iii. transportul urban – instrument de restructurare si ... · reteaua de transport urban din...

III. Transportul Urban – instrument de restructurare si dezvoltare urbana

Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile

dezvoltarii economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P.I.B., creeaza oportunitati pentru angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre dezvoltarea regionala si globalizare. Din aceste motive, putem aprecia ca transporturile reprezinta o putere economica, un liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de activitate. Totodata, nu trebuie uitat si faptul ca transporturile reprezinta “sursa” unor externalitati pozitive prin stimularea activitatilor conexe (de productie, comert, etc.) influentand nivelul productivitatii si al cresterii economice in ansamblu.

Problemele de transport urban se amplifica atat datorita marimii teritoriului, a cresterii sferei productiei si a altor activitati, cat si a cresterii numarului de autovehicule.

Orasul prezentului si viitorului a facut obiectul planului director de dezvoltare, elaborat si pe baza unor studii generale de circulatie (PUG). Dezvoltarea vertiginoasa a Capitalei, punerea in functiune a numeroase obiective, au condus la o crestere considerabila a transportului interior de toate categoriile.

In Bucuresti, fenomenul aglomerarii a aparut cu preponderenta in anii 1990. Acest fapt se datoreaza atat cresterii accentuate a gradului de motorizare cat si datorita capacitatii scazute a arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei. Aparitia aglomerarilor pune in evidenta faptul ca se tinde spre atingerea limitei de capacitate a retelei, modificandu-se intensitatea traficului si influentandu-se negativ calitatea infrastructurilor pana in momentul aparitiei imposibilitatii de deplasare deci a blocajului (ambuteiaj, strazi pline, masini blocate).

Similar cu dezvoltarea majoritatii oraselor europene, din cele mai indepartate

timpuri pana la sfarsitul sec XIX, orasul Bucuresti, limitat in trecut la vechiul centru Curtea Veche – Sf. Gheorghe, era legat de principalele drumuri de legatura cu tara, drumuri care s-au dezvoltat si pastrat pana azi, devenind actualele artere de penetratie ale orasului. Intre aceste penetratii s-au realizat legaturi stradale si o textura de strazi locale care sa delimiteze parcelele pentru locuinte unifamiliale si sa asigure accesul la acestea.

In conditiile dezvoltarii orasului, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport creste in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune deci, transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie, intr-un nou sistem eficient, corespunzator unui oras nou, cu vitalitate sporita in toate domeniile, productia materiala, activitatea administrativa, politico-sociala, strategica, etc. In acest context, studiile de urbanism/circulatie urmaresc conceptul de zonificare a teritoriului orasenesc si de realizare a sistemului radial–inelar al retelei stradale majore. Principiile care au stat la baza organizarii retelei stradale principale sunt:

- Asigurarea circulatiei intre importantele puncte de interes: cartiere de locuinte, platforme industriale, etc.

37Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

- Asigurarea unei structuri a retelei stradale urbane, pe principiul arborescent (artere-magistrale orasenesti cu bifurcatii de artere in cartiere, iar acestea din urma, cu ramificatii in strazi locale de acces la obiective)

- Asigurarea unor conditii ecologice, prin dispunerea arterelor magistrale la

limita exterioara a unor zone functionale importante (ansambluri de locuinte sau locuri de parcare), in interiorul carora sa patrunda numai artere locale de colectare si de acces

- Prevederea de artere catre zonele verzi, de odihna, de recreere

- Dimensionarea capacitatii de circulatie a arterelor, astfel incat sa se

asigure cel putin un minim in viabilitatea orasului, in raport de marimea sa. Acquis-ul comunitar la nivel local in acest domeniu, cu trimitere directa si

utilizare in documentele de lucru ale Primariei Municipiului Bucuresti, s-a realizat prin studierea si aplicarea urmatoarelor directive:

• Directiva Parlamentului European si a Consiliului 99/62 pentru utilizarea anumitor infrastructuri;

• Decizia Consiliului si Parlamentului European 1692/96 privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei trans-europene de transport;

• Directiva Consiliului 881/92/EEC privind accesul pe piata a transportului de marfuri pe drumurile din Comunitate catre sau de pe teritoriul unui Stat Membru catre alt Stat Membru. Aceasta directiva are in vedere principiul liberei circulatii, non-discriminarii si egalitatii conditiilor de transport.

• Directiva Consiliului 3820/85/EEC privind armonizarea legislatiei sociale legate de transportul rutier;

• Directiva Consiliului 88/593/EEC privind procedeele standard de control pentru implementarea reglementarii 38822/85/EEC;

• Directiva Consiliului 96/26/EC privind certificarea profesionala de transport rutier si recunoasterea mutuala a diplomelor, certificatelor si altor atestari formale, in scopul de a facilita acestor operatori dreptul de liber acces in sistemul transporturilor nationale si internationale;

• Directiva Consiliului 76/914/EEC privind nivelul minim al calificarii pentru unii conducatori auto;

• Directiva Consiliului 96/53/EC care stipuleza dimensiunile maxime autorizate in transportul national sI international, precum si greutatea maxima admisa in trafic;

• Directiva Consiliului 95/50 privind procedurile de control pentru transportul marfurilor periculoase;

• OMT 150/17.03.1999 prin care se pun in aplicare prevederile Directivei 76/914/CEE/1976 pentru transportul rutier; - Directiva 96/53/CE/1996 privind traficul national si international; - Regulamentul Consiliului 3820/85/CEE/1985 privind armonizarea

legislatiei sociale referitoare la transportul rutier cu referinte conexe; - Prevederile Regulamentului Consiliului nr.11/60 (amendat prin

Regulamentul 3626/84) pentru aplicarea art. 79 al Tratatului CE;


Reteaua stradala principala

Reteaua stradala principala (sistemul major de circulatie) a orasului, in lungime de 453 Km, pastreaza configuratia traditionala a sistemului radial–inelar. Sistemul radial–inelar este impus orasului Bucuresti pe considerente economice, de pastrare in cat mai mare masura a zestrei orasenesti care a cunoscut o dezvoltare istorica sub forma de unde concentrice progresive, de la vechiul centru catre periferie. Lungimea totala a arterelor din sistemul major de circulatie este de 1940 Km.

In conditiile dezvoltarii Capitalei, circulatia rutiera se schimba, viteza de circulatie creste, volumul de transport se mareste, in concordanta cu tendintele de dezvoltare materiala si sociala a locuitorilor. Se impune transformarea vechiului sistem al retelei de circulatie intr-un nou sistem eficient, prin adoptarea unor solutii eficiente atat din punct de vedere tehnic, cat si economic:

- folosirea intr-un procent cat mai mare a traseelor arterelor existente;

- marirea progresiva pe etape a capacitatii de circulatie a arterelor in raport

de cresterea traficului, prin largiri de artere, realizarea de pasaje rutiere si pietonale;

- asigurarea spatiilor pentru marirea capacitatii de circulatie a arterelor,

intersectii, pasaje, etc., in etapele premergatoare de executie a obiectivelor.

Pe baza analizei situatiei existente a disfunctionalitatilor si cerintelor privind

reteaua rutiera, s-a elaborat planul director extins al transportului urban in municipiul Bucuresti si aria sa metropolitana pentru perioada 2001-2015 (Master Plan) prin care se propune imbunatatirea, completarea si dezvoltarea sistemului radial – inelar al retelei stradale caracteristic Bucurestiului.

MASTER PLAN-ul a fost elaborat de catre Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala (JICA) si finantat de Guvernul Japonez printr-un credit nerambursabil.

Strategii de planificare: - Conservarea zonei verzi de centura care inconjoara orasul prin pastrarea unei

structuri compacte a orasului - Protejarea si revigorarea perimetrului istoric din centrul orasului astfel incat sa

devina un punct de atractie comerciala si agrement - Stabilirea unei retele de transport public sistematizata si ierarhizata - Promovarea folosirii multiplelor moduri de transport cu scopul de a asigura o

mobilitate ridicata si de a controla incarcarea traficului - Stabilirea performantei retelei rutiere prin construirea arterelor inelare, separari pe

nivele in intersectiile importante si in general completarea retelei de drumuri - Realizarea de constructii si dotari legate de transportul de marfa ca: depozite si

terminale pentru camioane de-a lungul limitelor orasului - Crearea unui sistem de transport si a unui tranzit orientat spre oras cu scopul

revitalizarii imprejurimilor capitalei - Adoptarea unei politici de management al parcarilor.


