Învăţăturile şi doctrina din Cartea luiMormon – Manual pentru învăţătorReligie 275

Publicat deBiserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din UrmăOraşul Salt Lake, Utah

Comentariile şi corecturile sunt binevenite. Vă rugăm să le trimiteţi, inclusiv greşelile, la

Seminaries and Institutes of Religion Curriculum Services50 E. North Temple St., Floor 8

Salt Lake City, Utah 84150-0008USA

Email: ces-manuals@ldschurch.orgVă rugăm să menţionaţi numele dumneavoastră complet, adresa, episcopia şi ţăruşul.

Nu uitaţi să indicaţi titlul manualului. Apoi, scrieţi comentariile dumneavoastră.

© 2015, 2016 Intellectual Reserve, Inc.Toate drepturile rezervate.

Tipărit în Statele Unite ale AmericiiVersiunea 2, 5/16

Aprobarea versiunii în limba engleză: 8/14Aprobarea traducerii: 8/14

Titlul original: Teachings and Doctrine of the Book of Mormon Teacher ManualRomână

12557 171

123456789

10111213141516171819202122232425262728

CuprinsIntroducere la Învăţăturile şi doctrina din Cartea lui Mormon – manual pentruînvăţător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V

Cartea lui Mormon este un alt testament al lui Isus Hristos . . . . . . . . . . . 1Să ascultăm de cuvintele profeţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Supunerea aduce binecuvântări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Căderea lui Adam şi darul libertăţii de a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Ispăşirea infinită a lui Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastre . . . . . . . . . . . . . 26Cartea lui Mormon şi Biblia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Salvarea vine prin Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36„Căutaţi împărăţia lui Dumnezeu” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Rugăciunea și revelația . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Să ne protejăm împotriva doctrinelor false din ultimele zile . . . . . . . . . . 51Nevoia noastră de renaştere spirituală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Legământul botezului, sabatul şi împărtăşania . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Puterea de izbăvire a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Să devenim unelte în mâinile lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Pocăinţa şi iertarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Puterea cuvântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Să ne pregătim pentru ziua judecății finale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86Să apărăm libertatea religioasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Să ne întărim credinţa şi mărturia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Venirea lui Isus Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102„Tot aşa cum sunt Eu” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Împrăştierea şi adunarea lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Toţi sunt egali în faţa lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Să trăim în mod neprihănit în vremuri pline de ticăloșie . . . . . . . . . . . 119După încercarea credinţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Credinţă, speranţă şi caritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129Veniţi la Hristos! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

Introducere la Învăţăturile şidoctrina din Cartea luiMormon – manual pentruînvăţător (Religie 275)Ce se aşteaptă de la un învăţător de religie?Pe măsură ce vă pregătiţi să predaţi, este important să înţelegeţi care suntobiectivele Seminarelor şi Institutelor de Religie:

„Scopul nostru este de a-i ajuta pe tineri şi pe tinerii adulţi să înţeleagă şi să se bizuie peînvăţăturile şi pe ispăşirea lui Isus Hristos, să fie demni de binecuvântările templului, să sepregătească ei înşişi şi să-i pregătească pe membrii familiei lor şi pe alţii pentru viaţa veşnicăalături de Tatăl lor din Cer” (Predarea şi învăţarea din Evanghelie: un manual pentru conducătoriişi învăţătorii seminariilor şi institutelor de religie [2012], x).

Puteţi realiza acest scop trăind potrivit Evangheliei, predicând cursanţilordumneavoastră Evanghelia într-un mod eficient şi gestionând în modcorespunzător lecţia sau programul dumneavoastră. Pe măsură ce vă pregătiţi săpredaţi Evanghelia astfel, veţi fi demn pentru a avea parte de influenţa DuhuluiSfânt (vezi D&L 42:14).

Este şansa dumneavoastră să îi ajutaţi pe cursanţi să înveţe prin Spirit, pentru a-şiîntări credinţa şi a fi convertiţi într-un mod mai profund. Puteţi să îi ajutaţi pecursanţi să îndeplinească aceasta în timp ce îi îndrumaţi să identifice, să înţeleagă şisă simtă adevărul şi importanţa doctrinelor şi principiilor importante aleEvangheliei lui Isus Hristos şi să se pregătească să le pună în practică.

Manualul Predarea şi învăţarea din Evanghelie reprezintă o resursă de bază pentru aînţelege procesul de predare şi pentru a deveni învăţători de succes în clasă.

Care sunt obiectivele acestui curs?Probabil că mulţi dintre cursanţii care au vârsta pentru a merge la institut austudiat, în trecut, Cartea lui Mormon în ordinea cărţilor – de la început până lasfârşit – în cadrul seminarului, acasă sau în misiune. Acest curs, Învăţăturile şidoctrina din Cartea lui Mormon (Religie 275), este conceput pentru a-i ajuta pecursanţi să aibă o abordare diferită atunci când studiază Cartea lui Mormon. Lecţiilecare se găsesc în acest curs sunt centrate asupra temelor doctrinare remarcabile careau fost evidenţiate de autorii inspiraţi ai Cărţii lui Mormon.

Preşedintele Ezra Taft Benson (1899-1994) îi invită pe cititorii Cărţii lui Mormon săse concentreze asupra doctrinelor conţinute de aceasta.

V

„Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastre… Nu numai că trebuie săcunoaştem povestirile istorice şi care promovează credinţa pe care le conţine, dartrebuie să înţelegem învăţăturile ei. Dacă studiem cu adevărat şi abordăm Cartealui Mormon din punct de vedere doctrinar, putem arăta greşelile şi găsiadevărurile pentru a combate multe dintre teoriile şi filosofiile actualeneadevărate ale oamenilor” („Jesus Christ – Gifts and Expectations”, Ensign,

dec. 1988, p. 4).

Pe parcursul acestui curs, cursanţii vor studia scrierile şi învăţăturile profetice carese găsesc în Cartea lui Mormon, punându-se accentul asupra planului TatăluiCeresc şi rolului central al Fiului Său, Isus Hristos. Cursanţii vor înţelege mai bineCartea lui Mormon ca fiind un alt testament al lui Isus Hristos şi-şi vor măridragostea faţă de El şi mărturia despre El. Cursanţii îşi vor îmbunătăţi abilitatea dea studia doctrinele Evangheliei în contextul lor scriptural, ceea ce îi va ajuta săînţeleagă mai bine şi să fie ucenici mai buni. Ei vor fi pregătiţi să explice şi sădepună mărturie despre importanţa Cărţii lui Mormon, despre originea ei divină şidespre doctrinele pe care le conţine.

Ce se aşteaptă de la cursanţi?Pentru a putea primi diploma de absolvire a institutului, cursanţilor li se cere săcitească fragmente din scripturi, cuvântări de la conferinţa generală şi alte materialeenumerate în secţiunea „Materiale de citit pentru cursanţi” a fiecărei lecţii.Cursanţii trebuie, de asemenea, să îndeplinească cerinţele cu privire la prezenţă şisă dovedească faptul că ei cunosc materialul cursului trecând printr-o evaluare acunoştinţelor.

Cum sunt structurate lecţiile din acest manual?Acest curs este conceput pentru a fi ţinut pe perioada unui semestru, având 28 delecţii care au fost scrise pentru a fi predate pe parcursul a câte 50 de minute. Dacăvă întâlniţi cu membrii clasei de două ori pe săptămână, predaţi câte o lecţie defiecare dată. Dacă vă întâlniţi cu membrii clasei numai o dată pe săptămână timp de90-100 de minute, combinaţi şi predaţi două lecţii de fiecare dată. Fiecare plan delecţie cuprinde patru secţiuni:

• Introducere

• Lecturi de bază

• Sugestii pentru predare

• Materiale de citit pentru cursanţi

IntroducereAceastă secţiune oferă o scurtă prezentare a subiectelor şi obiectivelor lecţiei.

Lecturi de bazăAceastă secţiune recomandă resurse, precum mesajele din partea profeţilor dinperioada modernă şi ai altor conducători ai Bisericii, care vă pot ajuta să înţelegeţi

INTRODUCERE

VI

mai bine doctrina, principiile şi adevărurile Evangheliei care sunt prezentate înplanul lecţiei.

Sugestii pentru predareSecţiunea Sugestii pentru predare include materiale care vă ajută să ştiţi atât ce săpredaţi, cât şi cum să predaţi (vezi, de asemenea, secţiunile 4.3.3 şi 4.3.4 dinmanualul Predarea şi învăţarea din Evanghelie). Activităţile de învăţare propuse suntconcepute pentru a ajuta cursanţii să identifice, să înţeleagă, să simtă adevărul şiimportanţa adevărurilor sacre şi să le pună în practică. Puteţi alege să folosiţi toatesau câteva dintre sugestii, pe măsură ce le adaptaţi la stilul dumneavoastră depredare şi în funcţie de nevoile cursanţilor dumneavoastră şi circumstanţele în careaceştia se află. În timp ce vă gândiţi la modul în care să adaptaţi materialele lecţiilor,urmaţi sfatul dat de vârstnicul Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli.

„L-am auzit adesea pe preşedintele Packer spunând că, mai întâi, trebuie săadoptăm, şi, apoi, să adaptăm. Dacă sunteţi complet familiarizaţi cu lecţiastabilită pentru a fi predată, atunci puteţi urma Spiritul pentru a o adapta. Dar,atunci când vorbim despre această posibilitate, există o ispită, aceea de a începeprin a adapta şi nu a adopta. Este un echilibru. Este o provocare continuă. Dar,abordarea de a adopta întâi şi, apoi, a adapta este o modalitate bună de a

rămâne pe pământ sigur” („A Panel Discussion with Elder Dallin H. Oaks” [Seminare şi Institutede Religie, transmisiune prin satelit, 7 august 2012], si.lds.org).

Acest curs include declaraţii ale conducătorilor Bisericii care, cel mai probabil, suntdisponibile în mai multe limbi. În timp ce vă pregătiţi să predaţi, puteţi adaptalecţiile folosind alte declaraţii ale conducătorilor Bisericii care să fie disponibile şirelevante pentru tema lecţiei.

