jjjn culisele negocierii Tratatului româno-ungar. p o z i ţ i i e x p r i m a t e l a î n t î l n i r e a p r e ş e d i n t e l u i R o m â n i e i c u l i d e r i i p a r t i d e l o r p o l i t i c e

r e p r e z e n t a t e î n P a r l a m e n t u l R o m â n i e i î n l e g ă t u r ă c u T r a t a t u l d e î n ţ e l e g e r e ,

c o o p e r a r e ş i b u n ă v e c i n ă t a t e î n t r e R o m â n i a ş i

R e p u b l i c a U n g a r a • - I n p a g i n i l e 4 - 5

f—-C î n ijauat. SL; 3 s '~P r in te le fo n d e la T ira n a

F r u m u s e ţ i l e c o n t i n e n t u l u i -

î n A l b a n i a

f AgendaV2

ţ Artă - cultură 8

ţ Politică/4-5

ţ publiciaie/6-8 ţ Diverse /8 ; ' f SporU9-19

t Eveniment/l 1

( Ultima oră/l 2

ANUL VII NR. 1773 ISSN 1220-3203

LUNI16 SEPTEMBRIE 1996

12 PAGINI 400 LEI

Vremea va fi rece cu. cerul mai: mult noros. Local vor cădea ploi şi sub formă de averse. Vînt slab la moderat din sectorul V. Temperatura maximă 12- 14°C. Ieri, Ia 6ra 15, Ia Cluj- Napoca se înregistrau 12°C-, iar presiunea atmosferică era de 732 mm Hg. Meteorolog de serviciu: Pavai C.

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi

Reproşul numit ftansilvaniaVALER C H 10R E A N U

A stăzi ar trebui să fie o zi istorică pentru România: După ani de amînări şi discdţii întrerupte exact în momentul în care ele ar fi trebuit continuate pentru

, a ajunge la un rezultat palpabil... După invitaţii şi autoinvitaţii ale preşedintelui României, gata mereu

' să-l întîlneasca pe omologul său ungar (cel care a afirmat la un moment dat că ungurii-nu vor renunţa niciodată la Transilvania) şi mereu refuzat de acesta, nu întotdeauna cu politeţea necesară... După întîlniri pe coridoarele unor reuniuni- internaţionale, prilej pentru oficialii români să propună discutarea tratatului şi pentru cei unguri de a respinge aceste avansuri..; în sfîrşit, tratatul dintre cele două ţări a căpătat o formă finală în doar. cîteva luni, el urmînd a fi semnat astăzi, la ora 12,30 (oră istorică, nu?), ia prefectura diri Timişoara - oraş istoric, refuzat de lideri ai UDMR pe motiv că împăcarea celor două popoare murdăreşte idealurile pe care le poartă cu sine în istorie oraşul de pe malurile Begăi.

Sigur, momentul de astăzi are semnificaţiile lui. Dar Acestea sînt departe de a aduce liniştea între cele două popoare. Un petec de hîrtie nu poate acoperi secole de istorie zbuciumată, de umilinţe şi crime cumplite. Nici ungur#, nici românii nu cred, deocamdată, în această împăcare miraculoasă. Fiecare are cevâ'Mte reproşat celuilalt. Iar reproşul se numeşte Transilvania, acea “ţară mîndră de dincolo de Carpaţi” despre care cei în numele cărora este semnat acest tratat cred că este leagănul propriei naţiuni, Acest nod gordian nu a fost desfăcut prin compromisul cu care se laudă fiecare, dintre negociatori. Oficialii români afirmă că Recomandarea 1201 (în versiunea din tratat) nu poate fi interpretată ca acordînd drepturi colective, inclusiv autonomie pe criterii etnice minorităţii maghiare din Transilvania. Cei unguri îşi asigură conaţionalii că tratatul permite exercitarea numitelor drepturi colective într-un cadru care;-în fapt, consacră autonomia pe criterii etnice. Traîâtul a fost un lung prilej de vorbe şi va continua să fie un pretext al discuţiilor nesfîrşite pe tem a drepturilor colectivei Autorităţile române au ignorat întotdeauna că autonomia etnică există ca atare în localităţile din Secuime şi că UDMR şi Ungaria nu au dorit includerea posibilităţii acordării ei în tratat pentru că ar avea nevoie de ea în România,"ci pentru a o consacra în plan internaţional.

Nu trebuie să ne amăgim cu speranţa că lucrurile au fost rezolvate odată cu.solemnitatea semnării tratatului. . Nici una dintre cele două părţi nu exclude alternativa nerespectării prevederilor cuprinse în el - caz în care nu este prevăzut altceva decît noi discuţii între ele. Mai mult, şeful unui partid cu mare pondere electorală din Ungaria, renumitul Torgyan, a declarat că,. în cazul în

'i__ 4»'continuare în pagina a 12-a '

PUNR nu va participa la semnarea M atu lu i

româno-ungar• COMUNICAT •

Partidul Unităţii Naţionale Române nu va da curs invitaţieiorale a domnului Ion Iliescu, preşedintele României, de a participa la cereifionia de doliu din 16 septembrie a.c. dc la Timişoara, prilejuită de semnarea,

. de către primul-ministru Nicolae- Văcăroiu, a Pactului Hom-Ilieseu, cu încălcarea art. .91 din Constituţie. ' ’■ V• Acest document pune în pericol i statul naţiojial unitar român,: suveranitatea naţională? integritatea. teritorială ii României/ liniştea; şi i

, pacea poporului român.în condiţii de pace, conducătorii

ţării noastre, prin trădare de neam şi4ară, au acwptat'un nou Diktat. împotriva României, care "va face ; posibilă autonomia şi desprinderea din trupul sfînt al României a Transilvaniei, pre^uni şi repetarea.

masacrelor şi atrocităţilor asupra românilor.

: tn aceste m om ente grele pen tru ţa ră , războ iu l rom ânilo r îm potrivaromânilor trebuie să înceteze.

Punînd mai presus dc orice interesele neamului românesc, este necesar ca toţi românii să se unească împotriva trădătorilor şi duşmanilor României

i, Deşi susţine că Ungaria nu v a '. renunţa niciodată lă dreptul de

^proprietate .asupra-Transilvaniei, preşedintele Arpad Goncz are totuşi bun simţ şi nu va fi prezent la Timişoara, alături de trădătorii neamului românesc, la semnarea Pactului Horn - IBescu.

" Gheorghe FUNAR,. prbşedihte al Partidului

Unităţii Naţionale - Române■

Gheorghe Funar îi somează pe Ion Iliescu şi Nicolae Văcăroiu

v să demisionezePrintr-o solicitare adresată .

, Preşedintelui României şi Primului- V Ministru al Guvernului, Gheorghe'

, Funar, preşedintele PUNR îi cere lui Ion Iliescu şi lui Nicolae" Văcăroiu ca, în baza articolelor 96 şi 105 din Constituţia României, v să îşi prezinte demisia în faţa moţilor adunaţi la Ţebea pentru a-1 comemora pe Avram Iancu.,

Preşedintele PUNR condamnă ' modul exclusivist de organizare a manifestării de la Ţebea, arătînd că ”se pune pumnul în gură tuturor patidelor parlamentare şi, prin aceasta, poporului român”, . şi se ”fură moţilor şi poporului român

' accastă zi sfintă de comemorare a eroului naţional Avram Iancu”:

D-1 Funar îşi arată dezacordul faţă de Tratatul româno-ungar po

, care îl consideră ”un act de trădare

naţională”. Preşedintele PUNR consideră că gestul preşedintelui Iliescu de a demisiona din funcţie înainte de semnarea Tratatului româno-ungar ar "putea împiedică repetarea unor noi masacre şi atrocităţi asupra românilor cum au fost cele din timpul lui Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu şi cele de după Diktatul de Ia Viena din 1940

R E T R O S P IC T IV C S A P T A M IN II

LUNI

*Emil Constantinescu şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Central,- fiind al patrulea candidat înregistrat.

?Radu Baltazar, senator PDSR, a contestat echidistanţa organizaţiei: neguvernamentale LADO, considerînd câ aceasta s-ar fi "aliniat poziţiei politice a CDR”.. *La Cluj, primul loc ocupat de~

Petru Liţiu pe listele pentru Camera Deputaţilor a fost contestat de către conducerea PAC.

*PDSR Cluj şi-a definitivat listele electorale. Pe primul loc la. Senat, Gheorghe‘Tinca, iar la" Camera Deputaţilor, Alexandru Lăpuşan.

ittaaflBaa

♦Birourile Perm anente ale Camerei Deputaţilor; şi Senatului au aprobat constituirea Comisiei, speciale pentru acordarea timpilor de antenă în perioada campaniei electorale. -■ .

r ^Comitetul regional PAC Cluj a ; dezbătut, conflictul din cadrul ANL "Cluj datorat prezenţei pe priniul loc ; pe lista pentru Camera Deputaţilor'

a lui Petru Liţiu, deputat PL-93. Conducerea PÂC Cluj îl contestă în continuare pc Petru Liţiu.

I JOI

MARJI

’La Bucureşti a avut loc a treia reuniune a oficiilor guvernamentale pentru minorităţile, naţionale, reuniune la care au participat reprezentanţi din 17 ţări.

^Constantin Mudava şi-a depus candidatura la BEC.

♦CDR şi-a finalizat listele de candidaţi ■ pentru alegerile parlamentare. . ,

♦Curtea Constituţională a respins - contestaţiile îm potriva'candidaturilor la Preşedinţie ale lui Ion Iliescu, Emil Constantinescu, şi Constantin Niculescu, liderul Partidului Autombbiliştilor.

" Rubrică realizată de Ioana GLIGOR

continuare în pagina a 12-a

MIERCURI

♦Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a adresat o scrisoare secretarului, de stat W arren Christopher îh ca re ta afirmat fermitatea angajării României în vederea situării sale printre ţările cu Care să înceapă procesul de extindere al NATO. : •

Sfinţirea Bisericii Ortodoxe Române Gherla IIDuminică, 15 septembrie,

credincioşii gherleni au trăit Nonicntc sărbătoreşti, prilejuite de Tîrnosirca Bisericii Parohia Gherla II. La intrarea în parcul oraşului, unde s-a săvîrşit accst ^portant eveniment creştinesc,

fost prezenţi mii de f dincioşi veniţi să prăznuiască, |TOpr$ună, momentul important ® viaţa spirituală a urbei de pe , Someş, r

Slujba de 'tîm osire a fost Reiată de înalt Prcasfinţitul °irinte Arhiepiscop Bartolomeu j^iia, Arhiepiscopia Vadului, j a c u lu i şi C lujului. La

ceremonialul religios a fost prezent, de asemenea, P.S. Episcopul Vicar Irineu Bistriţeanul. A fost relevată grija şi strădania credincioşilor din oraşul Gherla, în frunte cu preotul paroh Aurel Mureşan şi preotul Vasile Săsărman, doi .statornici slujitori ai bisericii, carc au reuşit sâ ridice şi să amenajeze lăcaşul sfînt dc închinăciune.

După înclieicrca slujbei arhiereşti dc sfinţire, s-a desfăşurat liturghia arhierească pe podiumul amenajat în faţa-bisericii de la intrarea în parcul oraşului, la carc a participat un sobor de preoţi.

în cuvîntul său, preotul paroh

. Aurel Mureşan a mulţumit pentru aprecierile referitoare la activitatea celor doi slujitori ai Bisericii Parohiale II Gherla, relevînd eforturile credincioşilor de sub oblăduirea lor pentrn tirnosirea lăca şu lu i. sfînt; Cuvîntul plin de înţelepciune şi spirit rostit de înalt Prcasfinţitul Arhiepiscop Bartolomeu Anania a luminat sufletele miilor dc oameni prezenţi ,1a această sărbătoare creştinească,

Jndcm nîndu-i la crcdinţă şi "smerenie.

' SZEKELY Csabc

UIVIF luliu Haţieganu”, coordonator al institutelor de profil din tară

In cadrul p ro iectu lu i PHARE de “Reform a Învăţăm întului Superio r”

' (HER), M inisteru lÎnvăţămîntului a organizat un concurs la care au participat toate un iversită ţile din ■ România. Pentru acest concurs fiecare universitate şi-a depus un dosar, şi a răspuns la un chestionar complex.

UMF Cluj-Napoca, în urma licitaţiei pentru selectarea institutelor universitare de nivel primar (LOIs), a fost nominalizată ca instituţie dc, nivel primar. Aceasta face parte din grupul conducător de implementare a proiectului HER şi va fi coordonator, pentru un iversită ţile dc medicină şi farmacie de nivel ■ seciind: “Carol Davilla” din

“Grigore T. Popa” B HtWntotftsrN>qiversitaţile din

d O i-H A T O C A

; Tim işoara şi T îrgu-M ureş. UMF Cluj va fi nu numai coordonator ştiinţific, ci şi unul financiar. ' : ;

în prezent este în curs de deru lare lic ita ţia , pen tru selectarea institutelor europene care vor asigura asisten ţa

. tehnică. După în tocm irea p lanuîu i stra teg ic al proiectului şi a programului de muncă pe primele 6 luni se va trece la aplicarea lui cît mai rapid în practică.

Succesul repu rta t de universitatea clujeană este rodul a zeci de ani de muncă. Acesta ne onorează nu numai pe noi ca şi universitate de

t medicină şi farmacie, dar şi Clujul ca centru universitar; ţine să precizeze, dom nul profesor doctor Marius Bojiţă, prorectorul universităţii.

Luminiţa PURDEA

Victor Surdu ponderat

Cu prilejul unei dezbateri organizate sîmbătă seara de postul de televiziune Vaslui, dl Victor Surdu, preşedintele1 PDAR şi mem bru al Delegaţiei Permanenţe UNC, a. form ulaţ ‘ o serie de dec la ra ţii p ronunţat conciliante. După ce, în posttira de lider agrarian, dl Surdu a obişnuit' presa eu unele aluzii" sau chiar acuze, formulate' eu haz, cîteodată sarcastic, la adresa altor politicieni sau formaţiuni politice, ca membru al staff- lilui Uniunii Naţionale de Centru (UNC), preşedintele PDAR a ţinut Să demonstreze că susţine-orientarca Uniunii Naţionale de Centru (UNC) spre ech ilib ru , abordare c o n s t r u c t i v ă , d e c e n ţ ă po litică , ev itîndu-se agresivitatea şi intoleranţa. M esaju l d in tim pul dezbaterii de ta Vaslui a ţinut să puncteze recunoaşterea de către Uniunea 'Naţională de Centru (UNC) a rostului politic şi contribuţiei la viaţa ţării a partidelor socialiste şi social-democrate, cît şi a celor creştin-democrate sau liberale. »

Se pogte. spune că noile nuanţe din d iscursu l domnului xSurdu anunţă o abordare a po litic ii cu adevărat de pe poziţii de centru, mai ales că opinentul a fost desemnat ca prim- ministru al guvernului din umbră conturat de UNC.

(Romedia)

A D E V Ă R U Ld e O la jJ AGENDA luni, 16 septembrie 1996 (T )

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Eufim ia şi M cletina; Calendarul greco-catolic:Sî. Eufemia, m.(+304); Calendarul romano-catolic: Ss. Corne lin, Pp. şi Ciprian, ep.m.; Sf. Ludmila. .

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Sofia şi trei fiice ale sale: P istis, Agapis şi Elpis; Calendarul greco-catolic: Ss. Sofia, Pistis, Agapia şi E lp is,. m.(s.II); Calendarul romano- catolic: Sf. Robert Bellarmin, ep. şi înv. al Bis. ' •' Ii felicităm pe toţi cei care, impărtişind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREfECTIJRA,OOhBfUULJUDETEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMÂRIA TURDA-31-3I-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36&MI• PRIMÂRIA HUED1H 25-15-48• PRIMÂRIAGHERLA:24-19-26 .• POLTIIACLUJ-NAPOCA: 955a '

43-27-27• P0LTJ1A FEROVIARĂ CLU.WAPOCA:

1349-76• P0LTJIADEJ:2I-2WI• POLIŢIA HJRDA:3I-21-21 - ^• POLr[IACÎMHATlfRZII: 36-82-22• POLrţlAHUEDfN: 25-15-38 ' .■ POUÎIAGHERLA:24-14-I4• POMPIERII: 981 !• PROIECPA a VILÂ'aUJ-NAPOCA:

19-50-29 , -i GARDA FINANCIARĂ CUJJ: 19-52-23 si 19-16-70, uit 158

»SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 '»INTERNATIONAL: 971> INTERURBAN: 991 i INF0RMA1IL931i DKRANJAMKNIE: 921 i ORAEXACTÂ:958> RE0JA AUTOMOMÂDF.TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748

i REGIA AUTONOMĂ DE APÂCANAL DISPECERAT: 19-63-02

- REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI , PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 S.C.'SALPREST'SA DISPECERAT: 19-55-22 ••COMEN2 SPECIALE PENTRU TRANSPORTREZBXJURI: 11-10-12 int 132 ■ i

i DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: • INTER VENTII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ■-■■■.

■ REGSTRUI. y\inOROMÂN:Şefrcprezenbnţi 43-38-10 Manualii: 43-38-11 .Hală inspecţii: 43-38-08 ■

BIBLIOTECI

* « A R G M

.ORARUL CURSELOR TAROM De luni pînă vineri.

Plecări din Guj-Napoca : ,9,00 şi 19^0

Plecări din Bucureşti 7,35 şi 18.Cursele spre Bucureşti circuli prin

Tîrgu Mureş şi durează cca. 2 ore.-De luni pîn ă sîmbătă. Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Hecâri din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă

in Oradea si durează cca. 2 ore.prin i Preţ bilet: romani - 55.UUU lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe'

□ T R A N S IÎO R lfG fliK .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA , t- 'principaide-dlrectii(

trenuri accdcrate, rapide şi interaty• BAIA MÂRE,SATU MARE. (prin Dej): 14,57 .•DISTRITA; 15,37 ' - •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 v : /.(prin Sibiu - Piatra 011)< 11,48 -• BUDAPESTA: 0,30; 16,09;• GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 - .. (prin Ploieşti - Buzău): 11,40 •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATUMARE:4,08; 14,57 - •SIBIU: 11,48; 15,10

SIGIIETU MARMATTEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia); 5,46; (prin Oradea) : 14,35', 16,22; 22,47

TtRGUMUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARÂ: 952 ,

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

CURSE INTERNAŢIONALE • din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora .7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătâ'la ora 11,00. ;• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen* - Mîskdlc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7. şi înapoierea din Miskolc' în ziua de joi ora 11. '

IN FO R M A ŢII Autogara I: 14-24-26 ; Autogara II: 43-S2-78 ;

Programul Policlinicii fâiâ plată “Familia Sfîntă”

16-20 septembrie ..Medicină generală: dr. I. Boilă

16, 17,19, 20 (10-12); dr. G. Râfan - 18 (12-14), dr. M. Suciu- 18 (10-12), dr, C. Popa 19 (12- 14), dr. S. Loga 16 (14-16), dr. D, Stănescu - 18 (14-16), dr.L. Barbăalbă 20 (10-12), di. L. Rasa- 16 _(16-17); Interne: dr. F. Gherman 16 (15,30-17); 18 (10- 12); dr.A. Iancu 17 (11-13). dr.Cs.Szakacs 18 (14-16); Pediatrie: dr.R.Miţea 16 (15-17), dr. M. Fritea 17 (14-16), dr. D. Liipea 4 8 (12-14), . dr. M. Bayradar 20"(15-17), dr. D. Tertipeleanu 16 (13-14); Interne: dr. C. Vlad - 18 (14-16); Reumatologie: dr$f. Bayradar 18, 20 (15-17), dr. l.Alb 3 (13-15); Ginecologie: dr.C.Fodof 17, 19 (10-12); Chirurgie: dr. C. Cosma 17 (10-12), dr. P. Pintea.-19 (10-; 11); Dermatologie: dr. H. Radu19 (13-15); Ortopedie: dr.Z.Popa 16 (11-13); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 16 (12-14), dr.I.Mihali20 (12-14); Psiholog: L.Boilă 17 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr. 3-, bl. 12, ap. 12. ■ -

■ B.C.U.: "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-14; sîmbăta-duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană ''OCTAVIAN

GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; ’sîmbâfa şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare ni. 1), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALI; (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR; luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ • SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; maiti, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu . 12 -.14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis : ■ . j i r - ' : _■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, .joi - 12-16; vineri 10-16, sîmbătă-duminicâ - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţi 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 -■ Biblioteca Britanică (strada ÂvTam

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis v .. . .■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis r -■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19;'joi 19 - 20.-.J■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18;- vineri: 10-16; sîmbătă şâuminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: inchis.

■ Muzeul National de Arta (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni si martv. închis '■ Muzeul National <le Arta. Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis ; .■ Muzeul Nafional dc. Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10- 16; luni 'închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. ,■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9-17; sîmbătă şi duminică: închis , . '■ Muzeul memorial “Emil Isac” (stradă

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele'

' 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. ,■ Parcul Etnografic Na{ionâI "Romulus Vuia": orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJLuni, 16 septembrie:06,00 Bună dimineaţa (vâ spune Dclia Bob).

10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Rotonda literară, rcdactor Dota Pavel. 11,30 Caleidoscop muzical, muzică de toate genurile şi pentru toate gusturile, prezintă Marius Merca. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin, rcdactor Constantin Ivaneş. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercam să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 /187266. Redactor Anca Murcşan. 18,00 Ştiri. 18.05 fntcrhtdiu muzical. 18,15 Tribuna clcctorală, rcdactor Virginia Fctinca. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Radiofax, rcdactor Constantin Mustaţă. 19,30 Agenda clcctorală. 19.35 Magazin sportiv, redactor Florin Prutcanu. 20,00 Serata muzicală, rcdactor J;iana Goţa. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,5 8 Inchidcrca programului.

. Luni, 16 septembrie '

\ 6 , 0 0 - 1 1 , 0 -0 „ a T—r r Radioprogram "Prim ul

S S salu t ’ 7,00-7,15 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 8,50-9,00 "Ce

mai crede lumea", sondaj pe teme de actualitate.' 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu; 11,00-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-13,00 -M uzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15^00-15,05 "Ce mai crede lumea" (r). 15,50- 15.55 Plus (r). 16,00-17,00 Muzică, ştiri, publicitate. 17,00-18,00 Greierii şi mămăliga. Emisiune de actualitate rock. 18,00-19,00 Muzică, publicitate, ştiri. 19,00-19,30 CD Sport, realizator Cătălin Berindcan, 19,30-19,35 Buletin dc ştiri. 19,35-21,30 CD Radar '80. Dan Crcţa. 21,30-21,35 Rctrospect_Lva"ş1Trilor zilei. 21,35-6,00 Muzică, publicitate, ii.jti''*'-

X

t e l e s p e c t a t o rLuni, 16 sq/tembrie 1996

Programul 1:13.00 Actualităti; 13,10 TVR Iasi.

Est Meridian; 13,55 TVR Cluj- Napoca; 14,50 TVR Timişoara; 16,(X) Actualităţi; 16,05 De luni pînă lunii Retrospectiva evenimentelor politice interne şi internaţionale ale săptămînii; 16,35 Turism şi agroturism; 17,05 Emisiune în limba maghiară; 18,35 Desene animate: Piraţii apei negre;19.00 Atlas; 19,30 Serial: Fata şi băieţii; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Baywatch; 21,45 Transfocator, 22,15: Teatru Tv:,părinţii teribili” de Jean Cocteau; 23,50 Actualităţi; 0,05 Cultura în lume; 0,35 Atelier „Fragil”.

Programul 2:13.00 Actualităţi; 13,10 Politica

între ideal şi real; 13,35 Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,25 Confluenţe (r); 14,55 Serial: Perla' Neagră (r); 15,40 Ecran de vacanţă: Caroline şi prietenii săi - desene animate; 16,05 Serial:; Alejandra;17.00 Măseaua de minte; 11 <40 Serial: Andrea Celeste; ,18,30 în faţa Dvs. Realizator Variau Arachelian; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna nonconformiştilor, 21,00 TVM Mesager, 21,30 Şfmx; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Magazin sportiv internaţional; 0,30 Muzica e viaţa roca! .

TVR CLUJ-NAPOCA " Programul 1 -13,55 -14,35: Jurnal

retrovizor. Documentar Veriga de legătură.

ProTv7.00 Ora 7, bună dimineaţă; 9,00

Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport laminuţ 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,25-Lumea filnmlui;11.00 Film: Kramer contra Kramer

(r); 12,30 Serial: Prindeţi-1 pe Smart! (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Serial: Acapulco Heat (r); 14,20 Serial: Verdict: crimă! (r); 15,10Sport; 16,00 Serial: Paradise Beach; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit;17.30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună seara, Bucureşti!; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spiln...; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Risc dublu (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M AS.H.; 22,30 Procesul etapei (I); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Procesul etapei (II); 2,00 Bună seara, Bucureşti! (r). -

CBN:; 7,00 Deschiderea programului. 7,02 Film artistic - Ţinta (r). 8,30 Big Top 40 (r). 9,00 Bună dimineaţa, Cluj!.10.00 Film artistic - Robin Hood.12.00 Avanpremieră. 17,30 Buletin comercial. 18,00 Caleidoscop. 18,40 Desene animate. 19,00 Sub asediul realităţii - emisune realizată de Sorin Mărghitaş. 20,00 Film documentar.20.30 Big ,Top 40. 21.00 Ora locală (ştiri, sport). 21.30 Film artistic - Un bărbat de casă II. 23,00 Videoclipuri muzicale. 00,00 închiderea programului.

Marţi, 17 septembrie'1996 ' Programul 1:7,00 TVM Telematinal; 8,50 La

prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Serial: Baywatch (r); 11,00 Film: Sfinţii inocenţi (r); 12,35 Ecran- de vacanţă: Legenda vîntului din nord - desene animate; 13,05 Serial: Queenie (r); 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-NapoCa; 15,05 Limbi străine: franceză, engleză (r);16.00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 16,40 Convieţuiri; 17,30 Cazuri şi

Programul televiziunilor prin cabluP O R TA LEXPORT - IMPORT S.R.L.

