Anul al 100-lea Nr. 45 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 17 Iunie 1937

Semnul electoral al

„Frontului Românesc4

aiDÂCŢIA ţi ADMINISTRATUL fàâfOV, STEADA LUNGA Nr. 5.

— Telefon 226 — Akooxmcnt anual 200 lei Pa*tru streinătate 500 lei.Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 600 lei A&aoţuri, reclame, după tarii

ÎONDÂTi Li I8ÎS DIJHSORGHH BARITIUÂ p a re de erei ori pe săptămână

r u v iN T E R E O A L E

Sufletul neamuluieste baza culturii

Strălucitul discurs al Regelui culturii şi al naţionalismului.

După proclcmarea Sa de Doctor H ontris Causa" al

Universitâîii din Cluj, Maj. Sa R ege le C a r o l a l Il- lea a ros­tit, în aplauzele în süße ţi te ale reprezentanţilor Ardealului ur- toarea strălucită cuvântare :

Domnule Rector,Domnilor,

O vie emoţie Mă cuprinde, în această clipă, în cfire Universi­tatea „Ferdinand I* a Daciei Superioare îmi decerne cea mai întltă distincţie academică: tit- Jul de Doctor Honoris Causa el Fecuiteţî! de litere.

Cuvintele de mulţumire sunto banalitate, deci nu prin cu­vinte, ci prin fepte voi încerca a mulţumi Universităţii clujene pentru aceaslă cinste şi pentru această bucurie, ce Mt*o face astăzi.

Este ceva simbolic poate, că ? această decernare se petrece în

acest an al Domnului 1937, an ce însemnează pe răbojul vieţii Mele un sfert de veac de muncă plină de credinţă întru ridica* rea neomului M eu pe un teren care până atunci nu fusese a- predat de n meni.

Astăzi tocmai, Universitatea Ardealului vine prin acest titlu de Doctor Honoris Causa să recunoască că această credinţa de acum 25 de ani şi-a dat roa­dele voite.

Nu pot zice că a fost o muncă lipsită de piedici. A n avut de luptat cu multe nepriceperi şi am fost frânet de muite surâ suri. Dar credinţ?», pe care em pus-o acum 25 de ani în ope^a de ridicare a tneretului, a fost imboldul care rn’a nrânat, pe Mine şi pe colaboratorii Hei, la fictorie. S ’a adeverit încă o* dată învăţătura Sfintei Scripturi: „Crede şi vei birui“ .

Desfgur nu din prima zi am găsit calea pe care păşesc as tăzi pentru ridicerea culturală a neamului. Au fost anii de u ccnicie; eu fost apoi enii de cercetare a tinereţii — până ce astëzi am găsit caka cea ade­vărată. La 40 de ani trecuţi, cêIc pe ea cu acelaş avânt tineresc, cu aceeaş credinţă în izbândă, ca la versta de 19 ani. (Aplauze prelungite).'

P o rn it d e la n e v o ia d e a da un im b o ld sp o rtu r ilo r , d e c i sănătăţii f iz ic e a tineretu lu i, frecând p e u rm ă la p lanu l mai îna lt a l u n e i a d evă ra te educeţiun i su fle teş ti, făcută în e ie r L b f r p rin c e r c e ’ ăş ie , am ajuns în u rm a că lă to r ei M ele îm p re ju ru l lu m ii la punctul d e c is iv p r in în fiin ţa ­rea F u n da ţie i „P r in c ip e le C aro l“ .

D e act lo s ’a desuoltet din ce în ce mai mult credinţa câ sol- vcrt a neomului nostru atârnă de jelui cum vom desvolta în med mai sănătos satul şi pă­tura ţărănească. Fundaţia M ea s’a dus către acest element atât

ca să-i ceară ceva, ci ca să i dea. N ’a jo s t în această operă vre o idee preconcepută. Ţăra­rul Fundaţiei nu este un ţăron de operetă, ci este un ţăran pe care voim a-l o juta ; es te un ţăran căru ia îi d lru im su fle ­tul ş i munca n oastră . (A plauze^.

Foloasele ce le tregem de aci sunt totuşi meri, dar nevăzute: este putinţa de a cunoaşte su­fletul acestei ţări; este putinţa de a ne adăpa la adevăratul isvor al celui mai curat naţio- nalism. Cercetând de aproape sufletul şi nevoile tăipei ţării, cercetezi şi pricepi adevăratul românism. Şi ce nesecate c o ­mori sufleteşti culegi prin acest contact I Am învăţat să cunosc un alt ţăran deiât acela din cărţi; un ţăran pe care numai două elemente ou poate posibi* litatea de a-l întrezări — învă­ţătorul le şcoală şi ofiţerul in- struind recruţii.

Asie zi, când aci, în faţa aces­tei adunări atât de alese, săr­bători}! prin Mine această în­fă p tu i, am datoria sfântă de a mulţumi Celui a tot puternic, Dumnezeului părinţilor noştri, cá a sădit în sufletul Meu c?e- dinţa şi puterea de a îndeplini această operă. (Apl uze puter­nice;.

Domnule Rector,DomnVor,

Bôza culturii româneşti este ceea-ce putem culege din chiar sufletul neamului nostru. Virtu­ţile, cari veacuri de- arândul ne*au păstrat neclintit neamul pe a- ceste plaiuri, sunt chiar viriuţ Ie de căpetenie ce se cer penira înfăptuirea unei opere ştiinţifice: răbdarea şi credinţa în izbândă. La aceasta trebue no\ generaţia nous, să adăogărn încă o vir­tute : credinţa în muncă, — fiind­că fără ea, orice încercare de a face o operă utilă şi temei ni că este zadarnice.

Când zic că din sufletul nea­mului nostru trebue să culegem puterea culturii româneşti, nu vreau să zic că frebue să ră< mânem la o cultură primară şi rurale, — hotărât că nu I Dar roliil omului de ştiinţă este toc* mai de a alarobica din acest su­flet elixirul ce dă vieţii noastre intelectuale specificul rcmânesc. (Aplauze puternice^.

Şi această operă am încercat sa o fac prin Fundaţia Mea pentru literatură $i artă şi prin colaborarea Fundfcţiilor în U- niune.

V reau să r id ic ş i să încu ­ra je z o r ic e o p e ră d e v a lo a re p ro d u să d e o m in te ro m â ­n ească . D ar c e r m ai îna in te d e toa te ca această o p e ră să f ie s e r io a s ă ş i să adu că un a p o rt r e a l ram u rii d e cu l­tură c ă re ia î i aparţine .

C u ltu ra nu e s te un lu cru d e s in e stă tă tor; e s te un e- lem en t d e că p e te n ie în sin -

v ia fă a l unui neam . Ea e s te partea n e p ie r ito a re a p a tri­m on iu lu i naţional, c e re dă d rëp tu l unui p o p o r d e a su­p ra v ie ţu i în etern ita te . (A plauze prelungite).

Iată dece cu atâta dragoste şi cu atâta râvnă M ’am înhămat la această operă, căci nu pot concepe ca neamul Meu să nu fie nepieritor »în ale lumii ginte mari".

Operlle mari sunt produsul unor genii, dar geniile nu se produc decât în acele rase care au voinţa hotarîtoare colectivă de a birui pe calea cea largă a civilizaţiilor eterne. Această vo­inţă colectivă însă nu se poate creta dei ât prin creşterea pro­gresivă şi solidă a generaţiilor ce se urmează. Iată deci, în a* cest cadru al desvoltării cultu­rale, naţionale, rolul străjeriei.

