omorul intentionat
TRANSCRIPT
-
8/13/2019 Omorul intentionat
1/49
Planul:
Introducere.
Capitoul I. Consideratii generale privind omorul.
Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind
reglementarea omorului.
Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a
altor state.
Sectiunea 1.3. Conceptul de omor.
Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de
circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
Sectiunea 2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale
omorului nsotit de circumstante agravante.
Sectiunea 2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale
omorului nsotit de circumstante agravante.
Sectiunea 2.3. Analia juridico-penal a circumstantelor agaravante ale
omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
Capitolul III. Probleme de calificare a omorului intentionat svrsit cu
circumstante agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
Concluii
-
8/13/2019 Omorul intentionat
2/49
Introducere
Printre sarcinile primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina
combaterii criminalittii. Omul reprezint suprema creatie a lumii care, prin spiritul su
neobosit, tinde continuu spre perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu
adevrat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune pe toate planurile, d dovad de
personalitate, dominndu-si, n acelasi timp, impulsurile inferioare. Viata este un fenomencomplex. Ca form superioar de miscare a materiei, ea are la baz procese biologice si
psiice care si subordoneaz procesele inferioare !cimice, fizice, mecanice".
#ar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, fiind reglementat din punct de vedere $uridic, constituie dreptul absolut la
viat al persoanei umane.
Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si
continu s se pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant
flagrant cu idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea.
%egiuirile penale din toate timpurile si toate ornduirile sociale au recunoscut
gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint infractiunile contra vietii,
uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai grave fapte. &nclcarea dreptului
de a tri creaz o stare de nesigurant social, un dezecilibru periculos pentru nssi
existenta societtii.
#e aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care vizeaz
relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia
ntregii colectivitti si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le
revine sarcina de a apra mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si
protectiei $uridice a vietii si principalelor ei suporturi ' integritatea corporal si sntatea
persoanei.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
3/49
(n loc important n structura criminalittii din )epublic l ocup infractiunile
contra vietii si snttii persoanei, comise cu violent. *recventa cu care sunt ele ntlnite,
pericolul social sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei
probleme de rezonant n contextul actual al societtii noastre, care urmreste si
cunoasterea diversittii si complexittii cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect
concluziile ce decurg din cazuistica existent, supus analizei si investigatiei stiintifice.
&n art. + alin al Constitutiei se prevede c n )epublica oldova, ca stat de
drept, democratic, demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a
personalittii umane, reprezint valori supreme si sunt garantate. arantarea tuturor
acestor drepturi si libertti ale persoanei are loc $uridic prin mi$loacele #reptului Penal,
adic prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vtmtoare
sau periculoase pentru valorile mentionate. %egiuitorul a prevzut n art. / al CoduluiPenal printre valorile de maxim important, a cror aprare constituie scopul legii
penale 0persoana, drepturile si liberttile acesteia1 , subliniind n acest fel caracterul de
valoare suprem a persoanei umane. &n corespundere cu Constitutia ) 2statul
garanteaz fiecrui om dreptul la viat si la integritatea fizic si psiic1.
&n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementri penale
adoptate, mi-am propus spre examinare minutioas aspectele $uridico-penale. 3ria tot mai
larg, complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a
determinat analiza temeinic a circumstantelor agravante ale acestuia. &n legtur cu cele
relatate, este de artat c n ultimii ani n ) omorul ocup un loc important n structura
general a criminalittii, desi n statisticile politienesti nu se opereaz cu indici care
reflect situatia cantitativ. 3cest moment se datoreaz n mare parte multiplelor
dificultti privind calificarea acestor fapte si a complexittii probatiunii acestor modalitti
normative si faptice ale omorului. #e ceea, studiul data pare ca o ncercare de actualizare
teoretico-stiintific.
Prin lucrearea dat mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu
circumstante agravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaz din
punct de vedere $uridico-penal n general si n particular analiza circumstantelor
agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune, de a deduce
anumite idei progressive viznd interpretarea si aplicarea $ust a normelor penale n
-
8/13/2019 Omorul intentionat
4/49
vigoare vizavi de subiectul propus si a constata anumite lacune, coliziuni, inexactitti
referitoare la subiectul supus investigatiei stiintifice, de a formula propuneri si
recomandri.
4copurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care as referi
examinarea complex a urmtoarelor elemente de baz'
-#efinirea omorului
-#eterminarea locului omorului n cadrul sistemului de infractiuni contra vietii.
-3naliza $uridico-penal a elementelor constitutive care-l caracterizeaz.
-3naliza $uridico-penal a circumstantelor agravante n functie de latura
subiectiv a componentei de infractiune.
-Procedee de calificare ale omorului cu circumstante agravante n functie de latura
subiectiva a componenetei de infractiune.5ormele penale avnd un caracter complex, implic n cadrul studiului lor att
analiza unor probleme de ordin general !comune unui grup de infractiuni" ct sia unor
probleme cu caracter special !proprii fiecrii infractiuni n parte". 3ceasta se realizeaz
cu a$utorul unui cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric, sistemic,
gramatical, logic, comparativ, statistic.
#in cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este interpretat n
mod diferit. 3stefel rednd diferite opinii contrare s-a argumentat pozitia unor sau altor
autori ori a fost expus punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai
aproape de realitate si de necesittile actuale ale statului nostrum. %ucrarea de fat
prezint un studio de drept penal privind omorul intentionat cu circumstante agravante n
functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
Capitolul I. Consideratii generale privind omorul.
Sectiunea !.!. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei
penale privind reglementarea omorului.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
5/49
&n pofida diversit6ii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiin6
superioar din universul cunoscut. 7l creeaz valorile 8i le transmite genera6iilor viitoare,
iar spiritul su continuu tinde la perfec6ionare. Totodat, omul, n exclusivitate, prin
trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos 8i drept, se impune n plan etic 8i d dovad
de personalitate, domin9nd impulsurile inferioare. 3nume de aceea fiin6a superioar,
social : omul trebuie situat pe prim plan, iar asigurarea deplinei realizri a acestora 8i
aprarea de la orice fel de atentri la via6, sntate, libertate, demnitate uman trebuie s
devin un imperativ al timpului.
Viata omului apare ca o valoare primar si absolut.&n aceast privint, cu dou milenii nurm Titus %ucretiu spunea c 2Vita;ue mancipio nulli datur, omnibus usu1 !viata nu este
proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor". 3stfel, s-a accentuat atentia asupra
importantei valorii persoanei sub aspectul succesiunii generatiilor si a persoanei omului
n lume.+
Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii
sale,omul si-a aprat viata individual sau n colectiv, anaric sau sub rigorile legii,prin
toate mi$loacele de care a dispus n acest scop.&ntr-o lung perioad de la nceputul
istoriei omenirii, ocrotirea dreptului la viat se rializa fie n modalitti originare, fie
potrivit unor cutume dintre cele mai diverse si nu rareori bizare dac sunt examinate prin
logica si moralitatea prezentului.
3ceasta urma s fie prote$at de prealabilele lezri care puteau s i fie aduse, de aceea
ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atingeri vietii, integrittii corporale
sau snttii a fost principala preocupare a generatiilor ntregi.
&n ornduirea gentilicpersoanele care suprimau viata unuia din membrii grupului social,
erau abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea
comunittii.7i erau lsati n voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o
oferea.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
6/49
de vinovtie, ci pe necesitatea conservrii ecilibrului indispensabil supravetuirii
grupului.
4cimbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea
formelor de rzbunare existente. )zbunarea nelimitat a fost reglementat de Legea
Talionului, potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o
pagub mai mare dect cea generat de fapta lui.
O asemenea reglemetare o gsim n una din cele mai veci legi, Codul lui Hamurabi
!+@>/-+@A> .e.n.", unde legea talionului avea mai multe forme' 0ochi pentru ochi,
(art.196)2 dinte pentru dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arur pentru
arur, !ntaie pentru !ntaie".%egea Talionului reprezint totusi un anumit progres n
comparatie cu practicile anterioare. Bammurapi instituie talionul cu scopul de a ngrdi o
reminiscent foarte periculoas a comunittii gentilice cum este rzbunarea sngelui.&nvirtutea talionului, victima sau rudele ei nu puteau pricinui infractorului un ru mai mare
dect fapta comis de ctre acesta. Talionul a fost limitat printr-un mod voluntar prin care
victima avea posibilitatea s renunte la rzbunare n scimbul unui ecivalent ! bnesc
sau n natur", ns acest mod nu a fost reglementat n Codul lui Bammurabi. >@, pag.@.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
7/49
fi aplicate tuturor. &n acest sens, n $urul secolului al VE, pag.
ABaa Vladimir. ?, pag@/. 4mbrian T. #rept privat roman. Craiova, +>>, pag./E.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
8/49
&n perioada&!ului medius-a remarcat legea Corpus iuris canonice !++AF", care privea
infractiunea sub dou aspecte' al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii
umane.