Buletin inform ativ; 21,30 Program satelit. ' '

Luni, 16 septembrie 7,45 Buletin infofmativ; 8,00

Concert simfonic: Vivaldi - Anotimpurile (r) - 2 max; 8,40 Buletin informativ; 9,00 Tema săptămînii - Criza în Golf (r)- 2 max; 9,30 Ce mîncăm (r)- 2 max; 10,00,Viitorul muncii (r)- 2 max; 10.30 B uletin , informativ; 10,45 Afacerea

.Krupp (r)- 2 max; 11,15 Maimuţele Bonobo (r)- 2 max; 12,00 Dansul Butoh (r) - 2 max; 12,15 Buletin informativ; 16,30. Buletin informativ; 17,00 Faţa umană - 2 max; 18,00 Oraşul-( ju căriilo r - 2 max; 18,30 Buletin 'inform ativ; 18,45 Bulevard Germania- 2 m ax ;. .19,25 Bulevard bio - 2 max; 20,25 Buletin informativ; 20,45 Health Cast - 2 max; 21,00

N . M ).....v

Luni, 16 septembrie 19969,25 Desene animate; 10,00

Matinal NCN; 10,15 Imagini din Austria - reportaj (r); 11,15 în ochii unui străin - film (r); 17,15 Din lumeâ medicală; 17,35 A lice - m agazinul artelor; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei;18.30 Made în Germany - reportaj; 19,00 Ştiri NCN; 19^10 Sport; 19,20 Desene animate; 19,45 Ultimul an fericit - film; 21,25 Interviul emisiunii; 21,35 Cîntec joc şi voie bună; 21,55 Ştiri; 22,00 Oglinda, landurilor - reportaj;22.30 Hai să ne ^consolăm reciproc - film. -

necazuri în dragoste; 18,25 Viaţ?) partidelor parlamentare; 18,50 Ageufe / electorală; 18,55 Medicina pentm toti-19.30 Serial: Tarzan; 19,55 Uigerie în agriculturâ; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: .Dunărea albastră (Ungaria); 22,40 Reflector, 23,10 Actualităţi;23.30 Studioul şlagărelor, 0,00 Gong! Emisiune de actualitate teatrală; 0,30 Magazinul notelor blue.

Programul 2:' 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Cluj. Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin-satelit; 11,30 Desene animate; 1 lf50 Teatru (r); 13,35 - Magazin satelit; 14,00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor; 14,55 Poveste din munţi - desene animate, 15,20 Teleenciclopedia (r); 16,05 Serial: Alejandra; 17,00 23 de milioane (I); 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 2 3 'de milioane (II);.20.00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Intre"da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Teatru TV: ,J>ragostea. pusă la încercare”. -

• Pro T V7,00 Ora 7, bună tlimineaţa!; 9,00'

Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r);,11.00 Film: Risc'dublu (r ) ;12,55 Ştiri; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Procesul etapei (r); 16,00 Serial: Paradise B each;' 16,30 Tînâr ş i: neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,(XV Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună searţ / România!; 18,45 Serial: Cheers; 19 0 Doar o vorbă şă-ţi mai spim...; 193

' Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: SpitaM de urgenţă: „Focul iadului”; 21,00 Serial: Secretexde familie; 21,50 Ştirile Pro -Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptâ-te, roMne! (talkshow); 23,45 Sport la

; minut - ştiri sportive; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Film: Moarte la Veneţia (dramă Italia).

Redacţia nu îşi ăsami răspunderea pentru modificării!' intervenite in program. ■

r POLICLINICA. INTERSERVISAN

str. Pavalv nr.5, cart. (JhwnjitiiiINTERNE *■ CARDIOLOG® NEURO­LOGIE «PSIHIATRIE • ENDOCRI­NOLOGIE • REUMATOLOGIE*

ECOGRAFIE*ALERGO LOGIE • DER- . MAT0L0G1E • CHIRURGIE*

ORTOPEDIE • O.R.L. • OFTALMOLOGIE •

G1NEC0IXXJIE«ONCOLOGIE PEDIATRIE«UROLOGIE 'ACUPUNCTURA

- LABORATOR (Biochimie - Bactcriologit Imunologit- Parazitologie Determinare Rb - -Tolt de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test- Examinări citologice pentru depistirci cancerului de cui uterin - lnve»ti;a|ii pentru sterili la (ea feminini şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA . orele 7 - 21 ■Medic de gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii

C la t e l 41.41.63. ' J

wm m mI M m S L I

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia ’CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

• Garda .de noapte: Farmacia nr.2 "PERLA”, str. Gh. Dojanr. 37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

PROGRAMUL'FILMELOR ■ SĂPTĂMÎNĂ

13-19 SEPTEMBRIE 1996 CLUJ-NAPOCA Republica - The Rock -

Fortăreaţa - SUA - premieră(11; 13,30; 16; 18,30; 21) *Victoria - Tipu’ de la cablu - SUA ( 11; 13; 15; 17; 19) * A ria - Husarul pe acoperiş - Franţa - premieră (11; 13,30; 16; - 18,30). Duminica spectacolul începe la ora 13,30 SM ârâşli - sala A - Avocatul diavolului -SUA ( 12,45; 15; 17,45; 19,30); sala B - Babe, cel mai curajos porc din lume

N^SUA ( 13,30; 15,30; 17,30) . tiF avo rit - Moarte instantanee -

SUA ( 11; 13; 15; 17,; 19).. TURDA ^Fox - Invincibilul - SUA -

premieră ’ vTineretului - Rămîi cu mine

dragoste - India - premieră-: DEJ .Arta - Ultimul dans - SUA

- premieră; Spionul Dandana - SUA - premieră '

C ÎM PIA JU R ZII M uncito resc - Cînd un

bărbat iubeşte o femeie - SUA- premieră; Dragonii gemeni - Hong Kong - premieră \

GHERLAPacea - Spionul Dandana -

SUA - premieră,' Cabaret în familie - SUA - prem ieră; Asasini-cibernetici - SUA - < premiera.

ALIANŢA ANTISUICJD L I F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţii dumneavoastră. Tekfonal de noapte, telcfonulvicţii.

41 41 63^Z iln ic în t r e o re le 20-24.

S.C. Dental R0VA- SOCOLOV

Calea Moţilor 1QB, ap.5 , Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>protetică (ceramică]> chirurgie (rezeepi, implantej

Programări la bel.: 430028Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%-

PROF. UNIV. Dr. miHAI CĂLUGĂRU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Rngă bixtrka Bob)

Tel.:42.56.18;te)/fa.'ial<j°

3 ,! luni, 16 septembrie 1996 A R T A -C U L T U R Ăa d e v ă r u lde c»m

ArHeologul octogenar Diriu Adameşleanu sărbătorit la ClujArheologul Dinu Adameşţeanu (n. 1913, Toporu,- . lor compatriot EÎ înmănunchează studii'de arheologie şi

iud Giurgiu) este: astăzi o prezenţă majoră a ştiinţei istorie antică, dar şi de istorie a artei europene, prezentateistorice europene. Student la Bucureşti şi colaborator în limbi de circulaţie internaţională. Se adaugă şi două

Şcolii Române de la Roma (Accademia di Romania), lucrări ale unor prestigioşi savanţi din. străinătate, care' ‘ t\ a rămas in .Italia după război şi s-a afirmat ca un <au ţinut să se asocieze la gestul de consideraţie de acum.

specialist de înaltă ţinută. De numele lui se leagă o . Lipsa de spaţiu a; impus o selecţie sieveră, doar o parteserie impresionantă de cercetări arheologice moderne, din intenţiile de colaborare âu putut fi acceptate; tabulaîndeosebi în Sicilia şi Italia de Sud, dar şi o nouă gratulatoria de la început dovedeşte un spectru multetapă în-investigaţia arheologică - cercetarea prin . maixlarg (naţional,,dar şi european) al participării "defotografiere aeriană, al cărei pionier a fost. A contribuit: suflet”. V ’x ’v .esenţial la harta arheologică ă Italiei, a înfiinţat şi ' : ? Aşa cum se prezintă; astăzi, acest volum onjagial adună condus "aerofototeca arheologică” de la Roma; a predat mai ales studii.ale cercetătorilor clujeni; mai puţine sînt la universităţi şi a produs peste 190 de' studii de ^contribuţiile din Bucureşti, şi foarte rare cele din alte specialitate. Cititorii români l-au putut cunoaşte ' colţuri ale ţării. El apare prin grija şi strădania colectivului îndeosebi prin'cartea (tradusă în româneşte) Civilizaţii Institutului de Arheologie' şi, Istoria Artei din Cluj- • «lice din Italia-Meridionalâ, Bucureşti, : 1983. 1 Napoca, dirijat de prof. dr. Marius Porumb, membru

Mai puţin se ştie că profesorul Dinu Adameşţeanu corespondent al Academiei Române. De ce tocmai Clujul s-a străduit mereu, în anii grei ai dictaturii, să-şi ajute nostru? Nu numai pentru că profesorul Adameşţeanu a

fost bine cunoscut în cetatea noastră academică şi numeroşi semnatari ai contribuţiilor au beneficiat direct de sprijinul lui. Hotărîtoare a fost. prezenţa activă" a Asociaţiei, culturale halo-române,şi a preşedintelui ei, prof. d r Lăuro Grassi din Milano,, vechi prieten, al României şi al urbei noastre..

Eforturile domniei sale au fost decisive în asigurarea sprijinului_material, dar şi a celui instituţional şi moral, pentru realizarea volumului de faţă. Editura clujeană ”Clusium” şi-a asumat tipărirea cărţii.

Prinpaginile acestui volum, obştea academică daco-; romanăv.îi spune din suflet octogenarului maestru-

colegii din România şi să sprijine colaborarea ştiinţifica . ţi culturală italo-română. Ştiinţa a avut cel .mai mult de cîştigat,"numeroşi arheologi români avînd ocazia dea se perfecţiona pe şantierele din Italia. Dar avantajul a fost mult mai larg, căci contacte dc acest fel au contribuit mult şi la .cunoaşterea şi aprecierea culturii române în mediile italiene şi europene. Abia după revoluţie, în 1992, Academia Română l-a putut desemna - membru de onoare.

Volumul Ommagio a Dinu Adameşţeanu este tocmai expresia sentimentelor de afecţiune/preţuire şi recunoştinţă ale specialiştilor *români penlru marele

"LA MULŢI ANI !” Lansarea festivă a volumului omagial va avea loc MARŢI, 17 SEPTEMBRIE 1996, ora 12.00, in sala ”Ion Muşlea’’ a Bibliotecii Centrale Universitare.

Dr. Radu ARDEVAN" Institutul de Arheologie

■ şi Istoria Artei CIuj-Napoca

Carte Inimoasă, cinste cui te-a dăruit!

Deschizi o carte pentru a pătrunde într-un univers, altul decît al tău. închizi cartea după o călăto'rie din care te întorci îmbogăţit. Totul s-ar putea încheia aici: o relaţie dintre un individ şi ocarteî O donaţie de carte; transformă însă 6 relaţie individuală într-iina publică. Gest rar în zilele noastre prin care Biblioteca Municipală lin Dej a intrat în posesia a is dc volume, deosebit de valoroase, legate în condiţii escepţionale,. cărţi vechi, tipărite pentru înnobilarea' sufletului. ,-■■■■, ..

Donaţia a fost făcută de ii Mihai Câmpean din Dej, str. Mircea cel Bătrîn Bl. N, ap. 34 şi constă în: "Cartea ie aur sau luptele naţionale ile românilor sub coroana ungară” (8 volumcj-apărute la Sibiu între 1904-1915),

fiilor Teodor V Păcăţian, /sloric ardelean care adunat

o serie de documente privind ia politică a românilor Transilvania’ în sec:

XVill-XIX; " I s to r ia românilor d in D acia îraiană” (ediţia completă în M volume, 1925-1930) de •D, Xenopol, lucrare care

fumată în. franceză şi Prefaţată de Alfred R'ambaud ^ adus autorului premiul Academiei Franceze; W ia Iui R o esle r” , 'Părtinind tot- lui A. D. St»opol (1884); ’’P â r ţ i

■ din V Is to r ia Wilvaniei pe două sute ^wiîn urmă” (3 volume, fwte la Sibiu între 1889- J*51) de George Bariţiu, iminentă figură a culturii •’Wene; " Is to r ia un irii |°mânilor” (1937) de loan ,

•eminent istoric şi ffofesor de la Universitatea

lucrări apărute'în in terbelică

'Ninînd - -lui; S ilv iu ţr*gomir (despre,. Ion ,'^do), Ion Ursu (despre 'Va cel Mai€), Nicolae ^•'Uţianu .(desp re A ia lui Horia) si altele. g a le n a VAIDA»

(In memoriam] Enea(1 9 2 6

l i t i V T . i l - 1 9 9 1 )

Soseşte o vreme a spiritului cînd acesta, obosit de împrăştierea nesflrşită a ramurilor sale, deîndepărtarea prea mare de esenţe, tinjeşte să revină la verbul primordial al formei originare. El vrea să seregăsească în vîrf, în contemplarea primului dan, rafinata sensibilitate a unora ce ne-au fost sau ne sînt semeni exprimîndu-şi prin această întoarcere dorinţa reînceputuluL Într-una din zilele de la mijlocul acestei veri indiferente şi reci s-au împlinit cinci ani de la trecerea în eternitate a muzicologului, pianistului, criticului muzical, dascălului, animatorului vieţii muzicale, filologului şi juristului clujean ENEA BORZA. Trecută neobservat şi modest, aşa cum a fost toată viaţa muzicianul Borza, comemorarea s-ar cuveni să aibă loc în fiecare zL în suflete, căci doar sufletul e veşnic.

A*

A fost unul din acei creatori privilegiaţi - căci cum altfel decît privilegiat poate fi numit profesorul Enea Borza, descendent al unor. distinşi intelectuali: tatăl,'savantul şi academicianul post'mortem Alexandru Borza, întenîeietor al Grădinii botanice din Cluj şi fondator al Parcului Naţional Retezat, mama, descendentă şi. ea din părinţi _ luptători pentni cauza învăţămîntului românesc din Transilvania -

: care, aflaţi pe o anume treaptă a evoluţiei spirituale a umanităţii, intuiesc şi întruchipează în opera lor o viziune particulară;despre, lume. .V-’-

Optra lui Enea Borză a fost şi rămîne impresionantă, un exemplu-, de dăruire pentru cele 40 de generaţii de studenţi, cărora li s-a dedicat cu ardoare şi pasiune. Omul de formaţie enciclopedică - absolvent al Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj,

, secţia pian, în 1948, al Facultăţii de Drept în 1949 şi al Facultăţii de- Filologie, specialitatea limba engleză, în 1960 - a predat din 1950 pînă în 1985, fără.întrerupere,.pian general. în paralel a mai predat metodica predării pianului, istoria muzicii,-limba engleză, pian ' principal, muzică de cameră şi acompaniament, forme muzicale l a . Conservatorul clujean, la Liceul de mâzică sau la Institutul de trei ani de la Tîrgu Mureş. Pentru disciplina pian general a elaborat (în colaborare cu prof. E,: Herţegh) lucrarea în 7 volume intitulată •“Repertoriu pianistic”,’ A urcat ierarhia universitară pînă la gradul de cbnferenţiar'la catedra de pian a Academiei de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Este autor a peste 200 de sfudii, articole, recenzii, cronici; a publicat solide lucrări de muzicologie, prin care a repus în circulaţie pagini-valoroase, necunoscute sau uitate ale componisticii româneştii pe care a promovat-o cu mare dragoste; a elaborat lucrări cu caracter didactic în (lomeniul muzical, respectiv “I^imba engleză

_ pentru învăţăffiîntul superior de artă”, ediţii critice etc.; a susţinut peste 1000.de programe în 31 de judeţe, colaborînd în 30 de ani de activitate, cu 13 filarmonici din ţară: recitaluri de pian, concerte la . două piane şi prime audiţii la Uniunea Compozitorilor. Profesorul Borza ne-a rămas în suflete şi prin conferinţele, concertele-lecţii, : emisiunile radiofonice de la Radio Cluj şi de la celelalte studiouri teritoriale; a fost, din 1962 pînă în 1991,,directorul cursului de cultură muzicală la Universitatea Populară din.Cluj-Napoca. Enea Borza a'sprijinit activitatea corului bărbătesc “lacob Mureşianu” al Casei municipale de cultură clujene, s-a aflat în juriile multor concursuri şi festivaluri, a îndrumat lucrări metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic 1, a fost membru al Uniunii Compozitorilor : la secţia muzicologie. : . . • —‘ -

Muzicianul Enea Borza, dispărut mult prea nedrept cu cinci ani în urmă, si-a asumat înalta chemare a acestui moment, acela de a rămîne pnntre noi. Modestele, aduceri aminte de astăzi vor să spună că a reuşit. Michaela BOCU ■

Actualitatea culturalăInvitatie Iar concertMîine, 17 septembrie a.c.,

orchestra simfonică şi corul F ilarm onicii de Stat “Transilvania” vor susţine la C asa U n iv e rs ita r ilo r, cu începere,de la ora 19, un concert care îl va avea la pupitru pe dirijoru l Zeev Dorman, din Israel; solişti: Gabriela Cojoc Pepelea şi Ion Ţibrea; dirijorul corului: , Cornel Groza. în program: Jo h a n n e s B rahm a - “Schieksalslied” . pentru cor mixt şi orchestră. Recviemul german. M.B.

Casa municipală de cultură CIuj-Napoca

anunţă reluarea activităţii Societăţii vegetarienilor din România şi a Asociaţiei de esperanto, la sediul casei din P-ţa Unirii nr. 24,'Informaţii pot fi obţinute şi telefonic la numărul 19-53-22.

- Av ■

Spectacol de muzică alternativă

Clubul “Music Pub” din CIuj-Napoca (str. Horea nr.5) anunţă pub licu l de toate vîrstele Că organizează un' concert cu form aţia bucureşteană “SARMALE R EC I”, dum inică 22 sep tem brie a .c .. Va fî p rezen ta t u n 7 concert de muzică alternativă. Concertul va avea loc lă sed iu l clubului, cu începere:de la ora 21 .

InvitatieInstitutul de Arheologie şi

Istoria Artei din CIuj-Napoca şi Asociaţia pentru Relaţii C ulturale în tre I ta lia şi Rom ânia ' 1 . Invită intelectualitatea clujeană la. lansarea v o lu m u lu i,“ O m m agio _ a f; D inu A dam eşţeanu” (studii de arheologie şi istoria artei), care va avea loc mîine, 17 septembrie a.c., la ora 12, în sa lari. Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “L. Blaga”. . ,

M.B. ■

Principalele forţe poffticeau şi fost prezente pentru a aduna capital electoral; şi, sigur,-cîte o părticică şi-au asigurat.. Dacă prezenţa preşedintelui Mircea Snegur a fost act dc normalitate şi protocol, deşi atunci cînd a fost

Scriitorilor. De acum apele s-au despărţit... O astfel de George Câlinescu ne aştepta gătit de sărbătoare lîngăsolidaritate s-a instaurat sub sccptral accstui vrednic intelectual Mircea EIiade,Jar vizavi de ei sînt George Coşbuc şişi autentică personalitate culturala. S-au adunat oamenii cu Tudor Arghezi. Altă minune! Dacă la dezvelirea celui alcredinţa izbăvirii de tot trecutul ocupaţjgi prin limba română lui Lucian Blaga preoţii lipsiseră prin refuz să-i facă

şi mai greu a lipsit şi nici nu ştiu dacă a fost vreodată p e . :şi grafia ei latinească... Un vînt carpatin al libertăţii oprise- ; slujba de sfinţire, se împlinea acum profeţia lui CimpoiAleea Clasicilor într-o astfel de zi), â celorlalţi doi candidaţi i:lacrimile ploii.;. Alăturaţi şi ataşaţi programului,au fost care rostise" atunci: ‘-‘Vor veni alte aniversări ale zileila preşedinţie, a agrarienilor Vladimir Lucinski şi Andrei: ’ plasticieni, artişti interpreţi de toate genurile, universitari, . naţionale şi alte dezveliri de busturi.cînd vor fi aici preoţiSangheli, a surprins pînă şi pe rusofonii nemulţumiţi de prezenţa acestora, suspectînd toată sărbătoarea de tendinţe româneşti prounioniste. Troica apăruse la ora 9 lîngă statuia lui Ştefan ccl Marc, depunînd coroane de flori. Din mulţime se auziră cîtevâ voci scandînd numele întemniţatului Ilie Jlaşcu, amintind de toată tragedia românească transnistriană. De acolo mulţimile intrară în parc, la clasicii de pe alee, în frunte păşeau oficialităţile. Ca să nu-şi încrucişeze săbiile, stătea între ele masivul primar Serafim Urccheanu. Altă risipire de flori la busturile numeroase, în Ioc să se asigure măsuri de pază ca ele să nu mai dispară de pe socluri. Ajunşi în faţa lui Eminescu, nume zeificat de basarabenii de simţire şi conştiinţăf i a t lA U f l ln î f l t r / I A l l l Ji!« J a -1 . 1 . _ î t • J . . f t _____ .

academicieni, studenţi, Clevi, istorici, doctoranzi şi din toate categoriile intelectuale din Chişinau şi reprezentanţi ăi lor din Cernăuţi. Dar în primele rînduri tot scriitorii erau, poeţii cu deosebire. Membrii Uniunii Scriitorilor din România, din cei aflaţi acolo unul nu a lipsit de lingă, umărul preşedintelui confraţilor din Basarabia. Clujul a fost de faţă prin Mircea Muthu, Domiţian Cescrcanu şi subsemnatul.

La oră 10 a avut loc dezvelirea pe alee a bustului în bronz al lui George Călinescu - lucrare de aită a lui Sergiu Ganenco. Ce se întîmplase? Fără a mai aştepta aprobări, /

naţională, întregul şir dc manifestări ale zilei desfăşurate Mihai Cimpoi îşi asumă răspunderea hotărîrii de a fi executată sub sintagma.în suflete “Limba noastră cea română”, în noaptea aceea lucrarea de aşezare pe alee a clasicului: a fost prezidat de Mihai Cimpoi,- preşedintele Uniunii literar din România (apoi a apărut aprobarea Guvernului).

dem ni' să slujească slujba religioasă, pe care ne-au refuzat- • o azi”, intr-adevăr. A onorat cu prezenţa m itropolitul Petru Pădurean, care recunoaşte

jurisdicţia canonică a Patriarhiei din Bucureşti. Dacă rusofonia este puternică şi majoritară la românii- moldoveni, vinovată se face şi condamnată de Istorie, este ortodoxia de acolo care, prin mitropolitul Vladimir

. Cântăreanu, este -slugarnică Patriarhiei Moscovei» Şi nu numai că se îndeplini serviciul religios, George Călinescu mai fu onorat şi cu o cuvîntare semipocăită (oare nu vine prea tîiziu?) a preşedintelui M. Snegur. Scepticul critic, ascultînd, rămase pe gînduri şi cu semn de întrebare pe chip... ' .

~ (Va urma) ' ---

• Teodor.TANCO ■

M e l5 lu iU1~ POLITICĂ Imt.UmtmMitAWi:. (i)

D in c u lis e le n e g o c ie rii T ra ta tu lu i ro m â n o -u n g a r• P o z i ţ i i e x p r im a t e Ia în t î ln i r e a p r e ş e d in t e lu i R o m â n ie i c u l id e r i i p a r t id e lo r p o l i t i c e r e p r e z e n t a t e în P a r la m e n t u l

R o m â n ie i în le g ă t u r ă c u T r a t a t u l d e în ţ e le g e r e , c o o p e r a r e ş i b u n ă - v e c in ă t a t e în t r e R o m â n ia ş i R e p u b l i c a U n g a r ă «Preşedintele Ion Iliescu: Aşa cum aţi văzul din

proiectul textului dc Tratat, cu crcd câ s-au găsit / formule optime, care să fie în avantajul ambelor

ţări şi să fixeze, principii fundamentale în relaţiile dintre ţările noastre, în conform itate cu reglementările dreptului internaţional şi care sc încadrează esenţial în prevederile Constituţiei ţării şi ale legilor noastre. Tratatul arc vreo 25 de

„articolc; el se referă la toate problemele privind . relaţiile politice, relaţiile în diverse domenii dintre

ţările noastre şi principiile acestor relaţii. (...)Domnul Dumitru Ciauşu, director în Ministe­

rul Afacerilor Externe: Vreau să prccizcz aici, faţă dc toată lumea, că pentru fiecare rundă de negocieri delegaţia română a avut un.mandat, un mandat de ccle mai multe ori aprobat dc ministrul afacerilor externe şi dc cîteva ori aprobat chiar de' domnul Prim-ministru. (...) Vreau să mai prccizcz^ că am avut onoarea să particip în luna iunie - cred că a fost 9 iunie - la o înlîlnire a domnului Prim- ministru cu reprezentanţii partidelor din arcul guvernamental, şi atunci dl ministru Meleşcanu a

_ prezentat mai multe alternative. în .final,-după notiţele mele, .domnul Prim-ministru a spus cam - aşa: “Deci, domnilor, în final sînleţi de acord ca în

; continuare Ministerul Afacerilor Externe să caute o soluţie prin care Recomandarea 1201 să, fie reflectată în Tratat, dar Cară articolul 11 sau în afara Tratatului” - există, probabil, şi o stenogramă ' la oficiul Primului ministru - “sau în afara Tratatului, dar cu o declaraţie explicativă”. (.!.) Iniţial, partea - română, în proiectul său, nu a avut nici un .fel de articol cu privire la minorităţi, însă a veni un articol referitor la frontiere. Partea ungară nu avea nici un ' fel dc articol lâ frontiere, dar avea un articol referitor la minorităţi, pe vreo şapte pagini; Dacă . comparăm în acest moment ţexlul pe care am reuşit s ă j punem la punct cu proiectele noastre, iniţiale, ; vedem că este o mare distanţă. Partea ungară a venit iniţial cu propunerea să reproducem în Tratat faimosul articol 11 din Recomandarea 1201, poziţie pe care noi am-respins-o, pentru că articolul 11 oferă trei alternative: autorităţi locale, sau autonome, sau un statut special. Era .o prevedere confuză. Care dintre cele trei opţiuni, pînă la urmă, devin obligatorii în Tratat? Ce am făcut noi? Prin declaraţia interpretativă, noi, practic, am ■ exclus

: opţiunea de autorităţi autonome şi statut special. în - ţara noastră, dinanaliza pe care noi, juriştii, am făcut-o situaţiei de fapt şi de drept în legătură cu statutul minorităţilor; constatăm că, în localităţile şi în judeţele unde minoritatea maghiară reprezintă . majoritatea populaţiei, de fapt, ca efect al punerii în aplicare a legii alegerilor locale, există autorităţi care se bucură şi de o anumită autonomie locală. Deci, practic, în felul în care,eu am citit acest articol, România pune în aplicare iina dintre cele trei opţiuni. (...) S-a spus că Recomandarea 1201 conţine şi conceptul de “drepturi colcctive” .* Domnule Preşedinte, domnilor, eu am citit poate de zeci de ori Recomandarea 1201 şi am găsit:şi,, eu articolul 12, ca şi dumneavoastră, si l-am citit foarte atent. Articolul 12 nu confer? “drepturi colective”.-Ce spune acest articol 12? Domnilor, spune aşa: acolo, în statele in care persoanele aparţinînd minorităţilor se bucură şi de alte drepturi - colective sau tot felul de drepturi -. încheind acest protocol, aceste drepturi nu sînt afectate, anulate. Deci, practic, protocolul nu conţine “drepturi colective”. El spunc că, acolo unde aceste drepturi există, aceste drepturi nu sînt anulate.’ Pentru a elimina complet posibilitatea unei interpretări abuzive, am inclus această prevedere în Tratat. Eu cred că lucrurile sînt foarte clare în privinţa acestei anexe, a textelor. (...) '

Domnul Victor Surdu (PDAR): Din structura proiectului de Tratat, se constată dezechilibre între problemele fundamentale care trebuie să statuteze relaţiile între două state vecine şi suverane, şi'pro- blcma minorităţilor din România şi Ungaria. Din accst punct de vedere, proiectul de Tratat lasă im­presia că a fost conceput mai degrabă pentru rezol­varea problemelor minorităţilor şi mai puţin pentru cuprinderea problemelor dc bază dintre cclc două stale.(..,) PDAR consideră că s-ar cuveni ca în Tratat să fie stipulat în mod expres faptul că în Ro­mânia limba oficială este limba română şi în Unga­ria limba oficială este limba maghiară.(...) întreba­rea pe care i-o adresez domnului preşedinte al UDMR ar fi următoarea: de ce UDMR a trebuii sâ înţeleagă de la Guvernul ungar că problemele UDMR se discută la Bucureşti şi nu la Budapesta? (...)

