O bservatorul Urban Bucurestinr. 13 / 2012Informatii pentru un oras mai bun. Buletin editat de Uniunea Arhitectilor din România

Patrimoniu pentru viitor www.observatorulurban.ro

EDITORIAL│Înlocuirea arhitecturii ...3 REPORTAJ│Pentru ca patrimoniul să aibă un viitor, trebuie să învăţăm copiii să iubească trecutul ...4 INTERVIU│Hanna Derer: “Ceva ce nu este autentic nu poate fi o valoare și, în consecință, nu are cum să prezinte interes” ...5 STUDIU DE CAZ│Câmpineanu 2. Începutul unei noi practici în România: demolarea autorizată a monumentelor istorice în vederea reconstruirii acestora ...6│Ministerul Culturi a avizat proiectul imobiliar de la Palatul Știrbei ...7│Activarea monumentelor neutilizate prin creativitate ...8 FOTOGALERIE│Monumente de vînzare...9 PROIECTE FINANȚATE DE UAR ÎN 2013│Situaţia actuală a ansamblurilor boierești extraurbane din Moldova ...10│Proiect cultural la mina Petrila. Ateliere - releveu - clasare ...11 ȘTIRI│Experții internaționali: Patrimoniul construit din București, în pericol ...12│Încep lucrările de modernizare la Calea Victoriei ...16│Finanțare SEE pentru monumentele istorice ...19

Informații pentru un oraș mai bun. Buletin editat de Uniunea Arhitecților din România nr. 15-16 / 2013-2014

B-II-m-B-18420 20/02/2014

2SPONSOR AL BALULUI ARHITECŢILOR 2014

30 BrandUrI dEVIn UnUL SInGUr:MaStEr BUILdErS SoLUtIonS

Într-o lume care se schimbă tot mai rapid, încrederea și siguranțareprezintă cheia succesului. Prin crearea unui singur brand global pentruindustria construcțiilor, îmbinăm expertiza și puterea de inovare a celor 30de branduri BASF cu peste un secol de experiență sub aceeași umbrelă:Master Builders Solutions. Găsiți soluții rapide, sigure și facile pentruaproape orice proiect dintr-o singură sursă.

Vizitați-ne la www.master-builders-solutions.basf.ro

3 EDITORIAL

Şerban Ţigănaş

Înlocuirea arhitecturii

Arhitectura se locuieşte, se foloseşte. Ea are viaţă, durează atâta timp cât e dorită, cât are sens pentru cei care au făcut-o, au primit-o sau au obţinut-o. Arhitectura se câştigă, se pierde, se încearcă, se ratează. Uneori se diminuează, se transformă sau chiar se anulează, pentru a fi mai bine folosită, pentru a face loc altei arhitecturi care are mai mult sens, sau pentru a o şterge pentru că aduce aminte de ceva ce vrem să uităm. Arhitectura se înlocuieşte. Se locuieşte şi se înlocuieşte.

Arhitectura nu a beneficiat niciodată de consens şi nu ne putem dori aşa ceva. Ea este apreciată în funcţie de interese, cultură, gusturi sau afecţiuni elective.

Problematica înlocuirii îmi apare la fel de importantă ca aceea a facerii. Ce schimbi? De ce schimbi? Ce judecată foloseşti ca să înlocuieşti just, benefic? Pentru că înlocuirea presupune o decizie care cuprinde inevitabil un sacrificiu, iar garanţiile pentru bună înlocuire nu sunt de multe ori foarte credibile. Ca oameni, suntem mereu între dorinţa de a păstra şi cea de a avea parte de nou, de schimbare ca progres, ca mai bine. Când e vorba de arhitectură, schimbarea poate însemna mai bine sau mai rău, iar criteriile pentru a decide nu pot fi altfel decât ilustratoarele unei complexităţi. Se spune tot mai clar că viitorul înseamnă să nu mai înlocuim atât de mult ca până acum, ci să transformăm în mai bine, păstrând tot mai mult. Viitorul înseamnă să densificăm ceea ce am construit deja, deci să încercăm să încăpem mai bine fără să mai consumăm spaţiul limitat al naturii şi mai înseamnă să reuşim tot mai bine să combinăm ceea ce provine din perioade diferite, ceea ce diferă, contrastează şi pare că nu se potriveşte din cauza neomogenităţii.

Oamenii percep mai uşor ceea ce respectă reguli simple şi mai greu ceea ce se armonizează în contrapunct şi complexitate. Oamenii înţeleg mai bine o formaţie care defilează decât una desfăşurată în misiune. Este aproape paradoxală această linişte care vine din repetiţie, similaritate până la anonimat, care ne-a fost totuşi demonstrată ca extrem de plictisitoare şi de evitat atunci când s-a ajuns la generalizări excesive. Și totuşi ce ne-ar mulţumi cu adevărat? Care este principiul corect al dominoului înlocuirii? Principiul calităţii. Ceea ce vine să fie cel puţin mai bun decât ceea ce dispare. Dar ce însemnă mai bun, în condiţiile în care nou pare a fi mai valoros decât vechi, proaspăt mai de dorit decât părăginit? Să ne gândim puţin la decizie. Cine şi cum decide ceea ce se înlocuieşte? Aici răspunsul primar pare a fi destul de simplu, proprietarii, cei care posedă şi sunt capabili să suporte costurile înlocuirii, dar, aş adăuga eu, dacă pot face dovada că înlocuirea e justă. Ce se întâmplă cu ceea ce numim patrimoniu,

moştenire, memorabil? Are reguli şi protectori oficiali. Societatea a decis să se ocupe prin profesionişti ai protecţiei, ai conservării şi bunei gestiuni. Sau greşesc? Mă întreb pentru că nu pot decât să constat că cei de la ministerul dedicat culturii şi patrimoniului au un rol mai vizibil în eutanasierea a ceea ce a fost odată primit ca valoros pentru România şi s-a degradat într-atâta încât produce pericol şi chiar dispreţ. Cei mandataţi să protejeze sunt, de fapt, cei care dau voie să se înlocuiască, ca aceia care lucrează pentru mediu, care decid şi dau voie să se polueze, cum şi cei preocupaţi cu dreptatea dau voie să nu se aplice legile.

S-a instalat o stare de toleranţă faţă de cei care nu respectă, care greşesc, care nu aplică, pentru că, nu-i aşa, sunt vremuri grele şi se poate mult mai rău. A nu respecta regulile este o formă de supravieţuire în vremuri grele. Ceea ce e condamnat se suspendă, ceea ce e penal devine doar contravenţie, ceea ce e se prescrie şi, în general, e vorba de imunitate, adică acea rezistenţă dobândită faţă de ceva ce te poate sancţiona... Protecţia patrimoniului apare ca o frână în calea dezvoltării, o tichie de mărgăritar şi un lux cu accente utopice, care pare că nu înţelege cine suntem şi ce vrem. Protecţia patrimoniului îmi apare un joc de salon, pe hârtie şi de hârtie, de tipul ”avizul a reuşit, pacientul a murit”.

Îmi mut gândurile către două stări intermediare, la fel de intermediare ca vieţile noastre, pentru că uneori durează comparabil de mult. Mă gândesc la agonia construcţiilor degradate şi apoi ruinate înainte de a fi înlocuite, care uneori durează mai mult decât viaţa sănătoasă a aceloraşi construcţii şi mă mai gândesc la şantiere. Văd o legătură extraordinar de relevantă între cultura şantierelor, modul în care se lucrează şi rezultatul construit. Patrimoniul de mâine depinde de cum se lucrează, de relaţia dintre locul în care se construieşte şi vecinătăţi, de tehnologia, meşteşugurile şi oamenii implicaţi. Împrejmuirea, protecţiile, curăţenia, organizarea şantierului, costumaţia celor care lucrează, zgomotul, ceea ce spun şi fac în pauze şi în timpul lucrului, toate se adaugă şi încorporează în patrimoniul care se construieşte, sau în cel care se va înlocui. Cultura patrimoniului ţine de relaţia dintre birocraţie şi practică şi de cât de bine se îmbină cele două. Înlocuirea arhitecturii generează la nivel planetar un paradox pe care l-am mai menţionat în dialogurile pe această temă: pe măsură ce trece timpul apare tot mai multă arhitectură de calitate, dar la nivel planetar ponderea acesteia scade.

Cum îşi aduce România contribuţia la naşterea patrimoniului viitor? Dar la pierderea celui prezent? Cred că într-un mod care trebuie regândit profund şi de la capăt.

4

Cred că nu se vorbește destul despre patrimoniu cu destul de mulți oameni. Sigur, unii ar putea spune că se vorbește chiar prea mult și nu „se face” mai nimic. Iar în România, doar o minoritate vorbește despre patrimoniu: profesioniști ai mediului construit, care sunt adesea foarte preocupați de respectarea regulilor de conservare, de autenticitate, de obiectul de patrimoniu și poate mai puțin interesați de rolul social și economic al patrimoniului.

Astfel, întrebări importante rămân în umbră: de unde poate face rost de resurse financiare un proprietar de clădire de patrimoniu? Ce utilizare a acelor spații și clădiri ar putea asigura autonomie economică sau chiar beneficiu? Oricum, la aceste întrebări nu prea sunt multe răspunsuri în România. Citim rapoarte de cercetare și studii de piață din alte țări și realizăm că prestigiul unei construcții vechi este valorizat printr-un preț mai ridicat pe piața imobiliară. Vedem că există cerere pentru clădiri care au un caracter, o identitate conferită de amprenta timpului. Constatăm că, în alte părți ale Europei, acțiunea de protecție și de reabilitare este sprijinită prin subvenții, reduceri importante de taxe și impozite, asistență tehnică gratuită. Concluzionăm că nu este imposibil ca regulamentele de construcție să fie respectate și să impună stabilitate în zone istorice, astfel încât, atunci când cineva cumpără o clădire într-un cartier vechi este sigur că se vor păstra acele caracteristici care l-au atras să cumpere acolo.

