obiective de `nv\]are

$: Obiective de `nv\]are$
187u

nitate

a7

Unitatea

7

Ghidul tutorelui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Obiective de `nv\]are

Autor: Ivan Mykytyn

Bariere `n înv\]are Obiective de `nv\]are

188u

nitate

a

Activitate

Sarcina 1

Introducere

Sarcina 2

Participan]ii:

· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru elaborarea [i predarea con]inutului inclus în curriculum, utilizând metodologii [i strategii diferite.

· Prezentarea conceptului de obiective de înv\]are ca bariere în calea înv\]\rii.

· Participan]ii vor în]elege [i î[i vor însu[i informa]iile din aceast\ unitate integrându-le în propriul cadru conceptual

Participan]ii:


Introducere

Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor diferite modele care au fost utilizate în analiza metodei pedagogice. Cuprinde patru activit\]i:

Obiective

Planul personal de ac]iune

Participan]ii:

· Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.

· Vor identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

· Vor identifica [i planifica modul de transpunere în practic\, la locul de munc\, a celor înv\]ate.

Gh

idu

l tu

tore

lui



Bariere `n înv\]are7


189u

nitate

a

Lectur\

Gh

idu

l tu

tore

lui





Piaget a argumentat faptul c\ orice copil trece prin etape diferite de dezvoltare, la aproximativ 18 luni, 7 [i 11 ani, c\ indiferent de cât de iste]i sau de capabili ar p\rea, la un moment dat, ei nu au capacitatea de a în]elege lucrurile, într-un anumit fel. Teoriile lui Piaget au avut o mare influen]\ în educa]ie. Totu[i, probele adunate în prezent demonstreaz\ c\ schema propus\ de el este prea rigid\: mul]i copii sunt capabili de opera]ii concrete, înainte de momentul în care credea el c\ acest lucru ar fi posibil [i mul]i oameni nu reu[esc s\ realizeze opera]ii formale niciodat\. În consecin]\, teoria conform c\reia în [coal\, elevii se dezvolt\ în acela[i ritm, mai mult sau mai pu]in, a fost abandonat\ în favoarea concep]iei c\ elevii, evolueaz\ în mod diferen]iat, influen]a]i fiind de factori individuali [i sociali, printre care:

· Experien]a social\ [i cultural\,

· Cuno[tin]ele anterioare [i nivelul abilit\]ilor,

· Ritmul de înv\]are,

· Abilitatea cognitiv\,

· Stilul de înv\]are preferat,

· Motiva]ia, atitudinea [i efortul depus,

· Interesul, puterea sau talentul.

Ca urmare, ideea c\ elevii trebuie s\ evolueze de la [coala primar\ la liceu [i universitate a fost abandonat\ în favoarea ideii de înv\]are permanent\. Aceasta din urm\ accept\ faptul c\, în timp ce unii elevi sunt preg\ti]i s\ sus]in\ un examen la 16 ani, al]ii, din cauze obiective, nu sunt preg\ti]i decât mult mai târziu. Programul românesc “A Doua {ans\” ofer\ un exemplu semnificativ de aplicare a unui astfel de mod de a gândi.

Scopul diferen]ierii obiectivelor de înv\]are este de a ]ine seama în dezvoltarea individual\, de aceast\ diversitate, stabilind obiective adecvate abilit\]ilor actuale sau poten]iale ale elevului, adic\ rezultate ale înv\]\rii care s\ provoace elevul, f\r\ a-l cople[i sau a-i permite performan]e slabe.

Ideea focaliz\rii asupra poten]ialului sau a abilit\]ilor actuale deriv\ din teoria lui V`gotsky despre “zona proximei dezvolt\ri”. Dup\ V`gotsky, ZPD reprezint\ distan]a dintre nivelul de dezvoltare actual, determinat de dep\[irea independent\ a problemelor, [i nivelul poten]ialului, determinat de dep\[irea problemelor, cu asisten]\ din partea adul]ilor sau în colaborare cu al]i colegi.

