curs 1.ppt sn

63
FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS SISTEMULUI NERVOS

Upload: nicoleta-marcu

Post on 29-Nov-2015

60 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: curs 1.ppt SN

FIZIOLOGIA FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOSSISTEMULUI NERVOS

Page 2: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIILE ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIILE SISTEMULUI NERVOSSISTEMULUI NERVOS

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

FUNCŢIILE GENERALE ALE SISTEMULUI NERVOSFUNCŢIILE GENERALE ALE SISTEMULUI NERVOS

COMPONENTELE CELULARE ALE SISTEMULUI NERVOSCOMPONENTELE CELULARE ALE SISTEMULUI NERVOS

TRANSMISIA NEURONALĂ A INFORMAŢIEI. SINAPSATRANSMISIA NEURONALĂ A INFORMAŢIEI. SINAPSA

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

Page 3: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

SISTEMUL NERVOS PERIFERICSISTEMUL NERVOS PERIFERIC − este interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos centraleste interfaţa dintre mediul înconjurător şi sistemul nervos central− include:include:

componenta senzorialăcomponenta senzorială − reprezentată de: reprezentată de:

- receptorii senzoriali - receptorii senzoriali - neuronii primari aferenţi din - ggl. rădăcinii dorsale - neuronii primari aferenţi din - ggl. rădăcinii dorsale - ggl. cranieni- ggl. cranieni

− rol - detectează evenimentele din mediurol - detectează evenimentele din mediucomponenta motoriecomponenta motorie

− reprezentată de: reprezentată de: - neuronii motori somatici localizaţi în măduva spinării- neuronii motori somatici localizaţi în măduva spinării - neuronii vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral- neuronii vegetativi localizaţi în trunchiul cerebral

− rol - generează mişcări sau secreţii glandularerol - generează mişcări sau secreţii glandulare

Page 4: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOSORGANIZAREA SISTEMULUI NERVOS

SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)SISTEMUL NERVOS CENTRAL (SNC)

− funcţii: - primeşte şi procesează informaţiile din mediufuncţii: - primeşte şi procesează informaţiile din mediu - organizează răspunsuri reflexe şi comportamentale- organizează răspunsuri reflexe şi comportamentale - planifică şi execută mişcările voluntare- planifică şi execută mişcările voluntare - sediul funcţiilor înalt cognitive, vorbirii, gândirii, memoriei- sediul funcţiilor înalt cognitive, vorbirii, gândirii, memoriei

− compus din: compus din: măduva spinăriimăduva spinării - organizare segmentară, metamerică - organizare segmentară, metamerică

- conectată cu rec. şi ef. prin nervii spinali- conectată cu rec. şi ef. prin nervii spinali creiercreier - subdivizat în 5 reg. - mielencefal (bulb) - subdivizat în 5 reg. - mielencefal (bulb)

- metencefal (punte, cerebel)- metencefal (punte, cerebel) - mezencefal- mezencefal - diencefal (talamus, hipotalamus)- diencefal (talamus, hipotalamus) - telencefal - telencefal (ggl. baz.,(ggl. baz., cortex cerebral) cortex cerebral)

Page 5: curs 1.ppt SN

procesarea informaţiilor

SISTEMUL NERVOS CENTRAL

(creier şi măduva spinării)

SISTEMULNERVOS

PERIFERIC include

COMPARTIMENTUL MOTOR

COMPARTIMENTUL SENZORIAL

SISTEMUL NERVOSSOMATIC

MUŞCHII STRIAŢI

EFECTORIISensory receptors

(in eyes, nose, etc.)MUŞCHIUL CARDIAC

MUŞCHII NETEZI GLANDELE

SISTEMUL NERVOS

VEGETATIV(simpatic şi

parasimpatic)

Page 6: curs 1.ppt SN

FUNCŢIILE GENERALE ALE SISTEMULUI NERVOSFUNCŢIILE GENERALE ALE SISTEMULUI NERVOS

DETECŢIA SENZORIALĂDETECŢIA SENZORIALĂ – procesul prin care neuronii traduc diverse forme de energie în procesul prin care neuronii traduc diverse forme de energie în

semnale neuronalesemnale neuronale

PROCESAREA INFORMAŢIILORPROCESAREA INFORMAŢIILOR– transmisia informaţiei în reţeaua neuronalătransmisia informaţiei în reţeaua neuronală– transf. semnalelor prin combinarea acestora cu alte semnale = transf. semnalelor prin combinarea acestora cu alte semnale =

integrare neuronalăintegrare neuronală– stocarea informaţiei = memoria stocarea informaţiei = memoria – utilizarea informaţiei senzoriale pentru percepţieutilizarea informaţiei senzoriale pentru percepţie– procesele de gândireprocesele de gândire– învăţareaînvăţarea– planificarea şi implementarea comenzilor motoriiplanificarea şi implementarea comenzilor motorii– emoţiileemoţiile

COMPORTAMENTULCOMPORTAMENTUL – totalitatea răspunsurilor organismului faţă de mediul său totalitatea răspunsurilor organismului faţă de mediul său – poate fi: - un act intern (cunoaşterea)poate fi: - un act intern (cunoaşterea) - un act motor (motilitatea sau răspunsul SNV)- un act motor (motilitatea sau răspunsul SNV)

Page 7: curs 1.ppt SN

COMPONENTELE CELULARE ALE SISTEMULUI COMPONENTELE CELULARE ALE SISTEMULUI NERVOSNERVOS

NEURONII NEURONII – celulele înalt diferenţiate, excitabilecelulele înalt diferenţiate, excitabile– nu au capacitate de diviziunenu au capacitate de diviziune– rol în: - recepţionarearol în: - recepţionarea - generarea impulsului nervos- generarea impulsului nervos - transmiterea- transmiterea

CELULELE GLIALECELULELE GLIALE – rol: - troficrol: - trofic - de susţinere pentru neuroni- de susţinere pentru neuroni - de protecţie- de protecţie

Page 8: curs 1.ppt SN

NEURONULNEURONUL

DEFINIŢIE - este unitatea celulară structurală şi funcţională a sistemului nervos

STRUCTURĂ - corpul celular - nucleul cu un nucleol - citoplasma - citosol (organite cel. comune şi specif.) - citoschelet - prelungirile:

dendritele - prelungirile scurte - rol în recepţionarea impulsurilor nervoase - conducere celulipetă

axonul - prelungirea unică a neuronului - conul axonal → ia naştere PA - conducerea impulsului este celulifugă - transportul materialului citosolic - anterograd - retrograd

Page 9: curs 1.ppt SN
Page 10: curs 1.ppt SN

NEURONULNEURONULPOTENŢIALUL DE REPAUS (PR)POTENŢIALUL DE REPAUS (PR)– reprezintă diferenţa de potenţial între suprafaţa internă (electric reprezintă diferenţa de potenţial între suprafaţa internă (electric

negativă) şi suprafaţa externă (electric pozitivă) a membranei negativă) şi suprafaţa externă (electric pozitivă) a membranei neuronale în condiţii de repaus funcţionalneuronale în condiţii de repaus funcţional

– valoarea - 60 mV → - 90 mVvaloarea - 60 mV → - 90 mV– cauza → repartiţia neuniformă a ionilor de o parte şi de alta a membr.cauza → repartiţia neuniformă a ionilor de o parte şi de alta a membr.

