li NV!!. IT A"R_.,. __ ·--·········· ..

·SO<:IOLOGIE-ROMA.NEAS<: Director D. G U S T I

.ILaul II Nr. 1

Despre fllinfa nafiunii ro ser-viciul social oLiigator al

lanuarle 193J'

CUVANT DE RASPUNS CATRE STUDENTII FACULTATII DE FILOSOFIE SI U- t'u.~ • 2~ TE.R.E DIN BUCURESTI CU PRILEJUL SARBATORIRII A 25 DE ANI DE ACTJ,

VITATE UNIVERSITARA IN ZIUA DE 27 IANUARIE 1937.

Cred ca nu mi-ati lua in nume de rau, ~i poate a~i face un serviciu "ttne­retii Dv., daca a~i scruta cu o analiza intima experienta acestor douazeci ~i cinci de ani ~i a~i stabili iri fata Dv. regulele, care m'au calauzit dealungul lor.

Ceiace hotarl~te soarta unei vietf nu sunt numai puterile intelectuale ale cuiva. Nu este numai pregatirea mai mult sau mai putin mare a cuiva ~i nu sunt nici numai imprejura.rile externe. Ceiace hotare~te soarta unei vieti este altceva : este diabolicul lui Socrate, este credin~a intr'un scop caruia ti-ai inchinat viata. Aceasta credinta este o putere de neinvins.

Este credinta intr'un scop luminos ~i neclintit, pe care il urmare~ti cu in­drasneala. Ea te ajuta sa inlaturi toate piedicile, sa infrunti toate primejdiile, sa tii piept tuturor du~maniilor. A o avea este regula de viall care te paze~te, ~i m'a pazit ~~ pe mine, de numeroase primejdii. Datorita acestei prime regule de viata n'am cazut victima ~i nu m'a prins vraja unui romantism generos lili vaporos, formula simpla, abstracta, care subjuga via~a lili de multe ori o face sa devina sterila. In acelalil timp insa n'am cazut victima nici unui criticism steril nefiind preocupat de ce face altul, ci dand toata atentia la ceace trebuie sa fac eu.

Am urit doua lucruri: diletantismul amabil ~~ erudi~ia pretentioasa, searbada, de pura biblioteca. Exista desigur o raspundere a muncii ~tiintifice. Daca exista tnsa o via~ a cartii, exista nu mai putfn ~~ o ·carte a vietii. $i a ceti in cartea vietii este tot atat de important, ca ~i a cunoa~te viata eartH.

Am elilit din biblioteca dupa ce am trait ~~ eu ceiace numea Taine ,betia deliranta" a bibliotecii !li a cartilor din biblioteca. Am trait lili eu aceast.a betfe, dar am e!lit in larg sa verific ce este adevarul !li aceasta m'a dus la o con­ceptie realist-critica constructiva. Mi-a dat Dumnezeu un bun simt realist, sanatos !li o conceptie idealista sigura. Am practicat idealismul, dar totdeauna isvorit !li legat de insu~irile fire~ti, de nevoile firH. $i am e~it in largul vietif. Dar unde 1 In largul vielii sociale romane~ti.

A~a am ajuns la o alta regula care vrea sa formuleze o datorie social! a omului de liltiinta, acea a intelectualului de a practica cultul ,tiinlei pentru ,tiin~, dar de a cultiva in acela!1 timp ~~ ~tiinta pentru larl. $i atunci iata-ml de atatfa ani de zile impreunl cu iubitif, stimatii ~i aprecialii mei studenti din semi-

