managementul urban

25
Managementul urban Dămoc Liviu Grupa 306

Upload: liviu-damoc

Post on 01-Dec-2015

71 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Management urban

TRANSCRIPT

Managementul urban

Dămoc LiviuGrupa 306

• Politicile publice influenteaza derularea managementului,prin stabilirea parghiilor politico-administrative pentru evaluarea si alocarea tuturor resurselor existente(naturale,umane,economice,simbolice,know-how) etc.

• City-managerul are rolul de optimizare a ideilor si solutiilor de folosire a resurselor financiare.

Astfel,avem 2 tipuri de colaborare intre institutiile prezente intr-o localitate urbana: - colaborarea pe orizontala(relatiile intre toate domeniile de activitate)- colaborarea pe verticala(schimb de date si informatii,cu armonizarea oportunitatilor de dezvoltare).

• Tipuri de activitati:- Realizarea regulamentelor de urbanism- Servicii urbane- Planificarea si coordonarea proiectelorAceste activitati asigura o gestionare a terenurilor,resurselor naturale si antropice,a fortei de munca disponibila.

Atributiile unui city manager:- Cresterea veniturilor proprii- Reducerea cheltuielilor publice- Realizarea de beneficii substantiale- Diminuarea birocratiei locale- Realizarea unui profit acceptabil

• Managementul calitatii destinatiilor urbane contribuie la dezvoltarea oraselor turistice

Obiective: - Atenuarea impactului socio-economic al turismului- Imbunatatirea calitatii vietii- Dezvoltarea durabila(reabilitarea- Accesibilitate si mobilitate(traficul,aglomeratia)- Siguranta spatiului urban

Managementul in mediul urban se sprijina pe cateva tipuri de parteneriat(axate pe):- Domeniul privat- Domeniul public- Participare egala din domeniul public si privatAstfel,deciziile si prioritatile se stabilesc in consens.- Realizarea unui echilibru stabil intre interesele

economice private si a populatiei locale,pentru dezvoltarea socio-economica

- Importanta pe accentul populatiei locale/reprezentantilor ei in luarea deciziilor si directia prioritatilor de dezvoltare.

• Managementul turistic in zonele urbane:

Resurse primare turistice: Atractii preexistente pentru turism si timp liber(includ vremea,decorul, viata salbatica,populatia locala,mostenirea si siturile culturale.

Resurse secundare: Facilitati construite special pentru cazare,restaurante si centre comerciale.

Turismul cultural: Scopul este de a experimenta si a vizita locuri,artefacte si activitati care reprezinta autentic povestile si oamenii t recutului si prezentului.

Arii Urbane: Spatiul construit consista de obicei intr-un loc cu peste 10.000 locuitori,pentru a fi considerat un spatiu urban.

• De ce este important sa cream si sa prezervam spatii deschise in interiorul ariilor urbane

• Evadarea din rutina urbana – un loc de relaxare,departe de munca,trafic etc.

• Beneficii pentru sanatate(mai putin zgomot si mai putina poluare a aerului – un mediu mai relaxant)

• Moderarea microclimatelor urbane• Un spatiu pentru plimbare,dezvoltarea sporturilor de echipa si

integrare sociala.Educarea locuitorilor asupra importantei mediului si a ‘’vietii salbatice’’(‘’wildlife’’)

• Conservarea mostenirii naturale si culturale(piete,parcuri etc.) • Prevenirea conflictului pe strazile urbane oferind oamenilor

un loc unde se pot bucura de recreere(ex.:skateboard,role,fotbal,baschet etc.)

• Modele de succes ale managementului urban: Venetia(IT),Sighisoara(RO),Sibiu(RO).

•Venetia este localizata in NE Italiei pe coasta Marii Adriatice.Alaturi de Roma si Florenta,Venetia este una din atractiile turistice principale ale Italiei.Venetia are vederi unice,situata fiind in mijlocul lagunei venetiene si atasata de tarmul principal printr-un pod.Este compusa din 118 insulite,datorita carora s-au impus canalele navigabile.Nu exista drumuri reale in Venetia asa ca oamenii folosesc barca(in cele mai frecvente cazuri).

Venetia are o populatie de 60.000 locuitori.Este compusa din insule mici si districte.Cele mai faimoase districte sunt San Marco, San Polo, Cannaregio, Castello si Dorsoduro iar aici gasesti majoritatea destinatiilor turistice.

• Orasul are o medie de 50,000 de turisti pe zi (o estimare a anului 2007) – aproape 20 milioane de turisti anual(internationali si locali)In 2006, a fost al 28lea oras cel mai vizitat international cu 2.927 milioane de sosiri internationale in acel an.

• Sighisoara: Oras medieval in jud.Mures,Transilvania,RO.

Management urban(conservarea patrimoniului local/national):Turnul cu Ceas denumit şi Turnul Porţii, precum şi cele 14 turnuri de apărare (din care mai există 9) ale principalelor bresle (tăbăcarii, cositorarii, aurarii, frânghierii, măcelarii, cojocarii, ţesătorii,croitorii, cizmarii, lăcătuşii, dogarii, bărbierii, fierarii) erau construite, apărate şi reparate de către meşteşugarii grupaţi în aceste organizaţii profesionale.Arhitectura ecleziastică Biserici istorice precum Biserica din Deal, Biserica Romano-Catolică, Biserica Mănăstririi -aflate în cetate, Biserica Leproşilor, Biserica ortodoxă din cartierul Corneşti-în Oraşul de jos.Toate sunt cuprinse în patrimoniul naţional.Majoritatea celor 164 de case din cetate au peste 300 de ani vechime şi sunt considerate monumente istorice. Clădirile monument istoric se regăsesc atât în interiorul cetăţii, cât şi în afara acesteia, la poalele cetăţii şi răspândite pe aria oraşului vechi. Dintre cele mai importante amintim: Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa cu şindrilă, Casa Fronius, Casa Veneţeană, Casa Roman –toate aflate în cetate, iar în Oraşul de Jos : Casa Johan Schuller von Rosenthal, Casa Zilinski, Casa Oraşului ( azi sediul Bibliotecii Muncipale şi a sălii Mihai Eminescu) , Casa Asociaţei muzicale ( cunoscută sub numele de Sala Sander sau sala Ciprian Porumbescu-sediul Casei de Cultură) Clădirea Casei Meşteşugarilor (cunoscută sub numele de Perla), clădirea Hotelului Steaua etc.