− permeabilitatea selectivă a membr. ( Kpermeabilitatea selectivă a membr. ( K++ >> Na Na++ ) ) − prezenţa ATP-azei Naprezenţa ATP-azei Na++ / K / K++

K+

Na++

++

+

+ +

+

+ + +

+ +

++++

–– –

– –

–––

–– –

înregistrareapotenţialuluide repaus

POTENŢIALUL DE REPAUS

extracelular

membranacelulară

intracelular

Page 11: curs 1.ppt SN

NEURONULNEURONUL

POTENŢIALUL LOCALPOTENŢIALUL LOCAL – se realizează prin stimularea unei zone limitate a membranei celulare se realizează prin stimularea unei zone limitate a membranei celulare – se manifestă prin:se manifestă prin:

depolarizaredepolarizare - influx de ioni de Na - influx de ioni de Na++ sau Ca sau Ca2+2+

hiperpolarizarehiperpolarizare - creşterea efluxului de K- creşterea efluxului de K++ - influx de Cl- influx de Cl--

– caracteristici:caracteristici:− sunt gradate - stimuli mai puternici determină o depol. mai maresunt gradate - stimuli mai puternici determină o depol. mai mare− se însumează temporo-spaţial se însumează temporo-spaţial − dacă prin însumare ating un nivel critic (prag) → la nivelul conului dacă prin însumare ating un nivel critic (prag) → la nivelul conului

axonal va fi generat un potenţial de acţiune propagataxonal va fi generat un potenţial de acţiune propagat

Page 12: curs 1.ppt SN

POTENŢIALUL LOCAL

-65 mV

Stimul slab Stimul puternic

axon

Potenţialul de acţiune: se propagă la distanţă prin axon, fără decrement şi respectă legea “totul sau nimic”

1. Legea “totul sau nimic”: dacă stimulul depolarizant atinge intensitatea prag se

declanşază potenţialul de acţiuneStimul prag = intensitatea minimă a unui stimul care produce un potenţial de acţiune

* Toate potenţialele de acţiune au amplitudine constantă dependentă de proprietăţile membranei celulare Potenţialul prag

Vm

Page 13: curs 1.ppt SN

NEURONULNEURONUL

POTENŢIALUL DE ACŢIUNE NEURONAL (PA)POTENŢIALUL DE ACŢIUNE NEURONAL (PA)

– reprezintă inversarea rapidă şi complet reversibilă a polarităţii reprezintă inversarea rapidă şi complet reversibilă a polarităţii membranei neuronale, care devine electric pozitivă la interior şi membranei neuronale, care devine electric pozitivă la interior şi electric negativă la exteriorelectric negativă la exterior

– fazele:fazele:

perioada de latenţăperioada de latenţă = 0,1 ms = 0,1 ms

depolarizarea depolarizarea - până la +30 mV - până la +30 mV

- influx de Na- influx de Na++→ canale rapide voltaj depend.→ canale rapide voltaj depend.

repolarizarearepolarizarea - - revenire la valoarea potenţialului de repausrevenire la valoarea potenţialului de repaus

- sistarea influxului ionilor de Na- sistarea influxului ionilor de Na++

- efluxul ionilor de K- efluxul ionilor de K++

postpotenţialul pozitivpostpotenţialul pozitiv - ATP - aza Na - ATP - aza Na++/K/K++

- restabilirea echilibrului ionic- restabilirea echilibrului ionic

Page 14: curs 1.ppt SN

POTENŢIALUL DE ACŢIUNE

Intensitatea stimulului este codificată în funcţie de frecvenţa potenţialelor de acţiune

-65

0Vm

moderat puternicDiferă de potenţialele locale

Generarea potenţialului de acţiune:

Stimuldepolarizant

chimicelectric

Potenţial localsubprag

Deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente depolarizare localizată (prepotenţialul)prag

Atingerea potenţialului prag deschiderea mai multor can. de Na+ influx de Na+(depolarizare)

Canalele de Na+ sunt rapid inactivate oprind influxul de Na+

Canalele de K+ voltaj dependente se deschid, eflux de K+ (repolarizare)

Canalele de K+ se închid, potenţialul revenind la valoarea de repaus Vm

Restabilirea echilibrului ionic → pompa Na+ /K+

slab

Page 15: curs 1.ppt SN

NEURONULNEURONUL

PERIOADELE EXCITABILITĂŢII NEURONULUIPERIOADELE EXCITABILITĂŢII NEURONULUI

Perioada refractară absolutăPerioada refractară absolută − cuprinde faza de depolarizare şi o parte din repolarizarecuprinde faza de depolarizare şi o parte din repolarizare− neuronul nu răspunde la alţi stimulineuronul nu răspunde la alţi stimuli− importanţă funcţională → fixează un maxim de frecvenţă a importanţă funcţională → fixează un maxim de frecvenţă a

impulsului nervosimpulsului nervos

Perioada refractară relativăPerioada refractară relativă

Perioada receptivă optimalăPerioada receptivă optimală

Page 16: curs 1.ppt SN

POTENŢIALUL DE ACŢIUNE

T

T POTENŢIALUL PRAG

ENa

EK

Vm

+60

+65

-85

s STIMULUL

s

1

1

2

2

3

3

SPIKE

4

4

5

5

6 POTENŢIALUL DE REPAUS

6

PERIOADA REFRACTARĂ ABSOLUTĂ

PERIOADA REFRACTARĂ RELATIVĂ

REPOLARIZAREA

POSTPOTENŢIAL POZITIV

PREPOTENŢIALUL

DEPOLARIZAREA

Page 17: curs 1.ppt SN

NEURONULNEURONUL

CONDUCEREA POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE ÎN FIBRELE CONDUCEREA POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE ÎN FIBRELE NERVOASENERVOASE

În fibrele nervoase amieliniceÎn fibrele nervoase amielinice− depolarizarea unei zone membranare produce activarea depolarizarea unei zone membranare produce activarea

canalelor de Nacanalelor de Na++ adiacente adiacente− PA se propagă - secvenţialPA se propagă - secvenţial - din aproape în aproape- din aproape în aproape - cu viteză mică- cu viteză mică

În fibrele nervoase mieliniceÎn fibrele nervoase mielinice − conducerea este conducerea este saltatoriesaltatorie de la un nod Ranvier la altul de la un nod Ranvier la altul− explicaţia - densitatea foarte mare a canalelor de Naexplicaţia - densitatea foarte mare a canalelor de Na++ la nivelul la nivelul nodurilor Ranviernodurilor Ranvier - teaca de mielină- teaca de mielină permeab. permeab. ↓↓ a membr. internodale a membr. internodale− viteza de conducereviteza de conducere depinde de:depinde de:

− grosimea fibrei nervoasegrosimea fibrei nervoase− distanţa dintre nodurile Ranvier distanţa dintre nodurile Ranvier

Page 18: curs 1.ppt SN

contains few or no Na+ channels

CONDUCEREA IMPULSULUI PRIN FIBRELE CONDUCEREA IMPULSULUI PRIN FIBRELE NERVOASE MIELINICENERVOASE MIELINICE

Page 19: curs 1.ppt SN

CONDUCEREA IMPULSULUICONDUCEREA IMPULSULUIPRIN FIBRELE NERVOASE PRIN FIBRELE NERVOASE AMIELINICEAMIELINICE

Page 20: curs 1.ppt SN

NEVROGLIANEVROGLIA

DEFINIŢIEDEFINIŢIE– componenta non-neuronală a sistemului nervos central şi perifericcomponenta non-neuronală a sistemului nervos central şi periferic

CARACTERISTICICARACTERISTICI– nu generează, nu conduce impulsul nervos nu generează, nu conduce impulsul nervos – nu formează sinapsenu formează sinapse– are capacitate de diviziuneare capacitate de diviziune– sunt de 10 ori mai numeroase decât neuroniisunt de 10 ori mai numeroase decât neuronii– interdependenţă strânsă între neuroni şi celuleleinterdependenţă strânsă între neuroni şi celulele glialegliale