Valoarea totala a costurilor de investitii pentru toate proiectele prevazute in Master Plan este de 2.137 MEURO. Proiectele prevazute in Master Plan sunt grupate pe urmatoarele directii:

• Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de transport suprateran: - artera inelului interior - artere centrale de circulatie - artera inelara medie - artere de legatura intre artera centrala de circulatie si inelul interior - artera inelului exterior - artere de legatura cu autostrazile - imbunatatirea intersectiilor - stabilirea de noi trasee de transport public - facilitati de transfer in punctele nodale de transport public

• Managementul traficului : - dezvoltarea sistemului de parcare - semnalizari trafic si sisteme inteligente de transport

• Reabilitarea infrastructurii de transport subteran si a materialului rulant : - metrou :

- constructia liniei M4 - constructia liniei M5 - constructia liniei MR 4 - reabilitarea materialului rulant

• alte proiecte :

- introducerea unui nou sistem de taxare la transportul public de suprafata, compatibil cu cel de la metrou

- imbunatatirea ambientului stradal - dezvoltarea terminalelor pentru transportul de marfuri

Evaluarea economica a proiectelor le recomanda ca prioritare pe cele cu rata interna de revenire cea mai buna:

• inchiderea inelului interior de circulatie prin pasajul suprateran Basarab (IRR=30,7%);

• ameliorarea ambuteiajelor din intersectii si piete (IRR=24,7%); • dezvoltarea sistemului de parcare in zonele centrale (IRR=13,7%); • introducerea unui nou tip de tramvai (IRR=17,7%); • imbunatatirea sistemului de taxare (IRR=12,7%).

Dezvoltarea durabila a Capitalei nu poate fi conceputa decat in contexul

aglomeratiei urbane, in cadrul careia municipiul are un rol activ si stimulativ la nivel regional si metropolitan. Acest fapt, pe langa celelalte componente (industrie, energie, agricultura, turism) se poate realiza prin imbunatatirea in ansamblu a ofertei de transport public in Bucuresti si zona metropolitana si realizarea conditiilor care sa asigure o mai buna corelare a ofertei cu cererea specifica viitoare, coordonarea dezvoltarii si modernizarii dotarilor existente si optimizarea exploatarii printr-un sistem de transport intermodal eficient.


In vederea realizarii strategiei de dezvoltare a transportului, Primaria Municipiului Bucuresti a inceput un amplu program de reabilitare a bulevardelor si strazilor pe care le administreaza primaria.

Reteaua de transport urban din Bucuresti are 3 caracteristici esentiale : - organizarea circulatiei pe sistem circular-radial, cu strazi si bulevarde care

se unesc in inele si se intrepatrund in sistem radial - reteaua de infrastructura a utilitatilor publice este pozata, in cele mai multe

cazuri, in zona carosabilului - distrugerea masiva a carosabilului pe marile bulevarde si strazi datorata

intretinerii necorespunzatoare, neristrictionarii circulatiei autovehiculelor grele si a lucrarilor de intretinere si executarea reparatiei si infrastructurii utilitatilor fara a se readuce carosabilul in conditii corespunzatoare la starea din normative.

Din studiul acestor aspecte a rezultat un amplu program de reabilitare a infrastructurii de transport urban care cuprinde o etapizare a reabilitarii bulevardelor si strazilor, in functie de problematica fiecarei artere si de resursa financiara disponibila. Montajul financiar intocmit in vederea reabilitarii infrastructurii transportului urban a scos in evidenta insuficienta resursei interne, ceea ce a determinat contractarea de credite externe, in conditii avantajoase. Cu un asemenea montaj financiar si tinand cont de necesitatile infrastructurii utilitatilor publice s-a putut face un program de reabilitare care a inceput in anul 2001 si care continua si in prezent.

Acest program a avut in vedere starea de degradare a infrastructurii de transport urban, starea retelelor utilitatilor publice, resursa financiara si sistemul de circulatie inelar-radial si a permis ca in aceasta perioada sa faca posibila completarea si inchiderea inelului central, partial a inelului median, penetratii, artere radiale, etc.

Pornind de la configuratia radial inelara a retelei stradale a municipiului Bucuresti in conformitate cu Master Planul JICA s-a avut in vedere:

- modernizarea si reabilitarea penetratiilor majore - reabilitarea zonei centrale si istorice - completarea si inchiderea inelului interior de circulatie - completarea si inchiderea inelului median - completarea si inchiderea inelului exterior ( centura ) - modernizarea bulevardelor si strazilor radiale si tangente la inelele principale


Proiecte finalizate (2001-2003) si in curs de implementare

Reabilitare infrastructura de transport Reteaua de strazi, poduri si pasaje rutiere cuprinde un numar de 5340 de

strazi in lungime de 1.940 km, 17 pasaje rutiere si 29 poduri. Un numar de 334 de strazi pe care circula mijloacele de transport in comun

sunt in administrarea si intretinerea primariei municipiului Bucuresti, restul fiind in administrarea primariilor de sector.

Criteriile de selectie a strazilor incluse in programele de reabilitare au fost : • Reabilitarea penetratiilor in oras. Pentru realizarea acestui criteriu, care

sa asigure continuitatea reabilitarii strazilor care fac legatura cu penetratiile in oras, incepand cu anul 2001, au fost folosite fonduri din credite externe si buget local. Posibilitatile financiare ale municipalitatii au determinat finalizarea unor artere in perioada 2001-2003, altele urmand a fi finalizate la finele anului 2004. DN 1 - sos. Bucuresti-Ploiesti (1), Piata Victoriei (2), bd.Lascar Catargiu (3),

Piata Romana (4), bd. Magheru (5),bd. N.Balcescu (6), Piata Universitatii (7),bd. I. C. Bratianu (8) completata cu bd. Aerogarii (9), str.Aviator Serbanescu (10), str.Barbu Vacarescu (11) si Calea Victoriei (12), Piata George Enescu (13)

DN 2 – sos. Colentina (14), Piata Bucur Obor (15),bd. Carol (16) DN 3 – sos. Pantelimon (17), sos.Garii Catelu (18), bd. Ferdinand (19),

bd.Pache Protopopescu (20) completata cu sos.Vergului (21), bd.Basarabiei (22), bd.Decebal (23),bd. Unirii (24),bd. Coposu (25), Piata Unirii (26), Piata Constitutiei (27),bd. Libertatii (28)

SPLAIUL UNIRII – intre Piata Unirii si limita administrativa, de-o parte si alta a raului Dambovita (29, 30)

DN 4 – sos. Oltenitei (31), Piata Sudului (32), sos. Berceni (33) DN 5 – sos. Giurgiului (34), bd.Sincai (35) DN 6 – sos.Alexandriei (36),str. Amurgului (37),calea Rahova (38),

bd.Cosbuc (39),bd. Regina Maria (40) completata cu sos. Antiaeriana (41),sos. Salaj (42)

AUTOSTRADA BUCURESTI-CRAIOVA - Prelungirea Ghencea (43), bd.Ghencea (44), Calea 13 Septembrie (45)

DN 7 – sos.Chitila (46), Calea Grivita (47) intre Titulescu si Calea Victoriei, str.Occidentului (48) si str. Budisteanu (49)

DN 1 A –bd. Bucurestii Noi (50),bd. Ion Mihalache (51) AUTOSTRADA BUCURESTI-PITESTI – bd.Iuliu Maniu (52),bd. Eroilor

(53), bd.Eroilor Sanitari (54),bd. Kogalniceanu (55),bd. Regina Elisabeta (56)


Penetratii in Municipiul Bucuresti

Realizat pina in anul 2001

Finalizat in perioada 2001 – 2003 / In curs de finalizare in anul 2004


Penetratii in Municipiul Bucuresti

•

Realizat pina in anul 2001 Finalizat in perioada 2001 – 2003 / In curs de finalizare in anul 2004


• Reabilitarea strazilor situate de-a lungul liniilor de tramvai incluse in programul de modernizare: s-a urmarit ca in paralel cu modernizarea infrastructurii liniilor de tranvai sa se realizeze si reabilitarea drumurilor situate de-a lungul acestora, fapt ce a determinat corelarea finalizarii modernizarii infrastructurii liniilor de tranvai cu finalizarea reabilitarii strazilor. Sursa de finantare pentru aceste lucrari este asigurata din credite externe si buget local.