Toate aceste lucruri sunt oarecum prevăzute și în legislația din România, dar fie nu se aplică, fie se aplică anapoda. Știm că o autoritate publică locală are dreptul (și chiar datoria) să propună proiecte de hotărâre de consiliu local prin care să încurajeze și să susțină locuitorii care vor să protejeze și să valorifice patrimoniul. Un astfel de proiect de decizie publică locală este inițiat de un consilier local. Dar câți din consilierii locali sunt sensibili la protecția patrimoniului? Câți candidați pentru postul de primar, în orașele și satele României, au avut în programul lor electoral ceva legat de patrimoniu? Ca potențiali alegători care să ceară candidaților niște proiecte și programe precise, ce putem vedea la televizor despre patrimoniu? Ce învățăm despre patrimoniu în școala primară – în gimnaziu – în liceu?

Majoritatea locuitorilor maturi azi erau în școli în perioada comunistă. Nu cumva opinia celor mai mulți dintre acești oameni a fost atunci formată să fie chiar împotriva „vechiturilor”, a construcțiilor făcute de boieri și industriași bogați care prosperau și construiau prin „exploatarea omului de către om”? Dacă este așa, avem o bătălie de dus cu un balaur cu multe capete și trebuie folosit orice instrument posibil pentru a ne lupta cu el. Ar fi utile campanii media, realizate cu publicitari pricepuți. Așa cum ni se

amintește că nu este sănătos consumul excesiv de sare, așa poate ar fi util să ni se amintească la televizor să nu demolăm clădirile de patrimoniu, „pentru că dăunează grav societății”. Ar ajuta și articole de marketing în revistele de life-style. Este necesară mai multă vizibilitate pentru intervenții care demonstrează că este posibil și în România ca protecția patrimoniului să fie parte din demersul de dezvoltare, și că nu se „opune” acestuia. Ar fi utile fonduri pentru aplicarea riguroasă a unor chestionare către mediul de afaceri pentru a înțelege ce i-ar motiva și i-ar ajuta mai eficient ca „stafiile” de clădiri pline de gunoaie, să fie re-activate și în beneficiul orașului.Și pentru că unul din instrumente ar fi și completarea unor programe pentru cei care sunt acum în școli, și pentru că sunt cadru didactic, eu am ales educația. Împreună cu câteva prietene arhitecte, care au copii, am pregătit un material didactic atractiv și bogat (și nu zicem doar noi asta) cu care se poate lucra pe durata a doi ani școlari, în cadrul unui curs opțional, la clasele a III-a și a IV-a. Programa pentru acest curs opţional intitulat „De-a arhitectura în oraşul meu” se află acum la Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei şi a primit aviz favorabil pentru a fi aprobat prin Ordin de Ministru al Educaţiei.

După ce l-am testat de-a lungul anului şcolar 2012-2013 în câteva şcoli din Bucureşti, pentru anul şcolar în curs, opţionalul este derulat în mai multe oraşe din ţară şi ajunge la peste 1.500 elevi, din 56 şcoli de stat şi 4 şcoli particulare. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără entuziasmul arhitecților voluntari care dedică timp pentru a pregăti lecțiile și pentru a merge la acești copii în fiecare săptămână. Pentru ce am făcut până acum, resursele au fost asigurate prin finanțări din taxa de Timbru de Arhitectură, în cadrul unui program cultural derulat de filiala București a Ordinului Arhitecților din România. Prin decizia Senatului Uniunii Arhitecților din România, se vor aloca resurse pentru organizarea unor ateliere regionale de formare, astfel încât, atât cadrele didactice, cât și arhitecții să poată face acest opțional în anul școlar viitor. În această perioadă, opționalul este prezentat învățătorilor părinților și, evident, arhitecților care ar fi interesați să se implice în activități didactice.

Pentru cei interesați să se înscrie, informațiile necesare sunt disponibile pe: http://de-a-arhitectura.ro/portfolio/in-orasul-meu/

REPORTAJ

Vera Marin

Pentru ca patrimoniul să aibă un viitor, trebuie să învăţăm copiii să iubească trecutul

5

Florin Bălteanu

Hanna Derer: “Ceva ce nu este autentic nu poate fi o valoare și, în consecință, nu are cum să prezinte interes”

Florin Bălteanu: Cum definim „a fi autentic” și ce poate fi autentic la un obiect de patrimoniu?Hanna Derer: În domeniul numit „prezervarea patrimoniului cultural”, cel puțin în ceea ce privește patrimoniul construit, autenticitatea înseamnă ceva ce este conform cu adevărul, ceva a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială, adică exact ceea ce indică definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române. Recunosc că prefer sensul termenului din limba engleză, adică “of undisputed origin and not a copy”. În plus, un sinonim în aceeași limbă engleză este cuvîntul genuine care este mult mai elocvent și înseamnă „ceva ce este cu adevărat ceea ce afirmă că este”. Problemele apar, desigur, în momentul în care, inevitabil, se ajunge la „adevăr ” / „adevărat” deoarece majoritatea adevărurilor sînt relative și nu absolute. […]

FB: De ce este importantă păstrarea autenticității? Cum folosim concepul în gîndirea intervenției pe obiectul de patrimoniu?HD: Importanța derivă din definiție. De ce e important să fiu ceea ce pretind că sînt? Dacă nu sîntem siguri de identitatea noastră și a ceea ce ne înconjoară, probabil că nu ne-am descurca în lume. Ceea ce protejăm, păstrînd un obiect de patrimoniu cultural, nu este autenticitatea, ci sînt, în fapt, valorile culturale. Dar trebuie ca aceste valori culturale să fie autentice. Ceva ce nu este autentic nu poate fi o valoare și, în consecință, nu are cum să prezinte interes. […]

FB: Care este semnificația, în relație cu conceptul de „autenticitate”, a afirmației din Carta de la Veneția: restaurarea „trebuie să se oprească acolo unde începe ipoteza”?HD: În clipa în care, prin intervenția asupra unei valori culturale (care prin definiție este autentică), ne depărtăm de la calitatea de a fi autentic, atunci, în cel mai bun caz, subminăm valoarea culturală respectivă. […] Pentru a înțelege corect afirmația, trebuie privit mai atent și conceptul de „restaurare”. Prezervarea este atitudinea, restaurarea este un tip de intervenție, diferit de conservare, diferit de consolidare, de anastiloză etc. Dintre diversele tipuri de intervenție specifice prezervării patrimoniului cultural construit, restaurarea este cea mai invazivă. Uneori este necesară și întotdeauna trebuie temperată pentru a nu deveni distructivă. Între invaziv și distructiv este o diferență, de nuanță, dar vitală. Tocmai de aceea restaurarea poate fi periculoasă și trebuie oprită la timp. Sînt destule situații în care sîntem obligați să apelăm la această intervenție invazivă pentru a salva de la dispariție totală valoarea culturală respectivă. […] Acest articol din Cartă este cel care încurajează, atunci cînd este cazul, arhitectura contemporană în relație cu valorile culturale ale trecutului. Că trebuie să avem grijă ca această arhitectură contemporană să nu

afecteze în niciun fel valorile culturale existente (deja), este evident.

FB: Adresîndu-ne unui public variat, ar fi necesară o definiţie a restaurării.HD: Dincolo de diferențele terminologice (și diferendele) de la o limbă la alta (ceea ce înseamnă restauro în italiană nu e același lucru cu restaurare în română și nici cu restaurieren în limba germană), în limba română restaurarea este acel gen de intervenție dedicat unei valori culturale care reface o unitate potențială pierdută, pierdere care nu este nici prea mică (dacă unitatea potențială a valorii culturale s-a pierdut foarte puțin nu e necesar să restaurăm, e suficient să conservăm, să păstrăm ceea ce am găsit), dar care nu este nici una masivă (în acest caz valoarea culturală respectivă fiind pierdută). În termeni mai puțin tehnici, cu sublinierea că această descriere nu trebuie luată ad litteram, restaurarea este acel gen de intervenție care are de completat mici lacune și prin care intervenție semnificația culturală a obiectului în cauză nu este deturnată.

FB: Care ar fi relația dintre etică/ moralitate și demolare/reconstrucție în lumina autenticității?HD: Cît de etic și cît de moral ar fi ca eu să mă dau drept altcineva, să mă dau drept o persoană care nu sînt de fapt? Atunci cînd pretinzi că ești altcineva și/sau altceva decît ești, devii infractor. [...]

FB: Cînd poate fi reconstruit ceva?HD: Posibil este oricînd, permis însă doar uneori, în situații excepționale. Reconstrucțiile sînt acceptate pentru că, între ipostazele recente ale calității de a fi autentic (la început s-au avut în vedere conceptul, materiale, tehnicile, amplasamentul, ulterior au apărut utilizarea, funcțiunea, tradițiile, memoria etc.), se află felul în care e perceput edificiul respectiv. O clădire este și ceea ce rezultă din percepția ei publică. Felul în care e perceput public un obiect de patrimoniu este o parte din existența intangibilă a acestuia, una importantă (dar nici pe departe singura). Este posibil să accept o reconstrucție, ceva care nu mai este autentic, atunci cînd percepția publică suferă de/ pentru / prin pierderea edificiului respectiv și solicită imperios ceva în loc. În situații excepționale în care pierderile sînt extrem de adînci, iar comunitățile solicită o reparație sînt acceptate reconstrucțiile, dar, în opinia mea, cu condiția ca respectivelor comunități să li se explice clar că vor recupera numai jumătate din ceea ce au pierdut, jumătatea materială, tangibilă. [...]

Interviu realizat în data de 17.02.2014, publicat integral pe www.observatorulurban.ro/reportaje.

Ce înseamnă „a fi autentic” și care este relevanța acestui concept în intervenția pe patrimoniul construit? De ce este periculoasă restaurarea? Cînd este etică reconstruirea unei clădiri monument istoric? Prof. dr. habil. arh. Hanna Derer, specialist atestat în prezervarea patrimoniului cultural, răspunde la aceste întrebări într-un interviu acordat OUb.

iNTERVIU

6

“Procesul restaurării este o operaţie extrem de specializată. Scopul ei este de a păstra şi revela valoarea estetică şi istorică a monumentului şi se bazează pe respectul materialului original şi a documentelor autentice.” Carta de la Veneția

În România “desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sînt interzise și se sancționează” (Legea 422/2001, art. 11, alin. 2). Totuși clădirea din str. I. Câmpineanu, nr. 2, intersecţie cu bd. N. Bălcescu, monument istoric (cod B-II-m-B-18420), a fost demolată la sfîrșitul lui iulie 2013. Acțiunea are loc în vederea reconstruirii. Noua construcție o va copia pe cea demolată. Se vor integrarea elemente decorative recuperate de la clădirea istorică. Intervenţia se realizează în baza AC 394/2012, eliberată de PMB în baza avizului conform al Ministerului Culturii.