190u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Nivelul actual de dezvoltare a unui copil indic\ nivelul de dezvoltare mental\ a acestuia. ZPD a unui copil define[te toate acele func]ii care înc\ nu au ajuns la maturitate deplin\, dar care se afl\ în plin proces de maturizare [i dezvoltare. ZPD a unui copil ne permite s\ îi descriem viitorul imediat [i dinamica dezvolt\rii lui pe ansamblu. Hanfmann (1962) sus]ine c\ to]i copiii care dovedesc zone mai largi de dezvoltare proximal\ se vor descurca mai bine la [coal\. (Cole 1978, Hanfmann 1962). Studiile lui V`gotsky au o influen]\ considerabil\ asupra practicilor educa]ionale curente, c\rora le furnizeaz\ o mare parte din baza teoretic\. Ele enun]\ dou\ concepte interrela]ionate [i de egal\ importan]\:

Cultura: Dup\ V`gotsky, ceea ne deosebe[te de alte animale este utilizarea uneltelor [i a simbolurilor. Ca rezultat, noi cre\m culturi întemeiate pe aceast\ utilizare a uneltelor [i a simbolurilor.

Limbajul: Limbajul este posibil datorit\ culturii noastre bazate pe unelte [i simboluri. Înv\]area limbajului (sau a semnelor) este determinat\ de procesele sociale, iar limbajul sau semnele transform\ gândul în posibilitate.

În Rusia, teoriile lui Vigotsky au fost interzise pân\ în 1988, când a ap\rut Perestroika. În prezent, strategiile practice de aplicare a acestora la clas\ sunt predate profesorilor la Universitatea Eureka din Moscova, condus\ de Alexander Adamsky. Versiunea britanic\ a acestor strategii, având titlul “ Cheie spre înv\]are”, se afl\ sub tipar. Strategiile din “Cheie spre înv\]are” au în vedere elevii ciclului primar [i pre[colar, cuprind 12 concepte-cheie care ilustreaz\ metodologia vigotskian\ [i ofer\ unele recomand\ri referitoare la obiectivele de înv\]are accentuate într-o lec]ie vigotskian\.

· Matematica senzorial\: analizarea calit\]ilor vizuale externe, cum ar fi culoarea, forma [i dimensiunea.

· Matematica: concepte [i limbaj matematic [i dimensional.

· Logica: identificarea caracteristicilor obiectelor [i a rela]iilor dintre grupuri / clase.

· Formare: analiza structurilor, planificare, discutare, elaborare [i creare.

· Analiz\: analiza transform\rilor dintr-o stare în alta (cum, de ce, dar în continuare?), examinarea [i în]elegerea rela]iilor cu ceilal]i [i cu mediul înconjur\tor.

· Vizual-spa]ial: în]elegerea h\r]ilor, a simbolurilor [i a rela]iilor spa]iale.

· Jocuri de dezvoltare: dep\[irea problemelor prin medode imaginative [i creative, în]elegerea regulilor, dezvoltarea gândirii simbolice.

· Modelarea creativ\: creativitate [i compozi]ie colectiv\, utilizând diferite forme, culori [i texturi.

· Literatura: în]elegerea [i crearea pove[tilor.

· Jocul de rol: dezvoltarea imagina]iei, creativit\]ii, abilit\]ilor sociale [i a inteligen]ei emo]ionale.

· Muzica [i mi[carea expresiv\: creativitatea non-verbal\ [i abilit\]i de comunicare (mi[care, gest [i expresie).

· Desenul: capacitate de control al reflexelor motrice [i abilit\]i de coordonare pentru desen [i scris, utilizând ritmul [i culoarea pentru a exprima sentimente.

(TES 2004)

191u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





În majoritatea cazurilor, la nivel na]ional, rezultatele [colare sunt stabilite ca parte a curriculumului na]ional. În consecin]\, cadrele didactice nu le modific\ [i, deseori, le urm\resc cu stricte]e, a[a cum sunt acestea stabilite în curriculum. Nu dorim s\ suger\m c\ profesorii nu trebuie s\ respecte obiectivele curriculumului na]ional, ci c\ trebuie s\ le abordeze cu flexibilitate, astfel încât s\ fie siguri c\ obiectivele de înv\]are oferite în acest cadru sunt astfel aplicate încât s\ corespund\ nevoilor elevilor în clas\.

