A u u l al XCYlI-lea Nr. 79NOMARO L 3 Braşov J o i 4 O c fo m v r ie 1 93 4

S dacţia ş i administraţiar ST1 RADA T.rrMn a r-^ŞOV, STRADA LDNOA Nr,

ţCHaemstograi'ul „ Astra“) ÎBLKFON m

iboBABiaiit anual 203 lai (»«stni citale itala 530 lai Asanări reclama inp» tarif

Peste noapte situaţia politicăE i i a v e a m criză d e g u v ern ,

s'a limpezit:a z i a v em g u v ern d ec r i z ă !

„Democraţia e glumă..."Dela întrunirea partidului averescan.

Duminecă a avut loc Ia Ga- jt|i o întrunire a parlidulu*, pre­dat de d-1 Averescu. Nimic j0u, nimic deosebit, decât ace­leaşi figuri incolore, dornice de portofolii minis'eriale şi cari înconjoară la toate ocaziile pe mareşalul. Figuri, în mijlocul că ­rora, Ireculu! glorios el omului de arme pare-că întreba plic­tisit şi nedumerit pe mareşalul jiticianizat: nu vezi cu cine

je’nsoteşli ?Făcea bine şi cuminte d I A-

rerescu dacă, după sforâelile alorice ale pulpanagitlord-sale, hidea adunarea. Bătrânelele

iu i-nu îngăduit însă această ie- Entuziasmat şi inspirat de levorbitori a luat şi d-sa cu-

‘ului, dovedind încă odată cât greşit merge cel ce nu calcă

pe picioarele ! proprii..D em ocraţia — a spus d-sa —

iste o glum ă de ca re poţi şi sâ râzi ş i să plângi. Toiul este

minciună“.Ca dovadă a acestei afirmsjii,

d-1 Averescu a pus fa|ă în (a|g alegerile, făcute de guvernul d-sale în 1920, când râdea în

majorităţii de voturi ob|i- iute, şi cele următoare, — f ă ­cute după p leca rea dela putere, - cari i-ou stârnit plâns şi la* crimi de durere.

Avea dreptate. Democraţia, folosită numai ca undită elec* torală, pentru ce, — atunci când eşti la putere — să rămână vorbă in vânt, este o minciună, care nu poale avea decât dureroa­sele urmări constatele de d sa. A fost de ajuns o singură gu iernare averescanâ, pentru ca sfârlicata popularitate a „tăticu Ini ţăranilor“ să convingă tara rât de mare este distanta între faptele mari ele omului de arme Şi între nepriceperea politică a aceluiaşi.

De atunci, o singură dală a •nai avut noroc steaua averes cşnă să râdă de acea „min- ciună“, care se numeşte demo- c[elie. In 1926, ia a doua ve­ţi1 la putere, când alegerile ** Istorică teroare, tăcute de •cantâretul pătimirii“, in calitate e ministru de interne ale gu- inului averescan, au doveait

®eea ce a declarat mareşalul în i ?®nIsrea sa linutâ Duminecă “ Galaţi:

• -ojirm încă o d a tă c ă : votul 0 m inciună; m ai întâi că*ste

, scoate din urnă c e e a c e Pjf3 în urnă ş i nu toi c e s a

s... tn urnă, corespunde con- J - ' ° eQâtorului, intereselor

* o h tării,,."j.. e s'9ur, crima şi păcatului-

1 «leciorale din 1926 l’au pus j, flandurl pe d-1 Averescu, sco- sjreUj1 această sinceră mărturi- de r»lispre guvernarea, curmată kt r6rvida, căsuţă ca un trăz-

Si Senin*C , , , a.,unci plânge, tot plânge >ie 1?â, ' Gacl a căzut cu gio- ta|ea . 06te examenele eleclo* d-Sa’l ,n fota cărora partidul le8erj| a I°&t pus cu ocazia ale*

introduse peniru prima dală în tara Românească şi repetate de Partidul Naţional Ţărănesc.

»Democraţia este glumă“ iar »votul o minciună“ - a afirmat d-I Averescu. Şi, înţepenit pe a* ceastă concepţie mai puternic decât stadia, ce i-o ridică d 1 *■ Gh- Stoien Băncuţe, pe faimo­sul soclu al demagogiei, a de­clarat la finea discursului că

„cei-ce fac azi propagandă, ză­păcesc lumea, auditorii nefiind bine armaţi contra ademenirilor,.“

Concepjie, pe care se rezîmă se vede, programul de luminare a masselor, conceput şi practi­cat de către saltimbancul finan­ciar, proprietar de jugaştri mi* leneri:

Boteze, nun|î, târguri de fele etc., etc., ete....

Căci „votul este o minciună,iar democraţia o glumă, de carep o li şi să râzi şi să plângi“.

R e v iz u ir e a fu n c ţ io n a r ilo r .

Naţionalism

oi e recunoscute de strei• Cq h bere ş i cinstite —

Revolta stârnită de furia cu care guvernul, adăposti după paravanul revizurii, s’a repezit asupra funcţionarilor ardeleni, a deschis ochii celor porniţi la atac. Prin declaraţii mai măiăete şi promisiuni îndulcite, repre­zentanţi ei guvernului bat în retragere, încercând să atenueze drasticitatea pornirii guvernamen­tale.

In zadar 1 Intenţiile ascunse ale guvernului nu mai pot fi a- coperite.

Săptămâna trecută, cu ocazia unei vizite la Cluj, d-1 ministru Al. Lapedaiu a cam scăldat-o în fata întrebării puse de zia­rişti: „ce ne puteţi spune în chesha funcţionarilor superiori poliţieneşti“ ?

Examenul, la care trebuia să se supună aceşti funcţionari, nu era decât o simplă formalitate — a declarat d-1 ministru.

Ce însemnează însă această „simplă formalitate“, când pe sub furcile ei caudine trebuiau să-şi târăe demnitatea de colo­neii şi doctori în drept atâţia destoinici funcţionari superiori, cari dela Unire încoace au fă­cu cu prisos dovada capacităţii lor? Şi peniru ce, care a fost cr.teriul, după care tocmai şi numai funcţionari neliberali e- rau împinşi să fre acă prin acest foc al nedemnite|ii ? Şi ce se întâmpla chiar cu cerce s-au supus la examen, dacă veto ul puternic al demnităţii celorlalţi funcţionari secondat de glasul jărei conştiente, nu se opunea selbătăciei ordonate de sus ?

Răspunsul, ascuns de d 1 Lapedatu, e clar: eliminarea ne liberalilor din .slujbele statului şi înlocuirea acestora cu tavo rizeti ai guvernului, cari apoi să fie întăriţi cu firmanul ina­movibilităţii*

Reducerea aparatului de stat cu intenţia economisire! de 800 milioane lei, - prin felul cum e făcuta, - răstoarnă ea însăşi hflvs leaii de revizuire.

A t„„ ’ ? R ă s p u n s u l se Impune s in g u r . Nu p o a t e fi d e c â t u n u l. c e l d e m a i s u s , p e c a r e m za* Sar mai î n c e a r c ă o a m e n ii gu - « o m u lu i s a l lă in u ia s c a .

Si orbiţi de patima pricopsim 2 e l Hor p.UM. libera u nu

în alte institufti ale statului, re­vizuirea liberală loveşte ca ’n codru existenta elementelor ro­mâneşti. Aruncă în ghiarele şo­majului valori şi destoinicii, pen­tru ca la spatele acestora func­ţionarii minoritari să roadă în li­nişte bunăvoinţa şi toleranta tării româneşti, râzând de Ro­mânul strein în propria-i fără.

In câteva săptămâni se împli­nesc şasesprezece ani dela Unire. Vom 8vea deci prilejul ca acest jubileu să ne ajungă în plină activitate de distrugere şi nimicire a celor-ce au luptat şi au suferit pentru înfăptuirea marelui ideal naţional.