Perioada$enateri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor
legi penale precise si unitare !ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur
panal", generatoare de noi codificri' Constitutia Terisian !+@E?", Constitutia
Piemontez!+@?E, al lui F", #ocumtul )euniunii de la
Copenaga si al Conferintei pentru dimensionarea uman a C.4.C.7.E. 7xistenta
reglementrilor internationale a determinat popoarele s-si conformeze prevederile
nationale n domeniu, tinndu-se cont de accesul la anumite metode de aprare a celor
mai importante vaori sociale- viata si integritatea corporal a persoanei.
E=oroi 3., E, pag.+.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
9/49
-
8/13/2019 Omorul intentionat
10/49
numai existenta individului izolat, dar si a ntregii societti. 5u este posibil desfsurarea
normal a relatiiloe sociale fr ocrotirea vietii persoanei. #e aceea aprarea acestei
valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat. @Viata omului
este aprat de normele de drept si, n special, ale dreptului penal, ca fiind un drept
absolut al individului, dar si o valoare social pe care dreptul o ocroteste n interesul
ntregii societti.
#reptul la viat, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate ntr-o
multime de de acte, cele mai importante fiind'
-#eclaratia (niversal a #repturilor Omului, +F.+/.+>A?, art.' 2 Orice om are dreptul la
viat, libertate si la inviolabilitatea persoanei1 G
-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, +E.+/.+>EE, art.E ' 2 #reptul la
viat este inerent persoanei umane. 3cest drept trebuie ocrotit prin lege. 5imeni nu poatefi privat de viat n mod arbitrar1 G
-Conventia 7uropean pentru protectia drepturilor omului si liberttilor fundamentale,
FA.++.+>F, )oma, art./ dreptul la viat?G
-Conventia cu privire la drepturile copilului !+>?E"G
Totalitatea acestor acte internationale atest importanta existentei unor mecanisme
$uridice la nivel mondial pentru garantarea si aprarea drepturilor si liberttilor
fundamentale ale omului. 3ctele internationale devin obligatorii pentru procesul de
elaborare a legislatiei interne a statelor doar n msura n care aceste state le-au ratificat.
&n unele constitutii, dreptul la viat nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin
continutul lor urmresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. 3ltele prevad expres si explicit
dreptul la viat, fiind surprinse elementele esentiale ce-< caracterizeaz sensul fizic,
abolirea pedepsei cu moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar n cazurile
infractiunilor celor mai grave. &n +>>A, se adopt Constitutia )epublicii oldova, care
perevede si garanteaz pentru prima dat n mod expres la art. /A trei drepturi
fundamentale, care, desi sunt strns legate ntre ele, nu pot fi confundate din punct de
@=orodac 3., anual de drept penal. Partea special!pentru nv mntul universitar", Ci inu, /FFA, pag.A@-A?. ?)epublica oldova a ratificat Conven ia i protocoalele nr.+-?,++ prin Botrrea Parlamentului nr. +/>? din /A iulie+>>@,publict n onitorul Oficial al )epublicii oldova nr.A-din/+ august+>>@.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
11/49
vedere $uridic. 3ceste drepturi sunt' dreptul la viat, la integritatea fizic si psiic, care
sunt garantate de ctre stat, adic persoana uman ocup locul prioritar n eraria
valorilor sociale din sistemul nostru de drept. 3rticolul /A al Constitutiei se refer la
acceptiunea restrns a dreptului la viat, avndu-se n vedere c acest drept fundamental
implic, n primul rnd, c nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar. 7a
prote$eaz dreptul la viat a persoanei numai n sensul ei fizic, deoarece el este garantat si
de Codul penal al )epublicii oldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. 7ste,
de fapt, o cerint de baz a unui stat democratic si de drept, unde demnitatea omului,
drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane sunt privite ca valori
supreme si sunt garantate prin sanctionarea faptelor periculoase ce atenteaz la ele.
Potrivit art./ CP ), legea penal apr mpotriva infractiunilor, printre alte valori
sociale, n primul rnd viata uman ntr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii persoanei si aprincipalelor atribute ale acesteia' viata, sntatea, cinstea, demnitatea, etc. 3prarea
vietii n reglemetrile penale rezid n incrininarea anumitor fapte care constituie
infractiuni.
Sectiunea !.". Reglementri penale privind omorul n legislatiile
Penale a altor state
-
8/13/2019 Omorul intentionat
12/49
*iecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare
a relatiilor care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem
$uridic. #e aceea este si firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite
modalitti de prevedere n legislasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii
publice, de exemplu' el poate incrimina anumite fapte care dup prerea lui atenteaz la
valorile sociale aprate de legile constitutionale si poate dezincrimina altele. 3cest fapt
duce la diversificarea reglementrilor penale. (n exemplu elocvent n acest sens este
incriminarea lipsirii de viat la dorinta persoanei !eutanasia" de Codul Penal al )epublicii
oldova la art. +A? si neincriminarea acesteia de ctre legiuitorul olandez.
&n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttiiocup un loc prioritar. >/ la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit
criteriul material, adic gravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse
n cadrul crimelor !art. +++-+ CP*". 3stfel, n titlul " n form simpl si apoi forma agravant, violentele
simple si agravante, amenintrile art. ///-+E sau involuntare n art. ///-+>.
Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dH$I la acel moment n0reptul
/enal engle. Conform lui pn n +>E@ infractiunile erau mprtite n $uridico-materiale
si $uridico-procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n infractiunile $uridico-materiale
grave, numite pe atunci felonii. #up +>E@, conform legii din /+ iunie a aceluias an, ele
-
8/13/2019 Omorul intentionat
13/49
se atrubuie la 2alte infractiuni1 !infractiunile de atunci si pn azi se grupez n dou
categorii' trdarea si alte infractiuni".
&n conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al 3, infractiunile contra
vietii se ncadreaz n felonii !se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai
mare de un an".
Codul Penal al 4(3 incrimineaz n art. /+F-+ omuciderea !omicide", sistematiznd
materialul astfel' n art. /+F-+ este incriminat omorul !crima de gradul
Codul /enal german reglementeaz infractiunile contra vietii n capitolul DV
-
8/13/2019 Omorul intentionat
14/49
omorul calificat !art.+@", omorul deosebit de grav !art.+@E", pruncuciderea!art.+@@",
uciderea din culp !art.+@?", determinarea sau nlesnirea sinuciderii !art.+@>"
%egiuitorul dinederatia $u a inclus infractiunile contra vietii n Codul Penal
din +>>E n capitolul V
-
8/13/2019 Omorul intentionat
15/49
#ac s ne referim la legislatia noastr, putem mentiona c componentele de infractiuni
contra vietii snt concentrate n articolele +A-+F Cod Penal al )epublicii oldova, ns
n cadrul lucrrii date ne vom referi doar la articolul +A Cod Penal al )epublicii
oldova- Omorul intentionat cu respectivele circumstante agravante.
Pentru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un
reper, un punct de spri$in care ne a$uta s solutionm corect cestiuni particulare ce apar
in procesul de calificare a faptelor, s cunoastem semnele individuale ale infractiunilor
comise si s verificm conformitatea lor cu prevederile legii.
4intetiznd semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa final a
analizei si ridicndu-le la un tot ntreg n limitele definitiei stiintifice, vom a$unge la
notiunea general de omor. 7vident, o asemenea component de infractiune poate fi
privit doar n calitate de constructie teoretic care are ns asa cum am mentionatanterior, o nsemnatate deosebit de mare pentru practica aplicrii normelor panale ce
contin semnele componentei de omor.
%egislatiile moderne prevd, n afar de forma de baz a omorului !sau omorul simplu",
modalitti agravate de omor, care snt reglementate n partea special a Codului Penal, la
capitolul privind 0omuciderea 2, sub form agravante de calificare. +/&n codul nostrum
penal snt reglementate omorul simplu si omorul calificat. @E.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
16/49
imprudent, de viat a unei alte personae, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul
raspunderii penale.+referitor la ceast definitie, Cuznetov 3.V. critic pe bun dreptate
partea final a definitiei date,mentionnd c orice actiune sau inactiune este considerat
infractiune doar cu conditia c ea este prevtut de lege n caliatate de fapt socialmente
pericoloas si evalueaz n calitate de temei al rspunderii penale, de aceea o indicatie
special asupra acestui semn este n plus. 3celasi autor propune o alt formulare a
notiunii de omor, si anume' omorul reprezint fapta social periculoas svrsit cu
vinovtie si prevzut de legea penal, care atenteaz la viata altei personae si-i cauzeaz
acesteia moartea. &n fond aceeasi notiune o gasim si n una din lucrrile autorului =orodin
4.V., care sustine c omorul este fapta social periculoas svrsit cu vinovtie, care
cauzeaz moartea altei personae. &n alte surse ntlnim definitii care nu contin toate
semnele necesare ale notiunii de omor. 3stfel, potrivit unei opinii, omorul reprezint ofapt ilegal ce cauzeaz moartea unei alte personae. i o alt definitie' omorul este
privarea ilegal de viat a unei alte persoane.