Ideea de flexibilitate în abordarea obiectivelor curriculare nu este nou\ [i, în momentul de fa]\, ea este în curs de elaborare în mai multe ]\ri. În Sco]ia, ghidul, publicat în 2001, cuprinzând recomand\ri privind flexibilitatea în abordarea curriculumlui, subliniaz\ c\:

“Flexibilitatea în abordarea curriculumlui este esen]ial\ dac\ vrem ca profesorii, [colile [i autorit\]ile educa]ionale s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor [i dorin]elor tuturor elevilor… Inten]ia (acestui ghid) este s\ garanteze [colilor [i profesorilor c\ au dreptul s\ fie cât se poate de flexibili, astfel încât s\ le ofere tinerilor posibilitatea de a-[i realiza pe deplin poten]ialul.

192u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Recomand\rile privind con]inutul curricular [i aplicarea acestuia încearc\ s\ asigure nivelul educa]ional al tuturor elevilor, prin stabilirea unui grad de standardizare a activit\]ilor din sistemul educa]ional… Cu toate acestea, în ultima vreme, mul]i dintre cei implica]i în sistemul educa]ional î[i îndreapt\ aten]ia c\tre un model educa]ional bazat pe rezultate imediate. Avantajul focaliz\rii cu prioritate pe rezultat, în loc de activitate, const\ în eliminarea poverii birocratice a încerc\rilor de a ridica standardele prin controlul detaliat al acesteia din urm\. De[i este adev\rat c\ aplicarea corect\ a recomand\rilor cuprinse în “Ghidul [i Proiectul Curricular 5-14 pentru ciclul secundar: recomand\ri în aten]ia [colilor” va asigura o educa]ie de înalt\ calitate, cuprinz\toare [i echilibrat\, nu ar fi rezonabil s\ suger\m c\ ar constitui singurul model care s\ aib\ acest rezultat final.” (SEED 2001)

În domeniul educa]iei, obiectivele SMART sunt o metod\ recunoscut\ de structurare [i de evaluare a obiectivelor de dezvoltare [i, dup\ cum se poate observa mai jos, ele sunt utile pentru stabilirea obiectivelor de înv\]are. (Acronimul este format din prima liter\ a fiec\rui cuvânt-cheie.)

În esen]\, metoda pune la dispozi]ie un test pentru obiective. Dac\ un obiectiv nu respect\ unul dintre criterii, înseamn\ c\ este un obiectiv gre[it formulat, care, probabil, nu va fi realizat.

Obiectivele SMART

Obiectivele trebuie s\ fie:

· Specifice: Descriu ac]iuni, comportamente, rezultate specifice, care pot fi observate?

Elevii trebuie s\ cunoasc\ exact ce li se pretinde. De pild\, este greu s\ [tii ce ai de f\cut dac\ ]i se spune s\ “munce[ti mai asiduu”. Este mai u[or dac\ ]i se spune “Scrie un eseu”.

· M\surabile: Exist\ un sistem demn de încredere care s\ m\soare pa[ii ce duc la realizarea obiectivului?

Pentru elev, este dificil s\ în]eleag\ ce se a[teapt\ cu adev\rat de la el din “Scrie]i un eseu”. În]elege mai u[or [i î[i apreciaz\ mai u[or efortul dac\ obiectivul este “Scrie]i un eseu de dou\ pagini”.

· Realizabile: Obiectivul poate fi realizat cu o cantitate rezonabil\ de efort depus [i de str\duin]\?

Este pu]in probabil ca unui elev s\ i se par\ acceptabil s\ scrie un eseu de dou\ pagini, dac\ mai are înc\ cinci alte eseuri de scris pentru aceea[i dat\-limit\, dar dac\ îl implica]i în stabilirea obiectivelor, îi da]i posibilitatea de a-[i analiza celelalte angajamente [i de a schimba obiectivul împreun\ cu dvs., va fi mult mai dispus s\ accepte provocarea pe care i-o propune]i.

· Relevante: Obiectivul stabilit este accesibil [i corespunde scopurilor organiza]ionale?

Pute]i spune, de exemplu, unui elev rom c\ trebuie s\-[i îmbun\t\]easc\ cu 10% rezultatele matematic\, o ]int\ pe care acesta este capabil s\ o ating\, dar dac\ îi spune]i c\ va înv\]a despre arie, astfel încât s\ fie capabil s\ estimeze recolta, atunci este vorba despre ceva ce poate face [i care va însemna ceva pentru el… v\ va ajuta [i pe dumneavoatr\ s\ v\ atinge]i scopul organiza]ional.