CLASIFICARE CLASIFICARE - astroglia - astroglia - macroglia - oligodendroglia - macroglia - oligodendroglia - celulele ependimare - celulele ependimare – centralăcentrală - celulele epiteliale coroidiene - celulele epiteliale coroidiene - microglia- microglia

– perifericăperiferică

Page 21: curs 1.ppt SN

GLIAL CELLS

PNS CNS

satellite cells Schwann cells oligodendrocytes astrocytes microglia ependymal cells

support cell bodies

neurotrophic factors

secretemyelin sheaths

form form

support for CNS

form

blood-brainbarrier

help form

neurotrophic factors

secrete

K+

transmitters

take up

scavangers

act as

barriers between

compartments

create

TIPURI DE CELULE GLIALE TIPURI DE CELULE GLIALE ŞI ROLURILE LORŞI ROLURILE LOR

Page 22: curs 1.ppt SN

TRANSMITEREA SINAPTICĂ TRANSMITEREA SINAPTICĂ

DEFINIŢIE:DEFINIŢIE:– procesul prin care cel. nervoase comunică între ele sau cu efectorii procesul prin care cel. nervoase comunică între ele sau cu efectorii

(muşchiul, glandele) (muşchiul, glandele)

CLASIFICAREA SINAPSELOR:CLASIFICAREA SINAPSELOR:electrice electrice

− conducerea directă a curentului de la o celulă la alta prin conducerea directă a curentului de la o celulă la alta prin joncţiuni specializate „gap junctions”joncţiuni specializate „gap junctions”

− canalul unei celule se uneşte cu canalul altei celule canalul unei celule se uneşte cu canalul altei celule molec. molec. mici şi ionii trec de la o celulă la altamici şi ionii trec de la o celulă la alta

− curentul electric poate trece la nivelul „joncţiunii gap” în ambele curentul electric poate trece la nivelul „joncţiunii gap” în ambele direcţiidirecţii

− se găsesc în retină şi bulbul olfactiv se găsesc în retină şi bulbul olfactiv

Page 23: curs 1.ppt SN

SINAPSA ELECTRICSINAPSA ELECTRICĂĂ

Page 24: curs 1.ppt SN

TRANSMITEREA SINAPTICĂTRANSMITEREA SINAPTICĂ

CLASIFICAREA SINAPSELOR:CLASIFICAREA SINAPSELOR:chimice chimice

− structura - componenta presinapticăstructura - componenta presinaptică - fanta sinaptică- fanta sinaptică - componenta postsinaptică- componenta postsinaptică− secvenţa fenomenelor transmiterii sinaptice:secvenţa fenomenelor transmiterii sinaptice:

− invazia butonului sinaptic de către influxul nervosinvazia butonului sinaptic de către influxul nervos− eliberarea mediatorului în fanta sinapticăeliberarea mediatorului în fanta sinaptică− propagarea transsinaptică a influxului nervospropagarea transsinaptică a influxului nervos - difuziune mediatorului chimic- difuziune mediatorului chimic - acţiunea med. chimic asupra - acţiunea med. chimic asupra membranei postsinapticemembranei postsinaptice - inactivarea mediatorului chimic- inactivarea mediatorului chimic

Page 25: curs 1.ppt SN

SINAPSA CHIMICĂSINAPSA CHIMICĂ

Page 26: curs 1.ppt SN

Cell-to-cell communication

sen

sory

interneuron

eff

ect

or

targ

et

How is information passed from one cell to another at synapses?

Type of Type of SynapseSynapse

Distance between Distance between pre- & post-pre- & post-

synaptic synaptic membranesmembranes

Cytoplasmic Cytoplasmic continuity between continuity between

pre- & post-synaptic pre- & post-synaptic membranesmembranes

Structural Structural componentscomponents

Agent of Agent of transmissiontransmission Synaptic delaySynaptic delay

Direction of Direction of transmissiontransmission

ElectricalElectrical 3.5 nm3.5 nm YesYes Gap-junctional Gap-junctional channelschannels Ion currentIon current Virtually Virtually

nonenoneUsually Usually

bidirectionalbidirectional

ChemicalChemical 20-40 nm20-40 nm NoNo

Presynaptic Presynaptic vesicles & vesicles &

active zones; active zones; postsynaptic postsynaptic

receptorsreceptors

Chemical Chemical transmittertransmitter

Significant; Significant; at least 0.3 at least 0.3 ms, usually ms, usually 1-5 ms or 1-5 ms or

longerlonger

Uni-Uni-directionaldirectional

Page 27: curs 1.ppt SN

TRANSMITEREA SINAPTICĂTRANSMITEREA SINAPTICĂ TIPURI DE RĂSPUNSURI SINAPTICETIPURI DE RĂSPUNSURI SINAPTICE

Potenţialul postsinaptic excitatorPotenţialul postsinaptic excitator se poate realiza prin:se poate realiza prin:− deschiderea canalelor de Nadeschiderea canalelor de Na++ ce permit unui număr mare de sarcini ce permit unui număr mare de sarcini

electrice pozitive să pătrundă în celulele postsinaptice electrice pozitive să pătrundă în celulele postsinaptice − reducerea conductanţei canalelor de Clreducerea conductanţei canalelor de Cl-- sau K sau K++ sau ambele sau ambele − activarea metabolismului intern celular va creşte numărul activarea metabolismului intern celular va creşte numărul

receptorilor membranari excitatori sau va scădea numărul celor receptorilor membranari excitatori sau va scădea numărul celor inhibitoriinhibitori

Potenţialul postsinaptic inhibitorPotenţialul postsinaptic inhibitor se poate produce prin: se poate produce prin:− deschiderea canalelor de Cldeschiderea canalelor de Cl-- ce va induce o negativare rapidă a ce va induce o negativare rapidă a

interiorului celuleiinteriorului celulei− creşterea conductanţei ionilor de Kcreşterea conductanţei ionilor de K++ spre exterior, cu efect spre exterior, cu efect

hiperpolarizanthiperpolarizant− activarea unor enzime ce inhibă funcţii metabolice celulare sau activarea unor enzime ce inhibă funcţii metabolice celulare sau

cresc numărul de receptori sinaptici inhibitoricresc numărul de receptori sinaptici inhibitori

Potenţialul de inhibiţie presinapticăPotenţialul de inhibiţie presinaptică− se manifestă la nivelul sinapselor axo-axonice de tip excitatorse manifestă la nivelul sinapselor axo-axonice de tip excitator− mediator GABAmediator GABA

Page 28: curs 1.ppt SN

Neuron presinapticNeurotransmiţător excitator

Ext.

Int. -40 mV

Na+

++

+ +

Ext.

Int. -65 mV

Neuron postsinaptic

-65

s

-40

Potenţialul postsinaptic excitator

(EPSP)

Neuron postsinapticl

Ext.

Int. -65 mV

Neuron presinapticNeurotransmiţător inhibitor

Ext.

