o bservatorul urban bucuresti · 2014-02-14 · raport activitate 2008-mai 2012 o bservatorul urban...

Raport activitate2008-mai 2012

O bservatorul Urban Bucurestinr. 11 / 2012Informatii pentru un oras mai bun. Buletin editat de Uniunea Arhitectilor din România

O bservatorul Urban Bucurestinr. 11 / 2012Informatii pentru un oras mai bun. Buletin editat de Uniunea Arhitectilor din România

2oub - RAPORT ACTIVITATE 2008-mai 2012

Despre noi

Nicolae Munteanu, arhitect, membru în Senat UAR, Iași: “Observatorul Urban de București poate fi considerat o noutate absolută în peisajul publicațiilor de gen din țară. Conținutul OUb este cel mai adaptat conținut problemelor destinate orașelor, locuințelor, spațiului public, spațiilor verzi, patrimoniului construit. Prin această publicație OUb se detașează cert prin modul de abordare al tematicilor care ne frământă zilnic. Modul cum au fost prezentate și dezbătute problemele urbanistice ale Bucureștiului îl situează în primele rânduri, alături de alte ONG-uri - Salvați Bucureștiul, Pro.Do.Mo și Ecocivica - cu care a făcut front comun împotriva rapacității imobiliarilor și a distrugătorilor de oraș. OUb este emblematic putând fi luat drept exemplu de abordare și colaborare și de alte orașe din țară. Fiecare oraș ar trebui să aibă un Observator deoarece este postindardul de protejare a patrimoniului construit. Felicit echipa OUb“.

Dan Marin, arhitect, profesor UAUIM: “Înfiinţarea Observatorului Urban al UAR a răspuns necesităţii, din ce în ce mai acut resimţită după 2005, de a furniza informaţii calificate într-un domeniu foarte specializat prin natura lui dar, în acelaşi timp, şi de larg interes prin implicaţiile sale publice. Un domeniu pe care administrativul şi politicul nu au ezitat să-l anexeze intereselor lor şi care, în mod frecvent, a fost şi continuă să fie distorsionat prezentat de către ziarişti incompetenţi sau, mai grav, lipsiţi de onestitate. Monitorizând sistematic, alături de alte organizaţii ale societăţii civile, activitatea din domeniul administraţiei, şi în particular din cel al ahitecturii şi urbanismului, Observatorul Urban a demonstrat că transparenta nu este doar un principiu teoretic, ci şi o realitate perfect posibilă. Prin structuri de acest tip, administraţia trebuie “ajutată” – adică obligată, folosind cadrul legislativ existent – să înţeleagă că este pusă în serviciul cetăţenilor, nu al clientelei de partid sau al intereselor de tot felul, că informaţiile referitoare la activitatea şi deciziile ei trebuie să fie clare şi rapid accesibile tuturor”.

Gabriel Davidenco, arhitect, membru în senatul UAR, Alexandria:

“Observatorul Urban și-a dovedit necesitatea. Este la fel de important ca și revista Arhitectura. Este un mijloc de informare rapid și eficient. Susțin existența acestei publicații și acordarea de finanțare cu prioritate. Deși s-a spus că Observatorul intră în conflict, ca tematică, cu revista Arhitectură, eu cred că cele două publicații se completează”.

Şerban Sturdza, arhitect, vicepreședinte OAR:“Cred că ceea ce faceţi este important. Buletinul se dezvoltă pe subiecte punctuale. Analiza ulterioară a acestora poate da, prin generalizare, anumite explicaţii mai profunde. Cu toate că în România apar mai multe reviste care tratează arhitectura şi urbanismul ca în alte ţări, foarte puţine vorbesc despre unele subiecte care într-adevăr ne privesc, se pot găsi sunt mai mult nişte informaţii care vin din străinătate. Ele sunt uimitoare pentru consumatorul de arhitectură român, care se uită cu un oarecare dispreţ la ce se întâmpla în ţară. Eu cred că Observatorul Urban este o publicaţie necesară”.

Vera Marin, arhitect, preşedinte Asociația pentru Tranziție Urbană:

“Deși începutul a fost mai dificil, acum mă uit cu bucurie și văd că Observatorul Urban și-a găsit calea. Căutam ceva pe internet, despre zonele protejate, și am găsit site-ul OUb, iar informațiile s-au dovedit a fi de foarte bună calitate și folositoare. Ce îmi place cel mai mult este că reușiți să nu faceți rabat de la calitatea informației deși explicați pe înțelesul majorității. Mai sunt lucruri de îmbunătăţit la acest proiect, dar sunt sigură că veți găsi soluții.”

Nicușor Dan, preşedinte Asociația Salvaţi Bucureştiul:“Activitatea OUb este importantă prin mai multe direcții. Pe de o parte prin participarea reprezentanților Observatorului la comisiile de specialitate şi furnizarea de informaţii de acolo. Pe de altă parte prin sintezele pe care le face asupra evoluției orașului și prin opiniile pertinente pe care le exprimă referitor la problemele metropolei. Revista OUb este de referință printre profesioniști. Ar trebui să fie de referință și printre cei care decid soarta orașului. Foarte importante sunt concursurile de proiecte culturale pe care Observatorul le deschide pentru ONG-uri. Duc la proiecte şi acţiuni concrete, la dezvoltarea în bine a orașului. Singurul lucru care lipseşte, nu neapărat din vina OUb, este publicul relativ mic pe care îl are”.

Roxana Wring, preşedinte Asociația Pro.Do.Mo: “Observatorul Urban este o sursă importantă de informare asupra proiectelor urbanistice din Bucureşti. Prin prezența constantă la comisiile tehnice, OUb ne furnizează informaţii care ne ajuta să monitorizăm procesul decizional și să reacționăm la timp în anumite situații. OUb ne-a ajutat cu informaţii tehnice pentru formularea unor puncte de vedere în procese menite să apere patrimoniul construit “.

3 oub - RAPORT ACTIVITATE 2008- mai 2012

Observatorul Urban : Intervenții perfectibile

“Observatorul Urban - intervenţii perfectibile” este primul proiect redactat oficial de dl. arh. Peter Derer, în martie 2007, pentru structura actuala OUb-UAR. Îl prezentăm mai jos, conţinutul fiind cât se poate de actual şi posibil rezumat al ulterioarelor detalieri ale acestui proiect:

Descrierea proiectuluiObservatorul Urban (OU), intervenţii perfectibileRezumat: constituirea unei structuri de monitorizare profesională a intervenţiilor din capitală, expunerea periodică a intervenţiilor, aprecierea şi publicarea rezultatelor;Scopuri: cunoaşterea practicii perfectibile (paralel cu cea apreciată la manifestările profesionale), comunicarea constatărilor, implicarea celor interesaţi;Descrierea proiectului general: în multe oraşe de pe continent a devenit o practică curentă constituirea de OU care să urmărească şi să cerceteze felul în care se construieşte şi se amenajează îndeosebi în spaţiile publice. Observatoarele pot fi independente ori pot fi ataşate unei organizaţii, în cazul de față UAR. Colaboratori ai OU pot fi profesionişti precum şi cetăţeni interesaţi de starea oraşului lor. Activitatea OU constă în culegerea de informaţii, documentarea lor, analiza lor complexă, publicarea constatărilor prin comunicate, expoziţii, emisiuni radio şi TV. Drept urmare, un observator urban implică cercetarea pe teren, culegerea documentelor, analiza lor de către profesionişti, organizarea de expoziţii, conferinţe de presă. Pot fi implicaţi arhitecţi, urbanişti, artişti plastici, istorici, studenţi de diferite profile, organizaţii obşteşti, locuitori ai oraşului.

Obiective ale proiectuluiObiective imediate: cunoaşterea mai detaliată a situaţiei intervenţiilor în capitală, aprecierea mai exactă a calităţii intervenţiilor, cercetarea impactului intervenţiilor asupra peisajului urban, popularizarea exemplelor reuşite de intervenţie urbană.Obiective ulterioare: schiţarea unui posibil demers pentru ameliorarea intervenţiilor, creşterea calităţii spaţiului construit şi amenajat, stimularea dialogului dintre actorii implicaţi, impunerea unui nou tip de instituţie civică în urbanism.

Parteneri, beneficiari, promovareParteneri: organizaţiile de arhitecţi, organizaţiile studenţilor arhitecţi şi urbanişti, alte organizaţii profesionale, specialiştiBeneficiari: publicul-țintă vor fi locuitorii Capitalei interesaţi de calitatea peisajului urban. Beneficiarul

intemediar îl pot constitui organizaţiile civice care doresc să determine administraţia publică să-şi facă datoria în ceea ce priveşte calitatea spaţiului public şi semipublic. Beneficiarul final ar trebui să fie administraţia publică din domeniul tehnic.

Caracteristicile proiectuluiTipul de proiect; ansamblu de proiecte: activitatea permanentă a OU dublată de expoziţii perioadiceCaracterul inovator: este probabil că prezentul observator să fie unul dintre primele din ţară. Depinde de reuşita proiectului ca instituţii asemănătoare să apară şi în alte localităţi. Inedită este şi aria de interes a OU: înregistrarea intervenţiilor urbane perfectibile. Poate fi interesant şi modul de lucru prin apelul la formula “chirurgiei estetice urbane”Deschidere: în principiu colaborarea la OU este deschisă tuturor celor interesați de calitatea peisajului urban. Implicarea unui număr mare de actori presupune progrese in transparența deciziilor din sectorul arhitecturii şi urbanismului. Ideea finală este de a îndruma sectorul pe calea investiţiilor “durabile”, acceptate de cât mai mulţi pe o perioadă cât mai mare. În spiritul menţionat, colectivul este deschis să participe la alte proiecte apropiate.”

