi In veci" amintirea existentei sau macar de a o face cit mai dainuitoare. Impartirea dreapta" era stapinita de sentiment fata de urmaul cel mai drag, cel mai apropiat de suflet, care primea intotdeauna mai mult i mai bun, fara ca cineva sa se impotriveasca. Ultima vointa exprimata prin testament avea taria unei legi pe care o apara nu numai un blestem implacabil care incheia testamentul, dar i traditia i obiceiul parnintului stateau foarte adesea in sprijinul dispozitiilor testamentare. Se invoca intotdeauna in testament perfecta stapinire a mintii i puterea diving, care proteja ultima vointa. Firete ca se cunosc multe cazuri cind diatele au fost nesocotite i au dat natere unor lungi i patimae procese. Goana dupa avere, dupa cit mai mult, a atitat intotdeauna neintelegerea i vrajba i a intretinut zavistia in nesfirite procese. Cu timpul, pe masura ce practica diatelor sporea numarul acestor acte facind ca dispozitiile testamentare sa fie respectate in tacere sau prin justitie, principiile de drept dobindira mai multa putere i intelegere, ca sa ajunga a fi un capitol insemnat din dreptul civil modern. Vom schila mai jos, dupa ce vom examina principiile de judecata din documentele cercetate, principiile de drept care s-au cristalizat in decursul acestor secole in viata Bucuretilor. Vom starui mai ales asupra normelor ci

deertaciunilor.

formulelor juridice din vechiul drept romanesc pe care le-am intilnit inaceste acte.

Cantacuzino. Marea postelniceasa, indurerata peste masura de uciderea ticaloasa a sqului sau, vel postelnic Constantin Cantacuzino, in 1663, sub domnia lui Grigore Voda Ghica, 1i pusese in gind sa faca o calatorie la Ierusalim. Imprejurarile politice nu i-au ingaduit insa sa-i infaptuiasca gindul decit In 1682, cind fiul sau *erban era domn al Tarii Romaneti

Diate de boieri fi, orafeni. 0 incercare de testament face in 1682 Elina

(1678-1688) i cind se apropia de virsta de aizeci de ani. Calatoria aceasta, destul de anevoioasa pe acele vremuri, ii strecurase in suflet teama ca nu ar rezista drumului si pentru aceasta s-a gindit sa-i rosteasca ultima vointa" inaintea plecarii. Astfel, In vara anului 1682, cind postelniceasa se afla in

satul Margineni din jud. Prahova, la moia sa de bating, cheama acolo pe feciorii sai i le arata ultimele ginduri pe care logofatul Stoica Ludescu le inscrisese in actul 22 semnat la 1 septembrie 1682. Dintre copii au lipsit Draghici, care murise la sfiritul anului 1676, cIteva luni dupa impartirea averii i erban care era domn i nu vedea cu ochi buni hotaririle mamei

sale. Au fost de fata la incheierea acestui act mitropolitul Orli, chir Teodosie, popa Stefan, egumen la biserica Sfintii Apostoli, duhovnicul postelnicesei, Constantin Brincoveanu i ginerele ei Vintila Corbeanu, vel ban. Eu Elina, fata raposatului *erban Voda incepe acest act ajungind la virsta batrinetelor, cugetat-am in inima mia catre prea bunul Dum23 Ibidem, p. 104-110.

VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI

31

nezeu ca sa calatoresc &Are Ierusalim, sa ma inchin acolo sfintului loc unde au fost Ingropat prea buratul trup al sfintii sale, sa piing multimea pacatelor

mele". Este in aceste cuvinte neaparata impacare cu Dumnezeu in pragulmortii, care nu lipsete din nici o diata i pe care marea postelniceasa o socoteste necesara sufletului sau. Urmeaza apoi o recomandare ; fratie i intelegere Intre frati, care se refera la nemultumirile afirmate de *erban Voda cu privire

la impartirea averii. Derept aceea, fii mei, sa lacuiti toti Impreuna, ca cum ati fi intr-un suflet, sa nu se desparta unul de altul nici cit, ce sa cinsteasca cel mai mic pre cel mai mare, cum se cade ; aijderea i cel mare sa iubeasca pre cel mai mic, dupa cum iaste zis". Iar mai departe, dupa ce hotarate ca Costantin, cel ce studiaza in Italia, sa poarte grija averii sale cit timp va lipsi din Cara, se oprete la gindul ca s-ar putea sa o ajunga In drum sfilitul vietii. lard, de mi se va intimpla de la Dumnezeu moarte, in calea ce merg, carea iaste de opte tuturor atunci, voi, aceti patru frati i cu nepotii mei, feciorii lui Draghici spatarul cu mare Intelepciune sa va strIngeti toti la un loc de taina, sa alegeti din oamenii casei noastre, sau din priatenii notri unul sau doi, sa fie oameni buni... i sa va faca imparteala satelor, moiilor, tiganilor, Insa cinci parti mari, veri, cite vor fi, multe putine". In continuare da dispozitii cum sa se faca impartirea moiilor. Astfel