Potrivit unei alte opinii, aspru criticat la timpul su, omorul este doar cauzarea
intentionat a mortii unei persoane. 3nume aceast ultim definitie o gsim n alin. + art.
+F al Codului Penal al *ederatiei )use pn a fi modificat. %a constructia acestei
definitii, legiuitorul rus a omis un foarte important cuvnt- c aceast fapt este savrsit
2ilegal 2. Cci interpretarea literal a alin.+art+FC.P. al *ederatiei )use face posibil de a
atribui la fapta de omor cauzarea mortii celui care atac, n conditiile legitimei aprri.
&ns aceast definitie tine de domeniul trecutului, deoarece a fost modificat anume n
legatur cu problema expus mai sus. 3stfel n prezent notiunea de omor sun n felul
urmtor 1privarea ilegal de viat prin actiune sau inactiune 2, ns si aici pot exista
careva obiectii la faptul c nu este specificat modul intentionat de comitere a infractiunii
date, ceea ce creaz rezerve de interpretare n diferite feluri.
#efinitie de asemenea dintre cele mai reusite cu ctva timp n urma care era mprtsit si
de doctrina noastr+Aeste dat de autorii Pobegailo 7.*. si endelson .3., identic la
ambii, definitia evoc urmtoarele' 2Omorul este privarea ilegal, intentionat sau din
+Constantin =ulai. Curs de drept penal. Partea special,Vol. >.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
17/49
imprudent, de viat a unei alte persoane1. Practic aceeasi opinie este mprtsit si de
ctre savantul )osca C.' 2Omorul este lipsirea ilicit culpabil de viat a altei personae1.
#up cum am mentionat mai sus, definitia dat de Pobegailo si endelson a fost
mpartsit si de doctrina noastr pn la intrarea n vigoare a Codului Penal din /FF/
dup care din definitia dat a fost inlturat sintagma au din imprudent deoarece
conceptului de omor i este caracteristic o conduit violent, reprezentnd o form de
manifestare a fptuitorului care aluat otrrea de a suprima viata unei personae si se
foloseste de mi$loacele apte s realizeze acest scop pe cnd n cazul lipsirii de viat din
imprudent nu avem un act de violent, ci o conduit gresit a fptuitorului ntr-o situatie
periculoas, susceptibil s produc n anumite mpre$urri, urmrile pre$udiciabile sub
form de moarte cerebral a victimei+.3stfel n urma constatrilor date s-a a$uns l-a
concluzia ca lipsirea de viat din imprudent sa fie incriminat ntr-un articol aparte!articolul +A> CP" deoarece gradul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus n
comparatie cu cel al infractiunilor savsite prin omor. #eci n concluzie putem mentiona
ca definitia cea mai perfect a omorului este lipirea ilegal i intentionat de !iat a
unei alte peroane.
Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de
circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
+(niversitatea de 4tat din oldova#rept Penal. Partea 4pecial Volumul
-
8/13/2019 Omorul intentionat
18/49
Sectiunea ".!. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului
nsotit de circumstante agravante.
&n baza art.+A !+" CP al ) ,, infractiunea este o fapta !actiune sau inactiune"
pre$udiciabil, prevzut de legea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps
penal1.+E#esi art + al CP al ) prescrie n mod expres c gradul pre$udiciabil al
infractiunii se determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii
!obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv" totusi ar fi mai corect dup prerea
mea, apelarea la existenta unui pericol social al infractiunii, dar nu la gradulpre$udiciabil.&n acest context am vorbi despre esenta pericolului social, ca un element
material al infractiunii, reiesind nemi$locit din daunele aduse valorilor sociale si relatiilor
sociale ocrotite de legea penal. Cele din urm, adic valorile sociale si relatiile sociale
aprate de legea penal n vigoare formeaz categoria obiectului infractiunii.
)eiesind din art. / CP al ) ,,legea penal apr mpotriva infractiunii persoanei,
drepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul incon$urtor, ornduirea
constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a ), pacea si
securitatea omenirii, precum si ntreaga ordine de drept.1
O conditie indispensabil privind respectarea legalittii este ca orice infractiune
concret svrsit de o persoan s corespund continutului unei infractiuni din legea
penal.+@ Componen6a de infrac6iune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel
temei $uridic -componentul, legitatea, condi6ia necesar pentru calificarea oricrei fapte
Componen6a pre$udiciabile comise dreot o infrac6iune concret.+?
Caracteristica $uridico-penal a omorului se determin de componen6a de
infrac6iune. #up cum se cunoa8te, componen6a fiecrei infrac6iuni, din punct de vedere
structural, se caracterizeaz prin patru elemente' obiectul 8i subiectul infrac6iunii, latura
+ECod Penal al ) din + septembrie /FF/, art +A al.++@Oancea
-
8/13/2019 Omorul intentionat
19/49
obiectiv 8i subiectiv a infrac6iunii. %ipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin
lipsa componen6ei de infrac6iune n ansamblu.
Caracteriz9nd structura componen6ei de infrac6iune, trebuie de 6inut cont de legtura
indisolubil dintre toate elementele ei constitutive. Obiectul infractiunii indic asupra continutului, caracterului si gradului de
pericol social al ei.Teoria #reptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii
sociale care sunt recunoscute n societate si care corespund intereselor ntregii societti.
&n ceea ce priveste, ns, definirea unic a acestui obiect si a formelor de manifestare a
lui, corelatia cu obiectul material, n literatura de specialitate s-au conturat mai multe
idei./F
)elatiile sociale iau nasterte n mod iminent n $urul si datorit anumitor valori
sociale. Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de
sistemul de drept si respectiv pune n evident obtiunea politic cu privire la anumite
valori pe care legiuitorul le consider fundamentale pentru functionarea ntregii ornduiri
sociale si de stat, determin esenta formatiunii social-economice respective, adic
prezentat n form generalizata, fiind o categorie strict social, necontinnd nici un
caracter material, asupra caruia atenteaz infractiunea n final.
+>=orodac ,, #rept penal , Partea eneral ,, Ci inu +>>A, pag.@-?+/FSw^^X J.Y. ,, Obiectul EF, pag F.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
20/49
&n teoria #reptului Penal se statueaz c obiectul infractiunii este determinat de
relatiile sociale existente, formele, conditiile materiale, legittile de manifestare a lor.
3nume aceasta permite a asigura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum
si apararea acestor relatii. %a determinarea obiectului infractiunii ca premis initial :
trebuie luat in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de lege in general. )elatiile
sociale exist in mod obiectiv si se reflect ca interese.
&n viziunea autorului %.#.auman importanta obiectului infractiunii constituie
un criteriu de structurare a Partii 4peciale, determin n mare msur calificarea
infractiunii, asigur delimitarea dintre anumite categorii de infractiuni/+.
4unt cunoscute, astfel, categoriile de obiect $uridic generic si obiect material,
obiect $uridic generic si obiect $uridic nemi$locit !special", obiect nemi$locit !special"
principal si obiect nemi$locit secundar !adiacent"//.&n corespundere cu sistemul noului Cod penal al *ederatiei )use din +>>E,
repartizat nu numai n capitole, dar si n titluri care contin cteva capitole, obiectul
infractiunii este necesar de a-l repartiza n patru categorii ' general, tipic, generic !special,
de grup" si nemi$locit./
Obiectul general a infratiunii l constituie valoarea social si relatiile sociale
privitoare la aceasta, aprate de legea penal prin ncriminarea faptelor care aduc atingere
ori le pun n pericol./A 3nume obiectul general ne da posibilitatea de a determina
continutul social-politic al dreptului penal,s stabilim caracterul faptelor svirsite si n
unele cazuri, sa deosebim infractiunile de alte ncalcari de lege./Pentru orice infractiune
prevzut de legea penal relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aprate
de lege au un caracter comun. &n consecint obiectul general al infractiunii n ansamblu si
n particular al infractiunii contra vietii si snttii l constituie acele relatii sociale,
proclamate si aprate de legea penal n vigoare si care asigur ordinea de drept n )..
Obiectul generic !de grup", comparativ cu cel general, are un caracter mai restrns.