Echipa OUb:2007 arh. Gabriel Pascariu, responsabil proiect Istoric Valentin Sălăgeanu, responsabil adjunct Cosmin Dragomir, design Arh. Radu Simion, Diana Giuglan, colaboratori

2008 Consiliu de conducere + Unitate de implementare Arh. Peter Derer arh. Diana Culescu Arh. Vera Marin peisagist Sorina Rusu Arh. Gabriel Pascariu jurnalist Catiuşa Ivanov

2009 Consiliu de conducere + Unitate de implementare Arh. Peter Derer jurnalist Catiuşa Ivanov Arh. Vera Marin arh. Florin Bălteanu Arh. Cristina Ţurlea arh. Octavia Stepan geograf Iurea Daniela

2010 Coordonator - dr. arh. Peter Derer;Unitate de implementare: Jurnalist Catiuşa Ivanov: editor, redactor, asistare comisii, revista presei; Arh. Florin Adrian Bălteanu: documentarist, redactor, sesizări, asistare comisii, relaţia cu alte ong-uri; Arh. Ina Elena Stoian: website, grafică, redactor, relaţia cu beneficiari proiecte culturale.


Buletinul OUb este unul dintre instrumentele cu care informăm publicul despre cum se construieşte în oraş, cum se amenajează spaţiul urban, cum se iau decizii la nivel administrativ - local şi central. Fiecare număr a încercat marcarea unor evenimente importante din Bucureşti, dar şi din ţară, pentru a informa despre situaţia naţională, dar şi pentru a susţine posibila apariţie a altor observatoare.

În ultimii 4 ani au fost publicate 11 numere, format A4 color, cu 12-20 de pagini. Grafica şi conţinutul publicaţiei s-au modificat în perioada 2008-2010, devenind consecventă din 2010, când s-a închegat echipa OUb, echipa care a rămas neschimbată până în prezent. Buletinul este înregistrat la Biblioteca Națională a României cu ISSN 2066-866X.

Tiraj: ediţie printată - aprox. 500 de exemplare pe ediţie, dar cu distribuţie gratuită on-line pe www.observatorulurban.ro/Buletin-informativ.html. În text s-a marcat cu * numărul de accesări până la 25 martie 2012.

Ediţia tipărită a fost distribuită către membrii UAR (prin secretariat), bucureşteni (prin intermediul librăriei Cărtureşti), diverselor biblioteci (Biblioteca Naţională, Biblioteca Academiei, Biblioteca Central Universitară, Biblioteca UAUIM şi Biblioteca Universității Spiru Haret, Biblioteca Muzeului Municipiului Bucureşti, RUR, INP, etc), organizaţii profesionale (OAR, RUR), ong-uri (la diverse evenimente), instituţii de învăţământ (UAUIM - Dep. ITCP), primării, ministere (în număr redus).

Primul buletin a apărut în 2008. În introducere, s-a publicat un fragment din articolul, “Spiritul arhitecturii Bucureştilor, 1934”, Octav Doicescu, apoi, s-a publicat o scurtă descriere a Observatorului Urban şi a obiectivelor acestei structuri. În următoarele 11 pagini a fost transcrisă minuta mesei rotunde “Observatorul Urban şi spaţiul public” din 5 decembrie 2007, unde s-au dezbătut problemele spaţiilor publice din oraş. În încheiere au fost prezentate fragmente din Carta de la Leipzig pentru “Oraşe Europene durabile”.

Acest buletin are un format paginat pe lat, alb-negru. Textul este pus pe o coloană, font Times New Roman - 12, cu

imagini mari. La finalul anului 2011, s-a decis reluarea unor direcţii grafice date de acesta, cea mai importantă fiind imaginea logo-ului în formă de lupă, sugerând amplificarea şi transmiterea unor informaţii nu foarte accesibile publicului larg.

După circa un an de pauză, reapare buletinul informativ. Nouă echipă a OUb regândeşte forma şi conţinutul editorial. S-a mers din aproape în aproape, grafica buletinului fiind schimbată de trei ori, în patru numere, dintre care un număr pilot realizat doar în varianta on-line.

Numărul pilot nu are o temă, nici o structură clară. Apar articole despre evenimentele din perioada respectivă: modificarea Legii urbanismului, proiectul urbanistic de la Palatul Ştirbei, proiectul Dâmboviţa Center şi publicitatea stradală. În ultimele pagini ale buletinului s-a făcut “Revista presei” și s-a scris despre Planurile Urbanistice Zonale aprobate în perioada respectivă.

Primul număr printat din 2009 are ca temă patrimoniul construit, dar nu are o structură clară. În primele pagini conțin doua editoriale și o știre, după care s-au analizat zonele protejate şi zona Centrului Istoric din Bucureşti. Tot la capitolul patrimoniu s-a scris despre restaurarea cetăţii din Alba Iulia - despre care se pot găsi alte informaţii în cele două buletine independente de UAR, publicate pe site de OUb în parteneriat cu elaboratorii lor. În ultimele pagini ale buletinului s-a făcut “Revista presei” și s-a scris despre Planurile Urbanistice Zonale aprobate în perioada respectivă.

01/2008

24 pagini

00 /2009

12 pagini / 58 accesari pe site *

01/2009 Monumente si zone protejate

20 pagini/ 52 accesari pe site *

Activități OUB (1) Buletine informative Obiectiv: Comunicare, promovare şi dialog cu actorii urbani


Grafica primei pagini seamănă cu o copertă de revistă; este pusă o imagine mare, iar titlurile sunt scrise pe poză. În partea de sus a paginii s-a pus header-ul. În interior, textele au fost paginate pe 2-3 coloane, font: Verdana 16.

Al doilea număr are ca temă spațiile verzi. Structura buletinului încă nu este clară: în prima parte apar două editoriale şi ştiri, după care urmează puse materialele tematice. S-a scris despre ameninţările care planează asupra spaţiilor verzi dintre blocuri şi a pădurilor, cadastrul verde, toaletarea copacilor şi amenajări nefericite ale spaţiilor verzi pe banul public. În ultima parte apar alte ştiri, PUZ-urile aprobate de CGMB (rubrica va deveni permanentă) şi Revista presei (rubrica la care ulterior s-a renunţat).

Grafică: header-ul OUb a fost schimbat, prima pagină a fost schimbată. S-a renunţat la coperta tip revistă şi s-a optat pentru o imagine mai mică care să facă loc unei scurte descrieri a numărului şi cuprinsului. Corpul de litera a devenit mai mic - Verdana 14. Textele sunt paginate pe 2-3 coloane. Raportul imagine text este aprox. 1:1.

În numărul trei se stabileşte strucura definitivă a buletinului. În prima parte a publicaţiei apar articolele tematice, iar în a doua ştiri şi analize care au legătură cu subiectele “la zi”. Pornind de la această structură, s-a scris un editorial, o serie de interviuri despre relaţia dintre arhitectură şi urbanism, un studiu de caz despre Palatul Ştirbey (în pericol de demolare la vremea respectivă), un articol despre proiectele culturale finanţate de OUb, rubrica cu PUZ-uri şi ştiri.

În 2010, s-au tipărit 3 buletine informative. O dată cu atribuirea rolului de art director unuia dintre noii membri ai echipei, s-a schimbat din nou aspectul grafic al buletinului (aspect care a rămas nemodificat până în prezent şi a fost corelat cu cel al website-ului). Buletinul are un format

A4, color, 16 pagini. Textele sunt scrise cu Arial, corp de 9 şi sunt paginate pe 2-3 coloane. Pe prima pagină se afla header-ul, titlul numărului, o scurtă introducere, cuprinsul şi o imagine mare. Textele au o lungine de 1-2 pagini, raportul imagine-text fiind de 1:4. Structura buletinului a rămas neschimbată, acesta fiind împărţit în două: partea tematică şi partea de noutăţi şi evenimente.

Primul număr din 2010 are ca temă transparența instituţiilor publice. S-a realizat o radiografie a site-urilor administraţiei publice locale şi centrale pentru a se vedea cât de transparent este procesul decizional şi s-a analizat legislaţia în acest domeniu pentru a identifica sursa problemelor. În completare, s-a scris un raport despre situaţia solicitărilor şi sesizărilor făcute de OUb, cifre care reflectă clar cât de deschise sunt instituţiile din România. În partea netematică s-a scris despre modificarea legislaţiei în domeniul spaţiilor verzi, monumente restaurate versus monumente în paragină, idei pentru punerea în valoare a spaţiilor publice şi câteva ştiri importante.

Al doilea număr din 2010 are ca tema zona metropolitană a Bucureştiului. S-au trecut în revistă încercările eşuate de a constitui o zonă metropolitană a Capitalei, problemele legislative ale acestui demers şi exemple de oraşe din România care au reuşit să realizeze, din puncxt de vedere juridic, zone metropolitane. O altă temă tratată a fost dezvoltarea haotică din jurul Bucureştiului: treceri masive de teren din extravilan în intravilan, apariţia unor cartiere rezidenţiale în mijlocul câmpului şi efectele recesiunii imobiliare. La rubricile fixe s-a scris despre patrimoniu şi Roşia Montana, PUZ-urile aprobate de CGMB în perioada respectivă, Bienala de Arhitectura de la Veneţia şi ştiri.