Int. -85 mV

Cl-

-- --

-65

s

-40

Potenţialul postsinaptic inhibitor

(IPSP)

-85

-85

POTENŢIALUL POSTSINAPTIC POTENŢIALUL POSTSINAPTIC EXCITATOR ŞI INHIBITOREXCITATOR ŞI INHIBITOR

Page 29: curs 1.ppt SN

TRANSMISIA SINAPTICĂTRANSMISIA SINAPTICĂ

SUMAŢIA SUMAŢIA

− sumaţia temporalăsumaţia temporală apare când PA invadează terminaţiile nervoase după ce primul apare când PA invadează terminaţiile nervoase după ce primul

potenţial postsinaptic a dispărutpotenţial postsinaptic a dispărut

− sumaţia spaţialăsumaţia spaţială apare când terminaţiile nervoase sunt stimulate aproximativ în apare când terminaţiile nervoase sunt stimulate aproximativ în

acelaşi timpacelaşi timp

Page 30: curs 1.ppt SN

1. SUMAŢIA TEMPORALĂ

dendrite corpul/axon

Potenţialul prag

s

-65

s s s s s s

presinaptic postsinaptic

2. SUMAŢIA SPAŢIALĂ

dendrite corpul/axon

Potenţialul prag

a

-65

b b a a b bpresinaptic postsinaptic

“a”

“b”

Page 31: curs 1.ppt SN
Page 32: curs 1.ppt SN

TRANSMIŢĂTORII SINAPTICITRANSMIŢĂTORII SINAPTICI

TRANSMIŢĂTORI CU ACŢIUNE RAPIDĂTRANSMIŢĂTORI CU ACŢIUNE RAPIDĂ

NEUROPEPTIDENEUROPEPTIDE

((TRANSMIŢĂTORI CU ACŢIUNE LENTĂ)TRANSMIŢĂTORI CU ACŢIUNE LENTĂ)

Page 33: curs 1.ppt SN

TRANSMIŢĂTORII CU ACŢIUNE RAPIDĂTRANSMIŢĂTORII CU ACŢIUNE RAPIDĂ

sunt sintetizaţi în citosolul sunt sintetizaţi în citosolul terminaţiilor presinaptice terminaţiilor presinaptice

sunt stocaţi în veziculesunt stocaţi în vezicule

cuplarea cu receptorii postsinaptici cuplarea cu receptorii postsinaptici determină:determină:– ↑↑ conductanţei pt. Naconductanţei pt. Na++ excit. excit.– ↑↑ conductanţei pt. Kconductanţei pt. K++/Cl/Cl-- inhib. inhib.

rol:rol:– transmiterea semnalelor transmiterea semnalelor

senzoriale la creiersenzoriale la creier – transmiterea semnalelor motoare la transmiterea semnalelor motoare la

muşchimuşchi

Clasa IClasa I AcetilcolinaAcetilcolina

Clasa II: Clasa II: AmineAmine

NoradrenalinaNoradrenalina

DopaminaDopamina

SerotoninaSerotonina

HistaminaHistamina

Clasa III: Clasa III: AminoaciziAminoacizi

Acid gama-Acid gama-aminobutiric (GABA)aminobutiric (GABA)

GlicinaGlicina

GlutamatGlutamat

AspartatAspartat

Clasa IVClasa IV Oxidul nitric (NO)Oxidul nitric (NO)

Page 34: curs 1.ppt SN

NEUROPEPTIDELENEUROPEPTIDELE (TRANSMIŢĂTORII CU ACŢIUNE LENTĂ) (TRANSMIŢĂTORII CU ACŢIUNE LENTĂ)

se sintetizează în cantitate mică, se sintetizează în cantitate mică, numainumai la nivelul corpului celular la nivelul corpului celular neuronalneuronal

sunt stocaţi în veziculesunt stocaţi în vezicule

sunt transportaţi în fluxul axonal cu sunt transportaţi în fluxul axonal cu viteză micăviteză mică

au acţiuni mai prelungiteau acţiuni mai prelungite::– schimbări pe termen lung a schimbări pe termen lung a

numărului de receptori numărului de receptori neuronalineuronali

– deschiderea sau închiderea pe deschiderea sau închiderea pe termen lung a canalelor pentru termen lung a canalelor pentru anumiţi ioni anumiţi ioni

– schimbarea numărului de schimbarea numărului de sinapse sau a dimensiunii sinapse sau a dimensiunii sinapselorsinapselor

Hormoni de eliberare Hormoni de eliberare hipotalamicihipotalamici

TRH (Thyrotropin-releasing hormone)TRH (Thyrotropin-releasing hormone)

LRH (Luteinising-releasing hormone)LRH (Luteinising-releasing hormone)

SomatostatinaSomatostatina

Peptide hipofizarePeptide hipofizare ACTH (Adrenocorticotropic hormone)ACTH (Adrenocorticotropic hormone)

ββ-Endorfina-Endorfina

ProlactinaProlactina

Hormon luteinizantHormon luteinizant

TirotropinaTirotropina

STH (Growth hormone)STH (Growth hormone)

VasopresinaVasopresina

OxitocinaOxitocina

Peptide care acţionează Peptide care acţionează pe intestin şi creierpe intestin şi creier

EnkefalinaEnkefalina

Substanţa PSubstanţa P

GastrinaGastrina

ColecistokininaColecistokinina

Polipeptidul intestinal vasoactiv (VIP)Polipeptidul intestinal vasoactiv (VIP)

Factor de creştere nervoasăFactor de creştere nervoasă

NeurotensinăNeurotensină

InsulinaInsulina

GlucagonGlucagon

Page 35: curs 1.ppt SN

NEUROMODULATORINEUROMODULATORI

sunt substanţe neuroactive neimplicate direct în procesul transmiterii sunt substanţe neuroactive neimplicate direct în procesul transmiterii sinapticesinaptice

pot acţiona presinaptic modificând cantitatea şi durata eliberării pot acţiona presinaptic modificând cantitatea şi durata eliberării neurotransmiţătorilorneurotransmiţătorilor

la nivel postsinaptic modifică sensibilitatea receptorilor pentru mediatorla nivel postsinaptic modifică sensibilitatea receptorilor pentru mediator

pot avea efecte moderatoare sau facilitatoare în funcţie de receptorul pot avea efecte moderatoare sau facilitatoare în funcţie de receptorul asupra căruia acţioneazăasupra căruia acţionează

acţiunile neuromodulatorilor cresc complexitatea procesării informaţiei la acţiunile neuromodulatorilor cresc complexitatea procesării informaţiei la nivelul fiecărui neuronnivelul fiecărui neuron

între neurotransmiţător şi neuromodulator nu există o distincţie netă → între neurotransmiţător şi neuromodulator nu există o distincţie netă → rolul lor este dependent de tipul de receptor asupra căruia acţioneazărolul lor este dependent de tipul de receptor asupra căruia acţionează

Page 36: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

− este situată la suprafaţa emisferelor cerebraleeste situată la suprafaţa emisferelor cerebrale

CLASIFICARECLASIFICARE– criteriul filogenetic şi histologiccriteriul filogenetic şi histologic

arhicortex (alocortex)arhicortex (alocortex) paleocortex (juxta-alocortex) paleocortex (juxta-alocortex) neocortex (isocortex)neocortex (isocortex)

– criteriul anatomiccriteriul anatomic lobi lobi circumvoluţii (girusuri)circumvoluţii (girusuri)

– criteriul particularităţilor structurale şi funcţionale zonalecriteriul particularităţilor structurale şi funcţionale zonale 47 de câmpuri sau arii Brodmann 47 de câmpuri sau arii Brodmann

− criteriul neurofiziologiccriteriul neurofiziologic arii senzitivo-senzorialearii senzitivo-senzoriale arii motoriiarii motorii arii de asociaţiearii de asociaţie

Page 37: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

ORGANIZAREA LAMINARĂORGANIZAREA LAMINARĂ - este realizată prin dispunerea în straturi a mai multor tipuri de celule :- este realizată prin dispunerea în straturi a mai multor tipuri de celule :

− 6 pentru neocortex6 pentru neocortex− 3 pentru arhicortex 3 pentru arhicortex − 4 - 5 pentru paleocortex 4 - 5 pentru paleocortex

celule piramidalecelule piramidale − au dimensiuni care cresc dinspre straturile superficiale spre cele profundeau dimensiuni care cresc dinspre straturile superficiale spre cele profunde− reprezintă principala celulă efectoriereprezintă principala celulă efectorie

interneuroniinterneuroni − clasificare:clasificare:

