#EU

Roa

d2Si

biu

Întrucât statele membre au uneori abordări opuse, președintele Juncker și membrii colegiului acționează pentru apărarea intereselor europene, aducând laolaltă liderii pentru a ajunge la acorduri cu privire la chestiuni complicate și emoționale.

GESTIONAREA CONFLICTELOR ȘI EVITAREA CRIZELOR

Gestionarea crizei din Grecia legate de zona euro

Președintele Juncker a avut un rol esențial în soluționarea crizei zonei euro, depunând eforturi permanente pentru a evita o ieșire dezastruoasă a Greciei din zona euro și pentru menținerea stabilității economice în Europa.

Președintele Juncker a menținut un contact constant cu prim-ministrul grec, cu alți lideri ai UE și cu Parlamentul European, pentru a se asigura că Comisia oferă întregul sprijin tehnic și politic posibil pentru soluționarea crizei. El și-a exprimat în repetate rânduri convingerea că Grecia nu ar trebui să fie forțată să iasă din zona euro și că ar trebui menținută unitatea monedei unice și respectată demnitatea poporului grec.

După depășirea crizei zonei euro și a situației dramatice din Grecia, poziția președintelui Juncker a fost confirmată. Situația din Grecia este în prezent chiar mai bună decât se preconizase.

În 2016, țara și-a depășit în mod semnificativ obiectivul privind excedentul primar. În prezent, se preconizează că economia elenă va crește cu 2,5 % în 2018 și 2019.

Președintele Juncker, Reuniunea la nivel înalt a zonei euro, 7 iulie 2015

Previziunile economice pentru Grecia – o creștere de 2,5 % în 2018 și 2019

„În calitate de candidat la funcția de Președinte al Comisiei Europene, consider că sarcina mea esențială este aceea de a reclădi punțile în Europa de după criză. De a recâștiga încrederea cetățenilor europeni. De a axa politicile noastre pe abordarea provocărilor-cheie cărora economiile și societățile noastre vor trebui să le facă față.”

Jean-Claude Juncker, la momentul respectiv candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene, 15 iulie 2014

O Uniune unită, bazată pe solidaritate

CĂTRE O UNIUNE MAI UNITĂ, MAI PUTERNICĂ ȘI MAI DEMOCRATICĂ

Mai 2019

CONSOLIDAREA SECURITĂȚII

Criza migrației în Balcanii de Vest

Atunci când relațiile dintre țările vecine din Balcanii de Vest au devenit tensionate în punctul culminant al crizei migrației din 2015, Comisia a convocat o reuniune extraordinară a președinților și a prim-miniștrilor.

Reuniunea a avut loc la sediul Comisiei din clădirea Berlaymont și, în cadrul său, au fost negociate acorduri privind schimbul de informații și partajarea responsabilității pentru a controla în mod eficient multiplele frontiere din regiune și pentru a gestiona în mod uman sosirea solicitanților de azil vulnerabili.

Comisia își îndeplinește în continuare rolul de coordonare prin organizarea de videoconferințe periodice la nivel politic între Comisie și punctele de contact naționale din cadrul cabinetelor și al serviciilor operaționale din subordinea liderilor naționali.

Angela Merkel, Jean-Claude Juncker și António Guterres, 25 octombrie 2015

Cazul Almaraz

În 2017, Portugalia și Spania au avut divergențe în ceea ce privește construirea controversată a unui depozit de deșeuri nucleare în apropierea frontierei dintre cele două țări, la Almaraz. Președintele Juncker a organizat o întâlnire între prim-miniștrii celor două țări pentru a ajunge la o soluționare pe cale amiabilă.

António Costa, prim-ministrul Portugaliei, Jean-Claude Juncker și Mariano Rajoy Brey, prim-ministrul spaniol (de la stânga la dreapta), 29 aprilie 2017

Fondul de solidaritate al UE

În cazul în care un stat membru este afectat de un dezastru natural, UE oferă ajutor în primul rând prin intermediul instrumentelor sale de intervenție în caz de urgență și apoi prin acordarea de ajutor financiar pentru reconstrucție pe termen lung.

Fondul de solidaritate al UE poate fi utilizat pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și pentru a acoperi o parte din costurile serviciilor de urgență, ale cazării temporare, ale operațiunilor de curățare și ale protecției patrimoniului cultural, în vederea reducerii sarcinii financiare suportate de autoritățile naționale.

De la începutul mandatului Comisiei Juncker, a fost plătită suma de 2 miliarde EUR din Fondul de solidaritate al UE țărilor și regiunilor afectate de dezastre.

În urma cutremurelor tragice care au avut loc în centrul Italiei în 2016 și 2017, Comisia a mobilizat o sumă record de 1,2 miliarde EUR din Fondul de solidaritate al UE.

RescEU - un sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

De la inundații și furtuni până la incendii forestiere și cutremure, în ultimii ani s-au înregistrat în Europa dezastre naturale cu consecințe tragice care au condus la decesul a aproape 100 de persoane. Din cauza deteriorării locuințelor și infrastructurilor, costurile economice ale dezastrelor naturale sunt enorme: în 2016, acestea au atins aproape 10 miliarde EUR. Între 2016 și 2018, mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 78 de ori.

Pentru a proteja mai bine cetățenii împotriva dezastrelor și a consolida atât capacitatea de reacție, cât și pregătirea, în martie 2019, UE a instituit sistemul rescEU. rescEU îmbunătățește mecanismul de protecție civilă al UE, instituind o nouă rezervă europeană de capacități, care include inițial avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor. De asemenea, RescEU urmărește să răspundă în viitor altor situații de urgență, cum ar fi urgențele medicale, chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Aceste resurse ale UE vor completa resursele naționale și vor fi gestionate de Comisie pentru a sprijini țările afectate de astfel de dezastre.

Între 2016 și 2018, mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 78 de ori.

×78

Exercițiul de protecție civilă „EUrban Water Aid Project”, Ungaria, 5 aprilie 2017

© T

hink

stoc

k

O Europă care protejează – controale sistematice la frontierele Schengen

În aprilie 2017, UE a introdus noi măsuri pentru efectuarea unor controale sistematice la frontierele Schengen, în scopul asigurării securității și al gestionării migrației.

Aceste norme stabilite de comun acord au făcut parte din răspunsul legislativ la atacurile de la Paris și asigură faptul că nimeni nu poate intra sau ieși din spațiul Schengen fără a fi verificat în bazele de date de securitate.

Imediat după intrarea în vigoare a noilor norme, au apărut tensiuni la frontiera sloveno-croată. Președintele Juncker a intervenit pentru a acționa

ca mediator între părțile implicate. În marja Consiliului European, domnul Juncker a discutat cu prim-miniștrii Sloveniei și Croației, Miro Cerar și Andrej Plenković; aceștia au fost de acord că actele legislative ale UE menite să consolideze controalele la frontierele Schengen și securitatea UE trebuie aplicate și puse în practică.

Cu sprijinul Comisiei, au fost propuse măsuri tehnice și a fost instituit un sistem pentru verificări specifice în anumite situații.

Aceste măsuri au contribuit la:

Gestionarea retragerii Danemarcei din Europol

În urma referendumului din Danemarca privind participarea ca membru al Europol din decembrie 2015, președintele Juncker a colaborat îndeaproape cu președintele Tusk și cu prim-ministrul danez, Lars Løkke Rasmussen, pentru a conveni asupra unor modalități operaționale de reducere la minimum a impactului negativ al retragerii Danemarcei din Europol.

După referendum, Danemarca nu mai avea acces la registrele de date ale Europol și nu mai putea participa la activitatea operațională și la bazele de date ale Europol.

Acordul la care s-a ajuns în aprilie 2017 a fost în avantajul reciproc al Danemarcei și al restului UE în ceea ce privește combaterea criminalității transfrontaliere grave și a criminalității organizate, precum și a terorismului internațional.