Ultimul buletin din 2010 are ca tema patrimoniul construit. S-a scris despre situaţia zonelor protejate din Bucureşti şi

05/2010

Zona metropolitana Bucuresti, de

15 ani pe hartie

16 pagini/ 163 accesari pe site *

02/2009

Spaţiile verzi

16 pagini / 98 accesari pe site*

03/2009

Lucreaza impreuna arhitectura si

urbanismul in Romania ?

20 pagini/ 79 accesari pe site*

04/2010

Transparenta institutiilor si

consultarea populatiei

16 pagini/ 86 accesari pe site*


lucrările de reabilitare din Centrul Istoric. Un loc special l-a ocupat Diametrala Buzești-Berzei-Uranus. Ca exemple pozitive s-au prezentat două îndrumare pentru intervenţii în centrele istorice din Timişoara şi Sibiu. Tot la capitolul patrimoniu s-a prezentat şi stituatia dezastruoasă în care se afla staţiunea Băile Herculane şi concluziile unui proiect cultural intuitulat “În căutarea Bucureştiului pierdut”. La rubricile fixe s-au prezentat ştirile şi PUZ-urile aprobate de CGMB în perioada respectivă.

În 2011, s-au tipărit 4 numere din buletinul informativ. Nu au avut loc schimbări majore în ceea ce priveşte structura editoriala şi grafică.Primul număr din 2011 a avut ca temă spațiile publice. S-au trecut în revistă problemele cu care se confruntă spaţiul public din Bucureşti: neglijarea acestor locuri atât de către municipalitate cât şi de către bucureşteni, invadarea lor de către obiecte parazit și maşini. Pentru a balansa exemplele negative, au fost prezentate şi proiecte benefice de revitalizare a spaţiului public şi campanii de conştientizare a cetăţenilor referitor la oraşul în care locuiesc. Articolelor tematice li s-au adăugat rubricile fixe: ştiri, PUZ-urile aprobate de CGMB şi pagina de patrimoniu cu imobile valoroase restaurate sau aflate în paragină.

Al doilea număr din 2011 a avut ca temă infrastructura de

transport. Au fost prezentate proiectele de infrastructură pe care municipalitatea le-a realizat sau doreşte să le realizeze. A fost prezentat şi felul cum alte ţări europene tratează problema traficului raportat la oraş şi patrimoniu. Articolelor tematice li s-au adăugat rubricile fixe: ştiri, PUZ-uri aprobate de CGMB şi pagina de patrimoniu.

Al treilea număr are ca temă sectorul rezidențial din Capitală. S-au prezentat problemele cu care se confruntă fondul locativ din Bucureşti, cum a evoluat piaţa imobiliară după 1989, calitatea noilor clădiri, ce s-a întâmplat cu fostele industrii din Bucureşti. S-a analizat şi impactul perioadei de boom imobiliar asupra zonelor protejate. La rubricile fixe s-a scris despre proiectul de Roşia Montana, exemple pozitive de case restaurate, ştiri şi PUZ-uri aprobate de CGMB.

Ultimul număr din 2011 are ca temă peisajul urban. Redactorii OUb au analizat elementele care alcătuiesc peisajul urban: spaţiile publice, clădirile noi, spaţiile comerciale şi culturale. Un loc important în buletin l-a ocupat concursul pentru Piaţa Universităţii şi istoria acesteia. La rubricile fixe s-a scris despre ştirile din cele trei luni, PUZ-urile aprobate de CGMB şi sit - uri arheologice dispărute.

ConcluziiProfilul cititorului buletinului OUb şi a website-ului: persoane cu diferite vârste care doresc să cunoască problemele oraşului și soluţii pentru a le rezolva. Impactul estimat al publicaţiei nu este foarte mare din cauza tirajului mic, a reţelei reduse de distribuţie şi puţinelor metode de promovare. În urma apariţiei celor 10 numere, considerăm necesară o apariţie trimestrială a buletinului pe aceasi structura editoriala, păstrarea layoutului şi a logoului. Modelul OUb poate fi preluat de către alte oraşe din ţară sub egida UAR.

08/2011

Transport


09/2011

Rezidential urban


10/2011

Peisajul urban


07/2011

Spațiile publice

16 pagini / 300 accesări pe site *

06/2010

Bucurestiul vechi intre ruina si demolari ilegale

16 pagini / 202 accesari pe site*


www.observatorulurban.ro este unul dintre principalele instrumente de comunicare ale OUb. Faţă de buletinul tipărit, pagina web are avantajul că informaţia poate fi transmisă în timp real, iar cititorii pot reacţiona prin intermediul comentariilor de la finalul articolelor, având astfel rapid un feedback. Totuşi, numărul comentariilor este foarte mic, majoritatea utilizatorilor preferând utilizarea platformei Facebook, pe care am deschis o pagină.

2007 - s-a cumpărat domeniu www.observatorulurban.ro;

2008 - s-au demarat procedurile pentru contractarea unei firme care să realizeze site-ul;

2009 - se realizează primul concept care definește identitatea vizuală a site-ului și structura. - se realizează prima variantă a site-ului: programator Mihai Culescu;

- site-ul devine funcţional în iulie 2009 prin stabilirea unor subdomenii în care se va încărca informaţie, dar se constată probleme de funcţionalitate, interfaţa greu de administrat şi updatat;

- s-au publicat 33 de articole. Până la sfârșitul anului site-ul înregistrează: 2.408 vizite.

2010 - se reface structura şi designul site-ului, se schimbă serverul gazdă. Coordonarea activităţii de programare - Crystal Web Vision;

- structura este compusă din rubricile: Ştiri, Reportaje & Interviuri, Revista Presei, Proiecte Culturale, Studii & Publicaţii. Pentru fiecare s-a realizat un layout specific şi reguli de afişare a informaţiei. A fost necesară mutarea şi prelucrarea manuală a informaţiilor (arhivei digitale) de pe vechiul website pe noua pagină de internet;- materiale publicate 2010: 114 ştiri, 10 reportaje, descrieri şi referinţe despre sesiunile de finanţări şi proiectele

finanţate, descrieri şi fişiere downloadabile pentru buletinele informative, broşuri ale proiectelor culturale finanţate, revista presei la zi;

- site-ul a avut în acest an 11.048 vizite;- număr maxim de vizualizări ale unui articol: 448;- s-a realizat o pagină OUB pe Facebook: 192 likes; S-a intrat direcţionat de pe pagina Facebook – 445, UAR- 150.- cuvinte folosite în căutări: PUZ (4,4% din căutări), urban (4%), observatorul (3,2%).- sintagme folosite în căutări: Observatorul Urban 9.7% , Catiușa Ivanov 1.5%, Observator Urban 1.5%.

2011- s-a demarat programarea unei noi rubrici: documentaţii în avizare, care încă nu este deschisă publicului şi a unui Newsletter;- s-au corectat disfuncţionalităţi apărute în utilizare;

- materiale publicate: 118; 95 materiale la rubrica „ştiri” şi 23 materiale la rubrica „reportaje, interviuri”, descrieri şi referinţe pentru proiectele culturale finanţate, fişiere downloadabile pentru buletinele informative, descrieri şi broşuri downloadabile ale proiectelor culturale, revista presei pentru prima jumătate a anului.- site-ul a înregistrat 31.675 vizite;- Facebook: 447 likes;

Cuvinte folosite în căutări: Bucureşti (1.924 căutări), PUZ (1.261 căutări), urban (1.253 căutări).

Sintagme folosite în căutări: Observatorul Urban (718 căutări), Hanna Derer (149 căutări), Catiușa Ivanov (111 căutări).

Cele mai citite articole:- “Bloc de 37 de metri peste clădirea Marmorosch Blank din Centrul Istoric” - publicat în 2010, 1731 vizualizări;- “Auto-demolare spontană monument istoric Moara lui Assan, la început de 2012”, publicat în 2010, 1387 vizualizări.

Activități OUB (2) Website Obiectiv: Comunicare, promovare şi dialog cu actorii urbani


Activități OUb (3) Corespondență si monitorizarea instituțiilor Obiectiv: Relația cu instituțiile

Corespondență 2009- 65 documente în registrul de corespondenţă, dintre care 10 (5 ieşiri, 5 intrări) privind solicitarea accesului la şedinţele de specialitate; 1 (ieşire) privind poziţii în dezbateri publice; 14 (8 ieşiri, 6 intrări) privind planuri urbanistice aprobate; 17 (10 ieşiri, 7 intrări) cereri şi sesizări privind protejarea patrimoniului cultural construit- media de răspuns la adrese către instituţii: la o adresă trimisă am primit 0,5 răspunsuri.

2010- 208 documente în registrul de corespondenţă dintre care:- propuneri legislaţie, regulamente, intervenţii în dezbateri publice: 6 adrese, rezultat: nul- funcţionarea instituţiilor, inclusiv cereri de informaţii publice şi reveniri la adrese anterioare fără răspuns: 36 adrese, rezultat: nul- starea precară a patrimoniului construit, privind anchetarea unor nereguli, propuneri ameliorare situaţie, lobby pentru patrimoniu construit, bună practică în domeniul urbanismului: 59 adrese, rezultat: deschiderea a 2 dosare penale privind intervenţia pe clădiri de patrimoniu, posibile influenţe privind ameliorarea în 2 cazuri a situaţiei patrimoniului construit;- cereri de clasare în LMI: 8 adrese, rezultat (incluzând 2009): 1 obiectiv clasat în Lista Monumentelor Istorice, 3 obiective cu proceduri de clasare aprope de finalizare (din care 2 obiective vandalizate pe parcurs), 1 clădire demolată fără avizul Direcţiei de Cultură.- media de răspuns la adrese către instuţii: la o adresă trimisă am primit 0,58 răspunsuri.