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.41- bd. Marasti, bd. Averescu, bd.

Turda, sos. Crangasi, sos. Virtutii, str. Drumul Taberei, sos. Brasov, bd. Ghencea - finalizate

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.32 -Piata Unirii, bd. Regina Maria, bd. Cosbuc, calea Rahovei, sos. Alexandriei

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.35 - str. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara, str. Razoare

- Strazi aferente liniei de tramvai nr.12- sos. Giurgiului, calea Serban

Voda, sos Viilor si str. Dr. Istrati - Strazi aferente liniei de tramvai nr.8 - bd. Ghencea, Calea 13

Septembrie - Strazi aferente liniei de tramvai de pe Calea Ferentarilor - str. Zetari

si Calea Rahova - Strazi aferente liniei de tramvai de pe str. Panduri: bd. Tudor

Vladimirescu (vechi), Trafic Greu - Strazi aferente liniei de tramvai de pe str. 11 Iunie: bd. Regina Maria

si Parcul Carol - Strazi aferente liniei de tramvai de pe str. Actiunii, sos. Giurgiului - Strazi aferente liniei de tramvai de pe sos. Giulesti: sos. Orhideelor

• Reabilitarea strazilor si bulevardelor necesare inchiderii inelului

interior Pentru completarea si inchiderea inelului interior s-a avut in vedere reabilitarea urmatoarelor bulevarde si strazi : bd. Mihai Bravu, calea Vacaresti, sos. Viilor, bd. Geniului, bd. Vasile Milea, sos. Grozavesti, sos. Orhideelor, str. Ghe. Duca, bd. Alex. I. Cuza si str. Banu Manta

• Reabilitarea strazilor si bulevardelor necesare completarii inelului median :

Pentru completarea si inchiderea inelului median s-a avut in vedere reabilitarea urmatoarelor bulevarde si strazi : bd. Chisinau, bd. N. Grigorescu, calea Vitan Barzesti, str. Iriceanu, str. Turnu Magurele, str. Brasov, str. Virtutii, calea Crangasi, str. Turda, str. Ion Ionescu de la Brad. Reabilitarea inelului exterior a inceput in anul 2001, s-a executat intre DN 5 si Autostrada Bucuresti – Pitesti pe o lungime de 15 km si s-a transferat la judetul Ilfov


• Reabilitarea strazilor si bulevardelor radiale: Bulevarde si strazi radiale care fac legatura intre bulevardele si strazile centrale, inelele interior, median si exterior, cu cele de penetratie, pe care circula si mijloacele de transport in comun :

- Drumul Taberei, str. Sibiu ; - bd. Constructorilor, calea Giulesti, sos. Orhideelor, calea Plevnei

str. Mircea Vulcanescu ; - bd. Poligrafiei, Piata Presei Libere, bd. Marasti, bd. Averescu ; - str. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara ; - Calea Dudesti, str. O. Goga, Calea Vitan ; - str. Vatra Luminoasa, str. Mihai Eminescu, bd. Dacia, calea

Dorobanti ; - str. Baicului, str. Heliade intre vii, sos. Garii Obor ; - sos. Pipera ; - str. Teiul Doamnei, bd. Lacul Tei ; - str. Alexandru Obregia ; - sos. Viilor ; - str. Natatiei ; - bd. Hasdeu, str. Berzei, str. Izvor, bd. Natiunile Unite, str. Sfantu

Constantin ; - str. J. L. Calderon ;

Valoarea totala a lucrarilor de reabilitare in infrastructura urbana, suportate de bugetul local si din credite externe este de 3.987,86 miliarde lei, dupa cum urmeaza: 2001 – 12 strazi: buget local – 510 mld. lei dintr-un buget de 759,2 mld. lei 2002 – 16 strazi: buget local – 503,26 mld. lei dintr-un buget de 807,39 mld. lei 2003 – 20 strazi: buget local – 650 mld. lei dintr-un buget de 774,3 mld. lei – 21 strazi: credit extern (BEI) – 800 mld. lei 2004 – 34 strazi: buget local – 1050 mld. lei dintr-un buget de 1350 mld. lei –16 strazi: credit extern (BEI) – 474,60 mld.lei


Reabilitarea arterelor de-a lungul inelelor de circulatie

INTERIOR si MEDIAN

Realizat pina in anul 2001

Finalizat in perioada 2001 – 2003 / In curs de finalizare in anul 2004


Pentru prima data s-a avut in vedere ca o data cu reabilitarea strazilor sa se

reabiliteze si infrastructura retelelelor edilitare (apa, canalizare, gaze, etc), unele vechi de peste 100 ani:

- Calea Grivitei intre str. Budisteanu si str. Atelierului ; - Calea Plevnei intre sos. Orhideelor – str. M. Vulcanescu si intre

str. V. Parvan si str. Stirbei Voda ; - bd. Marasti, bd. Al. Averescu pana la intersectia cu bd. I.

Mihalache ; - bd. Ghencea intre Drumul Sarii si terminal Linia 41 Ghencea ; - bd. I.Gh. Duca intre Calea Grivitei si bd. Al. I. Cuza ; - sos. Chitila intre bd. Bucurestii Noi si terminal Mezes ; - Calea Dudesti intre str. L. Blaga si bd. Mihai Bravu ; - sos. Viilor intre str. Dr. C. Istrati si Calea Serban Voda ; - bd. Regina Maria, bd. G. Cosbuc precum si Calea Rahovei si

sos. Alexandriei in dreptul refugiilor de tramvai si pietonale ; - sos. Grozavesti intre sos. Cotroceni si bd. V. Milea

pe o lungime totala de 15,6 Km. Datorita lipsei fondurilor de la bugetul local s-au facut demersuri pentru

atragerea fondurilor externe, incheindu-se inca din anul 2000 o conventie – contract de finantare, etapizat, pe o perioada de 6 ani pentru reabilitarea retelei stradale, cate 15 MEURO/an. Din pacate, aceasta finantare nu s-a putut aplica decat pentru anul 2001 si 2002, in valoare de 32,3 mil Euro – modernizare strazi.

Reabilitare drumuri urbane cu o valoare totala de 32,3 milioane Euro, din care: - 16,15 milioane Euro - credit extern (B.E.I.) - 16,15 milioane Euro - alocatie buget de stat

Termen de finalizare: sfarsitul anului 2004. Proiectul consta in reabilitarea a 37 strazi selectate in oras, conform planurilor

municipale pentru anii 2002 si 2003 ; selectia a fost facuta tinandu-se seama de : - starea tehnica a sistemului rutier - valorile de trafic inregistrate - frecventa circulatiei mijloacelor de transport in comun - artere de penetratie in oras, etc.

Reabilitarea celor 37 de strazi va fi finalizata la mijlocul anului 2004 si are ca scop:

- reabilitarea strazilor eliminandu-se disconfortul provocat de starea actuala a acestora

- redeschiderea soselei Grozavesti care va avea ca efect intregirea inelului principal de circulatie

- eliminarea disconfortului provocat de starea de degradare, concomitent cu reducerea cheltuielilor anuale de intretinere

- elaborarea strategiei de intretinere a drumurilor urbane si mentinerea acestora in conditii de normalitate


- crearea a peste 400 de locuri de munca pe perioada executiei

Lista strazilor incluse in programul de reabilitare a sistemului rutier cu finantare din credit extern ( BEI) cuprinde :

- 21 strazi finalizate (Soseaua Garii Catelu, Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, Bulevardul Poligrafiei, Bulevardul Banu Manta, Soseaua Antiaeriana, Strada Mihai Eminescu, Bulevardul Ion Mihalache, Calea Grivitei ( Victoriei – Titulescu ), Strada Barbu Vacarescu, Strada Alexandru Serbanescu, Bulevardul Gheorghe Sincai, Bulevardul Marasti, Bulevardul Alexandru Averescu, Strada Turda, Soseaua Crangasi, Soseaua Virtutii, Strada Brasov, Calea Giulesti ( Orhideelor – Constructorilor ), Soseaua Pantelimon ( Iancului – Ritmului ), Bulevardul Regina Maria ( Piata Unirii – 11 Iunie ), Soseaua Alexandriei) – in valoare de 21 MEuro

- 16 strazi in curs de finalizare (Bulevardul George Cosbuc, Calea Rahovei, Soseaua Pipera, Bulevardul Ghencea, Calea Giulesti, Calea Dudesti, Prelungirea Ghencea, Soseaua Chitilei, Soseaua Grozavesti, Calea Plevnei, Soseaua Viilor, Bulevardul I.Gh. Duca, str. Ion Iriceanu, sos. Vitan-Barzesti, sos. Orhideelor, str. Mircea Vulcanescu) – in valoare de 11.3 Meuro


Reteaua stradala administrata de Primaria Municipiului Bucuresti

Existent inainte de 2004 Situatia actuala


Modernizarea liniilor de tramvai din zona de sud-vest a Capitalei, investitie in valoare de 126 MEURO, din care:

- 63.0 MEURO – credit extern (BEI) - 63.0 MEURO – bugetul local

Termen finalizare : anul 2005 Proiectul consta in modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai din zona de sud-vest a orasului pe o lungime de 110 km., dupa cum urmeaza :

– finalizat - Linia 41- intre Casa Presei Libere, bd. Marasti, bd. Averescu, bd.

