ONTOGENEZA SISTEMULUI NERVOS

www.referat.ro

Sistemul nervos deriva din stratul ectodermal, care alaturi de mezoderm si endoderm se constituie deja din a 2-a saptamana gestationala.

Principalele faze ale ontogenezei cerebrale in perioada embrionara cuprind in ordine succesiva:

1. neurulatia

2. formarea veziculelor cerebrale (prozencefalizarea)

3. neurogeneza (maturatia)

1. Neurulatia (Figura: Neurulatia) se produce din ziua 14 pana in ziua 30 de gestatie(g) si consta in formarea si inchiderea tubului neural, care anterior plutea sub forma de placa neurala in lichidul amniotic. Treptat, in saptamana a 3-a placa neurala incepe sa se largeasca si sa se invagineze inspre mezoderm si endoderm, pentru a se inchide formand tubul neural. Defectele de neurulatie determina in patologie disrafiile (anencefalie, encefalocel, meningo-cel, spina bifida etc.).

2. Incepand din zilele 25-30 de gestatie (g) si continuand pana in zilele 80-90 gestationale, urmeaza faza de formare a emisferelor cerebrale (prozencefalizarea) (Figura: Prozencefalizarea). Inainte ca partea caudala sa fie deplin dezvoltata, partea anterioara a primei somite cervicale incepe sa se evagineze si sa formeze flexiuni si cavitati, fiecare cu anumite semnificatii in dezvoltarea ulterioara. Initial se produc 3 evaginari: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), si rombencefalul (creierul posterior). Cu timpul, pe partile laterale ale prozencefalului apar alte 2 evaginari - veziculele optice - din care apoi se vor dezvolta nervii optici si o parte din globii oculari. In ziua 36, prozencefalul se divide in diencefal (posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice, care ulterior devin cele 2 emisfere cerebrale. Simultan se formeaza si cavitatile telencefalice, care pe parcurs formeaza ventriculii cerebrali. In acelasi timp cu divizarea creierului anterior (prozencefalul), se divide si cel posterior (rombencefalul) in 2 structuri: una anterioara, constituind viitoarea punte si cerebelul si una posterioara - viitorul bulb si inceputul maduvei spinarii. Cavitatile corespunzatoare devin ventriculul IV. Mezencefalul ramane neschimbat, din el dezvoltandu-se pedunculii cerebrali si lama cvadrigeminala. Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a 3-a. Concomitent, coarda spinala se extinde caudal, odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale. Agresiunile de orice tip sau perturbarea acestei importante etape de

formare a sistemului nervos induce malformatii morfologice majore ca: holoprozencefalia, arinencefalia, agenezia de corp calos etc.

3. Neurogeneza, care incepe intre saptamanile 8-10g si continua si dupa nastere, consta in proliferarea si migrarea neuronilor. Multiplicarea neuroblastilor in zonele germinative periventriculare din prima jumatate a sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit definitiv spre 20 saptamani de gestatie (exceptie fac neuronii granulari din cortexul cerebelos si din fascia dentata din hipocamp). La ultima lor mitoza neuronii migreaza de-a lungul unor ghizi gliali, conform unei determinari genetice, pentru a constitui placa corticala. Ultimii neuroni care migreaza se aseaza in partea cea mai externa, asa incat straturile externe ale cortexului se vor dezvolta mai tarziu decat cele profunde. Anomaliile din perioada neurogenezei pot produce reducerea migrarii (microencefalie, agirie, lisencefalie), dezordini in locul ocupat de neuroni in cortexul cerebral (displazii celulare) sau aglomerari in substanta alba de neuroni care nu mai ajung la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (heterotopii). In perioada dintre lunile 3-9g (perioada fetala) sistemul nervos intra intr-o faza distincta si importanta de dezvoltare numita perioada de maturatie, care nu se incheie decat dupa cativa ani de la nastere. In luna a 3-a, sistemul nervos central (SNC) este deja schitat in structura sa generala. Desi in forma rudimentara, exista toate componentele creierului, maduvei spinarii si a celor 2 organe de simt - ochiul si urechea, strans legate de dezvoltarea sistemului nervos. Ulterior

apar conexiuni intre ventriculii laterali, ventriculul 3 se reduce in marime si se diferentiaza comisurile interemisferice (corpul calos, trigonul si comisura alba anterioara). In a 2-a perioada de maturatie, care acopera ultimele 20 saptamani, se produce cresterea cerebrala, legata pe de o parte de multiplicarea celulelor gliale, inceputul mielinizarii si cresterea prelungirilor celulare (axonii). Paralel se maturizeaza sistemul enzimologic cerebral.