Surghiuniţii cârmuirii liberale vor contempla rostul madaliei „Ferdinand“ şi vor admira na­ţionalismul, cu care guvernul li­beral a pornit revizuirea slujba­şilor români în fere, a cărei revizuire o cer vecinii dela gra­niţa de Vest.

Pentru apărarea celor prigoniţiLa marea întrunire ţinuta Sâm

bătă ia Clubul P. N.-Ţ. din Cluj, după discursurile roşiile de d-nii: Dr. Emil Hafegan, Dr. Romul Fers;gan, prof. R. Tuffli şi Dr. O a nu, s’a votat în unanimitate următoarea mojiune:

„Delegaţia permanentă a orga­nizaţiei Partidului National-Ţâiâ nesc din Municipiul şi judeţul Cluj, în şedinţa sa ţinută la 29 Septemvrie 1934 la care au participat şi numeroşi membri dn partid, după cuvântările ros­tite în unanim t te a hotărât:

1- Să protesteze cu energie în contra actelor ilegale, abu­zive şi nedrepte a ie guvernului prin cari în preajm a iernii s e alungă în stradă, în gura m ize­riei, înalţi funcţionari de stai, in majoritatea lor ardeleni, cu nesocotirea celei mai elem en­tare norme de drept şi umani­tate ;

2 . Să le arate funcţionarilor pe nedrept şi ilegal „îndepăr­taţi“, că toată dragostea şi sim­patia {arii este alături de ei, în consecinţă îi îndeamnă şi îm­bărbătează, să nu descurajeze, fiindcă dreptatea e de partea lor şi vor ieşi biruitori;

3. Invită lumea românească, iubitoare de dreptate şi adevăr, ca la caz de nevoie şi când i se va cere, să dea organizaţiei noastre întregul ei sprijin ca astfel să poată fi în situaţia de a da ajutor cât mai efectiv ce­lor persecutaţi, scoşi d n drep­turile lor şi lipsiţi — fără vina lor, — de orice mijloace de existentă;

4. S ă protesteze contra stării de asediu şi cenzurei, prin cari se încearcă înăbuşirea libertă­ţilor, fără de cari o naţiune ci­vilizată nu poate ex is ta ;

Serbări culturale la SibiuPunerea pieirii fundamentale a edificiului Sco lii Normale

„Andrei Şaguna“.

In cadrul unor impunătoare serbări, menite să sublinieze importanţa evenimentului, se va face Sâmbătă în 6 Oct. a. c. punerea pietrii fundamentale a edificiului Şcolii Normale „An­drei Şaguna* din Sibiu.

Vechea şcoală normală, îm preună cu institulul teologic cu care a muncit în strânsă cola­borare, au fost isvorul din care, prin cei j crescuţi de ele, se purta în foite părjile românis­mului de sub stăpânirea ungu­rească facla răspânditoare de cultură, morală şi naţionalism.

Rolul mărej, pe care l a avui şi’i are această şcoală ii im­punea şi adăpostirea ei într un local corespunzător înaltei salemisiuni. . „ „ » .

După război, nemai începând sub acelaşi acoperiş cu Aca­demia teologică, unde fussse adăpostită în trecut, a fost ne vodă să’şi ducă traiul în _ ed • ficiul unei cazarme, cedata de armate, pentru a’şi putea con­tinua activitalee.

Sâmbătă se vor desfăşura la Sibiu serbările punerii pietrii fundamentale a noului edificiu, demn de prestigiul de care se bucură Şcoala Normală „Andrei Şaguna“. Serbări ale români- mei ortodoxe, care vor fi ono­rate cu prezenja M. Sale Rege­lui Carol II.

S au luat măsuri ca aceste serbări să se desfăşoare în toată grandiositatea, vădin- du-se prin ele recunoştinţa şi bucuria cu care neamul întreg priveşte înălţarea noului altar de cultură.

Toată preotimea din arhiepis­copie, toţi foştii elevi ai Şcoalei Normale „Andrei Şaguna“, ur­maţi de un număr cât mai mare de popor, vor alerga, ca îm­preună cu ceilai|i conducători ai neamului, să înconjoare pe Suveranul ţării, din prilejul a- cestui praznic al culturii şi cre­dinţei româneşti.

5. Să iniţieze organizaţia o lupta dârză şi aprigă în contra guvernului, care stăpânit de pa­timă, ură şi meschine interese de partid, a pornit cea mai ur­gisită prigoană în contra ele­mentului conducător autohton de dincoace de Carpaji — ne­înfeudat în partidul dela cârmă — pricinuind prin aceasta, e- norme pagube morale neamului;

6. S ă erate conducerii cen­trale ş i cetei provinciale m area primejdie c e rezultă pentru tară din dăinuirea p e m ai departe a acestui sistem de guvernare — abuziv — ş i s ă roage tot odată organele superioare a le partidu­lui pentru pornirea unei cam - pdnii de răsturnare;

7. Organizaţia municipiului şi judeţului Cluj corştie de dato­ria ce i incumbă Partidului Na­tional Ţărănesc în apărarea ce­lor obidiţi şi neîndreptăţiti, cheamă şi invită toate organ*- ze|iile judeţene din tară să se solidarizeze cu acest protest 1“

Luptătorul slovac A. Hlinka a îm­

plinit 70 aniv Andrei Hlinka, cunoscutul lup­

tător politic şi conducătorul par­tidului poporului din Slovacie, îşi serbează zilele acestea 70 ani. De numele lui Hiinca se leagă mişcarea politică din Slo­vacia încă de acum 40 ani, când ca ziarist şi iuptăfor neobosit pentru drepturile poporului slo­vac sub regimul maghiar, a fost osândit, alăturea cu ziariştii şi luptătorii români de pe vremuifţ la ani de închisoare. In em ii a de stat a Seghedinuiui, tăcând cunoştin{a cu numeroşi ţărani şi intelectuali români închişi în aceeaşi temniţă, şi-a însuşit la perfecţie limba românească, pe care o vorbea cu mare plăcere.

Andrei Hlinka s’a născut ia 1864 din o familie de ţărani, a studiai teologia, după care a intrat în preo(ie, fiind numit în oraşul Rujomberoc din Slovacia.

Activitatea lui politică a în­ceput încă înainte de războiu, sub dominaţia maghiară. Lupta lui a fost totdeauna îndreptată contra stăpâniforilor hrăpâreji şl răi. N a fost scutit nici de închi­soare. La Seghedin, între pe­reţii reci ai închisorilor, Hlinka a tradus Noui Testamen1, Acti­vitatea publicistică şi a început-o la ziarul său întitulat „Ludove iNoviny“, ceva mai târziu a scos „Slovacul“.

Fiind şeful partidului poporu­lui din Slovacie, A. Hucka a fosi, dela războiu şi până azi continuu deputat în parlamentul Republicii cehoslovace,

Politica iui Hiinka se bazează pe autonomie. N’a refuzat însă colaborarea cu partidul catolic din Cehia, aflat la putere între 1919—1920. De cele mai mulie ori însă credinţele sale poliiice s’au situat deeeurmezişul reali­zărilor în politica internă a Re-

Pagina 2 O A z B T A :T « A N P tL ^ ì I_

publici?. Fapt Ia care nu odată au făcut apel duşmanii din afară ai larii. De câteva ori a fosl silit să desmintă svonurile că ar avea vre o legătură cu miş cările dela Budapesta.

La 1927 a publicat un articol în „The Catolic Times* spre a a aduce la cunoştinţa lumii că Slovacii nu doresc stăpânirea maghiară.

Vroim să fim cu Ungurii prie­teni şi vecini, scria atunci Hlinka, iar nici decum supuşi lor. La această părere Hlinka a rămas totdeauna. Continuu a refuzat maghiarofilismul ce i s ’a imputat şi nu cerea decât raporturi ami cale între Cehi şi Slovaci.

In Slovacia Hlinka e foarte popular. Lumea vede în el un om al bisericii dar şi un luptă­tor pentru dreptate şi cinste. Cu prilejul împlinirii a 70 ani se fac pregătiri pentru a fi sărbă­torit după cum se cuvine.