Turda, calea Crangasi, sos. Virtutii, str. Drumul Taberei, sos. Brasov, bd. Ghencea si terminalul Ghencea – lungime 22,22 km

- Linia 32 - intre Piata Unirii, Bdul Regina Maria, bd. Cosbuc, calea Rahovei, sos. Alexandriei, terminal Alexandriei – lungime 13,05 km

– in implementare

- Linia 35 - str. Preciziei, str. Valea Cascadelor, bd. Timisoara, cuprinde 3 (trei) tronsoane – lungime 16,4 km

tronsonul 1 (str. Preciziei, str. Valea Cascadelor pana la intersectia cu bd. Timisoara)

tronsonul 2 (bd. Timisoara, intre str. Valea Cascadelor si bd. Brasov)

tronsonul 3 (bd. Timisoara, intre bd. Brasov si bd. V. Milea) reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 35 substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de

curent continuu aferente liniei de tramvai 35 - Linia de tramvai 12, intre bucla CFR Progresul si Autogara Filaret, pe

sos. Giurgiului, sos Viilor si str. Dr. Istrati – lungime 12,11 km reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 12 substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de

curent continuu aferente liniei de tramvai - Linia de tramvai 8, bd. Ghencea (de la intersectia cu bucla Ghencea),

Calea 13 Septembrie pana la intersectia cu sos. Panduri – lungime 2 km

reteaua de contact aferenta liniei de tramvai 8 substatiile electrice de tractiune si traseele de cabluri de

curent continuu aferente liniei de tramvai 8 - Linia de tramvai de pe calea Ferentarilor, prel. Ferentarilor la

intersectia cu str. Zetari – lungime 6,57 km


- Linia de tramvai pe str. 11 Iunie intre bd. Regina Maria si Parcul Carol l – lungime 1,04 km

- Linia de tramvai pe str. Actiunii de la intersectia cu sos. Giurgiului, str. Tudor Gociu, str. Anghel Moldovan, Depoul Giurgiului – lungime 1,6 km

- Linia de tramvai pe sos. Giulesti, intre sos. Orhideelor si bucla str. 16 Februarie – lungime 8,46 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Alexandria - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 7,8 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Militari - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 5,5 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Dudesti - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai- lungime 4,35 km

- Lucrari de modernizare la Depoul Giurgiului - lucrari de constructii cladiri, hale, automatizari si modernizare linie de tramvai - lungime 2,5 km

- Substatii de tractiune - lucrari de alimentare cu energie electrica la Substatia Chirigiu, Substatia Ghencea, Substatia Timisoara, Substatia Presa Libera,

- Substatia Alexandria, Substatia Ciurel – lucrarile de montaj echipamente in statiile electrice si pozare cabluri electrice

Beneficii :

- eliminarea disconfortului provocat de starea de degradare a liniilor de tramvai concomitent cu reducerea cheltuielilor anuale de intretinere ;

- cresterea sigurantei si confortul calatorilor ; - cresterea capacitatii de transport si a vitezei de deplasare ; - crearea de noi locuri de munca pe durata executiei proiectului.

Modernizarea liniilor de tramvai – buget local 1. sos. Chitila intre bd. Bucurestii Noi si bucla de intoarcere Mezes 4,4 kmcs

Sina CF, sina cu canal, piese de cale – 600 t 18 mld lei Traverse piatra sparta, borduri, dren, material marunt 95 mld lei Retea contact 10 mld lei Manopera, utilaj, transport 77 mld lei

TOTAL 200 mld lei 2. Cal. GiuIesti intre depoul de tramvaie si bucla 16 Februarie 0,4 kmcs

Sina OR 30 t 0,8 mld lei


Dale, piatra sparta 5‚2 mld lei Manopera, utilaj, transport 4 mld lei

TOTAL 10 mld lei 3. Calea Dudesti intre depoul de tramvaie si sos. Mihai Bravu 0,6 kmcs

Sina cu canal si OR 56 t 1,5 mld lei Dale, traverse, piatra sparta 7,8 mld lei Manopera, utilaj, transport 5,8 mld lei

TOTAL 15 mld lei 4. bd. I. Gh. Duca intre bd. AL. I. Cuza si cal. Grivitei 0,4 kmcs

Sina OR 30 t 0,8 mld lei Dale, piatra sparta 5‚2 mld lei Manopera, utilaj, transport 4 mld lei

TOTAL 10 mld lei

5. Soseaua Pantelimon intre sos. Iancului si str. Ritmului 0,4 kmcs Sina OR 220 t 3,5 mld lei Dale, piatra sparta 27‚5 mld lei Manopera, utilaj, transport 21 mld lei

TOTAL 52 mld lei 6. bd. Ferdinand intre sos. Mihai Bravu si sos. Pantelimon 0,4 kmcs

Sina OR 74 t 1,8 mld lei Dale, piatra sparta 9‚2 mld lei Manopera, utilaj, transport 7 mld lei

TOTAL 18 mld lei

7. str. Lizeanu intre sos. Stefan cel Mare si intr. Vagonului 0,6kmcs Sina CF 60 t 1,5 mld lei Dale, piatra sparta, sistem amortizare, material marunt 13,7 mld lei Manopera, utilaj, transport 9,8 mld lei

TOTAL 25 mld lei TOTAL GENERAL 330 miliarde lei


Modernizarea infrastructurii retelei de tramvai in

ZONA DE SUD-VEST a MUNICIPIULUI BUCURESTI


Linia 41


Linia 32

Linia 35


57
Linia 12

Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

Transport public Achizitionarea a 300 de autobuze necesare modernizarii sistemului de

transport public de calatori la standarde europene si in concordanta cu cerintele si necesitatile bucurestenilor. Suma alocata pentru implementarea acestuia este de 600 miliarde lei.

Managementul traficului (inclusiv Sistemul de Pozitionare Globala a autovehiculelor RATB – GPS) cu o valoare de 20,9 mil EURO din care:

- 17,0 mil EURO – credit extern (BERD); - 3,3 mil EURO – alocatie buget local; - 0,6 mil EURO – donatori bilaterali.

Termen de finalizare : sfarsitul anului 2006.

Proiectul consta in : • instalarea unui sistem de Control si Management al Traficului Urban (CMTU),

utilizand o tehnologie computerizata. CMTU este un instrument folosit pentru controlul traficului. Utilizarea eficienta a acestui instrument conduce la solutionarea problemelor de trafic, furnizarea de prioritati graduale la vehiculele publice de transport si reducere a noxelor. CMTU nu poate fi realizat intr-un singur pas pentru intreaga retea de drumuri. Proiectul va fi implementat in centrul orasului si pe axa nord – sud. In acest moment, sunt 85 semafoare controlate in aceasta arie. Prima faza a sistemului va include:

- controloare moderne ale semafoarelor la aproximativ 100 locatii pe drumurile din inelul interior

- detectoare de vehicule pentru a masura frecventa si traficul de vehicule (programele informatice vor folosi date in timp real pentru a adapta timpii semafoarelor la traficul real, in felul acesta reducand intarzierile)

- camere de luat vederi cu circuit inchis la 3 amplasamente, pentru ca politia rutiera sa observe accidentele si incidentele in locurile unde se produc ambuteiaje in mod curent si pentru a lua masuri rapide pentru remediere

- o facilitate de Control Central este crearea unui dispecerat central, comun pentru Administratia Strazilor si Politie in scopul monitorizarii a circa 400 de intersectii precum si coordonarii mijloacelor de transport public de calatori

- transfer de date intre semafoare si Controlul Central, folosind linii dedicate sau inchiriate. In paralel, lucrarile vor fi executate pentru a imbunatati geometria intersectiilor si pentru a spori capacitatea prioritatilor stradale.