Macroscopic apar primele rudimente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfarsitul perioadei (luna 4g.- scizura silviana, luna 5g.- scizura Rolando, luna 6g.- scizura calcarina si santurile principale ale lobilor frontal si temporal). La sfarsitul lunii 8g. sunt formati toti lobii cerebrali.

La nivel microscopic, in perioada fetala incepe un proces foarte important pentru dezvoltarea sistemului nervos central deoarece intre procesul de mielinizare si dezvoltarea functiilor specifice SNC exista un paralelism linear.

Mielinizarea este considerata principalul indicator al maturizarii sistemului nervos. Ea continua si dupa nastere (3 ani 1/2) dupa un program foarte strict inscris in genom. Astfel, exista o ordine a mielinizarii diverselor fascicule, cele ascendente fiind mielinizate inaintea celor descendente. Mielinizarea este precedata de o marcata proliferare a celulelor gliale care sintetizeaza mielina (oligodendroglia). Se constituie o adevarata unitate functionala neuron – nevroglie. Mielinizarea incepe de la structurile mai vechi filogenetic si se termina la ultimele aparute pe scara evolutiei. Avand in vedere ca structura creierului este, in mare, formata in perioada fetala, aspectele patologice ce se produc in aceasta perioada de dezvoltare rezulta in special din procese distructive, ischemice sau infectioase si nu realmente malformative.

In perioada postnatala, incepand de la nastere se considera ca macroscopic emisferele cerebrale sunt bine conturate, dar procesul de maturare continua chiar intr-un ritm mai accentuat. Maturarea este un proces complex si de durata mare, aspect specific ontogenezei umane. Pentru functiile neurologice maturarea se incheie in jurul varstei de 10 ani, iar pentru functiile psihice in jurul varstei de 14 - 16 ani. Astfel, greutatea creierului la nou-nascut este de 320 - 340g, ajungand la greutatea adultului (1300-1450g) abia la 12- 15 ani; aspectul exterior al creierului ajunge sa fie comparabil cu al adultului abia la 1,5 ani. Cerebelul se maturizeaza mai tarziu, ajungand ca la varsta adulta abia la 7 - 10 ani. Neuronii existenti deja in formula completa de la nastere (14 - 22 miliarde) se maturizeaza si ei in continuare (corpul celular, prelungirile neuronale, sinapsele), realizand circuite tot mai complexe. Celulele gliale se dezvolta in primele 6 luni postnatal (in special in luna a 6-a) si ajung la maturitate functionala in jurul varstei de 2 - 3 ani. Treptat apar noi sinapse, neuronii se interconecteaza, realizand o retea vasta de "complexe functionale" care integreaza progresiv, pe etape diferitele functii motorii sau psihice.

La nastere sistemul nervos nu este total dezvoltat functional, asigurand doar functiile de supravietuire localizate in trunchiul cerebral (nou-nascutul este o fiinta subcorticala, dar in plin proces maturational - Evans 1987 citat de V. Foisoreanu 1998).

Treptat, se achizitioneaza noi functii ce duc spre o corticalizare progresiva care implica unirea structurilor vechi cu cele noi si o ierarhizare functionala, cu o subordonare a structurilor inferioare fata de cele superioare.

Trebuie stiut faptul ca intregul proces de maturare nu are loc decat sub influenta stimulilor din mediul extern care trebuie insa sa intervina intr-o perioada bine determinata pentru fiecare structura in parte denumita "perioada critica", de unde importanta cunoasterii dezvoltarii sistemului nervos uman.

 

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate