7/28/2019 O Introducere in Teoria Disonantei Cognitive Si o Privire de Ansamblu a Perspectivelor Curente Ale Teoriei

1/5

O introducere in teoria disonantei cognitive si o privire de ansamblu a

perspectivelor curente ale teoriei

Cu putin mai mult de 40 de ani in urma,Leon Festinger a publicat A Theory Of

Cognitive Dissonance(1957).Teoria lui Festinger despre disonanta cognitiva a fost

una dintre cele mai influente teorii din psihologia sociala.A generat sute si sute de

studii,din care s-au invatat multe despre determinantii atitudinilor si

credintelor,internalizarea valorilor,consecintele deciziilor,efectele neintelegerilor

dintre persoane si alte procese psihologice importante.

Cum a prezentat Festinger in 1957,teoria disonantei a inceput prin postularea ca

perechi de cognitie pot fi relevante sau irelevante unele fata de altele.Daca doua

cognitii sunt relevante una fata de alta ,sunt fie consonante sau disonante.Doua

cognitii sunt consonante daca una deriva din cealalta,si sunt disonante in cazul

opus.Existenta disonantei,fiind incomfortabila psihologic,motiveaza persoana sa

reduca disonanta si duce la evitarea informatiilor care pot cauza cresterea

disonantei.Cu cat este mai mare magnitudinea disonantei cu atat este presiunea

de a reduce disonanta mai mare.Magnitudinea disonantei este egala cu numarul

de cognitii disonante impartit la numarul de cognitii consonante si adunat cu

numarul de cognitii disonante.Aceasta se numeste rata disonantei.

Disonanta poate fi redusa prin indepartarea cognitiilor disonante,adaugarea unor

noi cognitii disonante,reducerea importantei cognitiilor diosnante,sau prin

cresterea importantei cognitiilor consonante.Probabilitatea ca o cognitie specifica

sa se schimbe pentru a reduce disonanta este determinata de rezistenta la

schimbare a cognitiei.

Un exemplu folosit de Festinger(1957) poate asista la elucidarea teoriei.Un

fumator obisnuit care afla ca fumatul face rau la sanatate va experimenta

disonanta,deoarece stiind ca fumatul face rau este disonant cu cognitia de a

continua sa fumeze.Poate reduce disonanta prin schimbarea

7/28/2019 O Introducere in Teoria Disonantei Cognitive Si o Privire de Ansamblu a Perspectivelor Curente Ale Teoriei

2/5

comportamentului,adica ar putea renunta la fumat,fapt care ar fi consonant cu cu

cognitia ca fumatul face rau.Sau alternativ fumatorul poate reduce disonanta prin

schimbarea cognitiei despre efectele fumatului asupra sanatatii si sa creada ca

fumatul nu face rau sanatatii.Ar putea cauta efecte pozitive ale fumatului si sa

creada ca fumatul reduce tensiunea si il impiedica din a lua in greutate.Sau poate

considera ca riscul fumatului pentru sanatate este neglijabil in comparatie cu

pericolul accidentelor de circulatie.In plus poate lua in considerare placerea pe

care o are de la fumat,ca pe o parte importanta din viata lui.

De cand a fost prezentata de Festinger in urma cu 40 de ani,teoria disonantei

cognitive a continuat sa genereze cercetari,revizuiri si controverse.

Paradigme de cercetare in cercetarea disonantei

Paradigma alegerii libere

Odata ce o decizie a fost luata,disonanta este posibil sa apara.Dupa ce o persoana

face o alegere,atat aspectele negative ale alegerii cat si cele pozitive sunt

disonante cu decizia.Pe de alta parte,atat aspectele pozitive ale alegerii cat si cele

negative ale alegerii respinse sunt consonante cu decizia.

J.W. Brehm(1956) a condus primul experiment folosind paradigma alegerii libere

pentru a testa predictiile derivate din teoria disonantei.In experimentul sau,care a

fost prezentat ca o cercetare de piata,a pus niste femei sa evalueze cat de

dezirabile gasesc 8 produse diferite si le-a pus dupa aceea sa aleaga intre 2

produse cu o dezirabilitate apropiata sau intre 2 produse care nu erau apropiate

ca deziralibitate.Dupa ce au ales care din cele 2 produse le vor pastra,femeile au

evaluat din nou deziralibiatea produselor.Rezulatele au indicat ca femeile care au

luat o decizie dificila si-au schimbat evaluarile facute produselor ca fiind mai

pozitive asupra produsului ales si mai negative asupra celuilalt.