3cesta este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate n $urul si datorit unor
/+ RQZkUQ .. Q\Q` ]LNWZ]\N. KWQ , q.^. NL LKL, 2 /FF pag.@?//#obrinoi V., Pascal >/,pag.?>->/RQZkUQ . ., pag.@?/A(ngureanu 3ugustin, #rept Penal rom9n Partea eneral, =ucure ti, %umina %ex, +>>, pag.@A-@/=orodac 3.,#rept penal.Partea eneral, Ci inau +>>A, pag.@-?+ 3.=orodac, #rept penal,Calificarea infractiunilor,Ci inau +>>E, pag.?F-?+
-
8/13/2019 Omorul intentionat
21/49
valori fundamentale al societatii, cum sunt' persoana umana, proprietatea, securitatea si
ordinea public ect., caracterul comun referindu-se numai fat de un grup de infractiuni.
&n acest sens legiuitorul, n procesul sistematizrii infractiunilor n capitole, s-a condus
anume de specificul obiectului generic al atentatelor infractionale. #e regul, aceasta
reiese nemi$locit din denumirea capitolului respctiv al Codului Penal. O legislatie bine
sistematizat constituie un indicator ce reflect faptul ca forma de evaluare a normelor
$uridico-penale este adecvat principiului sisteimic al legislatiei n vigoare. 3nume la
sistematizare porneste eficacitatea si legalitatea aplicrii dispozitiilor normative.
&n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema
obiectului infractiunii contra vietii si snttii persoanei. *ormarea statului de drept
presupune asigurarea drepturilor, liberttilor si intereselor legale ale cetatenilor./E*aptele
prin care se aduce atingere vietii, integrittii corporale s-au snttii au fost pedepsite dincele mai veci timpuri, iar dupa aparitia statului, legile penale din toate ornduirile sociale
le-au prevazut , sanctionndu-le cu pedepse variind dup gravitatea urmrilor. Codul
Penal incrimineaz faptele privitoare la viata, integritatea corporal n raport cu calitatea
subiectului, gravitatea urmrilor, mobilul si modul n care au fost comise.
&n analiza obiectului infractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distingem
intre obiectul generic al infractiunii contra persoanei, ntre obiectul $uridic specific
fiecreia dintre infractiunile componente ale acestei categorii si obiectul material al
infractiunii./@
4ub primul aspect, accentueaz autorii rom9ni, se observ c infractiunile contra
persoanei au ca obiect $uridic generic ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se
desfsoar n legatur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale' viata,
integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertatea, demnitatea. 7ste cunoscut c
aceste infractiuni prezint un grad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de
importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmri
pe care le pot avea pentru comunitate savrsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de
faptul c infractiunile contra persoanei se realizeaz de regul prin utilizarea unor
mi$loace s-au procedee violente si care au o influent negativ mult mai pronuntat n/E5istoreanu ., #obrinoiu V., =oroi 3., #rept penal. Partea 4pecial. =ucure ti, 7ditura 0 ContinentontDD>
Pag. ?>./@
-
8/13/2019 Omorul intentionat
22/49
raport cu alte categorii de infractiuni. 3utorii rom9ni .5istoreanu, 3l.=oroi ect.,
determinnd obiectul $uridic generic al infractiunilor contra persoanei, pun accent pe
relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totalitatea atributelor sale
!viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertate, demnitatea"/?. 3ceste
valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important socialG n
$urul si pe baza lor se formeaz, se desfsoar si se dezvolt relatii interumane, conferind
acestor valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror existent este
interesat ntreaga societate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin
numai n cadrul relatiilor sociale/>. 4vrsirea oricror infractiuni contra persoanei,
aducnd atingere uneia dintre valorile sociale care prezint atribute ale persoanei nssi,
pune n pericol sau vatm si relatiile sociale care s-au format si se desfsoar pe baza
acestor valori sociale.3utorii rusi V.Cudreavtev, 3.5aumov, V.Casepova, 5.Vetrov remarc c n cazul
savrsirii infractiunii contra persoanei se atenteaz in mod generic !obiect generic" la
personalitate-persoana care apare n societate nu numai ca individ biologic,dar si ca
membru al societtii- participant !subiect " al relatiilor sociale. 3nume n aceast calitate
persoana capt n societate o protectie si este obligat s respecte regulile de
comportament stabilite in societatea respectiv.F
3utorul 4ergiu =rnz determin drept obiect generic al infractiunilor contra
vietii- persoana, invocnd acele relatii sociale care determin locul persoanei n
societate.+
3utorii rusi 5. Vetrov si pag. FKWWWKN (golovnoe pravo. Osobenaia ceasti. V.5. udrevteva, 3.V.5aumova. oscva, +>>@,pag./?.+=rnz 4., >>, pag.>.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
23/49
n infractiuni care atenteaz la viatG infractiuni care atenteaz la sntateG infractiuni care
au caracter universal-ce pun n pericol si viata si sntatea persoanei. /
)elatile sociale privind dreptul la viat, la itegritatea corporal si sntate, la
libertate si demnitate, constituie obiectul $uridic comun infractiunilor contra
persoanei.#e asemenea, subliniaz autorul rus 3.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
24/49
sunt tinuti s respecte acest drept, adic s se abtin de la orice actiune sau s
ndeplineasc orice actiune pentru a evita orice atingere adus acestui drept.%egislatia
apr viata oricrei persoane independent de vrst si stare a snttii.
*aptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului i confer acesteia un
profil specific n cadrul fenomenului infractional, atrage asupra ei atentia ntregului grup
social, sensibilizeaz totdeauna constiinta colectiv, opinia public. 7a prezint n
variantele ei de incriminare, cel mai nalt grad de pericol social.E
Omul este singura fiint care creaz valori si le transmite generatiilor viitoare.
Viata omului apare, astfel, ca valoare primar si absout indispensabil manifestrii n
sine si, ceea ce este mai important, conditie a continuittii biologice a grupului social.
#ar, ami presus de toate, este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, reglementat $uridiceste, constituie dreptul absolut la viat al persoaneiumane. Ceea ce caracterizeaz n principal pericolul social al acestor infractiuni, l
constituie lezarea valorilor sociale ce privesc existenta si securitatea fizic a persoanei.
3ceast atingere poate avea ca urmare cosecinta cea mai grav, adic stingerea vietii,
deci desfiintarea fizic a persoanei.
Obiectul infractiunii de omor l constituie viata persoanei @ca mi$loc de existent
bio-social. )eferitor la punctul de vedere expus n literatura de specialitate, precum c
obiectul nemi$locit si cel generic n cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord,
remarcnd c obiectul generic are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii
sociale si valori sociale pe care se pretinde a fi prote$ate prin incriminarea unui grup de
infractiuni. Obiectul nemi$locit n cazul omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror
formare, desfsurare si dezvoltare normal implic respectul valorii vietii umane. #eci
anume acea valoare social concret la care se atenteaz prin comiterea actului
infractional si constituie obiectul nemi$locit al infractiunii, astfel ca obiect nemi$locit n
cazul omorului se prezint relatiile sociale care asigur viata persoanei.
3r fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la procesul biologic,
deoarece omul este n primul rnd membru al societtii. #in aceasta reeiese c viata
=ulai C.,*ilipa 3.,itrace C.,
-
8/13/2019 Omorul intentionat
25/49
omului poart un caracter social, iar necesitatea protectiei se determin reiesind din
relatiile care sunt supreme n cadrul societtii. Viata omului este indisolubil legat de
relatiile sociale, de aceea obiectul atentrii infractionale n cazul omorului este si viata
omului si relatiile sociale, al cror subiect aceast persoan apare. Odta cu moartea se
ntrerup si relatiile sociale legate de protectia personalittii lui, se ntrerupe si protectia
$uridico-penal a vietii persoanei respective.
#reptul la viat si sntate este aprat prin Constitutia trii.Viata constituie bunul
cel mai de pret al persoanei, fat de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale
acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea
si demnitatea. 3tentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta
individului izolat, dar si a ntregii societti. 4e poate concluziona c nu este posibil
desfsurarea normal a relatilor sociale fr ocrotirea vietii persoanei.#e aceea aprareaacestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.?
Pentru infractiunea de omor un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei
corporale a vietii persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care
asigur individului prezenta biologic si care, odat distruse, suprim calitatea de fiint
vie sau de integritate corporal a acesteia.>3cest aspect formeaz categoria obiectului
material al infractiunii.
#obrinescu G =oroi 3., >>, pag.E. A/=u$or V., leani ci V., Omorul i vtmarea grav a integrit ii corporale, Ci inu /FF, pag.E-@.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
26/49
si altor valori, spre exemplu, n cazul automutilrii spre a se sustrage de la serviciul
militar".A
3naliznd minutios semnele distinctive ale obiectului omorului nsotit de
circumstante agravante, am gsit de cuviint c este necesar de a studia un al doilea
element la fel de important precum este latura obiectiv a componentei de infractiune
care este constituit din totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduit, cerute de
lege pentru existenta infractiunii.AA
#up cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective,
poate fi caracterizat printr-un element material !actiune sau inactiune", o urmare
imediat !consecintele pre$udiciabile" si raportul de cauzalitate ntre elementul material si
urmarea imediat.A Pe lng aceste semne, latura obiectiv a mai multor infractiuni
printre care si cea de omor intentionat cu respectivele agravante, cuprinde una sau maimulte cerinte-conditii esentiale si absolut necesare pentru ca fapta svrsit s poat
constitui elementul material al infractiunii !semnele facultative ale laturii obiective AE".
4emnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate infractiunile, uneori
nu se iau n consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune.
%atura obiectiv a omorului const n privarea de viat a altei persoane, A@adic
prin orice activitate ilegal care pricinuieste moartea unui om.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
27/49
cazurilor se comite prin actiuni orientate spre nclcarea integrittii anatomice si
functiilor organelor vitale importante ale altei persoane. 3ctiune de ucidere poate fi
direct, atunci cnd fptuitorul actioneaz direct asupra victimei, provocndu-i moartea,
sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, fptuitorul recurge la un mi$loc
indirect, activat de o fort strin.A?
4ub aspectul elementului material infractiunea de omor implic o actiune de
ucidere a unei persoane fizice, adic o activitate material cara are ca rezultat moartea
unui om. 7cest element material trebuie s aib o anumit fort distructiv, s fie apt s
provoace moartea persoanei n conditiile date.
#in punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele
agravante n functie de latura subiectiv se exprim prin privarea victimei de viat
!component material".A>4e stie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pelng descrierea actiunii !ianctiunii" incriminate si artarea rezultatului acolo unde
legiuitorul conditioneaz existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat
material, conceput ca o entitate exterioar a conduitei, diferit, cronologic si logic, de
actiunea si cauzat de aceasta.
&n ipoteza ideii consemnate consecinta n forma mortii biologice constituie un
semn obligatoriu al omorului intentionat, dac este vorba despre o infractiune consumat.
&n acest caz, rezultatul face parte, mpreun cu actiunea !inactiunea"din descierea faptei
incriminate si se nftiseaz tocmai n cazul infractiunii de omor, sub forma unei
modificri a substantei obiectului material. &n acest context trebuie delimitat moartea
biologic de moartea clinic , adic o asemenea stare a organismului omului, n care,
desi se opreste respiratia si btaia inimii, dar activitatea vital a organismului se
pstreaz si omul poate fi readus la viat.
oartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dereglare integral si
ireversibil a proceselor vitale ale organismului ce conditioneaz stingerea activittii
biologice a tuturor tesuturilor si organelor.F3ceasta se instaleaz dup ncetarea
functiilor de important vital- circulatiei sangvine si respiratiei- ncetare care are forma
A?=ulai C., *ilipa 3., po.cit.,pag.E.A>Vetrov 5.>, pag.+F@.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
28/49
unui proces treptat de inibitie metabolismului celular si de descompunere a materiei vii
organizate.
(rmarea sau rezultatul este cea de-a doua component obligatorie a laturii
obiective a infractiunii de omor intentionat. 3ctul deviolent devine relevant sub aspectul
infractiunii de omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n
moartea victimei. &n lipsa lui, actul de violent poate fi luat n considerare ca element al
tentativei de omor sau al altei infractiuni de omor.
4urvenirea mortii ca consecint a faptelor infractionale comise constituie un semn
obligatoriu al laturii obiective a omorului. %a analiza laturii obiective a omorului este
necesar de a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al
infractiuni. 3ceasta si are explicatia n faptul c pericolul social al ei n final const n
dauna cauzat :decesul victimei.4tabilirea cauzei mortii se face cu a$utorul datelor puse la dispozitie de medicina
legal, constatri efectuate de ctre medicul anatomopatolog fiind otrtoare pentru
clarificarea 2diagnosticului $uridic 2 'moarte violent sau moarte patologic. #in moment
ce datele obtinute converg spre o moarte violent, care poate fi consecinta unui omor sau
accident, va fi necesar clarificarea tuturor mpre$urrilor apte s serveasc la ncadrarea
$uridic corect a faptei.
#e asemenea, pentru ntregirea laturii obiective a infractiunii de omor treuie s se
stabileasc existenta legturii de cauzalitate ntre actiunea de ucidere si moartea victimei,
care reese nemi$locit din materialitatea faptei. 3ceasta ar nsemna c moartea trebuie s
apar ca un rezultat necesar si logic al faptei vinovatului, dar nu o consecint
ntmpltoare.+
#eterminarea legturii de cauzalitate n asemenea mpre$urri este esential pentru
ncadrarea corect a faptei n categoria omorului. %ipsa raportului de cauzalitate ntre
fapt si consecinta survenit o exclude n genere rspunderea penal pentru lipsirea de
viat a persoanei, ori permite a califica fapta n alt fel./
)aport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c fr activitatea fptuitorului,
moartea victimei nu s-ar fi produs. 5u este necesar ca activitatea fptuitorului s
constituie cauza exclusiv a mortii victimei, legtura cauzal exist si atunci cnd la
+Vetrov 5.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
29/49
activitatea fptuitorului s-au adugat si alti factori preexistenti, concomitenti sau
subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului.
4tabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante agravante,
este necesar de a lua n vedere c'
-raportul de cauzalitate exist nu numai ntre miscrile corporale nemi$locite ale
vinovatului si moartea survenit, dar si ntre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale
folosite de ctre infractor la svrsirea omoruluiG
-actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul
dac au fost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea
nu interveneaGA
-actiunile persoanei care constituie conditie obligatorie a survenirii consecintei
pre$udiciabile, poate fi considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesitcu necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea
ntmpltoare a factorilor obiectivi, doar n mod extern legate ntre ele.
%a examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie
locului, timpului, metodei si mi$loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a
infractiunii. (nde metode de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre legiuitor n
calitate de semne circumstantiale.
%a caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de
comitere a infractiunii. 3ceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd
prezenta ori lipsa raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete,
pentru atragerea persoanei la rsundere penal si calificarea corect a faptei comise.
4tabilirea momentului de svrsire a infractiunii n cazul expirrii termenului de
prescriptie are important pentru liberarea persoanei de rspundere penal. Timpul
svrsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicrii legii penale. %ocul de comitere a
omorului are important pentru calificarea corect a infractiunii, aplicrii este supus
legea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a fost comis.
>>,pag.+A.Comentarii ugalovnomu yodexu )asisyai *ederatii 3.*. 5aumova, oscva +>>@ pag./EE.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
30/49
privire la mpre$urile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se impune gsirea locului
crimei, cu ct n practic se ntlnesc frecvent cazurile de transportare a victimei n alt
parte, ori mprstierea de fragmente din cadavru n diverse locuri. #esigur, c pe lng
locul propriu-zis al faptei nu trebuie s excludem si celelalte locuri sau zone n care au
fost descoperite urme, mi$loace materiale de prob etc.
#eterminarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are
important principal pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda
constituie o circumstant calificativ.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti, deoarece infractorii utilizeaz
diverse metode de comitere, mascare si tinuire a infractiunii. Pentru existenta
infractiunii nu au relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot fi luate n
considerare la individualizarea pedepsei penale. 4tabilirea modului de suprimare avictimei este posibil pe baza interpretrii unui complex de date, urme, cu privire la
ntreaga activitate desfsurat de infractor. 4e va determina astfel, modul concret de
operare interesnd o serie de circumstante de natur s serveasc la ncadrarea corect a
faptei. #e asemenea pe aceast cale se stabileste evolutia raportului dinamic victim-
agresor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncercri de simulare sau
mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti si prin prisma faptului c infractorii
aplic diferite mi$loace de mpiedicare a aflrii adevrului obiectiv.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
31/49
Omorul este considerat infractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei,
care au cauzat moartea, au fost ilicite. #e aceea se consider omor lipsirea de viat a
infractorului svrsit nstare de legitim aprare !art.EC.P." sau lipsirea de viat a
infractorului n cazul n care acesta nu putea fi retinut fr a neutralizat prin alte mi$loace
!art. @ C.P.".
Sectiunea ".". Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului
nsotit de circumstante agravante.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
32/49
3ceasta 8i are explica6ia, sus6ine autorul, n faptul c oricare fapt, inclusiv lipsirea de
via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre minori n v9rst de p9n la +A ani sau
iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezent9nd pericol social, deoarece aceast
circumstan6 doar nltur rspunderea penal a acestor persoane. #ac v9rsta 8i
responsabilitatea de atribuit la semnele componen6ei de infrac6iune, atunci n mod logic
privarea de via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre o persoan minor p9n la +A ani sau
de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprezent9nd pericol social n
cazul n care lipse8te componen6a de infrac6iune.