Secţiunea Sugestii pentru predare conţine cel puţin o declaraţie despre o doctrinăsau un principiu, care este scrisă cu caractere aldine. Pe măsură ce cursanţiidescoperă aceste doctrine şi principii şi împărtăşesc ceea ce au învăţat, cuvintele lorpot fi diferite de cele scrise în manual. Când se întâmplă aceasta, aveţi grijă să nusugeraţi că răspunsurile lor sunt greşite. Totuşi, dacă o afirmaţie poate fi formulatămai clar, ajutaţi cu atenţie la clarificarea înţelesului acesteia.

Această programă oferă un exemplu în legătură cu modul în care trebuie integrateprincipiile de bază ale învăţării şi predării Evangheliei într-un curs tematic (veziPredarea şi învăţarea din Evanghelie, p. 10, 23-31, 38-41).

Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a descrisunele dintre beneficiile care rezultă din studierea pe teme a Evangheliei.

INTRODUCERE

VII

„În timp ce citirea unei scripturi de la început pânâ la sfârşit ne oferă ocunoaştere de bază, studiul tematic măreşte profunzimea cunoaşterii noastre.Cercetarea revelaţiilor pentru a găsi conexiuni, modele şi teme clădeşte mai multşi măreşte cunoaşterea noastră spirituală… lărgeşte perspectiva şi înţelegereanoastră despre planul salvării.

Aşa cum înţeleg eu lucrurile, cercetarea cu sârguinţă pentru a descopericonexiuni, modele şi teme face parte din ceea ce înseamnă să te «ospătezi» din cuvintele luiHristos. Acest fel de a aborda lucrurile poate să deschidă ecluzele izvorului de apă vie, sălumineze înţelegerea noastră prin Spiritul Său şi să ne facă să avem o recunoştinţă profundăpentru scripturile sfinte şi un grad al dedicării spirituale care nu poate fi obţinut în niciun alt mod.Acest fel de cercetare ne permite să clădim pe stânca Mântuitorului nostru şi să rezistămvânturilor ticăloşiei din ultimele zile” („Un rezervor de apă vie” [seară la gura sobei laUniversitatea Brigham Young, 4 febr. 2007], p. 3, speeches.byu.edu).

Materiale de citit pentru cursanţiAceastă secţiune conţine o listă cu fragmente din scripturi, cuvântări aleautorităţilor generale ale Bisericii şi alte materiale care vor îmbogăţi înţelegereacursanţilor în legătură cu temele respectivelor lecţii. Desemnaţi cursanţilor săcitească aceste materiale şi încurajaţi-i să facă aceasta înainte de a veni la clasă. Pemăsură ce ei studiază aceste materiale inspirate, nu doar că vor fi mai bine pregătiţipentru a participa la discuţiile din clasă, dar ei vor obţine, de asemenea, o înţelegeremai cuprinzătoare şi profundă a temelor cursului. Oferiţi cursanţilor lista cu toateMaterialele de citit pentru cursanţi la începutul fiecărui semestru.

Cum mă pot pregăti să predau?Domnul vă va ajuta în timp ce vă pregătiţi să predaţi. În timp ce vă pregătiţi, poatefi util să vă adresaţi următoarele întrebări:

• Mă străduiesc să trăiesc potrivit Evangheliei pentru a putea fi receptiv faţă deSpirit atunci când predau?

• M-am rugat pentru a primi îndrumarea Duhului Sfânt? (vezi D&L 42:14).

• Am studiat fragmentele din scripturi şi lecturile de bază desemnate?

• Am citit programa de învăţământ şi am stabilit dacă există ceva acolo carenecesită să fie adaptat sau modificat pentru a îndeplini nevoile cursanţilor mei?

• Cum pot să urmăresc progresul cursanţilor în ceea ce priveşte studiul dinscripturi pentru a mă asigura că ei beneficiază cât mai mult de învăţăturileacestora?

• Cum îi pot ajuta pe fiecare dintre cursanţii mei să participe mai activ în cadrullecţiei?

Următoarele recomandări vă pot fi, de asemenea, de ajutor:

• Încurajaţi cursanţii să citească, înainte de fiecare lecţie, fragmentele din scripturişi articolele desemnate.

• Aşteptaţi-vă ca ei să-şi îndeplinească rolul de cursanţi.

INTRODUCERE

VIII

• Oferiţi cursanţilor ocazii dese de a explica doctrine şi principii folosind propriilecuvinte, de a împărtăşi experienţe relevante şi a depune mărturie despre ceea ceştiu şi simt.

• Schimbaţi activităţile de învăţare şi modul de abordare pe care le folosiţi lafiecare lecţie şi, de asemenea, de la o zi la alta.

• Creaţi o atmosferă de învăţare care invită Spiritul şi în care cursanţii să aibăprivilegiul şi responsabilitatea de a preda şi de a învăţa unul de la celălalt (veziD&L 88:78, 122).

• Pe parcursul cursului există referinţe la metode de studiu ale scripturilor. Folosiţiaceste ocazii pentru a-i ajuta pe cursanţi să devină mai pregătiţi să studiezesinguri din scripturi şi mai dedicaţi învăţării din scripturi de-a lungulîntregii vieţi.

Vârstnicul Richard G. Scott, din Cvorumul Celor Doisprezece Apostoli, ne-aînvăţat:

„Asiguraţi-vă că există o participare din plin deoarece, atunci când îşi foloseştelibertatea de a alege, cursantul Îi permite Duhului Sfânt să instruiască… Pemăsură ce cursanţii exprimă adevăruri, acestea sunt confirmate în sufletele lor şile întăresc mărturiile personale” („To Understand and Live Truth” [seară cuvârstnicul Richard G. Scott, 4 febr. 2005], p. 3; si.lds.org).

Cum pot să adaptez lecţiile pentru cei cu dizabilităţi?În timp ce vă pregătiţi să predaţi, gândiţi-vă la cursanţii care au nevoi speciale.Adaptaţi activităţile şi aşteptările pentru a-i ajuta să reuşească. Căutaţi moduri princare să-i ajutaţi să se simtă iubiţi, acceptaţi şi incluşi. Dezvoltaţi o relaţie deîncredere.

Pentru mai multe idei şi resurse, consultaţi pagina Disability Resources (Resursepentru persoanele cu dizabilităţi) de la disabilities.lds.org şi secţiunea manualuluiprivind regulile Seminarelor şi Institutelor de Religie, intitulată „Adapted Classesand Programs for Students with Disabilities” (Lecţii şi programe adaptate pentrucursanţii cu dizabilităţi).

INTRODUCERE

IX

LECŢIA 1

Cartea lui Mormon este unalt testament al luiIsus Hristos

IntroducereCei care vor studia învăţăturile şi doctrina din Cartea luiMormon vor ajunge să ştie că Isus este Hristosul. În aceastălecţie, cursanţii vor învăţa că autorii principali ai cărţii L-au

văzut pe Fiul lui Dumnezeu şi că mărturia şi înţelegereanoastră despre Isus Hristos şi Evanghelia Sa pot fi mărite cuajutorul cuvintelor lor.

Lecturi de bază• Gordon B. Hinckley, „A Testimony Vibrant and True”, Ensign, august 2005,

p. 2-6.

• „Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, capitolul 9 dinÎnvăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 135-146).

Sugestii pentru predare1 Nefi 13:40; 2 Nefi 25:17-18; Alma 33:22-23.Cartea lui Mormon este un testament al lui Isus HristosExpuneţi următoarea declaraţie a profetului Joseph Smith (1805-1844) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.

„Le-am spus fraţilor despre Cartea lui Mormon că este cea mai corectă carte depe pământ şi cheia de boltă a religiei noastre şi că omul va ajunge mai aproapede Dumnezeu supunându-se învăţăturii ei, decât a oricărei alte cărţi”(Introducere la Cartea lui Mormon).

• Despre care dintre afirmaţiile profetului referitoare la Cartea lui Mormon aveţi omărturie şi cum aţi obţinut-o?

• În ce mod vă măreşte motivaţia de a studia Cartea lui Mormon declaraţiaprofetului?

Rugaţi cursanţii să sublinieze în scripturile lor această declaraţie care se găseşte înparagraful şase din Introducere la Cartea lui Mormon şi sugeraţi-le să scrie lângăacesta referinţele 1 Nefi 13:40 şi 2 Nefi 25:17-18. (Notă. Referinţele suplimentarereprezintă o metodă de studiu al scripturilor despre care puteţi să vorbiţi peparcursul acestui curs. Pe măsură ce cursanţii îşi îmbunătăţesc metodele de studiuale scripturilor, ei devin mai independenţi din punct de vedere spiritual.)

1

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 13:40 şi 2 Nefi25:17-18 în timp ce membrii clasei caută un scop principal al Cărţii lui Mormon.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, care este unul dintre scopurile principaleale Cărţii lui Mormon? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr:Dumnezeu a scos la lumină Cartea lui Mormon în ultimele zile pentru aconvinge toţi oamenii că Isus este Hristosul. [Vezi, de asemenea, pagina detitlu a Cărţii lui Mormon.])

• Cum îi convinge Cartea lui Mormon pe oameni că Isus este Hristosul?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şirugaţi cursanţii să o citescă în gând.

„Mulţi dintre creştinii din lume resping divinitatea Salvatorului. Ei pun subsemnul întrebării naşterea Sa miraculoasă, viaţa Sa desăvârşită şi realitateaînvierii Sale glorioase. Cartea lui Mormon ne învaţă, în termeni simpli şineechivoci, despre adevărul tuturor acestor fapte. Ea oferă, de asemenea, ceamai completă explicaţie despre doctrina ispăşirii. Această carte, de inspiraţiedivină, este cu adevărat cheia de boltă a mărturiei depuse în faţa lumii că Isus

este Hristosul” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 139-140).

• Care sunt unele dintre întâmplările din viaţa şi slujirea lui Isus Hristos care suntconfirmate în Cartea lui Mormon?

Invitaţi un cursant să citească cu glas tare următoarea declaraţie a preşedinteluiRussell M. Nelson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Am citit [Cartea lui Mormon] de multe ori. Am citit, de asemenea, multe lucruricare au fost scrise despre ea. Unii autori s-au concentrat asupra poveştilor pecare le conţine, asupra oamenilor despre care vorbeşte sau asupra descrieriloristorice pe care le relatează. Alţii au fost interesaţi de structura lingvistică folosităsau de consemnările despre arme, geografie, animale, tehnicile de construcţie sausistemul de greutăţi şi măsuri.