Această clădire a fost demolată în mod voit, pe timp de pace, fără legătură cu vreun dezastru natural, deşi se află pe Lista Monumentelor. Demolarea a fost autorizată. Pentru realizarea diametralei Buzești – Berzei, municipalitatea a demolat, în iulie 2011 și martie 2013, trei monumente nedeclasate, promițînd reconstruirea. În detrimentul interesului public de prezervare a monumentelor istorice a fost invocat interesul public al trasării unei artere majore de circulație. În cazul construcției din str. Ion Câmpineanu, nr. 2, protecția nu concura cu nici un alt interes public sau calamitate, totuși s-a ales aceeași soluție. Avem primul monument istoric demolat de un privat pentru a fi reconstruit.

Șantierul de pe str. Ion Câmpineanu, nr. 2, a început în 2004, după ce PMB eliberase firmei Elmec România SRL trei autorizații: pentru “desființare structură interioară cu păstrarea fațadelor”, pentru “reconstruire cu păstrarea fațadelor”, respectiv pentru organizarea de șantier. În urma șantierului, interiorul clădirii, exceptînd rîndul de camere dinspre fațade, a fost demolat. În 2007, PMB a autorizat demolarea și reconstrucția ultimelor două niveluri (etajul retras și podul). În 2009, proprietarul a obținut alte trei autorizații, pentru “demolare structură interioară”, “construire” și pentru organizarea lucrărilor. În fine, pe 22 iunie 2012, SC Elmec România SRL obține autorizația pentru “reconstruire imobil funcțiune mixtă”.

Comunicat de presă Elmec România, proprietar imobil, 31.07.2013: “Proiectul, situat într-o zonă de interes major a Capitalei, constă în reconstruirea clădirii şi transformarea ei într-un centru modern de retail şi birouri, păstrând elementele de autenticitate şi detaliile originale de arhitectură ale faţadelor.”

Florin Bălteanu

Câmpineanu 2 Începutul unei noi practici în România: demolarea autorizată a monumentelor istorice în vederea reconstruirii acestora

STUDIU DE CAZ

imagini ale clădirii din str. Ion Câmpineanu în timpul demolării (iulie 2013) și după (februarie 2014)

7 STUDIU DE CAZ

Florin Bălteanu

Ministerul Culturi a avizat planul urbanistic de la Palatul Știrbei

Ministerul Culturii a avizat, în octombrie 2013, planul urbanistic zonal de la Palatul Ştirbei, care prevede construirea, în spatele monumentului istoric, a unei clădiri de 34 metri înălţime cu locuinţe, o galerie comercială desfăşurată pe 5 etaje cu patru nivuri de parcare subterană, iar pe strada Budişteanu, a unui bloc de locuinţe. Înainte de a aviza acest proiect, în luna iulie 2013, ministerul a aprobat un proiect de restaurare privind incinta Palatului Știrbei.

„Documentaţia propune realizarea unui complex multifuncţional: locuinţe de lux, spaţii tip galerii comerciale, la subsoluri se vor rezolva: parcare cca. 500 locuri; spaţii de retail, spaţii tehnice, boxe, noduri circulaţie, adăpost ALA conform norme; la primul subsol, parter, mezanin şi parţial etaj I - spaţii publice, galerii comerciale, expoziţii; la etaje - locuinţe. Din punct de vedere volumetric, în spatele Palatului Ştirbei este un atrium cu acoperiş retractabil, care sugerează gradina palatului. Se reconstituie grajdurile. Palatul se profilează pe un ecran (zid înverzit), în spatele căruia se află volumul nou de locuinţe, cu înălţime maximă 34,45 m, parterul este retras spre str. Banului, Budişteanu şi către imobilul Budişteanu nr. 5, volumele coboară în trepte. înălţimea maximă spre str. Banului este de 21,50 m, spre str. Budişteanu 17,50 - 21,50 m”, se arată în avizul pentru planul urbanistic emis de Ministerul Culturii în octombrie 2013 și publicat de HotNews.ro pe 6 februarie 2014.

Avizul din iulie 2013 se referea la intervenția de urgență necesară protecției palatului. ”Proprietarii aveau datoria să se conformeze acestui aviz, fără a avea PUZ-ul. Dar noi nu putem interveni în nici un fel pentru a-i obliga pe proprietari să pună în aplicare conținutul acestui aviz”, arată secretarul de stat Radu Boroianu, semnatarul avizelor, într-un comunicat de presă al Ministerului Culturii din 11 februarie a.c.

„Ministerul Culturii, prin reprezentanţii săi, a propus proprietarilor mai multe modificări pentru planul iniţial realizat de acesta. [...] Toate aceste solicitări au avut unică raţiune: protejarea şi punerea în valoare a monumentului istoric, Palatul Ştirbei. Din păcate, pînă în 2013, datorită intervenţiei proprietarilor, monumentul suferise deja prejudicii ireparabile. A fost distrusă o parte din subsolul domeniului, o parte din pivniţă, ceea ce pune în pericol real clădirea”, explică secretarul de stat avizarea planului de urbanism.

Demolarea mai multor clădiri din incinta palatului și a unor părți din pivnițe a fost realizată la sfîrșitul lui 2008, în urma obținerii avizului Direcției de Cultură București a Ministerului Culturii și a autorizației de desființare a Primăriei Sector 1. Aceasta a survenit după declasarea unor componente ale ansamblului. Groapa rezultată lîngă palat din demolarea pivnițelor nu a fost astupată pînă în acest moment.

Proprietarul a dat în judecată Ministerul Culturii, în 2010, invocînd tergiversarea acordării avizului pentru planul urbanistic. „Absenţa unui răspuns din partea Ministerului în termenul legal de 30 de zile, urmare a plîngerii prealabile formulate de proprietarul Palatului Ştirbei, l-a determinat pe acesta să cheme în instanţă ministerul şi în solidar miniştrii responsabili Hunor şi Paleologu, în conformitate cu legislaţia în vigoare. După mai mult de un an de tergiversări ilegale, timp în care Palatul Ştirbei a continuat să se degradeze, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional neglijează să elibereze avizul pentru PUZ Complex multifuncţional Calea Victoriei nr.107, ceea ce a dus la cauzarea unui prejudiciu de peste 5,5 milioane euro pînă în acest moment”, se arăta într-un comunicat remis Mediafax de proprietarul Palatului Ştirbei.La acel moment, Theodor Paleologu, fost ministru, învinuit de proprietar, declara „Eu nu fac concesii. Fiind vorba de un monument de categoria A, decizia ministerului este suverană, nu poate fi contestată”.Reprezentanţii ministerului consideră astăzi că proprietarul avea şanse mari de cîștig. „În anul 2013, proprietarii Palatului erau în proces cu Ministerului Culturii, în baza unor avize din perioada 2005-2006, aceştia avînd mari şanse să obţină cîştig de cauză în justiţie. În această situaţie, oficialii ministerului au decis iniţierea unui dialog cu proprietarii”, a declarat secretarul de stat Radu Boroianu. “Am socotit că, pînă la urmă, importantă este salvarea monumentului și nu războiul dintre proprietar și autorități”, a mai adăugat secretarul de stat.

Din lipsa avizului Ministerului Culturii pentru PUZ, proiectul a fost blocat cîţiva ani. După obţinerea celorlalte avize cerute de lege, proiectul de urbanism urmează a fi supus aprobării CGMB.

Palatul Știrbei a fost construit între 1833-1835 după planurile arhitectului Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Stirbei (1799-1869), în acel moment mare logofăt. În timpul domniei sale (1849-1853 şi 1854-1856), Barbu Stirbei a folosit palatul ca reşedinţă domnească.

groapa din spatele Palatului Știrbei, rezultată în urma demolării pivnițelor

8STUDIU DE CAZ

Florin Bălteanu

Activarea prin creativitate a monumentelor neutilizate

„Pentru conservarea monumentelor este esenţial ca ele să fie întreţinute permanent.” (Carta de la Veneția)

OUb vă prezintă o inițiativă ce își propune să resusciteze clădiri care, în așteptarea unor investitori, au rămas nefolosite de prea mult timp.Calup este un proiect al grupului Casa Lupu ce se materializează public prin evenimente culturale de tip “pop-up” organizate de membrii grupului. Proiectul își dorește identificarea și punerea în practică a unor soluții alternative de revitalizare viabile economic.

Dincolo de aceste evenimente, echipa propune proprietarilor un „calup” de intervenție asupra casei. În schimbul obținerii accesului în clădire, kitul oferit conține, într-o primă etapă, o documentare istorică, fotografică, eventuale relevee. Casa Lupu realizează o succintă analiză economică privind imobilul și cerințele pieței, un studiu arhitectural și urbanistic. Aceste informații sînt folosite pentru realizarea unei teme cadru și la determinarea unor scenarii de utilizare pe termen lung, profitabile pentru proprietar și adecvate clădirii. La final sînt realizate evenimentele temporare ce simulează scenariile spre atragerea potențialilor investitori. Acestea introduc clădirile în circuitul cultural. Acțiunile se desfășoară în baza unor contracte. Dacă la începutul demersului a fost vorba exclusiv de voluntariat și autofinanțare, popularitatea evenimentelor a atras sponsorizări (inclusiv dinspre firmele din domeniul restaurării).

Dark Matters a fost primul eveniment al proiectului Calup. A avut loc în aprilie 2013 în clădirea str. Caimatei 10. Parterul acesteia a fost dedicat mai multor expoziții, la primul etaj a fost organizat un party, iar la al doilea au putut fi văzute mai multe instalații ale unor artiști contemporani. Conceptul evenimentului a fost evidențierea, în întuneric, a unor detalii ale casei prin iluminare locală.

Lumi paralele a fost evenimentul cu amploarea cea mai mare. După un prim eveniment ce se concentra pe spațiul grădinii, clădirea din str. Thomas Masaryk 25 a găzduit, în luna octombrie, cinci scenarii de utilizare: două live, la parter (seară de tango argentinian și pop-up restaurant) și trei virtuale, la etaj (proiecții pentru un boutique-hotel, o școală de balet și utilizarea spațiilor ca birouri).