Beneficiile sistemului CMTU :

- reducerea timpului de deplasare - reducerea consumului de combustibili - reducerea numarului de opriri la stopuri prin fluidizarea traficului - reducerea parcului de vehicule - imbunatatirea eficientei energetice - costuri mai mici pentru operarea vehiculelor - reducerea noxelor.


• instalarea sistemului de pozitionare globala (GPS) a autovehiculelor RATB are ca scop localizarea si pozitionarea in trafic a fiecarui vehicul si transmiterea prin radio a informatiilor la panoul central de control. Datele sunt folosite pentru eficientizarea transportului public si reducerea costurilor. Fiecare vehicul va fi dotat cu o unitate inclusa in bord care cuprinde un receptor GPS, un modul logic, un transmitator si un receptor radio capabil sa transmita date si mesaje vocale. Unitatea inclusa in bord transmite in mod automat si continuu datele de amplasare la panoul central de control, date utilizate pentru accelerarea sau reducerea vitezei de deplasare in traseu. Sistemul GPS va avea 8 capete de linie. In prima etapa, sistemul va monitoriza numai liniile de autobuze. Dispecerul va comunica cu soferul pentru a-i da instructiuni. Conectand sistemele CMTU si GPS prin legaturi corespunzatoare, dispecerii vor putea da prioritate vehiculelor publice de transport si in acelasi timp vor putea monitoriza si administra spatiul limitat al carosabilului. Sistemul CMTU va fi proiectat sa se adapteze la dezvoltarea modelelor de trafic (datorita impactului major al noii infrastructuri).

Beneficii GPS: - cresterea calitatii transportului public si a sigurantei traficului - reducerea timpului de deplasare - reducerea consumului de combustibil si imbunatatirea eficientei energetice - reducerea numarului de personal operativ din activitatea RATB si

redistribuirea in alte sectoare de activitate - administrarea eficienta a serviciilor de transport public - reducerea poluarii in Bucuresti.

Sistemul de taxare automata la RATB in valoare de 14 MEURO din care : - 7 MEURO credit extern (BEI) - 7 MEURO buget local

Termen de finalizare: sfarsitul anului 2005 Proiectul consta in achizitia unui sistem automat de taxare pentru mijloacele

de transport in comun ale RATB, compatibil cu sistemul de taxare al Metrorex si are ca scop integrarea tarifara la nivelul municipiului Bucuresti a celor doi operatori de transport in comun: RATB si Metrorex S.A.

Pana in prezent a fost angajata consultanta si a fost elaborata documentatia tehnica pentru organizarea licitatiei in vederea achizitiei de echipamente. Documentatia se afla in procedura de avizare la BEI. Beneficii :

- achizitia unui sistem automat de taxare, modern si performant care necesita cheltuieli minime de exploatare si intretinere

- integrarea sistemului de tarifare la transportul de suprafata (RATB) si cel subteran (Metrorex) prin utilizarea de catre calatori a unui singur titlu de transport

- acoperirea unor nevoi sociale importante pentru utilizatorii transportului in comun prin reducerea cheltuielilor de deplasare

- realizarea in cadrul programului de integrare tarifara a punctelor intermodale de transport astfel incat in zonele deficitare reteaua de suprafata sa alimenteze reteaua de subteran

- reducerea la sub 10 % a fraudei la transportul in comun, fata de cca. 20% cat este in prezent.


Proiecte prioritare ale Municipiului Bucuresti

Municipiul Bucuresti a avut in vedere realizarea unui program de dezvoltare a transportului si retelei stradale in Bucuresti printr-un credit extern de la Banca Europeana de Investitii pentru 5 proiecte care vizau:

• construirea unui pasaj suprateran la Basarab • facilitatea de parcare de la Gara de Nord • reabilitare drumuri urbane • contorizarea vanzarii de caldura si apa calda • modernizare tramvaie

Acest contract de credit a fost ratificat prin Legea nr.489/2001. Guvernul Romaniei, fara sa tina cont de strategia de dezvoltare in domeniul

transportului, modifica Legea nr.489/2001 prin OUG nr. 13/2003 reducand valoarea creditului de la 110 MERO la 41,450 MEURO si implicit reduce programul prin renuntarea la proiectele:

• construirea unui pasaj suprateran la Basarab • facilitatea de parcare de la Gara de Nord • modernizare tramvaie

Aceasta restrictionare impusa, care nu tine seama de recomandarile specialistilor si de strategia de dezvoltare in transport, aduce grave perturbari in circulata rutiera, in modernizarea mijloacelor de transport precum si in modernizarea unei uzine pentru reparatia materialului rulant aflat in administrarea RATB. Nerealizarea acestor proiecte conduce la cresterea costurilor atat pentru cetatenii bucuresteni cat si pentru RATB, fapt pentru care municipalitatea le sustine in continuare.

Construire Pasaj suprateran Basarab a carui valoare va fi de 67,8 MEuro.

Pasajul suprateran incepe printr-o rampa de acces din B-dul Nicolae Titulescu, supratraverseaza Calea Grivitei, pachetul de linii C.F. din Gara de Nord, B-dul Dinicu Golescu, sos. Orhideelor, intersectia Calea Plevnei-Calea Giulesti-sos. Orhideelor si revine la sol printr-o rampa de acces preluand traseul modificat al Soselei Orhideelor pana in apropiere de actualul Pod Grozavesti.

Vor fi instalate linii de tramvai pe pasajul suprateran si va fi creata o noua statie de tramvai deasupra liniilor ferate, avand legaturi pietonale cu statia de cale ferata si metrou, accesul calatorilor facandu-se cu ajutorul ascensoarelor sau scarilor rulante. Investitia include rampe de acces, modificari in reteaua sinelor de tramvai in apropierea pasajului suprateran, schimbari minore la statia de metrou Basarab si adaptari ale diferitelor retele din zona.

Beneficiile proiectului: - inchiderea inelului principal de circulatie ceea ce conduce la evitarea

aglomeratiei in zona centrala a orasului pe axa Nord - Sud, a zonei Garii de Nord cat si la intregirea liniei de tramvai pe acelasi inel principal

- reabilitarea strazilor aferente pasajului (sos. N. Titulescu, sos. Orhideelor, calea Plevnei, calea Giulesti) precum si redeschiderea strazii Grozavesti, intre Podul Grozavesti si Palatul Cotroceni

- descongestionarea centrului orasului si in special a axei N-S ca urmare a inchiderii inelului principal de circulatie

- reabilitarea strazilor adiacente precum si crearea unui important punct intermodal de transport in zona Basarab intre calea ferata, metrou, si transport de suprafata


- reducerea cu peste 3,7 % pe an a consumului de carburanti pentru mijloacele auto care tranziteaza zona

- crearea a peste 1500 de locuri de munca pe perioada executiei si a cca 50 locuri de munca permanente dupa executie, pe timpul exploatarii.


PASAJ SUPRATERAN BASARAB

62 62 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

Inchiderea inelului principal de circulatie pe latura sa sudica si pe latura sa vestica

Proiectul complex de inchidere a inelului principal de circulatie in zonele discontinue va implementa reglementarile si regulamentele de urbanism instituite prin Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti (PUG) si prin reglementarile celorlalte studii de fundamentare a acestuia (studiul JICA – “Master planul de transport al municipiului Bucuresti si al Zonei Metropolitane, PUZ “Zona Centrala a Municipiului Bucuresti”).

Acest proiect reprezinta o investitie majora de interes public, componenta a strategiei de dezvoltare durabila a orasului–capitala Bucuresti. Prin protejarea si valorificarea eficienta a resurselor locale (terenuri, bani publici, valori de patrimoniu cultural si natural), proiectul genereaza dezvoltare economica pe termen mediu si lung.

Proiectul consta in inchiderea inelului principal de circulatie pe tronsoanele in care prezinta discontinuitati: in partea de sud-est si sud a orasului - intre Soseaua Mihai Bravu si Calea Ferentarilor, pe de o parte, si in partea de vest a orasului – pe traseul Bulevardului Tudor Vladimirescu.