La sărbătorirea marelui lup­tător naţional slovac ne asociem şi noi din toată inima dorindu-i încă mulţi ani de sănătate şi putere de muncă.

Iarăşi situaţia grea a pensionarilor.

Din nou mere agitaţie în rân­durile mult necăjiţilor pensio­nari bravoveni. Cauza este nea- chitarea pensiilor pe luna ex­pirată.

Pensionarii erau obicinuiţi să li se achite drepturile, — eşa mici şi ciuntite cum sunt acum — între 20—30 ale fiecărei luni. Ori, tocmai cea mai importantă lună pentru aprovizionare în gospodărie a rămas neachitată.

Zilnic îi întâlneşti cu sutele staţionând pe la uşile Adminis­traţiei financiare, cerşincţu’şi za­darnic drepturile. Au recurs şi la sprijinul d lui prefect de ju ­deţ, dar iot fără rezultat — cu iot concursul binevoitor ce le-a dat prin intervenţia la forurile superioare.

In ziua de 29 Sept. expirat, prezentându-se din nou o dele­gaţie de pensionari la Prefectura judeţului, — au găsit aci şi pe d-1 ministru Lapedatu, căruia de­legaţia i-a adresat plângerea. D l Lapedatu a ascultat cu multă bună voin{ă plângerea pensio­narilor şi a luat telefonic con­tact — chiar în faja delegaţiei

cu d l subsecretar de siat dela finanţe, Miti|ă Constantinescu obţinând răspunsul că s'au luai deja măsuri de achitarea pen siilor; însă fol fără rezultat.

Azi, pensionarii s’au adunat din nou, în mare număr mer­gând şi la Adm. financiară şi la Prefectură, după care apoi au protestat telegrafic la primul- ministru şi la ministrul de fi nante, arătând situajia grea, ce li s’a creiat prin neechtarea drepturilor pensionarilor pe Sept., — ajunşi fiind a cerşi drepturile ior pe la uşile Adm. financiare, flămânzi, goi şi în stare de dis­perare.

Fi-vor oare satisfăcuţi aceşti necăjit?, cari nu au alte pretenţii decât resiiiuirea unor economii a lor, depuse în lot timpul viejei şi încredin{a!e statului pentru păstrare ?

0 crucMîionumsfltlui f Op. Huile Saftu

Aflăm cu multă satisfacţie su­fletească că comitetul parohial el Bisericii Sf. Nicolae din Bra- şor-Scheiu a hotărât în ultima sa şedinţă să se ridice §la noul mormânt, în care vor fi aşezate rămăşiţele pământeşti ale neui­tatului protopop al Braşovului şi primului Episcop militar f Dr. Vasile Saitu, o cruce-monument.

In acest scop s’a lansai o listă de subscripţie cu un călduros apel adresat Românilor din Bra şov ca şi din întreaga {ară, pe care 1 vom publica în nrul viitor.

So cie ta tea „P rogresul" din kugoj, societate de lectură, co ­rală şi sportivă a sodalilor ro­mâni, şi-a serbat Duminecă în 30 Sept. în cadrul unei înălţă­toare solemnităţi sfinţirea stea­gului, simbolul solidarităţii şi un'rei viitorilor comercianţi şi industriaşi români ai Lugojului, hotărâţi să lupte cu toată tăria pentru progresarea românismu­lui la oraşe.

Transmitem cu acest prilej îmbucurător societăţii „Progre­sul* urări sincere de bine.

O şezătoare folcloristica la Vlădeni

Medic univ.Dr. Gh. Puiu

fost extern al Spitalului Brancc- venesc din Bucureşti

Consultă boli in terne, zilnic între orele 3—6 în Braşou Slr. Lungă 40. 16 1—0

Privind străduinţele în cultuj ralizare a poporului din întreaga tara, în momentul de fată ve­dem că apar o mulţime de ini­ţiative lăudabile. Sbateri cari atrag atenţiunea tuturor şi oa­menii cu dragoste de progresul cultural al ţărănimii [se opresc, se bucură şi prilejuesc tot con­cursul.

Astfel întreaga populaţie din comuna noastră a avut fericitul prilej de a auzi în ziua de 23 c. foiositoarea conferinţă folclo­ristică a d lui Gh, Cernea fosl învăţător, neobosit şi talentat cu­legător al poeziilor şi tot felul de creatiuni literare populare din Ardeal. Este o datorie de muncă a vremii, pe care o trăim, ca toate acele persoane cari au căldura sufletească trebuitoare, să dăruiască din prisossul cea­surilor lor de muncă şi capaci­tate, bunelor iniţiative particu­lare, cari urmăresc binele ob ştesc, ca în special ridicarea culturală a satului, îndreptarea tineretului pe calea sănătoasă şi întărirea naţională şi morală a generaţiilor existente.

Şi lumea satelor noaslre se bucură alunei când din când în când coboară şi asupra lor o rază de lumină care să le încălzească sufletele şi să lumineze mintea cu cunoştinţe cari sunt pentru ei, dar nu le-au pre(uit. Din a- cest pritej conferinţa atrăgătoare a folcloristului Gh Cernea a fost ascultată cu bucurie şi sa­tisfacţie de înireg auditoriul.

înşirând parte din publicaţiu- nile sale folcloristice, în special culegeri de prin judeţele Târ­nava mare, Făgăraş, Sibiu, Hu- niedoara, Cluj, Turda şi Ciuc, a arăta celor prezenţi prin graiu şi cant frumuseţile neîntre­cute a poeziilor populare, crea- ţiuni cari în toată frumuseţea lor cântă viafa şi caracterul ro­mânismului nostru. începând cu poeziile patriotice, citând parfi alese din ele, pasagii cari câniă durerea foştilor luptători români de pe fronturile Galiţiei, Tirolu- lui etc. în continuare cu poezii de toate genurile, doine de jale, poezii cu caracter religios, mo ralizator, satiric, strigături de joc, nuntă şi din ramura religioasă

O informaţie turistică:

0 excursie in jud. NeamţIn ziua de Sâmbătă l i Au­

gust după o conferinţă (mută la Universitatea populară din Vă­lenii de Munte, pavând încă 2 zile libere m’am hotărât să vi­zitez marile Mănăstiri ale Mol­dovei din jud. Neamţ, excursie menită să combine în mod ad­mirabil priveliştile turistice cu îndatorirea .oricărui român şi bun creştin de a vedea odată In viaja sa comorile religioase ale trecutului nostru. .Sunt Du­minecă în 12 August dimineaţa Ia ora 4 în Paşcani după o noapte destul de incomodă în- tr’un accelerat supra-încărcat. Dela Paşcani la Tg.-NeamJ curse normale de autobuse. Străbatem pe o sosea destul de bună în 70 de minute cei 30 de km.

Repede sacul în spinare, şi numai singur cu o [uşoară bâtă de turist în [mână o pornesc la drum. Aveam mult de .umblat şi multe de văzut aşa, că nu m’am oprit de loc în Tg. Neamţ spre a căuta casa celui mai mare povestitor al nostru: casa lui C reangă mai cu seamă că toate firmele numai cu nume ovreeşii nu te invită de a ză­bovi mult aief. După 5 Km. în dreptul salului Lunca se văd ruinele frumoasei cetă|i a lui

de Dr. Suciu-Sibianu.

Ştefan cel Mare: C etatea N eam ­ţului. De aci încă 12 Km tot în spre Nord-Vest dealungul ap soarelor Ozana şi Nemfişor până la M ânstirea N eam / pe un drum bun pentru picior şi rău pentru vehicule. In drum întâl­nesc arare frumoase tipuri de ţărani descendenţi ai răzeşilor marelui Voevod. La ora 9 dim, zăresc în sclipirea soarelui de dimineaţă cupola bisericei Mă­năstirii şi aud clopote de litur­ghie. Poposesc 30 de minute pentru o baie în apa cristalină a Nemt?şorului şi un scurt somn şi exact ia ora 10 atras de fru­mosul cor de călugări întru în biserica M. Neamţu.