Precum aţi vezut, un sfert de veac am urmat, fără şovăire, această operă, cere pe zi ce trece s’a întărit şi s’a cristalizat— şi acum, pricepută de toţi şi cu sprijinul moral al iubitorilor de neam, va putea păşi pe calea ce i-a fost trasetă pentru întări­rea şi ridicări a suflelului aces­tui neam.

Domnule Rector,Domr Hor,

Adânc mişcat de gestul Uni­versităţii „Regele Ferdinand I,“ Îmi reînoiesc, drept mulţumire, făgadulala de a păşi, cu şi mai multă energie şi târna, pe acea­stă cale de des?oltare a culturii româneşti,

(Aplauze puternice. Urale. Ovajiuni prelungite)

„... opera de consolidare a unei naţiuni este o înjghebare a eforturilor tuturor generaţiilor ce se ur­mează“.

Din cuvintele rostite la Cluj de M. Sa Regele

F es tiv ită ţile d e la C lu j

Maj. Sa Regele Carol al ll-leâproclamat „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii

Ardealului.In cadrul unor impunătoare

festivităţi, Universitatea Ardea Iu lui a conferii Duminecă Su- terenului Ţâri», t'tlol de doctor „Honoris Causa*, cel mai înalt semn de cinstire, pe care Uni* versiiatea ti po&te conferi celor ce au binemeritat pentru ştiinţă, literaiură şi educafe.

Atât cuvântlrile rostite cât şi atmosfera de înalt entuziasm, in care s-au desfăşurat les t vi- taţii?, eu dovedit încă odată dregostea cere k s g i tislmi pa p o fu lii de Suveranul său iubit, în care vede pe înţeleptul Stă­pânilor, adânc InţeiegSto? si ne- fo ilo r supuşi 1er Săi.

Dopa primirea îasutl filă, fă cuă Suveranului la gsrS, unde pe lângă membrii guvernului se efîau cmtorit ţlle civile şl militare împreună cu reprez* st*ntii Ar' dealului cultura), cortegiul ragd a (reçut, printre oralele mulţimii, spre seu! Colegiu academic, după a cărui îaaugurar?, red a rol universităţii d l pref, Şt*-fă nescu Goungă declarS deschisă şîâifsfa! solemnă, h\ cadril că refs M S. R« ge le Carol Ii este promovtt doctor hororis causa lú u n iv e r s ! I Daciei Soperfoare.

în numile guvernului a vorbit d-1 pr'm-mi&istru. À urmat apoi | cuvântul regal, pe carti'i publi- j căm îa altă parte a ziaruiuf. I

Au vorbit apoi în numele Ar­dealului cultural I. P. S. Miiro* politul dr. N içoise Băhn al Ar­dealului, I. P. S. Mitropolitul Ni- colescu al Clujului şl d l prof. îullu Moldovan, preşed „As Lei*.

Luând sfârşit serbarea d e li colegiul u&iver?iiâ%la ora 2 d, a. a avut loc un btRchet ?n saioa* ne le colefluhi?, la csra a pi rti* clpt t M Sa R g li , ca suita, corpul profesoral ai Uaiversitllil şl guvernul.

După benehmt M. Sa a perii» ci pat la serbările sportive ale sîrăferilor şl şoimilor, A vizitatapai muzeul de taţi. h'tlff, insti* iutui de istorie nsţioar.^, mu» zeul botaaic §i CSmiau! siud?n* ţese „A?ra>n lanc^*.

Scara la ora 9 a am ! loc bsichttu î c fir ii de minierul edu* ca fia n&lfonale în salo^nsle co» kg'ulu! academie, iar dypă ban« chef o recepţie şl o serenadă a st SS deniilor.

Ia iiißpul banchetului pe gira* zile oraşului avea loc o retra* g «re cu torţe. Edificiile pubiice erau Im rlc luminate şi un iaiens pu ilic staţiona pe strSzL

La ora 12 eo8ptea M. S, Re« geie a plecat spre gară, păiă* £lnd Clujul» împreună cu mem­brii g tm rautui.

m ü m pImpresiilePreşedmielui Republicii Polone

despre călătoria în România.Ziaristul Konrad Wrzos, care a în*

sojil pe Preşedintele Republicii Polone în vizita din România, a publicat în presa polonă următoarele :

In tren em avui onoarea să fiu primit de d-1 preşedinte al Poloniei, care mi-a împărtăşit impresiile sale din Ronnânîe.

D. Preşedinte a subliniat că se întoarce din România co un sujrem sentiment de bucurie şi anume nu numai din Ccuza pri mirii ce i s’a făcut, care a fost mai mult decât cordială, dar şi din cauză că a văzut progresele enorme ce le*a făcut Românie.

„România se găseşte înirun stadiu de înj lor ir e — a spus d. preşedinte Oraşele şi satele româneşti se desvoltă, iar ar­mata remână ja ce enorme pro ­grese pe zi ce trece.*

In acest ioc, d. preşedinte îmi spune :

„R egele Carol II acordă o deosebită importanţă educaţiei fizice. Revista tineretului şi a unităţilor de pregătire premilitară a fost cea mai bună dovadă cât de fericită este calea pe care a apucat-o în această privinţă Re­ge le României.*

D. preşedinte al Poloniei a adăogat, subliniind fiecare cu­vânt :

„Poporul, care are parte de__ r »___ ______ ____ 1 - D . » U

mâniei, poate privi liniştit viito­rul.**

D. Preşedinte a ţinut să sub­linieze că progresul armatei ro­mâne este opera personală a Regelui. A subliniat de aseme­nea că importanţa ce o dă Re­gele Ccrol Ii chestiunii educa­ţiei tineretului, dovedeşte că ştie să privească în viitorul mai în­depărtat.

„Armata şi generaţia tânără

sunt doi factori — spune d. pre şedinţe — cori au un rol deci siv în menţinerea păcii din afa ră şi în asigurarea puterii in- terne a fiecărei ţări*

D. Preşedinte spune mai de­parte :

„In ceeace priveşte România, ea^ este şi mai puternică, dato­rită marei popularităţi a R ege­lui“ .

Ca încheere, d. Preşedinte a ţinut să sublinieze încă odată că a părăsit România cu im­presii ce nu se pot uita.

„C eeace am văzut — terminăd. preşedinte al Poloniei decla­raţiile sale — în ţara nu numai amică dar şi aliată cu noi, mă umple de cea mai mare bucurie.“

Un omagiu românescla încoronarea Suveranilor britanici

k ire dërile de seamă despre glia pentru meritele sale ca edu* solemnii® tea încoronare! Suve* I et for,r&nilor britanic!, ram-eie cotidian ïesdoeez „The Times*, publici un călduros articol o^eglal pri mit, EpontëB, dia Rßiräuta, cu ocazia serbărilor. In mod cu 5o tul excepfi&nal, ilustrul organ de publicitate a! Imperiu ui dă şî textul original francez al mesa« giuluf, pentru a păstra nee tlns farmecul salutului românesc in* spiral şi vibrant, semnat de pro< feeorul Constantin Nedelcu din Bucureşti, bine cunoscutul ani mator al cercetăşiei române încă dela începuturile ei de acum a»h . A a n A O ţ o n t n v i t l i i - ( o t î n A n .

lo'.ă articolul:„...Din toată Inima m am aso­

ciat astăzi ia marea serbătoare naţională a Imperiului Britanic, Ca Român, sincer şi confins admira or dezinteresat al ma* relui popor englez, generos şl leal, aliat credincios în trecut ca şl astăzi ş! ca totdeauna, cât timp puternica naţiune britanici va continua a lupta pentru mo­ralitate, .pentru dreptate, pentru ocrotirea celor umili şi &ăpSs< tui fi pretutindeni în lume, şi ca cercetaş, de mulţi ani membruol OAAaIa I imllXl!