Oricât de interesante ar fi aceste lucruri, studiul Cărţii lui Mormon oferă cea mai mare răsplatăatunci când cineva se concentrează asupra scopului ei principal – acela de a depune mărturiedespre Isus Hristos. Prin comparaţie, toate celelalte subiecte sunt minore.

Atunci când citeşti Cartea lui Mormon, concentrează-te asupra personajului principal al cărţii –de la primul până la ultimul capitol – Domnul Isus Hristos, Fiul Dumnezeului Viu” („A Testimonyof the Book of Mormon”, Ensign, nov. 1999, p. 69).

• Dintre toate mesajele Cărţii lui Mormon, de ce credeţi că cel mai importantlucru este să ne concentrăm asupra mesajului despre Isus Hristos?

Explicaţi cursanţilor faptul că, după ce profetul Alma i-a învăţat pe zoramiţi despreslujirea Salvatorului (vezi Alma 33:22), i-a invitat pe cei care ascultau să plantezecuvântul lui Dumnezeu în inima lor, pentru ca acesta să crească. Rugaţi cursanţii săcitească, în gând, Alma 33:22-23 şi să identifice adevărurile pe care Alma i-aîncurajat pe cei care vor citi cuvintele sale să le „planteze” în inimile lor.

LECŢIA 1

2

• Care a fost mesajul pe care Alma a dorit ca cei care îl ascultau să-l planteze îninimile lor?

• Ce rezultate le-a promis Alma că vor avea dacă vor planta şi vor avea grijă deaceste crezuri despre Isus Hristos? (Mărturiile lor vor creşte „pentru viaţănepieritoare”; poverile lor vor fi făcute uşoare.)

• În ce mod studiul Cărţii lui Mormon v-a ajutat să primiţi binecuvântările pe careAlma le-a descris?

1 Nefi 6:4; 2 Nefi 11:2-3; Iacov 1:7-8; Mormon 1:15; 3:20-22; Eter12:38-39, 41Cei care au scris Cartea lui Mormon L-au văzut pe Isus HristosExplicaţi că, în mare parte, Cartea lui Mormon a fost scrisă de patru autoriprincipali: Nefi, Iacov, Mormon şi Moroni. (Excepţiile sunt cărţile lui Enos, Iaromşi Omni.)

Copiaţi următorul tabel pe tablă. Pentru a ajuta cursanţii să înveţe mai multe despreaceşti patru scriitori principali, rugaţi-i să aleagă şi să citească, în gând, unul dintrefragmentele de mai jos. Rugaţi-i să caute ceea ce a făcut ca scriitorul să fie unmartor puternic al lui Isus Hristos.

Scriitor Experienţă

1. Nefi 2 Nefi 11:2

2. Iacov 2 Nefi 11:3

3. Mormon Mormon 1:15

4. Moroni Eter 12:38-39

Permiteţi cursanţilor să împărtăşească ceea ce au învăţat din fiecare dintrefragmente. Apoi, adresaţi întrebarea:

• De ce este important să înţelegem faptul că autorii principali ai Cărţii luiMormon L-au văzut pe Isus Hristos? (Pe măsură ce discutaţi această întrebare,ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul adevăr: Studiind Cartea lui Mormon,învăţăm despre Isus Hristos şi despre misiunea Sa de la cei care L-auvăzut şi L-au cunoscut. Puteţi să subliniaţi faptul că Joseph Smith, cel care atradus Cartea lui Mormon, a fost, de asemenea, o persoană care L-a văzut peIsus Hristos.)

Adăugaţi o a treia coloană la tabelul de pe tablă, conform instrucţiunilor:

LECŢIA 1

3

Scriitor Experienţă Scop

1. Nefi 2 Nefi 11:2 1 Nefi 6:4

2. Iacov 2 Nefi 11:3 Iacov 1:7-8

3. Mormon Mormon 1:15 Mormon 3:20-22

4. Moroni Eter 12:38-39 Eter 12:41

Rugaţi fiecare cursant să citească, în gând, unul dintre fragmentele din a treiacoloană şi să caute motivul pentru care fiecare autor a consemnat mesajul său.

• De ce au consemnat mesajul lor aceşti autori ai Cărţii lui Mormon?

• De ce credeţi că aceşti autori au avut intenţia de a-i invita pe alţii să vină laHristos?

• În ce mod invitaţia făcută de ei de a veni la Hristos vi se aplică în mod personal?Ce gânduri şi sentimente aveţi pe măsură ce vă gândiţi la aceste invitaţii?

2 Nefi 33:1-2, 4-5, 10-11Cartea lui Mormon ne ajută să credem în Isus HristosExplicaţi faptul că, deşi vieţile a nenumărate persoane au fost schimbate datoritămărturiilor lor despre Cartea lui Mormon, alţii se luptă cu îndoieli privindveridicitatea şi autenticitatea ei.

• Ce sfat aţi oferi cuiva pentru a-l ajuta să-şi întărească mărturia sau să obţină omărturie despre Cartea lui Mormon?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 33:1-2 în timp ce membrii claseiidentifică care este puterea care permite ca mesajul Cărţii lui Mormon să pătrundăîn inima cuiva.

• Ce putere a spus Nefi că permite ca mesajul ei să pătrundă în inima cuiva?(Puterea Duhului Sfânt.)

• Ce a spus Nefi că-i va împiedica pe unii oameni să primească Duhul Sfânt?

Rugaţi cursanţii să exprime şi să discute un principiu propovăduit în aceste versete.(Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul principiu: Duhul Sfânt poate să ducămesajul Cărţii lui Mormon în inimile noastre, atâta timp cât nu ne împietriminimile împotriva Duhului Sfânt. Puteţi să scrieţi acest principiu pe tablă.)

Acordaţi cursanţilor timp pentru a studia 2 Nefi 33:4-5 şi pentru a căutabinecuvântări suplimentare pe care le putem primi atunci când studiem Cartea luiMormon. Rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce găsesc.

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Whitney L. Clayton, din CeiŞaptezeci, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

LECŢIA 1

4

„Tot aşa trebuie şi noi să alegem să ne deschidem inimile pentru realitatea divinăa Salvatorului… Dumnezeu nu ne forţează să credem. În schimb, El ne invită săcredem trimiţând profeţi şi apostoli pentru a ne propovădui, oferindu-ne scripturişi făcându-Şi cunoscută prezenţa prin Spiritul Său… Decizia de a crede este ceamai importantă alegere pe care o facem vreodată. Aceasta afectează toatecelelalte decizii pe care le luăm” („Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai

2015, p. 38.

• În ce mod acceptarea invitaţiei autorilor Cărţii lui Mormon de a crede în IsusHristos afectează toate celelalte decizii pe care le luăm?

Continuaţi prin a ruga un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 33:10-11, în timpce membrii clasei caută modul în care Nefi descrie legătura dintre a crede încuvintele sale şi a crede în Isus Hristos.

• Potrivit celor consemnate de Nefi, care este legătură dintre a crede în cuvintelesale şi a crede în Isus Hristos?

• Ce a spus Nefi că se va întâmpla, „în ultima zi”, celor care respingcuvintele sale?

Rugaţi cursanţii să împărtăşească mărturiile lor despre modul în care Cartea luiMormon i-a ajutat să se apropie de Isus Hristos.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 6:4; 13:40; 2 Nefi 11:2-3; 25:17-18; 33:1-2, 4-5, 10-11; Iacov 1:7-8; Alma

33:22-23; Mormon 1:15; 3:20-22; Eter 12:38-39, 41.

• „Cartea lui Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, capitolul 9 dinÎnvăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 135-146).

LECŢIA 1

5

LECŢIA 2

Să ascultăm de cuvinteleprofeţilor

IntroducereDumnezeu cheamă profeţi să depună mărturie despre IsusHristos, să declare pocăinţă şi să-i invite pe toţi să vină la IsusHristos. Cartea lui Mormon ne învaţă că cei care dau

ascultare acestor profeţi sunt binecuvântaţi, în timp ce aceiacare se opun acestora au parte de regrete şi tristeţe.

Lecturi de bază• Russell M. Nelson, „Să-i susţinem pe profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2014,

p. 74-77.

• Claudio R. M. Costa, „Supunere faţă de profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2010,p. 11-13.

• Carol F. McConkie, „Să trăim conform cuvintelor profeţilor”, Ensign sauLiahona, nov. 2014, p. 77-79.

• „Our Need for Living Prophets”, capitolul 1 din Teachings of the Living ProphetsStudent Manual (manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2010), p. 4-13.

Sugestii pentru predare1 Nefi 1:4-15, 18; Mosia11:20-25; 13:33-35Rolul profeţilorAdresaţi membrilor clasei întrebarea:

• În ce mod se deosebeşte Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmăde alte biserici datorită credinţei noastre într-un profet în viaţă?

• De ce sunt profeţii în viaţă la fel de necesari în zilele noastre precum au fost înalte perioade ale istoriei pământului?

Rugaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 1:4-15, 18, în timp cemembrii clasei urmăresc în scripturile lor şi caută modul în care Domnul l-a chematşi pregătit pe Lehi să fie profet.

• De ce experienţă care l-a pregătit să fie profet a avut Lehi parte? (El a primit omărturie despre Isus Hristos şi a prevăzut distrugerea celor ticăloşi şi milaacordată celor care vin la Dumnezeu.)

• De ce aveau nevoie oamenii din Ierusalim de profeţi precum Lehi? (Pe măsurăce cursanţii răspund, asiguraţi-vă că înţeleg acest adevăr: Dumnezeu cheamăprofeţi şi revelează voia Sa prin aceştia.)

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui John Taylor(1808-1887).

6

„Noi avem nevoie de un copac viu – un izvor viu – inteligenţă vie, ce vine de lapreoţia vie din cer, prin intermediul preoţiei vii de pe pământ… Şi, din momentulîn care Adam a primit primul mesaj de la Dumnezeu şi până când Ioan,aflându-se pe insula Patmos, a primit mesajul său sau până când cerurile i s-audeschis lui Joseph Smith, a fost nevoie mereu de revelaţie nouă, adaptatăcircumstanţelor neobişnuite în care bisericile sau oamenii s-au aflat.

