7/29/2019 Omul Si Natura Umana

1/3

Omul si natura umana

Inca din cele mai vechi timpuri omul si natura umana au fost o problema

indelung dezbatuta de toti marii folosofi, multi dintre ei incercand sa contureze

o opinie proprie asupra naturii umane. Astefel, in filosofie au aparut doua

concepte fundamentale : Fiinta si existenta . In teroia filosofica termenul

Fiintaeste reaspunsul pentru intrebarea ce este? , ceea ce exista in mod

absolute, ceea ce exista in sine , ceea ce se afla in permanenta identitate cu

sine insusi. Existenta este raspunsul pentru intrebarea cum este? si consta in

manifestarea temporala si spatiala a esentei , ceea ce devine, nu ramane

identic cu sine, este efemer. Existent reprezinta modul de a fi specific omuluisau natura sa sociala . Cel care a inclus problematica umana in campul de

interes al investigatiei filosofice a fost Socrate , prin maxima sa cunoaste-te pe

tine insuti! , acesta fiind reluata de-a lungul timpului de mai multi filosofi ,

fiind si astazi o problema de actualitate.Astfel , in filosofie au aparut o serie de

intrebari :Ce este omul? n ce const natura uman? Dac existena are sens? ,la care marii ganditori au incercat sa raspunda.

Etimologic , termenul de natura provine din limba latina , din verbulnascor-a naste , iar prin natura umana se intelege un set de atribute, insusiri

care-l diferentiaza pe om de celelalte entitati. Din acest punct de vedere , in

filosofie au aparut doua mari teorii: teroia politica si teoria mtafizica. Teoria

metafizica considera gandirea si capacitatea omului de a rationa trasatura sa

definitorie. Astfel, Blaise Pascal sustine ca maretia omului este data de

capacitatea sa de a gandi-trestie cugetatoare , iar acest lucru compenseaza

toate lipsurile comparativ cu celelalte finite.

Reprezentantii teoriei politice, insa, sustin ca trasatura esentiala a omului

ar fi capacitatea sau incapacitatea omului de a trai in mod social. Astefl ,

filosoful Mikl Duffrenne evidentiaza necesitatea si dorinta omului de echilibru

, de a trai in armonie cu semenii sai. Ca si Satreomul vine pe lume in stadiu

de proiect, el sustine ca sociabilitatea nu este o trasatura innsacuta, ca omul

nu se naste om ci devine om, posibilitatea devine realitate: natura umana ,

care trebuie presupusa, nu este o natura deja facuta si pe care prezenta

sociabilului ar putea sa o modifice. In viziunea sa ,omul se formeaza in

7/29/2019 Omul Si Natura Umana

2/3

ansamblurile sociale , alaturi de semenii sai prin care reuseste sa se

autocunoasca. Un exemplu elocvent este acela a fratilor lupi care crescuti in

salbaticie de o lupoaica nu s-au mai putut adapta traiului alaturi de semenii lor ,

desii s-au facut eforturi considerabile din partea oamenilor de stiinta. Acest

exemplu sustine teoria lui Duffrenne , ca numai alaturi de semenii nostri ne

formam ca oameni , in lipsa relatiilor sociale acest lucru fiind imposibil. Acest

lucru poate fi privit ca o slabiciune a omului in comparative cu alte vieturitoare

, care pot evolua si in lipsa semenilor lor.

Daca Duffrene sustine importanta socialului in viata umana , Immanuel

Kant evidentiaza ca pentru a ajunge la echilibru , omul trebuie sa trebuie sa fie ,

in primul, rand in echilibru cu semenii sai. In lucrarile sale, "Fundamentarea

metafizicii moravurilor" i "Critica raiunii practice , Kant prezint sistemul su

etic, care se bazeaz pe convingerea c raiunea este cea mai nalt instan a

moralei. Din acest punct de vedere, exist dou moduri n luarea unei decizii

dictate de voin: un imperativ condiionat sau ipotetic, care decurge dintr-o

nclinare subiectiv i urmeaz un anumit scop individual, i un "imperativ

categoric", care se supune unei legi obiective, universal valabil i necesar.

Kant formuleaz astfel principiul "imperativului categoric", considerat ca

fundament al moralei: "Acioneaz n aa fel nct maxima aciunilor tale spoat fi impus ca lege universal". Astfel , el sustine pretentiile fiecaruia de a

fi respectat si de a respecta , omul fiind valoare in sine si scop in sine :

orice om are pretentii indreptatite la respect din partea semenilor sai, si

reciproca el este obligat, de asemenea, sa-l respecte pe fiecare dintre ei.

Adept convins al acestor idei , in agonie, Kant spunea: sentimentul umanitar

nu m-a parasit inca.Astefl , Kant elogiaza umanitatea din om , considerand ca

umanitatea este ea insasi o demnitate.

Exista totusi filosofi , ca Friederich Neitzsche ,care, desi recunoaste

apartenenta la intregul social, considera ca trebuie facute diferente in tratarea

oamenilor : nu orice om trebuie tratat cu consideratie si respect ,doar

aristocratul sau stapanul de sclavi(generic vorbind). In opinia sa , sclavul

trebuie dispretuit pentru ca nu el creeaza valorile , pentru ca el este delasator

asteptand doar mila si compasiune.El crede ca esenta vietii consta in

exploatarea celui slab de catre cel puternic : viata insasi este in esenta

sustragere, ranire , biruinta asupra celui strain si aspura celui mai slab. Pentru

7/29/2019 Omul Si Natura Umana

3/3