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 45-1957

chine ic fantei bune faţă de ori cine, in spiritul cartiăjli divine.

Ascult Iad, la Radio, difuzarea ceremoniei sacre, ce s'a tcălfâî sub bo'ţîle seculare ale raaies tcnsei catedrale Westminster* Abbey din Londra, vibrez loca de emoţia palpitantă a tainei so* lemne ce s’a desăvârşit

Eram în frumomi P ire al Cls- mlgiul'jf, in un colt liniştit al podoabei sale de înverztre şi înflorire f agedl. Lumina errva zei plutea peste zărf, în re»ăr sări ample. T iburi de privegh i' tori se armonizau uneori, in e> couî imnurilor palm ilor ce ră* sunau în văzduh, departe'departe de lângă Thamisa. Evocări ne* asemlnat de duioase...

Aici Ia Bucureşti zfua a fo t strălucită, cu cer senin inundat de soare. Sunt mulţumit, că fi mlntiriie din Anglia îmi permit s i încadrez şi vizual momentele mare|e ale acestei ziie istorice. Şi sunt fericit că P/insipele- Moştenitor al Româiiei naaaire, Mamele V ievod M;hal de A^ba* Iutii), se găseşie acolo aivea reprezentâoduşî Suveranul şi

Ţara, suSstul sSu delicat si pur ne va putea cufunda - adânc in emoţiile sublime ale memorabi­lelor solemnii* ti sacre, la cari va fi de f ţ$. ŞHm că A!te|a Sa Regală, pasionat pentru cerce' tăşle — ofrandă admirabilă d l rultă tineretului lume» de un mare Englez — va fi încâitat să prî vească eslăzi cortegiul omagiat ai cerceisşilor britanici, si să se e fb frăţeşte în mijlocul lor, Ia adunarea din zilele viitoare, ghidat de bunul Şef Lordul Ba- den-Powell, care h rândul său va avea bucuria profundă de a fi cunoscut sl iniţiat pe acest fermecător princi pe cercetaş ro rnln, crainic luminos al rtg*u pilor p’for?şl ce se întind se nin şi rod oic jur împrejur de Carpaţi — Dunăre — Marea Nea • g'8, párást binecuvântat, patria de două ori mlensrä a popo­rului român brav şi fidelcre din clos, care se închină ruglndu-se evlavios alăturea de întreg Im periül örit nie : God savé ihe King /

Bucureşti, 12 Mai 1937 Prof, Constantán Nedeleu

Statinnile noastre balnearede pe litoralul Nării Negre

II

Constanţa, Mamaia, Carm en Silva, E forie ş i Tekirghiol-sat.

Pe acelaş obositor drum dela ducere, am părăsit Belclcul şi m’am îndreptat spre Coisianfa, Mamaia, Eforie, Carmen Si/oa şi Tekirghioi sat Peste tot am obser^t cé se lucrează cu fe bri itat' pentru pregătirile nece* sare în vederea dssch'derei se> zobului bilneer.

Frumosul oraş Constanţa, cu străzile sUe curate şi excelenta promenadă, intre Cercul millier,1 Casinou şi Port, scăldat în Iu mina sclipitoare a soarelui arză­tor şl în apele argintii ale mării, se erată ca întotdeauna b!ne primitor. In oraş mişună tot fe­lul de călători şi turişti străini.

Intre Constanţa şi Mamela circulă în permanenţă autobuse, fJndcă fo rte mulţi vizitatori nu vor să scape oceza de « vedea cea mai frumoasă plejă marină, cu nisipul fin şi alb ca zipada. Deşi nu eram decât m Jumă atea a doua din luna Mfiî, Ia Mamaia am găsit o mulţime de viz tatori, cari se scăldau în mare şi făceau plaie.

Intre Constanţa, Eforie şi Car men Silva este aproape de ter minare o euto-s'radè, care la deschiderea sezonului va per* mite o circulaţie perfectă între Constanţa— Carmen Silva şi va

înlătura nourii de praf, ce erau ridicaţi până asuma de rrteşini şl diferite vehicule.

Carmen SHuq şi Eforie sunt de nereetnoscut. Cine n’a f ist acolo de 3— 4 anf, le va găsi j complect schimbate. \Me noui j cresc ca ciupercile după ploaie şt edilii staţiunilor se iau parcă ia întrecere in sistem etizerea şi îafrumseţ^rea ecesfor staţiuni maritim«. Parcuri noui, r*trău a* lin ale şi buleverde frumoase d u ststtuniior un especi cât mal atrăgător şi civilizat.

Carmen S ive, şi md aies E* foria, sunt sh{iuni e balneare de lux, unde se adună n timpul sezonului eiita românească, pre* cum şi mulţi ceho slovaci şi po­lonezi.

Numsi Ttkirghiol'Sc t, această st ifiune bakteard, renumită prin lacul său minune cu nămolul miraculos, care a redat sărăt&tâ la atâîea mii de bolnavi de reu matism, tuberculoza osoase, rs* chitijin, boale de femei etc,, e rămas in urmă cu confortul mo­dern şi progresul său urbanistic.S tust de cealaltă parte a lacu­lui, satul vech! Tekirghioi, acea* siă staţiune balneare, ere unele inconveniente de comunicaţie. Ca să ajungi acolo trebue sd mergi ori cu vagon direct, ea e se ataşează în gara Eforlr, ori să mergi 3 kilometri cu birja sau autobusul dela Eforie, p 1 un

drum nlsioo*, în care se înfundă roţile până Ia butuc şi într’un nor de praf, care te acopere complect şi te sufocă de tot până ce ajungi la Tek^rgh'ol* Sat.

Aici de fapt vine numai lume nevoiaşe, bolnavi şi infimi, cari aşteaptă suprema mântuire dela nămolul miraculos.

Majoritatea vizitatorilor din Ttk rghlol-Saf o formează mem­brii diferitelor asociaţii, corpo- rafii, funcţionari mici, asiguraţii şi fimiliile lor. Camerele în casei 3 particulare se închiriază oct cu preturi mult mai moderate decât la Efori ' şt Carmen S lva, iar băUe calde de nămol pentru particulari variază îatre 40—80 lei de bae.

L i Ebrle şt Carmen Silva băile cdde de nămol sunt mult mai scumpe.

Expozi|ia de picturăa d lui p ro f V. Maxim ilian

Ca în to|i anii din urmă, pro* fesarul V. Mixtmiiian a desch’so frumoasă şt bogată expoziţie de tab ouri, în ulei şi acuareb, îatr o sală a liceului „A Ş v guşa*.

lnsp r-i de Jrumusaţea munţi­lor, inr.bînând ium'nlle dimineţi tor dc primăvară cu farmecă toar« emurguri sau cu tö mne poleite cu aur, prof. Maximilian a reuşi! pe deplin să ne dea peisagii de rare frumuseţi.

Rem -rciSm în deosebi un colt dfn „Cişmigîu* ( tcuarelă), und >. culorile ci o mov cere se véd că îi sunt cele mai preferate sunt date cu alese tonuri, în repr*- zenterte fl art lor

MuHe acuarele cu flori, mrJ cu precădere „bulg£raşi* atrag atenţia vizitatorilor Dar mai mult ne a rtţnut „buchetul de liliac*.

Peisagii încântătoare, luate d n mijlocul miorii, grădini, în pd* măvar?, scăldate în ilari de ză* pa că ş; imini, munţi fumurii termtcându-se undeva, departe acolo» usde umbrele devia de ac saşi culoare de care erfisful este îndrăgostit, mov.

Tablourile »Urlătoerea* (din menţii Baceci), »Lacul Ghilcoş* (înconjuri de păduri), »Ţara Bâr sei* (in ceafă, cu câmpul ş' munţii Făgăraşului in funó) sunt tot atâtea € xempiare, care te o* prese.