Revelaţia primită de Adam nu l-a învăţat pe Noe cum să construiască arca; nici revelaţia lui Noenu i-a spus lui Lot să părăsească Sodoma; niciuna dintre acestea nu a vorbit despre plecareacopiilor lui Israel din Egipt. Toţi aceştia au primit revelaţii pentru ei înşişi şi la fel a primit Isaia,Ieremia, Ezechiel, Isus, Petru, Pavel, Ioan şi Joseph. Şi la fel trebuie să primim şi noi” (Teachingsof Presidents of the Church: John Taylor [2001], p. 158).

• De ce este important să ştim că Domnul continuă astăzi să reveleze voia sa prinintermediul profeţilor în viaţă?

• Cum ne poate fi de folos în zilele noastre studierea rolului profeţilor din Cartealui Mormon?

Scrieţi următoarele referinţe pe tablă:

Mosia 11:20-25.

Mosia 13:33-35.

Explicaţi că, deşi profeţii transmit multe mesaje specal pentru vremurile lor, existămesaje pe care toţi profeţii le transmit. Rugaţi cursanţii să identifice două astfel demesaje pe măsură ce citesc, în gând, fragmentele de pe tablă. Rugaţi cursanţii sămarcheze în scripturile lor mesajul principal transmis de profetul Abinadi în fiecaredintre fragmente. (Notă. Marcarea scripturilor reprezintă o metodă de studiu alscripturilor despre care puteţi să vorbiţi pe parcursul acestui curs.)

Rugaţi cursanţii să împărtăşească ce au indentificat şi faceţi un rezumat al lucrurilorpe care le-au găsit subliniind această doctrină: Toţi profeţii lui Dumnezeu audeclarat pocăinţă şi au depus mărturie despre Isus Hristos.

Rugaţi cursanţii să acorde câteva minute pentru a găsi un exemplu de profet dinCartea lui Mormon care a declarat pocăinţă sau a depus mărturie despre IsusHristos. (Exemple de profeţi care au declarat pocăinţă sunt Isaia în 2 Nefi 16:9-11;Iacov în Iacov 2-3; Abinadi în Mosia 11-12; Samuel în Helaman 13-16; şi Mormonîn Mormon 3. Exemple de profeţi care au propovăduit despre Isus Hristos sunt Nefiîn 1 Nefi 19 şi în 2 Nefi 25; Alma în Alma 7 şi Mormon în Mormon 7.) Rugaţicursanţii să împărtăşească exemplele lor membrilor clasei.

• De ce credeţi că profeţii au declarat pocăinţă şi au depus mărturie despre IsusHristos în mod consecvent?

• Cum ne ajută trăirea potrivit lucrurilor transmise în aceste mesaje să obţinemsalvarea?

LECŢIA 2

7

Helaman 13:24-33; 3 Nefi 8:24-25; 9:10-11Respingerea profeţilor lui Dumnezeu duce la regretExpuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şirugaţi un cursant să o citească cu glas tare:

„Când profetul indică păcatele lumii, cei versaţi în lucrurile lumeşti, în loc să sepocăiască de păcatele lor, fie doresc să-i închidă gura profetului, fie acţionează caşi cum profetul nu ar exista. Popularitatea nu este niciodată un test aladevărului… Pe măsură ce ne apropiem de momentul celei de-a Doua Veniri aDomnului, vă puteţi aştepta ca, în timp ce oamenii lumii devin mai ticăloşi,profetul să fie din ce în ce mai puţin popular printre ei” (Învăţături ale

preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 164

• De ce credeţi că unii oameni nu reuşesc să asculte de cuvintele profeţilor?

Rugaţi membrii clasei să studieze în linişte cuvintele lui Samuel consemnate înHelaman 13:24-29 şi să caute motive pentru care oamenii resping avertizărileprofetice. Încurajaţi cursanţii, din nou, să marcheze ceea ce găsesc.

• Potrivit celor relatate de Samuel, de ce i-au respins nefiţii pe profeţii luiDumnezeu?

• Cu toate că nu ne facem vinovaţi de maltratarea sau uciderea profeţilor, cum potaceste versete să fie ca o avertizare pentru noi în aceste zile?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Helaman 13:30-33, în timp ce membriiclasei caută care sunt consecinţele, profeţite de Samuel Lamanitul, de care vor aveaparte cei care resping cuvintele profeţilor. Apoi, rugaţi membrii clasei să citeascăîmplinirea acestei profeţii în 3 Nefi 8:24-25; 9:10-11.

• Ce adevăr putem să desprindem din aceste versete? (Cursanţii trebuie săînţeleagă următorul principiu: Dacă respingem cuvintele profeţilorDomnului vom avea parte de regrete şi tristeţe. [Vezi, de asemenea, 3 Nefi28:34.])

Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a preşedintelui EzraTaft Benson:

„Dacă dorim să ştim care este stadiul relaţiei pe care o avem cu Domnul, trebuiesă ne întrebăm cât de bună este relaţia noastră cu cel care conduce Biserica Sape pământ – cât de în armonie sunt vieţile noastre cu unsul Domnului – profetulîn viaţă – preşedintele Bisericii, şi cu membrii cavorumului Primei Preşedinţii”(Învăţături: Ezra Taft Benson [2014], p. 162).

Modul în care reacţionăm la cuvintele unui profet în viaţă, atunci când el ne spune ce trebuie săştim, dar noi ne dorim să nu auzim, este un test al credinţei noastre” (Învăţături: Ezra TaftBenson [2014], p. 163).

LECŢIA 2

8

• În ce mod vă motivează declaraţia preşedintelui Benson să fiţi mai sârguincioşiîn urmarea îndrumărilor venite din partea profetului în viaţă?

• Care este mesajul profetic care consideraţi că este, în zilele noastre, cel maiimportant pentru sfinţii din zilele din urmă?

Mosia 15:10-13; 3 Nefi 10:12; 12:1-2; Eter 7:23-27Supunerea faţă de profeţii lui Dumnezeu aduce binecuvântăriSpuneţi cursanţilor că profetul Abinadi le-a predicat regelui Noe şi preoţilor săiticăloşi despre importanţa faptului de a da ascultare cuvintelor profeţilor. Rugaţi uncursant să citească Mosia 15:10-13 în timp ce membrii clasei se gândesc cum arputea să rezume aceste versete sub forma unei declaraţii a unui principiu.

• Cum aţi exprima cuvintele lui Abinadi sub forma unei declaraţii a unuiprincipiu? (Cursanţii pot să rezume acest fragment precum urmează: Cei caredau ascultare cuvintelor profeţilor, cred în puterea mântuitoare a lui IsusHristos şi se pocăiesc de păcatele lor sunt moştenitori ai împărăţiei luiDumnezeu.)

Rugaţi cursanţii să se gândească şi să împărtăşească exemple din Cartea luiMormon de persoane credincioase şi grupuri care au fost binecuvântaţi deoarece audat ascultare cuvintelor profeţilor. Unele dintre exemple le pot include peurmătoarele: Familia lui Lehi a scăpat de distrugere deoarece a urmat sfatul de apărăsi Ierusalimul (2 Nefi 1:4); Alma cel Vârstnic a ascultat de cuvintele lui Abinadişi a putut să predice multor oameni (Mosia 17:1-4; 18:1-3); Armata condusă decăpitanul Moroni a aflat unde trebuia să meargă pentru a se apăra de lamaniţiascultând de sfatul lui Alma (Alma 43:23-24).

Scrieţi următoarele referinţe din scripturi pe tablă (nu copiaţi şi principiile dinparanteze):

3 Nefi 10:12 (Avem parte de siguranţă atunci când urmăm profeţii luiDumnezeu.)

3 Nefi 12:1-2 (Profeţii ne învaţă cum să primim iertarea păcatelornoastre.)

Eter 7:23-27 (Pe măsură ce urmăm sfatul profeţilor şi ne amintim deDomnul, El ne va binecuvânta în acord cu nevoile noastre.)

Desemnaţi cursanţi să citească unul dintre fragmentele de pe tablă şi să rezumeceea ce au citit printr-o declaraţie a unui principiu. Pe măsură ce cursanţiiîmpărtăşesc declaraţiile lor, puteţi să le scrieţi în dreptul fiecărei referinţe.

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă că şi alte binecuvântări vin ca rezultat alfaptului că îi urmăm pe profeţi, expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului M.Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să ocitească.

LECŢIA 2

9

„Nu este un lucru neimportant, dragii mei fraţi şi dragile mele surori, să avem unprofet al lui Dumnezeu în mijlocul nostru. Mari şi minunate sunt binecuvântărilepe care le primim în viaţa noastră când dăm ascultare cuvântului Domnuluitransmis nouă prin el… Atunci când auzim sfatul Domnului exprimat princuvintele preşedintelui Bisericii, răspunsul nostru trebuie să fie pozitiv şi prompt.Istoria ne-a arătat că există siguranţă, pace, prosperitate şi fericire când se

răspunde la sfatul profetului” („Cuvântul Lui îl veţi primi”, Liahona, iul. 2001, p. 79).

• Când aţi fost binecuvântaţi pentru că aţi răspuns în mod pozitiv şi promt lasfatul profeţilor?

• Când vă gândiţi la viitor, de ce credeţi că este important să avem profeţipe pământ?

Îndemnaţi cursanţii să cugete dacă acţiunile lor reflectă dorinţa lor de a urma cucredinţă profeţii Domnului. Rugaţi-i să se gândească la ce ar putea fi nevoie săschimbe în vieţile lor pentru a se putea bucura mai mult de binecuvântările promisecelor credincioşi.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 1:4-15, 18; Mosia 11:20-25; 13:33-35; 15:10-13; Helaman 13:24-33; 3 Nefi

8:24-25; 9:10-11; 10:12; 12:1-2; Eter 7:23-27.

• Russell M. Nelson, „Să-i susţinem pe profeţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2014,p. 74-77.