:r~ S' IOO

2 SOCIOLOGIE R:OMANEASC)

nar, cate o lunl, o lunl ~i jumatate, intr'un sat din atatea ~i atatea regiuni deosebite ale \lrii, pentru a verifica intai ~tiinta dobandita pe catedra ~i in biblioteca, ~i pentru a aplica apoi aceasta ~tiin\1, a creia o ~tiinta nafionala sociologica romaneasca, pentru a creia ceia ce numim noi sociologia natiunei romdne$ti, $tiinta natiunei ro­mclne$ti. lata un lucru dealtfel foarte greu, pentruca natiunea nu este ceva fragmentar, pe care s'o poata cineva studia in camaruta lui, bunaoara din punct de vedere folkloris­tic, altcineva din punct de vedere istoric, un altul din punct de vedere geografic. Natiunea este ceva viu, ceva unitar, ce trebue inteles ~i priceput ca atat"e, ca unitate, ~i aceasta trebuia facuta in co]aborare. Deaceia am facut apel la colaborare, la cola­borarea studentilor dela toate facultatile ~i mai tarziu dela toate universitatfle, la colahot"area colegilor de universitate ~i a colegilor intelectuali din toate ramurile, pentru ca impreuna, umar la umar, sa putem sa creiem ~tiinta natfunei. Nici o re­formd nu se poate face dect:lt pe baza unei cunoa$teri temeinice.

Adevaratul patriotism nu este patriotismul verbal sau patriotismul legislativ, ci este patriotismul acesta temeinic, cand faci ~tiinta romaneasca ~i pe baza ~tiintei romane~ti propui reforme romane~ti.

Aceasta convingere ne-a impins sa mergem cu multa indrazneala mal departe ~i sl preconizam pentru acest tineret o indatorire grea, pe care sunt insl sigur ca o va duce pana la capat, am avut dovada pana acum, ~i anume obligativitatea cercetdrilor nationale $liintifice romdne$ti.

Prin faptul ca cineva ~i-a luat o licenta sau un doctorat, indiferent la ce facultate, el nu ~i-a terminat indatorirea lui fata de ~tiinta, fata de ~tiinta natfonala ~~ fa\l de universitate, ci el este obligat dupa aceea sa lucreze mai departe, in cadrul unui sistem ~i a unei metode riguroase, in serviciul cunoa~terii tarii.

S'a spus, se spune ~i se va spune ca acestea sunt lucruri cari cer sute de ani. Unii spun chiar ca pentru creiarea unei sociologii a natiunei romane~ti ar fi nevoie de mii de ani. Dar acestea sunt lucruri pe care le spune cine nu-~i da seama de forts. mare, magica a organizarii. Prin calculele pe care le-am facut, le-am pu­blicat, le voiu mai publica ~i asupra carora voiu insista, cu privire la concentrarea imensa, gigantica a tuturor fortelor ~tiintifice ale tarii, din toate domeniile, am con­statal ca noi putem sa avem aceasta mare ~tilnta nationala romaneasca in patru, cinci, sau, daca vreti ~ase ani, dar o vom put~a avea, gata sa punem la dispozitia reformei statului ~i in slujba viitorului neamului, un material de documentare, cu care omul de stat sa poata sa opereze intr'adevar ~i sa poata sa propuna reforme, a~a cum nu s' a putut face pana acum, pentruca nu aveam aceasta ~tiinta natfo­nala romaneasca. Deci, se impune obligativitatea cercetarilor de cunoa~tere a tlrii, de cunoa~tere a neamului.

Dar daca ~tiinta contracteazli obligatii nationale ~tiintifice, ea contractead fn acela~ timp ~i obligatii nationale etice.

~tiinta, ~i o ~tim noi cei care am lucrat pe teren, ~i nu poate s'o ~tie decat eel care a lucrat pe teren, insemneaza solidaritate cu nevoile pe care le constati. &tiin\a insea.mna. sim.QAtie adanca cu. ~• M.VtM, tt\.~v.i. \~9o.~a ~ a \~-a totul pentru a inlatu:ra raul ~i pentru a ajuta, pentru a pune umarul, pentru a contribui la inaltarea ~i inobilarea a ceia ce s'a vazut ~i a ceiace s'a cercetat. Cele mai frumoase ~i mai neuitate momente din viata mea au fost cele, pe care le-am petrecut o luna sau o luna ~i jumatate intr'un sat romanesc. Caci am descoperit acolo o viafa, care este de o noblete, de o insemnatate ~i de o valoare, pe care nu poate s'o pretuiasca decat cine o cunoa~te temeinic.