Casa Lupu este o comunitate fără o structură ierarhică, formată din oameni activi în industria creativă, deschisă colaborărilor și care încurajează implicarea voluntară. Treptat, activitățile grupului au căpătat și un caracter public, devenind o soluție de petrecere a timpului. Alături de proiectele platformei, aceasta găzduiește și proiectele independente.

9 FOTOGALERIE

Florin Bălteanu

Monumente istorice de vînzare

Fie că sînt clădiri recent restaurate, sau aflate într-o stare fizică proastă, salvate de la demolare în ultimii ani, sau asupra cărora umbra buldozerului nu a planat niciodată, clasate individual în Lista Monumentelor, sau ca parte a unui ansamblu, OUb vă prezintă o selecţie a clădirilor valoroase cultural de peste 1 milion de euro aflate pe piaţă, în acest moment, în Bucureşti.

Str. N. Iorga 11, B-II-a-B-18961◦ restaurată2012: 8/ 8,5 mil. €, 2014: 7 mil. €S teren: 2.566 mp, S utilă: 1.979 mp

Str. Aurel Vlaicu 19, B-II-m-B-19895◦ arh. Petre Antonescu2012 / 2014: 6 mil. €S teren: 2.400 mp, S utilă: 1.700 mp

Str. Biserica Amzei 6, B-II-m-B-181452011: 5,1 mil. €, 2012/ 2014: 5 mil. € S teren: 1.076 mp, S utilă: 1.600 mp

Al. Mitropoliei 7, B-II-m-B-18569◦ Casa Gheorghe Costa-Foru◦ arh. J. E. d’ Alfonce de St. Omer2012: 2,6 mil. €, 2014: 2,6 mil. €S teren: 580 mp, S utilă: 840 mp

Str. Batiştei 39, B-II-m-B-18097 ◦ arh. Dimitrie Maimarolu2012: 7 mil. €, 2014: 3/ 4/ 4,5/ 7 mil. €S teren: 1.250 mp, S utilă: 1.550 mp

Str. J. L. Calderon 50, B-II-m-A-21060◦ necesită restaurare ◦ arh. S Kofczinski (?)2010: 1,8 mil. €, 2014: 0,95 mil. €S teren: 460 mp, S utilă: 826 mp

Str. Dianei 9, B-II-m-A-21053◦ arh. Ernest Doneaud, ◦ necesită restaurare ◦ acțiuni ce dovedesc interesul comunității2014: 0,98 / 1 mil. €S teren: 480 mp, S utilă: 550 mp

Str. Dumbrava Roşie 10, B-II-m-B-18660◦ arh. Alfred Popper2011: 6,5 mil. €, 2012: 5,9 mil. €2014: 4,5/ 4,6 mil. €S teren: 2.246 mp, S utilă: 1.800 mp

Str. Th. Masaryk 25, B-II-m-B-19154◦ acțiuni ce dovedesc interesul comunității2011: 5 mil. €, 2014: 3,5 mil. €S teren 2.338 mp, S utilă: 2.600 mp

Str. Batiștei 27, 27A, B-II-m-B-21024◦ constr. L. Schindl ◦ necesită restaurare◦ acțiuni ce dovedesc interesul comunității2014: 4 mil. €S teren: 1.206 mp, S utilă: 2.208 mp

Majoritatea anunţurilor nu includ în preţ comisionul agenţiei şi TVA-ul, celelalte nu oferă informații de acest tip.

10PROIECTE FINANȚATE DE UAR ÎN 2013

Cristina Chira, Anca-Raluca Majaru

Situaţia actuală a ansamblurilor boierești extraurbane din Moldova

În 2013, proiectul Monumente Uitate, al cărui scop este inventarierea, documentarea și promovarea ansamblurilor nobiliare și boierești din România, a beneficiat de finanțare din partea Uniunii Arhitecților, a Ordinului Arhitecților din România și a Administrației Fondului Cultural Național, pentru a desfășura campanii de cercetare în Moldova și Banat. În urma acestor campanii, s-au putut întocmi prime bilanțuri privind starea obiectelor de patrimoniu vizate.

În Moldova, au fost identificate 124 de ansambluri,. 73 au fost cercetate in situ, 23 au dispărut, majoritatea ca urmare a evenimentelor din Primul și al Doilea Război Mondial, iar restul nu au fost cercetate. Dintre cele existente și cercetate, 80% sunt monumente istorice, iar restul de 20% au fost descoperite în alte surse bibliografice sau pe teren. 59% dintre ansamblurile existente cercetate se află în proprietate privată, 40% sunt în proprietate publică, iar 1% sunt în litigiu.

Dintre cele 43 aflate în proprietate privată, majoritatea, adică 70%, sunt fără funcțiune, 14% sunt locuințe, 5% găzduiesc servicii de turism (pensiuni), 2% sunt destinate sănătății și serviciilor sociale, 2% sunt muzee, 7% îndeplinesc alte funcțiuni (centru de instruire, centru de afaceri etc.). Ca și în celalalte regiuni ale țării, proprietarii cărora li s-au retrocedat ansamblurile au descoperit că acestea sunt prea mari pentru a fi locuite. În plus, felul în care aceste ansambluri au fost întreținute în ultima jumătate de secol și starea precară în care se găseau când au fost retrocedate fac să necesite reparații și intervenții deosebit

de costisitoare, care depășesc de cele mai multe ori, posibilitățile financiare ale proprietarilor. Alte probleme poziționarea în mediul rural (în sate greu accesibile, cu comunități sărace) și lipsa unui program coerent de atragere a investitorilor, ca și lipsa unui cadru legislativ care să vină în ajutorul posesorilor de monumente. Pe de altă parte, existența unor trasee turistice cunoscute pentru pitorescul peisajului și numeroasele obiective culturale (biserici, mănăstiri, cetăți) oferă proprietarilor șansa de a introduce clădirile într-un circuit. În prezent, numai 7% din ansambluri sunt amenajate în vederea turismului (1 muzeu și 2 pensiuni).

Din cele 29 de ansambluri aflate în proprietatea statului, 41% sunt fără funcțiune, 28% au o funcțiune culturală (muzee), 14% sunt destinate sănătății și serviciilor sociale, 14% au o funcțiune educațională (școli sau grădinițe) și 3% sunt insituții de stat (primării). Ansamblurile aflate în proprietatea statului și-au pierdut funcțiunea în urma dispariției instituțiilor pe care le adăposteau (CAP-uri, SMT-uri, SMA-uri, ferme) sau a mutării lor în alte sate sau în alte clădiri mai moderne (în cazul școlilor, spitalelor, primăriilor etc.). Unele ansambluri au fost cumpărate de administrația locală de la vechii proprietari, urmărind reabilitarea lor. Reprezentanții statului par însă a se confrunta cu aceleași probleme ca și proprietarii privați. Între care cele mai pregnante sunt fondurile insuficiente și cadrul legislativ neadaptat nevoilor reale ale comunităților și monumentelor.Acestora se adaugă lipsa de viziune și de educație a autorităților publice în ceea ce privește gestiunea patrimoniului cultural.

În total, 58% dintre ansamblurile nobiliare din Moldova sunt nefolosite, iar 17% sunt în stare de ruină sau precolaps. Din nefericire, doar 15% au propiecte sau lucrări de restaurare.

Proiectul este desfășurat de Asociaţia Arché în parteneriat cuInstitutul Naţional al Patrimoniului, Filiala Timiș a OAR, Universitatea „Politehnica” Timișoara, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași.

Articolul integral poate fi citit pe www.observatorulurban.ro.

Palatul Sturdza, sat Miclăuşeni, jud. Iaşi (2013)

11 PROIECTE FINANȚATE DE UAR ÎN 2013

Ilinca Păun Constantinescu & echipa atelierului

Proiect cultural la mina Petrila. Ateliere - releveu - clasare

În afara calității patrimoniului industrial existent, Petrila iese în evidență printr-un surprinzător nucleu intelectual și cultural1, care promovează atașamentul comunității locale față de acest patrimoniu și dorința acesteia de a-l pune în valoare.

Discuția despre patrimoniu industrial în cazul minelor de cărbune, în general, și al Minei Petrila, în particular, este una foarte specială, care îmbină, pe de o parte, valoarea istorică a unor clădiri de peste 150 de ani cu cea memorial-simbolică a altora mai recente, aparținând unei perioade de maximă dezvoltare, iar pe de alta, situația economică și socială actuală problematică, generată de închiderile industriale și de iminentele demolări aferente.

În Valea Jiului procesul de închidere a minelor nerentabile demarat de Ministerul Economiei, finanțat prin împrumut de la Banca Mondială, constă în închiderea subteranului, demolarea ansamblurilor supraterane și plantarea suprafețelor până în 2016. Proiectul ignoră complet posibilitatea păstrării și conversiei ansamblurilor supraterane din zonă – în ciuda importanței minei pentru istoria orașelor (principalul spațiu de lucru al rezidenților). Lipsa unei strategii de reintegrare a ansamblurilor în viața orașelor a dus deja la dărâmarea minei Dâlja și la abandonarea conversiei în muzeu a unora dintre clădirile de la Aninoasa.

În acest context, răspunzând iniţiativelor civice locale de salvare a minei Petrila, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România, Ordinului Arhitecților, Societății Culturale Condiția Română și prin diverse sponsorizări și acțiuni de voluntariat, asociaţii din Franţa și România2 au organizat inițial două ateliere de regenerare urbană post-industrială desfășurate în octombrie 2012 și mai 2013 la Petrila, care au adus laolaltă studenți și profesioniști din Paris, Bruxelles, București, Cluj, Iași și Timișoara. Scopul primului atelier a fost de a realiza o radiografie a orașului, iar al celui de-al doilea a fost cel de a oferi alternative la soluția dărâmării integrale a sitului minier Petrila.În urma prezentării publice, proiectele au reușit să atragă atenția administrației locale care și-a manifestat interesul de a duce mai departe inițiativa. În baza analizelor şi propunerilor atelierului, coordonatorii au efectuat un studiu de prefezabilitate pentru conversia clădirilor cu valoare patrimonială din incinta Extracției Miniere Petrila, aprobat în luna mai de către Consiliul Local Petrila.