LECŢIA 2

10

LECŢIA 3

Supunerea aducebinecuvântări

IntroducereSupunerea noastră faţă de poruncile lui Dumnezeu este unadintre căile prin care putem să ne arătăm recunoştinţa pentrubinecuvântările Sale minunate. Salvatorul este exempluldesăvârşit de supunere. Dorinţa noastră de a fi supuşi creşte

pe măsură ce dragostea noastră pentru Dumnezeu creşte.Supunerea faţă de porunci face posibil ca Dumnezeu să neacorde ajutorul de care avem nevoie atunci când încercăm săîndeplinim însărcinări grele.

Lecturi de bază• (Thomas S. Monson, „Supunerea aduce binecuvântări”, Ensign sau Liahona, mai

2013, p. 89-92)

• Robert D. Hales, „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, Ensign sau Liahona,mai 2014, p. 35-38.

Sugestii pentru predare1 Nefi 2:2-4, 9-13, 16, 19-20; Mosia 2:20-24, 41Prin supunerea noastră, ne arătăm recunoştinţa faţă de Dumnezeu şi primim celemai mari binecuvântări ale SaleExpuneţi declaraţia următoare a vârstnicului Joseph B. Wirthlin (1917-2008), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească.

„Cum putem noi vreodată să ne plătim datoria pe care o avem faţă de Salvator?El a plătit o datorie pe care n-a făcut-o, pentru a ne elibera pe noi de o datorie pecare niciodată n-am fi putut s-o plătim. Datorită Lui, noi vom trăi pentrutotdeauna. Datorită ispăşirii Sale infinite, păcatele noastre pot fi curăţate,permiţându-ne să experimentăm cel mai mare dintre toate darurile lui Dumnezeu:viaţa eternă.

Ce preţ poate avea un astfel de dar? Putem noi să răscumpărăm vreodată un asemenea dar?(„Datorii pământeşti, datorii cereşti”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 43).

Acordaţi cursanţilor un moment pentru a discuta posibilele răspunsuri la ultimaîntrebare adresată de vârstnicul Wirthlin. Încurajaţi cursanţii să caute principii şidoctrine pe parcursul lecţiei care ne ajută să răspundem la această întrebare.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 2:20-24. Rugaţi-i să caute ceea ce regeleBeniamin ne-a învăţat în legătură cu felul în care ar trebui să ne vedem în relaţia cuDumnezeu.

• De ce credeţi că regele Beniamin ne-a învăţat că, indiferent de ceea ce facem,suntem încă „slujitori netrebnici” ai lui Dumnezeu?

11

• Cu toate că nu putem să plătim vreodată datoria pe care o avem faţă deDumnezeu, ce ne sugerează aceste versete că putem să facem pentru a ne arătarecunoştinţa pentru tot ceea ce a făcut pentru noi? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagăurmătorul principiu: Atunci când recunoaştem datoria noastră eternă faţă deDumnezeu, avem dorinţă să-L slujim şi să ţinem poruncile Sale.)

Spuneţi cursanţilor faptul că una dintre relatările minunate din scripturi despresupunerea faţă de Dumnezeu se găseşte la începutul Cărţii lui Mormon, unde esteconsemnat modul în care profetul Lehi şi familia sa au răspuns atunci cândDumnezeu le-a cerut să facă ceva foarte dificil. Rugaţi un cursant să citească, cuglas tare, 1 Nefi 2:2-4.

• De ce ar fi fost dificil pentru familia lui Lehi să se supună poruncii luiDumnezeu de a părăsi Ierusalimul?

Rugaţi cursanţii să studieze 1 Nefi 2:9-13, 16 şi să caute diferenţele dintreatitudinile şi comportamentul lui Laman şi Lemuel şi cele ale lui Nefi ca răspuns laaceastă poruncă. (Notă. Această activitate îi va încuraja pe cursanţi să foloseascămetoda comparării şi confruntării, o importantă metodă de studiu al scripturilor.)

• Care sunt cuvintele şi expresiile care descriu reacţia lui Laman şi Lemuel? (Eierau încăpăţânaţi, au cârtit şi n-au cunoscut lucrările lui Dumnezeu.)

• Cum a reacţionat Nefi la porunca de a părăsi Ierusalimul? (El a fost umil; a doritsă cunoască tainele lui Dumnezeu; a crezut cuvintele tatălui său, care era profet;s-a rugat.)

• De ce a fost reacţia lui Nefi la cuvintele tatălui său diferită de cea a fraţilor săi?

Acordaţi cursanţilor un moment să cugete dacă sunt mai asemănători lui Laman şiLemuel sau lui Nefi atunci când li se cere să facă ceva dificil de către Domnul sau decătre conducătorii Bisericii Sale.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 2:19-20. Rugaţi membrii clasei săurmărească în scripturile lor şi să caute promisiunea pe care Domnul i-a făcut-olui Nefi.

• Ce afirmaţie din aceste versete rezumă ceea ce Domnul i-a promis lui Nefi?(Asiguraţi-vă că ei înţeleg următorul principiu: Dacă ţinem poruncile, vomprospera în ţară. Puteţi să subliniaţi că aceasta reprezintă una dintre cele maides întâlnite teme din Cartea lui Mormon. Puteţi să încurajaţi cursanţii ca, pemăsură ce studiază Cartea lui Mormon, să observe diferitele moduri prin careaceastă temă este repetată.)

• Pentru ce calităţi l-a lăudat Domnul pe Nefi? De ce credeţi că aceste calităţi suntimportante pentru fiecare dintre noi în relaţia pe care o avem cu Domnul?

• Cu toate că supunerea nu are întotdeauna ca rezultat prosperitate din punct devedere temporal, ce binecuvântări putem să aşteptăm ca rezultat al supuneriinoastre faţă de Domnul? (Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la aceastăîntrebare, puteţi să citiţi Mosia 2:41.)

LECŢIA 3

12

2 Nefi 31:6-10, 15-16; Mosia 15:7; 3 Nefi 11:11; 12:19-20, 48Urmarea exemplului de supunere al Salvatorului ne ajută să venim la El şi la TatălExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Dintre toate lecţiile pe care le învăţăm din viaţa Salvatorului, niciuna nu estemai clară şi mai puternică decât cea privind supunerea” („Dacă Mă iubiţi, veţipăzi poruncile Mele”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 35).

• Ce exemple din viaţa Salvatorului ilustrează supunerea Sa?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să discute această întrebare, rugaţi-i să citească Mosia15:7 şi 3 Nefi 11:11 şi să caute ceea ce Isus era dispus să facă pentru a se supuneTatălui Său.

Rugaţi cursanţii să citească, pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 31:6-10, 15-16, în timp cemembrii clasei caută ceea ce putem să învăţăm din exemplul Salvatorului despreimportanţa supunerii şi despre binecuvântările care vin datorită supunerii.

• Ce putem să învăţăm din exemplul Salvatorului despre importanţa supunerii?Ce putem să învăţăm din exemplul Salvatorului despre binecuvântările care vindatorită supunerii? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acest principiu:Pe măsură ce urmăm exemplul Salvatorului de supunere faţă de TatăluiSău, vom rămâne pe cărarea îngustă care duce la salvare.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Robert D. Hales şi invitaţi un cursantsă o citească.

„Supunerea spirituală matură este «Supunerea Salvatorului». Ea este motivată dedragostea adevărată faţă de Tatăl Ceresc şi de Fiul Său… Dragostea noastrăpentru Salvator este cheia către supunerea asemănătoare celei a Salvatorului”(„Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele”, p. 36-37).

• De ce este dragostea pentru Tatăl Ceresc şi Isus Hristos „cheia” către supunereafaţă de porunci?

Subliniaţi faptul că Isus Hristos înviat i-a învăţat pe nefiţi despre scopul supuneriifaţă de porunci. Rugaţi cursanţii să citească 3 Nefi 12:19-20, 48 pentru a descoperiaceste scopuri.

• Potrivit acestor versete, care a spus Salvatorul că erau motivele pentru care nis-au dat poruncile? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul principiu: Pemăsură ce venim la Hristos şi ţinem poruncile Sale, vom deveni maiasemănători Lui şi Tatălui nostru din Cer şi vom fi salvaţi.)

• În ce moduri v-a ajutat supunerea de care aţi dat dovadă să veniţi la Salvator?

LECŢIA 3

13

Acordaţi cursanţilor un moment să cugete la ceea ce pot să facă pentru a fi maisupuşi faţă de poruncile Tatălui Ceresc, pentru a putea fi mai asemănători Lui şiFiului Său.

1 Nefi 3:4-7, 15-16; 4:1-2; 7:12; 17:1-31; 18:1-4Domnul oferă ajutor celor care sunt supuşiRugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care ţinerea unei anumite poruncia lui Dumnezeu a părut a fi ceva greu de făcut sau când îndeplinirea unei chemăriîn Biserică sau a unei însărcinări a fost solicitantă. Amintiţi cursanţilor că Nefi şifraţii săi au avut de înfruntat pericolul şi posibilitatea morţii atunci când Dumnezeule-a poruncit să se întoarcă la Ierusalim pentru a obţine plăcile de aramă. Rugaţicursanţii să citească 1 Nefi 3:4-7 şi să găsească un principiu pe care îl pot învăţa dinexemplul lui Nefi care să le mărească capacitatea de a fi supuşi.

• Ce principiu putem să învăţăm din reacţia lui Nefi la o poruncă greu deîndeplinit dată de Dumnezeu? (Scrieţi următorul principiu, pe tablă, pe măsurăce cursanţii îl descoperă: Dacă noi căutăm să facem ceea ce Domnulporunceşte, El va pregăti o cale pentru ca noi să îndeplinim acea poruncă.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest principiu, scrieţi, pe tablă, următoarelereferinţe şi acordaţi-le timp pentru a le citi şi pentru a căuta cum a reacţionat Nefiatunci când căuta să îndeplinească lucrurile grele pe care i se poruncise să le facă:1 Nefi 3:15-16; 4:1-2; 7:12. După ce cursanţii împărtăşesc ceea ce au găsit, explicaţică, ulterior, Nefi a descris unele căi prin care Domnul îi ajută pe cei care ţinporuncile Sale. Rugaţi cursanţii să citească 1 Nefi 17:1-4 şi să identifice căile princare Domnul ne ajută. De asemenea, rugaţi cursanţii să marcheze expresia „şi astfelvedem”, folosită de Nefi, care este folosită în toată Cartea lui Mormon pentru a-ipregăti pe cititori să acorde o atenţie deosebită cuvintelor care urmează.