Obiectivele SMART

193u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





· Timp alocat : Se acorda un timp de lucru clar, cu precizarea intervalului de timp?

Este foarte bine s\-i spune]i unui elev c\ are de citit capitolul 7. Dac\ îi ve]i spune c\ trebuie s\-l citeasc\ pân\ vinerea urm\toare, va putea s\-[i evalueze în mod realist timpul pe care îl are la dispozi]ie. De asemenea, el va putea s\-[i fac\ un plan: s\ citeasc\, de pild\, o pagin\ pe zi pân\ vinerea viitoare, în loc s\ lase totul pe ultima clip\, vineri de diminea]\.

În unele cazuri, schema de mai sus poate fi completat\. Se ajunge în acest fel la obiectivele SMARTER, care trebuie s\ mai fie [i:

Orientate spre dezvoltare: Obiectivul trebuie s\ poten]eze capacit\]ile elevului. De exemplu, elevul ar putea fi mult mai motivat s\ scrie un eseu de dou\ pagini, dac\ tema acestuia sau felul în care îl scrie îi vor dezvolta capacit\]ile.

Recompensatoare: Elevul va fi [i mai motivat s\ scrie un eseu, dac\ efortul s\u poate fi r\spl\tit. Recompensa include recunoa[terea eforturilor sale de c\tre profesor [i colegi.

Taxonomia lui Bloom ofer\ o structur\ util\ pentru clasificarea obiectivelor de înv\]are. Bloom a identificat [ase niveluri de competen]\, ierarhizate în func]ie de gradul de dificultate.

Taxonomia lui Bloom reprezint\, pentru cadrele didactice, un mijloc de a ob]ine cuno[tin]e mai multe despre obiective [i de diferen]iere a obiectivelor în func]ie de vârstele [i abilit\]ile diferite ale elevilor.

Taxonomia lui Bloom clasific\ diferitele niveluri în func]ie de verbul din obiectiv. De exemplu: Elevii for enumera… Elevii vor formula etc.

Tabelul de mai jos cuprinde verbele identificate de c\tre Bloom. Dac\ se utilizeaz\ verbe care nu se reg\sesc în tabelul lui Bloom, obiectivele nu vor fi clar formulate: de exemplu, elevii vor [ti…

V\ rug\m s\ ]ine]i cont de faptul c\ verbele alese sunt preluate din limba englez\ [i s-ar putea s\ fie nevoie de o cercetare suplimentar\ pentru a le adapta la alte limbi.

Clasificarea lui Bloom

1 Cuno[tin]e - se va re]ine:

· Observarea [i memorarea informa]iei

· Cunoa[terea datelor, evenimentelor, locurilor

· Cunoa[terea ideilor principale

· St\pânirea subiectului

Verbe – elevul va înregistra, defini, povesti, descrie, identifica, ar\ta, eticheta, reuni, examina, cataloga, cita, numi, cine, când, unde etc.

2 Comprehensiune - se va în]elege:

· În]elegerea informa]iei

· Surprinderea sensului

· Interpretarea cuno[tin]elor într-un nou context

Taxonomia lui Bloom

194u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





· Interpretarea faptelor, compararea, punerea în opozi]ie

· Ordonare, grupare, deducerea cauzelor

· Anticiparea consecin]elor

Verbe – elevul va rezuma, descrie, interpreta, compara, anticipa, asocia, distinge, estima, diferen]ia, discuta, extrapola.

3 Aplicare - se aplic\:

· Utilizarea informa]iei

· Utilizarea metodelor, conceptelor, teoriilor în noi situa]ii

· Rezolvarea problemelor utilizând cuno[tin]ele [i abilit\]ile solicitate

Verbe – elevul va aplica, demonstra, calcula, concluziona, ilustra, rezolva, examina, modifica, asocia, schimba, clasifica, experimenta, descoperi.

4 Analiz\ - de analizat:

· Recunoa[terea unor modele cunoscute

· Organizarea p\r]ilor

· Surprinderea unor sensuri ascunse

· Identificarea p\r]ilor componente

Verbe – elevul va analiza, desp\r]i, ordona, explica, asocia, clasifica, sistematiza, împ\r]i, compara, selecta, explica, induce.