pentru partea fiu-meu *erban Voda, ducindu-I Dumnezeu a fi domnu Tarii Romaneti, socotit-am singura, ca sa nu tie parte pren toate sateleimpreunti cu cetealalti, ce am ales den toate moiile meale nite sate intregi care sint inscrise la alts carte a mea, si li-am potrivit &a fie tocma cu ce i-ar

fi venit partea lui despre toate satele, sa aiba a le da cocoanelor lui i mie

nepoate, zeastre, sa le moteneasca iale cu buns pace ; iar Intr-alte sate, moii, sa n-aiba treaba". Aceasta dispozitie pe care Elina Cantacuzino o Inscrie In

actul din 1682 a nemultumit adinc pe *erban Voda, care, dupd moarteamamei sale incepe cearta cu fratii sai pentru impartirea averii.

Elina Cantacuzino tia sau banuia gindurile fiului sau, care se rasa alltat de Maria, fiica lui Ghencea Rustea vornicul, cea de a doua sotie a lui *erban Voda, de aceea ea ceru sa se inscrie in diata: Aijderea, fetii mei, va mai adaug o invatatura den cele ce tiu ca v-au invatat i tatal

vostru i v-au legat cu blestem. Acum dar i eu aceaia urmez i va leg supt blestemul lui Dumnezeu i sub blestemul meu parintesc, ca sa nu va plecati urechile voastre sub ascultarea cuvintelor jupineselor voastre, care fac fratilor neviata, nici sa se amestece iale in vorba voastra, cind yeti avea intre voi, au pentru moii, au pentru alte trebi, ce sa-i pazeasca fietecare treaba ei. Iar, da veti avea carea cumva in mijlocul vostru ceva banuiala, ca nite oameni, iar voi singuri in taina sa va tocmiti i sa va lmpacati ; precum titi

ca i noi v-am pazit i v-am tinut pre toti la un loc neosebili, asa i voi sa Ingaduiti unul altuia, ca nu carea cumva sa stricati numele cel bun al neamului vostru i yeti cadea in ponosul oamenilor, luind pilda de la ceiace au facut aa, cum procopsesc".

Ca incheiere, pentru a pune actul sub semnul credintii mintuitoare,Acum, fii mei, dupa aceastea toate intaresc i blestem mare, cum, de veti Linea aciasta tocmeala i Invatatura ce am facut eu, iar voi sa fiti blagosloviti de Dumnezeu i de noi, i sa fiti fericiti i procopsiti Intru toate ; iar carele nu sa va Linea, ce sa va ispiti carea cumva sa strice i sa calce aciasta tocmeala a mea, acela sa fie blestemat... i sa fie pirit la vremeaElina Cantacuzino adauga blestemul care nu lipsete din nici un act de avere:

32

DIN BUCURETII DE IERI

judeatii, asijderea si de noi; si sa fie de trei on procliat si afurisit de 318

Marea postelniceasa a fost la Ierusalim si a revenit slinAtoasti. Ea a murit la 3 martie 1686 si a fost inmormIntat' in biserica din Margineni. Serban Voc la, in toata stralucirea domniei", Insoti inmormintarea n amei sale pin' la locul de ingropaciune. Aceasta ins' nu era o Impacare, fiind a in zilele ce urmara, el incepu cearta cu fratii sai pentru- 1mpartirea av- ii. ". Un testament interesant lag si Maria Greceanu 24, fiica logofb ului Radu Greceanu, cronicarul lui Constantin Brincoveanu, la 29 martie 1726. Originalul actului s-a pastrat la mitropolie si dupli el s-a scos o copie, pecare o protocoleste" mitropolitului Dositei 25, la 5 noiembrie 1794. In ac eaci zi face ci un act de danie catre biserica Stavropoleos pentru mocia GI., i ci zece suflete de tigani. Testatoarea, crizind la multa boala si ajungind la sltibiciune", se to nea sa nu o surprincla moartea ci a vrut sa -ci rosteasca toate ale sale, mult I itin

sfinti parinti din Nicheia si sa l'acuiasca cu Iuda ci Ariia ".