Beneficiile proiectului: • Relationarea directa intre zonele de Est si Sud, Sud si Vest, Vest si Nord ale

Capitalei, scurtand traseele de deplasare, creand alternative de deplasare si evitarea tranzitului prin Centrul Capitalei, la care sunt, in prezent, obligati soferii, obtinandu-se, in consecinta:

- fluidizarea traficului; - micsorarea costurilor de intretinere a sistemului stradal si a mijloacelor

auto; - micsorarea consumului de carburanti; - reducerea poluarii chimice si fonice a aerului; - reducerea timpului de deplasare; - reducerea nivelului de stress si imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei; - reducerea accidentelor de circulatie, etc.

• Canalizeaza corect fluxurile circulatiei publice - a transportului public urban, micsorand presiunea existenta / descongestionand Zona Centrala a orasului si zonele adiacente acesteia

• Sporeste atractivitatea zonelor adiacente traseului inelului pentru noi investitii de importanta municipala, cu consecinte asupra ridicarii valorii terenurilor, imbunatatirii imaginii urbane si a calitatii vietii

• Amplifica dinamismul economic prin crearea de noi locuri de munca si relansarea activitatilor in diferite domenii

• Creste confortul si siguranta circulatiei publice (auto si pietonale), prin conexiuni directe intre zonele mentionate

• Asigura un numar important de locuri de munca, cu consecinte benefice asupra reducerii somajului

• Creste gradul de confort si satisfactie a locuitorilor Capitalei • Contribuie la modernizarea si reabilitarea unor zone actualmente scoase din

circuitul economic al orasului, sau aflate intr-un stadiu de dezvoltare suburbana, chiar rurala prin asigurarea utilitatilor publice (strazi moderne, alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale, energie termica, telefonie, energie electrica)


contribuind la cresterea calitatii vietii locuitorilor din zona si a bunastarii generale prin atragerea investitorilor.

Prin realizarea acestei investitii complexe se va sustine, impulsiona si controla

procesul de transformare urbanistica a zonei in acord cu reglementarile europene care recomanda asigurarea coeziunii economice si sociale la nivelul intregului teritoriu urban si metropolitan – cu alte cuvinte se acorda si zonelor situate in partea de sud si de vest a orasului sansele unei dezvoltari urbanistice, economice si sociale, contribuind direct si indirect la crearea unor locuri de munca pe termen scurt mediu si lung, la valorificarea resurselor de teren si a fortei de munca din zona, la cresterea nivelului de bunastare a locuitorilor zonei si a locuitorilor orasului.

Sistem de spatii urbane de parcare

In contextul dezvoltarii explozive a circulatiei urbane bucurestene, atat in municipiu cat si in zona sa metropolitana, problema asigurarii spatiilor de parcare a autovehiculelor este din ce in ce mai stringenta.

Reformele social-economice si tranzitia catre o economie bazate pe competitia libera au condus la mutatii rapide si importante in ceea ce priveste dinamica necesitatilor de transport (motivate prin cresterea mobilitatii persoanelor si bunurilor), dar si la evidentieri a acestei dinamici in plan urbanistic (prin dezvoltarea unor fluxuri de trafic peste capacitatile de transport ale retelei de circulatie existente – atat in intravilanul Bucurestiului cat si in teritoriul aglomeratiei urbane si al zonei metropolitane).

Toate aceste modificari se reflecta atat in cresterea consumurilor si a costurilor de transport, cat si in cresterea necesarului de teren pentru infrastructura tehnico-edilitara sau infrastructura social-culturala (dotari).

Se constata o depasire de 10 ori a volumelor de trafic fata de nivelul de solicitare inregistrat in 1990, utilizandu-se aceleasi retele de infrastructura subdimensionate in raport cu solicitarea – efectul este dramatic atat la nivelul sistemului arterelor de circulatie, cat si asupra cererii spatiilor pentru stationare, parcare si garare a autovehiculelor – atat la domiciliu cat si pe parcursul lanturilor zilnice de deplasare.

Pentru rezolvarea acestor probleme s-au promovat atat studii de circulatie in localitatile urbane si in teritoriile de influenta ale acestora, cat si pentru parcaje etajate (subterane si supraterane) – pe baza carora s-au intocmit studii de specialitate (si proiecte de executie) care au fundamentat documentatiile de urbanism (fazele PUG si PUZ) si pe cele de amenajarea teritoriului (Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal – PATZ - Zona Metropolitana Bucuresti); acestea au fundamentat, de asemenea, si studiile de specialitate cu privire la dimensionarea infrastructurii tehnico-edilitare urbane si a celei teritoriale.

In urma acestei analize generale putem afirma ca exista grave si acute probleme cu privire la asigurarea si gestionarea spatiilor de stationare a mijloacelor de transport, atat la domiciliu / resedinta, cat si la destinatii, in toate macro-zonele functionale principale ale orasului: Zona Centrala (indeosebi Centrul Istoric), marile cartiere rezidentiale (indeosebi marile ansambluri de locuinte colective), centrele comerciale, zonele de agrement, etc.


Situatia speciala a Municipiului Bucuresti este rezultanta conditiilor specifice marilor orase-capitala ale Europei, coroborate cu particularitatile structurale, functionale si de situare in teritoriul geografic. Bucurestiul, unul dintre nodurile principale ale sistemului national de transport rutier, feroviar si aerian, este, in acelasi timp, si o capitala europeana situata la intersectia a doua coridoare rutiere si feroviare pan-europene de transport (coridoarele IV si IX).

Municipalitatea a identificat in jur de 50 (cincizeci) de posibile amplasamente pentru dotari de parcaje publice de medie si mare capacitate care sunt ierarhizate, clasificate, organizate, proiectate si reglementate in cadrul unei retele integrate cu toate celelalte retele principale de transport de persoane si distributie de bunuri, in baza unei strategii de dezvoltare formulate pe termen scurt (2-3 ani) si mediu (5-8 ani) concretizata intr-un “Plan Strategic de Realizare, Operare si Management al Sistemului de Parcare al Municipiului si Aglomeratiei Urbane Bucuresti”.

Amplasamentele prioritare pentru construirea de parcaje subterane la care municipalitatea a demarat procesul de obtinere a creditelor externe, in valoare de circa 557 MEURO sunt: Gara de Nord (1700 locuri de parcare), Piata Obor (1200 locuri de parcare), Piata Sudului (300). Concomitent cu realizarea acestor parcaje au fost prevazute si proiecte pentru ameliorarea ambuteiajelor din aceste intersectii.

Municipalitatea are in vedere prin Parteneriatului Public Privat realizarea urmatoarelor parcaje subterane si supraterane: Piata Presei Libere (1850 locuri de parcare), Complexul Expozitional Romexpo (630 locuri de parcare) Piata Ateneului Roman (300 locuri), Piata Universitatii (300 locuri), bloc Perla (250 locuri), Edgar Ouinet (410 locuri), Piata Hurmuzachi (460 locuri), Piata Aviatorilor (550 locuri), Piata Victoriei (1200 locuri), Aeroportul Baneasa (1200 locuri de parcare), Intrare parc Tineretului (2000 locuri de parcare), Lujerului (300 locuri de parcare), Centru de cartier Titan (400 locuri de parcare), Centru de cartier Drumul Taberei (150 locuri de parcare).

Parcaj subteran PARKING NORD a carui valoare va fi de 22,9 MEuro Viitorul parcaj, pe 3 nivele, va fi amplasat in subteranul parcului din fata Ministerului Transporturilor si va asigura parcarea a 1700 autoturisme, contructia unei autogari pentru transport interurban cu microbuze, cu 2 accese de intrare si 4 accese de iesire, cu acces pietonal din Gara de Nord precum si amenajarea de spatii comerciale si dotari pentru aparare civila, etc. Beneficii:

- fluidizarea circulatiei auto in zona prin realizarea unei statii de microbuze la primul nivel al parcajului

- cresterea capacitatii de parcare in zona Garii de Nord concomitent cu reorganizarea traficului in zona

- realizarea unui terminal de microbuze pentru transportul regional corelat cu transportul pe calea ferata

- crearea a peste 500 de locuri de munca pe perioada executiei si a cca 60 locuri de munca permanente dupa executie, pe timpul exploatarii.