5 Evaluare - se va evalua:

· Evaluarea importan]ei teoriilor, prezent\rilor

· Adoptarea unor decizii fondate pe ra]ionamente

· Verificarea valorii faptelor

· Recunoa[terea subiectivit\]ii

Verbe – elevul va evalua, decide, ordona, grada, testa, m\sura, recomanda, convinge, selecta, judeca, explica, distinge, argumenta, concluziona, compara, rezuma.

6 Sintez\ - se creeaz\:

· Utilizarea vechilor idei pentru a crea idei noi

· Generalizare pornind de la faptele date

· Asocierea cuno[tin]elor provenite din mai multe domenii

· Anticiparea concluziilor, concluzionarea

Verbe – elevul va asocia, integra, modifica, reorganiza, înlocui, planifica, crea, proiecta, inventa, [i dac\?, compune, formula, preg\ti, generaliza, reformula. Va compara [i va face distinc]ie între idei.

Taxonomia lui Bloom a fost pentru prima dat\ publicat\ în 1956. De atunci, s-au f\cut progrese importante în în]elegerea modului în care copilul înva]\. De curând, contribu]ia lui Bloom a fost rev\zut\ de Anderson [i Krathwohl (2001), a c\ror viziune ]ine cont atât de genul de cuno[tin]e care trebuie transmise (dimensiunea cuno[tin]elor din taxonomia lui Bloom), cât [i de descoperirile psihologiei cognitive referitoare la procesele folosite pentru înv\]are. Schema rezultat\ ofer\ o modalitate eficient\ de formulare a unor obiective de înv\]are clare [i cu focalizare precis\.

195u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Bibliografie suplimentar\

Anderson, L.W and Krathwohl (Eds), A Taxonomy for Learning, Teaching, and Assessing: A Revision of Bloom's Taxonomy of Educational Objectives; New York, Longman, 2001.

Bloom B.S. (Ed.) Taxonomy of educational objectives: The classification of educational goals: handbook I, Cognitive domain; New York, Longman, 1956.

Cole M, John-Steiner V, Scriber S, Souberman E. (ed) and Vygotsky, L.S. “Mind in Society: the development of higher psychological processes; Cambridge MA, Harvard University Press, 1978.

Hanfmann E. Vakar G. and Vygotsky L.S., Thought and Language; Cambridge MA, MIT Press, 1962.

196u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Observa]ii referitoare la sarcini





IntroducereSarcina 1 le prezint\ participan]ilor conceptul de bariere în înv\]are provenite din modul în care sunt stabilite obiectivele. Aceast\ tem\ î[i propune s\ le explice participan]ilor c\, dac\, pân\ nu de mult, obiectivele de înv\]are erau concepute ca fiind dependente de vârst\ [i de stadiul de dezvoltare, viziunea actual\ are în centru ideea înv\]\rii permanente [i no]iunile lui V`gotsky, pentru care procesul de înv\]are este o activitate social\ al c\rei scop este nu doar dezvoltarea capacit\]ilor [i aptitudinilor actuale, ci [i a celor poten]iale.

Sarcina 1Sarcina 1 le cere participan]ilor s\ transforme un obiectiv dat, preluat din curriculumul na]ional, într-un obiectiv SMART adaptat unui grup de b\ie]i romi. Scopul urm\rit de aceast\ activitate este con[tientizarea barierelor pe care obiectivele de înv\]are le pot crea, dac\ nu sunt adaptate nevoilor individuale ale elevilor, precum [i s\ ofere participan]ilor ocazia de a câ[tiga experien]\ folosind metoda SMART. De asemenea, participan]ii se confrunt\ cu problema abandonului [colar. Este recomandabil ca tutorii s\ stimuleze o discu]ie de grup despre posibilitatea ca abandonul ridicat s\ se datoreze faptului c\ no]iunile predate sunt prea pu]in relevante pentru elevi, în timp ce stabilirea unor performan]e [colare diferen]iate ar fi putut cre[te relevan]a celor predate pentru grupul ]int\.

Sarcina 2Sarcina 2 cere participan]ilor s\ diferen]ieze obiectivele unei activit\]i pentru a le corela cu abilit\]ile diferite ale elevilor dintr-o clas\. Participan]ii vor primi un exemplu de activitate: investigarea plantelor [i animalelor din zona în care tr\iesc elevii.