Înaintarea către Ministerul Economiei poate avea ca efect abrogarea Hotărârii de Guvern care a aprobat proiectul de demolare și refacerea proiectului cu menținerea, punerea în siguranță și eventuala conversie funcțională a clădirilor minei. În același timp s-a înființat asociația „Pro Petrila”, care, compusă din membrii Atelierului, ai comunității locale și ai administrației, are ca misiune gestionarea și găsirea de proiecte viabile a se desfășură în incinta minei. Totuși, riscurile păstrării unor clădiri nepuse în siguranță până la finalul finanțării încetinește dezbaterile cu factorii de decizie.

În paralel, împreună cu studenți-arhitecți voluntari și susținuți de DITACP din cadrul UAUIM București, a fost demarat releveul clădirilor din incinta minei, fiind vizată clasarea în regim de urgență în lista monumentelor istorice. Dosarul aferent clasării este realizat în prezent de echipa atelierului în colaborare cu Asociația de Arheologie Industrială. Pentru această acțiune, echipa Atelierului a reușit să pună în legătură Primăria Petrila și conducerea E.M. Petrila cu Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Hunedoara. Prognoza în privința patrimoniului industrial, în general, și a minelor neviabile din Valea Jiului, în particular, nu este cu siguranță una optimistă. Totuși, prin acțiuni concertate, de tipul atelierului de regenerare urbană post-industrială, a acțiunilor Societății Condiția Română și a altor activități culturale sau de cercetare pentru Valea Jiului, se poate întrevedea un viitor în care structurile industriale de patrimoniu rămân în picioare, găzduind alte funcțiuni.Acest moment, foarte important, de clasare și de atragere de fonduri pentru conversia clădirilor de valoare patrimonială, de colaborare între instituții, comunitate și ONG-uri poate deveni o acțiune de pionierat, care ar servi drept exemplu numeroaselor clădiri industriale valoroase aflate în pericol de dispariție și ar consolida rețeaua de indivizi, demersuri, proiecte, grupuri, asociații, administrații locale interesate de problema patrimoniului industrial și de dezvoltarea fostelor localităților mono-industriale din România.

(1) Ion Barbu prin Societatea Culturală Condiția Română.(2) Arhitecții Cristina Sucală, membră ADERF Paris, Ilinca Păun Constantinescu, asist. univ. la UAUIM București, Dragoș Dascălu, asist. univ. FAU /UTCN Cluj-Napoca, și Ina Stoian, asist. univ. la UAUIM București, Tudor Elian, asist. univ. la UAUIM București (releveu și clasare).

12ȘTIRI

OUb

De ce monumentele din sectorul 4 nu au zonă de protecție

Reprezentanții Primăriei Sectorului 4 susțin că monumentele a căror zonă de protecție nu a fost delimitată prin documentații de urbanism nu au o zonă de protecție, deși Legea 422/2001 arată că, în astfel de situații, zona de protecție este considerată suprafaţa înconjurătoare a monumentului istoric, lată de 100 m.

„Zona de protecţie a unui monument istoric se stabileşte printr-o documentaţie de urbanism; în absenţa unei astfel de documentaţii se consideră protejată numai incinta monumentului istoric în cauză.”, arată arhitectul-șef al sectorului într-un răspuns adresat OUb.Avînd în vedere larga răspîndire a cazurilor de monumente ce nu au zonă de protecție stabilită individual, rezultă că pentru intervenţiile din vecinătatea celor din afara zonelor construite protejate: autorizaţia nu este eliberată de PMB, Direcţia pentru Cultură nu este solicitată să emită un aviz, iar Comisia Monumentelor nu este consultată.

Reabilitarea clădirilor din zonele istorice ale orașelor ar putea fi introdusă în Programul național de dezvoltare locală, urmînd să primească o parte din banii necesari de la stat, potrivit unei inițiative a deputatului UDMR Cseke Attila.

Ordonanța de Urgență 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală se află în circuitul de aprobare al Parlamentului. După ce aceasta a fost aprobată tacit de Senat în luna mai, la Camera Deputaților, Cseke Attila a făcut acest amendament. În prezent, obiectivele programului vizează realizarea sau modernizarea unităţilor de învăţămînt preuniversitar, obiectivelor culturale (biblioteci, muzee, teatre etc.), unităţilor sanitare, bazelor sportive, pieţelor comerciale, drumurilor, sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare şi a platformelor de gunoi şi sînt stabilite de Ministerul Dezvoltării cu consultarea administraţiei locale. Intenţia lui Cseke Atilla este de a replica acţiunea sistematică de reabilitare a centrului Sibiului în cazul altor ansambluri arhitecturale din ţară. Proiectul este destinat, în principal, situaţiilor în care proprietarii privaţi nu dispun de resurse financiare şi se bazează pe interesul comun al acestora, al instituţiilor situate la nivel naţional şi local în protecția clădirilor.

Statul ar putea contribui la reabilitarea clădirilor din zonele istorice

Activitatea ISU de prevenire a incendiilor la monumente istorice în 2013 Anul trecut, Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Municipiului București a verificat 109 clădiri monument privind îndeplinirea cerințelor de siguranță la incendii.

Potrivit unui răspuns al ISU la solicitarea OUb, în urma controlului s-au constatat: 445 deficiențe, dintre care 130 au fost înlăturate operativ, au post acordate 42 de sancțiuni, dintre care 34 avertismente și 8 amenzi, în cuantum de 32.000 lei. În plus, au avut loc 77 de acţiuni de informare, 8 exerciţii de evacuare și 108 analize cu factorii de conducere. Potrivit Listei Monumentelor Istorice publicate în 2010, în București sînt 2.082 obiective de tip „II - arhitectură”, dintre care 20 de situri, 89 de ansambluri și 1.973 monumente clasate individual.

Legea 422/2001, art. 47, lit. f. prevede, între atribuțiile primarului vizînd monumentele istorice, și efectuarea de acțiuni de prevenire și stingere a incendiilor împreună cu serviciile publice de pompieri. În 2013, ISU-MB nu a fost consultată la elaborarea veunei obligații de folosință a monumentelor istorice. Cadrul ce reglementează protecția monumentelor la incendiu este dat de Ordinul Ministrului Culturii nr. 4.138/22.11.1995 privind normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Comitetul Internaţional al Oraşelor şi Satelor Istorice (CIVVIH) al ICOMOS a adoptat în septembrie 2013 o rezoluție prin care recomandă atenționarea autorităților române cu privire la distrugerea patrimoniului din București.

“CIVVIH îşi exprimă îngrijorarea puternică privind salvgardarea patrimoniului istoric al Bucureştiului şi recomandă ICOMOS să solicite de urgenţă autorităţilor române să protejeze patrimoniului arhitectural şi cultural al Bucureştiului:i) să oprească demolarea totală sau parţială a monumentelor istorice; ii) să oprească demolările obiectivelor individuale care alcătuiesc site-uri istorice clasate; iii) să oprească distrugerea zonelor protejate prin instituirea protecţiei pentru clădiri istorice individuale care contribuie la valoarea culturală şi urbană a întregului, dar care nu sunt clasate ca monumente istorice; iv) să lucreze la dezvoltarea unor strategii locale pentru conserva-rea patrimoniului arhitectural și cultural al Bucureştiului prin dez-voltarea economică durabilă.” Distrugerile patrimoniului Capitalei au fost aduse în fața experților internaționali de către asociațiile Pro.Do.Mo., Pro Patrimonio şi Salvaţi Bucureştiul prin raportul “Patri-moniul Bucureştiului 2008-2012 - Pericol de demolare”.

Experții internaționali: Patrimoniul construit din București, în pericol

13 ȘTIRI

OUb

Hala Matache ar putea fi reconstruită pe amplasamentul original

Pe 7 ianuarie 2014, Tribunalul Bucureşti a suspendat trei planuri urbanistice ale Primăriei Generale ce reglementau un segment din Bulevardului Buzeşti-Berzei, în care se afla şi Hala Matache.

Decizia vine la doar câteva săptămâni de la darea în folosinţă a bulevardului. Potrivit unui comunicat al Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”, Primăria Capitalei nu va putea reconstrui imobilele pe noile locaţii până la soluţionarea dosarului. În situaţia în care Primăria va pierde, va fi nevoită să ridice monumentele pe locaţia lor originală, adică pe prima bandă a şoselei deja construite. În replică, primarul Capitalei Sorin Oprescu a declarat că este vorba de o suspendare doar până la judecarea “lucrurilor

pe fond”, toate lucrările executate pe Şoseaua Buzeşti-Berzei fiind făcute în deplină legalitate. Reprezentanţii municipalităţii au precizat că, faţă de deciziile instanţei de la începutul lui ianuarie, Primăria Capitalei va exercita căile de atac legale.

Pe 25 martie 2013, Primăria Capitalei a început lucrările de demolare a Halei Matache, pentru a face loc magistralei rutiere Buzeşti-Berzei. Monumentul, potrivit autorităților locale, urmând să fie refăcut (cu folosirea elementelor arhitecturale originare cu valoare de patrimoniu: grinzile şarpantei şi scena decorativă de la intrarea principală) pe un amplasament din apropiere. Referitor la reconstruire, primarul Capitalei declara, pe 15 noiembrie, că aşteaptă un investitor în vederea realizării unui parteneriat pentru reconstrucţia halei, deoarece nu dispune de fonduri în acest sens.

Proaspăt inaugurat la începutul acestui an (12 ianuarie), Bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus are câte două benzi pe sens, benzi pentru biciclişti şi linie de tramvai pe zona mediană, reprezentând o alternativă pentru ruta bulevardelor Lascăr Catargiu - Magheru - Dimitrie Cantemir, dublată de Calea Victoriei. Potrivit municipalităţii, lucrările la primul tronson al bulevardului au costat 130 de milioane de lei fără TVA.

Primăria Sectorului 6 a decis alocarea sumei de 2 milioane de lei pentru consolidarea, extinderea şi modernizarea Cinematografului Favorit din Drumul Taberei.