Domnul Sergiu Cunescu (PSDR): Trebuie să spun dc la început că, aşa cum eslc preientat Tratatul astăzi, după convingerea noastră, reprezintă o formă care corespunde situaţiei de faţă şi interesului ţării, cu unele observaţii. Voi facc şi uri comcntariu şi am să fac şi o propunere - am lâcut- o şi cînd a fost preşedintele Comisiei militare a NATO, gîndindu-mă la o dată importantă din istoria NATO, 18 februarie 1952. La accastă dală au accedat în NATO două ţări simultan: Grecia şi Turcia. Două ţări carc aveau situaţie conllictuală serioasă, incomparabil mai serioasă dccît situaţiile

care sînt între noi şi Ungaria. Acest lucru a fost un simbol şi a avut un efect. Situaţiile au fost foarte bine stăpînite, în interesul general al păcii în Europa şi crizele au fost rezolvate în cadrul NATO şi al

»UE. Noi am putea beneficia dc acest precedent şi să fie o pledoarie ca, în orice caz, România şi

' Ungaria să fie simultan primite în NATO. Mai , exact, România să nu fie ţinută într-o întîrziere

. faţă de Ungaria la admiterea în NATO. Este o similitudine pe care aş recomanda ca Ministerul de Externe s-o folosească. (...) <

Domnul Ad Han Păunescu (PSM): Ce pi se parc nouă că aduce Tratatul profund nemulţumitor este acest statut de inspector al fiecăruia. Deci, Ungaria devine un fel de inspector al României în problema minorităţilor, iar noi, stalul român, avem şi noi dreptul de a vedea ce face minoritatea română din Ungaria, minoritate care în timp a fost limitată şi, în fond, exterminată din punct de vedere spiritual.

'Tratatul pare negociat de nişte învinşi care speră la mai mult, ca şi cînd urgenţa ar fi închcierea Tratatului, nu substanţa !uh-Tra(atul pare o formă- este drejjt, iina superioară uneia vechi - a capitulării. în fond, ce avem noi ca să ne grăbim atît? Impresia artistică,’ felul cum ne privesc mai marii lumii? Sigur că nu ne prefacem a nu înţelege importanţa vitrinei politice. Ştim prea bine că politica se face în cadrul dat şi nu respingem ideea ca România să.şi pară ceea ce în,fond ar trebui să fje - o ţară profund democratică, un stat liber, independent şi suveran, un stat naţiohal unitar, aşa cum spune Constituţia sa. în foarte multe privinţe, acest tratat este complementar Constituţiei şi nu totdeauna pe fondul Constituţiei României. Este o atmosferă de ajun de 30 august 1940. în fond, ţara este .stabilă, Constituţia funcţionează - de ce alţta grabă în a rezolva în cîteva săptămîni ceea ce, se constată, a putut fi îmbunătăţit chiar faţa de anul trecut? (...) Dacă ar fi. o recomandare pe care am crede-o necesară în acest tratat, ar fi “Recomandarea 1918”, pentru că‘această recomandare, 1201, nu a ' căpătat nicăieri în Europa dc azi consacrarea - juridică. Comitetul de Miniştri, al Consiliului Europei nu că nu a luat în discuţie, ci a respins această recomandare. Pusă astfel în lista respectivă, ea devine lege. (...) - ■ î„ Domnul llie Verdeţ (PSM): (...) Şi acum, să mă iertaţi, pe o problemă foarte • concretă. Domnul Păunescu a 'vo rb it aici de asimilarea forţată, bineînţeles, prevăzută în . text. Cine poate să dea definiţia acestei noţiuni? Cine poate opri proccsul unei asimilări care are loc în toată lumea? Şi alta:- este vorba de .elementele şi de acţiunile fasciste, rasiste "pe care le-am trăit şi care nu trebuie să mai fie practicate. Dar a merge pînă acolo - şi, domnule Preşedinte Iliescu, vă rog să nu U£ ascundem după deget - eu nu cred că nu au ajuns la urechea dumneavoastră asemenea aberaţii, că nu pot să le spun altfel, nu pot să le dau altă'câliflcare politică, sînt calificări politice, filosofice, dar cînd se ajunge pînă acolo cu aberaţia, să se spună că întemeierea de familii mixte înseamnă un proces de asimilare forţat, este posibil aşa ceva? Aceasta depăşeşte orice măsură. De aceea mi se pare că ar trebui să ne ferim de asemenea formule ambigue, care creează, o confuzie totală în populaţie. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Vădim Tudor (PRM): Noi nu semnăm un tratat bilateral cu orice ţară, ci cu o ţară-problemă a Europei. Daţi-i voie asta. s-o spună un om carc a studiat istoria chiar la Viena,

' î n capitala defunctului Imperiu Austro-Ungar. Cineva spunea înaintea mea că nu sînt probleme cu Ungaria; Ar fi minunat să fie aşa. Ar fi utopic

k să fie aşa. Dar cu o ţară cu care am avut trei războaie în acest veac - primul război mondial,^ războiul din 1919,-şi ştiţi bine în ce condiţii şi, ulterior, războiul dintre ’44 şi ’45 - cu o ţară ca aceasta nu sc poate, organic, să nu ai nişte reminiscenţe, chiar dacă tu, spirit latin şi spirit conciliant; ai vrea să nu existe aşa ceva. (...) Nici o ţară nu a reuşii mai bine decît Ungaria să creeze şi sâ întreţină atîtea tensiiţpi simultane cu atîtea ţări din zonă. Cu Slovacia arc tensiuni, cu Slovenia arc tensiuni, cu Ucraina are tensiuni, cu România are tensiuni. (...) ; Se poate lăsa oare o ţară ca România numai la latitudinea marilor puteri sau a arbitrajelor internaţionale? Mi se spune tot timpul că s-a obţinui un mare succes că în accst tratat de care facem vorbire se stipulează expresia verbis că Ungaria - sau, mă rog - părţile contractante nu au rcvcndicări teritoriale una faţă de alta. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, arătaţi-mî în istorie vreun singur moment cînd Ungaria a avut, diplomatic vorbind, la instanţele europene, Ia nivelul stalalilâjii, au avut ei pretenţii teritoriale. Niciodată n-au spus ci aşa, dar,'pe dedesubt, ne-au lucrat. Istoricii îşi aduc aminte de “planul Wcrth” - era ministrul adjunct de război al Ungariei în -1939.. Imediat cc a fost “Arbitrajul” - zic ei, Dictatul - ziccm noi, dc la Viena, din Golden Kahinet, din Cabincţul’dc Aur de Ia Belvedere, s-a pus în activitalc “planul Wcrth”, prin ocuparea simultană . a mii dc punctc din Transilvania şi viscolul de lacrimi şi sînge. (...) Cu puţin înaintea Dictatului de Ia Viena, istoricul transilvan Ştefan Mctcş, cel

care a scris lucrarea despre păstorii ardeleni, i-a spus lui. Nicolae Iorga că,. se teme pentru soarta Ardealului. Marele Iorga l-a liniştit cu aceeaşi replică, cu replica aceasta, şi i-a spus că n-âre de ce să se teamă, că totul este în regulă, că Ungaria e de două ori mai'mică decît noi. La cîteva zile a avut loc Dictatul de la Viena. Meteş s-a dus din nou la Iorga şi Iorga I-a primit cu lacrimi în ochi, l-a îmbrăţişai şi i-a spus: “Ai avut dreptate, Ştefan!”. Ce vreau să spun prin asta: ungarismul e boală veche şi grea; a devenit o obsesie pentru clasa

- politică maghiară, care nu semnează tratate dccît peniru a cîştigă timp şi a pîndi momentul unei conjuncturi istorice favorabile şi ă unor alianţe de şoc, care să o transforme iar, în pasăre de pradă.

' Aduceţi-vă aminte cu cine s-a aliat ungarismul în acest secol numai pentru a lua Transilvania. S-a aliat cu'Wilhelm al Il-lea, s-a aliat cu Bela Kun, s- a aliat cu Lenin, s-a aliat cu Mussolini, s-a aliat cu Hitţer, s-a aliat cu Stalin şi acunia, iată, găseşte ea o formulă “foarte democratică” de a crede că are acces în structurile europene, şi noi, vezi.Doamne, care sîntem aici din timpuri imemoriale, de fapt, n- am avea acces. (...) Vorbim de Anexă că n-are valabilitate. Domnule Teodor Meleşcanu, nu se poate să nu cunoaşteţi mai bine decît noi toţi că tot într-o anexă, într-un protocol anexă, a fost stipularea din Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august ’39, prin care s-a răşluit teritoriul României. Haideţi să nu ne jucăm ţu anexele! (...)

Domnul Teodor Meleşcanu, ministru dc stat, ministrul afacerilor «xterne: Mă scuzaţi, n-am spus niciodată că n-are valoare. Nu ştiu la ce vă ţeferiţi. - ■ V " ■ ’ ■ ••

Domnul Corneliu Vădim Tudor (PRM): Deci, la 6 mai ’95, preşedintele filialei Ciuc a UDMR a cerut alipirea Covasnei şi a Harghitei la Ungaria, iar deputatul Borbely Imre a cerut federalizarea României şi obţinerea de către maghiari a statutului

: de naţiune-partener. (...) La 13 august ’96, domnul Frunda Gyorgy, candidat la preşedinţia României- nu: a Ungariei! - declara la BBC că, citez: “în Tratatul româno-maghiar trebuie să fie acordată autonomia teritorială”. Ăsta e programul electoral al candidatului UDMR? (...) Deci, asta este capcană. Aici s-a negociat greşit. Aici trebuia exclusă cu orice preţ orice fel de autonomie şi, de fapt, părerea noastră este că trebuie exclusă complet orice referire la această Recomandare 1201, care mie îmi, sună la ureche ca interiorul dc telefon dc la centrala iadului. (...)

Domnul Gheorghe Funar (PUNR): PUNR se pronunţă pentru o renegociere a textului Tratatului, în forma actuală, avem de-a face cu un tratat nu de

/ colaborare, înţelegere şi bună vecinătate între România şi Ungaria, ci cu un tratat pentru acordarea de privilegii minorităţii maghiare din România în vederea sfirtecării României pînă cel mult în anul 2000. De fapt, Tratatul cu actualul conţinut este o înşelătorie pentru România. Prin conţinutul Tratatului, sînt încălcate 24 de articole-ale Constituţiei României - şi am .să fac referire doar la două dintre ele. Articolul 6 , alineatul 2: “Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor

' ăparţinînd /minorităţilor- naţionale trebuie să fie conforme cu princip iile de egalitate şi de , nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”. Or, în Tratatul româno-ungar, în proiectul carc ne-

. a fost prezentat, sînt prevăzute numai privilegii pentru minoritatea maghiară din România; pentru celelalte minorităţi, deloc. Apoi, în textul Tratatului a fost inclusă, cum s-a subliniat aici în numeroase

^intervenţii, Recomandarea 1201 a “Consiliului Europei, document neacceptat de nici un stat din Uniunea Europeană ca document ju rid ic internaţional. Drept urmare, dacă Tratatul se

, semnează cij actualul conţinut, această recomandare va avea prioritate faţă de prevederile Constituţiei României, aşa cum precizează articolul 20, alineatul

•2 : dacă există neconcordanţă între faptele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale. (...) PUNR consideră că interesele ţării noastre impun următoarele: renegocierea textului Tratatului, din care sâ fie eliminată Recomandarea 1201. a Consiliului Europei şi intrarea în vigoare a Tratatului numai în momentul în care România şi Ungaria sînt ţări membre ale NATO. (.,.).în ceea ce priveşte articoîul 14, noi propunem să fie completat acest articol în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi. La articolul 15, propunem să fie eliminate ultimele trei rînduri, astfel încît să. tfu aibă loc în acest articol Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. (...) S-a ajuns, în acest articol 15, dc pildă, Ia alineatul 10, ‘ca noi, românii,''să acceptăm monitorizarea străinilor, respectiv a OSCE şi a Consiliului Europei. Ceva mai departe sîntem supuşi şi monitorizării din partea UDMR. De pildă, la articolul 15, alineatul 5: “Părţile contractante', în luarea dcciziilor asupra problemelor referitoare la protccţia şi promovarea identităţii1- naţionale a acestor persoane, vor consulta organizaţiile, paţtidelc politice sau asociaţiile acestora”. (...) .

PUNR solicită să fie supus Tratatul unui relerendu® naţional la 3 noiembrie. Astfel, există toate şansele ca în luna noiembrie, ce l tîrziu în decembrie, Tratatul şi toate celelalte documente să fie semnate şi practic să contribuim şi noi, românii, alături de Ungaria, la respectarea calendarului pe care V* Stabilit NATOr(...) ' :

D om nul Io an G av ra (PU N R ): Domnule preşedinte, aşa cum v-aţi angajat dumneavoastră în urmă cu 'cîteva luni de zile, atunci cînd ne-aţi trarfsmis un semnal într-adevăr favorabil pentrii România - reconcilierea istorică dintre România şi Ungaria, parteneriatul şi alte documente, inclusiv Tratatul - ne-am gîndit, şi dumneavoastră aţi gîndit foarte bine, ca să existe o.logică în semnarea şi îi

- încheierea, acesto r docum ente. Eu vâ pm următoarea problemă şi o pun şi colegilor noştri: înainte de declaraţia aceasta simplă de reconciliere, pe care cred că Ungaria nici nu a luat-o ît considerare, nu ar fi fost normal ca înainte de încheierea unui tratat de înţelegere, colaborare şi bună vecinătate', întîi să reconciliem, cum aţi spus dumneavoastră, cu Ungaria, întîi să vedem: există putinţa reconcilierii noastre sub aspect politic, şi aşa cum a fost documentul dumneavoastră ca mesaj, pe urmă să încheiem şi tratate? Păi, noi încheiem tratate şi pe urmă reconciliem? Inversiunea asta ni mi se pare nici logică,, nici pragmatică, cum esfe, cred, şi normal, după care parteneriat, cum aţi spus dumneavoastră, şi acel cod de conduită şi, în final, încheiem un tratat pe baza acestor documente. Cred că aceasta este raţiunea schimbării opticii în relaţiile româno-maghiare. (...)' i

Domnul Victor Babiuc (PD): Mărturisesc că J am o rezervă* în momentul de faţă de începu® discuţiilor noastre, pentru că - să dau un exemplu sau două măcar. - s-a,pomenit aici despre limb română.- Păi, iertaţi-mă, ce legătură are. limba română, limba oficială din România sau limb oficială din. Ungaria -cu acest tratat? S-a vorlil despre federalizare. U nde' s-a vorbit despre federalizare in, tratatul nostru sau în documentele la care face trimitere acest tratat? Se confundă ştiri de fapt cu un trâtaţ.' Sigur câ sînt lucruri care nem ulţum esc, nem ulţum esc şi în Ardeal, nemulţumesc şi în alte zone ale ţării. Sigur că pateu găsi vinovaţi de ceea ce se întîmplă, şi în primul rînd, cei care sînt îri fruntea bucatelor, dar de aici pînă la a discuta conţinutul unui tratat într-un ânumil mod este o distanţă mare, care nu ar trebui trecută Un tratat conţine nişte reguli de comportare, modifică nişte®reguli, desfiinţează nişte reguli, ni

'stîrpeşte stări de fapt. Pentru aceasta şînt autorităţile statale,, dacă nu se aplică regulile, vinovate sini aceste autorităţi, dar nu este nevoie să punem ii discuţie un tratat, încît mă întreb uneori dacă n ceea ce am auzit este rodul unei neînţelegeri sau rodul xţnei rele credinţe fără sfîrşit. (...) Noi ştim foarte bine că, în “1201”, singurele texte care ai creat valuri'mai multe decît trebuia - pentru că ek au fost clare de la început, mi s-a părut mie, şi interpretarea noastră se confirmă-în timp - erai articolul 11 şi articolul 12. Or, această anexă eviţi posibilitatea unei interpretări^ diferite de către Ungaria şi de qătre România a acestor doui chestiuni, care nu sînt de acceptat din partea noasfâ adică ideea de autonomie pe criterii etnice şi d« “drepturi colective”; textul, Anexa clarifică aceasta J chestiune: nu este vorba .în “ 1201” de aşa ceva Or, interpretarea pe care părţile o dau unui text ■ ştie toată lumea care are cît de cît cunoştinţe ju rid ice - este in terpre tarea care se reţine întotdeauna îri caz de dispută - eu am zis dispută,

-m ă rog. (...) ' ;Domnul Adrian Năstase (PDSR): Dacă vreji,

punctul-meu de-vedere - deci este o chestii® personală - în legătură cu felul în care ar trebui si arate textul, puteţi să-l găsiţi'în proiectul de Tratai din 1991, care a fost transmis părţii ungare şi puteţi să-l vedeţi acolo. Este vorba despre un texl foarte clar, care avea nişte puncte foarte clare. SingM noastră problemă este că, repet, tratatele presupui doi parteneri. Este singura problemă care eu crai că ne macină acum, la această discuţie, dacă au putea să depăşim acest obstacol, eu cred că ne-affl regăsi foarte bine pe terenul acestei chestiuni. Dect

'de aceea, aş propune în locul acestui tratat eventual o hotărîre de guvern care .să clarifice toate problemele. Lăsînd gluma la o parte - s-a spus aiao mulţime de lucruri extrem de interesante, c® este de fapt problema-acestui tratat? Cred câ, dc fapt, noi uităm un lucru esenţial. Articolul 4 4» Tratai a fost pus aşa, menţionai la repezeala, împreună cu altele. Eu consider că, pînă ia unu*’ noi trebuie să ne hotârîm dacă punem Tratat») acesta în pachetul cu documcntclc reconciliem istorice şi dacă îl introducem în accastă abordare Dacă rămînem închişi într-un cerc vicios ?i _<*aCi rămînem legaţi numai de trecut, evident că putem să avansăm,, iar ceea ce sc întîmp^ ** Ungaria în acest moment dovedeşte dc fapt proccsul care are loc aici, de, cum să spun, c suspiciune, de dificultăţi, dc. semne dc întreba . există şi acolo şi, aş spune, chiar mai dur dcci__

. (continuare în pagina a 5-a)

g s ) luni, 16 septembrie 1996 _____________ POLITICA dg CuTi

D in c u lis e le n e g o c ie rii IV a ta tu lu i ro m â n o -u n g a rurmare din pagina 4

îaici, la noi, pentru că, pînă la urină, problema esenţială pe care acest tratat poate şă o rczoWe este problema unor intenţii revizioniste. Şi cîteva decenii cel puţin ne-âu arătat o luptă permanentă şi din partea unor guverne din Ungaria, şi din partea unor forţe politice din Ungaria, şi din partea - diasporei maghiare'din străinătate. Această presiune a existat şi va exista. Hărţile care s-au difuzat, diverse documente, presiuni internaţionale, toate au vizat chestiunea frontierei cu România. Că, în sfirşit, noi spunem că Ungaria este mai mică, că na poate să facă nimic - putem să discutăm toate lucrurile acestea - nu ştiu dacă acesta este sensul de bază. Dar, să nu uităm, aceste chestiuni se leagă deo întreagă acţiune internaţională şi de, aş spune,. viitorul regiunii şi de stabilitatea şi a ţării noastre şi a zonei ca atare. Nu ştiu dacă trebuie neapărat sâ luăm în considerare acest pericol. Poate unii consideră că el este minor, poate că, în sfirşit, unele activităţi ale UDMR-ului, cum să spun, s în t , considerate ca-nerelevante, d e ş i,u n ii le-au menţionat aici foarte adesea.

Şi aici, într-o paranteză, consider că, într-adevăr, noi avem datoria ,-să clarificăm împreună cu. reprezentanţii'UDMR-ului dacă dînşii vor să fie un partid politic în România sau un partid politic în Ungaria. Este o chestiune pe care dînşii trebuie să o stabilească şi noi probabil va trebui să vedem mai clar dacă reprezentantul în cursa prezidenţială a UDMR-ului are aceleaşi datorii ca şi ccilalţi candidaţi ai partidelor politice. (...) în momentul in care s-a încercat .translatarea drepturilor

i individuale ale omului spre zona “drepturilor ^colective”, s-a încercat sâ se facă o legătură între drepturile individului şi teritoriul pe carc el sau ei sînt aşezaţi. Astă a fost dc fapt “inovaţia” pe care unii dintre specialiştii în materie de concepte din Ungaria sau din afara Ungariei au încercat să le impună; şi, de asemenea, în ce rc în d să creeze ambiguităţi între descentralizarea ca proccs politic firesc - autonomia teritorială locală, firească pentru toţi locuitorii unei zone - şi restrîngerca ei pe criterii etnice, pentru a realiza enclavare şi după aceea, eventual, secesiune şi eventual relevanţă teritorială. Noi de fapt ne-am luptat cu. aceste concepte şi cu aceste tendinţe. ( ...) :Vinovaţi de toată această problemă.nu sîntem nici noi, nici ungurii. O să vă suie: sînt slovacii, Pentru că.ei au acceptăt acest lest într-un mod necondiţionat; neinteligent - să mă ierte cei care vor citi aceste stenograme - şi.au , creat o problemă care a fost o problemă si la noi sieste o.problemă şi în Ungaria,!pentru că, în Ungaria, un document care nu ar menţiona, cu . România, recomandarea 1201’, după ce a fost înghiţită de către slovaci, nu ar avea nici un fel de şansă să treacă dincolo de hotarele Parlamentului.(...) Şi eu consider că articolul 12 din Recomandare nu este în ordine, pentru câ el se referă la .drepturile colective” ca şi cînd ar fi un-standard internaţional. Or, aici este greşeala: faptul că într- oţară sau alta cineva ar putea să imagineze diferite" manechine. de drepturi. Sigur, nu putem să împiedicăm acest lucru, dar faptul că în acest text se face o referire la „drepturi colective” ca şi cînd ele ar fi un standard acceptat, asta mi se pare o greşeală şi, de aceea, noi nu trebuie să acceptăm «cest text, dincolo de faptul că el,* din punct de vedere tehnic, nu face decît să limiteze său să . spună că nu limitează ceea ce eventual ar exista în alte ţări (...). . '_

Ion Diaconescu (PNŢ-CD): (...) Din toate acele aspecte care s-au ridicat aici, în fond, trei lucruri ar fi de scos în evidenţă: pe de o parte este o «afirmare din partea Ungariei de a respecta- integritatea noastră teritorială privind frontierele,«ca ce este un lucru bun, s-a .acceptat de către Partea maghiară acest principiu la carc noi am !®ut - şi foarte corect că am ţinut - ca să nu se facă aceste autonomii pe criterii etnice, aceste autonomii care să atenteze la integritatea statului '«mân; iar în privinţa a teasta , a drepturilor minorităţilor, nu ştiu, nu am în minte acum toate Statele acestea internaţionale, dar cred că toate tete lucruri, care se scriu în tratatul nostru, practic unt prevăzute în toate acele acorduri la care practic ,8i am subscris; Toate acelea care se enumeră - tolo, dacă le luăm la cercetare, nu fac dccît să "fete ceea ce s-a scris în acesta, în mare ccl puţin; tet lucru, sînt convins de el. Deci partea - să zic *!a - importantă a acestui tratat este acest semnal P* care îl dăm pe plan internaţional.