Ca exemplu, s-ar putea stabili obiective pentru elevii mai pu]in capabili, care vor lucra la nivelul 1 sau 2: probabil „s\ enumere...” (nivel 1) sau „s\ descrie...ceea ce v\d” (nivel 2); elevii mai capabili ar putea lucra la nivelul 4 (analiz\), la care li se va cere s\ scrie o lucrare mai cuprinz\toare, în care vor recunoa[te diverse categorii de plante [i animale [i vor explica prezen]a lor în respectivul mediu. Activitatea ar putea fi repetat\, cerând participan]ilor s\ stabileasc\ obiective potrivite pentru elevi de vârste diferite.

Sarcin\ suplimentar\Utilizarea pred\rii diferen]iate reprezint\ cheia dep\[irii barierelor în procesului de înv\]are [i predare. Este de aceea indicat ca, în limita timpul disponibil, tutorele s\ propun\ sarcini suplimentare care s\ fie focalizate pe utilizarea tehnicilor [i abilit\]ilor dobândite în acest modul, în vederea evalu\rii [i diversific\rii activit\]ilor [i materialelor utilizate în clas\.

197u

nitate

a

Introducere

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 30 minute

Gh

idu

l tu

tore

lui



1. Prezentare

· Expune]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra elementelor noi în în]elegerea obiectivelor de înv\]are, focalizându-v\ asupra influen]ei crescânde a lui V`gotsky [i utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Unitatea 7: PowerPoint sau Foliile 1-5, Obiective de înv\]are Resurse.

Sugestie de prezentare

· Participan]ii vor prezenta bariere în înv\]are provenite din modul de stabilire a obiectivelor.

· Participan]ii î[i conceptualizeaz\ cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.



30

198u

nitate

a

Sarcina 1

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 60 minute

Gh

idu

l tu

tore

lui



1. Prezentare

· Expune]i participan]ilor o prezentare general\ a obiectivelor SMART, utilizând prezentarea PowerPoint. Alege]i un format standard necompletat, dac\ dori]i s\ lucra]i asupra unui exemplu sau s\ oferi]i propriul exemplu de obiectiv.

2. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse, de 3 sau 4 persoane.

· Prezenta]i fi[a de lucru cu Sarcna 1, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Explica]i activitatea practic\.

· O copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 1, Obiective de înv\]are, pentru fiecare participant (tip\rirea FL 1)

· Unitatea 7: PowerPoint sau Foliile 6-9, Obiective de înv\]are - Resurse.


Participan]ii:

· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru elaborarea [i predarea con]inutului din curriculum, utilizând metodologii [i strategii diferite.

15

3. Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 1.

Bariere `n înv\]are

20

5

7Obiective de `nv\]are

199u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




5

4. Discu]ie

· Nota]i rezultatele la care a ajuns grupul [i discuta]i despre ele focalizându-v\ asupra posibilelor efecte negative asupra performan]elor [colare ale elevilor romi.

5. Concluzii

· Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ concluzii.


15

200u

nitate

a

Sarcina 2

Gh

idu

l tu

tore

lui



Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 60 minute

1. Prezentare

· Expune]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra taxonomiei lui Bloom, utilizând prezentarea PowerPoint [i folii pentru retroproiector.

2. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse, de 3 sau 4 persoane.

· Prezenta]i fi[a de lucru cu Sarcina 2, utilizând prezentarea PowerPoint sau folii pentru retroproiector.

· Explica]i activitatea practic\.

· Câte o copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 2, Obiective de înv\]are, pentru fiecare participant (tip\rirea FL 2)

· Unitatea 7: PowerPoint sau Foliile 10-12, Obiective de înv\]are - Resurse.


Participan]ii:


3. Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 2.


5

20

15


5

4. Discu]ie

· Fiecare grup î[i prezint\ descoperirile [i discut\ în forum deschis asupra argumenta]iei.

5. Concluzii

· Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ concluzii.

201u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





15

202u

nitate

a

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

30

Gh

idu

l tu

tore

lui



Participan]ii:

· Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.

· Identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

· 30 minute

· Fiecare participant are câte o copie dup\ caietul de lucru Obiective de înv\]are - Planul personal de ac]iune.

1. Sarcina practic\

· Participan]ii, în grupuri de tutorat, completeaz\ caietul de lucru Obiective de înv\]are - Planul personal de ac]iune.

· Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.