cit avea din mila lui Dumnezeu si a parintilor sal". Ea nu uitil sa -ci c ail iertare tuturor crectinilor precum erta ci ea pa toti fratii crestini", ci tetesa fie ingropatti la sfinta biserica unde BA' cinstecte ci sa" praznuieste hra nul

mai marilor voevozi ai cetelor Ingeresti Mihail si Gavril". Este vorba de biserica Stavropoleos. Grija cea mare ce o stripitneste este odihna suflet ilui dupa moarte. De aceea, pentru stirindare ci pomenile sufletului stiu c al parintilor sai", hotAraste sa se vincla casa din Bucurecti, cu locul cit ti, e", pe care o are de la parinti, si cinci cai telegari". In acelasi scop ddruitste bisericii Stavropoleos unde va fi Ingropatli, o movie parinteasca in colt na Greci, cu zece suflete de tigani" ", iar mitropoliei mocia Priranii 87; toateacestea sa fie pentru pomenirea sufletului meu si al parintilor mei".

Se pare ci Maria Greceanu era vaduva ci Mra copii ci fusese timp Indelungat bolnavtt la pat; ea cheltuise multi bani cu boala ci cu ingrijirea, pentru care se indatorase si Isi zalogise obiectele de pret. Astfel, in diata sa, ea nu uita 86 mentioneze aceste datorii. Ville de la Sarata, pogoane doutizeci si una, cu casile tor, cu crama, cu slomu, cu toate dichisile dinprejur, acestea s6, se pretniascA ci sg, BA dea la Marica pircriltiboaia pentru taleri doua sute care ii sint datoare si pretnindu-sa ci citi bani va mai rtiminea sa fie pentru pomenirea mea si a parintilor miei". 0 datorie de dou'azeci ci doi de taleri bani noi", mai avea la Gheorghe hangiul, caruia ii zalogise o pereche de cercei cu picioare de balac si lumini de zmaragd"; alta la Stamate vames, de case taleri, tot bani noi", unde zalogise altd pereche de cercei cu lumina de balac ci cu cite trei picioare de m'argtiritar"; ci alta datorie la jupin Hristea de patruzeci de taleri pentru care zalogise float siruri de margaritare, cu zillog dupa cum scrie zapisul". Mai recunoacte Inca alte datorii: trei taleri si jumatate, vechi, casierului de la mitropolie pentru casele in care a scat ci nu a platit chiria ; ci in fine lui Neacsu, fecior, pentru simbria lui talerizece'si un cal vinAcior". Iar pentru un ruman al dumnealui nenii lui Constantin

sa i se dea un copil de tigan". Isi aduce aminte si de rude. Astfel, noua pogoane de vie din dealul Badenilor le las'a nepoatei sale de sora Paunii ca sa ma pomeneasca" ; doua vaci sa se dea la fetele Ancutii; lui Matei Baleanu, varul s'au, ii lasa pa23 N. Iorga. Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. CX XXV. 24 Doc. 221; 29 martie 1726. 26 Doc. 476; 5 noiembrie 1794. 26 Doc. nr. 221, actul de danie al mosiei Greci, cu cele zece suflete de tigani. 27 Doc. 476; 5 noiembrie 1794.

VIATA SOCIALA 1N ULTIMELE PATRU VEACURI

33

Stanca tiganca" gi cu aceasta a terminat cu rudeniile gi se lntoarce la milostenii dupa suflet: o carets a mea sa se vinza gi sa se dea milostenii la fete sarace" ; iar o masa gi un perhir le las parintelui de la Stavropoleos, chir Ioanichie". Igi aduce aminte gi de robii tigani, Irish' din toti numai pe Dobra tiganca gi un copil al ei" ii iarta de robie pentru ca a cautat-o la vremea boalei

sale". Iar pentru cite mogii gi alte lucruri ce ar mai fi, au de la parintii

miei gi au de la barbatu-mieu", cum sint nigte vite pe care le gtie Neacgul feciorul, sa sa vInza gi sa se plateasca datoriile, gi ce-o mai raminea sa fie pomenirea sufletului meu gi al parintilor miei gi al socra-mia Steriei gi al sotului meu, pentru ca nu am putut sa le fac nici o pomenire". Pentru aducerea la implinire a testamentului, Maria Greceanu lass epitropi pe duhovnicul ei, pe parintele chir Ioanichie de la Stavropoleos, pe Barbul Meriganul gi pe Grigoragcu fost mare sardar, sa chiverniseasca gi sa faca pomenirea sufletului meu 0 al parintilor miei". Iar care din rudele mele, au din neamul mieu, au din neamul barbatului mieu, s-ar scula gi ar strica gi ar stramuta aceasta adevarata diiata a mea gi ar face altd suparare, unii ca aceia sa fie neiertati gi sa fie sub blestemul sfintilor parinti de la Nicheia gi sa n-aiba unde veni dupa mine". Testamentul, ca gi actul de danie al mogiei, a fost scris de Iorga grama-

