OraOraşşulul BraBraşşovov

LocalizareMunicipiul Braşov, resedinŃa judeŃului, se află în centrulŃării, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudinemedie de 625 m, în curbura internă a CarpaŃilor, delimitatîn partea de S şi SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraş şi Piatra Mare, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localităŃile Predeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraş şiSighişoara. Municipiul are o suprafaŃă de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Braşovul a înglobat înstructura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzicartierul Astra) şi Stupini. De asemenea, pe lângăTâmpa, municipiul a mai înconjurat şi Dealul Şprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja(Dealul CetăŃii) şi Dealul Pe Romuri, Stejărişul şi chiarînglobează în structura sa vârful Postăvaru.

Amplasare :45°39′N 25°36′EAtestaredocumentară :1234PopulaŃie(2002):284 596 SuprafaŃă:267,32km²Densitate:1064 loc./km²Altitudinea medie:aprox. 600 m n.m.

• Primele dovezi arheologice care atestã existenþa vieþii omului pe aceste meleaguridateazã încã din paleolitic ºi în continuare pânã în epoca fierului. Existenþa aºezãrilordacice ºi ale populaþiei daco-romane este atestatã prin descoperirile din zoneleBartolomeu, Schei, de pe dealul ªprenghi ºi de sub Tâmpa. Dintre monumenteleantichitãþii, cel mai spectaculos este desigur Sanctuarul Dacic de la Racoº, din pãcate greu accesibil pentru turiºtii curioºi sã-l viziteze. La fel ºi castrul roman de la Râºnov, mãrturie a frontierei de nord-est a Imperiului Roman care trecea, în veacul al II-lea dupã Cristos, în apropierea municipiului Braºov. Inscripþia de piatrã pomeneºtenumele dacic strãvechi al localitãþii, Cumidava, ºi faptul cã romanii nu I-au dat o altãdenumire este sugestiv pentru reconstituirea modului în care, din romani ºi daci s-au plãmãdit poporul român, primii locuitori din era creºtinã ai acestor locuri.

• Municipiul Braºov este atestat documentar la 1234 sub numele de Corona, la 1252 sub cel de Barasu, în 1288 sub denumirea de Braso ºi în 1294 sub cea de Braºov.

• Aºezarea centralã a þãrii între cele trei principate române, precum ºi privilegiilesuccesive acordate de cãtre domnitori, au fãcut ca oraºul sã fie centrul legãturilorumane, culturale ºi economice între cele trei provincii, loc de refugiu pentru multefamilii de domnitori, cãrturari ºi revoluþionari.

Piata Sfatului

Parte centrala a Cetatii Brasov, atestata documentar sub numelede 'forum' in 1520 sau 'ring' in 1617. A fost sute de ani centrulorasului-cetate. Aici aveau loc targuri pentru negustori din cele trei tari romanesti. Piata este inconjurata pe patru laturi de case construite in stil renascentist, baroc provincial si neoclasic, adapostind magazine si depozite de marfuri.

IstoricIstoric1203: TradiŃia şi cronicile calendarelor braşovene îl consideră

ca an „în care s-a început zidirea Braşovului”. Totuşidocumentele şi izvoarele sigure nu confirmă această dată.1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al

Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt aşezaŃi în łara Bârsei. Se pare că au întărit cetatea Braşovia de pe Tâmpa.

1228: Se întemeiază la Braşov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă

Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat aşa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care conŃine o listă a tuturor

mănăstirilor premostratense din Ungaria şi Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus

cunoaşte „Claustra Sororum «in Hungaria assignata estpaternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.

1986: 31 august: Cutremur de pământ (7° pe scara Richter)

• 1987: 15 Noiembrie Muncitorii braşoveni se revoltă împotrivaregimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulŃumiŃi de neplata salariilorcuvenite şi înăsprirea condiŃiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum şi o mare parte a populaŃiei oraşului. Revolta a fost înăbuşită de forŃele comuniste iar liderii ei întemniŃaŃişi supuşi la torturi şi deportări.

• 1989: 22 - 25 decembrie RevoluŃia. La Braşov au loc violenŃesoldate cu numeroase victime (84 morŃi şi 236 răniŃi).