Planul personal de ac]iune



203u

nitate

a

Unitatea

7

Resurse




Obiectivede `nv\]are

Autor: Ivan Mykytyn


204u

nitate

aR

esu

rse





PP/F 1


Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Vechea viziune

PP/F 2


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Viziunea actual\

205u

nitate

aR

esu

rse





PP/F 3


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Viziunea actual\

PP/F 4


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Viziunea actual\

206u

nitate

aR

esu

rse





PP/F 5


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Viziunea actual\

PP/F 6


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Obiectivele SMART

207u

nitate

aR

esu

rse





PP/F 7


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Specifice

(Specific)

M\surabile

(Measurable)

Realizabile

(Achievable)

Realiste

(Realistic)

Timp alocat

(Time bound)

PP/F 8


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Obiective ini]iale

Obiective SMART

Specifice

M\surabile

Accesibile (realizabile)

Realiste

Timp alocat

208u

nitate

aR

esu

rse





PP/F 9


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


Sarcina 1 – Instruc]iuni


PP/F 10


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Taxonomia lui Bloom

209u

nitate

aR

esu

rse





PP/F 11


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Exemple din taxonomia lui Bloom

PP/F 12


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Exemple din taxonomia lui Bloom

210u

nitate

aR

esu

rse





FL 1


Specifice

(Specific)

M\surabile

(Measurable)

Realizabile

(Achievable)

Realiste

(Realistic)

Descriu o ac]iune, un comportament, un rezultat specific, care poate fi observat?

Elevii trebuie s\ cunoasc\ exact ce li se pretinde. De pild\, este greu s\ [tii ce ai de f\cut dac\ ]i se spune s\ “munce[ti mai asiduu”. Este mai u[or dac\ ]i se spune “Scrie un eseu”.

Exist\ un sistem demn de încredere care s\ m\soare pa[ii ce duc la realizarea obiectivului?

Pentru elev, este dificil s\ în]eleag\ ce se a[teapt\ cu adev\rat de la el din “Scrie]i un eseu”. În]elege mai u[or [i î[i apreciaz\ mai u[or efortul dac\ obiectivul este “Scrie]i un eseu de dou\ pagini”.

Obiectivul poate fi realizat cu o cantitate rezonabil\ de efort depus [i str\duin]\?

Este pu]in probabil ca unui elev s\ i se par\ acceptabil s\ scrie un eseu de dou\ pagini, dac\ mai are înc\ cinci alte eseuri de scris pentru aceea[i dat\-limit\. Dar dac\ îl implica]i în stabilirea obiectivelor, îi ve]i da posibilitatea de a-[i analiza celelalte angajamente [i de a modifica împreun\ cu dvs. obiectivul. Urmarea este c\ va fi mult mai dispus s\ accepte provocarea pe care i-o propune]i.

Este obiectivul stabilit accesibil [i corespunde scopurilor organiza]ionale?

Un obiectiv poate fi transmis unui elev rom spunându-i c\ trebuie s\-[i îmbun\t\-]easc\ cu 10% rezultatele la matematic\ pentru a atinge o ]int\ de care este capabil, dar dac\ îi spune]i c\ va înv\]a despre arie, astfel încât s\ fie capabil s\ estimeze o recolt\, este atunci vorba despre ceva ce poate face [i care înseamn\ ceva pentru el… V\ va ajuta [i pe dumneavoatr\ s\ v\ atinge]i scopurile organiza]ionale.

Timp alocat

(Time bound)

Se acord\ un timp de lucru clar, cu precizarea limitelor intervalului de timp?

Este foarte bine s\-i spune]i unui elev c\ are de citit capitolul 7. Dac\ îi ve]i spune c\ trebuie s\-l citeasc\ pân\ vinerea urm\toare, va putea s\-[i evalueze în mod realist timpul pe care îl are la dispozi]ie. De asemenea, el va putea s\-[i fac\ un plan: s\ citeasc\, de pild\, o pagin\ pe zi pân\ vinerea viitoare, în loc s\ lase totul pe ultima clip\, vineri de diminea]\.