• Prin intermediul Festivalului Medieval oraşul Sighişoara a devenit capitala culturală medievală a României,fiind cunoscută ca loc de desfăşurare pentru astfel de manifestări. Evenimentele au loc în general în cadrul centrului istoric medieval al cetăţii: Festivalul Sighişoara Medievală, Festivalul de muzică academică,Festivalul Proetnica, Festivalul Fanfarelor.

Puţine din aceste clădiri de patrimoniu sunt restaurate sau menţinute în condiţii proprii. Biserica Evanghelică din Deal a primit premiul UNESCO „ Europa Nostra” pentru restaurare şi premiul „Grigore Ionescu” pentru colectivul de restauratori şi proiectanţi. De asemenea în cetate au fost restaurate clădirile Liceului Teoretic „Josef Haltrich”. La toate acestea se adaugă investiţii private în restaurarea unor imobile din cetate. Prioritatea zero sunt însă fortificaţiile şi multe dintre casele private aflate într-o fază avansată de degradare.

• Sibiu este reședința de județ și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Sibiu este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de aproximativ 155.000 locuitori.

• Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.

• Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. Sibiu a fost în anul 2007Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.

• Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică şi 24°05' longitudine estică. Altitudinea faţa de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. Oraşul se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate zonei depresionare şi a munţilor care il inconjoară la sud si sud-vest. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de romani (94%) care convieţuiesc impreună cu germanii, descendenţi ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la viaţa oraşului. Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu işi practică liber credinţa reformaţi, romano catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială.

• Contraexemple de management urban:1.Dhaka(Bangladesh)2.Port Moresby(Papua Noua Guinee)3.Lagos(Nigeria)

POLITICI URBANE A.Traditionale :1.funciare – urmaresc dezvoltarea terenului prin urmatoarele aspecte:-economice-financiare: taxe-urbanistic: dezvoltare, integrare-sociale:protejarea proprietatii private-mediu.

2.locuire – are ca subpolitica politica de locuinte-se refera la rolul acestei activitati in oras-cuprinde locuire si servicii(publice, sociale, cresa, gradinita,..)

-este o politica complexa deoarece ocupa cea mai mare suprafata aunui oras si 1/3 din timpul locuitorilor

3.in domeniul infrastructurilor -Politica de transport si circulatie: are ca subpolitica politica detransport public.-Politici de aprovizionare cu apa, energie, etc…

4.in domeniul serviciilor sociale–bazate, de regula, pe parteneriat public-privat >> statul isipastreaza responsabilitati importante in educatie si sanatate

B. Noi :1.de dezvoltare locala – valorificarea factorilor locali importanti pentruactivitatea economica cum ar fi: terenuri, retele, forta de munca calificata,calitatea vietii.

2.de marketing urban – orasul se vinde sau isi vinde averea si chiarpoliticile-foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului-politica ce vizeaza calitatea spatiului public sau de indentitateculturala-politica ce priveste imaginea urbana (sau de identitate urbana)

3.de mediu urban – diversitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana- politici privind spatiile plantate (zone de agrement/sport)

4.de planificare urbana – procesul de planificare este facut deschisparticipativ-aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunturmarite d.p.d.v. strategic (efect de sinergie)

5.financiar fiscal locala – e un instrument pentru celelalte politici se tinde spre un model integrat la politicilor ce nu vizeaza doar lucrurispatiale ci spre strategii ce integreaza elementele spatiale cu cele nonspatiale(economie, resurse locale, rolul planului local de investitii[tine cont de1.importanta constructiilor in dezvoltarea urbana si 2.locul investitiilor indomeniul financiar tinand cont de prioritatile strategice]).Planul local de investitii e rezultatul unor negocieri.

Consecinte:

- situarea vulnerabila a arhitectului supus presiunii sectorului privat dar siunor abordari normative(urbanismul)- noul rol al urbanistului ale carui responsabilitati nu se rezuma la gasireaunor rezolvari tehnice corecte ci implica capacitati de educare, negociere siasumarea interesului public.

• Bibliografie:1.Turism Urban – Tamara Simon,Elena Bogan,Melinda Candea,Alexandra Tataru2.http://greenfieldgeography.wikispaces.com/Tourism+management+in+urban+areas3. http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/All/CBA9CF4C8455DAD0C2257768001E06E7/$FILE/STRATEGIA%20DE%20DEZVOLTARE%20ECONOMICO%20-%20SOCIALA%20A%20MUNICIPIULUI%20SIGHISOARA%20PENTRU%20PERIOADA%202008%20-%202013.pdf4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu5. http://www.turism.sibiu.ro/ro/sibiu.htm6. http://www.telegraph.co.uk/property/propertypicturegalleries/9478023/The-worlds-10-worst-cities-to-live-in.html7. MANAGEMENT URBAN – PROF.LIVIU IANASI