• 1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9° pe scara Richter)• 2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimŃit foarte puternic (6°)

pe scara Richter

ImportanImportanŃŃa oraa oraşşuluiului• Muzeul de Istorie Braşov, aflat în Casa Sfatului• Casa Mureşenilor (site) • Muzeul primei şcoli româneşti, din Şchei, având expusă prima carte

tipărită în limba română• Muzeul FortificaŃiilor din łara Bârsei, amenajat în Bastionul łesătorilor• Muzeul-restaurant CetăŃuia, aflat în vechea fortificaŃie de pe Strajă

(Dealul CetăŃii) • Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb şi Bastionul Graft• Muzeul de Artă• Muzeul de Etnografie• Biserica Neagră - construită între 1377 şi 1477 pe locul unei vechi

bazilici romane• Biserica Sf. Nicolae - secolul al XIV-lea • Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea • Biserica Sf. Martin de pe Strajă• Biserica Sf. Gheorghe, înfiinŃată într-un vechi conac de vânătoare• Sinagoga• Sinagoga Ortodoxă• Poarta Ecaterinei, 1559• Poarta Şchei, 1827

• TroiŃele din Şchei (cea mai veche datând din 1291) • Aleea După ziduri• PiaŃa Sfatului• Strada Republicii din Braşov• Strada Mureşenilor din Braşov• Promenada de sub Tâmpa• Belvedere• Casa Negustorilor (Podul Bătuşilor sau Cerbul Carpati• Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor,

Parcul Tractorul• Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu• Grădina Zoologică din Noua• Tâmpa• Poiana Braşov• Pietrele lui Solomon

DemografiaDemografiaDe-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaŃia sa.

Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporulaproape exponenŃial:

1890: ||½ 30 781 locuitori1930: ||||| 59 232 locuitori1948: ||||||| 82 984 locuitori1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 355 593 locuitori2000: ||||||||||||||||||||||||||| 317 772 locuitori²2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori[1]2006: |||||||||||||||||||||||| 281 375 locuitori² (la 01.07.2006) 2008: |||||||||||||||||||||||| 279 700 locuitori (la 01.01.2008)[2]

LocalizareLocalizare geograficageograficaMunicipiul Braşov, resedinŃa judeŃului, se află în centrul Ńării, în DepresiuneaBraşovului, situat la o altitudine medie

de 625 m, în curbura internă a CarpaŃilor, delimitat în partea de S şi

SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în

oraş şi Piatra Mare, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu

automobilul/autobuzul sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localităŃilePredeal, Buşteni, Sinaia, Făgăraş şi

Sighişoara. Municipiul are o suprafaŃăde 267,32 km². Treptat, în procesul

de dezvoltare, Braşovul a înglobat înstructura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) şiStupini. De asemenea, pe lângă

Tâmpa, municipiul a mai înconjurat şiDealul Şprenghi, Dealul Morii, Dealul

Melcilor, Dealul Warthe, Straja(Dealul CetăŃii) şi Dealul Pe Romuri,

Stejărişul şi chiar înglobează înstructura sa vârful Postăvaru

EconomiaEconomiaDezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada

interbelică, atunci când aici a fost înfiinŃată fabrica de avioane„I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti,

folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva UniuniiSovietice. O dată cu terminarea războiului şi venirea armatei ruseşti

în Braşov, fabrica a fost desfiinŃată şi transformată în uzină de tractoare, iar utilajele şi echipamentul au fost confiscate, luândintegral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, fabrica de avioane IAR funcŃionează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după

standardele europene.În ceea ce priveşte industria alimentară, Braşovul are o veche

tradiŃie a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste şi terminând cu „Aurora” de azi. Este de menŃionat

şi vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificaŃie „Postăvarul” şi fabrica de produse lactate „Prodlacta”.

Noile autobuze RomanÎn 1921 la Braşov se înfiinŃa fabrica de automobile şi locomotive„ROMLOC”. După venirea comuniştilor la putere, fabrica a fost

redenumită „Steagu Roşu” (astăzi „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licenŃă străină,

cât şi după design românesc. După 1989, firma braşoveană a încercat mereu să Ńină pasul cu cerinŃele europene, astfel că astăzi

produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare şi autocamioane cu design nou şi elegant.In prezent "Roman S.A." apartine firmei

"Prescon S.A." din Braşov.

• Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schielde utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) şi Kügler de ciment. Actual ele se numesc „Carpatex”, „Hidromecanica”, „I.U.S.” şi „Temelia”, sunt înmajoritate firme cu capital privat şi continuă producŃia.

• Câteva produse ale I.C. «Nivea» Braşov• În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina „Tractorul”,

ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare, şi Intreprinderea de ProduseCosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat şi Europaestică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preŃ [1]. „Beiersdorf” a fostprezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „SamyHornstein” din Bucureşti devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Braşov a fost naŃionalizată, iar directorul ei, TarŃiaVasilică, a suferit tortura aplicată de autorităŃile de represiune braşovene, dupăcare a fost trimis în temniŃă la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmeigermane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urmaunui proces, Nivea Braşov a deŃinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma braşoveană nu mai există astăzi, locul ei fiindluat de fabrica „Colgate-Palmolive”. Şi alte companii străine şi-au deschislaboratoare şi centre de producŃie în Braşov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).