M. Neamfu este cea mai mare mănăstire de călugări din tare. Zidită la 1398 de Petru- Vodă Muşat. îşi câştigă în cu­rând un nume în întreg orien­tul. Renoită de Ştefan cel Mare la 1497 o împodobeşte cu fjo nouă biserică, Cunoaşte epoce de aur sub Metropoliţii Paisie şi Veniamin Costache când ti­pografia Mânăstirei edita cărţile sfinte pentru întreg orientul or­todox.

După 1864 data secularizării averilor mănăstireşti începe e- poca de decadentă. Tipografia desfiinfata, biblioteca trece în

proprietatea Academiei. Totuşi între odoarele Mânăstirei se gă­sesc Evanghelii slave scrise pe pergament dela 1456, 1512 şi 1555, una dăruită de Ţarina E caterina a Rusiei la 1759, o E- vanghelie deruifă la 1502 de Ştefan cel Mare. Cruci de aur în filigrana şi câteva tablouri de Grigorescu.

In timpul din urmă sub con­ducerea energică a stareţului Nicodem fostul metropolit al Moldovei pare a se fi înviorat din nou viaţa Mânăstirei şi ar- hondâria era plină de oaspeţi şi vizitatori. Se vede însă, că lipseşte încă spiritul de intre prindere care chiar Ia Muntele Alhos vizitat de subsemnatul a- nul trecut era în plină floare şi după părerea mea fără a im- pieta câtuşi de pu(in asupra credinţei ortodoxe: vinderea de ilustrate, cruciuliţe, amulete etc lucrate şi vândute de călugări spre a-şi uşura puţin viaţa, căci alocaţia de 4 lei pe zi este de­sigur insuficientă pentru un trai omenesc.

N aveam însă timp să fac prea multe reflexiuni de acest fel. Voiam să văd cât de mult in aceste 2 zile ce-mi stăteau ia dispoziţiune şi asimilindu-mi principiul: „călătorului îi Ş9de bine cu drumul* la prânz exact1 J 2 pornesc mai departe spre M ănăstirea Secu. De aci înainte am avut tot timpul de luptat cu drumurile inexistente sau nemarcete cu nici un semn. De cele mai multe ori doar

populară ca bocete etc. arata frumuseţile acestor creatiuni ale poporului dela sate şi însemnă­tatea lor atât pentru limba şi li­teratura română cât şi pentru românismul regiunilor pe cari le locuim.

Prinlr’o expunere frumoasă şi însufleţită folcloristul nostru a câştigat poporul ascultător pen­tru dragostea unor creaţiuni ca acestea, determinându-i de a păstra flacăra dragostei pentru doină şi cânt românesc, poezie şi folclor popular, tocmai la tim­pul oportun când influenţa ora­şelor pe unde cetăţenii noştri, işi duc viata muncind, caută să infiltreze compoziţii şi cântece aşa zise moderne, nepotrivite pentru viaja satelor noastre.

Apreciem mult pe conferen­ţiarul nostru pentru această stră­duinţă in deosebi pentru lucră­rile sale în acest gen, pe cari le cunoaştem până acum, între cari „O nuntă in jud. Hunie doara“, „Floricele din jurul Co halmului*, 10 broşuri de popula­rizare cu material folcloric, iar gala de publicare „Doinele Pa­loşului* şi „Un sat dirf (ara Fă­găraşului : Gridui*, monografie istorică şi folclorica, lucrare ex linsă, cu planşe şi vederi foto­grafice de o deosebită impor­tantă.

Dedicat cu sârguintă folclo­rului românesc din Ardeal este totodaiă şi un colecţionar pa- s on-ît. .Posedă în satul său na­tal Paloş, jud. Târnava-mare un mic muzeu şi obiecte vechi şi artă ţărănească cu o colecţie bogată in obiecte ceramice, icoane, ţesături şi numismatice şi medalii. De şase ani, dedicat special in cercetări şi studii de felul acesta, fără nici un ajutor bănesc dela cineva, înlretinân- du-se din publicaţiile sale, răs coleşte o bogăţie naturală a po­porului nostiu, creatiunile inte­lectuale şi munca manuală. Cu ceeace colecţionează şi are deja adunai intenţionează organizarea unei expoziţii rom âneşti din Ardeal, sub auspiciile Fundaţiei Cerol.

In jud. Braşov a conferenjiat în multe comune ca Zărneşti, Codlea, Braşou, Hărman şi a-

„re T r ,loldo-ui ş , - W î * 'populare, descrise .e PoetC frumsefe deosebită ‘ Î d de t şe adevărul despre f r ^ n d i i ! lara cel cuprins în n niba Ponn ba Românescă*. Poezia

Dorim folcloristului q .\ nea succes deplin în V j Cez-

cirea ideală pe care si de!e,"i- Vlădeni, 25 Sept. 193J 8 es °«

Pl e Morea,

Lui CincinatMotto: „84 lupţi c'un Vnltlr ^

„E ori uaivr, ori e,t‘ ul „Maniu dinir’un »Vroa aâ-?i dea “ P^Iul

Maniu şlim că nu-i Cezar£ e* cuLn zicf. un simplu Iun Dar pasare ce cânţi r'..n . Vrând In s i l„p,L. *

Un noia,

Primăria Municipiului Braş,

Nr. 23.461—1934ov

Serv. sanitar

PublicafiuneIn baza hotărârii Co„si|||

de Igiena No. 18—1934 se duce la cunoştinţă publică mătoarele:

1. Vânzătorii ambulanţi cornuri, covrigi, prăjituri, b( boane eic. vor avea asupra un certificai medical de să tale eliberat de un medic cial. Acest certificat nu va ai o vechime mai mare de un

2. Alimentele oferite vo seu împachetate în tocuri ţinute în cutie închisă prerăi cu capac de sticlă.

3. Termenul pentru executa acestor măsuri se fixează lai lună dela publicare.

Braşov, la 7 Sept. 1934. Comisia Interimară,

Preşedinte :C. Dumilrescu-Pâruu.

p. Secretar gener 574 3 —3 Dr. Popouia

Şeful serv. sanitar: Dr. U. Ştefan.

De vânzare un loc de casă cu o odae clă­

dită, precum şl material de con­strucţie în valoare de 10.000 lef Informaţiuni : Valea Tei Nr. 6. Nicolae Miniu. 536 3 -3

harta în mână şi soarele pe cer îmi indicau direcţia in care să merg, căci se vede turismul pe aici încă n a existat nici-odată şi vizitatorii cari vin aici sunt numai vizitatori de Dumi­necă sosind cu ocoluri de zeci de kilometri numai cu automo­bile. Călugării de aci nici ei prea mari turişti îşi cunosc de­sigur drumul şi fără nici o mar­caturi).

Ceea-ce te surprinde însă în mod dureros este faptul, că vi­zitatorii veniţi să petreacă o vara inireagă la o Mănăstire oarecare din jud. Neamţ se cred secvestreti aici şi cei 1 5 -2 0 de km. dela o mănăslire la alta li se per de nepălruns P f J 03’- Â?a explică, că cu« o- ? “ MX1S,a un Cerc Eristic la Piatra-Neamt care invită publi-

cui intr o broşură destul de fru-

S o r edl,âiă ^ ViZi,8reesejilor naturale ale judeţului drumurile au rămas complet ne- marca e şi potecile aşa de ne­umblate încât earba crescută peC h J f faC^ Să le pierzi mereu. PJî* 'r eaud venind dela Mănăs-v Neamţu pe lângă S hilul

tu°aMntni Şî. Pf0C0V ^ si-uat mtr un luminiş de pădure

pe T ngă c «rbăriastatului şoseaua Tg.-Neamt—Pi pma spre Mănăslire» I « u „TcS v s s w a j r î

c" «N * A S S

aur

Secu cam 18 km. depărtare d Mănăstirea Neamfu. Aici un că lugăr tinăr, vioi, inteligent ş deosebit de ospitalier îmi arai intr’o jumătate de oră tot c este de văzut.