Suma alocată include şi acordarea de consultanţă. Banii sunt prevăzuți în bugetul consolidat de venituri şi cheltuieli al sectorului pe anul acesta, aprobat în şedinţa de Consiliu din data de 31.01.2014.Până la data de 31 iulie 2014, Primăria trebuie să clarifice situaţia juridică a Cinematografului Favorit pentru a putea să înceapă procedura de organizare a licitaţiei pentru atribuirea contractului de lucrări. Termenul a fost dat de Curtea de Conturi, în urma unui audit efectuat în 2013 la Primăria Sectorului 6. În cazul în care Primăria Sectorului 6 nu preia clădirea de la RADEF România Film până la data menţionată, aceasta va trebui să returneze banii deja cheltuiţi pentru Studiul de Fezabilitate şi Proiectul Tehnic”, se arată într-un comunicat al Grupului Iniţiativa “Favorit”, format din locuitorii cartierului. Din 1997, de când a fost închis, cinematograful se află în paragină. Acesta nu este singurul uitat de autorități, în aceeaşi situaţie aflîndu-se şi Cinema Aurora, Cinema Bulevard sau Cinema Capitol.

Cinematograful Favorit va fi modernizat Un post TV axat pe arhitectură în Capitală

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis în data de 15 ianuarie să acorde o licenţă audiovizuală pentru IDA TV, o televiziune cu tematică arhitectură şi design, care va emite în Bucureşti şi localitatea Voluntari din judeţul Ilfov.

Noua televiziune va difuza programe atât în producţie proprie (30%) , cât şi programe audiovizuale ale altor producători (70%).Grila televiziunii va cuprinde programe de informare (10%), programe educative şi culturale (5%), programe de divertisment (65%) şi publicitate (20%).

Viorel Fetinca, acţionarul principal al noii televiziuni, a declarat în faţa membrilor CNA că îşi doreşte ca această televiziune să fie “o platformă de comunicare” pentru cei interesaţi de arhitectură, având totodată “o puternică componentă educaţională”.

Investiţia totală în lansarea IDA TV se ridică la 55.000 de euro (echipamente şi achiziţionarea de materiale şi conţinut). Programele difuzate vor fi în format High Definition (HD).Data exactă de lansare a noii televiziuni nu a fost deocamdată anunțată.

14ȘTIRI

Aproximativ 12 hectare din parcul bucureștean Alexandru Ioan Cuza, fostul IOR, ar putea fi salvate in extremis, după ce băncuțele au dispărut, au fost smulse coșurile de gunoi și stâlpii de iluminat public şi mai multe pancarte cu “Zonă Retrocedată”. Terenul aparține unui moștenitor care a revendicat terenul încă din 2005, când a fost retrocedat de Primăria Capitalei.

Primăria Sectorului 3 a dat vina pe o decizie a municipalității. Reprezentanții Primăriei Capitalei au explicat, la rândul lor, că mai multe loturi au fost retrocedate ”în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria Cocoru în baza Dispoziției Primarului General - Adriean Videanu numărul 4333/18.05.2005, respectiv 4334/18.05.2005”. Potrivit primelor intenţii ale proprietarului, materializate într-un proiect de urbanism, pe cele 12 hectare retrocedate puteau fi construite un mall şi mai multe blocuri.Sute de bucureșteni au semnat o scrisoare deschisă care a fost înaintată primarului general Sorin Oprescu, primarului sectorului 3, Robert Negoiță, ministrului mediului, Rovana Plumb, dar și moștenitoarei, Maria Cocoru. Se solicită păstrarea spațiului verde existent, curățarea și amenajarea spațiului de 12 ha printr-o înțelegere amiabilă cu proprietarul şi găsirea soluției în vederea

recuperării legale a zonei retrocedate. În scrisoare, se face referire la precedentul Parcului Bordei, unde Primăria a negociat și răscumpărat terenul aferent parcului. Bucureştenii susţin soluţia unui schimb de terenuri cu proprietarul sau găsirea unei alte variante astfel încât cele 12 ha din IOR să nu fie betonate. Comunitatea locală spune un nu categoric oricărei construcții pe cele 12 ha, propunîndu-şi boicotarea oricărui demers în acest sens. În aceeaşi scrisoare, se mai solicită reintroducerea în circuitul public al parcului a suprafeței de aproximativ 5000 mp cu iarba și copacii ce au fost scoași din Parcul A.I. Cuza (IOR).

Arhitectul-şef al Sectorului 3, Ștefan Dumitrașcu, a declarat, în noiembrie 2013, pentru Adevărul, că se poartă negocieri pentru “semnarea unui contract de comodat prin care proprietarii respectivi să pună la dispoziţie, pe o perioadă de şapte ani şi jumătate cu titlu gratuit pentru Primărie“ terenul.Dumitrașcu susţine că reacţia proprietarilor a fost una pozitivă, aceştia înţelegînd dificultăţile obţinerii aprobării planului urbanistic, având în vedere faptul că terenul este reglementat ca spaţiu verde. Cu toate acestea, arhitectul-șef al Sectorului 3 recunoaște că este posibil ca doar o parte din spaţiul de 12 hectare să fie păstrată ca spaţiu verde în noul Plan Urbanistic General, care ar urma să fie finalizat în circa doi ani.

OUb

12 hectare din Parcul IOR ar putea fi salvate

Băncile din Parcul Cișmigiu vor fi recondiționate. Mobilierul va fi refăcut în cadrul atelierului de tâmplărie-lăcătușerie din cadrul Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB).

“Pentru a eficientiza transportul, băncile și scaunele se demontează în parc, iar la atelier sunt curățate complet și apoi revopsite. [...] Toate băncile din Parcul Cișmigiu vor fi reparate și vopsite până la începutul primăverii”, arată Primăria Capitalei într-un răspuns dat HotNews. Reacția a venit ca urmare a apariției în mass-media, la începutul anului, a unor imagini din momentul dezmembrării șirurilor de bănci pentru o persoană, caracteristice Cișmigiului.

Băncile din Cișmigiu, în reparații capitale 43 de străzi intră în reabilitare

43 de străzi din Sectorul 2 din Bucureşti urmează să intre în reparaţii capitale. Consiliul Local Sector 2 a aprobat deja indicatorii tehnico-economici şi devizele generale, execuţia urmând să înceapă imediat după contractarea lucrărilor.

Lucrările vor fi efectuate pe mai multe străzi şi alei din cartierele Tei, Obor, Ştefan cel Mare, Floreasca şi Pantelimon.Valoarea totală a lucrărilor de reparaţii capitale se ridică la suma de 30 de milioane lei fără TVA.În vara anului trecut, administraţia locală a refăcut şi aleile din jurul marilor ansambluri de locuinţe din Sectorul 2. De asemenea, în toamna trecută, s-a turnat asfalt nou pe 21 de străzi din același sector.

Sectorul 2 are în prezent o reţea stradală de 934 de străzi, la acestea adăugându-se aleile carosabile şi pietonale. În cursul anilor 2001-2006, Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 2 a realizat lucrări de reabilitare a sistemului rutier, lucrări ce în prezent sunt ieşite din garanţie, necesitând efectuarea de reparaţii capitale în vederea readucerii sistemului rutier, a parcajelor şi trotuarelor la parametrii proiectaţi.

15 ŞTIRI

Proiectul legii descentralizării declarat neconstituţional de către CCR

Pe 10 ianuarie, Curtea Constituţională a României “a admis obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi a constatat că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională.”

Proiectul de lege care prevedea, între altele, trecerea în subordinea Consiliilor Judeţene a Direcţiilor Judeţene de Cultură şi a Agenţiilor de Mediu a fost votat de Parlament în urma asumării răspunderii Guvernului în 19 noiembrie 2013. Răspunsul CCR vine după analiza motivelor invocate într-o sesizare a 70 de deputaţi ai opoziţiei.Curtea a reţinut încălcarea principiului autonomiei locale, a

regimului constituţional al proprietăţii şi a principiului legalităţii. De asemenea, s-a constatat nerespectarea “exigenţelor de claritate, precizie şi predictibilitate a legii prin reglementarea contradictorie a drepturilor care se transferă/constituie prin lege (de proprietate/de administrare), lipsa de corelare cu ansamblul normativ în materie şi cu reglementările din care sunt preluate competenţele descentralizate, reglementarea unor structuri descentralizate cărora nu le este conferită nici o atribuţie (comisiile judeţene ale monumentele istorice) cu menţinerea în paralel a structurilor care au format obiectul descentralizării (comisiile zonale ale monumentelor istorice).”

Anterior mai multe organizații neguvernamentale, printre care ICOMOS România, Pro Patrimonio, sau Ordinul Arhitecților din România au contestat formula propusă de MDRAP privind descentralizarea direcțiilor de cultură.

OUb

Societatea civilă protestează împotriva schimbării Legii Spațiilor Verzi

Comisia de Administraţie Publică şi Amenajarea Teritoriului a Camerei Deputaților a propus, la începutul lunii februarie, un amendament Legii Spatiilor Verzi, nr. 24/2007. Alineatul în cauză prevede că ”prin excepție de la prevederile alin. (5) este permisă schimbarea destinației terenurilor proprietate privată, prevăzute ca atare în planurile de urbanism ca zone verzi, cu obligația amenajării ca spațiu verde a unui teren echivalent ca suprafață, indicat de către autoritatea administrației publice locale, sau cu obligația menținerii ori amenajării din suprafața terenului a unui procent de 15% de spațiu verde.”

Coaliția pentru Mediu din România (CMR) şi-a făcut publică îngrijorarea privind riscul diminuării drastice a suprafețelor de spații verzi urbane, urmare a modificării legii, ceea ce va avea repercursiuni grave asupra sănătății populației.

CMR a prezentat lista spațiilor verzi din Capitală retrocedate sau în curs de retrocedare: Parcul Tineretului (22 hectare + 4 rezervă de retrocedare), Parcul IOR (12 ha = jumătate din parc), Baza Spartac (8 ha), Parcul Plumbuita (4 ha), Parcul Prisaca Dornei (6 ha), Parcul Politehnicii (3 ha), Parcul Poligrafiei (3 ha), Parcul Bazilescu (în întregime), toate pepinierele Bucureștiului (peste 200 ha), toate livezile Bucurestiului, mai multe spatii verzi și parcuri dintre blocuri, jumătate din Parcul Izvor, Parcul Bordei. CMR subliniază faptul că 85% din această suprafață riscă să nu mai fie verde. Coaliția este alcătuită din peste 70 de ONG-uri ce au ca domeniu de activitate protecția mediului.