Președintele Juncker a condus eforturile de a conveni un acord personalizat care să permită cooperarea, inclusiv schimbul de date operaționale, trimiterea de ofițeri de legătură și alinierea deplină la normele europene privind protecția datelor.

În prezent, Danemarca are un statut unic care permite legături mult mai strânse cu Europol, fără a avea calitatea de membru al acestei agenții.

Sprijin de urgență pentru gestionarea frontierelor

În septembrie 2016, președintele Juncker a anunțat tratarea accelerată de către Comisia Europeană a unor cereri din partea autorităților bulgare și a decis să acorde o finanțare de urgență în valoare de 108 milioane EUR pentru a consolida gestionarea fluxurilor de migrație.

Finanțarea a fost utilizată pentru a spori capacitățile de primire și capacitățile serviciului de azil, precum și pentru a consolida supravegherea frontierelor și activitățile de control la frontieră.

Intervenția rapidă a Comisiei a demonstrat angajamentul nostru de a trata frontiera externă a unui stat membru ca frontiera externă a tuturor statelor membre.

Finanțarea acordată Bulgariei din momentul anunțului respectiv se ridică în prezent la peste 150 de milioane EUR.

Finanțare de urgență

în valoare de 150

de milioane EUR pentru a consolida gestionarea fluxurilor de migrație în Bulgaria

Donald Tusk, Lars Løkke Rasmussen, Jean-Claude Juncker, 3 decembrie 2015

atenuarea tensiunilor

facilitarea unei gestionări mai bune a frontierelor

diminuarea timpului de așteptare pentru călători

Interconectorul baltic

Conducta de gaz „Interconectorul baltic” este un alt exemplu al reușitei Comisiei Juncker de a reuni națiunile noastre în jurul unor inițiative economice, strategice și orientate către cetățeni.

O primă conductă de gaze cu flux bidirecțional este în curs de construcție între Finlanda și Estonia datorită unor granturi în valoare de peste 190 de milioane EUR din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, care vor acoperi 75 % din costurile proiectului. Acest proiect va pune capăt izolării pieței finlandeze de gaze și va spori securitatea aprovizionării cu gaze în întreaga regiune din estul Mării Baltice.

Aceasta este doar o parte a investițiilor strategice care beneficiază de sprijin în regiune; investițiile includ și interconectorul de gaze Polonia-Lituania (GIPL) și proiectul Karksi – interconectorul Estonia-Letonia – pentru care Comisia a alocat un grant în valoare de 18,6 milioane EUR.

Alte proiecte includ consolidarea rețelei de transport dintre Lituania și Letonia, interconectorul dintre Polonia și Danemarca (BalticPipe) și extinderea terminalului de GNL de la Świnoujście, Polonia. Aceste proiecte sunt esențiale pentru crearea unei piețe funcționale a gazelor naturale în regiunea Mării Baltice.

Granturile UE în valoare de 190 milioane EUR acoperă 75 % din costurile proiectului

CONECTAREA EUROPENILOR

Corpul european de solidaritate

Anunțat de președintele Juncker în septembrie 2016, Corpul european de solidaritate oferă persoanelor cu vârsta între 18 și 30 de ani posibilitatea de a face voluntariat sau de a desfășura activități remunerate pentru a ajuta comunitatea și societatea în ansamblu, dobândind, în același timp, experiență de viață și competențe profesionale inestimabile.

Participanții au posibilitatea de a dobândi experiență în ceea ce privește abordarea situațiilor dificile – de la reconstrucția comunităților în urma dezastrelor naturale, la abordarea unor probleme cum ar fi excluziunea socială sau contribuția la primirea și integrarea refugiaților și a migranților.

De la lansarea acestuia, în decembrie 2016...

s-au înscris

124 000 de tineri europeni

au fost deja organizate

14 250 de stagii

Print ISBN 978-92-76-07551-6 doi:10.2775/325465 NA-01-19-411-RO-CPDF ISBN 978-92-76-07541-7 doi:10.2775/927448 NA-01-19-411-RO-N