Sarcina 1

(A se distribui participan]ilor câte o copie)

211u

nitate

aR

esu

rse





FL 1

Sarcina 1


Specifice

M\surabile

Accesibile (realizabile)

Realiste

Timp alocat

Lucrând cu grupul dvs.:

· Reformula]i obiectivul de înv\]are de mai jos ca obiectiv SMART pentru un grup-]int\ format din b\ie]i romi de 12 ani. B\ie]ii nu au avut dificult\]i cu activitatea propus\ anterior, îns\ abandonul [colar este ridicat în cazul lor.

· Discuta]i rezultatele ob]inute cu restul grupului [i ajunge]i la un consens. Tutorele dumneavoastr\ va re]ine rezultatele grupului din care a]i f\cut parte pentru activitatea ulterioar\.

“Elevii vor aplica informa]ia dobândit\ dintr-un num\r de surse diferite în vederea unei cercet\ri personale.”

De ce crede]i c\ abandonul [colar este ridicat în cazul acestor b\ie]i?


212u

nitate

aR

esu

rse





Lucrând cu grupul dvs:

· Sunte]i un cadru didactic la o clas\ format\ din elevi cu abilit\]i diferite. Planifica]i lec]ia de biologie, care va include o excursie cu elevii; ei vor investiga plantele [i animalele care tr\iesc în vecin\tatea [colii.

· Utiliza]i taxonomia lui Bloom pentru a formula [ase obiective de înv\]are (câte unul pentru fiecare nivel descris de Bloom), prin care activitatea s\ fie adecvat\ pentru orice elev, indiferent de nivelul abilit\]ilor sale.

1 Cunoa[tere

2 Comprehensiune

3 Aplicare

4 Analiz\

3 Evaluare

3 Sintez\

FL 2

Sarcina 2



213u

nitate

aR

esu

rse





FL 2


1 Cuno[tin]e - se va re]ine:

· Observarea [i memorarea informa]iei

· Cunoa[terea datelor, evenimentelor, locurilor

· Cunoa[terea ideilor principale

· St\pânirea subiectului

Verbe elevul va înregistra, defini, povesti, descrie, identifica, ar\ta, eticheta, reuni, examina, cataloga, cita, numi, cine, când, unde etc.

2 Comprehensiune - se va în]elege:

· În]elegerea informa]iei

· Surprinderea sensului

· Traducerea cuno[tin]elor într-un nou context

· Interpretarea faptelor, compararea, punerea în opozi]ie

· Ordonarea, gruparea, inducerea cauzelor

· Anticiparea consecin]elor

Verbe elevul va rezuma, descrie, interpreta, compara, anticipa, asocia, distinge, estima, diferen]ia, discuta, extrapola.

3 Aplicare - se va aplica:

· Utilizarea informa]iei

· Utilizarea metodelor, conceptelor, teoriilor în noi situa]ii

· Rezolvarea problemelor utilizând cuno[tin]ele [i abilit\]ile solicitate

Verbe elevul va aplica, demonstra, calcula, concluziona, ilustra, rezolva, examina, modifica, asocia, schimba, clasifica, experimenta, descoperi.

Taxonomia lui Bloom

214u

nitate

aR

esu

rse





FL 2


Taxonomia lui Bloom

4 Analiz\ - se va analiza:

· Recunoa[terea unor modele recurente

· Organizarea p\r]ilor

· Surprinderea unor sensuri ascunse

· Identificarea p\r]ilor componente

Verbe elevul va analiza, desp\r]i, ordona, explica, asocia, clasifica, sistematiza, împ\r]i, compara, selecta, explica, induce.

5 Evaluare - se va evalua:

· Evaluarea importan]ei teoriilor, prezent\rilor

· Adoptarea unor decizii bazate pe ra]ionament

· Verificarea valorii faptelor

· Recunoa[terea subiectivit\]ii

Verbe elevul va evalua, decide, ordona, grada, tesata, m\sura, recomanda, convinge, selecta, judeca, explica, distinge, argumenta, concluziona, compara, rezuma.

6 Sintez\ - se creeaz\:

· Utilizarea unor idei vechi pentru a crea idei noi

· Generalizare pornind de la faptele date

· Asocierea cuno[tin]elor provenite din mai multe domenii

· Anticiparea concluziilor, concluzionarea

Verbe elevul va asocia, integra, modifica, reorganiza, înlocui, planifica, crea, proiecta, inventa, [i dac\?, compune, formula, preg\ti, generaliza, reformula. Va compara [i va face distinc]ie între idei.

obiective de `nv\]are

Documents