Mănăstirea Secu n-are deci vre-o 40 de călugări fajă de c< cam 400 ai Mănăsiirei Neamţ Zidită la 1595 de Vornicul Ne tor Ureche, epoca ei de au coincide cu cea a Mănăstiri Neamţu. Aici a fosl hirotinit ct lugăr Marele Mitropolit Varlaar al Moldovei. Intre numeroasei odoare ale Mânăstirei mai mull şi mai importante chiar, deci ale Mânăstirei Neamţu s e gi seşte mAierul M itrojanei* jupQ ni/a lui Ne stor Ureche o minu naiă broderie în fir de 0® reprezentând pe Mântuitorul Iu® de pe cruce şi înconjurai d Mironosiţe, lablou la care tovţ răşa evlavioasă a marelui Vorffl a lucrai 5 ani de zile. După Ş râtarea odoarelor călugărul conduce să-mi arate beciul j faţa căruia au fosl măcelăriţi® Turcii păgâni şi cutropilori mu Icreştini, cari credeau, că re u giati aci li se va cruţa cel P ţin viaţa şi-mi spunea cu 100 puterea convingerei, că ori câte ori plouă de alunei in uşii pivniţei apa este roşie * bibată de sângele celor om acum câteva sule de ani-

— Sfârşitul in nrul viitor.

Cetiţi şi răspândiţiGazeta Transilvan10

79—1934

_Q_AZETA TRANSITA;aKiigţ

Primaria Municipiului BraşovM , l'riiiuftì ii :i 11 i iKiuunm iHHUHiHti ■»hihiiiih uimNo. ad. 20.401-1934 Serv. economie.

WWWtNiWaWMWMa

pela U n iu n e a F o ş t i lo r V o lu n ta ri d *P e s p â r ţâ m â n tu l lo c a , B r a ş o v .« ^ " ™ 3111’

C O N V O C A R Eumbrii U. F. V. R Despărţământul local RroJ a lua parte Ia A dunarea generalii B™Şov-Scheiu sunt Se aduc* i care se va tine în ziua de Sâmbâfâ 6 O c/ ?'!fmân,ului bIicS’ c« /* ziua PU7 seara, in sala restaurantului d ini a Uctorabrie 1934 I brie a c nm -m 6 17 Dctom- .„banalii (Prund). c u mmlJ $ * * « 1 « Badea^ ^ S ur T i ^ ^ V « i « c a rea flesU„„e, % £ & ? *

t f ln,ensiftorea acM," ilu t S x i I P î K ? a

Pagii»«. S

_ [bisericadin raşovul-vechiu.nisialul aranjat 1 Femeilor ort.

de R îuo. --------- rom. dinfU|vechiu în 26 Aug, a. c. ,oarea Bisericii, au bine- j contribui următorii domni mne, cărora li se aduce această cale mu!|umiri: diferite sume următorii:

lei Camera de Comerj, Moise Popa, 100 lei'

Tiles, Elvira Dulă, 60 lei Peteu, Livia Florea, 40 iei Dumilriu, 30 lei Elena anlin, Elena Rogozea, El. an, M. Gabor, Olimpia ariu, M. D. Jaiiu, d na Io-

26 lei El. Forir, Ana Ţi- Prişcu, Elvira Prişcu, El.

’ ă, Ana Cârslea, Maria Maria Bârsan, Maria Fe-

Gugnar, Maria Dulă, tea, El. Vlădărean, El. El Cherciu, Marioara Fi-

Sandu, Par. Bucşa, Par. Simion Petrescu, Elena ean, El. Brânduşoi, M. ?an, Mar. Jaliu, Par. Caii, prescu, El. Sârbu, FJ. Ruso, Toma, El. Sulică, Maria Ei. Tampa, Ana Marica,

u, El. Ţiţei, Ahavni Rusu, Micu, Maria Scurlu, Viţa

'ci, Rozalia Tampa, Ana , EI. Samoilă, Gheorghe M. Florea.10: lei M. Vlădărean, El.V. Spătar, Maria Voina, Rusu, Aurica Bucă, A

ei, Par. Dumilriu, M. Rei Ana, Irimie, Ana Floroi.

diferite ob iecte pentru tom-

a Sabadeenu pair. Reun.Victor Branisce sen. 1

! buzunar, „Gazeta Tren* ei“ 1 ceas de perete, Dr. Debu 4 b., V. Dr. Nis- li. d na cpt. Creangă 2 b , na;or Bucşa 1 serv., Oulia* Pachet ciocolată, d*na 'u 1 pernă, d-na maior ?'u 4 b., d na dr. Suciu a, George Cuteanu f. pref. Anişoara Teodorescu 17 Uompe fabr. 10 b., Drg.5i Herberlh 10 b , Cost. n..4 b., Farm. Tuliu 5 b., Neustădter 4 b , Herman v Schuller cof. 1 p , Je-

y Slolz 5 b., Binder şi h J^agner 2 p., Eremias[fin. Kamner 5 b,, Draudt

a,f. ob,, Tomas Scheser ,, “« Hesshaimer 10 b.,

• .1 4 b-i Cartea Româ-c,. , » I. Moşoiu ţcom.. e e* Ziriekus 5 b., Pe- C?f u Walllsch 2 vaz..|l 5 t *0 b , Stollwerk 2 C fabr- 8 cutii, Purii 4 7 ^ dif. ob., Hiemesch £wdner 1 cui., Fabrica

Wi ţ *9* unt, Ovesea 40 Szabo Pal 1 tortf Fi.' a °nescu 1 buc., d-na Harif,x Ecaterina Toma Ib , i aslu 3 buc., Elena

1 «Marina Constantin 2 °ogdan 2 b., Maria

5 ’ , Spuderca 1 ob.2 ob Voicu, Rozalia îr 2 ' ' f '* B «bu 1 ob„ El.

Vlădărean 1 igi °b., M. Gonjea

Stro’e i1, Bârsan 2 buc.,1 ob ob. Elena Ari-

Comitetul.

imsiii

dustnei din circumicripNe %tă tu ar de Seamâ a s“Pra activi- i»k Cla,r]ere' Pe anul 1933“, e mobor.0' ,d® Pnm-secreiarul CaEsTee'o • " • ? - V‘ Gol°Pen. amă ,.,“crare documenletă şi amanuntdă continând urmălo’ .rele capitole:

1 ) Scurtă reprivire asupra a- nului 1 9 3 3 din punct de vedere economic mondial; 2) Gospo­dăria naţională şi situaţia co- mertului şi industriei din Cir­cumscripţia Camerei în anul 1 9 3 3 ; 3 ) Activitatea Camerei de co­merţ şi industrie din Braşov în al 8 3 lea an de existenjă şi 4) Darea de seamă asupra gestiunii exerciţiului financiar 1933— 34,

Cei-ce se interesează deviata comercială şi industrială din a- cest col} de tară pot găsi foarte preţioase informajiuni, lămuriri şi îndrumări.

d e T o K , m “‘tg

Garanjm provizorie va fi de 5 in dm valoarea ofertei.

1 5 z Îe T / de- Ji-Vrare es<e de C alin i S pnra,rea comenzii.

vedea t I S®r.C,r i ^ Poaiep S S r t J î Ser’ ,c,ul « 1

Braşov, Ia 25 Sept. 1934. Comisia interimară,

P- Preşedinte:Dr. Stinghe.

aox < o P' ^ecrefar general: 6^3 1 - 2 Df. Popooicl

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 22.895 - 1934. Serv. Economic.