Într-un interviu acordat HotNews, Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților s-a arătat de asemenea împotriva amendamentului: “Interesul public este complet ignorat prin această propunere, iar măsurile compensatorii propuse sunt vagi şi inoportune. [...] „Recomandăm renunţarea completă la această masură şi căutarea de alte forme de încurajare a dezvoltării şi introducerii în circuitele economice a terenurilor retrocedate, juste pentu noii proprietari, dar care să nu afecteze interesul public prin anularea spaţiilor verzi existente sau planificate.”În acest moment, pe spațiile verzi amenajate sau prevăzute prin planuri urbanistice nu se pot realiza decât alei pietonale, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, mobilier urban, spaţii pentru întreţinere cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor obiective să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde. De asemenea, pe spațiile verzi se pot construi, fără alte restricții, și lucrări de utilitate publică.

teren retrocedat în Parcul Tineretului

16ȘTIRI

OUb

Încep lucrările de modernizare la Calea Victoriei

Primăria Capitalei dă startul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Căii Victoriei, pe segmentul cuprins între Piaţa Victoriei şi Calea Griviţei.

Potrivit municipalităţii vor fi lărgite trotuarele pentru pietoni astfel încât ruta va putea fi străbătută la pas de la Guvern până la Cheiul Dâmboviţei. Potrivit proiectului, aprobat la sfârșitul anului trecut în Comisia Tehnică de Circulație din cadrul Primăriei Capitalei, traficul rutier va fi restricţionat, circulaţia desfăşurându-se pe două benzi cu sens unic. În preajma intersecţiilor va exista o a treia bandă de încadrare pentru viraj. Planul de modernizare prevede ca pistele pentru biciclişti să fie delimitate de benzile de circulaţie prin borduri înalte de 10 centimetri, iar trotuarele prin bolarzi. De asemenea, proiectul presupune şi modernizarea reţelei de iluminat public, refacerea spaţiilor verzi şi a mobilierului urban.

„Odată cu deschiderea Bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus, care este alternativă la Calea Victoriei şi care preia o parte importantă dintre maşinile care traversează oraşul de la Nord la Sud, este posibilă extinderea trotuarelor de pe Calea Victoriei, pentru a readuce acest bulevard la ceea ce reprezintă el de fapt: zona de promenadă a Centrului Bucureştiului. Lucrările de modernizare

vor viza şi amenajarea pistelor pentru biciclişti. Spaţiul necesar acestor lucrări va fi obţinut prin renunţarea la o bandă şi jumătate din carosabil”, se arată într-un comunicat de presă al primăriei generale.

Valoarea totală a proiectului se ridică la aproximativ 8.700.000 lei. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este 01.08.2014.

Primăria are un nou PUZ pentru Pasajul din Piaţa Presei Libere

Consiliul General a votat pe 30 ianuarie, la cinci luni distanţă de prima hotărâre, un nou PUZ pentru pasajul subteran de la Piaţa Presei Libere. Gestul a fost necesar din cauză constatării unor nesiguranţe administrative ale PMB de către Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Municipalitatea a prezentat ISC două planşe ale proiectului: una de circulaţii, votată de consiliu, dar fără avizul arhitectului-şef şi una de reglementări, vizată spre neschimbare de arhitectul-şef, dar nevotată de consiliu. ISC a mai constatat, lipsa semnăturii proiectantului de pe planşa votată de consiliu şi existenţa a două planşe avizate de Comisia de Circulaţie, cu două soluţii diferite.

Noul PUZ nu a fost supus dezbaterii şi nu are planşa de reglementări scanată lizibil pe portalului PMB. Singurele imagini publice ale planşei sunt cele ilizibile aferente proiectului de hotărâre, încărcate la rubrica Ordinii de zi a şedinţei Consiliului (v. ilustrare articol).Punctele de vedere ale Agenţiei de Mediu şi Direcţiei de Cultură constată că modificările nu fac necesară o reavizare şi enumeră diferenţele: renunţarea la pasajul pietonal de sub giraţia din piaţă, se vor putea ulterior adăuga doar două accese pasajului existent, scurtarea cu 70 m a bretelei de acces auto din Şos. Bucureşti-Ploieşti şi cu 10m a celei din Kiseleff, păstrarea “aproximativ pe poziţia iniţial propusă” a rampei dinspre Bd. Expoziţiei, renunţarea la accesul auto subteran spre Romexpo, renunţarea la reglementarea UTR-ului delimitat de Şos Kiseleff - Bd. Expoziţiei - Bd. Mărăşti (terenul Ministerului Afacerilor Externe).

În 1998, Consiliul General vota trecerea din administrarea PMB în cea a Ministerului Afacerilor Externe a scuarului din Piaţa Presei Libere (de la capătul liniilor RATB). MAE doreşte construirea unei clădiri reprezentative în pregătirea anului 2018-2019, când România va prelua preşedenţia Uniunii Europene.

17

OUb

Bugetul Primariei Capitalei pe 2014: 1 miliard de euro. Pasaj pietonal Piața Romană = 10 mil. lei, consolidare blocuri bulină roșie = 9 mil. lei.

Primăria Capitalei are, în 2014, un buget estimat la 4,5 miliarde lei (1 miliard euro), potrivit proiectului publicat de instituţie. Din acești bani, 1,1 miliarde lei sunt alocaţi pentru subvenţiile la RATB ŞI RADET, un miliard pentru investiţii, iar restul pentru cheltuielile de funcţionare a primăriei şi instituţiilor din subordine. La capitolul investiţii, miliardul de lei este alocat pentru următoarele proiecte de infrastructură: Pasajul Muncii - 45 milioane, Pasajul suprateran Splaiul Unirii-Mihai Bravu - 50 milioane lei, modernizarea șoselelor Pantelimon şi Iancului - 30 milioane lei, lărgirea străzii Fabrica de Glucoză - 40 milioane lei, supralărgirea străzii Braşov - 40 milioane lei, pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei - 15 milioane lei. Alte 40 milioane lei sînt rezervate pentru achiziţionarea de imobile de pe piaţa liberă, iar 9 milioane pentru consolidarea blocurilor cu bulină roșie.

Proiecte de infrastructură:● lucrări aflate în derulare/finalizate:- Pasajul Basarab (datorie, lucrare finalizată în 2011): 78 de mil. lei;- Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu (exproprieri finalizate): 40 milioane lei pentru;- Bulevardul Buzești-Berzei (lucrare finalizată): 45 mi. lei;- Penetraţia Splaiul Independenţei-Ciurel-A1: 45 milioane lei- modernizare Bd. Liviu Rebreanu (lucrare finalizată): 56 mil. lei;- modernizare Bd. Aerogării: 16 milioane lei;- modernizarea Pasajului Muncii (în lucru): 45 milioane lei;- Pasajul suprateran Splai Unirii-Mihai Bravu (în lucru): 50 mil. lei;- modernizare Şos. Pantelimon şi Iancului: 30 milioane lei;● lucrări noi, anunţate să înceapă în 2014;- penetraţia Bd. Timişoara: 20 milioane lei;

- Pasajul rutier subteran Piaţa Presei: 15 milioane lei;- Pasajul pietonal Piaţa Romană: 10 milioane lei;- lărgire str. Fabrica de Glucoză: 40 milioane lei;- supralărgire str. Braşov pînă la intersecţia cu Șos Alexandriei, pasaj rutier la intersecţia str. Braşov cu Bd. Ghencea: 40 milioane lei.

Alte proiecte de investiţii:- achiziţii imobile de pe piaţa liberă: 40 milioane lei;- sistemul de management al situaţiilor de urgenţă: 40 milioane lei;- consolidarea sediului vechi al PMB: 30 de milioane lei;- reabilitare şcoli prin programul BEI: 120 de mil. de lei;- Naţional Arena (datorie, obiectiv finalizat în 2011): 7,7 milioane lei;- sala polivalentă de la Lia Manoliu: 40 milioane lei;- consolidarea blocurilor cu bulină din Bucureşti: 9 milioane lei;- realizarea noului Plan Urbanistic General: 10 milioane lei;- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană: 10 milioane de lei;- cadastrul spaţiilor verzi din Bucureşti aflate în proprietate privată: 18 milioane lei.

Instituţiile din subordinea municipalităţii primesc:- Administraţia Străzilor:500 mil. lei, din care 400 de mil. asfaltări;- Administraţia Spitalelor: 222 milioane lei;- Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement: 115 milioane lei;- Administraţia Cimitirelor: 75 milioane lei;- Poliţia Locală: 40 milioane lei;- Administraţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor: 33 milioane lei. Proiectul de buget urmează a fi supus atenției Consiliului General al Municipiului Bucureşti în ședința din 27.02.2014.

ŞTIRI

Pe 15 ianuarie, a avut loc, la primăria Capitalei, o prezentare a stadiului în care se află elaborarea viitorului PUG. Derularea contractului este la început. A fost finalizată digitalizarea fostului PUG şi actualizarea acestuia cu toate PUZ-urile (peste 800) şi PUD-urile (cîteva mii) aprobate între timp.

Conf. dr. arh. Tiberiu Florescu, coordonatorul de proiect din partea prestatorului, o asociere al cărei lider este UAUIM, a arătat că, pornind de la Conceptul Strategic Bucureşti 2035, s-a avut în vedere analiza şi formularea unei viziuni pe şase paliere. Unul dintre acestea este „Bucureştiul identitar”, acesta va impune ca noutate a viitorului PUG, structurarea pe cartiere în locul unităţilor teritoriale de referinţă de acum. Noua abordare va face ca modul de construire să fie generat de trăsăturile cartierului, luat ca întreg.

Patrimoniul istoric este important, dar ritmul actual al oraşului este unul diferit de cel al “Micului Paris”, mult mai dinamic, nu ne putem întoarce atunci, a mai susţinut coordonatorul de proiect. Alături de protecţia valorilor trecutului, oraşul trebuie să îşi dorească şi ca arhitectura actuală să fie de calitate. Aceasta va forma un nou strat de patrimoniu al generaţiilor viitoare.Vor exista reguli ferme pentru zonele cu o identitate ce trebuie protejată. În alte zone vor exista reguli flexibile, în ideea de a reduce numărul de PUZ-uri care să amendeze regula generală. Viitorul PUG va fi un instrument dinamic: “Bucharest Dynamic Master Plan”. În martie începe următoarea etapă, cea de fundamentare, care este programată a se finaliza după 12 luni, cînd va începe elaborarea propriu-zisă a PUG-ului (18 luni), urmată de întocmirea documentaţiei pentru avizare (12 luni).