2011- 154 documente în registrul de corespondenţă dintre care:- propuneri legislaţie, regulamente, intervenţii în dezbateri publice: 8 subiecte, rezultat aproape nul (într-un caz, promisiunea că o parte din propuneri să fie integrate într-o viitoare reglementare)- funcţionarea instituţiilor, inclusiv cereri de informaţii publice: 5 subiecte, rezultat: aproape nul- starea precară a patrimoniului construit, privind anchetarea unor nereguli, propuneri ameliorare situaţie, lobby pentru patrimoniu construit, bună practică în domeniul urbanismului: majoritatea adreselor, rezultat: deschiderea a unui dosar penal privind intervenţia neautorizată pe clădiri de patrimoniu- cazuri de clasare în LMI prezente în adrese: 9 subiecte, din care 5 noi faţă de 2010, rezultat: 5 obiective într-o fază avansată a procedurii de clasare, într-un caz nu a fost încă depusă documentaţia la Direcţia de cultură, într-un caz nu s-a declanşat

procedura de clasare din lipsa fondurilor necesare întocmirii dosarului, pentru două cazuri a fost considerat suficient gradul de protecţie anterior solicitării). Un obiectiv pentru care s-a cerut clararea în 2010, pentru care nu există corespondenţă în 2011 a fost clasat la începutul lui 2012.

- media de răspuns la adrese către instuţii, în cazurile în care acesta a fost cerut expres: la o adresă trimisă am primit 0,97 răspunsuri (în practică reacţia instituţiilor este similară cu cea din 2010, media este mai bună deoarece a fost solicitat răspuns doar pentru sesizările şi propunerile importante, dar am primit răspunsuri şi la adrese pentru care nu am solicitat răspuns; o altă cauză sunt răspunsuri intermediare prin care OUb era înştiinţat asupra faptului că adresă a fost direcţionată către un anumit compartiment al instituţiei destinatare).

Monitorizarea instituțiilor 2009- demararea acţunii de monitorizare, peste jumătate din instituţiile solicitate nu au răspuns sau au refuzat accesul OUb. Altele au promis anunţarea şedinţelor, dar acest lucru nu s-a întâmplat.- ședinţe monitorizate: CTUAT-PMB (15 şedinţe din 32), CGMB (la 12 şedinţe din 22), şi alte şedinţe sporadice ale CLS3, CLS4, CLS6, Comisia Circulaţii a PMB, CTATU - Jud. Ilfov, CZMI.- verificarea constantă a păgânilor web ale instituţiilor- asistare la prezentări şi dezbateri publice: 46 - informaţia obţinută a fost folosită la realizarea de articole şi adrese conţinând propuneri şi observaţii către diverse instituţii.

2010- ședinţe monitorizate: CTUAT-PMB (20 şedinţe din 21), CGMB (la 14 şedinţe din 24). - verificarea constantă a păgânilor web ale instituţiilor- asistare la prezentări şi dezbateri publice: 54- informaţia obţinută a fost folosită la realizarea de articole şi adrese conţinând propuneri şi observaţii către diverse instituţii, între care şi cereri pentru clasarea de obiective în Lista Monumentelor Istorice.

2011- ședinţe monitorizate: CTUAT-PMB (30 şedinţe din 32 - două nu au fost anunţate public), CGMB ( 24 şedinţe din 25).- verificarea constantă a paginilor web ale instituţiilor;- asistare la prezentări şi dezbateri publice: 65;- informaţia obţinută a fost folosită la realizarea de articole şi adrese conţinând propuneri şi observaţii către diverse instituţii.


În relaţia cu instituţiile statului am început prin sesizarea unor nereguli în domeniul nostru de activitate. Următorul pas a fost să sugerăm acestora un audit privind reacţii ale lor ce s-au dovedit ineficiente și adoptarea unor politici care să reglementeze luarea eficientă a unor decizii în cazuri similare. Ulterior OUb a făcut si unele propuneri legislative. * Explicatie foto: Hoții de fier

vechi fură materiale de la Moara lui Asan

19.11.2009: Observatorul Urban, urmare a două situaţii de practică neadecvată în protecţia patrimoniului (demolarea şcolii unde a învăţat Mircea Eliade şi procesul de distrugere al Morii lui Assan)” solicită Ministerului Culturii evaluarea protecţiei patrimoniului construit în astfel de cazuri şi luarea măsurilor ce se impun. Adresa venea urmare a faptului că din corespondenţa purtată cu Direcţia de Cultură Bucureşti aflasem faptul că şcoala unde a învăţat Mircea Eliade fusese demolată fără un aviz din partea Direcţiei de Cultură, deşi el era necesar din punct de vedere legal; fără ca Direcţia să reacţioneze altfel decât prin constatarea dispariţiei clădirii şi din faptul că, deşi în urmă cu două luni sesizasem Ministerul şi Direcţia de Cultură Bucureşti despre intensificarea vandalizării monumentului istoric, Moara lui Assan, pe teren situaţia rămăsese neschimbată. Ceream reevaluarea procedurilor interne şi interinstituţionale, a mijloacelor de control şi sancţiune în funcţie de o tipologie de scenarii plauzibile de evoluţie a acţiunii distructive asupra patrimoniului în vederea stopării acesteia. Din păcate, adresa a rămas fără vreun efect, chiar dacă, urmare a continuării distrugerilor Morii lui Assan, reveneam cu aceeaşi idee în 2011.

08.06.2010: Observând faptul că în Codul Fiscal doar monumentele istorice folosite în scop necomercial sunt scutite de impozitul pe clădiri, deşi Legea 422/2001 reglementează şi alte scutiri (neaplicabile, deoarece nu apar în Codul Fiscal) propunem Ministerelor Culturii şi de Finanţe o paletă (mai cuprinzătoare ca cea din Legea monumentelor) de reduceri de taxe şi impozite pentru clădirile monument istoric, aflate în zonele de protecţie a monumentelor/zonelor construite protejate. Singurul care ne răspunde, Ministerul de Finanţe, arată faptul că o astfel de măsură nu poate fi luată din cauza crizei economice. În

acelaşi sens am solicitat Primăriei Municipiului Bucureşti o zonificare fiscală care să distingă arealele construite protejate, iar în interiorul acestora să favorizeze clădirile ce respectă caracteristicile considerate prin PUZ Zone Construite Protejate a fi definitorii pentru zonă. Nici această solicitare nu a avut consecinţe în practică.

10.12.2010: OUb propune Ministerului Culturii ca acesta să iniţieze în Guvern o Ordonanţă de Urgenţă prin care să se înfiinţeze unităţii de intervenţie rapidă pe monumentele istorice aflate în pragul colapsului, să reglementeze intervenţia statului în situaţii de urgenţă pe monumentele istorice cu proprietar necunoscut sau aflate în litigiu, urmând a recupera banii de la proprietar în momentul în care acesta va fi stabilit şi chiar intervenţia pe clădiri cu proprietar cunoscut, dar care nu doreşte/nu este capabil din punct de vedere financiar a realiza respectivele intervenţii (ce îi sunt solicitate, de altfel, prin lege), cu găsirea unui mecanism prin care statul îşi va recupera banii. Mai propuneam amenzi consistente pentru proprietarii de monumente şi administraţia locală ce nu asigură paza monumentelor istorice (potrivit legii 422/2001, primăria trebuie să asigure paza monumentelor abandonate sau în litigiu). Tot prin această ordonanţă am fi dorit „reglementarea unui traseu special al recuperării de elemente decorative, în special metalice, astfel încât vandalizarea monumentelor istorice în scopul reciclării primare, a materiei prime, să fie diminuată.” Adresă a rămas fără răspuns.

17.02.2011: OUb, observând faptul că importante monumente istorice se află din anii 1990 pe listele clădirilor având risc seismic ridicat, supune atenţiei Guvernului şi Ministerului Culturii câteva iniţiative legislative de accelerare a intervenţiilor de consolidare: extinderea criteriilor prioritare OG 20/1994 privind reabilitarea structurală cu unele dedicate monumentelor, realizarea unui program naţional distinct de reducere a riscului seismic la monumentele istorice (pe modelul celui dedicat clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public sau a celui pentru blocurile de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate şi/sau monoindustriale). Guvernul nu a răspuns adresei, iar Ministerul Culturii a răspuns “opinam ca în prezent există reglementări cu privire la măsurile de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, care se aplică tuturor tipurilor de clădiri, nefiind necesară elaborarea unora speciale, aplicabile doar categoriei monumentelor istorice”.