Penlru darea în întreprindere a Jucrărilor pentru amenajarea clădirei restaurantului deia sta­dionul sportiv şi construirea u- nei popicării se va ţine la Pri­măria Braşov în ziua de 17 Oc­tombrie a. c. ora 11 o licitaţie publică cu oferte sigilate şi tim­brate în conformitate cu dispo- zifiunile legii contabilităţii pu­blice Ari. 88—110.

Valoarea lucrărilor după de­viz este de 400.000 lei; terme­nul de executare 60 zile dela adjudecare.

Garanţia provizorie va fi de 5% din valoarea ofertei.

La licitaţie pot lua parte nu­mai ingineri, arhitecţi şi maeştri constructori cu certificate indus­triale în regulă.

Planurile şi caietul de sarcini se pot vedea la Serviciul tech- nic al Primăriei.

Braşov, la 25 Sept. 1934.Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe.

p, Secretar general: 604 1—2 Dr. Popovici.

Procuraţi îmbrăcă­

mintea de toamnă

de iarnă dela

BRAŞOV

Str Gh. Bariţiu Nr. 12

(fost T. gul Cailor)

Casă de încredere,

care există de 38

de ani, spre depli­

nă mulţumire a pu-

: —: blicului : —:

570 2 - 3

judecătoria Rurală Cernatu judeful Braşov.

No. G. 629-1934.

„ DEALU ZOHlLOrn u n

8 Strada Lungă 8- Aproape de Cinema Astra-ApoUo -

Depozitul vinurilor superioare, alese şi nalurale din recunoscu­tele pivniji .Dealul Zorilor St. <j . Ardeleanu <5 E iu-B ucu­reşti. Vinuri vechi, la sticle ori­ginale, albe şi negre. Serviciu la domiciliu. Pentru debitanji, prefuri speciale. Salon separa de restaurant familiar şi ef* -fin. B odegă ş i plăcintărie. o- rientală. Grătar special- Vemf cu încredere la Dealul Zorilodin Braşov.

Subsemnatul executor, prin a- ceasta public că în baza deci- ziunii No G, 12987—1932 a Ju­decătoriei Rurale Cernatu, jude­lui Braşov, în favorul reclaman­tului Csere Ion reprez. prin Dr.

. Rusu adv. din Sautlung, pentru 1 încasarea creanţei de 25.800 iei

cep. şi acc. se fixează termen de licitajie pe ziua de 5 Oct. ora 4 p. m. 1934 ia faja locului în comuna Purcăreni No. 417, unde se vor vinde prin licitajie publică judiciară: 1 maşină de cusut, 1 pai, 1 masă, 1 cov. de perete şi 1 căruia, în valoare de 9200 Iei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare.

Cernatu, Ia 18 Sept. 1934.Executor jud.

605 1—1 Indescifrabil

Reclama este sufletul co­merţului. „Gazeta Transil- vaniei“ publica cele mul ieftine anunţuri şi reclama,

î n c ă l ţ ă m i n t etrainică, fru m oasă ş i eftină din m ate­

riale garantate.

G h i o s d a t i e

numai din piele, — pentru băeţi şi

fete.

S e r v i e t e

diferite m ărimi ş i calităţi, pentru elevi

ş i studenţi

D-voastrăpentru nonl an ş c o l a r _ _ _ _ _ _ _

dela depozitul de vânzare al fabricilor

OCIORNITBraşov, Strada Voevodul Miliai N r . 1 4 T i r ™ (fo s tă V ă m ii)Telefon 70 ’ ,

Telefon 70

Deschidere de prăvălieL u n ^ ' V r a i ; s u b T e S : în s ,ra d a

EITEL & ZIRIAKUSAcolo desfacem pe lângă articolele Centralei noa-

stre şi cunoscuta faină de Garaba|i (Banat).Rugăm Onor public să acorde încredere şi acestei

sucursale a noastre şi să ne onoreze cu vizite

ca şi b ° C e S ? ! 9Urarea aCe,Ui0Şi SerWciu bun S1' PromPf Cu deosebilă stimă

606 1 - 1 E IT E L & Z IR IA K U S

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 23.749—1934Serv. economic.

Piicaliifi io licita®Penlru darea în exploatare a

hotelului-resfaurant „Coroana■neche“ din Prundul Rozelor, pe timp de 5 ani, pentru scopul de a-1 transforma într’un hotel de turişti — se va ţine în ziua de 2 Novembrie, ora 11, la Primă­ria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrale în con­formitate cu normele publicate în Monit. Oficial No. 127-1831.

Chiriaşul va fi obligat să exe­cute în contul chiriei lucrările de amenajare, evaluate la 515.000 lei şi să mobileze pe spesele proprii hotelul şi restauraniul, urmând ca la expirarea con­tractului mobileru! să fie pre­luat de Primărie cu o devalori­zare conform caietului de sar­cini.

Supravegherea exploatării ho­telului precum şi fixării pretu­rilor o va avea Comisia clima­tică.

Garanţia provizorie este de26.CÎD iei.

Condiţiunile detailate şi de­vizul lucrărilor se pot vedea la Serviciul technic.

Braşov, la 24 Sept 1934, Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. Stinghe,

p. Secretar general: 594 2—2 Dr. Popovici.

Stenodactilografăin limba română caută post. In- formejiuni la ziar. 2—5

S c h m b c a s a d in S a t u ­lu n g ( S ă c e l e )

centrală, apropiere tramvai, 4 camere mari, bucătărie, pivniţă, garaj, şop, eieclrică, apă, curtea pavate, grădină cu pomi fructi­feri etc. aproape de pădure.

Pentru c a s ă în B raşov ; poate să fie şi mai mică, însă în apro­piere de centru (preferabil sub deal în raionul Prundului, Ste* jerişului, Ciocrac, Schei ele.)

Piătesc 2—2.500 lei lunar, 4 2 3 ani, drept diferenţă de preţ pentru importanţa locului din Braşov.

Oferte în scris la redacţia zia rului-_______________ 473 6—10

Somiflii Corpul foruieuw ir» bnnaitUfll Brapoi.

No. 3316—1934.

P i t â l i c a ţ î u n @ d a l i o t t a ţ M r

Subsemnatul portărei puc a* ceasta publice, că în baza dt ci* z uni. No. G. 3871—1932 a Ju*» de că toii ei de ocol m x!ă Bre şov in favorul reclamantul,, i Dr- Nicolae Boeriu notar pubîic d,n B.aşov pentru încasarea c r e ­anţei de -3l>65 lei şj acc. se fixează termen de licitaţie* pe ziua de 6 O j. 1934, orele 5 p- rr. la faţa locuiţ i în cor mur,a Mâeruş Nr. 396, unde 8t V(jl‘ vinde prin licitaţie pt** b.i ă jjdieiară 1 maşină de cu* suf,^l d Ja p mereu, 1 ceas peri“ d-iiâ, 1 car pentru bo:, o sereafă cu 8 purcei în valoare dar 4 500 lei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Braşov, ia 11 Sept. 1934 Crişan,

607 1 - 1 ponLel-

în jurul ocupăriipostului de secretar generalal Municipiului Braşov.

Ia n-rul trecui am înregistrat ştirea despre numirea de cătră Comisia interimara a Primăriei Municipiului Braşov a d-lul Dr. Virgil Voicu de secretar gene­rai al Municipiului, care în ziua de 1 Oct. a. c. a şi iuat în piimire noul post încredinţându-se Comisia financiară a Municipiu­lui cti stabilirea retribuţiei.

Aflăm acum că înainte de a s e proceda la actul alegerii, membrii minoritari ai Comisiei Interimare au ţinut să atragă atenţiunea asupra situaţiei even- tuale de a avea doi secretari generali în cazul reintegrării d-lui Emil S oeac ia în postul de secretar general, a cărui acţiune intentată în contra concedierii d*sale a fost admisă de Comi­tetul local de revizuire. In con­secinţă s’a cerui ca în hotărâ­rea de numire a noului ales să se menjioneze că Primăria Mu­nicipiului în cazul unei even­tuale reintegrări a d lui E. So- caciu, noul secretar ce se va elege să nu poală pretinde nici o despăgubire pentru îndepăr­tarea sa din serviciu. La aceste observajii şi cereri îndreptăţite, preşedintele Comisiei interimare a Jinut să răspundă că nu este contra ca să se ţină seamă, ca io măsură prudentă, de dorinţa exprimată.