Noi simteam inclinarea irezistibill sa cunoa~tem bine ~~ exact satul acesta virtual, pe care-1 avem acolo ~i pe care nu-l are alta tarA, nu-l are alt neam, care ramane ins! parasit, neocupandu-se nimeni de el.

SOCIOLOGIB R.OMANEASCA. 3

Atunci am pa!iit iara!ii cu o egala indrazneala la o alta formula, care este un complement, de lamurire, o adaugire la obligativitatea cercetarii natiunei ro­mane$li. Este o alta obligativitate, de natura etica ~i politica-sociala: serviciul social obligator la sate pentru oricine vrea sa profeseze in Jara romaneasca, penfru docfori ina.inte de a practica medlcina, pentrll preoti inainte de a solicita parohie, pentru invatatori ~~ profesori inainte de a obtine catedra, pzntru orice HcenUat, dela orice facultate, pentru toata lumea. Sa~e luni sa binevoiasca sa-~i indepli­neasca aceasta datorie catre tara ~i catre neam orice intelectual din largul tarii romane~ti. Toate aceste regule despre care v'am vorbit, regule calauzitoare ale vietfi · mele, au introd11s in activitatea mea o lumina clara, prin care am vazut limpede tinta pe care mi-o propusesem. Ceiace a facut insa ca drumul acesta de 25 ani sa fie un drum vesel, daca vreti placut, senin ~~ incantator a fost caldura care m'a animat la drum, a fosl o inclinare naturala, iubire~ pentru o activitate curata, desinteresata, intreaga, pentru !itlinta, pentru !itiinta aplicata Ia sate, pentru satean, pentru tara !ii pentru tineretul universitar. Caci ceiace am iubit mai presus de orice in ace~ti 25 de ani a fost tineretul universitar. Lui i-am dat tot ce am avut mai bun ~~ mai scump ~~ care, trebue sa recunosc, mi-a dat ~~ el tot ceiace a avut mal bun ~~ mai scump.

Bucuriile st!ldentimii au fost ~~ bucuriile mele, durerile studentimii au fost 'i durerile mele. De aceia de foarte multa vreme am propus prima incercare de organizare temeinica a tinerimii universitare, propunere care din nenorocire insa n'a avut rasunetul dorit. A fost creiarea Oficblui Universitar dela Bucure~ti. Am fost de curand Ia Paris pentru organizarea pavilionului romanesc Ia expozitfa internationala de acolo. Am fost invitat sa iau parte la incheierea congresului international privitor la liJOmajul intelectual studentesc. A fost o discutie care s'a re­zumat in primul rand la un banchet. Am avut marea cinste sa stau alaturi de Ministrul francez a1 Instructiei. Acolo se vorbea tot timpul de ~omaj ~~ sz propunea ca ceva senzational, sa se faca statistici ~i anchete as:.tpra vietii studente~ti, pentruca aceasta problema a somajului, mai grava in alte parti decat la noi, nu poate sa fie tratata decat pe baza de anchete lili iriformatii statistice. fn 1924, cand am creiat Oficiul Univarsitar, am pus in programul acestuia ca un p~nct esential anchetele astJ,pra v1P.f.U .stfud.onf<¥~.i, k.l:' 'Cdttd d.W tos~ pecan~ am f'a:cut act la Facultate, o asemenea ancheta, ale caret rezultate le gasttt publicate In volumul omagial al Arhivei pentru Stiinta ~i Reforma Sociala. Ceiace se spunea la Paris acum ca este necesar de facut, noi am facut inca de atunci. Am preconizat apoi Serviciul de asistenta studenteasca, care sa procure studentului posibilitati de plasare, de caliJtig, locuinta etc. Am preconizat apoi o librarle, care sa procure studen­tilor cursuri cat mai eftine. Am propus liJi s'a creiat o cooperativa. Am propus o mare ofensiva de asistenta sanitara, pzntruca nu este timpullili locul sa va spun, ce am vazut ln calitatz de decan lili in ce masura este raspandita boala printre studenti. Ei nu-~i dau s~ama: tineretea ii face sa creada ca. inving totul. Cine are tnsa plrul alb, are ~i raspunderea pentru viata. studenteasca din toate punctele de vedere. M'am gandit Ia asistenta medicala, care functioneaza ~i acum, dar pe care vroiam s'o organizez cu totul altfel. M'am gandit in sfaqit Ia orientarea profesionala ~ide studii. Am preco­nizat un £el de bursa a muncH : trebue adica sa lillie studentul inainte de a se inscrie la universitate ce perspective ti ofara fiecare facultate, daca gase!ite sau nu, dupa terminarea studiilor, locuri libere? De ce sa devina ~omer, dece sa faca studli, cu enorme sacrificii pentru a ajunge la o diploma, pe care s'opuna in buzunar, fad s'o poata intrebuinta? La aceasta ne-am gandit tn 1924. Zic: ,ne-am gandit", pentruca n'am fost numai eu, ci a fost s~minarul, care a facut un intreg program de reforma a vietii studenle$ti, concretizat apoi in acest Oficiu Univeraitar.