&n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n v9rst de p9n la +A ani se
exclude nu n baza lipsei componen6ei de infrac6iune, dar n legtur cu neatingerea
v9rstei rspunderii penale. #e asemenea n cazul comiterii infrac6iunii de ctre un minor
p9n la +A ani ori o persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane - subiec6i ai
infrac6iunii, acestea din urm vor avea calitatea de mi$loace a infrac6iunii 8i vor fi liberate
de rspundere penal. 3ceasta nu nseamn ns c subiectul se afl dup limitele
componen6ei de infrac6iune. *r subiect nu poate fi vorba de infrac6iune. Prezen6a
persoanei, prin ac6iunile vinovate ale creia a fost cauzat moartea altei persoane,
constituie o condi6ie obligatorie de recunoa8tere a cauzrii mor6ii altei persoane.+ n
ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este specific infrac6iunii, ns nu
componen6ei de infrac6iune.Participa6ia penal n cazul omorului este posibil sub toate formele. /4punem c
este posibil n toate formele la nivel general, ns referitor la incriminarea propriu zis n
baza art. +A CP determinm ncadrarea expres a participa6iei simple.
4ubiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoan, deoarece legea nu poate
condi6iona aprarea vie6ii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoan,
oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului,
fiindc ocrotirea vie6ii persoanei are caracter universal. 7ste suficient ca persoana s fi
fost n via6.+ 5u intereseaz v9rsta, sexul, starea snt6ii fizice sau psiice ale
subiectului pasivG nu intereseaz dac acesta era otr9t s se sinucid sau c, fiind
bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit dec9t pu6ine clipe.{ #up consumarea
omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. (neori omorul poate avea
mai mul6i subiec6i pasivi !omorul a dou sau mai multor persoane".&n literatura de
-
8/13/2019 Omorul intentionat
33/49
specialitate s-a subliniat, pe drept cuv9nt, c nu trebuie confundat subiectul pasiv al infrac6iunii, adic
persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al infrac6iunii, respectiv persoana care a suferit paguba
n infrac6iune. #istinc6ia este important fiindc, dac de cele mai multe ori, persoana vtmat este n
acela8i timp 8i persoan pgubit prin infrac6iune, exist 8i cazuri n care cineva poate fi subiect pasiv, deci
persoan vtmat, fr s fie ns 8i persoan pgubit.
$atura subiectiv- un elemet al componentei de infractiune,care ofer o
prezentare a proceselor psiice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care
comite infractiunea. &n acest context, latura subiectiv a omorului este format din
semnele care caracterizeaz atitudinea psiic fat de faptele sale si consecintele
survenite- moartea persoanei. 3ceast atitudine este reflectat n diverse momente
intelectuale, volitionale si emotionale care devin evidente la examinarea faptei concrete.Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dup latura subiectiv ne serveste forma de
vinovtie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii subiective pot servi motivul si
scopul infractiunii.E
%a categoria circumstantelor care caracterizeaz latura subiectiv a infractiunii de
omor, sustin autorii rusi |.3.5eznamova,
-
8/13/2019 Omorul intentionat
34/49
Sectiunea 2.3. Analia juridico-penal a circumstantelor agaravante ale
omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
&n literatura $uridic este acceptat mprtirea circumstantelor agravante,
enumerate n articolul +A Cod Penal al ) , pe grupuri ?, n functie de elementele
componentei de infractiune- obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. 3stfel, noi
ne vom referi doar la grupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a
componentei de infractiune a omorului intentionat.
#eci conform laturii subiective circumstantele agravante ale omorului se prezint
astfel '
Omorul svrsit cu premeditareG
Omorul svrsit din interes materialG
Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor
de serviciu sau obstestiG
Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni
svrsirea eiG
Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioasG
Omorul svrsit cu scopul de a preleva si }sau utiliza ori comercializa
organele sau tesuturile victimeiG
Omorul svrsit la comandG
&n continuare vom face o analiz $uridico-penal a tuturor circumstantelor prezentate mai
sus.
%morul svrsit cu premeditare- alin.&"' litera a' art.!() CP al R*
&nainte de a trece la analiza $uridico-penal propriuzis, este necesar de a explica unele
concepte, si anume'
?4. =rnz >>
-
8/13/2019 Omorul intentionat
35/49
/remeditareacuvnt compus din prefixul 0pre 2, care semnific o anterioritate, si
substantivul 2meditare 2, ce are ntelesul de 2cugetare 2, de 2gndire 2 profund asupra
unui subiect, dar si de 2a plnui1, 2a urzi 2.
Practica si doctrina $udiciar rom9n n materie, i-au configurat onceptului
2premeditare1 unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psiic a
fptuitorului poate fi identificat n cazul concret, si anume'
1)3doptarea hotrriide a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra
modalittii de nfptuire a actiunii!imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante
de actionare"G
2)&%terioriarea i manietarea reolutiei delictuaeconstnd n obtinerea
de informatii necesare executrii omorului !date despre programul sau obiceiurile
victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor cini la locul ori n prea$malocului stabilit pentru svrsirea infractiunii", pregtirea instrumentelor trebuinceoase
nfptuirii actiunii !cumprarea si curtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.",
alegerea locului si timpului cel mai propice, crearea conditiilor favorabile, si n general,
oricare activitti de aceast natur menite si ntreprinse n vederea atingerii scopului.
7)Timpul scurs ntre luarea otrrii de a ucide si punerea acesteia n
executare, interval n care autorul ndeplineste activitti pregtitoare.>
Putem ferm s afimm c si n doctrina noastr se regsesc aceste trei
elemente alctuitoare pe care noi le numim conditii de realiare a premeditrii68, si
anume' +" trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul
si pn n momentul executrii infractiuniiG
/" n acest interval de timp fptuitorul trebuie s mediteze, s-si
concentreze fortele sale psiice n vederea asigurrii succesului actiunii saleG
" n acest interval de timp fptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor
acte de pregtire de natur s ntreasc otrrea luat si s asigure realizarea ei. E+
. #iaconescu. >@ pag.+EF-+E+.EF(4. #rept penal. Partea special. Pag.E.E+O. %ogin, T. Toader, #rept penal rom9n. Partea special, =ucure ti, +>>>, pag.?/.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
36/49
concret de viat si a fost nfptuit de ctre fptuitor dup scurgerea unui interval de
timp considerabil din momentul aparitiei intentiei de a comite infractiuneaE/.
Oprim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a
svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiunii.
#urata acestui interval de timp nu este fix si nici nu poate fi dinainte stabilit. &n fiecare
caz instanta de $udecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd
seama de mpre$urrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale
fptuitorului, deoarece, n functie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie
de un interval mare de timp pentru a cibzui, pe cnd o alt persoan poate cibzui cu
mult eficient ciar ntr-un interval de timp mult mai scurt. &n practica $udiciar,
considerndu-se ndeplinit aceast prim conditie, s-a retinut ca omor svrsit cu
premeditare, de exemplu fapta inculpatului, care n urma unui conflict cu victima, aplecat acas, s-a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o or, pndind-o si
aplicndu-i o lovitur n inim cu efect mortal.
O a doua conditie priveste activitatea psiic a fptuitorului de reflectare, de
cibzuire asupra modului cum va svrsi infractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre
momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii otrrii, fptuitorul
Trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psiice n vederea asigurrii succesului
actiunilor sale. #in cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n
situatia n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare
a otrrii luate. &n acest sens n practica $udiciar s-a decis :de exemplu- c nu poate fi
retinut ca omor svrsit cu premeditare, fapta inculpatilor care n urma unui incident cu
victima, produs ntmpltor la ntlnirea lor cu aceasta, n afara locului unde se aflaser
mpreun, au lovit-o cu ciomegile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n
conditiile date, ei nu au situatia de a cntri posibilittile de svrsire a faptei si nici
consecintele legate de otrrea luat.
&n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp
cuprins ntre momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii executrii
omorului, fptuitorul s treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc
otrrea luat si s asigure efectiv realizarea ei.
E/QLK[ q.,~[K\KK-]LQKKN MQNN K_ZUQKK ZUW\Q }} YKNWQ` W`_+>?E, nr.++, pag.>.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
37/49
7ste necesar s fie ntrunite toate aceste conditii , dac lipseste intervalul de
timp la care ne-am referit , sau dac, existnd acest interval de timp, fptuitorul nu a avut
posibilitatea s mediteze asupra otrrii luate, ori dac, n sfrsit exist primele dou
conditii, nu au fost efectuate acte de pregtitire a comiterii infractiunii, agravanta
svrsirii omorului cu premeditare nu poate fi imputat.
(ltima conditie, adic svrsirea unor acte de pregtire este att de strns
legat de cea de-a doua conditie- activitatea psiic a fptuitorului, nct, de cele mai
multe ori, fiind ndeplinit ultima conditie, este realizat implicit si cea de a doua. #e
aceea, se consider, uneori, c premeditarea presupune realizarea numai a dou conditii'
trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul si
efectuarea unor acte de pregtire.
Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunnd, pede o parte, o concentrare a fortelor psiice ale fptuitorului, iar pe de alt parte, o
pregtire a comiterii faptei, asigur acestuia sanse sporite de reusit.
&n acelasi timp, premeditarea relev si un grad de pericol mai mare a
fptuitorului, care ntelege c procedeaz metodic, cu calm pentru traducerea n fapt a
otrrii sale infractionale.E
%morul svrsit din interes material alin.&"' litera b' art.!() CP al R*
5otiunea de intere material, denot ideea de preocupare, dorint egoist a
fptuitorului de a dobndi n urma omorului, un avanta$ !folos" patriminial. 3vanta$ul
material rvnit de autor poate fi actual- de pild, o sum de bani, bunuri de orice fel,
beneficiul unui contract de locatiune ect.- ori n perpecti!: desciderea succesiunii
persoanei ucise al crei mostenitor este fptuitorul, stingerea n acest mod a unei datorii
s.a. 7ste realizat aceast cerint legal si n ipoteza uciderii unei alte persoane dect cea
a crei moarte descide fptuitorului calea spre obtinerea avanta$ului.EA
EV. =u$or, , 7ditura Oscar Print. Pag. +@-+@E
-
8/13/2019 Omorul intentionat
38/49
-
8/13/2019 Omorul intentionat
39/49
unor datorii sau n obtinerea altor avanta$e !de exemplu, autorul omorului sper s fie
promovat dup moartea victimei".EE
Caracterul infractiunii aflate n examinare nu se modific din cauza c
interesul ce a conditionat omorul victimei nu a fost realizat n practic !de exemplu,
fptuitorul nu a primit bunurile care apartineau victimei sau nu a putut s se foloseasc de
spatiul locativ care apartinea victimei".
&n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savrsit n interes material, n
timp ce n realitate el este determinat de cu totul alte motive !rzbunare, gelozie, conflicte
familial." #e regul, acestea se ntmpl atunci cnd svrsirea omorului este precedat de
unele litigii cu caracter patrimonial !de exemplu, partea vtmat nu plteste suma
stabilit, nu ntoarce datoria". &n aceste cazuri se scap din vedere c doar dorinta de a
obtine anumite foloase materiale sau nzuinta de a fi scutit de celtuieli material datoritprivrii de viat a victimei reprezint un temei de calificare a omorului ca fiind svrsit n
interes material.
3gravanta analizat opereaz numai atunci cnd s-a stabilit c tocmai
interesul material a servit ca pretext pentru omorul victimei. #e aceea, fapta nu poate fi
calificat ca omor svrsit din interes material, dac'
+" Cstigul material apare doar ca ocazie pentru svrsirea omorului precedat
de acte de uliganism sau de alt naturG
/" 3 avut loc n timpul cnd fptuitorul si pzea bunurile saleG
" 3 fost svrsit n scopul recuperrii de ctre fptuitor a propriilor bunuri
care se aflau ilegal la victimG
A" 3 fost savrsit n legtur cu nedorinta victimei de a executa, fat de
fptuitor, obligatiunile patrimonialeG
" 3 fost svrsit din rzbunare pentru pre$udicial cauzat fptuitorului etcG
4e calific drept omor svrsit din interes material'
+" Omorul copilului de ctre printii si n scopul de a se elibera de obligatia
de ntretinere a acestuiaG
/" Omorul svrsit n vederea primirii sumei asigurateG
" Omorul svrsit n scopul neacitrii datorieiG
EE3l. =oroi, >E, pag. +/A
-
8/13/2019 Omorul intentionat
40/49
A" Omorul svrsit n scop de canibalism, cu precizarea c fptuitorul
doreste s beneficieze de calitti de consum ale corpului victimeiG
" Omorul svrsit n vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a
mostenirii, a altor foloase sau avanta$e material etcG
-
8/13/2019 Omorul intentionat
41/49
nregistrate n modul stabilit, iar sub notiunea de ndeplinire a ndatoririlor obstesti-
ndeplinirea de ctre cetteni a ndatoririlor obstesti special ncredintate lor, precum si
svrsirea altor actiuni n interesele ntregii societti sau ale unor cetteni aparte
!reprimarea contraventiilor, informarea organelor puterii despre infractiunile svrsite sau
care se pregtesc.1E?
#up cumreiese din explicatia sus-mentionat, nu are nsemntate forma de
proprietate si forma organizatorico-$uridic a ntreprinderii sau organizatiei la care victim
si-a desfsurat sau si desfsoar ndeplinirea ndatoririlor obstesti.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
42/49
particular, a cror activitate nu contravine legisla6iei. 3ce8tia, ca exemplu, pot
fi notarii, exper6ii $udiciar !criminali8ti" independen6i, serviciile particulare de
paz 8i escort etc. ndeplinirea obliga6iilor ob8te8ti constituie un termen 8i mai
larg dup con6inut. 3cestea pot fi obliga6ii ale cet6enilor legate de activitatea
ob8teasc n cadrul unor organiza6ii de caritate, politice sau nepolitice, ct 8i
obliga6ii pe care persoana 8i le asum de sine-stttor, ndeplinindu-le n folosul
societ6ii - re6inerea unui infractor n delict flagrant, cererea ndreptat n adresa
unei persoane de-a nceta ac6iunile ilegale sau amorale etc.
Circumstan6a respectiv apare n cazul c9nd vinovatul sv9r8e8te
infrac6 iunea cu scopul de a mpiedica act ivitatea legala a victimei, de
ndeplinirea ndatoritorilor de serviciu sau ob8te8ti, precum 8i din motive de
rzbunare pentru asemenea activitate. 3ceasta circumstan6 agravant poate fiaplicat doar n cazul, c9nd a fost sv9r8it o infrac6iune n legtur cu
activitatea legal pe care o desf8oar persoana. E>
Partea vtmat n cazul circumstan6ei date poate fi doar persoana care
ndepline8te obliga6ii de serviciu sau ob8te8ti.
Considerm c aceast circumstan6 necesit, n condi6iile actuale, o
modificare esen6ial, care ar lrgi cazurile de re6inere a acesteia n sarcina
fptuitorilor.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
43/49
rudelor, apropia6ilor acesteia n legtur cu ndeplinirea de ctre ea a obliga6iilor
de serviciu sau ob8te8ti. n con6inutul propus, includem 8i termenul de
0apropia6i prin care n6elegem prietenii 8i colegii persoanei, alte persoane de
care aceasta este legat suflete8te.
#eci circumstan6a dat va fi re6inut numai n cazurile sv9r8irii infrac6iunii n
legtura cu ndeplinirea obliga6iilor de serviciu, pericolul social al unor
asemenea ac6iuni fiind evident. Considerm c aceast circumstan6 are un
caracter univoc agravant 8i este necesar de a fi re6inut n sarcina fptuitorilor ori
de c9te ori acesta va fi stabilit. 3ceast circumstan6 are un caracter real 8i este
inciden6, deoarece fptuitorii cunosc motivul infrac6iunii. n cazul sv9r8irii
infrac6iunii de un grup de persoane, acesta fa vi re6inut n sarcina celor care au
avut cuno8tin6 de ea.
%morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea
ei alin.&"' litera d' art.!() CP al R*
Prin conceptul 0nlesnire1, din sintagna 2a ascunde svrsirea altei infractiuni1, trebuie
nteleas acea actiune de omor comis pentru 2a netezi1 sau 0a descide1 drumul spre
infractiunea vizat, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, s fie svrist
infractinea- scop-, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea
brbatului pentru vioalarea femeii ce-l nsoteste, ori a femeii mpotriva creia s-a nceput
exercitarea unor acte de constrngere n scopul de a o viola.
Prin conceptul 2ascundere 2, din aceeasi sintagm, se ntelege ntelege
actiunea de ucidere ntreprins pentru a disimula o alt infractiune, pentru a face ca
aceast alt infractiune s nu poat fi descoperit- bunaoar, ucidereaunui martor ocular la
comercializarea de stupefiante, ori a unei personae care a surprins pe fptuitor n timpul
furtului.@+
7ste de mentionat c acest circumstant agravant este una complex,
adic const din dou circumstante agravante, si anume, omorul svrsit cu scopuldea
@+. #iaconescu. >@, pag.+E>.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
44/49
ascunde o alt infractiune si omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii
altei infractiuni.
3gravanta dat se caracterizeaz prin faptul c vinovatul, privd de viat
victim, urmreste scopul s ascund infractiunea svrsit de$a sau infractiunea care este
plnuit a fi svrsit n viitor. Pentru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi
ucigasul sau oricare alt persoan se pregteste s comit !sau de$a a comis" o alt
infractiune. 4ub alt infractiune trebuie de nteles orice fapt pre$udicibil, prevzut de
legea penal, svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal !art.+A CP". 5u va fi
aplicabil circumstanta agravant examinat dac omorul a fost comis pentru a ascunde o
fapt care cade sub incidenta unei contraventii administrative, prevazut de Codul
Contraventional.@/
Omorul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei infractiunieste caracterizat prin faptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a
crea conditii care s faciliteze svrsirea infractiunii plnuite. Prin comiterea acestui omor
fptuitorul tinde s faciliteze svrsirea infractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre
alte personae. 3semenea fapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea infractiunii
plnuite, ct si n procesul svrsirii ei.