7/28/2019 O Introducere in Teoria Disonantei Cognitive Si o Privire de Ansamblu a Perspectivelor Curente Ale Teoriei

3/5

Paradigma credintelor neconforme

Disonanta apare cand oamenii sunt expusi la informatii neconsecvente cu

credintele lor.Daca disonanta nu este redusa de schimbare credintei

cuiva,disonanta poate duce la o perceptie, si o interpretare ,gresita ainformatiei,respingerea sau negarea informatiilor.

Paradigma justificarii efortului

Disonanta apare cand o persoana se angajeaza intr-o activitate neplacuta pentru

a obtine un rezultat dorit.Din cognitia ca activitatea este neplacuta,se presupune

ca persoana nu s-ar angaja in aceasta;cognitia ca activiattea este neplacuta este

disonanta cu implicarea in activitate.Disonanta ar trebui sa fie mai mare,cu cat

mai mare este efortul neplacut necesar obtinerii rezultatului.

Paradigma respectarii induse

Disonanta apare cand o persoana face sau spune ceva care este contrar unei

credinte anterioare.Din cognitia credintei anterioare,s-ar presupune ca o

persoana nu s-ar angaja intr-un asemenea comportament.Pe de alta

parte,inducerea implicarii in asemenea comportamente,promite o recompensa

sau unele pedepse,care duc la cognitii consonante cu comportamentul.

Alte alternative ale fenomenului de disonanta

Teoria auto-perceptiei

Teoria auto-perceptiei(Bem,1967,1972) a sustinut faptul ca efectele disonantei nu

au fost rezultatul motivatiei de a reduce discomfortul psihologic produs de

disonanta cognitiva ci s-au datorat unui proces non-motivational in carepersoanele de-abia sau interferat cu atitudinile din comportamentul lor si

circumstantele in care comportamentul a avut loc.

7/28/2019 O Introducere in Teoria Disonantei Cognitive Si o Privire de Ansamblu a Perspectivelor Curente Ale Teoriei

4/5

Teoria managementului impresiei

O alta alternativa teoretica care a fost oferita pentru efectele obtinute in

experimentele de disonanta este teorie managementului impresiei.Conform

acestei interpretari,atitudinile para sa se schimbe deoarece persoanele incearcasa controleze impresiile pe care altii le au despre ei.Incearca sa creeze o impresie

favorabila sau sa evite o impresie nefavorabila prin atitudini care sunt consistente

cu comportamentul lor.

Revizii ale teoriei disonantei

Auto-coerenta

Una dintre primele revizii propuse a fost interpretatrea auto-coerenta adisonantei.Este bazata pe ideea ca situatiile care evoca disonanta fac asta

deoarece creeaza inconsistenta intre auto-concept si comportament.Deoarece

majoritatea persoanelor au un auto-concept pozitiv,aceste persoane sunt

probabil sa simta disonanata cand se comporta intr-un fel pe care ei il percep ca

incompetent,imoral sau irational.

Noua viziune

O alta revizie a propus ca efectele observate in studiile disonantei sunt rezultatulsimtirii responsabile pentru producerea consecintelor aversive.Aceasta revizie,des

mentionata ca versiunea new look a disonantei,sustine ca schimbarea atitudinii

observata in experimentul lui Festinger si Carlsmith a rezultat din dorinta de a

evita simtirea responsabila pentru pruducerea consecintelor aversive care au

ranit ceilalti participanti prin ai face sa creada ca o sarcina plictisitoare a fost

distractiva.

Auto-afirmarea

Teoria auto-afirmarii sustine ca efectele disonantei nu sunt rezultatul cognitiei

incosistente,auto-inconsistentei sau a simtirii responsabil pentru producerea

consecintelor aversive,ci a comportarii intr-o maniera care ameninta simtul moral

si integritatea.

7/28/2019 O Introducere in Teoria Disonantei Cognitive Si o Privire de Ansamblu a Perspectivelor Curente Ale Teoriei

5/5