Activități OUb (4) Propuneri legislative Obiectiv: Relația cu instituțiile


Activitati OUb (5) Solicitări clasare în Lista Monumentelor Istorice Obiectiv: Relația cu instituțiile

1. Casa I. Boambă şi M. Rahtivan, str. Batiştei 27, 27A, Bucureşti

Situaţie inițială: parte din monumentul istoric de tip ansamblu “str. Batiştei”, jumătate din clădire era nefolosită de mai mult timp, proprietarul obţinuse un certificat de urbanism ca urmare a unei solicitări pentru demolare;

07.09.2009: cerere de clasare în regim de urgenţă pe o poziţie individuală în Lista Monumentelor, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare culturală a clădirii potrivit criteriilor de clasare, rezultând posibilă încadrarea ei în grupa valorică B (reprezentativitate locală), cererea nu a primit răspuns în termen legal, au urmat reveniri;

06.11.2009: sesizări privind apariţia unor distrugeri asupra clădirii;

01.02.2010: Direcţia de Cultură Bucureşti informează OUb asupra faptului că procedura de clasare a fost declanşată; urmează analizarea cazului şi pronunţarea comisiilor de specialitate pentru clasare şi un proces intentat de proprietar împotriva clasării. Litigiul a fost câştigat de Ministerul Culturii la sfârşitul anului 2011;

Astăzi: procedura de clasare se află spre finalizare.

2. Casa Prager, Bd. Aviatorilor 92, Bucureşti, arh. H. Delavrancea- Gibory

Situaţie inițială: proprietarul a înaintat Direcţiei de Cultură Bucureşti o cerere a avizului de desființare însoţită de un studiu istoric întocmit de dr. Cezara Mucenic care conţinea încadrarea clădirii potrivit criteriilor de clasare; clădirea îndeplinea condiţiile de a deveni monument istoric, grupa B; Direcţia de Cultură Bucureşti nu a respectat procedura (ce implică transmiterea dosarului către Ministerul Culturii) şi a emis avizul de demolare pe 24.09.2009;

13.10.2009: Primăria Sector 1 a autorizat desfiinţarea;

10.12.2009: cerere de clasare în regim de urgenţă din partea OUb;

11.12.2009: comunicarea declanşării procedurii de clasare către proprietar (rapiditatea reacţiei este explicată prin faptul că existase o cerere în acest sens a asociaţiei Pro.Do.Mo. din 9.11.2009);

12.12.2009: are loc demolarea;

14.01.2010: OUb cere Ministerului Culturii anchetarea demolării; neprimind nici o reacţie, am revenit în 14.03.2010;

Astăzi: cererea de anchetă a rămas fără răspuns; pe amplasament se află o nouă clădire fără legătură cu caracteristicile valoroase ale precedentei.

3. Pavilionul “Cetatea lui Ţepeş Vodă” realizat la expoziţia din 1906, str. Candiano Popescu 6, Bucureşti

Situaţie anterioară: clădirea nu beneficia de protecţia statutului de monument istoric al Parcului Carol;

12.04.2010: cerere clasare însoţită de un dosar realizat de arh. ing. Aurora Târşoagă; 28.04.2010: comunicarea declanşării procedurii de clasare către proprietar;

Astăzi: Ordin al Ministrului Culturii din 08.11.2010, monument de grupa valorică B.

4. Clădirea Şcoalii Superioare de Război şi a Marelui Stat Major, Bd. N. Bălcescu 17-19, Bucureşti

Situaţie inițială: deşi cu grad maxim de protecţie prin PUZ ZCP 4 a existat o propunere în Comisia de Urbanism a PMB pentru un PUZ care permitea demolarea ei pentru eliberarea spre Bd. N. Bălcescu a imaginii viitoare a Sălii Omnia;

Vă prezentăm în ordine cronologică demersurile realizate de OUB în vederea clasării unor obiective în LMI.


Activitati OUb (5) Solicitări clasare în Lista Monumentelor Istorice Obiectiv: Relația cu instituțiile

14.05.2010: cerere clasare în regim de urgenţă, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare culturală a clădirii potrivit căreia aceasta se încadra în grupa valorică A, urmată de o corespondenţă pe acest subiect cu diverse instituţii ale statului; Institutul Naţional al Patrimoniului (prin arh. Dan Ionescu) realizează dosarul de clasare, comisiile de specialitate sunt de acord cu clasarea;

Astăzi: procedura se află spre finalizare.

5. Muzeul Aviaţiei, str. Fabrica de Glucoză 2-4

Situaţie inițială: MapN cedează întregul teren al Muzeului, fostul Aerodrom Pipera, Primăriei Sector 2 pentru construirea de ANL-uri;

25.05.2010: cerere clasare în regim de urgenţă, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare culturală a clădirii potrivit căreia aceasta se încadra în grupa valorică A; acţiunea a fost iniţiată de asociaţiile Aripi Româneşti şi CeRe şi a avut mai mulți susținători, printre care Observatorul Urban București;

22.06.2010: declanşarea procedurii de clasare; în iulie se revine asupra deciziei şi jumătate din teren neocupat de construcţii foarte valoroase este cedat primăriei, care îl eliberează; dosarul de clasare este realizat de arh. Irina Iamandescu, reprezentând Asociaţia pentru Arheologie Industrială;

Astăzi: Ordin al Ministrului Culturii din 05.01.2012, monument grupa valorică B.

6. Casa Pompiliu Eliade, Spl. Independenţei 74, Bucureşti

Situaţie inițială: clădire valoroasă în stare fizică proastă, locuită ilegal într-un mod distructiv;

01.06.2010: cerere clasare în regim de urgenţă, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare culturală a clădirii potrivit căreia aceasta se încadra în grupa valorică A, urmată de o corespondenţă pe acest subiect cu diverse instituţii ale statului;

Astăzi: procedura nu a fost declanşată de Direcţia de Cultură Bucureşti, motivînd-se lipsa fondurilor necesare realizării studiului de clasare, clădirea se află în aceeaşi stare.

7. Casa Zedericeanu, Calea Victoriei 147, Bucureşti

Situaţie inițială: clădire valoroasă scoasă la vânzare, în anunţ se sublinia faptul că nu este monument şi, deci, poate fi demolată, locuită aparent într-un mod distructiv, vizibile intervenţii constructive asupra interiorului;

01.06.2010: cerere clasare în regim de urgenţă, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare

culturală a clădirii potrivit căreia aceasta se încadra în grupa valorică B, urmată de o corespondenţă pe acest subiect cu diverse instituţii ale statului;


8. Casa Ştefan Minovici, str. Popa Rusu 24, Bucureşti

Situaţie inițială: clădire valoroasă în stare fizică rea, nelocuită;

04.10.2010: cerere clasare în regim de urgenţă, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare culturală a clădirii potrivit căreia aceasta se încadra în grupa valorică B, urmată de o corespondenţă pe acest subiect cu diverse instituţii ale statului;


9. Casa Nicolau Dobre, str. Berzei 34/str. Ştirbei Vodă 89, Bucureşti

Situaţie inițială: clădire valoroasă, parte din monumentul istoric de tip ansamblu “str. Ştirbei Vodă” pentru care PUZ-ul aferent diametralei


Buzeşti – Berzei prevedea eliberarea amplasamentului; PUZ-ul anterior, de ZCP, prevederea, în eventualitatea lărgirii străzii, demolarea unei clădiri situate vizavi şi păstrarea acesteia; în 2008 dr. ist. de artă Cezara Mucenic realizase un studiu istoric la solicitarea PMB, în urma căruia rezultă faptul că acestă clădire are valoarea culturală necesară pentru a fi clasată individual ca monument istoric;

08.11.2010, solicitare demarare clasare în regim de urgenţă, însoţită de studiul actualizat al dnei dr. ist. de artă Cezara Mucenic; solicitarea nu a fost vreodată discutată în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI);

11.12.2010, PMB a demolat clădirea, după ce, pe 10.11.2010, eliberase o Autorizaţie de Desfiinţare în regim de urgenţă referitoare la ea;

10.01.2011, în faţa faptului împlinit CZMI propune acordarea avizului de desfiinţare cu condiţia reconstruirii pe noul aliniament al str. Berzei;

Astăzi: terenul este neconstruit.

10. Hala Matache Măcelaru, Piaţa Haralambie Botescu 10A

Situaţie inițială: clădire abandonată hoţilor de materiale reciclabile de construcţie, aflată în pericol de a fi demolată pentru realizarea diametralei Buzeşti – Berzei;

17.07.2011, cosemnatar cerere de modificare a încadrării valorice de la grupa B la grupa A, acţiune iniţiată de Pro Patrimonio, Pro.Do.Mo., ASB ş.a.Astăzi: demers stopat de Direcţia

pentru Cultură Bucureşti, vandalizarea clădirii a avansat.

11. Palatul Apele Române (fost al Băncii Albină) din str. E. Quinet 6

Situaţie inițială: Apele Române iniţiază o licitaţie pentru demolarea clădirii şi realizarea uneia noi;

04.08.2011, solicitare demarare clasare în regim de urgenţă, însoţită de informaţii istorico-arhitecturale şi o succintă evaluare culturală a clădirii realizată de arh. Mihaela Criticos potrivit căreia aceasta se încadra în grupa valorică B, urmată de o corespondenţă pe acest subiect cu diverse instituţii ale statului;Astăzi: procedura nedeclanşată, cerându-se un studiu istoric complet.

Deşi nu este vorba de adrese ale UAR, prin intermediul Observatorului Urban Bucureşti, ci acestea sunt făcute în mod direct, se poate menţiona un oarecare aport din partea OUb pentru cererile:

Casele A. Iacob şi S. I. Bally de la intersecţia str. J. L. Calderon şi Th. Massaryk, (2010, procedura nedeclanşată motivînd-se lipsa fondurilor necesare realizării dosarului de clasare);

Palatul Arta, ulterior ARLUS, actual ArCuB, din str. Batiştei 14 (cerere comună cu Pro.Do.Mo. Din 2011, în baza unui studiu actualizat, realizat de

dr. ist. de artă Cezara Mucenic în 2009, în curs de clasare);

OUb, s-a interesat şi de urmatoarele clasări aflate în curs de desfăşurare, încercând să faciliteze procesul:

Conacul Hagi Tudorache, Grădiştea, jud. Ilfov (2010, evaluat pt. grupa valorică A);

Reşedinţa mitropolitană de vară din Sibiu, B-dul Victoriei nr. 38 (2011, evaluat pentru grupa valorică A);

Casa Nanu Muscel, Piaţa Romană 7, Bucureşti (2010 şi 2011, evaluat pentru grupa valorică B).