− celule stelatecelule stelate sau sau granularegranulare (principalul interneuron) (principalul interneuron)− celule fuziformecelule fuziforme− celule Martinotticelule Martinotti − celule orizontale Cajalcelule orizontale Cajal

− rol - conectează celula piramidală la circuite interneuronale rol - conectează celula piramidală la circuite interneuronale complexe, intracorticale şi cortico-subcorticalecomplexe, intracorticale şi cortico-subcorticale

Page 38: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

DENDRITE

CORPUL

NEURONULUI

CELULA PIRAMIDALĂ

AXONUL

Page 39: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

ORGANIZAREA COLUMNARĂORGANIZAREA COLUMNARĂ dispunerea corpului celular şi a prelungirilor neuronale în coloane dispunerea corpului celular şi a prelungirilor neuronale în coloane

perpendiculare pe straturile corticaleperpendiculare pe straturile corticale

celula piramidală mare din stratul V celula piramidală mare din stratul V – reprezintă elementul principal care participă la reprezintă elementul principal care participă la circuite funcţionale verticalecircuite funcţionale verticale– prezintă:prezintă:

− dendrita apicală lungădendrita apicală lungă - se distribuie stratului I - se distribuie stratului I - stabileşte sinapse cu axonii altor cel. Corticale- stabileşte sinapse cu axonii altor cel. Corticale - are colaterale care fac sinapsă cu- are colaterale care fac sinapsă cu - celula stelată de la nivelul stratului IV - celula stelată de la nivelul stratului IV - dendrita apic. a cel. piramid. mici din str.II- dendrita apic. a cel. piramid. mici din str.II− dendritele laterale scurtedendritele laterale scurte - stabilesc sinapse cu axonii celulelor - stabilesc sinapse cu axonii celulelor piramidale mici din straturile II şi IIIpiramidale mici din straturile II şi III− un axon lung - un axon lung - cale eferentă destinată structurilor subcorticale cale eferentă destinată structurilor subcorticale - face sinapsă cu celula stelată situată la nivelul str. IV- face sinapsă cu celula stelată situată la nivelul str. IV

ansamblul sinapselor din str. I şi celula stelată din str. IV asigură ansamblul sinapselor din str. I şi celula stelată din str. IV asigură circuite circuite funcţionale orizontalefuncţionale orizontale

Page 40: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

CLASIFICAREA AFERENŢELOR UNITĂŢII COLUMNARECLASIFICAREA AFERENŢELOR UNITĂŢII COLUMNARE

corticalecorticale– provin din alte unităţi columnare, adiacente sau situate în diverse arii provin din alte unităţi columnare, adiacente sau situate în diverse arii

corticale (ale ambelor emisfere cerebrale), care se termină în corticale (ale ambelor emisfere cerebrale), care se termină în straturile II, III şi IVstraturile II, III şi IV

– celulele stelate au un rol major în recepţionarea şi sincronizarea celulele stelate au un rol major în recepţionarea şi sincronizarea informaţiilor primite din alte straturi corticale informaţiilor primite din alte straturi corticale

subcorticalesubcorticale talamice specifice şi nespecificetalamice specifice şi nespecifice – căile de proiecţie căile de proiecţie talamice specificetalamice specifice se termină prin sinapse axo- se termină prin sinapse axo-

somatice la nivelul celulei stelate din stratul IVsomatice la nivelul celulei stelate din stratul IV– căile de proiecţie căile de proiecţie talamice nespecificetalamice nespecifice se termină prin sinapse axo- se termină prin sinapse axo-

dendritice la nivelul celulelor piramidale din toate straturile corticaledendritice la nivelul celulelor piramidale din toate straturile corticale

Page 41: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALESCOARŢEI CEREBRALE

DIVIZIUNEA SCOARŢEI CEREBRALEDIVIZIUNEA SCOARŢEI CEREBRALE

Criteriul neurofiziologicCriteriul neurofiziologic:: sistem funcţional complex şi dinamic sistem funcţional complex şi dinamic– ARII MOTORIIARII MOTORII - originea căilor piramidale şi extrapiramidale - originea căilor piramidale şi extrapiramidale – ARII SENZITIVEARII SENZITIVE - cuprind centrii somestezici şi senzoriali - cuprind centrii somestezici şi senzoriali

primare primare - de proiecţie pentru cea mai mare parte a căilor aferente specifice- de proiecţie pentru cea mai mare parte a căilor aferente specifice - produc senzaţii elementare - produc senzaţii elementare secundare secundare - de integrare complexă a senzaţiilor elementare - de integrare complexă a senzaţiilor elementare

– ARII DE ASOCIAŢIEARII DE ASOCIAŢIE dispuse între ariile motorii şi senzitive primaredispuse între ariile motorii şi senzitive primare cele mai recente filogeneticcele mai recente filogenetic mai dezvoltate la om mai dezvoltate la om se mielinizează mai târziuse mielinizează mai târziu se descriu arii: se descriu arii:

de percepţie - de percepţie - primesc informaţii de la ariile senzitive primare şi aferenţe primesc informaţii de la ariile senzitive primare şi aferenţe talamicetalamice cu funcţie gnozicăcu funcţie gnozică - adiacente ariilor senzitive - adiacente ariilor senzitive

- GNOZIA = totalitatea operaţiunilor care permit identificarea obiectelor - GNOZIA = totalitatea operaţiunilor care permit identificarea obiectelor pornind de la senzaţiipornind de la senzaţii

cu funcţie praxicăcu funcţie praxică - adiacente ariilor motorii - adiacente ariilor motorii - PRAXIA =tehnica gestului, execuţia unei mişc. conform obiectiv. propus- PRAXIA =tehnica gestului, execuţia unei mişc. conform obiectiv. propus

Page 42: curs 1.ppt SN

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI ORGANIZAREA STRUCTURALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A SCOARŢEI CEREBRALECEREBRALE

→ la om funcţiile ariilor simetrice sunt asemănătoarela om funcţiile ariilor simetrice sunt asemănătoare→ între ele există un transfer de informaţie prin căile comisuraleîntre ele există un transfer de informaţie prin căile comisurale→ excepţie: ariile cu fcţ. integrativă sup. care sunt asimetrice, predominând la nivelul unei excepţie: ariile cu fcţ. integrativă sup. care sunt asimetrice, predominând la nivelul unei

emisfereemisfere→ la majoritatea indivizilor, pe baza unui determinism genetic, emisfera stângă este cea la majoritatea indivizilor, pe baza unui determinism genetic, emisfera stângă este cea

dominantă în integrarea unor funcţii asociative psihice specific umane:dominantă în integrarea unor funcţii asociative psihice specific umane: emisferul dominant emisferul dominant (major)(major) - perceperea şi înţelegerea vorbirii auzite şi scrise - perceperea şi înţelegerea vorbirii auzite şi scrise (componentă senzitivă)(componentă senzitivă)

- exprimarea verbală prin grai sau în scris - exprimarea verbală prin grai sau în scris (componentă motorie)(componentă motorie)

emisferul nedominantemisferul nedominant (minor) (minor) - integrarea schemei corporale - integrarea schemei corporale - recunoaşterea spaţială- recunoaşterea spaţială - ideaţia neverbală- ideaţia neverbală

Page 43: curs 1.ppt SN

ACTIVITATEA REFLEXĂ A SISTEMULUI ACTIVITATEA REFLEXĂ A SISTEMULUI NERVOS CENTRALNERVOS CENTRAL

ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATICARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