Început de “Bucharest Dynamic Master Plan”

18

OUb

Concursul UAR de finanțare a proiectelor culturale 2014

În anul 2014, Uniunea Arhitecților din România finanțează prin concurs proiecte culturale de interes naţional al căror subiect nu este predefinit de organizație.

Plafonul maxim care poate fi solicitat este de 40.000 lei.Se acordă finanțări nerambursabile pentru proiecte cu derulare începînd cu data semnării contractului pînă la 10 noiembrie 2014, în limita fondurilor bugetare alocate cu această destinație, aprobate de Senatul UAR, în valoare totală de 275.000 lei.

Nici o finanțare nerambursabilă nu poate depăși 90% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Diferența se acoperă din resursele proprii ale solicitantului, ale partenerilor sau din alte surse.

Solicitările se trimit la adresa: Uniunea Arhitecților din România, str. Dem. Dobrescu, nr. 5, București, Sector 1.Proiectele trebuie să ajungă la adresa indicată în intervalul 5-7 martie, 9:00-16:00, indiferent de modalitatea de expediere aleasă - prin poștă, prin depunere directă etc.

Beneficiari eligibili a) persoane juridice de drept privat care, potrivit actelor constitutive, desfășoară activități culturale şi sociale (ONG-uri);b) instituții publice care organizează activități culturale şi sociale.

Tematici eligibile în 2014a) biografii de arhitecţi notabili (studii, profesori, exercitarea meseriei, lucrări, opere în Lista Monumentelor Istorice, evaluare, contribuţii la dezvoltare domeniului etc.);b) producerea, conservarea şi punerea în valoare a documentelor de arhitectură (relevee, material fotografic etc.) din România, privind străzi, galerii, scuaruri, pieţe, istoric, planuri, desfășurări, vederi detaliu şi ansamblu, vederi aeriene etc. c) monografii de clădiri monumentale (situare, istoric, valori, descriere, planuri, sistem constructiv, materiale, faţade, fotografii, autor, executant, comanditar); d) tratate, dicționare, ghiduri (cercetări istorie teorie, cronologii, monografii regionale, instrumente de lucru cu caracter enciclopedic, îndrumare turistice privind obiecte de arhitectură, ansambluri, zone etc.); e) acţiuni de salvgardare şi punere în valoare a obiectivelor cu semnificație culturală; f) acţiuni de încurajare efectuate de către tinerii arhitecți şi membrii UAR în vederea implicării civice în probleme ce ţin de cadrul construit al localităţilor; g) ateliere, şcoli de vară, workshopuri ce implică dobîndirea de către tinerii arhitecți a unei practici în meserii tradiţionale specifice lucrărilor de restaurare a clădirilor.

Mai multe informații pe: www.uniuneaarhitectilor.ro/proiecte-culturale.html

ȘTIRI

În prima sesiune din aces an, AFCN acordă finanţări nerambursabile pentru proiecte culturale non-editoriale al căror termen de realizare este 15 noiembrie 2014. La concurs pot participa: persoane fizice autorizate, asociaţii, fundaţii, instituţii publice de cultură, societăţi comerciale care derulează activităţi culturale. Termenul-limită pentru depunerea documentației necesare este 12 martie 2014, ora 17:00. Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 80.000 lei. Sumele disponibile sînt repartizate astfel: arte vizuale: 2.300.000 lei. artele spectacolului: 2.700.000 lei, activităţi muzeale şi de promovare a culturii scrise: 1.000.000 lei, patrimoniu cultural naţional: 1.800.000 lei, contestații: 200.000 lei. În 2014, prioritare la finanțare sînt proiectele culturale de anvergură, transversale şi integratoare ce urmăresc: promovarea educaţiei culturale, încurajarea mobilităţii culturale, promovarea valorilor naționale, susţinerea artei contemporane și încurajarea debutului artistic.Mai multe informații pe: www.afcn.ro

AFCN: sesiunea de finanţare I / 2014 Concursul OAR de finanțare din FTA

Filialele OAR sau asocieri dintre acestea și ONG-uri sînt aşteptate să depună proiectele non-editoriale și editoriale pînă pe 4 martie, respectiv 19 martie. Proiectele editoriale pot fi depuse prin parteneriate între edituri şi filialele OAR.

Proiectele pentru care se solicită finanţare pot fi de interes local, naţional sau internaţional în domeniile: arhitectură, educaţie culturală în domeniul arhitecturii şi promovarea publică a arhitecturii, dezvoltare durabilă, diversitate culturală, patrimoniu cultural, intervenţie culturală. Plafoane de finanțare: fond proiecte culturale (exceptînd anualele): 600.000 lei, max. 120.000lei/proiect (20% din total); fond Anuale de arhitectură: 450.000 lei, max. 90.000/ proiect (20% din total); fond proiecte editoriale: 500.000 lei, max. 70.000 lei/ carte şi max. 90.000 lei/ max. 4 numere revistă.

Mai multe informații pe: http://oar.squarespace.com/sesiune2014-finantare-proiecte/

19

OUb

Finanțare SEE pentru monumentele istorice

Ministerul Culturii gestionează, prin Unitatea de Management a Proiectului, Programele “Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” și “Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european”, derulate prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014. Fiecare din cele două programe au două linii de finanţare destinate proiectelor mari, respectiv, celor care necesită sume mai reduse.

În cazul programului privind patrimoniul cultural și natural, pentru proiectele mari sînt alocați, în total, 9.821.004 euro, iar pentru cele mici 1.176.470 euro. În prima situație, unui proiect i se poate acorda nerambursabil între 200.000 euro şi 2.000.000 euro, iar în a doua între 25.000 euro şi 85.000 euro. Organizațiile de drept public pot primi întreaga sumă necesară proiectului. Cele private trebuie să asigure cel puțin 10% din fonduri.

Data-limită pentru depunerea cererilor de finanţare este 07 aprilie a.c. pentru proiectele mari și 25 aprilie pentru celelalte. Proiectele trebuie definitivate înainte de 30.04.2016. Obiectivele specifice programului sînt protejarea și valorificarea patrimoniului cultural din România, dezvoltarea comunităților prin creșterea atractivității turistice și investiționale a orașelor și regiunilor, conservarea și valorificarea patrimoniului imaterial în vederea consolidării identității culturale a minorităților etnice și culturale și întărirea relațiilor bilaterale între operatorii culturali din România și cei din statele donatoare - Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Printre activitățile eligibile se numără: protecţia, restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, amenajări peisagistice, construcţia/ reabilitarea căii de acces către monumente istorice, realizarea de studii, analize, rapoarte, documente strategice, de planificare şi management integrat pentru obiectivele de patrimoniu etc.Solicitantul, entitate legal înființată în România, poate fi instituție publică, ONG, cult sau asociație religioasă, instituție

de învățămînt superior sau institut de cercetare sau o altă entitate fără scop lucrativ activă în domeniile vizate de program.

Pentru proiecte depuse pentru „restaurarea, conservarea și punerea în valoare a monumentelor istorice” sau pentru „protejarea sau revitalizarea patrimoniului natural cu valoare istorică și culturală” se vor anexa, indiferent de linia de finanţare, obligatoriu următoarele documente specifice:• documentul care să ateste dreptul de proprietate/

administrare/ concesiune/ de folosință cu titlu gratuit al solicitantului, în funcție de categoria acestuia (copie);

• acordul proprietarului cu privire la realizarea proiectului, cînd solicitantul nu este proprietar (original);

• încheiere de intabulare (copie) și Extras de Carte funciară (original);

• codul monumentului istoric;• Obligația privind folosința monumentului istoric (copie);• Certificatul de urbanism (copie);• documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, inclusiv

o expertiză tehnică realizată în ultimii 2 ani (copie) și un rezumat în limba engleză;

• avizul Ministerului Culturii pentru documentația de avizare a lucrărilor de intervenţii (copie);

• Autorizația de construire, dacă a fost emisă (copie).

În funcție de temă, condiții speciale sînt impuse și pentru proiectele care: 1) vizează restaurarea/conservarea patrimoniului mobil, 2) digitizarea bunurilor de patrimoniu și crearea de baze de date, 3) crearea și dezvoltarea de muzee și spații culturale; 4) vizează crearea/prezentarea inventarelor, colecțiilor culturale sau istorice ale minorităților și 5) care vizează organizarea de expoziții și evenimente referitoare la patrimoniul minorităților.

Între 13 februarie-28 martie 2014, Ministerul Culturii organizează o campanie de informare la nivel naţional privind condiţiile de finanțare din cadrul celor două programe. Au loc seminarii la Brașov (13.02), Constanța (25.02), Pitești (28.02), Cluj-Napoca (05.03), Timișoara (12.03), Iași (19.03), Craiova (25.03) şi București (28.03).

Mai multe informaţii pe: www.fonduri-patrimoniu.ro și www.fonduri-diversitate.ro.

ȘTIRI

OUb nr. 15-16 / 2013-2014 | Bun de tipar: 24.02.2014 | ISSN 2066 - 866X | Se distribuie gratuit. Editor & DTP _ Florin Bălteanu, Redactori _ Florin Bălteanu, Raluca Iuga | Răspunderea pentru opiniile exprimate aparţine autorilor.

Credite imagini: F. Bălteanu: coperta 1, pp. 6, 7, 9, 12, 13, 14, 15; De-a Arhitectura: p. 4; Casa Lupu: p. 8, Raluca Bărbulescu, Florentina Matache, Carmen Vasile, CC-BY-NC, foto p. 10; Arché, grafice, p. 10; ADERF: p. 11, PMB: p.16 | sponsori BALUL ARHITECȚILOR _ BASF, DAAS

Observatorul Urban Bucureşti _ Str. J. L. Calderon 48, Bucureşti, contact@observatorulurban.ro, www.observatorulurban.roUniunea Arhitecţilor din România _ str. Demetru Dobrescu 5, Bucureşti, uar_contact@yahoo.com, www.uniuneaarhitectilor.ro

20

LINII DE BUSINESS

������������������������������

���������

��������������������

������������������

������������������������

������

��������������������������

���������������������

www.daas.ro

���������������������������������������������������������������������������������������������

�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������