În timp ce cursanţii împărtăşesc răspunsurile lor, scrieţi următoarele cuvintepe tablă:

A hrăni

A întări

A da mijloace

Rugaţi cursanţii să parcurgă repede, timp de câteva minute, relatarea din 1 Nefi17:5-31, 18:1-4 şi să caute exemple ale modului în care Domnul a hrănit familia luiLehi, a întărit-o sau i-a oferit mijloace.

• În ce moduri a hrănit sau întărit Domnul pe membrii familiei lui Lehi? Cum le-aoferit mijloace pentru a-i ajuta?

• Ce binecuvântări oferite de Domnul familiei lui Lehi sunt asemănătoare cubinecuvântările de care avem nevoie în zilele noastre?

• Când aţi avut parte de ajutorul Domnului, într-unul dintre aceste moduri, atuncicând v-aţi străduit să vă supuneţi Lui?

LECŢIA 3

14

Amintiţi cursanţilor faptul că Domnul cere supunerea noastră pentru a putea să nebinecuvânteze din abundenţă în strădania noastră de a deveni asemănători Lui.Împărtăşiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Harold B. Lee (1899-1973).

„Cea mai importantă dintre toate poruncile lui Dumnezeu este aceea care vă estecel mai greu să o ţineţi astăzi… Depăşiţi-o pe aceasta şi, apoi, începeţi cuurmătoarea care este cel mai greu de ţinut pentru dumneavoastră. Aceasta estecalea prin care vă sfinţiţi prin ţinerea poruncilor lui Dumnezeu” (Teachings ofPresidents of the Church: Harold B. Lee [2000], p. 30).

Rugaţi cursanţii să se gândească la o poruncă pe care le este greu să o ţină.Încurajaţi-i să facă un plan de a deveni mai supuşi, pentru a fi mai demni săprimească ajutorul Domnului.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 2:1-20; 3:4-7, 15-16; 4:1-2; 7:12; 17:1-31; 18:1-4; 2 Nefi 31:6-10, 15-16;

Mosia 2:20-24, 41; 15:7; 3 Nefi 11:11; 12:19-20, 48.

• Thomas S. Monson, „Supunerea aduce binecuvântări”, Ensign sau Liahona, mai2013, p. 89-92)

LECŢIA 3

15

LECŢIA 4

Căderea lui Adam şi darullibertăţii de a alege

IntroducereCăderea lui Adam a reprezentat o parte esenţială a planuluilui Dumnezeu. A făcut să existe condiţiile potrivite pentru canoi să venim pe pământ şi să fim testaţi. Planul lui Dumnezeua inclus, de asemenea, faptul de a oferi libertate de alegere

copiilor Săi (vezi 2 Nefi 2:27). În această lecţie, cursanţii vorînvăţa că a căuta să facem voia lui Dumnezeu reprezintăcheia folosirii libertăţii de a alege în mod drept şi, făcândastfel, urmăm exemplul dat de Isus Hristos.

Lecturi de bază• Robert D. Hales, „Libertatea de a alege: esenţială pentru planul vieţii, Ensign sau

Liahona, nov. 2010, p. 24-27.

• Jeffrey R. Holland, „Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai2015, p. 104-106.

Sugestii pentru predare2 Nefi 2:19-26, 28; Alma 42:6-10, 14; Moise 5:5-9Căderea lui AdamExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci, şiinvitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Din secolul al cincilea, creştinătatea a predicat despre Căderea lui Adam şi aEvei ca fiind o greşeală tragică… Această concepţie este greşită… Căderea nu afost un dezastru. Nu a fost o greşeală sau o întâmplare. A fost un lucru prevăzutîn planul salvării” („Ispăşirea: toţi pentru toţi”, Ensign sau Liahona mai2004, p. 97).

• De ce credeţi că este important să înţelegem faptul că aceasta nu a fost ogreşeală sau o întâmplare, ci a fost un lucru prevăzut în planul salvării?

Rugaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 2:19-25 şi să facă o listă cu efectele Căderii –lucrurile care li s-au întâmplat lui Adam şi Evei după ce au luat din fructul oprit.Apoi, rugaţi cursanţii să scrie acele lucruri pe care le-au găsit pe tablă. (Notă.Căutarea listelor dintr-un fragment din scripturi este o metodă de studiu alscripturilor despre care puteţi să vorbiţi cu această ocazie; vezi Predarea şi învăţareadin Evanghelie [2012], p. 23.) Lista trebuie să includă următoarele: Adam şi Eva aufost alungaţi din Grădina Edenului; au adus pe lume copii; au intrat într-o stare încare urmau să fie încercaţi; s-au pierdut şi au avut nevoie de pocăinţă; au avut partede opoziţie, ceea ce le-a permis să înţeleagă binele şi răul şi să-şi foloseascălibertatea de a alege în mod înţelept.

16

• Cum ne ajută lista scrisă pe tablă să înţelegem de ce Căderea lui Adam a fost oparte necesară a planului Tatălui Ceresc? (Probabil că diferitele răspunsurioferite de cursanţi pot fi rezumate de acest princiu: Căderea lui Adam a făcutposibil ca noi să intrăm în viaţa muritoare şi să progresăm către viaţaeternă.)

• Ce înseamnă faptul că „[toţi] oamenii… erau rătăciţi” din cauza Căderii (2 Nefi2:21)?

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, rugaţi câţiva dintre ei săcitească pe rând, cu glas tare, Alma 42:6-10, 14 în timp ce membrii clasei caută şialte efecte ale Căderii. În timp ce cursanţii împărtăşesc ceea ce au găsit, adăugaţirăspunsurile lor la lista de pe tablă.

• Ce înseamnă să fii „[alungat] din prezenţa Domnului”?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

[Adam şi Eva] au încălcat o poruncă a lui Dumnezeu, ceea ce a dus la izgonirealor din acea grădină, dar şi la posibilitatea ca ei să aibă copii înainte de a aveaparte de moartea fizică. Pentru ca situaţia lor să fie şi mai complexă şi mai tristă,încălcarea lor a avut şi consecinţe spirituale, fiind alungaţi pentru totdeauna dinprezenţa lui Dumnezeu. Prin urmare, deoarece urma să ne naştem în acea lumedecăzută şi, pentru că şi noi urma să încălcăm legile lui Dumnezeu, am fost şi noi

condamnaţi să avem parte de pedepsele de care au avut parte Adam şi Eva …

Astfel, din momentul în care acei primi părinţi au păşit afară din Grădina Edenului, Dumnezeul şiTatăl nostru, al tuturor, anticipând hotărârea lui Adam şi a Evei, a trimis îngeri din cer să le spună– şi să ne transmită de-a lungul timpului – că toată această succesiune de evenimente a avut cascop să ne aducă fericirea eternă. A făcut parte din planul Său divin, plan care a asigurat unSalvator, pe Însuşi Fiul lui Dumnezeu – un alt „Adam”, după cum L-a numit apostolul Pavel1 Corinteni 15:45] – care avea să vină la jumătatea timpului pentru a ispăşi pentru încălcareaprimului Adam. Acea ispăşire avea să obţină victoria completă asupra morţii fizice… Datoritămilei, avea, de asemenea, să ofere iertare pentru păcatele personale ale fiecărui om în parte,începând cu Adam şi până la sfârşitul lumii, iertare condiţionată de pocăinţă şi de supunerea faţăde poruncile divine” („Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p.105-106).

• De ce am fost „condamnaţi să avem parte de pedepsele de care au avut parteAdam şi Eva”? (Ne-am născut într-o lume decăzută şi încălcăm legile luiDumnezeu.)

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, 2 Nefi 2:26, 28 şi Moise 5:5-9, în timp cemembrii clasei caută modul în care putem birui efectele Căderii în vieţile noastre.

• Potrivit celor consemnate în aceste fragmente, cum putem să fim mântuiţi deefectele spirituale ale Căderii? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să includăurmătorul principiu: Dacă ne pocăim şi chemăm numele lui Dumnezeupentru a fi iertaţi, putem să fim mântuiţi de păcatele noastre prin ispăşirealui Isus Hristos.)

LECŢIA 4

17

Rugaţi cursanţii să se gândească la rolul Căderii în planul salvării şi la modul în carea „avut ca scop să ne aducă fericirea eternă”. Invitaţi unul sau doi cursanţi săîmpărtăşească membrilor clasei gândurile lor.

2 Nefi 2:14, 16, 26-29; Helaman 14:30-31; 3 Nefi 27:13Darul libertăţii de a alegeExpuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Russel M. Nelson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„[Prin intermediul Căderii], Adam şi Eva au devenit muritori. Din fericire pentrunoi, ei au putut să aibă copii şi să îndeplinească scopul pentru care lumea a fostcreată… Prin intermediul Căderii, am avut parte şi de alte binecuvântări. A oferitun cadru în care am putut primi alte două daruri de la Dumnezeu, care suntstrâns legate între ele, aproape la fel de preţioase ca viaţa însăşi – libertatea de aalege şi responsabilitatea” („Constancy amid Change”, Ensign, nov. 1993, p. 34,

caractere cursive adăugate).

• În ce moduri sunt libertatea de a alege şi responsabilitatea „aproape la fel depreţioase ca viaţa însăşi”?

Rugaţi cursanţii să studieze 2 Nefi 2:14, 16 şi 26 şi să caute ce ne învaţă acesteversete despre modul în care copiii lui Dumnezeu sunt diferiţi de celelalte creaţii.

• Ce diferenţe între copiii lui Dumnezeu şi celelalte creaţii ale Sale scot înevidenţă aceste versete? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarea doctrină:Copiii lui Dumnezeu au fost creaţi pentru a acţiona pentru ei înşişi şi nupentru a se acţiona asupra lor.)

• Ce înseamnă faptul că Dumnezeu ne-a creat pentru a acţiona şi nu pentru a seacţiona asupra noastră?

• De ce este important să ştim că, în calitate de copii ai lui Dumnezeu, am fostcreaţi pentru a acţiona pentru noi înşine şi nu pentru a se acţiona asupranoastră?