La timpul său am arătat în coloanele acestui ziar ilegalita­tea demersurilor făcute de Co­misia interimară a Municipiului şi de Ministerul de Interne pen­tru concedierea şi punerea în retragere a merituosului secre­tar general al Municipiului d 1 Emil Socaciu, care o viată în­treagă a muncit modest, corect şi cinstit pentru neam şi ţrirăîn postul pe care l-a deţinut cu atâta pricepere şi vrednicie. Ţi nem să reîmprospătăm aci urgia administrativă ce s’a deslăr.ţuit In ultimele luni in contra d lui £ , Socaciu.

La 27 Iunie a. c. Ministerul de Interne notifică Comisiei interi­mare a Municipiului Braşov că a revenit asupra dispenzei de studii acordată d-lui Emil Soca­ciu prin deciziunea 'ministerială din 30 Mai 1930 (sub guverna­rea P. N.-Ţ.) şi că a cerul Co­mitetului local de revizuire Cluj să se pronunţe asupra deciziu- nei din 1930, dată de Comisia interimară e Municipiului (toi sub guvernarea P. N-Ţ.) cu o- cazia reprimirei în serviciu a d-lui Emil Socaciu.

In consecinţă Comisia interi­mară liberală hotărăşte ia 30 Iu­nie concedierea din serviciu şi punerea în retragere pe ziua de 1 Iulie 1934 a d-lui Socaciu.

in contra acestei hotărâri d-1 Emil Socaciu a înaintai la 10 Iulie un apel prin Primăria Mu­nicipiului la Comitetul local de revizuire din Cluj, arătând ne­temeinicia hotărârilor Ministeru­lui de Interne şi a Comisiei interimare.

Cu data de 13 Sept. a. c. C o­mitetul local de revizuire din Cluj respinge acţiunea introdusă de Ministerul de Interne şi ad­m ite acţiunea intentată de d l Emil Socaciu contra deciziunei Comisiei interimare.

Intre iimp Comisia interimară a publicat concursul pentru o- euparea postului de secretar general. In contra acestei pro­ceduri ilegale d 1 Emil Socaciu s ’a adresat din nou, prin Comi­sia interimară, Comitetului local de revizuire cerân d anularea publicării concursului. In acelaşi timp d 1 Emil Socaciu a adresat o scrisoare şi d lui Ministru de Interne cerându-i să ordone a- rularea publicării concursului

până la terminarea definitivă a procesului, iar până atunci să fie repus în postul deţinui. La a ceasta scrisoare d-1 |Emil Soca­ciu n a primit nici un răspuns.

Iată în liniamente generale

situajia dela Primăria Munici­piului în ce priveşte postul de secretar general.

Este în tot cazul profund re­gretabil, că din meschine in e- rese mici de parlid se caula în­lăturarea şi şicanarea cu orice preţ a unor înaiji funcţionari, cari prin trecutul şi priceperea lor au făcut numai cinste instl tujiei şi cetăţenilor, pe cari i au servit în vremuri din cele mai grele şi critice.

întrevederea Vaida-MihalacheD-1 Al. Vaida-Voevod a luai perie, precum se ştie. Dumineca

Ia reuniunea sportivă din Bucureşti, predând personal învingători­lor Cupa României. Învingătoare a fost echipa Ripensia din Timi­şoara. (Ripensia-Universitafea 5:0 (3 :0).

A doua zi d-nii Al. Vaida, C. Angelescu şi Dr. V. Nijescu au fost la Dobreşti oaspeţii d-lui I. Mihalache. Cu acest prilej a avut loc o consfătuire în care s’a examinat situa|ia politică gene­rală şi situaţia în partidul najionai-ţărănesc în special.

După şedinţa comitetului executiv în care s’a reîntronai li­niştea în partidul national-{ărănesc d nii Dr. Vaida şi I. Mihalache au discutat preparativele în*vederea congresului general al parti­dului pentru organizaţiunile din Ardeal. Deasemenea s’au discutat şi chestiuni de program.

Discuţiunea a decurs într’o atmosferă prietenească şi s’a ter­minat cu o perfectă înţelegere.

Un nou discurs războinic alui Gömbös

Budapesta 2 Oct. Intr'un discurs rostit azi la Radio, prim- ministrul llagariei a făcut următoarele declarajiuni:

Vom milita cu mijloace pacinice(?) pentru revizuirea tratatelor de pace şi eliberarea fraţilor noştri d e sân ge de sub stăpânirea ailor neamuri,.. Stâlpul de care se reezîmâ redeşteptarea Ungariei este Italia...

In ceeace priveşte raporturile Ungariei cu Franja d-1 Göm­bös a declarat:

Eu fiind răspunzător pentru soarta poporului maghiar, declar c ă nu voi lăsa corabia intereselor m aghiare ca s ă plutească în ap e fran ceze, mai ales după declaraţiile făcute de d i Batlhou, ministrul de externe al Franţei la Cluj şi la Bucureşti.

Prietenia cu Mica Antantă ne*ar costa renunţarea definitivă la frajii noştri de sânge, ori la un asemenea lucru noi nu ne pu tem angaja.

Inform aţi!Ultimul term in pentru plata

impozitului pe autom obiles’a mai prelungit până la 4 Oc temvrie a. c.

f Dim itrie .C abad aief. Ta­lentatul pictor, Dimitrie Caba- daief, al cărui maestru penel îi făcuse atât de cunoscut numele, a încetat din viată săptămâna trecută la Sibiu. Talentul real regretatului defunct îl vor po­vesti urmaşilor, pe lângă o mul­ţime de opere de artă, pictu­rile lui bisericeşii, cari dau viaţă zidurilor unei serii de case de rugăciune din arhiepiscopia noastră

S-a sfins în etate de 57 ani, lăsând în urmă-i o nemângăială soţie şi o copilă şi adânci re­grete în inimile multora, cărora le-a fost bun şi adevărat prie­tin.

Odihnească în pace.

Buletinul Poliţiei.Incendiu, In noaptea de 30

Septembrie spre i Octombrie a.c. a isbucnit un incendiu la locui­torul Binder Ernest din str. Ni­sipului de sus No. 15, arzând o şură cu paie. Focul a fost loca­lizat de către pompierii oraşului. Şura a fost asigurată cu suma de 20.000 lei.

A vansare. Conform „Mon. Of.“ din 28 Sepf. 1934, colabora­torul nostru d 1 Dr. Mircea Suciu Sibianu a fost avansat medic- căpilan în rezervă cu vechimea deia 1 Oct. 1924.

D eponenţii C ase i de E c o ­nom ii (Sparkassa)-Braşov sunt cu insistenţă invitaţi la o con­sfătuire în chestiunea conversiu nei, ce va avea ioc Sâm bătă 6 Oct. la orele 8 s eara , în sala cea mare a Camerei de Indus­trie şi Comerţ din ioc.

„Jenny“ celebra chiromaniă şi greiologă, va mei rămâne nu­mai câteva zile în Braşov. Con­sultă: Strada Furculiţei No. 19 (Piaţa Puilor),

Furt. Muncitorul Ceascai Ga- vrilă a reclamat poliţiei contra individului Vulcan Mihai, origi nar din Macedonie, pentru faptul că acesta i-a furat suma de 200 lei din buzunar intr’un restau­rant din str. Spitalului Militar. Individul a fosl arestat.

Individ dubios. Organele poliţiei de pază bu arestat pe in- dividul Bozotog Aron, originar dm Sibiu, care avea asupra sa mai muite perechi de jartiere de mătase, umblând din prăvălie în prăvălie să le vândă. Cazul se cercetează pentru a se sta­bili adevărul întrucât el nu po­seda nici o autorizaţie pentru comerţ ambulant.