66 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

Modernizarea tramvaielor a caror investitie va fi de 46,3 MEuro

Proiectul consta in modernizarea a 126 de vagoane simple TATRA T4R in 63 de tramvaie simplu articulate, incluzand: reinnoirea boghiurilor si motoarelor electrice, noi carcase de aluminiu cu elemente lipite si usi pe ambele parti, un nou design interior si exterior, o noua comanda de tractiune realizata cu variator de tensiune continua si noi frane. Beneficii:

- modernizarea a 63 de garnituri tramvai - modernizarea unei hale tehnologice a RATB care va putea fi folosita in

continuare si pentru alte proiecte - implementarea sistemului unic de tiketing (METROU -RATB), premergator

procesului de integrare tarifara la nivelul intregului municipiu - diminuarea costurilor de intretinere a tramvaielor si scaderea cu 15% a

consumului de energie electrica pentru tractiune - cresterea confortului si sigurantei circulatiei.


Existent

Propus


Reabilitare drumuri urbane, etapa a II-a, in valoare de aprox. 475 MEuro

Acest proiect are ca scop reabilitarea a 190 de bulevarde si strazi principale (pe care circula transportul in comun – totalizind 187,696 km) si a 1850 strazi secundare (totalizand 790,295 km si care reprezinta cca 43,4% din intreaga retea de drumuri a Municipiului Bucuresti ) si reabilitarea si modernizarea retelelor de apa ( pe o lungime de 301,07 km) si a celor de canalizare (pe o lungime de 290, 2 km.).

Repartizarea pe sectoare a celor 1850 de strazi este urmatoarea: - 314, in administrarea Primariei Sectorului 1 - 372, in administrarea Primariei Sectorului 2 - 213, in administrarea Primariei Sectorului 3 - 238, in administrarea Primariei Sectorului 4 - 464, in administrarea Primariei Sectorului 5 - 249, in administrarea Primariei Sectorului 6.

Situatia pe sectoare a celor 190 de bulevarde si strazi principale este urmatoarea: Sectorul 1

nr. crt. Sector

Tip artera Denumire artera Lungime (ml) Sector

1 bd. Aerogarii 530 1 2 bd Aviatorilor 2280 1 3 str. Alexandrescu Grigore 930 1 4 str. Aman Teodor 350 1 5 str. Baiculesti 825 1 6 str. Baldovin Parcalabul 150 1 7 str. Brezoianu Ion 700 1 8 sos. Bucuresti-Targoviste 1690 1 9 Str Buzesti 760 1

10 Str Caderea Basitilei 630 1 11 Str Caraiman 750 1 12 Str Caranfil Nicolae 1800 1 13 Str Cobalcescu Grigore 570 1 14 Str Clabucet 200 1 15 Str Chiscani 225 1 16 Str Corailor 975 1 17 Str Constantinescu Alexandru 600 1 18 Str Campineanu Ion 300 1 19 Str Carpati 1050 1 20 Str Dornei 150 1 21 Str Dobrescu I.Dem(fosta Onesti 225 1 22 Str Enescu George 562 1 23 str. Episcopiei 129 1 24 bd. Expozitiei 1519 1


25 bd. Eliade Mircea 450 1 26 str. Franklin 265 1 27 bd. Ficusului 634 1 28 Calea Floreasca 3083 1 29 str. Felix Dr. 375 1 30 str. Gara de Nord 402 1 31 bd. Gloriei 806 1 32 bd, Golescu Dinicu 1398 1 33 str. Golescu Nicolae 317 1 34 bd. Iancu de Hunedoara 973 1 35 Sos Ionescu-Sisesti Gh. 3000 1 36 str. Jiului 1383 1 37 sos. Kiseleff Pavel Dimitrievici 2875 1 38 bd. Laminorului 2220 1 39 str. Lupu Dionsie 300 1 40 str. Luterana 200 1 41 str. Maltopol 300 1 42 str. Manu Ghe.G-ral 250 1 43 str. Maracineanu Walter 60 1 44 sos. Nordului 1450 1 45 str. Orlando 195 1 46 str. Pajurei 1100 1 47 str. Parvan Vasile 350 1 48 str. Popa Tatu 700 1 49 str. Polizu Gheorghe 350 1 50 str. Polona 950 1 51 bd. Prezan Constantin 530 1 52 aleea Privighetorilor 2050 1 53 str. Piatra Morii 270 1 54 str. Roma 730 1 55 str. Rosetti C.A. 150 1 56 bd. Schitu Magureanu 550 1 57 str. Sevastopol 450 1 58 str. Stirbei Voda 1800 1 59 sos. Titulescu Nicolae 1500 1 60 str. Vernali Leonida 150 1 61 str. Witing 200 1

TOTAL sector 50666


Sectorul 2

nr. crt. Sector


1 Sos Andronache 2900 2 2 str. Batistei 600 2 3 bd. Basarabia 1800 2 4 str. Budila 130 2 5 str. Calinescu Armand 300 2 6 str. Ceaikovski I.P. 400 2 7 sos. Colentina 5000 2 8 str. D-na Ghica 1440 2 9 str. Delea Veche 440 2

10 sos. Fundeni 3500 2 11 str. Garii Herastrau 300 2 12 str. Grozdea Dimitrie 270 2 13 sos. Iancului 4400 2 14 str. Iancu Cavaler de Flondor 100 2 15 str. Ionescu Grigore, Arh. 600 2 16 str. Lascar Vasile 2000 2 17 str. Lizeanu 300 2 18 str. Matei Voievod 1160 2 19 str. Maica Domnului 300 2 20 sos. Morarilor 650 2 21 Calea Mosilor 200 2 22 str. Onciul Dimitrie 200 2 23 str. Petricani 3000 2 24 bd. Pierre de Coubertin 400 2 25 str. Popa Nan 800 2 26 str. Popa Nicolae 450 2 27 str. Popa Petre 325 2 28 str. Russo Alecu 165 2 29 str. Reinvierii 360 2 30 str. Sportului 700 2 31 sos. Stefan cel Mare 2100 2 32 str. Tunari 525 2 33 str. Traian 1920 2 34 str. Turmeleor 120 2 35 str. Tepes Voda 350 2 36 str. Viitorului 900 2 37 str. Ziduri Mosi 600 2 38 bd. 1 Decembrie 1918 1500 2

TOTAL sector 41205


Sectorul 3

nr. crt. Sector


1 bd. Basarabia 1800 3 2 str. Baba Novac 1950 3 3 str. Basarab Matei 200 3 4 str. Blaga Lucian 1050 3 5 str. Brancusi Constantin 1050 3 6 bd. Burebista 500 3 7 aleea Barajul Dunarii 525 3 8 str. Botev Hristo 600 3 9 Calea Calarasi 2900 3

10 str. Cavafi Vechi 75 3 11 str. Campia Libertatii 300 3 12 str. Delea Noua 400 3 13 str. Dristorului 500 3 14 Splai Dudesti 1625 3 15 str. Drum intre Tarlale 2200 3 16 bd. Energeticienilor 1000 3 17 str. Fizicienilor 1150 3 18 str. Halelor 150 3 19 str. Industriilor 2700 3 20 str. Nerva Traian 1200 3 21 str. Pallady Theodor pictor 3700 3 22 str. Popa Nan 650 3 23 bd. Ramnicu Sarat 1200 3 24 str. Ramnicu Valcea 800 3 25 str. Rebreanu Liviu 1750 3 26 bd. Ressu Camil pictor 2200 3 27 str. Sf.Vineri 675 3 28 str. Traian 600 3 29 str. Vulturilor 390 3

TOTAL sector 33840


Sectorul 4

nr. crt. Sector


1 Splai Dudesti 1625 4 2 str. Bibescu Voda 60 4 3 bd. Brancoveanu C-tin 2400 4 4 bd. Cantemir Dimitrie 1300 4 5 sos. Fabrica de Chibrituri 600 4 6 Drum Gazarului 1300 4 7 str. Istrate C-tin Dr. 250 4 8 str. 11 Iunie 540 4 9 str. Izvorul Rece 450 4

10 str. Luica 1500 4 11 bd. Marasesti 1200 4 12 bd. Metalurgiei 2800 4 13 str. Nitu Vasile 1250 4 14 str. Racovita Emil 1300 4 15 str. Resita 1200 4 16 str. Sura Mare 120 4 17 Calea Serban Voda 1425 4 18 str. Tr. Magurele 2000 4