Der pictorul nu s’a oprit nu* mai la peissgiile Bre ş?v ului. In­spirat de frumuseţea mănăstiri­lor noastre a plecat şi ne a a dus Braşov câteva din cele maif frumoase asemenea locaşuri de glorie trecuti. (Cetatea Nsem t«!u; şi alifie),

Fragmentul din »Strigoii* (du pă Spezia lui Eminescu) este o

bună reslîzare a finteziel artis­tului tn uleiu. Apoi tn .învierea“ (văzută la biserica de pe .To cile) e bfne prinsă lumina ră» frântă pe fetele creştinilor — sl tabloul constitue una dintre cele mal de seamă piese ale expo­ziţiei.

Subliniem şl „Casa Iui Creen gă dela HimuleşU*, »Podul de peste Mureş* şt »Strada îa Scheiul Braşovului*, care toate se pot ebţine pe prefuri, care nu trec de 5 —600 Ief,

Pictorul V. Maximilian, prin coloritul lui viu, prfmSvăratec, rănâne veşnic — acelaş fânăr îndrăgostit de natură, de natura cere f*a oferit până acum prile­juri de deosebită încântare.

Eiisabeta Henfiu,

»Oastea Domnului“din B raşov

Jîl, în ziua înălţării Demnului şi a cinstirei memoriei eroilor naţionali, a avut loc în Biserica ort. rom. dfn Braşovul-vechlu adunarea generală a S ic. 9Oa stei Domnului* din judeţul Bra* şov.

După serviciul divin şi paras­tasul pfn ru odlh?a eroilor, in cimitirul de lângă biserică, mul­ţimea de ostaşi ai Do imului dfn întreg judelui a ţ nul în B seri:ă adunarea sa duhovnicească ^nb conducerea păr, D r, P. Debu, asistat de păr D Tohăneanu, med. Dr. S. Sibianu şi deleg ttul Sf Mitrcpo’ii ostaşul misionar Borfeo, ceri îa vorbirile Io*, din prilejul îi f întări! prin păr. Debu a „O.&tci* în oraşul Braşov, înainte cu 5 aii, au cri tat ros­tul acestei mişcări retig oase, pornită de I. P. Sa Mitropolit Dr. N, Bălan, precum şi rezul­tatele de până acum ale mişcării,

După masă, la ora 2 s’a con tinuat adunarea în sala „Âsira*, unde în fe| i unul public nu* rneros, ostaşii au cântat cân­tări religioase, o e h pă de di* l* tanf, conduşi de câaiăreiul G Bieraru, a predat foarte reuşit piesa religioasă mBiut risipitor* de păr. P, Chirieâ, ş\ s’au reci­tat poezii nr jioűöle şi religioase.

Asistenţa a plecat prof urc d mulţumită dela această petrecere cuhotniceescă.

Asistent

D e când cunosc tab letele T oga l nu m&i ml e teamă âe rici o răceală, (gripa). La du* er« de cap, dureri de gât, la

sciatica ce mă supără mereu, îmi ejută numai Togal. Luat după prescripţie dureriie dispar. În­trebuinţând Togal adorm admi­rabil I

C o lţu l Cinematografic

„Oondola cu himere“Este titlul unu! nou şi impre*

sîonant film francez, de anver­gură internaţionalS, realizat de regisorul Augusto Genlna, după cunoscutul roman al lui M aurice Dtk^bre.

Acţiunea romanului este cu» ceritoare, ţinând într’o coatinoi încordare atenf’a publicului. Se adaugă apoi varietatea extraor­dinară a pei8agiilcr, pline de farme?, prin care sunt purtate per8onagiile „Gondolei cu Hi­mere.*

jucat de interpreţi ca Marcelle Chantai, Hsnri Rollen, Roger Karl ş. a , noul f lm fra&cez esteo operă de excepţional interes.

Va rula cu începere de Vineri18 Iunie a. c , în Cinema »A stra * Braşov.

Dela inspectoratul Pregăiirei Premififare

Toţi tinerii pr miMari, cari pleacă din comună pentru negoţ s îu lucru ia d f rite ííitreprln* der), numai pentru câieva luni, vor înşt.inia despre aceasta for* maţiunea premtiitarâ din care fac perie, pentru a se face rau­tet a respectivă.

La înapoiere în comună a* ceşti tineri ver aduce o adeve­rinţă de frecventarea îa pregă­tirea pre mi literă, deie sub centrul unde au executat insfcucfia pe iot timpul absentei lor din co­muna de origină.

Acei tineri, cari nu respecţi aceste dispozitiuni, vor suferii neajunsurile prevăzute de legea pri gatirei premiiitare, ibtrând îa cazul acelor tineri cari au lipsit nemetivat dela pregătirea pre* mi>itară.

Al Xt-lea congres mondial de lăptărie

Fe deraţla iriterneţ^onslă de lăp­tărie cu sediul ia Brux*l!e3, la care este afiliată din 1930 şi tara noastră, organizează din 3 în 3 ani c lte un congres mon* dial de lăptărie.

In a^est an acest ccng'es va evea ioc între 22— 29 August la Berlin. Cu ocaz!a congresului se va organiza şi o expoziţie internaţională de lăptărie, Dupft congres sunt prevăzute excursii foarte interesante în regiunile cele mal specifice în domenini isptăriei.

Doritorii de a participa ia a* cest coigres se vor adresa pentru iLfcrmaţiuai deta late la :

Com ictui Naţional Rămân si Laptelui, Bucureşti 6, Str. Dr. N« Staicovici Nr. 63. 441 1—1

•na

Din trecutul Românilor din Schei

Hrisoavesau cărţi dom neşti de m ilă ş i aşezământ, prin care se acordă Scheailor d<rla Cetatea B raşo­

vului unele scutiri ş i redu ceri de dări.

publicate de Dr. S terie Stinghe profesor,

— Continuare —

XXXVII.

7252 (1744) Ianuarie 8,

M ihai Racoviţă, refno eşfepe seama mgufäto* rilor braşoveni, priviieg de m prim e în hrisovul său dela 30 Iulie 1731, stator ind acum ca rumpoare tl. 600. (copie)

Mlstiiu Bjlia Io Mihai Ricovlfă voevod 1 gsdnu vsoi zemîi Vlehlscoe. Tut iror Braşoveanilor, carii să hrănescu cu negoţ braşovenescu aici In oraşul dom­niei meaie io Bucureşti şi pr^nfr alte tărguri şi sate cu'prăvălii şi cu altă hrană în f ?ra domniei meaie, măcar să fia şăzătorfu cu casele lor, să fie în pace şi ertef, cerii pă unde gă vor afla lăcuitori, au prin tărguri, au sate şi vor fi oameni streini Braşovean!, töf să aibă pace, de cifertur’le ce esu pe ţară, de schimbul banilor, de fumărit, de cotării, de covoară de răşi şi de pahară, de zehareale, de cară de oste, de cai domneşti şi împărăteşti, de cai de olac, de podiQ ce ests pe tărgu şi de chteltufala aşternuturi*