4 SOCIOLOGIB R.OMANBASCA

pece spun toate acestea ? Ca sa va arat ca, prin metoda noastra de lucru reaPsta, critica ~i constructiva, am cautat ca, din sentimentul de iubire pentru studen~i

Ja I!Plicam ~~ sa crei.!m o institu~ie spre binele eficace al lor.

Student'lor care au lucrat in seminariile mele le datorez stimularea la mai tot ceiace am facut in ~liin~a sociologiei.

Studentilor, care au lucrat in campaniile monografice le datorez in cea mai mare parte ca am inceput sa lucrez la punerea unei pietricele cat de modesta la cla­direa acestui imens edificiu al ~tiin~ii na~iunii romane~ti.

· Studentilor le datorez ca, din imboldul inalt al Celui care-i iube~te ~i-i in-1elege mai mult ca oricine, al Majestatii Sale Regelui, metoda directa monografica, a putut sa capete un compliment prin ac~iunea directa, cultural! la sate.

Datorez deci colaborarii studente~ti intregul meu program ~tiin~ific ~i intregul meu program cultural ~i politic, in sensul superior al cuvantului.

~i daca este a~a, sa-mi ingaduiti sa spun, ca aici nu este o sarbatorire a profesorului Gusti, ci 0 sarbatorire a studentimii romane, care a in~eles timp de 25 ani, ~i la Ia~i ~i aici, a~a cum s'a perindat generatii dupa genera1ii, sa secondeze pe profesor, sa devina colaboratoarea profesorului.

Deaceia, va rog sa-mi dati voie sa va invit acum la sarbatorirea acestui ele­ment atat de scump, fara care activitatea mea n'ar £i dat roade, la sarbatorirea studentimii romane, in special a celei dela facultatea de Litere, atat dela Ia~i cat ~i din _Bucure~ti.

0 astfel de manifesta~ie calda, sincera, curata, ca acea de astazi la care par­ticipa studentii tuturor sectiilor Facultafii, invioreaza sufletul ~i otele~te voin~ pentru o nod activitate ~i mai concentrata ~i mai ingrijita, daca se poate ~~ mai rodnica decat cea de pana acum. Dar, ~i pentru aceasta activitate viitoare, ca ~i pentru cea de 25 de ani de pana acum, primesc cu oarecare melancolie ~i suras urarea care mi se face sa mai dureze inca 25 de ani, caci cine poate cunoa~te secretul zeilor? ramane, cred ca ~i a dvs., nu numai a mea, o singura maxima, o rasturnare a filo­sofiei antice, care spune ca ,omul este masura tuturor lucrurilor".

Cu totH, ~i aceasta imi va calauzi pa~ii ~i ai mei in viitor, ca ~i panl acum, cati imi va mai da Dumnezeu, ~i ai dvs., multi inainte inca, sa spunem : nu ,omul este mbura tuturor lucrurilor", ci .patria este mdsura tuturor lucrurilor".

D. GUSTI