Tentativă de furt. Organele poliţiei de pază au arestat în noaptea de 2 9 - 3 0 Septembrie 1934 pe individul Tokos Fran­cise, in etate de 53 ani, originar dm comuna Bara jud, Mure« tocmai pe când intrase în curtea căpitanului Marinescu delà rea 41 artilerie cu intenţia să fure găinile. Numitul este un cunos eut vagabond şi borfaş.

Atelierul fotografic CARMEN, Braşov Str. Voevodul Mihai 25- to log rafu pentru carnete de e- le vi pregătesc urgent şi foarte ieftin. Telefon 731,

577 3 - 4

i'p c graffe Victor Bramisce Braşov,

Dimisia guvernuluis’a terminat cn o remani n

In a ju n u l u n o r g r a v e e v e n im e n t e

ştireaTimp de trei zile opinia publică a ţării a fost

că în noaptea de Duminecă spre Luni d l Tătăr rme,i

9.

zental Suveranului la Sinaia dim isia guvernului De örescu a| a primii-o, însărcinând din nou pe d l Tătărescu fC..are Maillui guvern

Ştirea despre dimisia guvernului a surprins cucu {ormareal |>

cu cât se vorbea mai înainte numai de-o remaniere otât moiajunul întrunirii parlamentului. Din cauza aceasta CConein,Uai* îngrijorare la unii, la alţii nădejdi şi bucurie ca de DilH” irescani şi gogişti, cari se şi vedeau deja cu un nioi r

..1__ 1.5 ______« AUSI mai n.ilînt 1P'ldă la

mviitorului guvern. Alţii, mai puţini, erau îngânduraţi, că-i „ vedea uimisla unui auvern decât motiv» d» 1 "Ulea în dimisia unui guvern decât motive de ingrijorar 1 unor evenimente, încă nedesluşite, ce se proiectează no l? lH Î politicei externe şi prin urmare şt interne. oriZ(« V -

Astăzi când opinia publică s’a mai calmat, eveniment au provocat dimisia guvernului, se prezintă astfel: meleJ

In comunicatele o fic ia le liberale se afirmă simplu că riJ lărescu a crezut necesar să dea prilej Suveranului să exo ! siluaţiunea generală în legătură cu activitatea de pâaă a I pe viitor a guvernului şi in acest scop a prezentat dim' întregului guvern.

Contrar acestor ştiri ofic ia le , dimîsîunea întregului auv 1_ î I I plvoirto o! oni iniţiali î n AiiltnMλ _ _ I • i. 1spun zialele streine ca şi cei iniţiaţi în culisele politice —-i, - " -, .-,g ' -.V - ■■ V~. « * * “siunea guvernului Tătărescu a fost pricinuită de. dimisia dl\

tulesc.], care nu m ai face parte din noul guvern lătâra Se spune că dimisia d lui Tilulescu a fost pricinuită de deo! de vederi şi de neînţelegeri pe chestia politicei externe. I

Se mai pune in vedere de cercurile oficiale, că difiiül va sosi săptămâna viitoare la Bucureşti, când d 1 Tilulescu ' clarifică atitudinea pe care a luat o.

Semnificativ este, că d 1 Dinu Brăteanu s’a desinteresatI plect de modul cum s’a forma* noul guvern, rămânând depa Capitală.

Noul guvern sto constituit cri cu mici modificări depj eri seara la Sinaia jurământu1. fală lista membrilor:

Preşedintele consiliului, ministru al armamentului şi ad rim la Externe, d-1 Gh, Tătărescu.

Instrucţiunea publică, d-1 d-, C. A ngelescu.Interne, d-I /. încuie/.Apărarea Naţională, d 1 gen eral P. A ngelescu.Justiţie, d 1 Victor Antone seu.Comunicaţii şi lucrări publice, d-1 R. Franasooici.Agricultura şi domeniile, d l V. P. S assu .F nanţele, d-l Victor Slăvescu.Muncă şi Asigurările sociale, d-1 I. N islor.Culte şi Arie, d-1 Al. Lopcdatu.Sănătate şi ocrotiri sociale, d l dr. I. Coslinescu,Industrie şi comerţ, d-1 M anolescu-Strunga.D-1 V idor lam andi şi Vaier Pop, miniştri de Stat fără poriSubsecretari de Stat d-nii: Eugen lilconu la interne, f j

Cancicov la Domenii, P rofesor Leon ia industrie şi comerţ ier Roman la muncă, Radu Irim escu la aviaţie, Dim. luca li terne, Mitită Constanlinescu la finanţe şl M. Negură la Coopj

I Bnthpec

llopc lin J a

lin s i-a narr ier Plico

ii î Icesc, ire

din ] taro

îi

S1Ilii

Iceea

Ecoul crizei de guvern în streină!Paris, 2 (Radio Central). — Cercurile politice francez

leaptă cu maie încordare şi cu oarecare îngrijorare rezol crizei de guvern din România.

Persistă temerea, după cum spune „Ce Jour", că ds Titulescu nu va mai conduce politica externă a României, a ar putea însemna începutul unei răceli intre România şi Fra| imprimarea unor noui directive în politica externă a celei

Pe de altă parte, mO rdreu spune, că având în vedere tivele dintre Franţa şi Iugoslavia şi Franţa şi Italia, aces pulea duce la o apropiere înlre Italia şi Iugoslavia şi la o bare în consiliul Micii înţelegeri.

Vorbind despre cauzele crizei de guvern din „Oeuvre“ spune că aceasta sar dalora şi tendinţei guvernl români de a găsi noui formule politice precum şi influenţi puteri străine interesate să producă confuzii in politica cum ar ii Germania şi Polonia, cari au manevrat cu dibacjfl a exclude pe d l Titulescu din angrenajul politicii României.

--Ce fou r- e de părere că demisia d-lui Tilulescu e

litreiprgaiim

Kegereadeveavut

eştiîle.

tytOG

ì ati (

serioasă decât în aparenţă. Blocul germano-polon, apropia ai a d-lui Gömbös la Varşovia şi vizita d-lui Papén la Budapfl sus aiputea constitui o nouă înţeleg°re îndreptată în special OnoreI Sli< uni a! « Ï Z' . l l * ■ ti_Lituaniei şi Cehoslovaciei. . .

Ziarele din Budapesta sunt de părere că dimisia 1 un înţeles nrnfund nnlfitc .«5 sDun că delalescu are» »• profund politic şi spun ca a* ,u , 'l ,

tuejia Romanţei din punct de vedere extern n-a fost ola ■i „ î n71 CBca acum. Prin'Radio (Budapesta) s’a spus azi la amiazi mlguvern Tătărescu va f i de scurtă durată în urma m pregătire« ş i că, lipsind d l Titulescu din guvern, se Mşi orientarea în politica externă, '«i eî|a.

Dam aceste ştiri difuzate prin Radio cu rezerva cuv

O desminjire„Viitorul* publică următorul comunicai: „ *

• V neJ e nz i a r e ^*n s e n i n ă t a t e o u publicat, în le g o u ^ Sc R°9ina Mar ia în Anglia, to t felul d e ştiri

r j i . i- , “S* J * c 9 > n a Mărie, a mers l a L o n d r a , s o l ic n an l e l i t e r a r e d in c a p i t a l a Angiiei, unde operele M a je s t a t 11 a v u t u n m a r e s u c c e s . ,

„Cu a c e a s t ă o c e z i u n e M. S Regina M i r i a e f a cu de curtoazie M. S. Regelui Angliei“.

orie

»Pori kfrii Cel m ac Nm

D ans m0dern în stil distins, | A b o n a m e n t e pede şi uşor s» m»a»x ï» c __ i_

f a c e ş i i u n a i ^

Redactor-şef şi girant : vrictor

SMI oistins, H?^dc Ş ,UŞ se învată în Şcoala

dans Izsák sir. Castelului 110.