lor ce să fac la turcii musafir! şi de către starostea de neguţători, de împrumutări şi alte chieltueli ce au negutătorii de oreş prin mahalale şl prin Ir ölte tör guri şi sete, de nici unele nici un val şi nici o bi&- tutelă să c-aibă, pentru că aceşti Braşovean! fiind oameni streini den ţsra ungurească den cetatea Bra> şovuiui şi fiindu le hraüa lor aici în ţara dem îi ei meaie de aduc isegot braşovenescu cu multă vamă şt chirie pesie munt« * id în ţară, domnia mea m-am milo&t vit de i*am crt&t de toate aceastea ce scriu mai sus, să aibă p&ce, să nu fie în rănduiala altor neguttorl, sau {ărăi, dupe cum au f?st ertaţ şi de alţi răposat domni mai înainte tot cu hrisoave, fără nu* mai să aibă a darea, toţ Braşovean! căţi să vor afla aice5 în Bucureşti şt printr alte tărguri şl sate, la că’ mara domniei meaie rumtoarea ce leam făcut dom­nia mea pre an căte tl 600 ş! aceşti baut să albă ai da rânduri de 4 ori într-un an la 4. ciferturi, la fteşte care eifert câte tl. 150., cere să face sama be> ntlor ce s eu zis mai sus, şl când s ar îatămpla a fi muc8rele, încă să aibă a darea şt ei la poclcnutcaf* fânului suma căi ii să va face să dea la un cifertu, atâta să dea şl ei la bani caftanului, Iar mai mult de către nimeni la nici unele nici un val şi nici o băn* fuial(ă) să n-aibă. Aş j lerea de s ar întëmpla de mare nevoe să mai iasă nîscarc-va neguţiori den Şcheai cu ceseie lor şl er veni aici în bra şt aceia făcând ştire domniei meaie şt unde li s ar porunci să să aşsze, să fie legaţi toi la acia@ta sumă de bani, ce Ieste mai sus zisă. Şl leam dat domnia mea volnicle tutu* ror Braşoveaniior, pe care om vor efla hrănindu-se cu negoţ braşovenescu aicea în ţară, măcar ce fel de om ar fi, pre tot să i apuce să dea cu ei la rum

toarea aciasta ce leam făcut domnia mea la vreems cum scrie mai sus, măcar veri unde i ar afla, au prin sate domneşti, au călugăreşti, au prin tărguri, pre tot să 1 apuce să dea rumioarea ior. Iar de acum înainte peste acest eşSzămăntu şi rumtoare ce leam făcuf domnia mea, cine i er mai amesteca la dă]di fără ştirea şl porunca domaief meaie, aceia să plătească^ iar ei să aibă pace, Aşîlderea poruncescu domnia mea şi dumneavoastră boiarf, carii veţ fi cu clfertn* rile şt zapcii aici în Bucureşti, sau la alte tărguri au măcar la ţară şt altor slugi domneşti şi boeareştf, daca veţ vedea aciastă poruncă a domniei meaie, voi toţ să aveţ a vă feri de aceşti oameni streini Braşo* veani şi de toate bucatele lor ce vor avea, că cine să va ispiti ele face vre un va! pe&te cartea domniei meaie, unit ca aceia bine să ştie că să vor pedepsi şi am întărit domnia mea cartea aciasta cu tot sfatul cinsttfilor şi credincioşilor bo’arilor celor mari ai di* vanului domniei meaie : pan lordachie Crefulescul vel vornic,Ipan Costând n Dude scul vei log, pan Anta-nache vel ben, p a n ............. * ) vel spat., pan FieraBreazoian vel vist., pan Andronache vei ciuci, pea lordache vel post , pan Mihai Bărbătescul vel paht pan Toma vel stolnic, pan Alixandri vel sărdar, pan Botache fe l slugi, p n Drăghicea vei pli. şi ispravnic Nioolae Dudescul vei log, şi s-au scris hrisovul a« ce sta întru a doao domnie a domniţi meaie de Mihai iogcftiel.

Ghenarie în 3. leat 7 52.

Va urma

•) Loc gol,

Nr. 45.-1937. GAZETA TRANSILVANIEI Pagfa« 3L

ImbrScaJi-vä la

W e s í e m e a nconfecţiuni şi croitorieB R A Ş O V

Strada Regele Carol Nr. 51.Telefon 710 Telefon 7i0

448 1— i

Vinurile şi

rachiuri le

V

bune şi ieftine se află

la Pivniţele de vin

Bachus“& (BARBU CE A N U )

'Str. Regina Maria Nr. 12

449 1— 1

CROITORIA

Biro IuliuConfecţionează haine

după măsură prompt

şi conştiincios

Braşov. P ia ţa Libertăţii, 25

(în curte)452 1— 2

La noi găsiţi La noi găsiţi

Mare asortiment de:P e rd e le de reţea P e rd e le de filc éP e rd e le de etamin ecru ş i co lo ra t F r« şuri de toate lăţim ile C o voa re în m ărim e de 1x2 până la 3x4 m.

Vindem şi în rate prin Centrala de Credit

Tellmann & Wocet455 Piaţa Hbertiţii Nr. 8. 1— 1

A te lie ru l de cro ito r ie

Iacob ConstantinStrada I. G. Duca Nr. 8

execute, frt cele mai avank gioase condiţiuni, tot fek l d? Ui c* éri de

croitorie, pentru bărbaţi.

indii 0Û permisul de cir« lilll'l UU culaţie de bici

cleiă Ne. 2648 Bv. eliberat de Cheskra Poliţiei Breşjv, pe nu mele Kökö ?i Alex. din Str. Iuliu Maniu Nr. 65, îi deckr nul şi fSră valoare. 446 1—1

C u m p ă r a ţ i C u m p ă r a ţ i

de sărbătorile

Sf. Rusa l i idela firma

Binder & Dürrunde găsiţi mare asortiment de erticoîe da manufactură

şî tot felul de mărunţişuri.B r a ş o v , Strada Regele Carol 19.

453 Telefon 5— 28 1— 1

Awl zVIZITAŢI P IV N IŢ A DE

Vinuri de Alba-IuliaVin de masă . . kg. lei 16 Struguri gras . . , „ 1 8 Rojamali „ „ 2 0 Risling de Rin . » „ 2 0

B R A Ş O V Str. V oevod u l M ihai Nr. 19

451 1— 1

Cumpăraţidela magazinul cel mai bine asortat în mătăsuri imprimate, diferite pân­zeturi, orice alte arti­cole, cu preţurile cele mai convenabile nu­mai dela firma

Appel & VogelBraşov, Str. Regele Carol 33

456 1 - 1

C u m p ă r a ţ i C u m p ă r a ţ i

de sărbătorile

Sf. R u s a l i idela firma

BEDNERS HUGO450

fabricant de m eze lu ri

B r a ş o v , Strada Hirscher Nr. 5»

VATRA DORNE1Staţiune balneo-clmatică

50% reducere pe C. F. R. pe tot anul.

Băi de acid carbonic, nămol, fernginoase. — Hydrotera-

pie. Mecanoterapie.— R egiune de munte. —

Confort, sănătate, eftinătate.

— S e z o n perm anent. —

In Iunie şi Septemvrie preţuri reduse.

laformaţtan! laI Oficiul Local de CurăI 351 5»6 şi Turism

Distrugereavetrelor de cuscută

P/i măria Municipiului Braşov aduce la cunoştinţă următoarele:

Ia baza cirjuiărei Camerei de Agricultură Nr. 12 937 se atrage atenţia agricultorilor, că — în conformitate cu art. 18 din 1 gee pentru o g nlzeraa şi încuraja­rea f gri culturii — sunt obligaţi a distruge vetrele de cuscută. prin sxu ’gerea phntsior, când acestea se gisess ici colo sau cosirea suprafeţei infectate.

Acei, cari nu vor executa a* ceastâ lucrare absolut necesară vor fi senefionafi conform legii.

Totodată se aiuce ia cunoş* tin(ă, celor interesaţi, că pentru îmbunătăţirea calitativă a recob tei de grâu, smulgerea secării şi a buruenilor din tonurile de grâu este o lucrare, care trebue făcută neapărat şl fără Intrâdere.