popa Calita, Constantin Balaceanu, Radu postelnicul gi Matei postelnicul care semneaza diata: In locul acestora semneaza Barbu stolnic, Ianache polcovnic, *arban biv staroste gi un Greceanu biv vel [loc alb In document]. Practica lucrurilor facea ca martorii sa semneze dupa scrierea actului, uneori la distarrte mari de timp, ceea ce ar putea explica neidentitatea martorilor din actele de mai sus. Aceeagi grija pentru suflet se vede gi la oameni mai nevoiagi. Astfel,Despa, sotia lui Ghidu, care dupa moartea sqului se face calugarita gi primegte

ticul, cu spusa dumneaei", iar martori adeveritori au fost: Popa Calita protopop, Barbu Meriganu vel clucer, Grigore biv vel sardar, Constantin Balaceanu vel comis, Radu postelnicul gi Matei postelnic. Este curios ca degi diata gi actul de danie au aceeagi data, gi sint scrise de catre acelagi grarnatic, nu au totugi aceiagi martori. In zapisul de danie nu semneaza

numele de Maria, Intaregte mai intii nepotului sau Mihai casa ce i-o daduse sotul ei, apoi daruiegte bisericii Dintr-o Zi unde va fi 1ngropata, un covor, o scoarta, o teaca de argint gi o bratara de argint ca sa-i faca un sarindar", iar lui popa Vasile tot pentru acelagi lucru, 30 de coli de pinza gi citeva obiecte de cositor" 28. Aceasta diata stirnegte doua nedumeriri: a) canoanelepretind ca la intrarea in monahism, numele cel nou sa inceapa cu aceeagi initials

ca gi cel mirean ; de ce atunci Despa, sotia popii Ghidul, se numegte Maria ? b) Diata nu poarta semnatura de monaha, Maria, ci Despa preoteasa semneaza ca martor ; cum poate lipsi semnatura celei care este titulara testamentului ? Un negutator, Vasile feciorul megterului Stroe din mahalaua Razvad" odobage*, face la 27 februarie 1756 o diata plina de intelepciune 29. El a socotit ca, pins Irrii sint mintile lntregi gi sanatoase", sa 10 chiverniseasca averea dupa petrecerea sa din viata, ca sa-gi dovedeasca gindul faVa de mogtenitori. Dupd ce se maga de iertare, tuturor crestinilor, cui ce voi fi gregit", funded si el iarta pe toti citi ii vor fi gresit, cere ca din ce-i ramine In urma sa i se Implineasca dupa cum scrie foaia de zestre" a sotiei sale Maria cea de a doua, pe care a luat-o fats mare gi a trait cu dinsa foarte bine 0 cregtinegte". Tot" Doc. 199; 13 iunie 1720. * odobafe (odobaisa) = capitan de oda (o jumatate de companie). " Doc. 339; 27 februarie 1756.

34

DIN BUCUREETII DE IERI

.

ei ii lass, ca o confirmare a vietii multumite pe care au dus-o impreuna, cerceii de aur, salba de galbeni i o ghiordie de hatai cu singeap, pe care i le ddruise la nuntA mama lui i la care adauga pravAlia cea nouti de la pod i via din Bucurecti, pe care le-a fAcut cu banii lui", pentru ca aceasta sotie 1-a cAutat la multe shibiciuni i boale". Lash apoi Paunii, sora lui, un pogon de vie, de

sa vindd douA pogoane de vie, ramasd lui de la parinti" ci alte case pogoane de vie ce sint de cumparatoare" i cu banii dobinditi sa-i hied cuvenitele pomeni. Lasti bisericii RAzvad uncle voecte sa se ingroape i unde sint ingropati i phrinl ii ", o pravalie cu pivnita ci cu said, iar mitropoliei, dupd moartea sa", ii lass casa i pravdlia in care ii traia ultimele zile. Diata se incheie cu obicnuitul blestem pentru oricine ar vrea BA intoarcd sau sa strice ceea ce a orinduit cu dreptatea mintii", fie ei moctenitori, judecatori i boieri, bisericecti sau lumecti, care sti OA a da rtispuns i seams la infricocata ziva aceea a rasplatirii inaintea judecatorului celui drept i nefdtarnic". Vasile odobace semneaza apoi actul ci pune pecetea, de fats cu doi preoti care iscalesc i ei ca martori. Incheiem paragraful testamentelor cu

la vale de via cea batrinti". Grija sufletului este insa capitolul cel mai important din testament, pentru care Vasile lasd restul averii. Pentru pomenirile sufletului sau pin& la trei ani, el insarcineazti pe epitrop