1.1. STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATICSTRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

2.2. TIPURI DE REFLEXE SOMATICETIPURI DE REFLEXE SOMATICE

ARCUL REFLEX ELEMENTAR VEGETATIVARCUL REFLEX ELEMENTAR VEGETATIV

1.1. STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR VEGETATIVSTRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR VEGETATIV

2.2. MEDIATORII CHIMICI EXTRANEVRAXIALI AI SISTEMULUI MEDIATORII CHIMICI EXTRANEVRAXIALI AI SISTEMULUI NERVOS VEGETATIVNERVOS VEGETATIV

Page 44: curs 1.ppt SN

ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATICARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

STRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATICSTRUCTURA ARCULUI REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

1.1. ReceptoriiReceptorii

2.2. Calea Calea aaferentăferentă

3.3. Centrii Centrii nnervoşiervoşi

4.4. Calea Calea eeferentăferentă

5.5. Organele Organele eefectoarefectoare

Page 45: curs 1.ppt SN

neuron motor

efector

ARCREFLEX

MĂDUVA SPINĂRII

sinapsareceptor

calea aferentă1

3

4

STIMUL

RĂSPUNS

calea eferentă

Page 46: curs 1.ppt SN

RECEPTORIIRECEPTORIIDEFINIŢIE:DEFINIŢIE:

− sunt celule diferenţiate pentru detectarea şi recepţionarea variaţiilor sunt celule diferenţiate pentru detectarea şi recepţionarea variaţiilor energetice din intenergetice din int.. sau din ext sau din ext.. organismului organismului →→ transformă în impuls transformă în impuls nervosnervos

− prag de excitabilitate diferit în funcţie deprag de excitabilitate diferit în funcţie de: -: - aspectul structural aspectul structural -- extinderea suprafeţei extinderea suprafeţei

receptoarereceptoare - - intensitatea şi durata intensitatea şi durata

stimululuistimulului

CLASIFICARECLASIFICARE (î (în fn fcţ.cţ. de natura excitantului de natura excitantului)):: − mmecanoreceptoriecanoreceptori− termoreceptoritermoreceptori− fotoreceptorifotoreceptori− cchemoreceptorihemoreceptori− interoceptori (visceroceptori)interoceptori (visceroceptori)− proprioceptori (corpusculii tendinoşi Golgi, fusurile neuro-proprioceptori (corpusculii tendinoşi Golgi, fusurile neuro-

musculare)musculare)

Page 47: curs 1.ppt SN

RECEPTORIIRECEPTORIITRANSFORMAREA INFORMAŢIILOR SPECIFICE ÎN IMPULS NERVOSTRANSFORMAREA INFORMAŢIILOR SPECIFICE ÎN IMPULS NERVOS::

− producer unui potenţial generatorproducer unui potenţial generator:: − efectul mecanic sau chimic al stimulului asupra terminaţiei efectul mecanic sau chimic al stimulului asupra terminaţiei

nervoase liberenervoase libere modif modif.. permeab permeab. . membrmembr.. celulare pentru celulare pentru diferiţi ionidiferiţi ioni depolarizarea depolarizarea membr.membr. care se propagă până la care se propagă până la primul nod Ranvierprimul nod Ranvier →→ generează generează PA PA

− producerea unui potenţial de receptorproducerea unui potenţial de receptor - - prin fenomene electrice şi chimice de depolarizare membranarăprin fenomene electrice şi chimice de depolarizare membranară - - se comportă ca un electrod de stimulse comportă ca un electrod de stimul. . excit excit.. termin termin.. nerv nerv.. senzitive din jur senzitive din jur - a- amplitudinea potenţialului este direct proporţională cu mplitudinea potenţialului este direct proporţională cu intensitatea stimululuiintensitatea stimulului -- durata relativ mare durata relativ mare apariţia unor apariţia unor PAPA repetate la nivelul repetate la nivelul terminaţiei nervoase terminaţiei nervoase

Page 48: curs 1.ppt SN

CALEA AFERENTĂCALEA AFERENTĂprelungiri dendritice şi axonice ale neuronilor senzitivi prelungiri dendritice şi axonice ale neuronilor senzitivi →→ asigură asigură conducerea ascendentă a informaţiilor de la nivelul receptorilor specifici conducerea ascendentă a informaţiilor de la nivelul receptorilor specifici spre centrii nervoşi reflecşispre centrii nervoşi reflecşi

fifibrele spinale au prelungiri axonalebrele spinale au prelungiri axonale:: - - scurtescurte →→ închid arc închid arc.. reflex la niv reflex la niv. . medular medular - - lungi, de asociaţie, ascendente sau descendentelungi, de asociaţie, ascendente sau descendente →→ realizrealiz. . cordoanele cordoanele de conducere spino-talamo-corticde conducere spino-talamo-corticaleale

ttransmiterea impulsului nervos spre centrii reflecşi se realizeazăransmiterea impulsului nervos spre centrii reflecşi se realizează prin: prin: -- fibrel fibrelee mielinice mielinice - - saltatoriu, cu viteză mare de conducere saltatoriu, cu viteză mare de conducere - - fibrelfibrelee amielinice amielinice - - din aproape în aproape, cu viteză din aproape în aproape, cu viteză ↓↓ dede condcond..

stimulistimuliii subliminari subliminari - - pot atinge pragul de excitaţie prin fenomene de pot atinge pragul de excitaţie prin fenomene de sumaţie temporo-spaţialăsumaţie temporo-spaţială

lla nivelul sinapselor interneuronale a nivelul sinapselor interneuronale →→ fenomene de inhibare, filtrare şi fenomene de inhibare, filtrare şi amplificare a aferenţelor senzitivo-senzoriale cauzate deamplificare a aferenţelor senzitivo-senzoriale cauzate de::

-- modalităţi modalităţilele de articulare a terminaţiilor presinaptice cu cele de articulare a terminaţiilor presinaptice cu cele postsinaptice (convergenţă, divergenţă, fenpostsinaptice (convergenţă, divergenţă, fen.. de reverberaţie) de reverberaţie) - - eliberarea de medeliberarea de med.. chi chim.m. cu efect excit cu efect excit././inhibinhib.. în fanta sinaptică în fanta sinaptică

Page 49: curs 1.ppt SN

CENTRUL REFLEXCENTRUL REFLEX

localizarelocalizare → → intranevraxial intranevraxial::− măduva spinăriimăduva spinării− trunchiul cerebraltrunchiul cerebral− centrii nervoşi superioricentrii nervoşi superiori

rolrol:: - - prelucraprelucrarearea, integra, integrarearea şi stoca şi stocarearea informaţiile primite pe informaţiile primite pe căile aferentecăile aferente - - elaboraelaborarea derea de reacţii adecvate reacţii adecvate

clasif. arcurilor reflexeclasif. arcurilor reflexe (î (în fn fcţ.cţ. de numărul neuronilor intercalari de numărul neuronilor intercalari))− arcuri reflexe directe, monosinaptice arcuri reflexe directe, monosinaptice − arcuri reflexe difuze, polisinaptice arcuri reflexe difuze, polisinaptice ((segmentare şi segmentare şi

intersegmentareintersegmentare))

Page 50: curs 1.ppt SN

CENTRUL REFLEXCENTRUL REFLEX

pprocesul de prelucrare al informaţiilor la nivel sinapticrocesul de prelucrare al informaţiilor la nivel sinaptic::

− o parte foarte mică o parte foarte mică ddin multitudinea de informaţii specifice sosite la in multitudinea de informaţii specifice sosite la nivelul centrului reflexnivelul centrului reflex este utilizată la generarea reacţiei reflexeeste utilizată la generarea reacţiei reflexe