Ceea ce pc mine mă deranjează cel mai mult în Mnţa acestui tratat este faptul că cl nu vorbeşte jtloc, sau vorbeşte prea puţin, despre accst climat Mlic, climatul care trebuie să asigure viabilitatea ^stui tratat. Va rămîne un singur petic de hîrtie, ^âse va continua mai departe accastă agitaţie,^slc manifestări şovine, manifestări dc separa- Ş tot ceea ce cunoaştem perfect că s-a întîmplat- '"edentism ş.a.m.d.,- şi de o parte şi dc alta.W aceste-manifestări, carc au existai şi dc o

şi de alta, sînt dc natură să învenineze Jtosfera şi Tratatul nu va avea nici o valoare ^9 ele vor continua. Deci, noi am fi dorit ca în i^t tratat să apară nişte prevederi, carc, într-un W care, să interzică accste manifestări, să apară

măcar descurajarea lor pe planul guvernamenial, \ pe planul oficial al fiecărei ţări, pentru că, dacă ele vor continua, Tratatul, după un timp, se poate considera caduc^-nu ştiu din ce motive şi, de fapt, atmosfera va rămîne la fel de încordată, şi de o parte şi de alta. ■ ' -

Preşedintele Ion IIîcscu: Aţi citit articolul 14, domnule Diaconescu? . '

Domnul Iun Diaconescu (PNŢ-CD): Eu am citit tot Tratatul. Nu mă satisface. ; ' ": - Preşedintele Ion lliescu: Deci vă citez: „Părţile contractante vor încuraja un climat de toleranţă şi înţelegere între cetăţenii lor care au origini etnice, religie,-culturi sau limbi diferite. Ele condamnă orice manifestări de xenofobie, de ură, discriminare sau prejudecăţi rasiale, etnice sau religioase şi vor

. lua măsuri eficiente pentru a preveni orice astfel de manifestări”. Aici este un articol consacrat acestei probleme. ‘ • -

Domnul Ion Diaconescu (PNŢ-CD): Eu am zis , că mi s-a părut, prea puţin. Partea importantă a

acestui tratat... ' ' .Preşedintele Ion lliescu: Pentru că aţi spus că

lipseşte aşa ceva din Tratat. Nu lipseşte! ■ Domnul Ion Diaconescu'(PNŢ-CD): (...) S-a

spus aici de unele imperfecţiuni; dacă ele se pot corecta, foarte bine; dacă nu, în tot căzui, cel mai

. valoros este să se semneze Tratatul decît s ă ; aşteptăm nu ştiuce perfecţiuni ale lui. Noi sîntem întru toţul cu acest punct de vedere. >

; Domnul M arko Bela (UDMR): (...) în acel' punct de vedere sau comunicat pe care l-am elaborat de acum trei săptămîni, de fapt am încercat să facem un inventar al acestui text. Mă refer în primul rînd la articolul 15 din proiectul de Tratat, subliniind, bineînţeles, laturile pozitive, elementele, dispoziţiile pozitive din acest articol şi, în acelaşi timp, enunţînd şi refuzul său reţinerile faţă de unele formulări. De fapt, ar trebui să repet ceea ce am spus în acel comunicat şi de data aceasta probabil că a ajuns deja şi la Preşedinţie, şi la Ministerul de Externe. Am adus exemplare din Comunicat şi o să vă transmit domnule Preşedinte, ca şi domnului Meleşcanu, deci Ministerului de Externe; în acel Comunicat, figurează ideea consultărilor, şi anume, aşa cum am. spus, ideea consu ltărilo r cu reprezentanţii celor două guverne, *. Aici mi s-a adresat de mai multe ori o întrebare

-în legătură cu accastă prezenţă la Budapesta, cii..* prezenţa noastră în Ungaria. Bineînţeles că nu cred că am venit aici, nici eu şi nici dumneavoastră,' nici unul din cei prezenţi să fim „luaţi la rost”, să ni se ceară explicaţii în legătură cu vreun act politic al formaţiunii respective. (...) Deci, eu cred că ideea relaţiilor'cu Ungaria, la nivel cultural şi la nivel politic, trebuie să fie-foarte-firească, dar fiecare dintre noi trebuie să decidă, acest lucru, : dacă acceptă această realitate, Avînd aceeaşi limbă, aceeaşi cultură, aceleaşi tradiţii - nu din întîmplare repet aceste termene - Ungaria, în mod firesc, este interesată de situaţia comunităţii maghiare din România, aşa cum şi România este interesată, cu toţii sîntem interesaţi, şi Constituţia impune - dar nu impune, este un lucru firesc, de fapt - şi noi sîntem interesaţi de soarta românilor din Ungaria ' sau din alte ţări.\(.„) Referindu-mă la conţinutul TratatuluLbineînţeles că noi am salutat şi salutăm includerea Recomandării 1201 în acest tratat, fiindcă sîntem -convinşi că este 'vorba de un document care conţine un cadru de principii sa tisfăcă to r în ceea ce p riveşte problem a - minorităţilor, bineînţeles dacă aceste principii vor ’ fi traduse în viaţă dacă vreţi, vor fi aplicate, dacăo parte din ele vor fi concretizate printr-o legislaţie internă.- (...) Totuşi, ceea ce nu putem accepta: a existat o propunere în legătură cu rezolvarea - mă gîndesc la soluţiile concrete incluse în acest text - problem ei b unu rilo r b isericeşti şi a • celor comunitare, naţionalizate, luate în mod abuziv. Deci ar fi vorba de retrocedarea, respectiv, problema despăgubirilor. •.

Domnul Adrian Năstase, (PDSR): Ce legătură avea cu..U ngaria, retrocedarea aceasta? Le transferăm în Ungaria? ' - ;

Domnul M arko Bela (UDMR): Tot aşa puteţi să întrebaţi - şi iarăşi intrăm pe un teren,, la care; m-am referit - puteţi să întrebaţi ce legătură are cu

. Ungaria oricare dintre problemele despre carc am vorbit şi s-a vorbit aici. Deci, ori se recunoaşte că şi Ungaria este interesată de problemele legate de comunitatea maghiară, ori nu recunoaştem acest lucru şi, atunci, cred că nu mai are rost să discutăm acest articol. ■

Preşedintele Ion lliescu: Aţi abordat o problemă care nu se referă la raporturile între state, este vorba dc o.problemă internă a fiecărui stat, care nu este particulară sau singulară numai penlru cetăţcnii de etnie maghiară. Este o problemă carc v izează, în general, problem ele ce tă ţen ilo r României şi raporturile statului cu aceşti cctăţeni: retrocedări - neretroccdâri. Deci, nu poale forma obiectul unui acord între state, ci este o problemă pc care o reglementează fiecare stat în.raporturile cu cetăţenii săi. Aceasta este ambiguitatea despre care au vorbit toţi, în poziţia dumneavoastră. Vă confundaţi poziţia de cetăţeni ai României şi de organizaţie reprezentativă a cetăţenilor României şi le transferaţi în raporturile dintre state, dintre

România şi Ungaria. Aceasta este ambiguitatea pe care dumneavoastră o cultivaţi, într-adevăr. Şi Guvernul maghiar a'respins asemenea poziţii din . partea dumneavoastră. Aceasta eu cred că este bine să o reţineţi. Nu este nevoie să... 1 '■ Domnul Marko Bela (UDMR): Oricum, aceleaşi acuze s-au formulat şi în legătură cu poziţiile noas­tre, cu luările noastre de poziţii în Consiliul Europei său în alte instituţii. Iarăşi, este o problemă pe care, bineînţeles, sînt de acord să o analizăm. (...)

Acum, recomandarea 1201: deci, noi am fost de la început de părere că nu este nevoie de nici o interpretare. Ar trebui să fie valabilă această recomandare şi penthi noi şi ar trebui să o acceptăm aşa cum este. Totuşi, au existat nişte discuţii, dubii şi aşa mai departe, mai ales în jurul articolului 11. (...) După părerea mea, această excludere a ariei „drepturilor colective” din recomandarea 1201 este restrictivă, are un caracter de restrîngere şi ar putea să aibă interpretări abuzive. în Recomandarea 1201,

' în articolul 12, aşa cum s-a spus, figurează această idee, deci se recunoaşte că există „drepturi colective”, oricum, nu vreau să prelungesc discuţia. Am vrut să vă informez, în mod foarte clar, că noi nu putem accepta această parte a frazei explicative.(•••) ; _ . ~

Domnul Alexandru Atanasiu (PAC): (...) Nu : atît ne supără clauzele Tratatului; cît neaplicarea

lor sau suspiciunea că vor fi interpretate altfel decît,. în mod firesc,'părţile au concordat atunci cînd au negociat acest tratat. Istoria este plină de tratate, de la celebrul Tratat al lui Ramses al II-lea cu Hattuşil al hitiţilor, şi pînă la cele mai moderne tratate şi farmecul lor, spre nenorocirea popoarelor, a fost de cele mai multe ori încălcate. (...)

Revenind însă la această problemă, cred că ceea ce s-a omis astăzi aici a fost românimea din afara graniţelor României. Acest „1201” - şi cred că toţi colegii sînt în asentimentul meu - trebuie să devină; nu numai cum s-a spus aici, o ştampilă ,de capitulare - parcă spunea domnul Păunescu - a noastră, o cădere în genunchi, după un război nevăzut - dacă reţin exact -, dar cred că poate fi,-

. de această dată, arma noastră ofensivă, ca în toate tratatele, care le vom încheia de acum încolo, cu ţările vecine, această clauză „ 1201”, a c e a s tă ' recomandare, să figureze în acele tratate şi să

: asigure protectia minorităţilor române de peste tot.(■••) a . . - : ' -. - V.

Sigur că observaţiile de detaliu se pot face. Nu­mi reprim cuvintele că poate - ceea ce spunea, domnul Diaconescu aici - în materia respectării clauzelor Tratatului, partea este uşor expediată prea ■ rapid, a garanţiilor,^ mecanismelor de soluţionare a diferendelor. Mi se pare că sub acest aspect, care tine de aplicarea şi de buna desfăşurare a clauzelor Tratatului, prevederilor din cuprinsul proiectului de Tratat sînt superficiale şi că ar trebui mai detaliate mecanismele de soluţionare a diferendelor,

- de observare a aplicării clauzelor Tratatului, ceea ce lipseşte în cuprinsul acestui tratat. Cu acestea închei şi vă mulţumesc. ' > ' '

Domnul Horia Rusu (PL’93):'Ne aflăm în plină campanie electorală şi sînt convins că va exista; tentaţia, atît din partea, hai să spunem a autorilor sau semnatarilor, să se folosească de acest act politic pentru a cîştigă capital electoral, cum tot aşa sînt convins că exista tentaţia celor cu discurs^ naţionalist de a profita de această situaţie şi de a , ataca pe cei care au contribuit la semnarea acestui tratat. Probabil ar fi fost tentată şi opoziţia să cîştige capital electoral dacă ar.fi susţinut, cum ar fi fost norm al, în ansam blul e i, de la început, Recomandarea 1201. Nefăcînd acest lucru, nu poate intra în acest moment în acest joc. (...), ‘

Din cîte ştiu, a existat o înţelegere între Guvernul român şi cel slovac privind semnarea tratatelor cu Ungaria. înainte de întîlnirea de la Paris, într-adevăr în ultima clipă, Guvernul slovac a încălcat această înţelegere. îmi pun problema, nu era misiunea Serviciului de Informaţii Externe să pună în gardă Guvernul României, care s-a aflat într-o situaţie

. îngrozitoare în acel moment, şi s-a acţionat în pripă?Preşedintele Ion lliescu: Vă faceţi iluzii. SIE

nu are oameni pe lîngă Meciar.... 'Domnul Horia Rusu (PL’93): Ar trebui să aibă!

(...) Totuşi, am să mă refer la Recomandarea 1201. Am fost primul partid - care am susţinu t Recomandarea 1201 şi interpretarea pe care am dat-o atunci articolului 11 este interpretarea care apare în acest moment în Tratat. Am susţinut în acel moment că interesul României este mai mare decît interesul Ungariei de a susţine Recomandarea 1201, avînd în vedere că trăiesc mai mulţi români în afara graniţelor României decît maghiari în afara graniţelor Ungariei. Eu aş dori chiar - poate cuvîntul este cam dur - să avertizez că nu vom fi de acord cu semnarea tratatelor de bază cu Ucraina, cu Rusia, cu Bulgaria, cu Iugoslavia, dacă Recomandarea 1201 nu face parte integrantă din textul acestor tratate. (...)

Domnule Niculae Cerveni (PNL-CD): Scopul Tratatului româno-maghiar, oricum s-ar numi el, era ca să pună capăt unor forme de manifestare extremiste în raport cu teritoriul Ardealului, pe dco parte. Pc de altă parte, el trebuie să liniştească spiritele în România, şi mai cu seamă în această zonă a ţării, în legătură cu raporturile dintre

minoritatea maghiară şi majoritatea românească. Vedeţi bine că acest lucru nu poate fi realizat. Se

' opun şi partidele care au-susţinut neintroducerea Recomandării 1201 sub nicijo formă în acest tratat; se opune şi UDMR. Deci, cei care aveau o misiune foarte'importantă să susţină această reconciliere - spre reconcilierea naţională, legală de semnarea acestui tratat - au rămas pe aceeaşi poziţie. Şi atunci, întrebarea este: cui foloseste acest tratat?(•■•) ' . ' ■:

Dumneavoastră nu sînteţi diplomaţi puternici, domnule. Nu aţi fost puternici niciodată, pentru că, pe toate canalele, Preşedinţia şi Guvernul spuneau că nu vor semna, că “ 1201” ne duce de rîpă. Asta aţi făcut dumneavoastră ani de zile! Nu i-aţi convins pe partenerii dumneavoastră de guvernare: «dpmnjlor, staţi că “ 1201” âre alt

' conţinut». Mai ales că, din punct de vedere juridic, ambele interpretări sînt greşite - şi aceea care s-a dat de opoziţie şi aceea care s-a dat de arcul guvernamental. Consecinţele juridice ale acestui a rtico l s-au m ărit în fio ră to r. S-au acordat - interpretări total desprinse din text, în spiritul şi în litera acestei recomandări, care, după cum are şi num ele, era vorba de un ac t norm ativ de recomandare. S-a făcut din el “calul de bătaie” şi facem politica externă, în general, «xîndu-ne pe raporturile ungaro-române legate de acest “1201”. Am ajuns acum la un acord, pe care foarte mulţi îl doresc şi vor să-l semneze, dar cei interesaţi - ungurii din România - nu vor să-l semneze sau nu le convine acest tratat şi o parte din arcul guvernamental, pe care l-aţi pregătit în acest sens, nu vrea să-l accepte. Şi, au dreptate!. Păi, dacă doi ani - trei ani de zile se spune că “ 1201”. este periculos pentru ţară şi nu trebuie să intre, sub nici ,o formă, în acest tratat, cum să nu vină acum să critice difuzarea - parşivă, aş putea spune -'a acestei prevederi din Recomandarea 1201? Asta este ceea

■ ce trebuie să nc intereseze pe noi acum. ■ Domnul M ircea lonescu Quintus (PNL): Dar,

pentru că acea garanţie cuprinsă-în ultima frază a 1 , hîrtiei anexă la Tratat trebuie să aibă o exprimare

foarte clară, pentru că o interpretare a unui text se ; poate face cu bună credinţă, cu mai puţină credinţă > sau cu rea credinţă. Cred că ar fi fost bine, să se ;

- spună aşa, dacă era posibil să se accepte: “părţile contractante au convenit sa declare că, în virtutea prezentului tratat, Recomandarea. 1201 nu are

- aplicare cu privire la drepturile colective şi nici nu ' obligă părţile să acorde persoanelor respective dreptul la un statut special de autonomie teritorială ■ bazată pe criterii'etnice”. (...) - '• - Preşedintele Ion lliescu: Daca sînteţi de acord, aş încheia aici dezbaterile. (...) Ce aş dori să spun?S-a vorbit aici despre grabă în finalizarea acestei ; chestiuni. Nu înţeleg ce înseamnă grabă. Sînt cinci ani de cînd România a lansat primul proiect, la '

- care s-a primit un răspuns. Sînt mai bine de patru ’ ani de cînd au început aceste negocieri. S-au ~ schimbat multe în această perioadă. în perioada negocierilor cu Guvernul Antall, se crease un blocaj de netrecut. Era evident că nu aveam nici o şansă să putem finaliza acest tratat cu Guvernul Antall. ■ Blocajul era absolut total. (...) V .

Faceţi abstracţie, domnule Cerveni, de un lucru.' Recomandarea'1201 a fost adoptată la 1 februarie1993. Convenţia-cadru a fost adoptată la 1 februarie1995. Eu îmi menţin şi acum ce am spus şi atunci cu privire la Recomandarea 1201.. Aşa cum era, nu era acceptabilă. Condiţia: obligatorie a părţii maghiare era să acceptăm, în integralitatea-ei, ; Recomandarea 1201, cu toate consecinţele. A facut-o Slovacia, şi aţi văzut că a greşit. (...)" Eu cred că este un rezultat pozitiv că după atîtea

. eforturi - şi s-a prezentat aici tot acest noian de desfăşurări, dar nu s-a spus totul; inclusiv din partea Consiliului Europei am primit tot felul de încercări de sprijin; domnul Van der Stoel a încercat o formulare de mediere proprie, care era mult mai puţin acceptabilă decît cea. pe care a propus-o Guvernul român, şi care a fost acceptată de partea maghiară. Eu cred că, aşa cum s-a spus de cei mai mulţi, această concesie strict necesară într-o negociere nu prejudiciază cu nimic interesele naţionale ale României şi constituie o bază de pornire pentru a îmbunătăţi climatul de relaţii între cele două state. (...) ' -

Eu cred că, într-adevăr, este momentul oportun pe care trebuie să-l folosim. A nu-1 folosi ar însemna o mare greşeală. Şi a r însemna să amînăm pe un termen nedefinit. Nu ştim cum vor evolua lucrurile nici în Ungaria. Şi la noi conjuncturile se pot schimba. Campania electorală poate să aducă poluarea climatului. (...)

în ceea ce p riveşte problem ele privind minorităţile, la principalele paragrafe din articolul 15, se face menţiunea ”în conformitate cu legislaţia naţională”, ”în cadrul legislaţiei interne a fiecăruia”, ”în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare”, plus expresia directă "orice persoană aparţinînd unei minorităţi va respecta, ca oricc cctăţcan al statului respectiv, legislaţia naţională şi drepturile celorlalţi. Aceste persoane sc bucură dc aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii cctăţencşti, la fel cu ceilalţi cetăţeni ai ţării în carc trăiesc”. Este o formulare cuprinzătoare, în conformitate totală cu Constituţia ţării, cu legislaţia naţională. ■

A D E V A R U L de Ciuj

D I I B l I Z E I T A T E CLL'J-NAl’OC'A: luni-vineri 8-!6;fcimt>i(a 9-14; tel/fax 19-73-04; MJHREDACŢIATLRl) A: i lr% M MZ luni-vineri 8-16; Ici/fax 31-43-23; SUHRIiDACŢIA DKJ: luni-vineri S-16; Ici/fax 21-*ft-75. î luni, 16 septembrie 1996 ( 6

S O C I € T f l T € i « f r

D C

A S I G U R A R E

R C R S I G U R R R C

S ucu tsa ia Clui

P ia ţa Mihai V itează , nr.33

tel/fax: 0 6 4 /1 3 0 4 6 5

&

t f .w ~*ix •

s S # <(100726)

C u m p ă ră m so c ie ta te d e p ro d u c ţie , d in a n u l 1994, a v în d ca p r o f i l d e a c tiv ita te ş i p a n ifica ţia .■ C o n d iţii: so c ie ta te a re sp e c tiv ă s ă fii

fă c u t num ai p ro d u c ţie , nu ş i com erţ.

Relaţii la tel. 064/24.13.57

P R I N Ţ1 c

tel/fax:137523432680

_ r i s - AMD/133S \ 8 6 2.450.000» ^ A U U Lei +TVA+TVA4 MB RAM = 26,5 USD.P E I1JJ Ol MONITOR

HDD850

3.063.300 LEI +TVA

i S u c u r s a la j u d e ţ e a n ă J llHEC COMAT J C .E .C . C luj ■ vrnde

‘ angajează in fo rm atic ian

'Relaţii la telefon: 19,85.18 şi 19.68.13\[ . _____ ________ ;_______ _________________________£ 3 62494 |j

-ARACET-3990+TVA ; ■PRODUSE CAUCIUC -ECHIPAMENT PROTECp

Calea Floreşti nr.2, bl.AlC (lîngâ Calvaria).

Tel. 018623250.

Consiliul Locala I m unicip iu lu i C luj-Napoca

str. Moţilor, nr. 1-3

anunţăorganizarea licitaţiei penlru valorificarea de

bunuri scoase din funcţiune nedemolate, aparţinînd imobilelor situate în Calea Turzii nr. 10,12,14. : : ■

Licitaţia se va ţine în data de 20.09.1996 orele 10°°, Calea Tur/ii nr. 10.

La licitaţie pot participa persoane fizice sau juridice care au posibilitatea de a demola, transporta şi curăţa terenul aferent acestor imobile în termen de o lună de la data semnării contractului.

Preţul de pornire a licitaţici pentru materialele rămase nedezmembrate în imobilele situate:

- în C. Turzii nr. 10 este de 1.146.800 lei.- în C. Turzii nr. 12 este de 8.990.300 lei.- în C. Turzii nr. 14 este dc 5.513.880 lei.

Cota cheltuielilor de participare este de 1 mii, lei pentru fiecare imobil şi se va achita la caseria Consiliului Local, str. Moţilor nr. 1-3.

Menţionăm că termenul limită de depunere a cererilor şi a cotei cheltuielilor este de 19.09.1996.

Relaţii la sediulD.A.I.S., B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 108, te l 19.18.81.

' ______________________ (763549)

99Fundaţia Cultural

Ecologică "Maramureş U n iv e rs ita te a "B o g d a n

V o d ă 99 C lu j-N a p o c ao rg a n izea ză co n cu rs d c a d m itere în z i le le d c

19-20 se p tem b r ie la:

F a c u l t a t e a d e M a n a g e m e n t

Curs de zi şi f.f.şi • " / ' ... '

F a c u l t a t e a d e D r e p t

Curs de ziînscrierile se fac la sediul Universităţii, B-dul 21

Decembrie nr. 131 ClufNapoca între orele 8,30- 18, zilnic; între orele 9-14, sîmbătă si duminică.

T e l . 4 1 1 1 7 0 Ş i 4 1 1 1 4 3 . m )

UNIVERSITATEA DE VEST 'VASILE GOLDIŞ" - ARAD

o r g a m z e a z a

c o n c u r s d e a d m i t e r e

19-20 sept. -Facultatea de Drept,curs de zi şi f.f. Tel. 057 - 256391

21 sept -Facultatea de Marketing - Comerţ,curs de zi şi f.f. Tel. 057 - 230416

19-21 sept -Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, curs de zi şi f.f. Tel. 057 - 254108

21 sept -Facultatea de Ştiinţe Umanist -Creştine,curs de zi, cu specializările :- istorie - engleză- istorie - jurnalistică, Tel. 057 - 230394

22 sept - Facultatea de Medicină Generală,curs de zi Tel. 057 - 230201

22 sept - Facultatea de Stomatologie,curs de zi Tel. 057 - 256391

22 sept - Şcoala Postiiceală de Tehnică Dentară, curs de zi Tel. 057 - 256391

Inform aţii la telefoanele menţionate în dreptul fiecărei facultăţi; y l760522)

O F E R T A D E T O A M N A5x86-133 MHz, 256 K, 4M B, HDD 850 MB,

Monitor 14” SVGA color LR, NI,

PRET 3349.000 LEI |(cu T.V.A. încins)

Preţul fiecărui sistem include şiImprimanta format A3y(9 ace, 110 eps, compatibilă EPSON, IBM)

POLICOM COMPUTERS s.a. TelTFax: 064 -152006,064 - 413492

U.M. 01596 Dejanunţăorganizarea lic ita ţie i publice pentru

achiziţionarea cantităţii de 21 tone carne porc şi vită conf. STAS 2443/74 şi 2713/74;

O Salam = 4 toneCaietul de sarcini şi documentele pentru lictaţie

pot fi obţinute de la sediul unităţii, telefon 21.17.98. Termen limită dc depunere a ofertelor este 26.09.1996 ora 10.

Licitaţia va avea loc la sediul unităţiiîn data de 27.09.1996, ora 10™ '

____________ ■ _________________ __________ (362565)

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume în continuă

mişcare?In form aţiile p e c a r e le g ă s iţ i

în p a g in ile z ia ru lu i n o s tr u v ă p o t sa lv a !

SC LIBERTATEA SA

BIROURI "ALEXANDRA”, noi 0

confortabile 0 -design plăcut 0

ideale pentru elevi şi studenţi, 0 . preţ accesibil 0

M a g a z in u l n o s tru d e p r e z e n ta r e d e p e str.

G ă rii, nr. 2 1 , p o a te f i v i z i ta t d e tu n i p în ă j o i

în tre o r e le 8 -1 6 , ia r v in e r i în tre o r e le 8-14.■ . (362568)

INTERBANDS MARKETING

% DISTRIBUTI0NSRL Distribuitorul Mars incorporated în România angajează la Filiala Cluj,

^D irector d ev în zări*în condiţiile:• vîrstă 25-30 ani• studii superioare• experienţă în domeniuOŞANSĂUN1CÂ PENTRU DUMNEAVOASTRĂ DE A INTRA ÎN RlNDURILE CELUI MAI PUTERNIC DISTRIBUITOR DE PRODUSE DE LARG CONSUM.

Trimiteţi C. V. pe adresa b-dul Muncii nr. 14, Depozit S.A.D. A. Cluj-Napoca .

în atenţia d-l Florin Bujor. 558)

Juni, 1 6 sep tem b rie 1 9 9 6 PUBLICITATE CLlIJ-NAr(X'A:luni-vincri 8-16; sîmbătă 9-14;(rf/Iax 19-73-04; SUBRKI)A(7ţlAT[JRI)A;# luni-vineri 8-16; tel/fax 31-4M3; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/fax 21-60-75. §

A D E V A R U Ld e C l m

*

Prim aria m unicipiului De|anunţă scoaterea la licitaţie a unor terenuri

Jin strada Libertăţii, AL Szopos, N. Titulescu, în vederea concesionării pentru construcţii. Activităţile propuse, taxele minime anuale şi

alte precizări sînt conţinutc în documentele de

primăriei Dej, camera 40, începînd cu data de 23 septembrie 1996, între orele 10-14.

Licitaţia va avea Ioc în data de 1 octombrie 1996, orele 10, Ia sediul primarei Dej, sala

mică de şedinţe.Ofertele se vor primi pînă La datade 30 septembrie 1996, orele 14.

• (341344)

ALEŞD - BIIIOR ROMÂNIA

TEL.: 059/341818

PREMI E CAMIOANE• CONFECŢIONARE PRELATE NOI- MODIFICĂRI ŞI REPARAŢII PRELATE FOLOSITE ;• VÎNZĂRI SISTEME DE FIXARE A MĂRFII• VÎNZĂRI ACCESORII PRELATĂ ŞI CABLURI VAMALE

Inspecţia Teritorială pentru cazane, recip iente sub presiune şi insta la ţii

de ridicat (ISCIR) Clujstr. Năvodari nr. 2, angajează:

□ contabil - studii medii□ muncitor - şofer categoria BI C

Relaţii la sediu şi telefon: 19.51.12sau 43.15.84 (36,4t)Iî)

"ROMVELO" Luduş $.A.Str. 1 Mai nr. 40, jud. Mureş, România Fax:065-163515Telefon: 065-411303, 411305 - desfacere

Pentru activitatea de hidroizolaţii S.C. ROMVELO S .A ., din Luduş vă oferă produsul I D D R O I Z O F L E X împreună cu soluţia P S 7 .

GARANTĂM o calitate excepţională a lucrărilor de hidroizolaţii la preţuri avantajoase.

Numai în luna septembrie, societatea vinde cu plata în rate utilajele agricole din gama sa de fabricaţie, combinatoare cultivator, GDL 3,2; Pluguri PL 3 P, PL 3 Ţ, PL 2 P, grape cu colţi ficşi şi reglabili. Dobîndă Ia cursul zilei. (760498)

V IN Z A R IC U M P Ă R Ă R I

• Agenţie imobiliară. Tel 41-12-32. (360596)''

• Vînd bolţari pentru construcţii 20x20x40,35 mc. Tel.018-62-36-68. (351346)

• Cumpăr motor VW tip 251 capacitate cilindrică 1600, turbo diesel, garanţie 6 luni. Tel. 41- 43-64 41-43-65 între orele 8-16. (351350).

• Vînd chioşc alimentar, dotat, vad' bun, Gheorgheni. Tel 43-80-40.(360534) ,

• Vînd calorifere fontă, avantajos. Tel .063/36-52-51. (360599)* '

• Vînd birou de copiat acte, xerox. Clientelă asigurată. Tel19-14-34 (360612)

• Vînd teren de casă cu acces la apă, gaz, lumină. Sat Sînicoara, comuna Apahida, str. Cîmpului nr. 16. (360598) ‘

• Vînd ap artam en t 2 camere central ultrafinisat, garaj, telefon. Informaţii la leii 19-62-19. (351387)

• V înd u rgen t apartam en t 2 cam ere confort II în Gheorgheni. Informaţii,tel 018/62-37-61. (360497)

• Vînd ap a rtam en t 3 camere cu telefon, TV cablu, parchetat, faianţat, lemnărie nouă, mobilat, 58 milioane negociabil. Inform aţii la tcl 42-68-16 după o ra , 19. (360546)

• Vînd garsonieră. Str. Migdalului n r. 22 , ap. 29 Gruia, după o ra 16.(360565)

• Vînd ap a rtam en t 2 camere ultracentral. Tel 13- 51-25 orele 16-19 (360622)

• Vînd apartament 3 camere decomandate str. Unirii nr. 4 etaj 3. Tel. 14-89-60 după ora 17: (351223)

• Vînd garsonieră str. Cemei nr. 2 ap. 58 orele 10-12; 18-20. (351249)

• Cum păr, garson ieră , apartament 1 cameră. Plata pe loc. Tel. 19-37-16 (351337)

• Vînd urgent apartament cu 2 -cam ere u ltra fin isa t B-dul Nicolae Titulescu nr. 36 etaj 2 preţ 40,000 DM. Informaţii la tel. 15-95-30 după ora 16. (351344) ' ■ '. ' • Vînd apartament 2 camcre

Calea F loreşti nr, 1 etaj 5 nefinisat, preţ convenabil. Tel. 15-20-86. (351359)

• Vînd apartament 3 camere în comuna Baciu, str. Nouă nr. 699 bl. E ap. 4 (351366) '<■

• Vînd garsonieră confort 3 str. L. Rebreanu nr. 40 ap. 20 orele 17-20 (351393)

• Vînd apartam ent cu 1 cameră finisat str. Bucegi nr. 2B bl. X5 ap. 4 (351420)

• Vînd urgent două camere u ltra central. Tel. 13-26-39 (353502)

• Vînd urgent apartament două camcre, confort unu, str. Teleorman nr. 52 bl. TI4 sc. 6 . ap. 64, cu acoperiş, ca rtie r Mărăşti. (353597) .

• V î n d urgent casă cu grădină. Slr, C. Nottara nr. 12. Informaţii tcl. 15-17-51 (353647)

v • Vînd îcren 701 mp în Aiud str. Ştefan ccl Marc nr, 3. Relaţii la tel. 058-/86-11-96 (353655)

• Vînd garsonieră confort I în cartier Gruia. Tel. .13-03-21 (353659)

• ' Vînd garsonieră în Gheorgheni pe str. Albini; Tel.’ 14-53-32 (353662)

• Vînd apartament 2 camere fin isat str. Tulcea; preţ 45 milioane lei. Relaţii tel.' 14-91-88 orele 11-18 (353664) ; ’ .

• Vînd 5800 mp teren intravilan în Floreşti. Tel. 19-62- 46 (353667)

• ; Vînd urgent apartament 3 camere cu faianţă, gresie, tv cablu. StT. Tazlău nr. 5 bl.' C13 sc 2 ap.. 39 (353688)

• Vînd garsonieră Zorilir str. R apsodiei^ nr. 11 ap. 51 negociabil. Vizibil zilnic orele 17-20 (353690)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort I; Mănăştur. Tel- 13-55-92. (360336)

• Cumpăr garaj zona str. Năsăud sau Dorobanţilor. Tel 41- 10-3,0 seara. (360407) ■ ; '

• Vînd 2 camere convenabil, în G rigorescu. Tel 19-47-75. (360447) \

• Vînd urgent apartament 3 camere, îm bunătăţit, str. Jean Jaures. Tel 13-22-26. (360502)

•. Vînd 3 camere parter cu telefon, TV cablu, Zorilor. Tel 12-85-39. (360542) .:! V -

• - Vînd casă cu grădină în Andrei Mureşanu. Tel 14-80-70. (360564) ’

• Vînd/schimb apartament 2 camere cu garsonieră. Str. Peana nr. 11, ap. 20, tel 16-80-42 orele 16-20. (360572)

-• Vînd apartament 3 camere parchetat, telefon internaţional,- Portal , str. Băisoara nr. . 7. Tel 16-85-86. (360577)-

• Cumpăr urgent apartament 1 sau 2 camere, lei/valută. Tel 16-96-21. (360619)

• Vînd Honda Civic CRX l,6i 16 V gri an 1986: Informaţii telefon 43-15-62 sau 018/62-35- 59.(360512)

• Vînd Talbot Solara, accidentat cu talon. Tel 43-80- 40. (360535)

• Vînd Fiat Croma diesel fabricaţie 1986, înmatriculat, 11 milioane lei. Tei 23-16-92 ora 17-22. (360544)

Vînd frigider Arctic preţ convenabil. Tel.. 19-66-58 după ora 19. (351388)

•; Vînd urgent turn Sony. Telefon 14-44-70. (353512)

• Vînd placă 586 la 100 MHZ şi Kit multimedia. Tel. 16- 57-95 (353677)

Vînd tractor U 445 L din 1988. Tel. 17-20-59 după ora 16 (353649).

; • .Vînd drujbă nouă. Tel 42- 50-29. (360543)- • Vînd mobilă de sufragerie an 1920. Tel. 42-52-22 (353646)

S C H IM B U R I D E L O C U IN Ţ Ă

Citiţi zilnic

ADEVĂRULde Cluj

V i n z a r f - c u m p â r â r fapartamente-case, terenuri prin

P R I M O R D I A L- str.Braşov nr.44, «

tel. 147897, orele 10-17.1

S.C. O N E S T O S.R .L.C A S Ă D E A M A N E T

în incinta R estaurantului ţ”Fetiţele Vieneze”, §

str. M em orandum ului nr. 13 Tel. 19-59-66

• Dau chirie locuinţă. Tel. 13-41-07 (351257)

• D au în ch irie u ltracentral casă 2 camere, depend in ţe , te lefon , p la ta anticipat valută. Tel. 19-50- 81 (351378)

• Dau în chirie vilă în G rigorescu pe termen lung. T el. 13-45-19 şi 18-18-91 (353666)

ATTERSEEAGENŢIE IMOBILIARĂ

vînzări, cumpărări, închirieri

str. Brăncuşi nr. 85, ^ tel. 146595 $O

o ra r: 9 - 1 5 ”

CASA DE AMANET Oferim împrumuturi

• Schimb apartam ent 2 cam ere în G rig o rescu + diferenţă, cu casă singur în curte: Tel. 14-01-67; 42-07- 64. (351401)

. • S ch im b 'apartam en t 2 camere fin isat, etaj 2 , str. C împului, expunere sud cu apartament 3-4 camere, Grădini Mănăştur, Plopilor Vechi. Suport diferenţă. T el: . 13-87-02 (353385)'

ÎN C H IR IE R I

• înch iriez apartament în Grigorescu cu telefon, plata în valută Tel. 19-78-65. (351353)

• Dau în chirie garsonieră confort 1 mobilată, cu telefon, în Zorilor plata în valută, avans pe 6 luni; Tel. 12-76-32. (351368)

• Dau în chirie garsonieră. T e l 17-04-94 (353641)

• închiriez casă în Floreşti. Tel. 19-83-81 (353668)

• dau în chirie apartament 4 cam ere zona centrală, u ltra f in is a t, nem obilat, cu te lefon . T elefon 14-60-81. (360569) • :

• Dau chirie apartament mobilat în- A. Mureşanu,^valută. Tel 19-86-78. (360580) ■

• ■ A n g a jăm a ju to r m agazioneri şi v înzătoare . R e la ţii te l 14-77-64 sau firmă, str. N. Titulescu nr. 18. (360460)

• SC In terb rands SRL M a rk e tin g D is tr ib u t io n d e p a r ta m e n tu l W rig ley angajează agent comercial. C o n d iţii: p e rm is de co n d u ce re , m aşinăpersonală. Inform aţii tel 41- 66-27. (360617)

• Vînd VW Golf I 1980 vam a a c h ita tă , p re ţ 4.999.999 lei. Tel. 42-50-29. (35.1352)

• Cum păr Dacia 1300. O fer 4,5 milioane. Tel. 13- 55-41 (353614)

• Vînd Fiat Ritmo turbo diesel 1986. T el 063/21-37-89. (351345)

• Vînd Dacia 1320, certificat de înmatriculare, an fabricaţie 1989. Tel. 41-08-13 după ora 16. (351355)

• Vînd Citroen BX 11,5 viteze, 1988. 6000 DM. Tel. 42- 50-77 (353484) ' .

• Vînd Renault 11 GTL fab rica ţie 1984, cu carte , înmatriculat 12 CJ excepţional, preţ 6 milioane. Tel. 19-83-81 (353530.) -

; • Vînd Volvo 440 GTL 1989, înm atricu la t, 9800 DM ncgociabil. Tel. 19-51-35; 19-69- 11 (353669)

• Ofer chirii. Tel. 14-98- 86 (020476)

• Caut chirie. Tel. 14-98- 86 (020479)

• Dau chirie locuinţă. Tel 19-39-89 (360585)

• Caut chirie urgent. Tel 19-39-89. (360586)

• ” Caut chirie valută. Tel 16-58-10. (360222)

• Caut chirie valută. Tel 13-41-07. (360406)

• Caut de înch iria t apartament 2-3 camere. Tel 14- 46-83. (360558)

• Caut de închiriat garsonieră sau gazdă. Tcl . 41-45-58, (360559)

• Intcrmediem chirii. Tel 19- 09-28. (360588)

• Dau chirie locuinţă. Tel 19- 02-81 (360621)

• Studente străine căutăm un apartam en t patru camere mobilat, telefon, plata în. valută anticipat. Vă rog sunaţi între o rele 12-18 tel. 43-82-33. (351214)

• Pretenţios, caut chirie casă mare nemobilată. Tel 43-05*37. (360449)

• ■ -Caut de închiriat g arson ieră . T el 19-12-75. (360526) ;

D IV E R S E

• Caut spaţiu comercial pen tru înch iria t. C ondiţii m inim e, p a r te r , şi acces auto direct. Vînd Dacia 1410 combi an 1989. Tel. 41-31- 60 în tre o re le 11-17 (353616)

* A genţie im obiliară. Tel. 14-98-86 (020472)

• T ransport marfă. Tel. 14-67-36. (350856)

* Apullum Impex SRL O ra d e a co m erc ia liz ează c o n ta in e re PVC -şi o ţe l, p e n tru gunoi m enaje r, de stradă , lăzi pentru nisip, etc. Tcl. 059/41-19-71 orele 14- 16.(351363)

• - Angajăm vînzătoare şi chelneriţe maxim .35 ani. Tel. 41-41-12. (351385) ' :

• S ocie ta te com ercială angajează agenţi comerciali şi vînzători tonetă. In terv iu l va avea loc luni, 16.09.1996 între orele 14-17 la sediul firmei din str. Emile Zola nr. 2 (351396)

• SC Conis SRL, organizează . selecţie de1, v înză to ri şi v înzătoare pen tru m agazin alimentar, absolvenţi ai Liceului Economic. Cererile însoţite de curriculum vitae se vor depune la magazinul din slr. Bariţiu nr. 14. Telefon 19-49-15 (353388)

■ Angajăm ingjncr electronist tînăr, cunoscător limba maghiară. Prezentarea se face personal în 21 09.1996, o re le 10-12, curriculum v itae , str. I. C. Brătrianu nr. 16 ap. 3A (353505)

• Sucursala . 2 , 1 Teleconstrucţia Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca str. G. Bilaşcu (fost Republicii) nr. 107 angajează şo fer poseso r carnet de conducere ca tcg o a riile D-E (transport persoane). Informaţii tel. 43-16-99 (353596)

• SC Provagazo Comexim- SRL, anunţă cum părătorii că începînd cu data de 15 octombrie 1996 preţurile vor fi m ajorate cu p înă la 50% (353617)

• Angajăm tîmplar pensionar. Tel. 13-79-95 (353644)

• Solicit îm prum ut. Tel. 15-53-36 (353469)

• Ofer împrumut. Tel. 12-29- 72 (353466)

. A D E V A R U L DIVERSE luni, 1 6 septembrie 1 9 9 6 (V)

în conştiinţa publică pericolul pc carc îl reprezintă, pentru viaţa de ca fiind cele mai importante, cele legate de: pe planeta noastră, distrugerea stratului de ozon stratosferic de către ; • importanţa ozonului pentru protecţia vieţii pe Pămînt şi reacţiiemisiile de substanţe chimice şi de a sensibiliza populaţia cu privire chimice de sinteză şi distrugerea stratului de ozon ;la necesitatea protejării acestuia - a ţinut să precizeze, pentru cititorii ; • efectele distrugerii stratului de ozon asupra plantelor şinoştri, domnul C. SAMOCHIŞ, inginer şef al Agenţiei de oamenilor, efectele creşterii radiaţiei UV - B;Protecţia Mediului Cluj. • tehnologii noi (recuperare, reciclare, regenerare a substanţelor

Problema prezintă importanţă atît pentru faptul că ea incită ce epuizează stratul de ozon) şi substanţe compatibile nepoluante, industria să adopte tehnici de producţie care să conducă la protejarea ce pot înlocui freonii din instalaţiile frigorifice; : - - • stratului de ozon, dar şi pentru faptul câ publicul, constituindu-se în • inventarierea surselor de poluare cu substanţe care epuizează grupe de consum atori conştien ţi, va face presiuni asupra stratul de ozon; •. . - ' , producătorilor şi a organismelor de decizie, pentru ca aceştia să • controlul şi detectarea emisiilor accidentale de CtC. ofere produse sigure pentru sănătatea mediului - a mai subliniat Au fost, de. asemenea, reţinute propuneri care să stimuleze

în fiecare an, la 16 septembrie, comunitatea internaţională interlocutorul nostru. măsuri în domeniu la nivel judeţean şi naţional, sărbătoreşte, prin manifestări specifice “Ziua Internaţională Zilele trecute, Agenţia dc Proiecţia Mediului Cluj a organizat Punctul de vedere al Agenţiei de Protecţia Mediului Cluj, privind Protecţia Stratului de Ozon".-Declararea oficială, de un simpozion pe, accastă temă, la care au participat specialişti exprimat în cadrul simpozionului, este că reechilibrarea mediului către Adunarea Generală a ONU (prin rezoluţia sa nr. 49/114 din consacraţi de la institute dc cercctare din CIuj-Napoca şi Bucureşti nu poate fi tăcută prin tehnica reconstrucţiei ecologice, în ciuda19 ianuarie 1995) a acestei zile care marchează adoptarea, la 16 (ITIM CIuj-Napoca, Institutul .de Cercetări B iologice Cluj, teoriilor care propun această măsură salvatoare. In final, un aspect septembrie 1987, a Protocolului de la Montrcal privind substanţele ZECASIN - B ucureşti, IC PIA F), cadre universitare de la foarte.important ce trebuie reţinut este acela-că nicăieri în lume care epuizează stratul de ozon, se înscrie pe linia eforturilor pe- Universitatea “Babeş-Bolyai” şi Universitatea Tehnică, ingineri, nu s-a reuşit t> reconstrucţie la ;parametri naturali iniţiali ai care comunitatea internaţională Ic face în scopul rezolvării, unei specialişti în tehnologii de înlocuire a substanţelor ce epuizează ecosistemelor, ci doar o aşa-numită “cosmetizare” (de aproximativ probleme dc interes mondial şi de maximă actualitate. Prima stratul de ozon cu substanţe nepoluante, de la SC “Tehnofrig” SA, 15-20 %), ceea ce ne obligă, pe fiecare, să păstrăm şi să protejăm sărbătorire a avut loc la noi în 1995, an în care s-au.împlinit 10 SC “Napolact” SA, Reprezentanţa “Arctic” - Găeşti, SC “Prodcom” mediul, înainte de a-1 deteriora. Contracararea unor practici ani dc la adoptarea: primului acord internaţional în domeniu şi Cluj, SC “FARMEC” etc. Au mai participat colaboratori ai Agenţiei invazive asupra mediului este nu numai costisitoare, dar', adesea, anume Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon. de Protecţia Mediului Cluj, reprezentanţi ai Regiei Autonome "tardivă, pierderile sînt imposibil de recuperat, iar degradarea

Ziua de 16 septembrie, “Ziua Internaţională privind Protecţia “Apele Române” Cluj şi ai Regiei Autonome Judeţene “Apă-Canal”. mediului - ireversibilă. : ^ d i ­stratului de Ozon” , reprezintă o ocazie potrivită pentru a aduce Au fost dezbătute probleme de actualitate, dintre care s-au detaşat, M ic h a e la BOCU

Europa şi şcolile româneşti de jurnalism■ Sub acest generic, la Bucureşti a avut loc, în zilele de

12-13 ..septembrie ac., un seminar inclus în proiectul European Reporter finanţat prin programul Phare al Uniunii Europene'. De fapt, seminarul a încheiat un amplu program pentru jurnaliştii români, iniţial de către Delegaţia Comisiei Europene în România, îri colaborare1 cu guvernul. României şi organizat de Talltree Consultancy (Olanda), împreună cu organizaţii neguvernamentalc româneşti, precum Centrul de; Informare Europeană şi Centrul pentru Jurnalism Independent, ambele din Bucureşti. într-o etapă anterioară, în cadrul programului European Reporter au fost selecţionaţi 60 de jurnalişti din presa scrisă şi audiovizuală din întreaga ţară, care au participat la un curs despre Uniunea Europeană, urmat dc vorishop-uri specializate. în mai 1996, 12 dintre aceşti jurnalişti ău efectuat o vizită dc studiu la Bruxelles şi Amsterdam.

Revenind la seminarul amintit, trebuie spus că acesta a avut un program dens şi variat, racordat la nevoile

actuale ale jurnalismului românesc. Moderatorii dezbaterilor au fost doi excelenţi scriitori şi jurnalişti; prof. dr. JAN WERTS (Olanda), jurnalist specializat în probleme europene şi'acreditat la UE, cadru didactic asociat la Academia dc Jurnalism din Tillburg (Olanda), şi prof.

, univ. dr. MIHAI COM AX, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti. Dar cei doi nu âu fost doar simpli moderatori, ci şi-ati asumat şi rolul unor. conferenţiari avizaţi. Astfel, în prima zi, dr, \VERTS a ţinut expunerea Instituţiile europene: organiza re, semnifica ţii, mecanisme decizionale (în carc a arătat şi etapele necesare în vederea asocierii unor ţâri: inclusiv România - la UE), iar profir. MIHAI COMAN a ficut o amplă expunere privind Rolul şcolilor dc jurnalism' din România, insistînd pe corelaţiile dintre jurnalismul românesc şi cel european, ca şi pe învăţămîntul jurnalistic şi procesul de modernizare a presei româneşti. în dezbaterile care au urmat, participanţii au subliniatnecesitatea profesionalizării .jurnaliştilor, prin armonizarea programelor din facultăţile

de jurnalism cu imperativele practice imediate.Seminarul a continuat cu expunerea dr. WERTS,

Premise şi dileme pentru realizarea Uniunii Monetare Europene, urmată de cea a lui MIIIAI COMAN. O privire asupra diverselor filosofii privind învăţămîntul jurnalistic şi asupra diverselor tipuri dc şcoli dc jurnalism din . Europa. Foarte interesante au fost şi intervenţiile CONSTANŢEI CHIRILESCU, director de programe la Centrul pentm Jurnalism Independent, care a relevat facilităţile oferite jurnaliştilor români şi formatorilor în jurnalism de către instituţia la care lucrează, precum şi ale altor doi invitaţi: IULIAN TÂNASE, coordonatorul programului Replica din cadrul Clubului Europa (club administrat de Centrul de Informare Europeană din Bucureşti), şi LAUR TĂNĂSESCU, directoml Clubului Europa (care a anunţat iminenta apariţie a unui săptămînal' studenţesc pentru toată ţara, al cărui titlu nu a fost încă dcconspirat). • x

în cadrul seminarului au intervenit în discuţii: confuniv.dr,VICTOR VIŞINESCU, decanul Facultăţii dc‘ Ziaristică din cadrul Universităţii ’ÎIyperion” (Bucureşti), lect.univ.BRÎNDlJŞA ARMANCA, şefa secţiei dc

Jurnalistică de la Facultatea de Litere şi Filosofic a Universităţii de Vest (Timişoara), Icct.univ. ADRIAN DINU RACII1ERU, prodecanul Facultăţii de Jurnalistică din cadrul Institutului de Studii şi Educaţie Permanenţă ’Tibiscus” (Timişoara), lect.univ. LUCIAN IONICĂ, de la Facultatea de Ziaristică a Universităţii "Banatul”, MMAELA POPOVICI, din partea Universităţii ”A1. L Cuza” din Iaşi, precum şi semnatarul acestor rînduri, reprezentînd Departamentul de Jurnalistică-al Facultăţii dc Ştiinţe Politice, Administraţie Publică şi Jurnalistică din CIuj-Napoca.

\ • N-aş putea încheia prezentele rînduri Iară a sublinia contribuţia adusă în reuşita seminarului de către ALEXANDRU ULMANU, managerul din România pentru European Reporter, FRANCISK VASAS, CRISTINA HANGANU şi alţi colaboratori: Dacă ar fi să găsesc o formulă pentru a sintetiza concluziile acestui seniinar, ea ar putea fi constituită din următoarele cuvinte tipărite într-un manifest revoluţionar de la 1848: "Acela care nc-ar tăia limba din gură ar fi mai puţin tiran decît acela care ne-ar opri a învăţa şi a serie spre a nc comunica ideile cu aljiF. Ilie RAD

PUBLICITATE■ Caut femeie serioasă pentru

îngrijire bolnavă, pentru schimb noaptea între orele 22-7, schimb ziua 7-16. Tel 15-55-90. (360496) V ’. • Numitul Lazar Jeno Istvan, cu domiciliu necunoscut este rugat să se . p rez in te ~1 la Judecătoria Cluj, în data de 24 septembrie .1996, orele 8 , sala nr' 122 în dosar 7083 în acţiunea de d iv o r ţ-c u -L a z a r Agnes. (353601) ‘ . :

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Ţidor Pavel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extinderea locuinţei şi garaj în str. M orarilor nr. 3, CIuj-Napoca. E ventualele sesizări, sugestii se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (360524)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Cu nemărginită durere în suflet aducem la cunoştin ţa tu tu r o r 'c c lo r care au cunoscut-o şi iubit-o că a trecu t în nefiin ţă în ziua de 13.09.1996 iubita noastră m am ă, bunică şi s tră b u n ic ă , BĂLAN MARIA, în etate de 90 ani. După slujba religioasă care are Ioc azi, 16.09.1996, ora15, la Capela C im itiru lu i Mănăştur, va fi aşezată spre veşnică odihnă, după ritu l Bisericii Ortodoxe, în locul dc: vcei din C im itiru l

I Mănăştur. Odihnească-se înI pace alături de cei dragi, pc

ia rc o să-i în lîlnească în lumea unde a plecat. Rugăm pc hunul Dumnezeu să-i ia în pa/ă sitlleliil curat şi să-i dea un loc cît mai aproape de tro n u l Său. Fam ilia îndoliată. (360591)

• Cu adîncă tristeţe şi durere anunţăm încetarea din v iaţă a scum pei noastre mamă şi bunică, VIORICA D O JA , fostă educatoarc. Înm orinîntarca .va avea loc azi, 16 septembrie, ora 14, de la C apcîa C im itiru lu i din Cordoş, Cluj. Fiul Horea şi fiica Sidonia. (360594)

■■■- ♦ Cu cca m ai adîncă durere a inimii anunţ pc cei cc l-au.cunoscut şi îndrăgit că a încetat din viaţă, în data dc13 septembrie, iubitul meu soţ, BUDIŞAN VASILE. Înmormîntarea va avea loc în data dc 16 septembrie 1996 la C im itiru l d in . M ănăştu r, Capela veche, la orele 15. Soţia. (360603)

• Cu adîncă, durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre fiice, POPA ADRIANA, în vîrstă dc 20 ani. înhumarea va avea loc azi, 16 septembrie, ora13, dc la C apela Nouă a C im itiru lu i M ănăştur. Odihneaştc-te în pace, suflet cu ra t. Fam ilia îndoliată. (360609)'

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a doamnei profesoare CĂPUŞAN DELIA MARIA. Cei carc au cunoscut-o şi iubit-o pot să o conducă pc u ltim ul d rum luni, 16 septem brie, o ra 15, dc la Capela Cimitirului Central. Soţul Laurcnţiu, fiul Tudor şi mama Iuliana. (360611)

• Cu adîncă durere î n ' suflet anunţăm încctarea din viaţă a MĂRIEI DORDAI, născută Ciplca, învăţătoare pensionară , dc 90 ani. înhum area dc la Capela vccltc din Cimitirul Mănăştur azi, 16 septembrie orele 13. Familia îndoliată. (360618)

• îm p ă rtă ş im m area durere a ing. L. Căpuşan, p e n tru p ie rd e re a so ţie i d ra g i. C onsiliu l de A dm inistraţie SC Unimct- CUG SA. (351407) <

• Un u ltim şi pios om agiu la tre ce rea în nefiinţă a soţiei colegului n o s tru , ing. L. C ăpuşăn- d ir e c to r M ark e tin g SC Unimet-CUG SA. Ing1. Gh.' C iurtin - d irector general SC U nim et-C U G SA. (351408)

• Sincere condoleanţe şi în tre a g a com pasiune colegului ing. L. Căpuşan, la decesul so ţie i d rag i. Ec. M itea L iv iu -d irec to r comercial SC Unimet-CUG SA. (351409)

• Sincere condoleanţe şi în tre a g a com pasiune colegului ing. L. Căpuşan Ia decesul so ţie i d rag i. Ec. Dine Ioan-director economic SC - U nim et-CUG SA.(351410)

- • Sincere condoleanţe şi în tre a g a com pasiune colegului ing. L. Căpuşan la decesul soţiei drag i. Ing. C hişu A d rian -d irec to r tehnic SC Unimet-CUG SA.(351411)

• Sîntem alături de d-I director ing. L. Căpuşan, în m om entele dc d u re re p ric in u ite de p ie rd erea soţiei d rag i. Serv . Marketing SC Unimet-CUG SA. (351412)

• Sîntem alături de d-1 director ing. L. Căpuşan, în m om entele de d u re re p ric in u ite de p ie rd e rea soţiei dragi. Serv. Financiar SC Unim et-CUG SA. (351413)

' • Transm item sincere condoleanţe familiei ing. L. C ăp u şan , în aceste clipe g re le ,la trecerea în nefiinţă a celei care a fost DELIA CĂPUŞAN. Fam . C hifu loan. (351414)

• Sincere condoleanţe bunului meu prieten şi coleg A d rian C oca, în aceste momente grele pricinuite de decesul ta tă lu i. Dumnezeu să-I od ihnească. Nino.- (351415)

, • Sincere condoleanţe fam ilie i Popa F elic ia , la trecerea în nefiinţă a soţului şi ta tă lu i , POPA G H EO R G H E. Fam ilia Floria. (360589)

• Sincere condoleanţe doam nei Popa Felicia din partea colegilor. (360590)

• Sintem- a lă tu r i de dom nul in g in er C ăpuşan Laurenţiu în marea durere pricinuită de decesul soţiei d ra g i. Fam ilia Dine.(360592)

• Cu inimile îndurerate ne luăm răm as bun de la cea care a fost nepoata şi verişoara noastră VIORICA DOJA. Să-i fie ţă r în a uşoară. Mătuşa Ana Drăgan şi Nuşca (360595)

• Sîntem alături cu toată d rag o s tea de - fam ilia M ucichescu în g reaua p ie rd e re su fe rită p rin d ispariţia d in tre cei vii a mamei, bunicii şi străbunicii lo r , MARIA BĂLAN, în etate de 90 de ani. O vom p u rta mereu în am in tire , pomenind-o veşnic cu drag. Odihnească-se în pace. Fam. dr'. A ndraşoni V ictor şi D oina M aria B oldur. (360597)

• S în t. a l ă t u r i dc fam ilia B udişan în m area d u re r e p r i c in u i t ă de m oartea so ţu lu i şi ta tă lu i j d ra g . L e n a S ă lă ja n . | (360601) 1

• Cu in im ile z d ro b ite I de d u r e r e a n u n ţă m j în c e ta r e a d in v ia ţă , a j b u n u lu i n o s t ru t a t ă ş i i b u n ic , B U D IŞA N j VASILE. Nu îl vom u ita f n ic iodată . M ery , M ihaela ş iO csi. (360602) j

, • N u î l vom u i t a * niciodată pe d rag u l n o s tru J ta tă şi b un ic , BUD IŞA N I VASILE. O dihnească-se în | pace. M ircea, A d rian a şi i L au ra . (360604) 1

• Nu- î l v o m u i ta n ic io d a tă p e s c u m p u l n o s t ru t a t ă ş i b u n ic , B U D IŞA N V A S IL E . O d ih n e a s c ă - s e în p a c e . N icu, A do lllna şi R ăzvan.(360605) .

• Cu in im ile zd ro b ite de d u r e r e a n u n ţă m în c e ta r e a d in v ia tă a b u n u lu i n o s t ru t a t ă şi b u n ic , B U D IŞ A N VASILE. Nu îl vom u ita n iciodată . Nelu, V ali, D an ş i A di cu fa m il i i le .(360606)

• Ne d e s p ă r ţ im cu d u re re de d rag u l, n o s tru f r a te , c u m n a t ş i u n c h i, Băieş G av ril (V ILA ) din T iocul de Sus, t r e c u t în lum ea u m b re lo r d u p ă o scu rtă şi g rea su fe r in ţă . D um nezeu să-l odihnească în pace. F ra te le loan cu fam ilia. (360608)

• C olectivul'G rupului Ş co la r T ra n s p o r tu r i CF CIuj-Napoca aduce un ultim o m ag iu ,ce le i ca re a fost p ro fe so a ra : DELIA CĂPUŞAN. Sincere co n d o lean ţe fam iliei îndoliate. (360610)

• Cu tristeţe şi adîncă d u re re ne a lă tu răm fa m ilii lo r M oldovan şi H ertl, greu încercate prin decesul dragei lo r DORINA MOLDOVAN. DIA, nu le vom uita. Cele mai sincere co ndo lean ţe şi în treaga noastră compasiune. Familia Eneşel Horea. (360623)

• Se împlinesc azi 9 ani de la incredibila dispariţie a celei care a fost MARIANA G RU IŢĂ , n ăscu tă Vasu. Pios omagiu. Un moment de reculegere fn amintirea ei. Familia. (360568)

• • M ulţumiri din inimi adevăraţilor oameni din UM 02565, prietenilor, rudelor şi tu tu ror cclor care au fost alături de sunetul meu greu în c e rc a t de trecerea în nefiin ţă a celui mai iubit so ţ, JAUCA DUMITRU. Soţia îndurerată. (360616)

Cu adîncă ■ tristeţe anunţăm încetarea din viaţi a scum pulu i nostru fi» SĂLĂJAN RÂUL EMIL învîrstă dc 22 ani, fost student al In s titu tu lu i Politehnic C lu j. înm orm în iarea vaavea loc m arţi la capela c im itiru lu i M ini$l»r' Fam ilia '

"(ţT^ luni, 16 septembrie f 996 SPORT A D E V A R U Ld e C l u j

a

i

U” şi C.F.R. “remize” preţioase în deplasare, neînvinse în şase etape! Unirea Dej- prima victorie!

l l iv iz i lN â ţ i (H ia lă : i lC F n t ! ia l I ( i

i f a p â în d o u a . . . " r e p r i z e "Sîmbălă s-au disputat şase partide, duminică trei. Motivele sînt

ştiute: programul încărcat al participantelor la “europene” (chiar mă mir că n-a jucat duminică şi Rapidul). O etapă în care mînjii lui Marian Bondrea au “luat-o pe coajă” şi au predat jilţul şefiei “ortacilor” lui Miron Cozma, victorioşi ataşă 111 partida cu politelmiştii de pe Bega; respectiv, una în care “U” prin “remiza” reuşită în faţa colegilor din capitală continuă să rămînâ neînvinsă. Mare bucurie, mare, în Ciuleşti, unde, în sfîrşit, Rapidul a obţinut prima victorie şi a predat “lanternă roşie” a clasamentului. Detalii despre-cele şase partide: ■ ~ /

• F.C. ARGEŞ - UNIVERSITATEA CRAIOVA 0-1. De multă vrane 11-am mai văzut pe micul ecran un meci mai încîlcit. Piteştenii s-au aruncat betbeceşte spre poarta formaţiei din Bănie, au dominat chiar autoritar repriza secundă dar au părăsit învinşi terenul. Pe contraatac,, craiovenii au fost mult mai aproape dc adevăr şi de finalizare, reuşind, în min, 45 să înscrie unicul gol al partidei prin UngnL ■ :- 'V - ■ " ■■ "

RAPID - A. S. BACĂU 2-0. Cîte un goi de repriză, marcate de Bolohan (15) şi Butoiu (63). După acel succes răsunător cînd au cîştigat pe Ghencea în faţa campionilor, băcăuanii au intrat într-un con de umbră, care persistă. Dc unde rezultă că accl 5-1 cu Steaua a fost tm “accident”... fericit. .. s . i ■

JIUL - “POLI” TIMIŞOARA 3-2. Meci aspru, de infarct, în Valea Plîngerii. Timişorenii au marcat trei goluri şi au părăsit terenul învinşi, fiindcă unul a fost... autogol, cel înscris de Trandu (24) în propria poartă. în min. 43 Guşatu a egalat iar după pauză Sâvoiu (63) a majorat_ scorul pentru timişoreni, amuţind frenetica galerie petroşeneană. în min. 68 lovitură de la« 11 metri pentru gazde: Cioabă trimite balonul în bară dar arbitrul C.Ene (Bucureşti) dictează repetarea loviturii pentru că un timişorean- pătrunsese in careu; de astă dată Cioabă transformă şi egalitate pe tabela de marcaj: 2-2 , spre marea răsuflare de uşurare a galeriei locale. Explozie... atomică m rîndul galeriei petroşenene cînd Cioabă (77) transformă al doilea penalty acordat Jiului şi scor 3-2, rămas pînă în final deşi politelmiştii s-au aruncat vîrtos spre poarta gazde tor în ultimele minute, beneficiind şi de faptul că Jiul rămăsese în 10 oameni, Cioabă încasînd al doilea “galben” transformat automat în “roşu” Dar cum Sfînta Varvara. patroana ortacilor, a fost de partea Jiului, partida s-a încheiat îri aplauzele unei galerii carc scanda fortissimo: “Faccţi loc, faceţi Ioc, Jiul c pe primul loc!*’ Cît o să mai tină minunile Sfintei Varvara?

• OŢELUL - DINAMO 3-1. Tofan (18), Ion Viorel (22) şi Maleş (53) au sancţionat prompt gafele din defensiva dinamovistă. A venit şuii in 69, cînd Dănciulescu execută un penalty, înscrie, dar arbitrul Adi,- m i Porumboiu decretează repetarea loviturii de la 11 metri pentru că un gălăţean pătrunsese în careu; Dănciulescu excculă a doua oară şi expediază balonul în bară... ratînd. Golul reuşit pentru dinamovişti în min. 76, de M. Ivan a fost tardiv, pentru că în ultimele .10 minute gălăţenii - cu un om în minus, Tofan recepţionînd al doilea “galben” - s-au apărat ermetic. Şi astfel liderul a capotat pentru a doua oară. Mai este timp berechet şi pentru alte înlringeri.

• FARUL - CEAIILĂUL 3-0. Scor forfait pentru constănţeni, replică dată fostului lor antrenor, Florin Marin, acum aflat în tabăra nemţeană. Goluri înscrise de Toma (35 şi 86) şi Barbu (38). Partida s-a disputat pe terenul de rugby şi pe... ploaie şi vînt Ca pe malul mării. ’ . - ' ’ ._ • SPORTUL STUDENŢESC - “U” 0-0: A doua “remiză” reuşită iii deplasare de trupa lui Dan Anca după cea de la Constanţa, plus victoria de la Bistriţa. “U” rămîne singura echipă care în D.N. încă n-a gustat (lin cupă înfrîngerii. Amănunte despre meci în cronică.

• F.C. BRAŞOV - STEAUA 0-4. Tornadă sub Tîmpa. Golurile date de Sorin llie (45 şi 67), Călin (50) şi Militam (53, din liberă).

• GLORIA - F.C. CHINDIA 1-2, S-a repetat "povestea" după meciul cu La Valetta. Scor stabilit în prima repriză prin golurile marcate de Radu Sabo (25), respectiv Vîrteş (31 şi 34, al doilea din penalty). , ’ ' - ... .

PETROLUL - F.C. NAŢIONAL 0-1. “Găzarii” sînt cu "fitilul stins". A înscris Albcanu (48). . ■ r ,

Victor MOREA ■

1. F.C. Naţional -2. Jiul Petroşani5. Dinamo Bucureşti4. Steaua Bucureşti 5 "U" Cluj-Napoca6. Chindia Tîrgovişte 1- Farul Constanţa

Oţelul Galaţi5. Universitatea Craiova

A..S. Bacău .... ,Sportul Studenţesc

12--Poli" Timişoara ^ F.C. Argeş Piteşti H: Rapid Bucureşti 15. Ceahlăul P. Neamţ .'6. F.C. Braşov /

Gloria Bistriţa ^ Petrolul Ploieşti.Etapa a Vil-a (20-21 septembrie): F.C. Naţional - Sportul Mmţcsc, Chindia - Petrolul, Steaua - Gloria, Universitatea Craiova •Dinamo, "Poli" Timişoara - F.C. Argeş, "1J" - Jiul, A.S. Bacău - firul, Ceahlăul -F . C. Braşov, Rapid - Oţelul. Dcci, derbiul etapei

^ibătă la Cluj-Napoca. _________ _ _ _ _ _ _______

Clasamentul -6 4 1 . 1 ' 9-6 136 . 4 1 1 9-5 136 4 0 2 11-6 126 4 0 2 - 11-8 126 3 3 ' 0 8-5 ‘ . 126 -4 / 0 2 7-6 126 3 2 1 10-4: 116 3 1 2 8-5 ,10 .6 ' 2 2 2 9-6 . 86 ' 2 2 . ■2 8-6 8 '6 2 2 ^ 2 , 8-9 86 2 1 3 13-13 .76 1 2 3 ” 5-7 ■5 /6 ’ 1 2 3 . 6-9 ,5. .6 1 2 3 2-7 56 1 1 4 7-16 46 1 0 5 4-13 36 0 2 4 6-10 2

Interes deosebit în jurul ' acestei partide, care âducea* faţă în faţă, pe terenul din Regie, nu numai două echipe1 studenţeşti, Un adevărat '

' “colocviu universitar”, ci şi două reale revelaţii ale acestui debut de campionat.Clujenii veneau la Bucureşiti fieînvinşi şi, aşa cum &-a văzUt, aşa au şi plecat, eii realizînd un rezultat de egalitate, dar, dc ce să nu recunoaştem, după o prestaţie subţirică din toate punctele de vedere. Doar Adi Truşcă s-a ridicat cu cel puţin două clase peşte evoluţia coechipierilor- ■ s ă i / ' demonstrînd aceeaşi constanţă âi cerebralitate în joc.

Sîmbătă însă clujenii s-au aflat şi sub o zodie norocoasă,.' ei reuşind să se întoarcă acasă cu un punct preţios, chiar dacă arbitrul central Gheorghe Constantin (Rm. Vîlcea), în virtutea celor, “cinci la sută

pentru gazde”, i-a amendat pe “alb-negri” clujeni cu un penalty inventat, iar Bogdan Andone (85) avea să trimită .balonul în bară, lă o lovitură liberă de la 18 metri, de asemenea inventată ' de “cavalerul (?!?) fluierului?. - : .

Pînă atunci jocul a fost

A cţiunile a lte rn ează 'd e la o . poartă'la alta: B. Andone (22)

intră inir-un unghi prea închis şi Mare reţine, pentru ca Mariş (27)

' să nu poată înscrie din 6 metri la capătul unei faze lucrate de

! Maier şi Coroian.A doua repriză i-a găsit pc

“ U ” - i ş t i i r ă m î n î n t o p• S portu l Sturienfc.se - “l?” 0 -0 •

oarecum echilibrat, cu un plus pentru gazde, care au încercat să-: şi valorifice avantajul terenului propriu. In min. 2, Dobre şutează din voie peste poartă, în min. 14; ex-”U”-istul Zanc, singur de la 8 metri, reia cu capul pe lîngă. Clujenii au prima ocazie prin Coroian îri min 20, dar şutul său de la marginea careului nu poate pune probleme portarului Nae:

studenţii din Regie mai aproape de gol. Min. 50:' C ioloboc

■ greşeşte o pasă la cen tru l' terenului, profită de ca Dumitru Florentin; dar-Mare iese salutar şi respinge. După 2 minute, Gheorghe Constantin acordă penalty la o'fază la care Truşcă

; nici măcar nu l-a atins pe B,: Andone: execută acelaşi Andone si Mare retine.

' Partida însă se încheiase înainte de a începe şi clujenii se îndreaptă spre cabine nu

, extraordinar de fericiţi. E bine cînd se ajunge să nu te mai bucure un rezultat de egalitate obţinut în deplasare.

“C en tra lu l” G heorghe Constantin a fost ajutat la linii' de Io s if O lab şi Ion Constantinescu.

Au evoluat formaţiile: “U” : Mare - Şandru (Dan Mugurel 77), Jula, Brătianu, Bănceu - M aier, C ioloboc, T ruşcă, Olariu (Predatu 67) r Mariş, C oroian ~ (M arca 8 6 ); SPORTUL STUDENŢESC: Nae - Păcleşan, Cărbunaru, Bunaciu, C ristea - Petre, Diniţa (Popa 77), Zanc, Dobre (Pădureţ 24) - Caram an (Dumitru 46), Andone. '

De la Bucureşti, pentru "Adevărul de

1 Cluj", Cristian BARA ■

D i v i z i c i n i c J e F o t b a

Gazdele 9 victorii, oaspeţii 4, plus 5 „remize”

Hotărît lucru şi pe scena secundă etapele devin interesante prin rezultatele înregistrate. Cine arfi crezut că „Bătrîna Doamnăva J i îngenunchiată acasă? Că Electroputere va trebui să se mulţumească doar. cu o „remiză”? Citind rezultatele etapei pot j i puse şi alte întrebări. înainte de a vă prezenta rezultatele etapei o „contabilizare” de ordin general: în cele 19partide ale etapei cu numărul şase, gazdele au obţinut 9 victorii; oaspeţii 4 iar 5 întîlniri s-au încheiat la egalitate: faţă de alte etape şi eficacitatea a sporit, fiind marcate 51 goluri (36 de către gazde), cele mai multe, 28,în seria a Il-a (unde a existat un echilibru mai apropiat în privinţa golurilor înscrise, oaspeţii reuşind 11 faţă de cele 18 ale gazdelor). Deci rezultatele etapei. >

SERIA I' P e tro lu l M oineşti - AS.

Ploieşti Danubiană 2-0, Foresta Fălticeni - Steaua Mizil 8-0, ' Metrom Braşov - Gloria Buzău 4-0, Metalul Plopeni - Dunărea G alaţi 0-0, Poiana Cîmpina - Precizia Săcele 1-1, Dunărea Călăraşi - Tractorul Braşov 1- 0, Rocar Bucureşti - „Poli” laşi 0-1, Cetatea Tg. Neamţ - Dacia Unirea Brăila 0-2, FC O neşti- FC Bucovina Suceava 3-0.

Clasamentul - ",

11. Met. Plopeni 612. Rocar Buc: ' 613. FC Oneşti ■ 614. FC Bucovina 615. Gloria Buzău 616. Cetatea Tg.N, 617. AS Ploieşti . 618. Steaua Mizil 6

1. Petrolul M.2. Poli Iaşi3. Foresta4. D.U. Brăila5 . Precizia -6. D. Călăraşi7. Metrom Bv.8. Poiana Cp.9. Dun. Galaţi10. Tractorul

6666666666

8-6 '10-319-39-412-96-9.7-4 -8-6 7-5 6-6

151412111110

5-6 7 •6-8 - 7 6-8 7 6-8 74-7 ■ 65-11 6 5-8 4 1-19-2

E tapa a V II-a (21 septembrie): Tractorul - Met. Plopeni, Precizia - D unărea Călăraşi, „Poli” laşi - Poiana, Steaua Mizil - Gloria Buzău, AS Ploieşti - Foresta, Dunărea Galaţi- Petrolul Moineşti, FC Bucovina- Cetatea, Dacia Unirea Brăila - Rocar si FC Oneşti - Metrom. -

S E R I A a l l - a ~ • C orv inu l H u n ed o ara - Minerul Motru 1-1. Deşi în 10 oameni din min. 40 cînd Ispas a părăsit terenul pentru două „galbene”, minerii motreni au deschis scorul în min: 61 prin

Âxinte care a transformat un penalty, hunedorenii reuşind sa egaleze în penultimul minut prin Mitrică, tot din penalty.

• E lectroputere C raiova -. CFR Cluj-N apoCa / 1-1. Dominare consistentă a gazdelor

'dar portaruL clujean Pâglişan a' fost imbatabil, Pe contraatac,

clujenii deschid scoru l p rin . Iepure (64), craiovenii reuşind egalarea zece minute mai tîrziu,

: prin Şoavă. Echipa feroviarilor clujeni rămîne singura echipă care încă n-a gustat'd in cupa înfrîngerii. Felicitări. '

• U.T.A. - Dacia Piteşti 2-3. Mare surpriză: „Bătrîna Doamnă” a pierdut în ograda proprie, deşi la pauză a avut avantaj de un gol, celînscris de Mănăilă (25). După pauză, trei goluri piteştene,

; marcate de Diţă (48), Badca,(64)şi Preda (80). Golul lui Radu George (89) n-a făcut decît să mai îndulcească ~ am arul

; înfrîngerii. ■■ , ^• Gaz Metan Mediaş - Gloria

Reşiţa 1-1. A doua „remiză” a medieşenilor acasă şi n ic i.o victorie. Lungu (28) a deschis Scorul pentru gazde, Veche (38)

-a egalat pentru oaspeţi. .- -• CSM R eşiţa - FC In te r

Sibiu 3-0. Marinescu (30) şi Szijj (77 şi . 86 ) au torii go lurilo r rcşiţcnc. : - :

< • ' CFR Timişoara - M inaur Zlatna 3-1. S-a „spart gheaţa”: ' prima victorie a feroviarilor timişoreni, prin golurile marcate de Gligorovici (42), Qinamovici

• (47) şi Petre Narcis (79): Pentru oaspeţi â marcaj Cristi Stoica (88). ' . ' . ;

• Olimpia Satu M are - ASA• Tg. M ureş 2-3. Pentru sătmăreni

au marcat Paul Levente (22) şi Fabian (65); golurile mureşenilor

au fosi semnăte de Ciula (18),- Stanciu (36) şi Cioloboc II (67).

v Cu toate că mureşenii au jucat înl • 10 oameni prin eliminarea pentru ,două ^galbene” a lui Toma C73), gazdele n-au reuşii macar cgalarea.

>' • U nirea ; Dej - ARO ('impuiun» 1-0. în sfîrşit prima

. victorie a dejenilor. Amănunte în cronică: '

• U nirea Alba Iu lia - FC M aramureş - Baia M are 3-1. Oaspeţii au deschis scorul prin .

’ Rednic (23), după care au urmat trei, goluri ale "gazdelor; marcate ' de Pustai (39 şi 65) şi Mircea, Muntean (89). '

Clasamentul J. Dacia Piteşti 6 9-6 132. Gloria Resita 6 8-6 ; 133. CFR Cluj-N. 6 6-2 12 4t Electroputere: 6 8-4 II5. ARO C-lung 6 '9-5 106 . U.T. Arad - 6 9-7 107. ASA Tg. Mureş 6 6-6 108. Minerul Motru 6 9-6 9.9. Inter Sibiu 6 7-5 9 1 .10. FC Maramureş 6 7-7 -911. CSM Reşiţa ' 6 8-7 812. Corvinul 6 6-9 1 ;13. Olimpia 6 9-10 614. Miflaur Zlatna 6 9-12 6

- 15. Unirea A. Iulia 6 6-12 616. Unirea Dej 6 4-6 517. CFR .Timişoara 6 4-9 3

: 18^-Gaz Metan ; 6 1-6 2 - E tapa a V II-a (21

septem brie): Minaur-Zlatna - Gaz. metan, FC Inter - CFR Timişoara, ASA - CSM Reşiţa, CFR Cluj-Napoca - Dacia Piteşti (derbyul etapei), Minerul Motru - Electroputere; Gloria Reşiţa - Corvinul, FC Maramureş - Unirea Dej, ARO - Olimpia şi Unirea Alba Iulia - UTA. Frumoasă, etapă.

Victor ROMAN ■

Prima victorieAu trebuit să treacă patru etape,

iar un antrenor să fie schimbat pentru ca Unirea Dej să reuşească prim a v ictorie din accst cam pionat. Şi asta ch iar pe propriul teren, acolo unde pînă mai ieri puţine erau echipcle ce reuşeau să c îştige puncte. Jucăto rii spun că odată cu revenirea an trenoru lu i Ioan Tătăran au descoperit bucuria de a juca fotbal, iar antrenamentele sînt acum prilej de reîntîlnire cu mingea. Să fie acesta secretul succesului? Prea devreme să tragem concluzii, cert c doar faptul că sîm bătă, cu ARO, dejen ii au reuşit o partidă frumoasă şi o... victoric.

Oaspeţii şi-au dorit mult o remiză, s-au aşezat bine în teren, au iost.de multe ori dc nctrecut,

Unirea Dej - ARO 1 0 (0 -0)dar, an neglijat complet atacul. Ceea" ce pînă la urmă le-a fost fatal. Dejenii au atacat în valuri, cu predilecţie în repriza secundă, numai că fie o oarccare stîngăcie la finalizare, fie cîteva intervenţii uluitoare ale portarului Dinu au făcut ca diferenţa să rămînă minimă. Singurele faze notabile ale primei reprize le trecem în dreptul lui Pîrvu (b locat în momentul şutului, la 8 metri de poartă) şi Grad (şut sănătos din lovitură liberă, scos miraculos de sub transversală de Dinu). Apoi... pauza. ■ , t

La reluare acelaşi Dinu se opune în două rînduri deschiderii scorului. Două lovituri libere, executate aproape perfect de Grad şi Sorin Pop, sîn t dezamorsate dc un portar în zi

de graţie. în minutul 52 Dinu este, în sfîrşit, bătut, dar “capul” lui Brici este scos de pe linia .porţii de un fundaş. Golul vine,7 oarecum normal în minutul 58: Sorin P o p \r id ic ă in te ligen t balonul peste linia defensivă â oaspeţilor, Aştileân ţîşneşte de unul singur în careu, iar Dinu nu măi are decît soluţia faultului.