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, discutaţi despre declaraţiaurmătoare a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015), din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Vechea zicală: «Domnul votează pentru mine şi Lucifer votează împotriva mea,dar votul meu este cel care contează», descrie o certitudine doctrinară, anume călibertatea noastră de a alege este mai puternică decât voinţa duşmanului.Libertatea de a alege este preţioasă. Putem să fim orbi şi să renunţăm la ea înmod nechibzuit, însă nu ne poate fi luată cu forţa.

Există, de asemenea, o scuză folosită de mult timp. «Diavolul este de vină pentrucă am păcătuit». Nu este aşa. El poate să vă înşele şi să vă deruteze, însă nu are puterea să văforţeze pe voi sau pe oricine altcineva să păcătuiţi” („Să curăţim templul din interiorul nostru”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 74).

LECŢIA 4

18

Rugaţi o parte dintre cursanţi să citească 2 Nefi 2:26-29 şi cealaltă parte Helaman14:30-31. Încurajaţi cursanţii să sublinieze cuvinte şi expresii care arată consecinţeviitoare ale alegerilor pe care le facem acum. Rugaţi cursanţii să împărtăşeascăunele dintre cuvintele şi expresiile pe care le-au subliniat.

• Ce adevăr putem să învăţăm din aceste fragmente despre efectele alegerilornoastre? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Modul în care nefolosim libertatea de a alege determină progresul nostru spiritual şibinecuvântările eterne.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă acest adevăr, rugaţi cursanţii să citeascăurmătoarea declaraţie a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Când alegem să facem voia Tatălui nostru Ceresc, libertatea noastră de a alegeeste apărată, ocaziile noastre cresc şi noi progresăm… Şi contrariul esteadevărat: când nu respectăm poruncile sau nu urmăm îndemnurile Duhului Sfânt,ocaziile noastre sunt reduse; abilităţile noastre de a acţiona şi de a progresa suntdiminuate. Supunerea faţă de porunci ne protejează, de fapt, libertatea de aalege” („Libertatea de a alege: esenţială pentru planul vieţii, Ensign sau Liahona,

nov. 2010, p. 25-26).

• Care sunt unele dintre consecinţele care rezultă din folosirea libertăţii de a alegeîn mod greşit?

• În ce mod supunerea faţă de poruncile lui Dumnezeu ne protejează libertateade a alege?

• De ce este folosirea libertăţii noastre de a alege „pentru a face voia Tatăluinostru Ceresc” cheia către progresul nostru spiritual?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 27:13 şi să se gândească la exemplul luiIsus Hristos de folosire în mod neprihănit a libertăţii de a alege.

• Cum pot cuvintele Salvatorului „Am venit… să îndeplinesc voia Tatălui Meu” săne ajute să folosim darul libertăţii de a alege în mod înţelept?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă marea binecuvântarecare vine din folosirea libertăţii noastre de a alege în mod drept.

LECŢIA 4

19

„Domnul este atent la creşterea şi dezvoltarea dumneavoastră personală. Acestprogres este accelerat atunci când Îi permiteţi de bunăvoie să vă îndrume înfiecare experienţă de creştere pe care o aveţi, indiferent dacă este sau nu iniţialdorinţa dumneavoastră personală. Când aveţi încredere în Dumnezeu, cândsunteţi dornici să permiteţi ca inima şi mintea dumneavoastră să se concentrezeasupra voinţei Sale, când cereţi să fiţi îndrumaţi de către Spirit pentru a face voia

Sa, veţi primi asigurarea că veţi avea parte de o mare fericire de-a lungul drumului şi deîndeplinirea celei mai mari realizări din această experienţă muritoare. Dacă puneţi mereu subsemnul întrebării ceea ce vi se cere să faceţi sau vă împotriviţi la orice încercare neplăcută, va fimai dificil ca Domnul să vă binecuvânteze. [Vezi 1 Nefi 3:7.]

„Libertatea dumneavoastră de a alege, dreptul de a face alegeri, nu vă este dată pentru a obţineceea ce doriţi. Acest dar divin este oferit pentru ca dumneavoastră să alegeţi ceea ce Tatăl dinCer doreşte pentru dumneavoastră. În acest fel, El vă poate îndruma să deveniţi tot ceea ce Eldoreşte să fiţi [vezi D&L 58:26-32]” („Finding Joy in Life”, Ensign, mai 1996, p. 25).

Rugaţi cursanţii să se gândească la momente în care au luat decizii de a acţiona înmod drept. Rugaţi câţiva cursanţi să împărtăşească modul în care consecinţeleacelor decizii le-au adus binecuvântări.

Încurajaţi cursanţii să cugete cum pot să urmeze mai bine exemplul lui Isus Hristosde a îndeplini voia Tatălui Ceresc. Împărtăşiţi-vă mărturia despre faptul că folosirealibertăţii noastre de a alege în mod adecvat poate să ne ducă către viaţa eternă.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 2:14, 16, 19-29; Alma 42:6-10, 14; Helaman 14:30-31; 3 Nefi 27:13; Moise

5:5-9.

• Jeffrey R. Holland, „Măreţ e planul lui Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, mai2015, p. 104-106.

LECŢIA 4

20

LECŢIA 5

Ispăşirea infinită a luiIsus Hristos

IntroducereIspăşirea lui Isus Hristos – cel mai mare eveniment care aavut loc – face posibil ca toţi oamenii să fie iertaţi de păcateşi să poată locui alături de Tatăl Ceresc şi de Isus Hristos de-alungul eternităţii. Datorită ispăşirii, toţi vor fi înviaţi şi se vor

întoarce în prezenţa lui Dumnezeu pentru a fi judecaţi.Deoarece ispăşirea a presupus ca Isus Hristos să sufereîntr-un număr infinit de moduri, El simte empatie, într-un modperfect, pentru fiecare dintre noi.

Lecturi de bază• Boyd K. Packer, „Ispăşirea”, Ensign sau Liahona, nov. 2012, p. 75-78.

• D. Todd Christofferson, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p.109-112.

Sugestii pentru predareMosia 3:5-11; Alma 34:8-12Doar Isus Hristos a putut să înfăptuiască ispăşirea infinităExpuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui James E. Faust (1920-2007), dinPrima Preşedinţie, şi rugaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Doresc să vorbesc despre cel mai mare eveniment din întreaga istorie. Acesteveniment unic a fost inegalabila ispăşire a Domnului şi Salvatorului nostru, IsusHristos. Acesta a fost cel mai important act care a fost săvârşit vreodată”(„Ispăşirea: speranţa noastră cea mai mare”, Liahona, ian. 2002, p. 19).

Rugaţi doi sau trei cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, Alma 34:8-12 în timpce membrii clasei marchează cuvinte cheie şi expresii care arată de ce ispăşirea estecel mai măreţ eveniment din istorie.

• De ce este ispăşirea lui Isus Hristos cel mai măreţ eveniment care a avut loc?(Subliniaţi următorul adevăr: Ispăşirea lui Isus Hristos este infinită şi eternă,făcând ca salvarea să fie posibilă pentru întreaga omenire.)

Expuneţi declaraţia următoare a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

21

„O ispăşire infinită era necesară pentru a-i mântui pe Adam, Eva şi toatăposteritatea lor… Potrivit legii eterne, acea ispăşire cerea un sacrificiu personalfăcut de o fiinţă nemuritoare, care nu este supusă morţii. Totuşi, El trebuie sămoară şi să-Şi primească trupul din nou. Salvatorul a fost singurul care putea săfacă acest lucru. De la mama Sa, El a moştenit capacitatea de a muri. De la TatălSău, El a obţinut putere asupra morţii” („Constancy amid Change”, Ensign, nov.

1993, p. 34).

• De ce a fost Isus Hristos singurul care a putut să-i mântuiască pe toţi oamenii?(El a fost o fiinţă nemuritoare, care nu era supusă morţii.)

• În ce moduri este sacrificiul ispăşitor al lui Isus Hristos infinit şi veşnic?

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, expuneţi declaraţiaurmătoare a preşedintelui Russell M. Nelson şi invitaţi un cursant să citeascădeclaraţia cu glas tare.

„Ispăşirea [lui Isus Hristos] este infinită – nu are sfârşit. Este, de asemenea,infinită în sensul că întreaga omenire va fi salvată de la o moarte fără sfârşit. Esteinfinită şi datorită suferinţei Sale nemărginite… Este infinită în scop – trebuia săfie făcută o dată pentru totdeauna. Şi mila pe care ispăşirea o aduce cu sine seextinde nu numai asupra unui număr infinit de oameni, ci şi asupra unui numărinfinit de lumi create de El. Este infinită dincolo de orice sistem de măsură al

omului sau dincolo de înţelegerea oricărui muritor” („The Atonement”, Ensign, nov. 1996, p. 35).

Explicaţi faptul că, la sfârşitul domniei sale, regele Beniamin i-a învăţat pe oameniisăi că un înger i-a adus „veşti bune, de mare bucurie”, care vor face ca oamenii săfie „plini de bucurie” (Mosia 3:2-4). Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cuglas tare, Mosia 3:5-11 în timp ce membrii clasei urmăresc în scripturile lor, căutând„[veştile bune] descrise de regele Beniamin.

• Care credeţi că sunt mesajele din aceste versete care i-ar fi făcut pe oameniiregelui Beniamin să fie plini de bucurie? (În timp ce cursanţii răspund, subliniaţifaptul că Isus Hristos face salvarea posibilă.)

• Ce cuvinte sau expresii descriu preţul pe care Isus Hristos l-a plătit pentrusalvarea noastră?

Invitaţi un cursant să citească declaraţia următoare a vârstnicului James E. Talmage(1862-1933), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Agonia lui Hristos din grădina Ghetsimani nu poate fi pătrunsă de minteaomenească, atât în privinţa intensităţii, cât şi a cauzei… Sub povara pe care nicioaltă fiinţă care a trăit pe pământ nu o poate concepe, El S-a luptat şi a suferit întăcere. Nu durerea fizică, nici măcar chinul mental nu I-au provocat o asemeneatortură care să-L facă să sângereze din fiecare por; ci agonia spirituală asufletului cum numai Dumnezeu putea să îndure… Niciun alt om, indiferent cât

de mare ar fi rezistenţa sa fizică sau mentală, nu ar fi putut să sufere astfel” (Jesus the Christ, ed.a 3-a [1916], p. 613).