459 1— 1

Oficiul Parchial Ortodox Român Ceraatu-Braşov

Nr. 96/1937.

P M e Us licitatieConsiliul parchiel ort. rom.

Cern&tu Braşcv dâ îa întrepiin dere prin licitaţie publică cu oferte închise, acoperirea cu lab ă a turnului bisericii, jaluzii la ferestrele turnului etc. Licl* tafta se va ţinea în 5 Iulie 1937 ora l i a. m. în localul primăriei. Planul, devizul şl condiţiunile de licitaţie se pot vedea In orice zi la O iciul parohiei din loc. Se va depune garanţie de 5% in numerar sau hârtii de valoare.

Consiliul paroh'al îşi rezervă dreptul de a încredii ţ i lucrările oricărui din cel 3 concurenţi, cari au prezentat ofertele ccle mai avantajoase. Spesele de deplasare privesc pe concurenţi.

Cernatu, 14 iunie 1937.Preot parch,

Silive&tru G ar cea464 1 - 1

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 15 725 1937.Serv. de incendiu.

P o l c i g ús M aß eSe aduse la cunoştinţa gene

rală că în ziua de 19 Iunie 1937, ord 12 d<m., se ?a ţine la Pri­măria Municfp ului Braşov, o li­citaţie publică cu oferte închise, pentru executarea Instala (lunilor sanitare la cazarma nouă de pompieri.

Ccndiţiunile generale şl spe­ciale ale caetulul de sarcini se pot vedea la Primăria Braşov, Cezarma de pompieri, in orice zi de îucru Intre orele 10—12 dim.

Braşov, la 28 Mai 1937, Comisia Interimari,

p. Preşedinte :M. Zer b es,

p. Secretar general;Dr, St, Popovici

Şeful ser?.: indescifrabil,

435 1— 1

Primăria Municipiului Braşov

No. Ï3.793/Î93L Serv. economic.

MatitPentru procurarea stofelor,

confecţionarea uniformelor şi procurarea încălţămintei nece­sare cameriştilor şî agenţilor acestui Municipiu, se ţine în ziua de 30 lunin a. c , ora 12o licitaţie publică cu oferte cu câte 2 copii timbrate, îachlse şi sigilate şi anume :

1 Pentru procurarea stofelor necesare de culoere k k*, bleu marin şi gri cu furniiuriie nece sare fiecărui costum.

2, Pentru confecţ onarea uni­formelor camerierilor şi egenţi lor.

3. Pentru confecţionarea în­călţămintei necesare camerieri lor şi agenţilor.

Sa vor lua în considere re nu mal ofertele concurenţilor leu f rmă înregistrată şi patroni me­se iaşi înscrişi la Camera ae muncă.

Garanţia esfe de lei 5000, cincimi’, în numerar sau efe le de stat pentru stofe şi în căiţă minte, iar h i ÎOCOO (zeeemil) pentru confecţionarea uniforme' 1er.

Iiformaţiuni şi caetul de sar* tini se pot primi la Serficiui Economic al Municipiului

Braşov, le 29 Mâiu 1937, Comisia Interimară,

preşedinte :Dr. T, Prişcu.

Secretar general: Dr. Virgil Voice.

In conformitate cu originalul i Expeditor Reiner,

443 1— 3

No. 2793— 1937.

Plinim li inaptSubsemnatul portărel prin a

ceasta publică că în baza deci ziunii No. O. 4468—1936 a Ju* decătoriei mixie Braşov, !b favorul reclamanţii firma »F o rum* din Cluj repr. prin Or. Fritz Schnell, advocat din Bra şov, pentru încasarea creaţi ţel de 1710 lei cap. şi acc., se fixează termin de licitaţie pe ziua de26 Iunie 1937, orele 11 a. m, la faţa locului, tn Braşov, strada Iuliu Maniu 62 şl cantkuaiiv str. Transilvaniei Nr. 3, unde se vor vinde prin licitaţie publică un radio, maşină de cusut cărţi etc. in valoare de Lei 8200,

In caz de nevoie şi sub pre* ţul de estimare.

Braşov, 5 Iunie 1937.Crişan

466 1— 1 poréról

Primăria Municipiului Braşov.

Nr. 34425/1957.Serv. technic

Pentru vânzarea casei pro- prie t le a Municipiului Breşw* construită în str. Serbaa VoăM pe parcela Nr. 2 (prevăzută p e «* tru d-i Ioan H Munteanu) se wm ţine în ziua de 17 Iunie i9STm orele 12 in cabinetul Piim arukfo licitaţie publică cu oferte în­chise în conformitate cu normele; generale.

Garanţia provizorie este ăm: 5°/o din valoarea ofertei.

Condiţlunile detailate se p o l vedea Ia serv. technic al P rim i* riei.

Braşov, la 22 Mai 1937. Comisia interimară

Preşedinte :Dr. T. Prişcu.

Secretar OeoeesSs Dr. V, Votca*

Şeful Ser ridului:Ing. şef Treiber.

415 t - m...... ..... ■ — ■* ■ ■ .................Primăria Municipiu Iui Braşov«

Nr. 13226/1937.Ser?, technic

P l i c i i ile M iL'i 18 Iunie 1937, orele 12 s .

m , sa va ţine la Primăria Mm#* clplului Braşo?, licitaţie peoirsi executerea transporturilor ács materiale la lucrările de foire-* ţinerea drumurilor, tn valoare dß- lei 85 000.

Garanţia provizorie este (Ss 5°/0 din valoarea ofertei.

Termen de executare 1 N®* vem brie «?. c.

Informaţii Ia serviciul tehnic al Primăriei.

Braşov, ia 26 Maiu 1937» Comisia Interimară,

Preşedinte:Dr. I. Prişcu•

Secretar gen ere lt Dr. Virgil Voim*

Şeful Serviciului:Ing,-şef A. Socol

In conformitate cu originalul Expeditor: Reiner

424 2 ~ m

2 camere parter* poziţie cen trai^

cu vederea spre grădină» penfra birou, atelier sau locuinţă, Is - formajiusi Piaţa L ib ertin 2%.

i —£

Nu cetiţi gazete vrăjm aş« intereselor neamului!

Di lin i

„RECORD"r a ş o v , Strada R ege le C a ro l 1

Nu fiţi duşmanul banilor dv.!inai&te de a cumpăra hdne ţ a ’a sau stofe,

vlyftti magazinul „ R E C O R D “

unde gas ţi iot fííu i de îmbrăcăminte ş siofe, cele mai durabile pentru domni, dame şt copii, pe lângă

preţurile cele mal «rfiine.Vizitaţi magazinul nostru fără obligaţie de cumpărare 1

461 t —4 !

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 45.— 1937.

Rezultatul alegerilorcomunale de eri, Marţi

F ron tu l R om ân esc a în trunit p e s te 1000 vo tu r i luând 13 m andate.

N e găsim in toiul alegerilor comunale din judeţul nostru, cărora pe&te 10 zile în ziua de 29 Iunie (Sf. Apostoli Petru şi P a ve l) vor urma alegerile pentru complectarea consiliului jude- falui Braşov.

P e ziua de eri, Marţi, au fost fixate alegeri comunale în 24 comune ale judeţului, dintre cari în 22 comune s’au şi efectuat a legerile , amânându-se în ultimul moment pe luna August alege rile din comunele Peştera şi Tohanul Nou , in cari comune Fr. .Românesc are şanse mari de reuşita.

Peste 3 zile, Sâmbătă, în 19 Iunie, au loc alegeri în alte 14 comune » le judeţului.