• O importantă parte a economiei braşovene se bazează pe servicii, construcŃii, şi industria uşoară.

CalitateaCalitatea aeruluiaerului• Din cauza traficului intens, cea mai nerespirabilă este zona Parcului Central, unde

poluarea depăşeşte limitele admise• Sensurile giratorii pot micşora poluarea auto de şase ori• Parcul Central este cea mai poluată zonă a Braşovului. Chiar dacă pare pararadoxal,

traficul intens din centrul oraşului face ca emisiile de gaze şi pulberi periculoase săatingă şi chiar să depăşescă limitele admise la intersecŃia dintre străzile Lungă, Nicolae Iorga şi Mureşenilor, arată „Raportul privind calitatea aerului în Braşov“

• În urma campaniilor de monitorizare, rezultatele au fost cam aceleaşi. IntersecŃiilecel mai intens poluate sînt cele de lîngă Parcul Central, din Centrul Civic, intersecŃiaToamnei cu Calea Bucureşti şi sensul giratoriu de la Bartolomeu, la capătul StrăziiLungi. Acestea sînt, de altfel şi cele mai intens circulate din muncipiu, însă au şi altealemente care sporesc gradul de poluare

•Poluari produse cu dioxid de sulf, dioxid de azot si amoniac. Pentru indicatoruldioxid de sulf valorile concentratiilor medii anuale nu depasesc CMA anuala de 0,060 mg/mc.Cele mai mari valori medii anuale s-au masurat in anul 1998, in punctele SC TamivSA Brasov- 0,051 mg/mc si SC Lubrifin SA Brasov- 0,046 mg/mc, probabil uneirevigorari a productiei, utilizarii de combustibil solid la CET Brasov cu cantitate mare de sulf. In aceste puncte de recoltare valorile medii anuale scad mult pana in anul2000 (SC Tamiv SA Brasov- 0,028mg/mc; SC Lubrifin SA Brasov- 0,015 mg/mc) datorita programelor de conformare impuse si verificate de serviciul inspectie al IPM Brasov.Valorile maxime masurate in aceasta perioada, in punctele de prelevare au fost:

PoluareaPoluarea

• Judetul Brasov figureaza in topul celor mai poluate zone din tara, potrivit afirmatiilor ministrului Mediului siDezvoltarii Durabile

Zeci de mii de brasovenisunt supusi zilnic poluariifonice produse in special de camioanele care tranziteaza orasul, aratastudiile facute de specialistii de mediu.

CeleCele maimai importanteimportante sursesurse de de poluarepoluare

• Din cauza traficului intens, cea mai irespirabilă este zona ParculuiCentral, unde poluarea depăşeşte limitele admise.

• Sensurile giratorii pot micşora poluarea auto de şase ori .• Parcul Central este cea mai poluată zonă a Braşovului. Chiar dacă

pare pararadoxal, traficul intens din centrul oraşului face ca emisiilede gaze şi pulberi periculoase să atingă şi chiar să depăşescălimitele admise la intersecŃia dintre străzile Lungă, Nicolae Iorga şiMureşenilor, arată „Raportul privind calitatea aerului în Braşov“.

• În urma campaniilor de monitorizare, rezultatele au fost cam aceleaşi. IntersecŃiile cel mai intens poluate sunt cele de lîngăParcul Central, din Centrul Civic, intersecŃia Toamnei cu CaleaBucureşti şi sensul giratoriu de la Bartolomeu, la capătul StrăziiLungi. Acestea sînt, de altfel şi cele mai intens circulate din muncipiu, însă au şi alte alemente care sporesc gradul de poluare.

ImpactulImpactul solutiilorsolutiilor propusepropuseasupraasupra mediuluimediului inconjuratorinconjurator

• Comisia Europeană va impuneetichetarea anvelopelor înfuncŃie de eficienŃa energetică. Măsura propusă de CE esteprietenoasă cu mediul şi vareduce considerabil facturile la benzină.

• Anvelopele europene vor fietichetate în funcŃie de eficienŃaenergetică şi de performanŃe. Sistemul de etichetare a fostpropus de Comisia Europeană şiva intra în vigoare în anul 2012.

GrupaGrupa Six GirlsSix Girls

• Alyna

• Roxana

&AdinaAdina

AndreeaAndreeaLianaLiana

CorinaCorina

ŞŞcc. cu . cu clscls. I. I--VIII VIII ““NichitaNichita StănescuStănescu””

BaiaBaia MareMare

BibliografieBibliografie

www.wikipedia.org