Pentru componenta dat nu conteaz dac fptuitorul si-a atins ori nu scopul
urmrit- de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei infractiuni. 7ste sufficient doar ca
acest scop s reprezinte obiectivul urmrit de fptuitor. Omorul svrsit cu scopul de a
ascunde o alt infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului,
persoanelor care detin probele !dovezile" infractiunii cu scopul de a le sustrage si ale
nimici.@
%morul svrsit din motive de ur social+ national+ rasial sau religioas alin.&"'
litera e' art.!() CP al R*
@/3gen ia pentru sus inerea nv mntului $uridic i a organelor de drept. Cercetarea infrac iunilor contra persoanei. 7ditura 3)C, pag./.@Cod Penal al )., ed. 3)C, Ci inu. /FF, pag.F?.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
45/49
Prin instituirea acestei agravante, statul asigur respectarea prevederilor Constitutiei
)epublicii oldova !art.+E" si ale Conventiei E la 5e ory,
despre asigurarea egalittii persoanelor n fata legii si a autorittilor statale si eliminarea
tuturor formelor de discriminare.@A
3gravanta examinat este una coplex, deoarece este constituit din patru
circumstante mai nguste dup continut'
- 0in moti!e de ur ocial, care presupune o atitudine intolerant a
fptuitorului fat de victim ca reprezentant al altei pturi sociale.
Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o
detine n societate !mai bogat, mai srac, este somer sau este ncadrat n
cmpul muncii, este tran sau intelectual etc.". -0in moti!e de ur national, care prevede o atitudine intolerant si
agresiv fat de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietii
victimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitate
sau grup etnic. *ptuitorul poate fi o persoan de alt nationalitate sau
etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul caz
suprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate,
conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de crearea
artificial a unui conflict interetnic.
-0in moti!e de ur raial, caracterizat prin intolerant fat de
persoanele altei rase, bazat pe idiologia superiorittii n raport cu
reprezentantii altei rase. &n suprimarea vietii individului de alt ras
fptuitorul trebuie s fie mnat anume de motivul de ur rasial
fat de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa
al crei reprezentat a fost ucis.
Omorul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast
notiune 0are n vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta ntemeiat pe
ras, culoare, ascendent sau origine national sau etnic, care are ca scop sau efect de a
distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, n conditii de egaliatate,
@AConstitu ia ), ed. oldpres, Ci inu, /FF, pag. ?->. Tratate interna ionale, vol. +, onitorul Oficial al ), +>>?, pag.@@.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
46/49
a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale n domeniile' politic, economic, social
si cultural sau n oricare domeniu al vietii politice0@.
-0in moti!e de ur religioa, care se exprim prin considerarea fals
si artificial a superiorittii fptuitorului ca reprezentat al unei religii fat
de reprezentantii altei confesii. *ptuitorul purcede la suprimarea vietii
victimei anume din motivele indicate.
4ub incidenta acestei agaravante va cdea fapte persoanei vinovate si n
cazul suprimrii vietii unei persoane de aceeasi confesiune religioas, dar din motive c
victima sustine egalitatea religiilor si stima fat de reprezentantii altor religii.
Pentru a se aplica circumstanta dat, se cere de stabilit urmtoarele aspecte'
- existenta motivului special, care se manifest prin ur social, national,
rasial sau religioas. 7ste posibil ca, svrsindu-se un omor din acest imbold, s fieprezente si alte motive de dusmne simpl, de rzbunare, motive $osnice sau
mescine.dar motivul indicat direct la litera respectiv a circumstantei date trebuie s
domine si s se evidentieze n raport cu alte imbosduri criminale.
- imboldul !ndemnul" dominant n acest caz este intentia bine determinat a
vinovatului de a priva de viat o alt persoan n legtur cu situatia ei social sau cu
apartenenta ei la o anumit nationalitate, ras sau confesiune religioas.
Prin actiunile sau inactiunile svrsite, fptuitorul urmreste n cele din urm
scopul de a n$osi anumite pturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni religioase.
- Prin intermediul omorului svrsit n circumstanta indicat, persoana
vinovat este ndemnat ti de dorinta de a atta si provoca conflicte
sociale, nationale, etnice, rasiale sau religioase sau nvr$birea
reprezentantilor lor.
Pentru aplicarea agravantei date e suficient s fie prezent numai o circumstant din cele
descrise mai sus, fie ura social sau rasial etc.
7ste necesar a dovedi nu numai faptul c ucigasul si victima apartin diferitor
natiuni, rase sau confesiuni. 7ste important s existe pe aceast baz dusmnie sau ur
social !cel putin din partea vinovatului" n momentul atentatului si anume aceasta o s
fie motivul omorului. 5u se exclud n unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre
@Tratate interna ionale, vol.+, Ci inu, +>>?, pag.@>.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
47/49
persoanele natiunilor ostile n alte baze, de exemplu, n baza conditiilor de trai- nu pot
mprti sectoarele pentru psunatul vitelor, nu se pot ntelege asupra ordinii alimentrii cu
ap sau a altor conditii de trai.@E
4v9r8irea infrac6iunii din motive de ur social nu cuprind n sine ura
dintre fptuitorul 8i victima concret generat de rela6iile lor anterioare 8i la fel
nu presupun o rzbunare pentru o ac6iune concret a unei persoane. %egiuitorul
nume8te ura social, av9nd n vederea c acestea sunt ndreptate mpotriva
societ6ii, sau persoana ca subiect a infrac6iunii concrete a ales obiectul atentrii
anume din aceste motive 8i nu din motive pur personale, ori ura 8i du8mnia
social se pot altura la celelalte motive invocate pentru sv9r8irea faptei.
(ra se va manifesta printr-o atitudine ruvoitoare fa6 de societate, iar fptuitorul
ns8i prin fapta comis manifest sentimentul su de ur fa6 de rela6iile socialeaprate de lege, iar ordinea social nu-+ satisface.
&n cazul urii na6ionale, atitudinea ostil este ndreptat spre reprezentan6ii
altei na6ionalit6i care locuiesc sau se afl temporar n teritoriul dat. 3cesta
sv9r8e8te infrac6iunea de distrugere, vandalism, ca exemplu, ntr-un local
!restaurant, cafenea, magazin" ntre6inute de persoane de alt na6ionalitate, a696
la dezordini n mas 8i distrugerea fizic a reprezentan6ilor altor na6ionalit6i,
exprimate prin inscrip6ii pe garduri 8i pere6i n locurile publice.7vident c recunoa8terea acestei circumstan6e ca agravant nu solu6ioneaz
problema, dar va influen6a ntr-o anumit msur combaterea acestui flagel 8i
men6inerii stabilit6ii sociale. @@
To6i oamenii, cet6enii sunt egali n fa6a legii indiferent de ras,
na6ionalitate, religie, sex, de aceea legiuitorul a considerat manifestarea de ur 8i
du8mnie fa6 de alte persoane din motivele indicate materializate prin
infrac6iuni concrete un element care spore8te pericolul social al fptuitorului.
Periculozitatea fptuitorului se va msura prin starea de team 8i intimidare care
o sufer al6i membri a societ6ii, ct 8i prin tulburrile din societate pe care le-a
provocat fapta sa.
@EV. =u$or.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
48/49
(ra religioas se poate manifesta prin sv9r8irea infrac6iunilor mpotriva
persoanelor care refuz s preia o anumit religie, sau care sunt de alt religie
dec9t fptuitorul sau nu mprt8esc nici o religie. Pe fondul dogmelor religioase,
unele persoane pot fi atrase n diferite secte, mi8cri 8i rituri religioase prin
voin6a sau contrar voin6ei lor.
3stzi sunt cunoscute cazuri de creare a unor mi8cri 8i asocia6ii ilegale cu
orientare rasial sau na6ional, care au ca obiectiv trasat dezln6uirea unei
du8mnii ntre reprezentan6ii diferitor na6ionalit6i 8i religii, care comit acte de
vandalism, distrugeri a bunurilor, loviri 8i vtmri corporale tocmai din
motivele indicate de legiuitor. 3v9nd n vedere pericolul social al unor asemenea
manifestri n societate, considerm c circumstan6a dat poate avea un caracter
univoc 8i re6inut n sarcina fptuitorilor ori de c9te ori va fi stabilit de instan6.
-
8/13/2019 Omorul intentionat
49/49
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/