Din informaţii!?, pe cari le deţinem până la încheierea zia­rului, alegerile de eri eu decurs în general fară incidente mai deose- Jbite. Au votat cam 60 la sută dinire alegătorii înscrişi în listele 'electorale.

Despre modul cum s’au comportat diferitele partide în aju­nul alegerilor de eri, reţinem pentru azi faptul că agenţii national tară suşii au desfăşurat timp de 10 zile o straşnică „activitate“ prin câr- ciumele satelor vărsând bani grei, luaţi dela tovarăşii lor evrei, pentru a tâmpi mii>file e lf găiorilor cu beuturi. Beutura a făcut ravagii în­deoseb i la Intorsura şi Sita Buzăului, unde Ie-a succes naţional- făraniştilor ;ă stoercă câteva mandate.

Dăm aici în scurt rezumat numărul de mandate obţinut de ^diferitele perfide :

Guotrnul în tovărăşie cu alegatorii saşi (b ă iâ n i) şi cu cei unguri au obţinut 64 mandate, dintre ceri 11 săseşti şi 1 maghiar.

F ron tü l R o m â n esc a a!es 13 consilieri români şi anume : A în Vama Buzău, 2 Tohanul vechiu, 2 Mărcuş, 2 Moeciul de jos, 2 Viădeni şi 1 Hărman.

In şapte comune, în caii alegătorii şaşi şi unguri au m ajo­rităţi covârşitoare fiind cartelaţi şi cu guvernul, partidele roma* neşi/, prezentând liste separate, n-au putut obţine cincimea.

Saşii tineri (h tlerişti ) au obţinut 13 mandate,Nafional-Ţârânişt i 10 mandate.National creştinii 4 mandate.Partidul G. Brătianu 1 mandat.Socialişti 2 mandate în Zârneşt*.

Acţiunea „Fr. Rom.“în judeţul Braşov.

Duminecă 13 1. c., mai mu’ te echipe ale organizaţiei Fr. Ro mânesc din Braşov au vizitat n e -o 14 comune din {ud-J du* când cuvânta! de redeşteptare naţională al Fron'u’ul Românesc.

O echipă, 8ub conducerea d*lui dr, C, Voicu, a vizitat comunele buzăene, unde, la Vama, a avut ioc o frumoasă adunare, Ia care a luat cuvân tul şi d-1 dr. Voicu Nifeseu, şe- fül oiganlzeţiel Braşov, cere prin cuvântul său ît f lă s lrd ca şi prin îndemnurile şi îndrumă rile d»te, a aprins şi a încălzit sufletele mulfímei de participanţi.

In celelaite con une Sita, Bar­ca ni, In tors ura, ca şi în Tel iu t la reîntoarcere,— s-a lu it con tai t, cu membrii erganizaţiei, cari au putut fi eu unj ţi despre sosirea echipei

O altă echipă, compusă din dn ii: O. Cuteenu, V. Branfsce, dr, Z, A 5d2ş şt V, Mi cad»', au ?iz ta! G( m ine'e Poiana Măru­lui, Tohănul vechiu, Zârneşti şl Vulcan, ţinând întruniri şi coa- 5-făfuiri cu membrii orgauizatiüor locale. întruniri mal mar? s’d « lifiut în I ţa şcoaiei ve< hi din Poiama Mărului ş§ in sala Moşol din Zârneşi*.

După adusare delegaţii bra şoveni au fast d-nei şid lu! avocet Jr. Z Aideşlu, şeful o/jrn iztţfc! Z£m*ş'i,

Alte echipe eu vizitei organi­zaţiile din comunele Bod, Fel* dioara, DobârlSu şi Mârcuş.

Uniformele şcolareUna dintre bunele îndrumi’rf,

cnre se dau elevelor de şcoa e, este, pas tar ea u o if 'rmelcr ş ro I s i e Prin îmbrăcămintea unJor- jnâ, se cultită sftr?fuI de csm-i-

ti lv*)ândelinilor

unilf r- în coa*

/iderie, da eg 11 deosebirea sock lè © din aceeaşi şcoală.

Desigur, în a le g e r i* m eior şcolare, vin iuate sfdercte, m prinzi thnâ, cu%riit practice, part î ve. O r ic « ch e«ti unei trebue apr J-ja iatâ dis isa i« fu a c td e de vedere, şl er fî M m ca aleg rea uniformelor şsolare să corespundă şl cocdifFonilor de h g ie n i şţcHetieă. Des?ol a* rea şi cu lt iva a simţului esteti/, sicriului dU fiiimuscfii In !n bre eăm nie, este da mar? i npoîS ntS penisu t>netik lût?.

L í unele Hciee «i şaoll primare de lele, un formele şcolara sunt de culoare fie* g--$, desigur fiiad «cea tta culoare portativă, cere ga se murdăreşte, nu se pătează prea uşor. L«â;?d m n în co n ­siderare con d lj de hlgienă — culoarea neagră nu o rec o* piandă med d i ui ci femeilor de 70— 80 *>»*, desigur, din cqu - s® psihicului fsarie sens î v el femeilor. Şarturile şi ciorapii negri. nu ’suef h i^pte-, din cauză că sa le s i să străbată prin ele razele soare!»*» ceeace esif d iu o lio r peni-îi desvoltarea şi s fn lta tea tinerelor fete. M edi­cina inafnt tă ne spune că cu forfîe sunt ibro|ius>! cari îrfu^n feasă pshicui omului. Culo&re neagră pre di spune spre py sünien, şl are rea influenţă asupra gân­dirii, n 'forţelor mţrtaie. Şi cred că dacă cri cere dsn'r« na! ern

irtra într’o cUsă d? eleve înn brăb&te toate fa negri», am ficare cum neplăcut im^resl^sj^, ne f r întuneca s it e t f ş-e Ia ie- rap r» medicală fu tratarea boli­lor p4 hice, se folosesc culorile vil- ftriropioas*».

Noi, pirmţif, nu dorim mai sruit decât să eir^gem atenţiunea acelor med e5, ceri sunt cheme)! a şi s^une cuvântul î* această ch ?8t un?, care prifegta des?oi t^rea fizică şî psîhka a tinere* Iar iute din ş^onlă.

Braşov, lunfe 1937.

S ilv ia S to ica N ca gh ea

S o: ie ta tea J u n ii o r B ătrân i ’va aranja Lu-î 21 luîsie a. c. (a doua z* de R ’jsaiii) ' blcinuiiuî fos sîrâmcşe-ăc pa Pajiştea cea nîrre, Pe T 50 Io. Dimineaţa ia om 7 fà m r g î tu muzica pe Tâ •vpâ, unde fâ juca şl t runca buzduganul După masă va urma jocul pe Pajiştea cea mau«?, până sesra ia ora 8. Vesitu! eccs'uî joc va fi deslin&t pentru con* strufrea casei ds l eoreefie a ? o* cit tăţif pe iocul dat de Primărie îa P o ien i şi repsrsrea Crucii, L î caz de timp nefavorebli se amână pe Dumineca următoare In 27 luni® a. c.

Comitetul.•

Pen tru R u sa lii cumpărat1* Ciorapi de mătase, m culorî nou», fá b íijs de ciorapi

, G R O S 8 *

Sraşfiv, Stf. Vos^odul Mihai Nr, 18 e. 457 1— 1

Primol sbor termicdeasupra braşovului

Constalâisdii-se In ziua de o 2 Iunie a, e„ prízfisfa curenţilor fermicl deasupra Brşşo?u!u*v d-1 inginer Timoş^ncu, directorul şcoaiei de pilotălv a trimis te aier pe d-1 inginer Clomps Hu­bert, ir«stiuc oîui ş fos le i de sber fără motor, cu plaziorul Ba! y GruBeu.