TOTAL sector 21320


Sectorul 5

nr. crt. Sector


1 str. Anghel Alexandru 400 5 2 str. Bacau 230 5 3 str. Buzoieni 400 5 4 str. Bagdasar Dumitru Dr. 300 5 5 sos. Bucuresti-Magurele 2600 5 6 str. Carlibaba 800 5 7 str. Croitoru N.sold 300 5 8 Calea Ferentari 1900 5 9 Prel. Ferentari 1600 5

10 str. Lacul Mare 150 5 11 str. Margeanului 1350 5 12 str. Marinescu Gh.Prof. 750 5 13 str. Nasaud 975 5 14 str. Odoarei 200 5 15 sos. Pandurilor 1400 5 16 bd. Pieptanari 1200 5 17 str. Progresului 3100 5 18 str. Pazei 90 5 19 str. Preda, cpt. 90 5 20 str. Pucheni 2250 5 21 str. Razoare 200 5 22 str. Rainer I.Francisc prof. 300 5 23 str. Sebastian 1850 5 24 str. Toporasi 1050 5 25 bd. Vladimirescu Tudor 700 5 26 str. Zetarilor 1000 5

TOTAL sector 25185


Sectorul 6

nr. crt. Sector


1 str. Apusului 1100 6 2 sos. Cotroceni 900 6 3 sos. Ciurel 240 6 4 str. Dreptatii 1350 6 5 bd. Geniului 700 6 6 str. Lujerului 400 6 7 str. 1 Mai (fosta Compozitorilor) 1110 6 8 str. Moinesti 900 6 9 str. Noica Constantin 300 6

10 str. Petre Popovat, Gral 600 6 11 str. Piatra Craiului 330 6 12 str. Raul Doamnei 350 6 13 Drum Sarii 1250 6 14 Drum Sabarenilor 1750 6 15 bd. Uverturii 1700 6 16 str. Valea Argesului 600 6 17 str. Valea Ialomitei 650 6 18 str. Valea Oltului 1250 6

TOTAL sector 15480

Valoarea estimata a investitiei este de cca 475 MEuro, din care :

- Modernizari si extinderi drumuri - 380 MEURO - Modernizare si extindere retea distributie apa - 40 MEURO - Modernizarea si extindere retea canalizare - 45 MEURO

Criteriile luate in considerare la selectarea drumurilor incluse in proiect au fost: - zonele prioritare de dezvoltare ale orasului ( PUG ) - zone de trafic intens ale orasului ce necesita modernizari pentru

fluidizare - continuarea procesului de reabilitare a arterelor de penetratie in

Capitala Beneficii:

- Fluidizarea traficului - Cresterea sigurantei in transport - Reducerea poluarii aerului - Asigurarea conditiilor necesare de trai prin asigurarea apei potabile si

a canalizarii - Reducerea consumului de carburanti auto


Ameliorarea ambuteiajelor din : 1) Piata Garii de Nord (costul total al constructiei - 24,2 mil. $) prin :

- prevederea unor terminale pentru autobuzele RATB ; - construirea unui pasaj care sa faca legatura intre statii, gara si statia

de metrou ; - construirea unei parcari subterane ; - pregatirea unei zone de urcare/coborare ; - prevederea unui spatiu pentru stationare taxiuri ; - prevederea unui terminal pentru autobuzele de distanta lunga si

autobuzele internationale; - modíficarea liniilor de tramvai Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata - constructia de terminale pentru troleibuze si autobuze - crearea unor statii pentru taxiuri - construirea unui pasaj subteran pentru transfer - construirea unei parcari subterane

2) Piata Obor (costul total al constructiei - 28,5 mil. $)prin : - imbunatatirea statiilor de troleibuz si autobuz cu oprire in banda proprie

exclusiva pentru autobuz ; statia va fi protejata printr-un acoperis ce se va intinde pana la traversarea pietonala, sub forma unei arcade ;

- reamplasarea liniei de tramvai pe mijlocul sos. Stefan cel Mare ; - prevederea statiei pentru autobuzele regionale ; - dezvoltarea de facilitati comerciale. Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata - reamplasarea linilor de tramvai - construirea unor terminale pentru autobuze - construirea unu pasaj subteran pentru transfer - construirea unei parcari subterane

3) Piata Sudului (costul total a constructiei – 3,0 mil $) prin :

- imbunatatirea unui refugiu pentru tramvai in carosabil ; - refugiu pe Calea Vacaresti, intre trecerile subterane ;


- refugiu pe sos. Oltenitei, cu scari catre pasajul subteran ; - imbunatatirea statiilor de troleibuz si autobuz cu oprire in banda proprie

exclusiva pentru autobuz ; - construirea unui terminal pentru minibuse in spatiul triunghiular, cu

statii pentru autobuzele RATB urbane si suburbane ( terminus pentru autobuzele RATB in sos. Berceni si pentru autobuzele RATB suburbane);

- imbunatatirea spatiului din fata magazinului BIG prin amenajarea unei zone verzi si a unei parcari cu obiective comerciale subterane ;

- construirea unui pasaj pietonal subteran cu magazine intre holul de acces la metrou si terminalul de autobuze ; magazinul BIG, statii de tramvai si de autobuz in partea de est ;

- construirea de dotari comerciale. Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata - construirea unor terminale pentru autobuze - construirea unui spatiu pentru parcare

Dezvoltarea unui nou coridor de tranzit pentru transportul public.

Traseul radial pentru noul tip de tramvai este situat intre Colentina, zona centrala si Alexandria, unde se asteapta o cerere mare de transport. Pornindu-se de la linia de tramvai existenta, contructia acestui traseu, cu o lungime totala de 13,2 km, trebuie sa se realizeze pe etape. Pentru traseul de traversare a zonei centrale au fost propuse cateva planuri alternative, luandu-se in considerare planul constructiei de cladiri recent aparut. Tronsonul Alexandria -Piata Unirii (linia 32) a fost finalizat urmand a se moderniza tronsonul Piata Unirii – Colentina. Valoare totala a investitiei 31,2 MEURO.

Principalele puncte ale proiectelor sunt : • construirea unor cai de rulare separate ; • introducerea unor tramvaie ecologice de mare viteza ; • constructia unor macazuri automate ; • stabilirea unui sistem de semnalizare cu prioritate pentru

transportul public ; • imbunatatiri aduse depourilor (Colentina, Alexandria); • imbunatatirea sistemului de alimentare cu energie (4 noi locatii).


Modernizare mijloace de transport public urban • Modernizarea tramvaielor

- realizarea unei noi generatii de vagoane moderne si performante, cu podea joasa, actionate in curent alternativ;

- modernizarea tramvaielor tip T 4 R.

• Realizarea retelei de troleibuze - realizarea unei retele de troleibuze pe magistrala Casa Presei Libere,

sos. Kiseleff, Piata Victoriei, Piata Romana, Bdul Magheru, Piata Universitatii, Piata Unirii, Bdul Cantemir, Bdul I.C. Bratianu, Bdul Tineretului, Vacaresti, Piata Sudului, Depou Berceni;

- Completarea Piata Victoriei, Bdul Aviatorilor, sos. Nordului; - Achizitia a 200 troleibuze moderne cu podea joasa ce pot fi utillizate si

de persoane cu dizabilitati.

• Reabilitarea retelei de autobuze - inlocuirea autobuzelor uzate si marirea parcului circulant la cel putin

1500 autobuze, achizitia a 500 autobuze noi, in anul 2004 -2005, moderne, performante, cu motoare EURO 3, posibile optiuni pentru alimentarea cu LPG, podea joasa;

- achizitia a 200 autobuze/an incepand cu anul 2006. Beneficii si eficienta socio-economica cuantificata :

- reabilitarea parcului de tramvaie, troleibuze si autobuze, confort sporit si performante tehnice superioare, design modern ;

- realizarea unor vagoane de tramvai moderne performante, comparabile cu cele de pe piata europeana, cu costuri reduse cu pana la 50% fata de achizitia unui nou tip de tramvai ;

- reducerea consumului de energie electrica de tractiune cu 30-40%, alimentare in curent alternativ - costuri scazute in exploatare ;

- viteza comerciala sporita de la 15 km/ora la 50 km/ora; - atractivitate sporita pentru cetateni; - costuri reduse pentru intretinere si reparatii la vehicule si la

infrastructura adiacenta ; - vehicule mai confortabile, care vor genera o utilizare crescuta si va

elimina discomfortul calatorilor ; - facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.


Troleibuz nou

Autobuz nou


iii. transportul urban – instrument de restructurare si ... · reteaua de transport urban din...

Documents