− restul de informaţie restul de informaţie esteeste depozitat la nivelul releelor sinaptice ale depozitat la nivelul releelor sinaptice ale arcului reflexarcului reflex

− înlesnit de repetarea stimulării senzitivo- senzorialeînlesnit de repetarea stimulării senzitivo- senzoriale → → după un după un număr de impulsuri ajunse la nivel sinapticnumăr de impulsuri ajunse la nivel sinaptic sinapsele sinapsele reacţionează mult mai intens sau chiar spontan la stimularereacţionează mult mai intens sau chiar spontan la stimulare ( (centricentriii nervoşi superiorinervoşi superiori → → activitateactivitateaa poate fi stim poate fi stim././inhibinhib.. şi pe cale reflex- şi pe cale reflex-condiţionatăcondiţionată))

Page 51: curs 1.ppt SN

CALEA EFERENTĂCALEA EFERENTĂ

fibre motorii care asigură contracţia muşchfibre motorii care asigură contracţia muşch.. sscheleticicheletici

constituită dintr-un singur neuronconstituită dintr-un singur neuron → → coarnele anterioare ale coarnele anterioare ale măduvei spinăriimăduvei spinării → → mediator chimic acetilcolina mediator chimic acetilcolina ( (plplacaaca motori motorie)e)

fibre mielinice A-alfafibre mielinice A-alfa → → viteză mare de conducere viteză mare de conducere

fibre gama-motoriifibre gama-motorii = = „bucla gama” „bucla gama” →→ rol rol::− contractil asupra extremităţilor fibrei intrafusalecontractil asupra extremităţilor fibrei intrafusale− adaptadaptareaarea tonusului muscular bazal la necesităţile variabile ale tonusului muscular bazal la necesităţile variabile ale

activităţii motorii a organismuluiactivităţii motorii a organismului− stimulează indirect motoneuronul A-alfastimulează indirect motoneuronul A-alfa declanşează reflex declanşează reflex

contracţiacontracţia

Page 52: curs 1.ppt SN

ORGANELE EFECTOAREORGANELE EFECTOAREreprezentatereprezentate de musculatura striată scheleticăde musculatura striată scheletică

rrăspunsul acestora depinde de tipul şi densitatea receptorilor specifici ăspunsul acestora depinde de tipul şi densitatea receptorilor specifici de la nivelul membranelor celularede la nivelul membranelor celulare

lla nivelul fibrelor musculare scheletice se găsesc numai receptori a nivelul fibrelor musculare scheletice se găsesc numai receptori colinergici, predominant nicotinicicolinergici, predominant nicotinici

RECEPTORUL NICOTINIC

Page 53: curs 1.ppt SN

REFLEXELE MEDULARE SOMATICEREFLEXELE MEDULARE SOMATICE

− activitatea reflexă a măduvei se desfăşoară în cadrul răspunsului activitatea reflexă a măduvei se desfăşoară în cadrul răspunsului întregului sistem nervos la acţiunea unui excitantîntregului sistem nervos la acţiunea unui excitant

− reflexe pur spinale se pot întâlni numai la “omul spinal” - cu măduva reflexe pur spinale se pot întâlni numai la “omul spinal” - cu măduva separată de centrii encefalo-bulbariseparată de centrii encefalo-bulbari

CLASIFICARE:CLASIFICARE:

După numărul de sinapse de pe traseul arcului reflex:După numărul de sinapse de pe traseul arcului reflex:– monosinapticemonosinaptice - cu o singură sinapsă între neuronul senzitiv - cu o singură sinapsă între neuronul senzitiv situat în gg.spinal şi neuronul motor situat situat în gg.spinal şi neuronul motor situat la nivelulla nivelul coarnelor anterioarecoarnelor anterioare– polisinapticepolisinaptice - prezintă pe traseul medular un număr - prezintă pe traseul medular un număr variabivariabil l de neuroni intercalari activatori şi de neuroni intercalari activatori şi inhibitori inhibitori (cel(celula ula Renshaw)Renshaw)

Page 54: curs 1.ppt SN

REFLEXELE MEDULARE SOMATICEREFLEXELE MEDULARE SOMATICE

CLASIFICARECLASIFICARE

După tipul de receptor:După tipul de receptor: − proprioceptiveproprioceptive - declanşate de: - declanşate de:

întinderea porţiunii centrale a fusului neuro-muscular - întinderea porţiunii centrale a fusului neuro-muscular - reflexul miotatic de întinderereflexul miotatic de întindere

întinderea organului tendinos Golgi - reflexul miotatic întinderea organului tendinos Golgi - reflexul miotatic inversatinversat

punerea în tensiune a organului tendinos Golgi → ROTpunerea în tensiune a organului tendinos Golgi → ROT– exteroceptiveexteroceptive – declanş. de acţ. unor fact. nociceptivi/tactili – declanş. de acţ. unor fact. nociceptivi/tactili asupra tegum.asupra tegum.

- reflexele de nocicepţie - de flexie şi de extensie - reflexele de nocicepţie - de flexie şi de extensie încrucişatăîncrucişată

- reflexele cutanate- reflexele cutanate - reflexele intersegmentare- reflexele intersegmentare

Page 55: curs 1.ppt SN

REFLEXE REFLEXE SOMATICE SOMATICE MONOSINAPTICE - MONOSINAPTICE - PROPRIOCEPTIVEPROPRIOCEPTIVE

CARACTERISTICI FUNCŢIONALE:CARACTERISTICI FUNCŢIONALE: − rapide, cu perioadă de latenţă foarte scurtă (1- 3 msec.)rapide, cu perioadă de latenţă foarte scurtă (1- 3 msec.)− fără postdescărcarefără postdescărcare− limitate ca suprafaţălimitate ca suprafaţă− nefatigabilenefatigabile

CLASIFICARE:CLASIFICARE:1.1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)2.2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSATREFLEXUL MIOTATIC INVERSAT3.3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)

Page 56: curs 1.ppt SN

1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE) − există în toţi m. scheletici, dar sunt mult mai puternice în m. extensori există în toţi m. scheletici, dar sunt mult mai puternice în m. extensori

antigravitaţionali şi în m. maseterantigravitaţionali şi în m. maseter

COMPONENTA FAZICĂ (DINAMICĂ)COMPONENTA FAZICĂ (DINAMICĂ) - de scurtă durată, reprezintă reflexul de corectare prin contracţie a lungimii m. - de scurtă durată, reprezintă reflexul de corectare prin contracţie a lungimii m.

modificată în urma întinderii modificată în urma întinderii

FUS NEURO-MUSCULARFUS NEURO-MUSCULAR: alungirea porţiunii centrale det. excitaţia fibrelor : alungirea porţiunii centrale det. excitaţia fibrelor senzitive Ia de la nivelul fibrelor cu sac nuclear şi declanşarea unui senzitive Ia de la nivelul fibrelor cu sac nuclear şi declanşarea unui răspuns de tip dinamicrăspuns de tip dinamic

MĂDUVA SPINĂRII:MĂDUVA SPINĂRII: − activarea motoneuronilor alfa extensoriactivarea motoneuronilor alfa extensori− activarea motoneuronilor activarea motoneuronilor dinamici dinamici− inhibiţia prin intermediul interneuronilor Renshaw a motoneuronilor inhibiţia prin intermediul interneuronilor Renshaw a motoneuronilor

flexoriflexori

FIBRE EXTRAFUSALEFIBRE EXTRAFUSALE − activarea sincronă a mai multor unităţi motorii şi contracţia muşchiului activarea sincronă a mai multor unităţi motorii şi contracţia muşchiului

extensorextensor− relaxarea muşchiului flexorrelaxarea muşchiului flexor

Page 57: curs 1.ppt SN

1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE (DE EXTENSIE)