Remorcat cu un avion Fleet, pilc t t de c l tre d I inginer Fio rescü N íco ’ae, pân^ h înăitfm^a de 700 metd, d*l Cicmpe dypa declar*sire, utilizând cure?'ti ter­mici, &'a ment^ut Î& aier iirr.p de 3 ore 6 minute, isălfi »ii;« m xima atinsă ajost de 2 0t 0 m.

C a ac3@stâ ocazie d*I ingieer Clompe a bălul propriul seu re­cord din en:il trecui In ziua de 12 A rga ţi 1936, declarşai îa coasta St’-ferişulai la o înêitime de ecf». 700 metil, d*l li^glne.? C feæ pe utiiizâRd cureufl dina mlcf, s’a rldseet Ia înălţimea de 2450 metii mertpnâîidu*se In aii r tioîp de 2 ere 35 mim?te

Sborai c fe^tuându-se cu toate apardeie ir.reg^trâtcar^, gr a ma sboruM va Si prezentată Federaţiei Aero^euiice R fga le & Româciei pentru omolog- rea recordului.

iiiz.

Se caută

De isâiz:.re 1 p;&n şi o piac Iné. Dorit*: rîs d i s

cu m ver edresa Ia d*lÂdolf Weiss, S'r Hr^chcr, de^* si-pra farmaciei „La U.;*- Et j I.

439 2 -2

f i i tiM circa & tlO Ü in, p Strada P k vse l 18

lin iâ rcstorrantul Bojar, gara Suburhfu. Gheorghe Roşculef, Satuksng 840. 420 4— 4

Primul ministru cehoslovac la BucnreştIA îl? zi dim. a sosit în Capitală d-1 Mllan Hodza, primul mi­

nistru al Cehoslovaci«!.Ia decursul şederii sale în Capitala Rotnênkt d 1 Mdan

Hodza va fi primit în aud'e&tă de M- Sa Regele. Ve avea epol întrevederi cu frunHşif *iefii politice, în vederea cărui fapt a sosit în Capitală şi d*l dr Alexandru Vaida-Voeood

jo i va avea loc o escursiune pe Dunăre.

„ S i 1 v a n i a “ S. A.pentru ex p lo a ta rea de pădu ri şi co m erţ d e lem n e

CONVOCARED n ii acţionari ai societăţii „Sltvanfa* S A. peniru exploata*

rea de păduri şi cím ert de lemne cu sediul fn Braşov Sir. Mură* şenilor Nr. 7 sunt convocaţi în adune re generală ordinară pentru ziua de 25 K n ie 1937, ora 3 p. m. la stdiul societăţi spre a delibera şi a da ci de asupra următoarei

O R D I N E D E Z I :

1. Raportul consiliului de administraţie pe exerc ţiul Í 936.2. Schirrib jrea s^tutelor ş reducerea capit^iu ui eocia!.5. A legerea membrilor in com tctul cenzorilor !n Ic cui celor

cu mandate expirate,4. Diverse.D nil ec ţio n r i cari doresc a iua pertâ !a această adunare

sui t rug@)i a depune scfioisi^ ce posedă ia cassa societăţii cel mai târziu până la 21 Iunie a. ct

468 1— 1 C on s iliu l d e adm in istraţie .

FURNIZAOl?ot felul de riiobtle de l^îrn curbat dm depoz'.t s&u direct — :— dela fabrică — :—

La com ei, z i m ai m ari pre fu ri s p e c ia le Rei>rcz. şi Depezi* el

In du strie i lem nu lu i d in Pâncota S. A ,

Wilhelm Oberih S. LStrada Reg« ie C&r&l 55

Teletcn 30, BRAŞO V Telefoa 30

D a r e d e s e a m ăPer teu copcursul d: t cu oca>

z’ a »Săptămânii copilu lu i, sec , Prlnc*peie M ircea* mulţumeşte urm îtearelcr p?r*oasie:

D lui p rc iîc f al j*.*dets/.It3!- O^or prîmărft a municipiului Breşav, -<i Iul general Vasiiîa şl d -lui co Ionel Dori«!?, d-lul înapecior »ro l. Oî^rgfu, * Astre*, d-lui Ţiîel, d Iul TiUss comîndaniul pcmplcrilor.

Dirsciorilor de şcoli prim ire precum şl d-rH dir. Cârsiee şi d-rc! prcff L Rivh-I^o, d lui dir. Cafavefu ^i d*luJ 4Ir, Creangă.. d'Eei dir, N. Pop eseu şl eleve* Ior, care au dt-t ccnc5irs*il k fesiiyaî, d*r^i Dr. Maat---, Co?oî siel taptdtti şi d Iul director ai Cof-perí fv e i de lapte.

Totodată a # c e ?li rotliumirl d ne! vad. Munternu ş id iu ia d v . Ciăj&r, .ceri eu oce.zie parasta« suiui pcnïru ri^menfrea d?ced^* t'iür iv f au di&t pommé, ûs Că- miau! copfkor săraci diu siradi Castelului 2.

Comitetul so?. mPrin• ci p ele M ir cea" filiala

Braşov.

Primăria Municipiului

No. 16833— 1937.Sert, sd iiv.

PublicaţiuneAducem la cunoşinfa celor

interes^ ţj c i Ia abatorul Mani*

cipiuli»! Braşo? etfe. vacant un io - de me cnic şef.

Daritori! de a f? ong-fati urmpa* ză a üisfnfa cer^rib lor aceste! Primării, până cei mai târziu în 24 lume a, c. Pe k-n^ă diploma de rre^n ic , reilecifcn|5i irebue să dovedeescă cu certificau© că pesed o practică de cel puţin, 3 en! la snaşHi irigările re şi ele Jdce. Augajerea se face provizoriu, eu pută de k i 150-; ia zK

B raşp7, la 12 lunfe 1937. Comisia Ifttenmerä,

Preşiîdir.te :Dr. T, Prişcu.

Seviita? general : Dr. Virgd Voicu

465 1— 1

Primăria M», iîilclpfelui 0?eşc;t.

Nr. 142 à 1/1937. serf, economic

Publicaţiune.v

Avâad k vedere reclamatfunîle repete te, iăci*te de proprietariide vite privitor cauzate pe pa din V-Jea ur-«2i^-:?ek :

1. Pâ?uas{ul

Ia -strlcSdunile unea comunali

se dispune

cailor şi altor

Se caufă

o stenodactilografă(c o re s p o n d e n tă )

perfectă in limbile ronâcă şi germană

Ofarte scrise cu fotografie se ver adresa redacţiei acestui ziar, sub »M are industrie*.

463 i ~ 2

INSTALAŢiUNI ELECTRICE în 10

RATE LUNARE

ELI MA S. A. BE B Ű M M ÉStr. Voevodul M hai 25

Telefon 6—13461

Str Regele Carol 19 Telefon 95

1—3

animale, e f:ră de vacile cu laptesdfnls í pe isi«, z, este strict oprit

2, Josuri de footbal şi alte jocuri (trecerea cu biciclete etr.) precum şl ţinerea de maialurv serbări etr*. p@ terenul de paşa- sal sus ïmiijîli sunt strict oprite*

Contravenienţi vor fi pedepsiţi în baza legii Politiei de câmp»

Braşov, )a 2 iunie 1937. Comisia Interimară,

Preşedinte :Dr. T. Prişcu .

Secretar general j D r. V. Voicu,

In conformitate cu originalul. Expeditor : Reiner.

458 1— 2

casieri, farm asie droguerie etc.

10.000 Lei garanţie. Adresaţi: »Docum enta* Braşov, Str, Bră* tianu 64. 404 6— 6

Parlar> ÍAF .co ( « I «tiran t f V i r fn r R ra n ia^ A