În 2011, OUb a finanțat din Timbrul Arhitecturii proiectul SOS Arhitectura de vilegiatura din orașul Eforie al cărui rezultat constă în depunerea la Direcția de Cultură Constanța (2012) a solicitării în vederea demarării clasării pentru: Vila Crinul, Vila Aviana, Vila George Bibescu, Vila Marelui Voievod Mihai (arh. G M Cantacuzino), VilaVera (arh. H. Delavrancea Gibory).


Activitati OUB (6) Proiecte culturale finanțate de UAR prin OUB Obiectiv: Stimularea unor inițiative locale urbane prin intermediul unor proiecte culturale

Prin fondurile din Timbrul Arhitecturii, UAR organizează anual o selecție de proiecte culturale de mică anvergură adresate grupurilor de inițiativă cu obiective similare OUb. La concurs s-au înscris 18 proiecte în 2009, 13 proiecte în 2010, 20 proiecte în 2011 și 20 proiecte în 2012. Cele 28 proiectele câştigătoare s-au desfăşurat în principal în marile centre urbane: 19 proiecte în Bucureşti, 5 proiecte în Cluj - Napoca, 1 proiect în Galaţi, 1 proiect în Eforie-Constanța, 1 proiect la Roşia Montana, 1 proiect a fost desfăşurat concomitent în mai multe oraşe din ţară.

2009- Case care plâng I,Asociația Rhabillage

expoziţie, prezentări publice- Descoperă Bucureştiul ID, Space Syntax

concurs foto- Paralel CoopCluj I, Area 3

expoziţie, pliante- Concertare Cluj, Elena Stoian

sondaj, dezbatere, broşură- Grădini pierdute, Cerasella Crăciun

expoziţie, catalog, website - Poveşti din Bucureşti, Mara Bogoescu

expoziţie- Cartierul Mântuleasa, geografie mitică bucureşteană, Pro Patrimoniu

pagină web, prezentare publică

2010- Case care plâng II, Rhabillage

platforma online- Case care nu mai plâng, Rhabillage

studiu- Descoperă Bucureştiul ID - Oraşul trăit de fiecare, Space Syntax

concurs, website- Evaluarea performanţei spaţiilor publice, Space Syntax

cercetare, catalog, dezbateri- SOS Galaţi, Area 3 & PlusMinus

studiu, caiet concurs - Paralel CoopCluj II, Area 3

workshop, expoziţie

- Cartare ZLD Sud, Frontal cercetare, catalog

2011- Remember Bucureşti 2000, ATU

expoziţie, instalaţie, broşură- Manual: Protejarea patrimoniului cultural prin accesul la justiţie, Salvaţi Bucureştiul

publicaţie- Revitalizarea urbană orientată spre comunitate, Urban 2020

evenimente comunitare, pliant- SOS Arhitectura de vilegiatura din oraşul Eforie, Ruxandra Nemteanu

studii clasare monumente istorice - Parcelarea Bordei. Fişa obligaţiei de folosinţa a monumentelor istorice, Ruxandra Nemteanu

studiu- Habitat, Odaia Creativă

boardgame, prezentări publice

2012- Bucureşti. De la micul Paris la marele amalgam arhitectonic, Asociaţia - Studenţilor la Istorie Dacia- Schimbări legislative pentru protecţia patrimoniului, Asociația Salvaţi Bucureştiul- Adoptă o casă la Roşia Montană, Asociația Alburnus Maior- Protecţia patrimoniului şi societatea,

Fundația Transsylvania Nostra- Bucureşti Pop_UP, A. Urban 2020- Salvând trecutul ne salvăm viitorul, Asociația culturală Inopia- Pietonalizarea străzii Mihail Kogălniceanu din Cluj–Napoca, Asociația “Kelemen Lajos”- Peisaj şi identitate urbană în cartierele interbelice bucureştene, Asociația Peisagiştilor din România.

Începând cu 2010, am organizat o sesiune de comunicări a rezultatelor acestor proiecte. În primul an au fost prezentate separat proiectele gestionate direct de UAR şi cele gestionate prin OUb. Pentru sporirea impactului acestei întâlniri, s-a decis în 2011, organizarea unui maraton de prezentări a tuturor proiectelor finanțate de UAR, astfel încât să pot fi trase concluzii pertinente despre direcţiile studiilor, rezultate posibil de integrat în activitatea diverselor echipe UAR, dar şi o cât mai bună diseminare a informaţiilor rezultate în aceste proiecte.

Considerăm că majoritatea proiectelor au susţinut obiectivele Observatorului şi au promovat bună practică a profesiei de arhitect şi urbanist, promovând o bună imagine a UAR prin intermediul unor echipe tinere.


Sute de case din cartierele istorice ale Capitalei au fost puse la pământ în ultimii 10 ani. Principala cauză este legislația deficitară care protejează doar imobilele și ansamblurile monument, nu si zonele vechi ale orașului, unde sunt clădiri valoroase. În anul 2000 s-a aprobat un

studiu care a identificat în București 98 de zone cu valoare arhitecturală, ambientală și istorică mare unde, teoretic, intervențiile erau limitate. În practică, cu aprobările necesare, se putea face orice. În 2009, Consiliul Capitalei a aprobat detalierea a 12 din cele 98 zone și împărtirea

pe trei categorii a acestora: obligatoriu de conservat, intervenție parțială și case demolabile. Chiar și așa au avut loc demolări ale clădirilor valoroase. În 2011 a început detalierea altor 3 zone. In acest ritm ...

Părerea voastră pe www.observatorulurban.ro

ParCurs ProIeCt

ZCP 40 - icoaneihcgmb 34/2009

elaborator uauIM

cladiri cu grad mare de protectie clasate in LMI MB 2004 (grupa a / B) - conservare obligatorie

cladiri cu grad mare de protectie - conservare obligatorie

cladiri cu grad mediu de protectie - interventii posibile

cladiri neprotejate - desfiintare posibila

cladiri inacesibile

cladiri noi / santier in lucru

spatii amenajate cu grad mare de protectie - conservare obligatorie

spatii plantate cu grad mare de protectie - conservare obligatorie

ZCP 70 - ioanidhcgmb 279/2000

elaborator uauIM

spatiu verde amenajat

cladiri incluse in lista monumentelor

disfunctii

ZCP 21 - calderon hcgmb 279/2000

elaborator uauIM, legenda similara ioanid

ZCP 34 - pitar moșconsultare, ctuat 10/11.05.2011

elaborator uauIM + Quattro Design

ZCP 04 - magheruhcgmb 34/2009

aceiasi legenda ca icoanei /elaborator uauIM

În ConsuLtare: Zona ConstruItă Protejată (ZCP) PItar Moș

IMoBILe Protejate PrIn L 422/2001

limitele imobilelor inscrise in lista monumentelor istorice (2010) categ. monument - grupa valorica a/B

cladiri protejate - monument istoric

IMoBILe Protejate PrIn PuZ - ZPC 34 PItar MoșIMoBILe Cu graD Mare De ProteCtIe

cladiri protejate prin puz - grad de protectie mare (valoare istorica si arhitecturala mare: interventii minore posibile in vederea conservarii cladirilor)

suprafete plantate cu valoare peisagistica ridicata - grad de protectie mare

IMoBILe Cu graD MeDIu De ProteCtIe cladiri protejate prin PuZ - grad de protectie mediu (valoare istorica si arhitecturala medie, interventii minore posibile in vedere conservarii cladirilor)

suprafete libere / plantate - grad de protectie mediu (curti de onoare, gradini de fatada si altele)

imobile cu grad redus de protectie cladiri cu grad redus de protectie (valaore istorica si arhitecturala mica sau fara valoare / interventii majore posibile, inlocuire posibila in spiritul zonei)

cladiri / corpuri de cladire inaccesibile, interventii posibile vor face subiectul unui studiu de fundamentare a PaC / PaD

B

Date tehnICestatusin constructie

proiectant BIa nICoLeta Druta

beneficiarLuCILLa InternatIonaL

indicatori urbanistici s teren 500mps construita ___mp existent - ZCP 21 Calderon

utr / utilizare CP1Pot 65%, 30mp supraf. liberăCut max 3,25hmax 16m + 3m retras

propusutr / utilizare funcț. mixtePot __%Cut __hmax s+P+3e+4retras+tehnic

ParCurs ProIeCtCasa de secol XIX de pe strada eremia grigorescu 1 a fost demolată în noiembrie 2009, în baza autorizației de demolare nr. 90/6/18.05.2009 emisă de Primăria sector 1. La baza autorizației de demolare stătea un aviz de Direcția de Cultură București.

reprezentanții asociatiei salvați Bucureștiul (asB) spun că autorizația de demolare este ilegală: “Întrucât imobilul se află în raza de protecție a monumentului istoric grupa a, Parcul Ioanid, pentru emiterea autorizației de desființare era nevoie de un aviz de la Ministerul Culturii. un astfel de aviz nu există. Direcția de Cultură București a emis avizul pentru desfiintare, deși nu era competentă să o facă.” asB a câștigat în justiție într-un caz similar, în care era necesar avizul Ministerului Culturii și nu cel al Direcției, șoseaua Kiseleff 45a-b.