COMPONENTA TONICĂ (STATICĂ)COMPONENTA TONICĂ (STATICĂ) - se desfăşoară atâta timp cât acţionează forţa care întinde - se desfăşoară atâta timp cât acţionează forţa care întinde muşchiul, în cazul muşchilor extensori forţa gravitaţionalămuşchiul, în cazul muşchilor extensori forţa gravitaţională

FUS NEURO-MUSCULARFUS NEURO-MUSCULAR - alungirea porţiunii centrale determină - alungirea porţiunii centrale determină activarea terminaţiilor de tip II de la nivelul fibrelor intrafusale cu lanţ activarea terminaţiilor de tip II de la nivelul fibrelor intrafusale cu lanţ nuclear şi declanşarea unui răspuns de tip staticnuclear şi declanşarea unui răspuns de tip static

MĂDUVA SPINĂRII:MĂDUVA SPINĂRII:− activarea exclusivă a motoneuronilor activarea exclusivă a motoneuronilor destinaţi grupului extensor destinaţi grupului extensor− activarea motoneuronilor activarea motoneuronilor statici statici

FIBRE EXTRAFUSALE:FIBRE EXTRAFUSALE: activarea succesivă a 2-3 unităţi motorii la activarea succesivă a 2-3 unităţi motorii la nivelul m. extensor determină tonusul postural ce permite păstrarea nivelul m. extensor determină tonusul postural ce permite păstrarea lungimii m. restabilită de componenta fazicălungimii m. restabilită de componenta fazică

Page 58: curs 1.ppt SN

2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT

este declanşat de punerea în tensiune a tendonului este declanşat de punerea în tensiune a tendonului muscular şi excitarea organului tendinos Golgimuscular şi excitarea organului tendinos Golgi

este asociat întotdeauna cu un reflex miotatic de este asociat întotdeauna cu un reflex miotatic de întindere şi are ca scop limitarea extensiei excesiveîntindere şi are ca scop limitarea extensiei excesive

pe calea fibrelor Ib şi a conexiunilor la nivel spinal cu pe calea fibrelor Ib şi a conexiunilor la nivel spinal cu interneuroni inhibitori şi activatori, are loc relaxarea interneuroni inhibitori şi activatori, are loc relaxarea selectivă muşchiului extensor şi contracţia muşchiului selectivă muşchiului extensor şi contracţia muşchiului flexorflexor

Page 59: curs 1.ppt SN

3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)

contracţii musculare obţinute prin percuţia tendonului contracţii musculare obţinute prin percuţia tendonului muscular şi excitarea organului tendinos Golgi ca muscular şi excitarea organului tendinos Golgi ca receptor de întinderereceptor de întindere

cele mai importante reflexele osteo-tendinoase sunt: cele mai importante reflexele osteo-tendinoase sunt: − stilo-radial (C5-C6)stilo-radial (C5-C6)− bicipital (C5-C6)bicipital (C5-C6)− tricipital (C7-C8)tricipital (C7-C8)− rotulian (L2-L4)rotulian (L2-L4)− achilian (L5-S2)achilian (L5-S2)

Page 60: curs 1.ppt SN

REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVEREFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE

CARACTERISTICI FUNCŢIONALE: CARACTERISTICI FUNCŢIONALE: − perioadă de laţenţă lungă (minim 12 msec)perioadă de laţenţă lungă (minim 12 msec)− presupun fenomene complexe de iradiere, sumaţie, recrutare, presupun fenomene complexe de iradiere, sumaţie, recrutare,

postdescărcare, inducţie reciprocăpostdescărcare, inducţie reciprocă− sunt extinse ca suprafaţăsunt extinse ca suprafaţă− sunt fatigabilesunt fatigabile

Page 61: curs 1.ppt SN

REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVEREFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE

REFLEXUL NOCICEPTIVREFLEXUL NOCICEPTIV → reacţia de apărare în faţa unui agent nociv → reacţia de apărare în faţa unui agent nociv

REFLEXUL DE FLEXIEREFLEXUL DE FLEXIE - apare la intensitate - apare la intensitate ↓↓ a excitaţiei dureroase a excitaţiei dureroase− exteroceptiv exteroceptiv

− stimulul dureros acţionează asupra terminaţiilor nervoase libere stimulul dureros acţionează asupra terminaţiilor nervoase libere din tegumentul unui membru din tegumentul unui membru

− determină flexia membrului excitat prin activarea motoneuronilor determină flexia membrului excitat prin activarea motoneuronilor flexori şi inhibiţia (prin celule RENSHAW) celor extensoriflexori şi inhibiţia (prin celule RENSHAW) celor extensori

− visceroceptivvisceroceptiv - determină - determină reflexe sau semne locreflexe sau semne locale: ale: − iritaţia cronică a meningelui determină “rigiditatea cefei”iritaţia cronică a meningelui determină “rigiditatea cefei”− iritaţia peritoneală determină “abdomenul de lemn”iritaţia peritoneală determină “abdomenul de lemn”

REFLEXUL DE EXTENSIE ÎNCRUCIŞATĂREFLEXUL DE EXTENSIE ÎNCRUCIŞATĂ − apare la intensitate mare a excitantului dureros care determină apare la intensitate mare a excitantului dureros care determină

flexia membrului excitat şi extensia membrului opusflexia membrului excitat şi extensia membrului opus− la om, extensia membrului inferior contralateral asigură la om, extensia membrului inferior contralateral asigură

suportul greutăţii corporale în timpul retragerii membrului suportul greutăţii corporale în timpul retragerii membrului excitatexcitat

Page 62: curs 1.ppt SN

REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVEREFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE

REFLEXELE CUTANATEREFLEXELE CUTANATE

− contracţia reflexă a m. declanşată prin excitarea superficială a pieliicontracţia reflexă a m. declanşată prin excitarea superficială a pielii− sunt reflexele cu cea mai mare componentă supramedularăsunt reflexele cu cea mai mare componentă supramedulară− clasificare:clasificare:

cutanat abdominalcutanat abdominal - superior (T6 - T7) - superior (T6 - T7) - mijlociu (T8 - T9) - mijlociu (T8 - T9) - inferior (T10 - T12)- inferior (T10 - T12) reflexul cremasterianreflexul cremasterian (L1- L2) (L1- L2) reflexul cutanat plantarreflexul cutanat plantar (L5 - S1) - semnul Babinski (L5 - S1) - semnul Babinski

Page 63: curs 1.ppt SN

REFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVEREFLEXELE POLISINAPTICE - EXTEROCEPTIVE

REFLEXE INTERSEGMENTAREREFLEXE INTERSEGMENTARE

− sunt reflexele polisinaptice cele mai complexe sunt reflexele polisinaptice cele mai complexe − cuprind mulţi centrii medulari situaţi la diverse segm. cuprind mulţi centrii medulari situaţi la diverse segm. − au la bază fen. de inducţie succesivăau la bază fen. de inducţie succesivă− clasificare:clasificare:

reflexul de păşirereflexul de păşire - stă la baza locomoţiei (mers, alergare) prin - stă la baza locomoţiei (mers, alergare) prin declanşarea succesivă şi alternanţa ritmică a reflexelor de declanşarea succesivă şi alternanţa ritmică a reflexelor de flexie şi extensie la nivelul membrelor inferioareflexie şi extensie la nivelul membrelor inferioare

reflexul coordonare a mişcărilor mâinilor cu cele ale reflexul coordonare a mişcărilor mâinilor cu cele ale picioarelorpicioarelor în timpul locomoţieiîn timpul locomoţiei

reflexul de ştergerereflexul de ştergere

reflexul de scărpinarereflexul de scărpinare