' Penalty-ul este executat de Ivan, în d reap tă po rta ru lu i, la scmiînălţime şi deşi Dinu plecase din nou pe d irecţia şu tu lu i,' balonul sc opreşte în plasa porţii.

După înscricrca golului în teren există, practic, o singură echipă. D ejenii fo rţează desprinderea, dar au ghinionul d c ' a 'a V c a în faţă un portar dezlănţuit. Brici mai trimite o dală un cap spre gol, dar de data'

aceasta bara este cea care îi salvează pe muscclcni. Pentru a deveni omul meciului, Cristi Ivan forţează din toate poziţiile golul, şut din alergare 4c la 20 de metri şi “d iavo lu l” de Dinu mai salvează o. dată onoarea oaspeţilor. Fluierul final al lui V ait, Ion iţif (B ucureşti) consfinţeşte ,prima v ictorie ' a dejenilor în acest campionat şi ruperea unui şir dc ghinioane ce a însoţit trupa lui-Tătăran pe . parcursul accstui sezon. Echipcle UNIREA:, Fekete - Aştileân Moşuţ), Brici, Grad, Gherman - Praţa (6 ţ) Sălăgean), Fărcas. Tămaş, Ivan - Sorin Pop i. ■ Mitu), Pîrvu. ARO: Dinu - Jitaru (89 llie), Gorgonaru, Dumitrcsi u (75 Pleş), Ceapraz, Durdun - Bădescu, Din, loniţă - CI. Stoica,. Obraşcu (60 Coman).

• - Mihai HOSSU ■-

A D E V A R U Ld e O l m S P O R T luni, 1 d septembrie 1996 ( 10J

O P E N / R O IVI A N I 9 9 6

O L E ! ! !La ora apariţie i accstor

rînduri, OPEN ROMANIA 1996 a rămas doar o amintire. Frumoasă sau nu, asta o vom şti după ce ultimul ecou se va fi stins}

Ce s-a întîmplat însă de cînd ploaia a pus primele probleme turneului? Vineri, în primul, sfert de finală, Francisco Clayet şi Carlos Moya s-au întîlnit după o întîrziere de patru org faţă de ora iniţială, pe terenul 1 şi nu pe terenul central aşa cum fusese stabilit înainte. Cel mai bine clasat jucă to r. în - ierarhia ATP prezent la Bucureşti, barcelonczul de 20- de ani, Carlos Moya, a făcut, aşa cum avea. să declare la conferinţa de presă “cea mai bună partidă de multă vreme încoace”. Scor final 6-2, 6-3 şi Moya urma să-l întîlnească pc Andrei'Pavel. Românul I-a , întîlnit în aceeaşi fază a open- uîui pe cehul Jiri Novak, un , jucător despre care scriam că este la îndemîria lui Pavel, care: a cîştiga cît se poate dc clar, 1 după o partidă în care s-ău jucat doar două seturi: 6-3, 6-2. Şi, aşa ciinr vom vedea, vâ f i- singurul român dintre cei trei calificaţi în “sferturi”,care şi-a * asigurat un loc în “careul de' aşi”.

Ultimele două “sferturi” au ■ adus pe teren alţi doi români.; Aceştia însă nu au mai reuşit să continue excelentul parcurs , de pînă atunci. Dinu Pescariu, după ce a “scos din circuit” două nume mari (Târango şi Schaller) nu ă mai putut trece şi de norvegianul Christian Ruud,. care, a cîştigat j n două seturi, 6 -2f 7-5, urma să-l r întîlnească pe învingătorul din ultimul “sfe rt”, cel dintre Alberto Berasategui; (cap de serie nr. 4 şi 25 ATP) şi Ionuţ; Moldovan, revelaţia acestei/ ediţii a Open Romania.,; Experienţa şi-â spus in cele - din urmă cuvîntul, astfel că fiul antrenorului echipei FC Argeş,Ion Moldovan, a fost învins dc “bascul din'Bilbao” cu 6-4, 6-2 ,. ..

Aşadar semifinalele disputate sîmbătă aduceau faţă în faţă pe Carlos Moya şi Andrei Pavel < într-o primă partidă a zilei si pe Christian Ruud şi Alberto Berasategui în cea de-â doua. Prima semifinală a adus de o parte şi de alta a fileului jie

Moya şi pe Pavel. Românul căsătorit-cu o nemţoaică şi stab ilit în Borghlzhausen (Germania) se afla la cea mai buna performanţă a sa într-un turneu ATP. El însă nu a reuşit “marea lovitură” de a. juca finala, deşi cîştigase primul set cu-6-4. Moya, care a sosit Ta Bucureşti u ltim ul/ dintre participanţi, a plecat tot ultimul, după disputarea finalei; pentru că următoarele două seturi ale sem ifinalei, cu Pavel le-a cişţigat cu 6-3, 6-0: '

în cealaltă sem ifinală, Alberto Berasategui pornea hotărît să facă posibilă o semifinală spaniolă, aşa cum acum un an Muster si Schaller jucau .la Bucureşti o finală austriacă. După primul set cîştigat de spaniol cu 6-0 , acesta are o minge de mecHa scorul de 5-4, Ruud însă salvează şi egalează Ia 5. Berasategui cîştiga următoarele două ghemuri, condamnîndu-1 pe

,Ruud să iasă din competiţie în faza semifinalelor, aşa cum o păţise şi la ROT’95, cînd a fost eliminat, în aceeaşi fază, de către austriacul Schaller.

Deci'finală spaniolă: Carlos MO VA - A lberto BERASATEGUI.

Punct, final al primei ediţii a OPEN ROMANIA 1996: lUtimul aci s-ă constituit într-o finală spaniolă, de foarte mulţi prevăzută încă dinainte ca fiind posibilă. Alberto"Berasategui (c ap ,d e -serie nr. 4 şi 25 mondial) şi Carlos Moya (cap de serie nr. 3 şi 24 mondial) s-au întîlnit pentru bătălia finală la orele 14 şi după aproximativ o oră şi jumătate, se încheia în aplauzele şi : . uralele spectatorilor, răsplătind astfel un joc de bună calitate şi numcroaseic-mingi de mare spectacol. Berasategui cîştigă în 21 de minute primul set după o serie de v şase gam e-uri. cîştigâtoare, deci 6-0. Cel de-al- doilea set a fost mult mai disputat, ;; B erasategui cîştigîndu-1 cu 7-5. Astfel, Berasategui cîştigă 170 de puncte ATP'şi un cec în valoare ■dp 66:40ft dolari, în timp de Moya se va mulţumi cu doar 12^ -puncte ATP şi 3Î9.300 dolari. - , - .

De la Bucureşti, pentru "ADEVĂRUL

■ DE CLUJ", Cristian BARA

RUGBY Victorieşi în etapa a lll-a:

“ 11” 16 F eb ruarie - Dinamo 13-12 (10-9)Deloc uşoare întîlnirile cu Dinamo. Lucru valabil şi pentru întîlnirea

de sîmbătă, 14 septembrie, din cadrul etapei a Ill-a, Meci, deşi jucat pe ploaie şi pe un teren impracticabil, de marc angajament şi luptă. Ce a depăşit în'multe momente fair-play-ul. Marcatori^ Nichitean 3 l.p. şi o transformare„ (cel mai bun de pe teren), Răcean (eseu), pentru “U” 16 Februarie; Şerban Gurănescu 3 l.p. şi Tofan (drob) pentru Dinamo. A oficiat Vasile Stancu care nu a avut dccît o singură: vină,: accca dc a fi din..; Bucureşti. ~ -." "

Demostene SOFRON Foto: Eugen OLARIU ■

ECHIPELE LUI “ U”

AU P 0 R 1 T ÎN FORŢA• T B a n c a T ran silvan ia ACSA - B.C. Arad 6 2 -4 7

• T SW In v est - BRD P lo ie ş t i 8 3 -6 5

(,’aravana cu nr. 48 a primit undă verde, pornind la drum, cum spuneam, de la est la Vest ( sau

Invers, dacă vreţi), atît faptele c ît/ şi băieţii-anim aţi de" ambiţii declarate 'de a se număra între' cei 8 ce vor ajunge la primul “adăpost”, cu drept de a parcurge -... etapa â II-a a întrecerii pe •tronsonuţ ce duce Ia podiumul campionatului.■- Printre formaţiile care' au păşit

decis, cu dreptul, s-au numărat şi echipele lui “U”, învingătoare detaşate în disputele susţinute sîmbătă înainte de masă în Saja sporturilor •“Horia Demian”. în deschidere au intrat în arenă elevele lui Elena Popescu şi Emeric Davidhazi, oaspetele creditate cu postura de favorite, conferită de absenţele de marcă - din tabăra gazdelor, cele ale Aurorei ' Dragoş (ACRO),_ Svetlanei Simion şi Initei Kaminsjca (ambele Someş Dej), transferate în acest pre-sezon:

Spre surpriza, plăcută desigur; 1 puţin numeroasei dar entuziastei asistenţe, noua şi tînără echipă a studentelor a evoluat surprinzător : de m atur şi cu o am biţie , extraordinară lidera grupării fiind , in d iscu tab il/ această doamnă a baschetului clujean IldikQ M anasses, care a tras echipa după ea, a anihilat-o pe Monica Broşovschi (e drept, uşor accidentată în primele minute), a fost principala realizatoare. Dacă mai-adăugăm reuşita neutralizării Dianei Ciupe, feteU noastre le- 1 a u ' “sco s ' din cărţi” pe bombardierele de la semicercul de 3.-puncte, arma devastatoare a atacului arădean, acum rezumat . doar la eficienţa de sub panou a Anicăi Niţulescu. Prea puţin în faţa p resta ţie i colective remarcabile a gazdelor, dirijate şi impulsionate cu siguranţă de Mirela Voştinaru ( autoare şi a trei dezarmante aruncări de 3- . puneţe), “unsă" peste noapte titulara postului de conducător de joc, beneficiind şi: de inspiraţia, " în momentele de cumpănă, a p ivofilor G ianina Gutău si rep ro fila ta extremă Carmen Nastor. Tabela de marcaj a indicat mereu în 'avantaj formaţia

.studentelor (min. 9 scor 20-12, min. 13 scor 25-14, min. 24 scor 38-27, min. 34 scor 54-38), consemnînd, în final, victoria fără dubii'a acestora. Scorul final din partida “U” Banca Transilvania ACSA - B.C. ICIM Arad de 62- 47 (33-27) a fost materializat de: M anasses 19 (1), Gutău 15, Voştinaru 12(3), Nastor 8, Bocoş. (debut) 6 , Vass (debut) 2 - pentru' “ U”, respectiv Niţulescu 18, Ciupe 10; Broşovschi 6, Drăguş • 6 , : M ilivojevic 4, le n e a -2, Dupceag 1, Arbitri: D, Roşea - (Oradea) - B. Luca (Bucureşti). 1

în meci vedetă, unul de o'reală frumuseţe, “U” /SM Invest a primit replica celor de la BRD Ploieşti, fortificaţi şi cu pretenţii în urma unor reuşite transferuri, încă din debut, s-a remarcat cu uşurinţă că absenţa lui Sebestyen n-a produs nici un cutremur, Dragan Petrieevic alcgînd inspirat “5”-ul de bază, unul echilibrat şi bine aşezat în teren, care a ştiut să interpreteze cu virtuozitate o partitură tactică ce a dezorientat complet în prima repriză (cînd' s-^ decis soarta m eciului) “cmciul” ploieştean. Campionii en-titre (în componenţa Szilagy, P intea, Vereş, Săftescu, Cristescu) - încep în forţă, într- un ritm caracteristic echipclor de

anvergură, cu o apăraţe activă şi precis direcţionată.pe “virfurile adversarului, atacul poziţional

• (dirijat de Szilagy) derulîndu-se pe, trasee ce demonstrau un lung exerciţiu, finalizarea (de multe ori) cu procedee de rafinament tehnic, revenind, funcţie de fază, fie cen trilo r (pred ilect lui Săftescu), fie. extrem elor (Cristescu) ori fundaşilor (Vc*reş). M enţionînd şi momentele solistice ale lui Atila Ve'rseş, sclipitor într-o suită de acţiuni, avem imaginea unei remarcabile prim e, reprize a studenţilor. Dominarea s-a concretizat în diferenţe - de scor substanţiale: min. 7 scor 20-8, min: 12 scor

-37-19; min. 20 scor 50-25. Dacă -m ai adăugăm că to tu l s-a

întîmplat în faţaunei formaţii cu jucători de valoarea lui Păun, L efter, ' M ircea, prestaţia campionilor - fîe-mi acceptată comparaţia - m-a dus cu gîndul

, la iugoslavi şi greci.-.. Am revenit pe pămînt, în primele minute ale

'reprizei secunde,cînd acelaşi “5”, complet deconectat, a avut nevoie

'"de şapte (!) minute pentru a înscrie primul coş din acţiune prin Mircea Cristescu. între timp scorul-reprizei era de 3-12, iar cel general de 53-37 (min. 27). Odată treziţi la realitate, gazdele revin- în prim ul - plan, ev iden ţiindu-i • pe - Cornel Gcomolean şl Rareş Boian, care, alături de cei menţionaţi, au reuşit pe ansam blu, o p restaţie rem arcabilă ,şi o ’ victorie pe măsura (scor final (83-65) în faţa

:* V -

m M

Secvenţă din partidă" masculină ,

Foto: Eugen OLARIUunui adversar ce â contat - exceptîndu-l pe Constantin Mircea - aproape în totalitate pe noile achiziţii Păun şi Lefter. Marcatori: Vereş 20, Săftescu 17, Cristescu 15 (3), Boian 12.(1), Geomolean 9(1), Szilagy 8(2), Pintea 2, pentru “U”, respectiv Păun 24(2), Mircea 19,-Lefter 16(1), Nicolae 2, Isoghohi 2, M iulescu 2, A rbitri: C. Dum itrache - G. Dima (Bucureşti).

. Mircea Ion RADU . ***

- Celelalte rezultate ale etapei: Fem inin - se r ia EST: Universitatea Craiova - Rapid 68- .62, Sportul Studenţesc - ACRO 74-80, Oţelul Tîrgovişie - Olimpia Bucureşti 74-42; seria VEST: Universitatea~Oradea - Fartec Braşov 65-85, Someş Dej - Universitatea Timişoara 81-58; Masculin - seria EST; Erbaşu - Sportul Studenţesc 100-62, Rapid- Farul 87-69, S O C E D Steaua 74-67; scria VEST: Universitatea Timişoara - Carbochim Cluj- Napoca 84-82, CSU Foreşţ Sibiu- A ltius Tg. Mureş 108-69, Charlie COMAŢ Craiova - West Petrom Arad 60-64. Partida dintre

r -l l l l s l l

■ ; 4 U * *l ‘ ' V > "

\ } i> i < .jlk r ^ .

w â m

“U" ARDAF - SR Belgrad 0-3■ , Foto: Eugen OLARIU

Punct final în 'CUPA ARDAF":

“U I>V’ din nou în Iugoslavia!Clasament final: .

t.S.R. Belgrad 3 3 0 9-0 62. “U” ARDAF 3 2 1 6-5 53. Tractorul 3 1 2 4 - 6 44. Someş Dej 3 0 3 1-9 3

Premii speciale: cel mai bun ridicător: Jokanovic cel mai bun trăgător: Bogdanovic cel mai complet jucător: Skorik (toţi de la SR Belgrad)

• R e z u lta te le u l t im e lo r d o u ă z ile : v in e r i , 13 s e p te m b r ie : SR B e lg rad - Tractorul Braşov 3-0 (7, 10, 1), “U” A RDAF - Som eş Dej3-1 (6 , 14, 8 , 11); s îm b ă tă ,

14 sep tem b rie : T ractoru l - D ej 3 -0 ( 8 , 12, 5 ) si SR ' B elgrad - “U ” A RD AF 3-0 (14, 11 , 10). ->■

• C o n sidera ţii: SR B elgrad a cîştigat şi s-a im pus într- o m anieră clară, fără n ici un dubiu, sau d iscuţii, nelăsînd adversare lo r n ici m ăcar un set! V o le iu l iu g o s la v n u resim te deloc .... em bargoul (bunele com portări în C.E. şi J ;0 . de la A tlanta, locu l 3 , şi bronz spun m ulte). M odul lo r de ex p rim are în te re n s-a •• văzu t şi la C luj: v iteză în ex ecu ţii, fo rţă , m o b ilita te , talie, tinereţe, stăpînirea un o r v a ria te p ro c e d e e te h n ic o - tkctice. D rept urm are pentru a d o u a o a ră c o n s e c u t iv “CUPA A RD A F” ia drum ul Iugoslaviei.

“ U ” A R D A F resimte, în sch im b d o u ă a b s e n ţe de marcă: V laicu şi accidentatul S telian G rozav. G reu ta tea , în tr-o pa rtid ă nu v a pu tea , cădea la nesfirşit pe Stoian, P iţ ig o i , M ă rg in e a n sau ilo rfaş. ■ '

Tractom l a evoluat oscilant, p u tîn d re a l iz a m u lt m ai mult(e).

Someş Dej nu a atins încă n e c e s a ra ş i c e ru ta om ogenitate, cap ito l la care mai are de lucrat.

• C oncluzii: în preajm a noii ediţii de cam pionat, “CUPA ' ARDAF” şi-a dovedit din nou utilitatea. Au fost m eciuri de v e r if ic a re a p o te n ţ ia lu lu i ech ip e lo r şi ju c ă to r i lo r ca . e n ti tă ţ i in d iv id u a le , de a p re c ie re â m o d u lu i de integrare a - noilor veniţi, de apreciere a nivelului Ia care se află rezervele, de a v e d e a . pe viu unde, c ît şi cum se mai poate corecta.

D E C L A R A Ţ II• L a s z lo L U K A C (S R

B e lg rad ): “ în p rim u l rînd , vreau să remarc calitatea bună

’ k turneului. S întem fericiţi că am fo s t r e in v ita ţi , ca am cîş tiga t din nou cupa pusă în jo c . A R D A F e o echipă bună, s-a văzu t şi în aceste jocuri,

' sperăm să-i invităm pe clujeni la u n tu rn e u id e n tic la- B elgrad” - - • ' x>

D a n ie l BANU (T ra c to ru l) . “La noi e o boală m ai veche: căderile din timpul jo c u lu i . L a e le m ă refer. Ju c ă m b in e . apo i urmează: m o m en te c a rc îm i dau de g în d it.;L ucrez cu echipa de tre i an i şi to t nu po t găsi s o lu ţ ia , r e m e d iu l . : M-a im p re s io n a t S teau a Roşie, pc^te toate echipei^ prezente la . Cluj., S to ian de la “U”' A RD A F, D răguşin de la Dej, ia r de la m in e , Ferăriu ,

; D răghici şi cu oscilaţii, Bircă. Sper ca alta să fie mobilizarea în cam pionat” :

• A le x a n d ru MUREŞAN (Som eş D e j) : .“C red că acest loc 4 este urm area absenţelor unor jucători, la pregătire. Au lip s it 'A rd e lean , accidentat, D răguşin şi P ricop care au

_ fost la turneele de volei plajă, ^tocm ai în perioada cînd s-ar Ti - c u v e n i t . să s tru c tu răm ech ip a . Ş i s în t ju că to ri de b a z ă . ' A ni în t î ln i t ech ipe p u te r n ic e . “ U ” A RD A F cam pioană, SR Belgrad cu un volei de calitate, Tractorul o echipă om ogenă. Se pare că. mai avem de lucru”... - .-

•• N e c u la e P O P (“ U” A R D A F ): “ A fost practic u lt im a n o a s tră “v e rif ic a re în a in te a ' în cep e rii cam pionatu lu i.y C ohsider că participantele au fost echipe b u n e ,_ v a lo ro a s e , 'la fel şi jo cu rile . V izav i de noi, se vede că mai avem încă pînă la s ta re a com p e tiţio n a lă o p tim ă. Se vede oboseala

''a c u m u la tă în perioada de pregătire. Echipa s-a prezentat la un nivel m ediu” .

A începui şi T SM CITF ă ră a a v e a am ploarea

ediţiei 1995, “ U” SM CUPa d e b u ta t du m in ică , J5 septembrie. Ora tîrzie la care 1 s-au te rm ina t meciurile ne îm piedică să dăm rezultatele.. în r e g is t r ă m şi în această c o m p e tiţ ie ,, un forfait, U niversitatea Bacău. în locul ei d iv iz ionara B Armătura Zalău.

A stăzi, luni, 16 septembrie:V asas - Armătura (ora 20.00) şi Romradiatoarc> Braşov - “U” SM (ota 21.30). ^

D e m o s te n e SOFRON

11) luni, 14 septembrie 1994 E V E N IM E N TA D E V A R U Ld e C l u j

>

Fără superstiţie, pompierii.Vineri, îa 13' septembrie.

Grupul de pompieri ai judeţului Cluj a susţinut o acţiune de demonstraţii, la care au particfpat 13 autoutilitare. Oraşul Koln, care a sărbătorit,

'in aceste zile, 20 de ani de la înfrăţirea cu municipiul Cluj, i-a înzestrat pe pompierii noştri cu o autoutilitară şi cu un set nou şi i ultram odern de instrumente de descarcerare, acţionabile, în marea lor majoritate,--manual. Asta conferă' .u tiliza to rilo r independenţă faţă de surse de curent şi posibilitateFaccesării locurilor celor mai dificile în care s-ar putea afla supravieţuitori!. Setul este compus dintr-o foarfecă cu depârlător, un flex de tăiere, o dmjbă, precum şi alte unelte. Viteza de decalotare a unei'

caroserii auto a fost de 10 minute şi ,16 secunde, o viteză de intervenţie record.

D em onstraţiile au mai acoperit şi salvări ^dc la înălţim e, fie cu autoscara mobilă, fie; prin coborîri în coardă mobilă, exerciţii 'd c viteză la stingerea incendiilor p rovocate de " produse

^petro liere. De asem enea, pompierii ne-au dovedit şi buna lo r p regă tire , fizică,

^prin tr-o dem onstraţie de escaladare. Demonstraţia a fost de înalt nivel. 13 septembrie1, 13 autoutilitare, vineri, şi prin curtea Grupului de pompieri se p a i învîrtea'şi un pui de mîţă neagră. Cu alte cuvinte, or fi şi pompierii superstiţioşi, dar tot mai sigură e grijă de a preveni inccndijle.

Diana CĂIENARU*

P rin te le fo n de la T iran a

Frumuseţile continentului ■ în Albaniaş Zborul pînă la Sofia n-a fost prea plăcut. '

Curenţi de aer rebeli au creat o anume stare dc disconfort pasagerilor, cu tot... confortul oferit de compania de transport aerian. în capitala Bulgariei m-am simţit deosebit de bine. i Gazdele ne-au invitat să vizităm oraşul de la-; poalele munţilor Vitoşa. A- fost o şedere agreabilă, eu ratît mai mult cu cît am cunos-

ş cut-o pe Miss Bulgaria. De altfel, drumul spre, i Tirana l-am făcut împreună cu Svetlana.. ;

\& Hotel Internaţional (5 stele) am fost i întîmpinâte cu multă căldură. Prin. tot ceea ce. şau făcut pentru noi, ne-am dat. seama că : implicarea guvernului albanez în organizarea concursului M iss'E uropa ’96 n-a fost “una formală. În ce t'în ce t s-au adunat toate concuren tele , din cele patrin zări ale continentului. (Eu împart un cochet apartament cu Miss Portugalia. Şi trebuie să vă spun că Erita este o fată "superbă cu temperamentul cel mai vulcanic pe care l-am cunoscut vreodată).

Organizatorii, ne-au alcătuit un program : * extrem de bogat. De dimineaţa pînă seara tîrziu sîntem plccate, nerămînînd, practic, nici o clipă pentru odihnă. Chiar şi pentru corespondenţa telefonică pentru ziarul “Adevărul dc Cluj” am

ales la o oră mai puţin obişnuită; (6,40 cu diferenţa de o oră a fusului orar) tocmai - din cauza multitudinii Obligaţiilor la care trebuie să facem faţă. a Astăzi, (duminică n .n .). mai , multe elicoptere civile ne vor transporta într-un cadru > natural deosebit, urmînd ca toată ziua să pozăm, pentru num eroşii fotoreporteri -ăi concursului. Va fi şi, marca • încercare a probelor (foto), pentru costumele populare. Seara, sîntem invitate.la un luxos' restaurant din Tirana, unde se vor servi numai specialităţi culinare albaneze. . ' . ' -

Am observat o anume nelinişte în rîndul concurentelor. Circulă zvonul că, undeva, în saloanele restaurantului, vor fi prezenţi şi cîţiva 1 membri ai juriului internaţional. • .