În locul casei vechi se construiește un bloc de 4 etaje, care se revarsă peste trotuar. autorizația de construire este dată de Primăria Capitalei, în octombrie 2010. Beneficiarul construcției doreau initial să construiască o clădire de 6 etaje.

Așteptăm părerea voastră pe www.observatorulurban.ro

se ConstruIește: LoCuInțe sI sPațII CoMerCIaLeaDresa: ereMIa grIgoresCu 1tip proiect: PaC 412/946954 DIn 29.10.2010

DeMoLare 18-22.11.2009

santIer 2010 - 2011 / PanourI De santIer

se avIZeaZă: CLăDIre CoMerț, BIrourI, LoCuInțe, servICIIaDresa: DIonIsIe LuPu 39-41tip proiect: PuZ straDa DIonIsIe LuPu nr. 39-41, seCtor 1CoMIsIe nr. 10: Ctuat-PMB Data: 11.05.2011

street DeLIvery

IMagInI DIn DoCuMentațIa De avIZare 2011

Date tehnICestatusaviz oportunitate favorabilaviz urbanism favorabil

proiectant sc toWn DesIgn srl

beneficiaradrian tuDor

indicatori urbanistici s teren 737mps construita 479mp existent - ZCP 34 Pitar Moș

utr / utilizare CP1 Pot 65%, 50mp supraf. liberăCut max 2hmax 13m + 3m retras

propusutr / utilizare Funcțiuni mixtePot 65%Cut 2,4hmax P+3, P+6

ParCurs ProIeCtProiectul a primit avizul de oportunitate pe 13 aprilie, în ședința Comisiei tehnice de urbanism, Primăria Capitalei.

studiul Istoric de fundamentare a intervenției a fost realizat de Quattro Design, autor șerban Criveanu. studiul propune păstrarea accesului și a bovindoului pentru corpul de clădire din Dionisie Lupu 39 și demolarea celorlalte clădiri.

La solicitarea avizului de oportunitate, proiectantul a prezentat 2 variante. una în care, la clădirea din Dionisie Lupu 39, se păstra bovindoul și accesul, și a doua în care se păstrau integral fațadele clădirii. Prima variantă implica o construcție nouă mai joasă, iar a doua o construcție înaltă, respectiv parter + 6 etaje.

Comisia a ales a doua variantă, dorind să păstreze în întregime imaginea imobilului de la nr. 39.

avizul de urbanism a fost obținut în ședinta următoare, în data de 11 mai, pentru aceeași propunere.

arhitectul șef a limitat însă înălțimea clădirii noi la 4 etaje.


Date tehnICestatusrealizat

proiectant sc ProDID srl

beneficiarPrIMarIa MunICIPIuLuI BuCurestI

indicatori urbanistici s amenajata aprox. 1500mp

ParCurs ProIeCtProiectul s-a realizat în baza unui Plan urbanistic Zonal, aprobat de Consiliul general al Municipiului Bucuresti în 2005 și realizat de ProDID, arhitecții șerban sturdza și Ioana rusu. PuZ-ul prevedea transformarea integrală a străzii Pictor artur verona în pietonal și unirea Parcului Icoanei cu Parcul Filipescu.

Din nefericire, din acest proiect s-a realizat doar porțiunea din jurul bisericii anglicane. amenajarea urbană de calitate pune în discuție practica actuală a spațiului public bucureștean. Pentru a susține această afirmație pot fi remarcate in situ detaliile - pavaj, mobilier urban, design de obiect, etc. spațiul găzduiește anual evenimentul street Delivery, manifest prin care se dorește conștientizarea importanței traseelor pietonale în zone valoroase ale orașului.

fotograii ProDID sI ouB


reaLIZat: reaBILItare urBană - PIața BIserICII angLICaneaDresa: arthur verona 3tip proiect: PaC ____ DIn ____

InaInte / DuPa Cu evenIMent / DuPa sIMPLu

DetaLII De Pavaj / MoBILIer urBan

În stanDBy: CLăDIre LoCuInțe șI seDIu FIrMă aDresa: aureL vLaICu 31-33, seCtor 2tip proiect: PuD DIn 11.12.2007 sI PaD 12338/072/5.5.2010

Date tehnICestatusdemolat / PuD

proiectant BIa aLBu Ioan aDrIanbeneficiarDuMItrașCu CostICa

indicatori urbanistici s teren 1120mps construita 672mp existent - ZCP 70 Ioanid

utr / utilizare L2bPot 60%, 30mp supraf. liberăCut max 1,8hmax 10m + 3m retras

propusutr / utilizare funcț. mixtePot 60%Cut 3,5hmax s+P+4+5retras

ParCurs ProIeCtCu puţin timp înainte de a fi demolată clădirea de pe Dumbrava roșie 13 fusese vandalizată. edificiul a aparţinut timp de 30 de ani simonei Lahovary (1881-1936), doamna de onoare a reginei Maria. Clădirea facea parte dintr-un monument istoric de tip ansamblu de grupa valorică a (Parcul Ioanid) și din Zona Construită Protejată nr. 70 „Parcelarea Ioanid”.

Demolarea imobilului s-a făcut în luna mai, în baza unei autorizații de desființare emise de Primăria Capitalei și în baza unui aviz eliberat de Direcția de Cultură a Municpiului București. observatorul urban București a transmis Ministerului Culturii o scrisoare prin care cerea analizarea legalității avizului Direcției de Cultură, însă nu a primit niciun răspuns. Principalul argument al ouB a fost acela ca era nevoie de avizul direct al Ministerului Culturii, fiind o intervenţie pe un monument de grupa a.Pe 19 şi 20 mai, cînd lucrările de demolare încă nu începuseră, asociaţia salvaţi Bucureştiul s-a adresat primarului general şi prefectului solicitând revocarea autorizaţiei, respectiv atacarea în contencios a acesteia. Primăria a refuzat să revoce autorizaţia, prefectul nu a intervenit. În locul caselor vechi (P+2+mansarda) se va construi o clădire de P+5e.


DuPa DeMoLare / InaInte De DeMoLare

ILustrarea PLanuLuI urBanIstIC De DetaLIu

ConCurs ManIest: ICoaneI 2-8 IDee ProIeCt

În locul caselor de la nr. 2-8, de pe strada Icoanei ar fi trebuit construit un bloc de 13etaje (45m), potrivit unui Plan urbanistic de Detaliu aprobat de Consiliul local sector 2, în noiembrie 2008.

asociația salvați Bucureștiul, asociația Prietenii școlii Centrale si Ministerul Culturii au atacat în instanță această documentație de urbanism, cerând anularea ei pe motiv că era ilegală. Înălțimea maxim admisă în zonă este de 13m, iar pentru o înălțime mai mare era necesară elaborarea unui Plan urbanistic Zonal nu a unui PuD. În plus, blocul de 45metri era chiar vizavi de școala Centrală, monument istoric de grupa valorică a.

În aprilie 2010, asociațiile au avut câștig de cauză, iar tribunalul București a anulat PuD-ul. Pe 2 iunie 2011, Curtea de apel București a anulat definitiv și irevocabil aceeași documentație de urbanism. Beneficiarul proiectului era firma raptis Kavouras, iar lucrările încă nu începuseră.

Pentru a arăta că se poate construi și ceva de calitate, care să respecte regulamentul zonei și care să aducă beneficii investitorului, asociatia Prietenii școlii Centrale și ordinul arhitecților din românia au organizat un concurs de idei pentru acest amplasament. În urma jurizării competiției, considerând că niciunul dintre proiecte nu a răspuns în mod convingător tuturor criteriilor de evaluare, au fost acordate 2 mențiuni. un al 3-lea proiect selectat pentru mențiune a fost retras din concurs din motive organizatorice.


MentIune 1 - Laia Martinez, Xavier Lozano segarra

MentIune 2 - Mihai sulea, ruxandra sacalis, sabin Purice

ProIeCt retras DIn ConCurs - Petru Mihnea Drăgoiu și Matei Bogoescu

observatorul urban bucureşti

vă prezintă: tenDInțe șI PraCtICI DIn Zona arthur verona tenDInțe șI PraCtICI DIn Zona arthur verona tenDInțe șI PraCtICI DIn Zona arthur verona tenDInțe șI PraCtICI DIn Zona arthur verona

Activitati OUB (7) Dezbateri, expoziții, relația cu ONG-urile Obiectiv: Stimularea unor inițiative locale urbane prin intermediul unor proiecte culturale

Participarea la consultări publice patronate de instituţiiDacă în 2009 s-a încercat mai mult intervenţia în consultări publice pe marginea unor proiecte de urbanism, fără a determina vreo schimbare a acestora, chiar şi în situaţiile în care se încălcau prevederile legale în vigoare, ulterior s-a încercat distanţarea de cazurile punctuale participând la dezbaterea organizată de primărie pentru Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Comisiei Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (sfârşitul lui 2010) şi în dezbaterea Regulamentului local de implicarea a populaţiei în adoptarea documentaţiilor de urbanism (începutul lui 2011). Ambele proiecte de regulamente au rămas uitate, nefiind supuse votului consilierilor.

În cadrul unei acțiuni de consultare a ONG-urilor, în mai 2011, am fost invitaţi de echipa ce realizează pentru Primăria Capitalei Conceptul Strategic Bucureşti 2035 (CSB 2035) să răspundem unui set de 12 întrebări. Fiecare întrebare avea un număr de răspunsuri prestabilite. Intervievatul era rugat să ierarhizeze între acestea şi putea adăuga un nou răspuns.Exemplificăm reacţia OUb cu două dintre întrebări.

Principala problemă legată de transport a Bucureştiului este:

A. Calitatea drumurilor publice = 2 puncteB. Ineficienţa transportului public suprateran = 3pC. Reţeaua de metrou slab dezvoltată = 6pD. Lipsa locurilor de parcare = 4pE. Lipsa unor trasee pentru biciclişti = 5pF. Blocajele din trafic - accesibilitate = 4pG. Poli de dezvoltare secundari, centre de cartier insuficiente şi neîncurajarea apariţiei/dezvoltării acestora <n.r.: variantă adăugată de echipa OUb ≥5 p

În domeniul dezvoltării urbane, principala problemă este:A. Lipsa unei viziuni = 6pB. Lipsa documentaţiilor de planificare = 3pC. Lipsa de interes a instituţiilor publice interesate şi

responsabile = 6pD. Dezinteresul faţă de proiecte şi operaţiuni = 5pE. Uitarea zonelor limitrofe şi folosirea ca bazin de forţă de muncă ieftină = 3pF. Lipsa educaţiei urbane obligatorii în şcoala generală şi liceu = 4pG. Lipsa de continuitate în decizii <n.r.: variantă adăugată de echipa OUB ≥ 5p

Raportul etapei respective a documentaţiei CSB 2035 arată doar că nu s-au primit suficiente răspunsuri din partea asociaţiilor, astfel că nu apar referiri la propunerile OUb.

La sfârşitul lui 2011 s-a lansat consultarea publică a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană “Central Bucureşti”. Am cerut proiecte care să răspundă disfuncţiunilor identificate de către documentaţia de fundamentare supuse atenţiei publicului.

Exemplificăm şi acest caz cu două observaţii:Să fie studiată posibilitatea introducerii în cadrul PIDU a unor proiecte care [...] să conducă la realizarea de locuinţe sociale. Ne bazăm această solicitare pe următoarele afirmaţii din PIDU: “Un proces de segregare rezidenţială pe criterii economice este în plină desfăşurare, contrar cu principiile europene care promovează mixitatea socială” (p. 7) “Aceasta <n.r.: externalitatea socială negativă cauzată de gentrificarea zonei> însă poate fi rezolvată prin acţiuni ale primăriei de realizare de locuinţe sociale inclusive în zona de proiect, prin negocieri de astfel de spaţii cu dezvoltatorii de proiecte” (p.168). Realizarea unui stoc de locuinţe sociale se poate face şi prin achiziţie de pe piaţă sau prin construcţie.

Să fie studiată posibilitatea introducerii unor proiecte în cadrul PIDU care [...] să vină în sprijinul punerii în valoare a patrimoniului construit de tip zonă construită protejază (valoare ambientală) în subzona 7 (în special cartierul Armenească). În ciuda afirmaţiei “Pentru atingerea

Banner-ul OUb prezentat la Street Delivery 2011 - Tendințe și practici în zona Arthur Verona


obiectivelor prezentate, se propune un număr de proiecte şi sub-proiecte conexe, repartizate pe toate subzonele ariei de investiţie” (p.7) observăm că în subzona 7, numărul proiectelor este mai scăzut şi este concentrat în aproprierea Bd. Magheru. Pe de o parte, în subzona 7 se păstrează un număr însemnat de reşedinţe de standard ridicat, construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, pe de altă parte, intervenţiile care nu respectă caracterul zonelor protejate, definit prin PUZ Zone Construite Protejate sunt mai puţine aici ca în alte părţi ale oraşului.

Nu am primit un răspuns la propunerile noastre. Recent a fost lansată dezbaterea finală PIDU “Central Bucureşti” înainte de supunerea documentaţiei votului Consiliului General. Planul are mici modificări faţă de varianta iniţială, ce par a fi fost generate de schimbări externe dezbaterii publice.

Expoziții realizate de OUB2007 - iulie - expoziţie “Urbanism în tranziţie - Alăturări nepotrivite”, galeria Octav Doicescu- Septembrie - Masa rotundă pe tema “Spaţiul Public”, galeria Octav Doicescu și două reportaje în emisiunea Simetrii a TVRCultural;- Noiembrie - expoziţie “Calitatea Spaţiului Public”, galeria Octav Doicescu.

2008 - martie lansarea de către MDLPL a unei teme de cercetare privind observatoarele urbane;- mai - conferinţă de presă legată de evenimentul expoziţional şi lansarea BIOU (media prezentă: Adevărul, Rompress, ProTV, revista “22”);- iunie - dezbatere publică “Conştiinţă şi cultură urbană”, ICR, în colaborare cu ATU şi MDLPL;- iunie - Street Delivery - 10 panouri, tema Grădini pierdute ale Bucureştilor, Cerasella Crăciun.

2009 - februarie - Observatorul Urban a propus la seminarul “Arhitectura Context Peisaj” de la UAUIM tema “Fi un observator urban”, sarcina studenţilor fiind de a analiza şi fotografia lucrurile bune/rele din oraş. Imaginile s-au regăsit într-o expoziţie care a avut loc la galeria Octav Doicescu;- noiembrie, expoziţia: “Bucureşti. Dezvoltare şi haos”, organizată în staţia de metrou de la Universitate şi galeria Octav Doicescu. S-au făcut 20 de panouri cu exemple de inserţii negative în zone protejate. Parteneri Hotnews, Metrorex. Apariţii în presa: HotNews.ro, Evenimentul Zilei, România Liberă, Cotidianul, Adevărul, ProTv, Antena 3, Realitatea, Newsin, Curentul, Ultima oră.

2010 - iunie – participare la Street Delivery – flyere de promovare, distribuţie buletin informativ alături de ATU;

- noiembrie – sesiune de comunicări rezultate proiecte culturale OUb la biroul Observatorului Urban, 15 persoane;- 11 apariţii în presă (HotNews, Adevărul, Puterea, România Liberă, Jurnalul Naţional).

2011 - iunie - participare Street Delivery – 6 panouri, fisa de proiect, “Bune şi rele practici în zona Arthur Verona”, s-a distribuit buletinul informativ;- Noiembrie – sesiune de comunicări rezultate proiecte culturale OUb şi UAR, galeria Octav Doicescu, 50 persoane;- 4 apariţii în presă (HotNews).

Parteneriate și relația cu societatea civilă2007-2009 - discuţii în vederea unor parteneriate - CSAU UAUIM, RUR- neconcretizate;

2010 - parteneriat Agenţia Monitorizare a Presei. OU a furnizat informaţii de specialitate în cadrul proiectului “Parteneriat pentru bună guvernare, Capitolul III - Dezvoltarea Durabilă”, coordonat de AMP - Active Watch: analiza legislaţiei privind funcţionarea domeniilor urbanismului şi potecţiei patrimoniului, informări privind şedinţele comisiilor/consiliilor cnsultative/deliberative, identificarea unor informaţii necesare în proiect şi a instituţiilor competente în a furniza respectivele informaţii;- 3 adrese către instituţii în care OUB-UAR era cosemnatar alături de diverse ONG-uri;- solicitări clasare Policlinică Batiştei 27, 27A alături de ProDoMo şi Muzeul Aviaţiei;- Prezentare în cadrul Universităţii de Vara Sibiu a activităţii OUB, la invitația ATU;- colaborare cu site-ul Distrugeri.ro, proiect coordonat de Doina Vella;- OUB primeşte atenţionări în mod constant privind acţiunile cu potenţial negativ asupra patrimoniului construit şi spaţiului public de la Platforma pentru Bucureşti

2011 - 6 adrese către instituţii în care OUb-UAR era cosemnatar alături de diverse ONG-uri. - mediere colaborarea UAR cu ProDoMo pentru solicitarea clasării sediului ArCuB (str. Batiştei 14);- OUB primeşte atenţionări în mod constant despre acţiunile cu potenţial negativ asupra patrimoniului construit şi spaţiului public de la Platforma pentru Bucureşti;- OUb începe să devină un reper de profesionalism, astfel ONG-urile i-au fost solicitate şi a formulat răspunsuri privind: marcarea pe planurile topo a zonei cu o lăţime de 100m de la limita unor monumente istorice, comparaţii de prevederi ale unor regulamente de urbanism, prezentarea succintă a unui demers de clasare al OUB, practica de a reconstrui reparatoriu o clădire de patrimoniu demolată abuziv.


Pentru a ne sesiza evenimente importante, vă rugăm să ne scrieţi la: [email protected]

OUb - buletin informativ nr. 11, ianuarie - martie 2012Se distribuie gratuit la sediul UAR. Publicat pe pagina de internet OUb.

ISSN 2066 - 866X

Editori, Redactori: Catiuşa Ivanov, Ina Stoian, Florin BălteanuArt director: Ina Stoian

Observatorul Urban Bucureşti, Calea Victoriei 126, Bucureş[email protected], www.observatorulurban.ro

Uniunea Arhitecţilor din România, str. Demetru Dobrescu 5, Bucureşti

[email protected], www.uniuneaarhitectilor.ro

o bservatorul urban bucuresti · 2014-02-14 · raport activitate 2008-mai 2012 o bservatorul urban...

Documents