Voi reveni.An gela PÂRĂU ■

R ă s p u n d e m c i t i t o r i l o r

.... ••.... . .. ._______________ :___________ I

Secvenţe de la demonstraţia pompierilor clujeni' Foto: I. PETCV

- Ce este CURTEA MILITARĂ DE APEL .şi ce competenţă are?- - ne 'întreabă, 1..T. din CIuj-Napoca. . ^

- Noul grad de jurisd icţie m ili ta ră : dă ■ posib ilita tea infractorului să uzeze' de două căi de atac: A pelul îm potriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de Tribunalul militar te rito ria l şi RECURSUL împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare în apel. In legătură cu cadrul juridic al Curţii militare de apel, s-a pornit de Ia premiZa verificării de mai multe ori a hotărîrilor judecătoreşti. Dacă, sprq exemplu, o eroare a

scăpai unei instanţe, poate fi înlăturată dc alta. S-a instituit, cu alte cuvinte, o exigenţă mai mare, o optică nouă despre controlul judecătoresc. Calitatea actului de justiţie creşte considerabil şi din raţiunea după «are completul de judecată nu mai este format din judecători populari, ci - din magistraţi de carieră, cu stagiu îndelungat ;în justiţia militară. Pregătirea: juridică superioară a

'înd rep tă ţit Parlam entul să-i investească şi cu judecarea în fond a m o i infracţiuni de o complexitate deosebită. '

Astfel, potrivit art.. 281 din Codul de procedură penală , Curtea militară de apel judecă in primă instanţă, şi militarii" care comit infracţiuni grave: trădarea 'dc patrie, trădarea prin ajutarea inam icului, transm iterea de secrete, acţiuni duşm ănoase contra statu lu i, c sp ionaju l,

' atentatul care pune în pericol securitatea statului* atentatul

; con tră- unei co lec tiv ită ţi, subminarea puierii de stat, actele d e ’, diversiune, sabotaju l,

.complotul. Pentru acest gen de infracţiuni, în art. 172 Cod penal

. sc prevede că participantul nu se pedepseşte, dacă denunţă-în timp util săvîrşirea acestor infracţiuni,' astfe l ca să fie îm piedicată consumarea infracţiunii. Tot în primă instanţă, Curtea militară de apel judecă militarii care comit in fracţiunea de propagandă pentru război, distrugerea unor. ob iective şi în suşirea unor bunuri, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale." Sînt date în competenţa acestei instanţe şi infracţiunile săvîrşite’ în legătură cu serviciul de către salariaţii civili din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, D irecţia G enerală a Penitenciarelor, Serviciul Român de In fo rm aţii, S erv ic iu l d e : Informaţii Externe. Momentul de grea încercare îl constitu ie judecarea' în primă instanţă a in frac ţiun ilo r - săv îrş ite de magistraţii tribunalelor militare şi ai Tribunalului militar teritorial, precum şi procurorii militari de la Parchetele militare de pe lîngă

(acfeste instanţe -de judecată. în ; mod asem ănător tribunalelor

civile. Curtea militară de apel soluţionează şi conflictele dc

_ competenţă ivite între tribunalele m ilitare: şi tribunalul m ilitar teritorial.Jurist, Ion GHERCIOIU ■

Din arh ivele sec re te. Arhivele cuprinzînd documente din perioada celui de-al doilea război mondial rănim o adevâratâ minâ de informaţii senzaţfonale. De acest lucru s-a convins cu totul întîmplător istoricul amator britanic. Dcrek Redfern. - ' 7 • ;

La peste 50 de ani de la închcicrca războiului, i s-apus la dispoziţie la arhiva de stat din Londra o mapă. RAF, respectiv Forţele Aeriene Regale.Documentele aflate. în mapă dădeau impresia că nimeni nuJe ,cercetase vreodată din .clipa cînd au fost predate »bivarilor.Frunzărindu-le, Redfern ă dat peste un p.lic Sros, iar cînd a luat cunoştinţă dc conţinutul său, Mtpriza lui a fost extrem dc marc.

Colecţia de documente din plic purta titlul ”1941. togust-Adolf Hitler: proiect de aducere în Marea. Manie de către pilotul său personal”. S-a dovedit câ Planul de răp ire a Ju i H itler a fost tra ta t la comandamentul RAF foarte serios. Viccmareşalul Naţiei, atunci locţiitor al şefului Statului Major al RAF, era atît de sigur că Hans Baucr, pilotul personal

fost instruiţi într-un curs de pregătire secretă cum să s e . comporte faţa de pilot şi pasager după aterizare; Comandamentul aeroportului a fost avertizat că ”este aşteptat un dezertor german”.. Sosirea:'. 25 martie, între orele 5 şi 6 , sau între 18 şi 20. ■ • r

Căpitanul din-RAF Crawley îşi aminteşte: "Kirov a ; informat că Bauer fusese de acord să-l răpească pe Hitler, şi să îl aducă cu aVionul în Marea Britanie, Mi:a dat' fotografia lui Bauer, pe carc am trimis-o la Londra cu

P l a n u l d e r ă p i r e a l u i H i t l e rpoşta diplomatică. Spionajul ,a confirmat autenticitatea fotografiei, adăugînd că soţia lui Bauer era. din familia..Kirov! -MAE ne-a însărcinat cu desfăşurarea acţiunii”. . '■ Din documentele cercetate.la arhivă de Redfern a

' rezultat că în decembrie 1940 (Bulgaria a declarat război Angliei în decembrie 1941) ataşatul militar britanic de la Sofia, maiorul Alexandcr-Ross, a cunoscut un personaj enigmatic care s-a prezentat drept Kirov. l-a furaizat-lui Ross diverse informaţii din aşa zise surse bine informate, în final i-a spus că îl cunoaşte pe Bauer, care era dezamăgit de Hitler deoarece un frate al său pierise în

avioane de vînătoare britanice va lansa patru rachete roşii la interval de 30 de secunde.; ^ j - . Norman Frankland, fost director al Muzeului Militar Regal, coautor al unei cărţi despre războiul aeriancu Germania, i-a declarat lui Redfern următoarele: ”La început am crezut că documentele găsite sînt false: în final m-am convins asupra autenticităţii lor. în opinia mea, comandamentul RAF a dovedit o prudenţă exagerată. Întîi a ascuns aceste documente, iar după

aceea le-a plasat într-o secţie a arhivelor fără o im portanţă deosebită”,

în martie 1940, Hitler era

lui Hitler, va ateriza aducîndu-1 cuci pe conducătorul timpul agresiunii asupra Poloniei în 1939, iar cel de-alMii f tâ a a r / \ n A « 4 i l ! U r t l l^ r + A r tA / l A m i t n t n I . I a - > >i > . . N . _ . _ 'pe aeroportul Folkstone, din comitatul Kent, Ia Analul Mînecii, îneît a trimis acolo o maşină cu Jscortă de niotociclişti în scopul, aşa cum s-a exprimat, *3 aducă trofeul de război la postul meu de comandă”. Despre acest plan a fost informat foarte discret

Premierul Churchill pentm a putea, în caz dc nereuşită a operaţiunii, să facă impresia că nu a ştiut nimic spre ca. . • • \Din documcntc rezultă că militarii dc- la bateria dc

Artilerie antiaeriană a aeroportului din Folkstone au

doilea - în Franţa în iunie 1940. Acum doreşte să pună capăt războiului întrucît în Wchrmacht au fost luaţi trei nepoţi ai săi, probabil condamnaţi şi ei la moarte. Deturnarea lui Hitler ar putea pune capăt războiului si vărsării dc sînge. - .

Din materialele de arhivă rezultă că Ross i-a transmis lui Kirov instrucţiuni cuprinzînd detalii tehnice ale aterizării în Anglia. Acesta, s-a obligat să i le dea lui Bauer, despre care a.zis că îi este "cumnat”. Indicaţiile precizau că atunci cînd avionul pilotat dc Baucr va întîlni

ocupat cu pregătirea p lanu lu i a tacu lu i asupra Danemarcei şi Norvegiei, dar, după cum .rezultă din documentele "descoperite” de Redfern, spionajul britanic ştia că Hitler zbura destul de frecvent pe atunci în apropierea graniţei cu Belgia, Franţa şi Olanda deoarece,.după Danemarca şi Norvegia, plănuia să cucerească Franţa şi după aceea Anglia. Intr-unui dintre documente se spune că în primăvara anului 1940 în Marea Nordului, la zeci de kilometri vest de Hamburg”, a zburat un avion german asistat de o numeroasă escortă de avioane de vînătoare”. / ; ;

Bauer îşi putea realiza planul de răpire a lui Hitler numai într-unul dintre aceste zboruri. Probabil că atunci ar fi pilotat un Domier (Do 17 F), aparat de legătură şi cercetare cu o viteză de 355 km/oră, considerabilă pentru acele timpuri, cu o rază de acţiune de 1590 km şi echipaj format din trei persoane. Ceilalţi doi piloţi trebuiau şi ei puşi la curent cu complotul. De fapt, numâi unul dintre ei, deoarece locul celui'de-al doilea pilot urma să fie ocupat dc Hitler însuşi. Deci ar fi fost vorba de radiotelegrafist. Nu este exclus ca Bauer să fi mizat pe înşelarea vigilenţei acestuia din urmă.

ProceseîmpotrivafumatuluiLeila Ozeir, franţuzoaică

de origine libaneză a murit la'54 de ani la Paris, la 11 ianuarie anul trecut, datorită canceru lu i la p lăm în i. Vinovat? Fum ul de ţigară. Diagnostic confirmat de trei spitale. Şi, totuşi, Leila nu a/ fum at n ic io d a tă . In schim b, a . lucra t 18 ani într-un birou al unei bănci pariziene,-în care colegii erau fumători înverşunaţi, fiind practic obligată, să inha leze m asiv fum de ţigară. Ceea ce i-a fost fatal, A cum , sora sa, R ose, a intentat proces băncii în cauză, a c u z în d -o de moartea Leliei pentru că nu a respectat legea Evit*, care prevede severe restricţii î n . privinţa fumatului în locuri publice. Rose cere daune serioase băncii în cauză. U n alt dosar a fost deschis la instanţa din Bordeaux, un ta tă ,, d e sp ă r ţit dc 'so ţie cerîrid încredinţarea fiului, aflat la marnă, bizuindu-se pe un rap o rt m ed ical conform căruia, datorită- faptului că femeia fumează, copilul inhalează zilnic o cantitate. de nicotină egală cii cea provenită de la .10 ţigări. Procese bazate pe motivaţii asemănătoare s-au desfăşurat şi sc desfăşoară şi în alte ţări; în tre care

, S.U.A. si Marea Britanie.

Accident; de tren

în ultima vreme, tot mai. dese s în t acc id en te le cauzate de neatenţie, de cele mai multe ori, pe fondul consum ului p realab il de alcool. Dacă zilele trecute semnalam accidente rutiere ş i incen d ii, a s tă z i vă supunem a te n ţie i un accident de tren, petrecut în 12 septembrie, la ora 22,05 în Cluj. Chiriac Dumitru, în v îrstă de 18. an i, se g răbea să p rindă trenul accelerat nr. 1766, aflat deja în mişcare.. A sărit pe scara unui vagon şi, sub ochii îngroziţi ai călătorilor, a alunecat de pe trepte, fiind prins sub. trenul aflat în mişcare şi tîrit pe o distanţă de 14-15 metri. Membrele inferioare i-au'fost Zdrobite total, iar tînărul a^lccedat

Remorcaucîgaşâ

, U n alt caz de deces p ro v o ca t de nea ten ţia victimei s-a petrecut tot în 12 septembrie, în localitatea Chinteni. Raba Nicolae, în vîrstă de 48 de ani nu şi-ă asigurat rem orca ataşată a u to tu rism u lu i său. îri momentul în carc se afla în spatele rem orcii, aceasta s-a desprins de autoturism, strivindu-1.

Diana CĂIENARU»

\

A D E V A R U Ld e C l u j U L T IM A O R A luni, 16 septembrie 1996 (Ţj)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

l' <. «Vlădeasa . •Cluj-N

•Tamlfa

i i i » v r £ J . b f '•Băişoara #nmla

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 16 sept. a.c. în jurul orei 15.

Reproşul numit Transilvaniaurm are din pagina 1

care va cîştigă alegerile, va denunţa toate tratatele încheiate cu vecinii, inclusiv cu ţara noastră. '

în ce priveşte România, uil fapt este foarte limpede. Dincolo de Utilitatea sau inutilitatea lui, tratatul cu Ungaria aduce foloase negociatorilor şi semnatarilor textului în cauză. în cazul nostru, aceştia sînt,'prin forţa lucrurilor, preşedintele Iliescu, guvernul Văcăroiu şi PDSR. Şi chiar (iacă tratatul nu înseamnă nici pe departe momentul schimbării radicaje a relaţiilor cu Ungaria, pentru cei amintiţi mai sus. cîştigul clectoral nu poate fi neglijat. ^

Comemorare la Ţebea9

' La Ţebea au avut .loc ieri manifestări organizate cu prilejul împlinirii a 124 dc ani de Ia trecerea în nefiinţă a Craiului Munţilor, Avram Iancu..

în cursul dimineţii, la monumentul din apropierea bisericii, în acordurile solemne ale imnului eroilor, au fost depuse coroane de flori, din partea instituţiilor oficiale ale statului, ale unor partide politice,

autorităţilor locale, a organizaţiilor patriotice care au iniţiat manifestările de la Ţebea.

Cu acelaşi prilej a avut loc o slujbă de pomenire.

Duminică după-amiază a avut loc un spectacol de amploare în aer liber,cu participarea unor foarte cunoscute formaţii şi solişti din diferite judeţe ale tării. • ■ 1 -

Manifestările de la Ţebea au început în prezenţa preşedintelui României, Ion Iliescu, care a rostit o alocuţiune. Printre personalităţile'politice prezente la Ţebea, s-au aflat Emil Constantinescu, preşedintele CDR şi Gheorghe Funar, preşedintele PUNR.

ROMPRES

C o re s p o n d e n ţă d in B u d a p e s ta •

O p o z i ţ i a c o n t i n u ă s ă m o n o l o g h e z et - /

Din motive care ţin mai mult de domeniul afectelor decît de cel al raţionalului, partidele opoziţiei ungare .au încercat, pînă în ultima clipă, să pună_ piedici sem nării tratatului româno-ungar. In lipsa evidentă a unor şanse reale, manevrele s-ău îndreptat spre tentativele de culpabilizare a guvernului.

Astfel, la sfirşitul săptămînii trecute, comisia pentru politică extefnă a parlamentului ungar a trebuit să abordeze din nou problematica tratatului. Reprezentanţii opoziţiei au reproşat că guvernul pare doar că le ascultă opiniile privind necesitatea renegocierii tratatului şi a schimbării locului în care ar urma să fie semnat, însă în realitate nu le ia în seamă, la fel ea şi pe cele ale UDMR. Conform lor, încheierea tratatului este echivalentă cu capitulare totală ă diplomaţiei ungare, iar acceptarea Timişoarei ca loc de-semnare - o umilinţă inutilă şi un adevărat sacrilegiu!

Semnarea în sine a tratatului este m ai importantă decît locui unde va avea loc, a argumentat ministrul de externe. Laszlo Kovacs, a deplîns faptul că partidele opoziţiei nu sînt în stare să renunţe la politica lor de adversitate chiar şi atunci cînd e vorba de interese majore. Deocamdată nu este clar dacă opoziţia doreşte să îngrozească de moarte minoritatea maghiară din România, sau vrea să dea idei anumitor cercuri despre cum poate.fi răstălmăcit tatatul, a constatat şeful diplomaţiei ungare. La rîndul

său, Csaba Tabajdi, secretar de stat la oficiul primului ministru, a remarcat că, chiar dacă UDMR a găsit documentului tratatului diverse lipsuri, în nici o luare de poziţie oficială nu l-a calificat ca inacceptabil, aşa cum procedează partidele opoziţiei ungare.

Argumentele de acest gen n-au întrerupt monologul forţelor conservatoare „popular- naţionale”. întrunite sîmbătă, comitetele de conducere ale Partidu lu i P opular Creştin- Democrat şi ale Forumului Democratic Ungar s-au pronunţat d in nou îm potriva semnării tratatului şi -au susţinut cele exprimate de episcopul Laszlo Tokes în scrisoarea deschisă adresată rccent primului ministru Gyula Horn.

Nici unul dintre tratatele încheiate pe vremea guvernării Forumului Democratic Ungar nu a fost atît de dezavantajos pentru minorităţile maghiare ca tratatul româno-ungar, a susţinut Ivan Baba, fost subsecretar de stat în MAE: prin interpretarea Recomandării 1201; guvernul ungar exclude posibilitatea ca în Viitor soarta minorităţii majghiare din România să cunoască vreo îmbunătăţire. Frustrarea fostului diplomat nu este prea greu de înţeles. In toamna anului 1993, imediat după vizita în România a fostului ministru de externe Geza Jeszenszky, Ivan Baba declarase: „De încheierea unui tratat de bază între U ngaria şi R om ânia; ne despart ani- lumină...” vx

Dorin SUCIU

R E T R O S P E C T IV A S A P T A M IN II■ ' ' "■ ■ .....

IQ W itîm S Murmare din pagina 1

Gheorghe Funar s-a întîlnit cu administraţia peuneristă din judeţ

5IMBATA ]VINERI

^Liderii CDR, întorşi din Germania, au acuzat guvernul şi pc preşedintele Iliescu de faptul c ă . Româniafflt are deocamdată şanse . să intre în NATO şi UEO datorită condiţiilor economice.

La congresul naţional al Uniunii Naţionale de Centru a avut loc lansarea oficială a candidaturii la Preşedinţie a lui Ioan Pop D. Popa. - - " ■; s

* laszlo Tokes a adresat o scrisoare guvernului maghiar prin care se cere amînarea semnării Tratatului romărţo-ungăr.

*Nicolae Văcăroiu s-a întors de la rcunuinca din Slovacia a CEPTÂ, în cadrul căreia s-a hotărît admiterea României in această organizaţie central-curopcană.

[ DUMINICĂ 1

Tr.a Ţebea a avut loc comemorarea lui Avram Iancu.

I în tr-un comunicat s o s it. la | redacţie, Biroul de presă al PUNR | ne informează că sîmbătă, îri sala ■ mare a Primăriei Cluj-Napoca, a ' avut loc o întîlnire a preşedintelui I PUNR, Gheorghe Funar,. cu | prim arii," viceprim arii şi | consilierii locali din judeţul Cluj.

în cad ru l în tîln irii a, fost • prezentată poziţia PUNR privind | semnarea Tratatului româno- | ungar şi rezultatele turneului I politic efectuat de Gheorghe | Funar în SUA, contactele

realizate cu reprezentanţi ăi D epartam entului-i de Stat american şi problemele legate de soluţionarea unor aspecte ale

- administraţiei publice locale.Tot sîmbătă, o delegaţie a

PUNR, condusă de vicepreşedintele IoănG avra, a partic ipa t la m anifestările organizate în localităţile Ip şi Treznea din judeţul Sălaj pentru comem orarea v ic tim elo r şi atrocităţilor săvîrşite de maghiari

' în acesta localităţi.

F o t b a I i i n t e r n a t i o n a I

O e rm a n ia - 6 ]• VVcrdcr Brcmcn' - Bochum

5-1 (Bode.17', Herzog 32'; Labbadia 38', 56' şi 67' - Hatwelker 85') ■

• Dusscldorf - II an sa, Rostock 0-2 (Akpoborie 12',' Vasser 58'); • •;

• Borussia Dortmund - Stuttgart 1-1. (Herrlich 66' - Elber 32');

• Karlsrulic - Duisburg 1-0 (Fink 45'). ,

• Schalkc ’04 - Bayern Munchcn 1-1 (Max 36' - Strunz 70).

• Arininia Biclcfcld <- Lcvcrkuscn 0-1 (Scrgio 45').

• Munchcn 1860 - Frcihurg 4-0 (Borimirov 57', 76', Novak 73', Winklcr 80').

• Koln - Borussia Monchcngladbach 4-0 (Olisch 30, Munteanu 43', Vlădoiu 61', Polstcr 87). .

Stuttgart a mers la Dortmund ■ dccisă să-şi apere recordul dc sută la sută şi a condus la pauză, şutul lui EÎbcr fiind deviat în propria-i poartă dc Ştefan KIos.

Dar in min. 55 a fost eliminat Schneider şi să baţi campioana în 10 oameni nu e posibil. Sau cel puţin nu la Dortmund, în faţa a .

; 48000 de spectatori. Strunz a adus un egal U'rziu lui Bayern, cu care echipa lui'Beckenbauer se menţine în frunte.-Rccital la Koln, Vlădoiu şi Dorinei Mimteanu contribuind Ia delirul cclor 43000 de spectatori. Să menţionăm şi hattrick-ul realizat vineri dc Hm no Labbadia în contul lui Brcmcn.

• Covcntry - Lceds 2-1 (Salako 51, Whelan 65’ -'Couzcns.l').

• Derby - Sundcrland 1-0 (Asanovic 84' pen).

• Everton - Middlcsbourg 1-2 (Short 8' - Barmby 61', Juninho 81'). '

• M anchcstcr U nited - Nottinghain 4-1 (Solskjacr 22', Giggs 43', Ontona 82.', 9ff pen). ;

• Ncwcastlc - Blackliurn 2-1 (Shcarcr 45' pen, Fcrdinand 61' - Sutton 85').

■ • Soulhampton -TottcnhamO-1 (Anmtrong 66' pen.).

• West Ham - Wimblcdon 0-2(Clarke 59', Iikoku 86'). ;

Cu doar 7 meciuri, şi nici una din primele 4 clasate nejucînd sîmbătă, Manchester United a ajuns în fruntea clasamentului (la golaveraj în faţa lui Sheffield), După ce norvegianul Alf Inge Haaland i-a redus la tăcere pc spectatorii de pe “Old Trafford”, conaţionalul său Ole Solskjaer şi-a făcut remarcat debutul la United cu un gol din pasa lui Cantona. După ce Giggs a adus gazdele în avantaj, Eric “The King” (urcat în linia de atac) a înscris de două ori în ultimele minute. Un penalty dubios înscris de Alan Shcarer în poarta fostului club a urcat Newcastle pe locul 3. Juninho a adus în fmaî a treia victorie cchipei lui Bryan -Robson, iar “dcrby”-ul promovatelor a fost cîştigat de... Derby.' Revenit pe arene ca antrenor la Lceds după o pauză dc 18 luni, George Graham (ex-Arsenal) a ratat extemporalul dc debut tocmai la lecţia-i favorită: apărarea forte. Nu p.utcm să încheiem cu Albionul fă ră 'a pomeni... despre mcciul dc pomină de pe “Ibrox Park”. D isputa. Rangers - Hearts (3-0) â ţinut.-..- 3 minute (golul lui Duric lămurind. rapid victoria, iar spectacolul vreo

45 de minute. Căci după pauză, într-un ritm... alert, 4 jucători ai echipei din Edinburgh au văzut roşu. încă unul şi meciul

‘ se întrerupea înaintea minutului 90.

F r a n ţa - 7

• Nantcs - Mctz 0-1 (Caillotyy ■.. ■ ',.*:■■■

• Monaco - Lyon 0-0.• B ordeaux - Lille 3-0

(Tholot 46', 90', Papin 76').• M arseille - Nisa 1-0

(Mattio 78' autogol).• Strasbourg - Bastia 1-3

(Zitelli 12’ - Moravcik 26’, Drobnjak 76', 88').' • Caen - Rcnncs 0-0.

• Nancy - Auxerre 04).• Guingamp - Lens J -0

(Wreh 66'). *• Montpellier - Lc Havre

2-1 (Bakayoko 29', 74' - Samson 7').

Didier Tholot şi fostul “ Balon de aur” european aii adus Bordcaux-ul în fruntea clasamentului, lidera PSG jucînd duminică. Căpitanul lui Nisa, Jean-Philippe Mattio, a oferit lui O.M. victoria cu un - “cap” imparabil în propia-i poartă.R adu C. MUNTEANU ■

L u m e a t p e l s c u r t

' • A l e g e r i l e , d i n B o s n ia , inlre 60 şi 70 la sulă din bosniaci, potrivit primelor estimări oficiale, au participat sîmbătă la alegerile de după război, pe Care em isarii am ericani le-au apreciat suficient de democratice pentru a fi - credibile, şi care s-au desfăşurat fără in c id en t^ majore.

• R e c o l n a n d a r e . Arhitectul Acordului de pace de la D ayton, R ichard H olbrooke, a anunţat, la încheierea scru tinu lu i din B osnia, că va recom anda guvernului american, ţinerea . unui “mini-Dayton” în vederea ameliorării’procesului de pace.

• A c u z e a d u s e s î r b i l o r . Partidul la putere la Saraievo, SDA, a reclamat anularea alegerilor în entitatea sîrbă, R epublica Srpska, , acuzînd sîrbii de a fi împiedicat refugiaţii musulmani să voteze. A mericanii s-au pronunţat im ediat îm potriva prim irii acestei cereri. R ad o v an : Karadjici, fostul lider al sîrbilor din Bosnia, căutat pentru crime de război a votat sîmbătă la Pale, fără a fi arestat de soldaţii Forţei de pace (IFOR), care au asigurat că nu l-au văzut.

• Aproape 5000 de so ldaţi. americani, cu baza la Ford Hood (Texas), care au primit ordinul de a fi gata să plece spre Kuweit, ar putea în cele din urmă să rămînă la baza Tor, a afirmat sîmbătă seara un purtăto r de cuv în t al Pentagonului,

• W il l i a m P e r r y l a R ia d . Secretarul american al

apărării, William l’crry, a sosit sîmbătă seara lâ Riad unde s-a deplasat la baza Kharj (la sud de R iad), unde sînt staţionate trupe americane.

• R e b e l i . . . U cişi. în total. . - • v-" , t

61 dc rebeli ai Partiduliii celor . ce m uncesc din Kurdistan

(PKK, separatist) şi 7 soldaţi - turci au fost ucişi sîmbătă în

cursul operaţiunilor militare şi luptelor din-estul si sud-estul Turciei.^ • U l t i m u l m i t i n g .

L ideru l L ig ii Nordului Umberto Bossi, şi-a încheiat sîmbătă seara /la Borgoforte

. (20 km sud de Mantova), în faţa doar a 3000 de persoane, u ltim ul m iting înainte de proclamarea “independenţei P adan ie i” , ; nordul Italiei, duminică la Veneţia.

;• - E m b a rg o u rid ica t. Consiliul de Securitate al ONU a ridicat definitiv; embargoul impus de QNU în mai 1994, în plin genocid ruandez, asupra arm elor decretat împotriva guvernului Ruandei, dar a menţinut totuşi această măsură pen tru , ; forţeleneguvernamentale ruandeze.

* C o a l i ţ i e : Opt partide nigeriene, dintre care cele mai im portante trei formaţiuni politice ale ţării, au anunţat sîmbătă crearea unui “Front pentru restaurarea şi apărarea democraţiei”.

. • D e z m in ţ i r e . Guvernul afgan a dezminţit sîmbătă că m iliţiile islam iste ale ta lib an ilo r ar fi cucerit provincia Kunar.

I Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale I agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (rcdactor şei);VALKR CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGKORZAN (tcd actorşcf adjunct). T c l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fax: 19 .28 .28

Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA . Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: P u b lic ita te: tel-fax: 197 .304; C o n ta b ilita fe : 197.307

Rcdactori: 197.490, 192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Sub rcdacţia Dej: tel/fax: 21.6075^

T IPA R U L E X E C U T A T .L A 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 • Tcl. 4()-(0)6'4-199898,154264

Garamoiid— Tipografic s.r.L -

/.<5'