LECŢIA 5

22

• Ce gânduri şi sentimente aveţi în timp ce vă gândiţi la amplitudinea suferinţelorlui Isus Hristos pentru noi?

2 Nefi 9:6-12, 20-22.Isus Hristos a biruit atât moartea fizică, cât şi moartea spiritualăRugaţi cursanţii să-şi imagineze ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost nicio ispăşire.Pentru a ajuta cursanţii să vizualizeze care ar fi fost starea omenirii dacă nu ar fi fostnicio ispăşire, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 9:6-9. Rugaţimembrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să găsească expresii care descriucare ar fi fost soarta noastră dacă nu ar fi avut loc ispăşirea.

• Potrivit celor relatate de profetul Iacov, ce s-ar întâmpla cu trupurile noastredacă nu ar fi avut loc ispăşirea? Ce s-ar întâmpla cu spiritele noastre?

Amintiţi cursanţilor că mesajul principal al Evangheliei este acela că, datorităispăşirii lui Isus Hristos, nu trebuie să avem parte de această soartă groaznică.

Rugaţi doi cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 9:10-12, 20-22 în timp cemembrii clasei caută calea prin care suntem eliberaţi de moartea spirituală şi decea fizică.

• Care este calea care ne-a fost oferită pentru a scăpa de moartea spirituală şi demoartea fizică? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă această doctrină: Prin ispăşireaSa, Isus Hristos a biruit efectele morţii fizice şi a celei spirituale.)

• Ce ne învaţă aceste versete despre binecuvântările învierii? (Trupurile noastrefizice şi spiritele noastre vor fi reunite pentru eternitate. Vom fi aduşi înapoi înprezenţa lui Dumnezeu pentru judecată.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Prin ispăşirea şi învierea Sa, Isus Hristos a depăşit toate efectele căderii.Moartea fizică va fi temporară şi chiar şi moartea spirituală are un sfârşit,deoarece toţi se vor întoarce în prezenţa lui Dumnezeu, cel puţin temporar,pentru a fi judecaţi” („Învierea lui Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai2014, p. 112).

• Când aţi simţit recunoştinţă deoarece Isus Hristos a biruit moartea fizică şi ceaspirituală?

Mosia 3:11, 16; 15:7-9; Alma 7:11-13; Moroni 8:8-12; Doctrină şilegăminte 137:7-9Prin ispăşirea Sa, Isus Hristos oferă mântuire tuturor oamenilorAmintiţi cursanţilor că, pe lângă faptul că izbăvește întreaga omenire de la moarteafizică şi spirituală cauzate de cădere, Isus Hristos ne poate elibera de la moarteaspirituală cauzată de propriile păcate. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare,Mosia 15:7-9 în timp ce membrii clasei caută cum face Hristos posibil ca noi să fimmântuiţi de păcatele noastre.

LECŢIA 5

23

• Ce ne învaţă aceste versete despre cum face Hristos posibil ca noi să fimmântuiţi de păcatele noastre? (Subliniaţi această doctrină: Prin intermediulispăşirii, Isus Hristos a rupt lanţurile morţii şi a luat fărădelegile noastreasupra Sa, îndeplinind cerinţele dreptăţii şi obţinând puterea de a mijlocipentru noi.)

• Ce înseamnă cuvântul a mijloci? (A mijloci înseamnă a interveni între două părţipentru a ajuta la rezolvarea neînţelegerilor. În acest caz, Isus a mijlocit între noişi Dumnezeu pentru a reface legătura care a fost ruptă din cauza păcatelornoastre.)

Explicaţi că, datorită Cărţii lui Mormon, putem să înţelegem modul în care ispăşirealui Isus Hristos îi salvează pe copilaşi şi pe oamenii care au murit fără a avea ocunoaştere a Evangheliei lui Isus Hristos sau a fi botezaţi.

Rugaţi o jumătate dintre membrii clasei să citească, în gând, Mosia 3:16 şi sămarcheze drept referinţă pentru acest verset Moroni 8:8-12. Rugaţi cealaltăjumătate a membrilor clasei să citească, în gând, Mosia 3:11 şi să marcheze dreptreferinţă pentru acest verset Doctrină şi legăminte 137:7-9.

• Ce ne învaţă aceste versete despre salvarea copiilor care mor fără să fie botezaţi?

• Ce ne învaţă aceste versete despre salvarea celor care „au murit fără a cunoaştevoinţa lui Dumnezeu”? (Mosia 3:11).

Spuneţi cursanţilor faptul că, prin ispăşire, Salvatorul a obţinut o empatie perfectăpentru a ne înţelege şi a ne ajuta pe parcursul încercărilor din viaţa muritoare.Rugaţi cursanţii să studieze Alma 7:11-13, pentru a căuta cuvinte care descriuîncercările din viaţa muritoare pe care Isus Hristos le-a trăit ca parte a ispăşirii. Întimp ce cursanţii spun ceea ce au găsit, scrieţi următoarele cuvinte pe tablă: dureri,suferinţe, ispite, boli, moarte, infirmităţi (slăbiciuni sau incapacitate) şi păcate. Subliniaţiexpresia „de toate felurile” din Alma 7:11 şi rugaţi cursanţii să ofere exemple alediferitelor stări care sunt scrise pe tablă.

Subliniaţi faptul că expresia „lua asupra Lui” se repetă de câteva ori înversetele 11-13. (Notă. Identificarea repetiţiei este o metodă de studiu al scripturilordespre care puteţi să vorbiţi cu această ocazie. Observarea repetiţiilor din scripturipoate să-i ajute pe cititori să identifice puncte cheie sau sublinieri.)

• Potrivit celor consemnate în versetele 11-12, de ce „[a luat] [Isus Hristos] asupraLui” durerile, bolile şi infirmităţile noastre şi toate celelalte stări scrise pe tablă?(Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest principiu: Salvatorul a luat asupra Sadurerile, bolile şi infirmităţile noastre pentru a ne putea ajuta pe măsurăce înfruntăm încercările din viaţa muritoare.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

LECŢIA 5

24

„Mărturisesc că ispăşirea Salvatorului ridică nu numai poverile păcatelor noastre,ci şi povara dezamăgirilor şi tristeţilor noastre, a supărărilor şi deznădejdilornoastre [vezi Alma 7:11-12]. De la început, încrederea în acest ajutor urma să nedea atât un motiv, cât şi un mijloc de a deveni mai buni, un impuls să lăsăm jospoverile noastre şi să ne ocupăm de salvarea noastră („Lucruri stricate dereparat”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 70-71).

• În ce mod faptul că vă încredeţi în ispăşirea Salvatorului vă influenţeazăacţiunile şi perspectiva eternă?

• Cum poate înţelegerea adevărurilor consemnate în Alma 7:11-13 să vă ajuteatunci când vă confruntaţi cu încercări?

Rugaţi cursanţii să împărtăşească experienţe în care au simţit puterea ispăşirii luiIsus Hristos în vieţile lor (sfătuiţi-i să nu împărtăşească ceva ce este prea sacru sauprea personal).

Rugaţi cursanţii să noteze ceea ce pot să facă pentru a folosi mai din plin în vieţilelor puterea vindecătoare şi care întăreşte a ispăşirii Salvatorului. Încurajaţi-i săacţioneze potrivit impresiilor pe care le primesc.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 9:6-12, 20-22; Mosia 3:5-11, 16; 15:7-9; Alma 7:11-13; 34:8-12; Moroni

8:8-12; Doctrină şi legăminte 137:7-9.

• D. Todd Christofferson, „Răscumpărarea”, Ensign sau Liahona, mai 2013, p.109-112.

LECŢIA 5

25

LECŢIA 6

Cartea lui Mormon a fostscrisă pentru zilele noastre

IntroducereCartea lui Mormon şi Evanghelia restaurată a lui Isus Hristossunt parte dintr-o „lucrare minunată şi un miracol” pregătitede Dumnezeu pentru ultimele zile (2 Nefi 25:17). DeoareceCartea lui Mormon conţine plenitudinea Evangheliei, are un

rol cheie în biruirea apostaziei şi aducerea sufletelor laHristos. Această lecţie subliniază faptul că această cronicăsacră a fost scrisă de scriitori inspiraţi care au văzut zilelenoastre.

Lecturi de bază• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009,

p. 88-90.

• „Să umplem pământul şi vieţile noastre cu Cartea lui Mormon”, capitolul 10 dinÎnvăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 147-156).

Sugestii pentru predare2 Nefi 27:6, 29-30, 35; 3 Nefi 29:1-2; Moise 7:62; Joseph Smith – Istorie 1:34Rolul Cărţii lui Mormon în zilele din urmăExplicaţi cursanţilor faptul că în Cartea lui Mormon sunt consemnate profeţiipotrivit cărora, în zilele din urmă, va fi ticăloşie şi apostazie pe pământ (vezi 2 Nefi27:1, 4-5). Cartea lui Mormon conţine şi soluţia dată de Domnul pentru acesteprobleme. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 27:6, 29-30, 35, în timpce membrii clasei caută soluţia dată de Domnul.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, ce a făcut Domnul în ultimele zile pentrua combate ticăloşia şi apostazia?

• În ce moduri oferă Cartea lui Mormon o soluţie pentru ticăloşia din zileledin urmă?

Spuneţi cursanţilor faptul că Mormon a consemnat o profeţie despre un alt rol pecare Cartea lui Mormon îl va avea în ultimele zile. Acordaţi cursanţilor câtevaminute să studieze 3 Nefi 29:1-2 şi să caute această profeţie. Explicaţi faptul căexpresia „aceste spuse” se referă la Cartea lui Mormon.

• Ce lucrare importantă urma să înceapă odată cu scoaterea la lumină a Cărţii luiMormon? (Adunarea lui Israel.)

Explicaţi faptul că preşedintele Ezra Taft Benson (1899-1994) a descris rolul centralpe care Cartea lui Mormon îl are în restaurarea Evangheliei şi începerea lucrăriiDomnului în ultimele zile. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, afirmaţiaurmătoare:

26

„[Cartea lui Mormon] a fost publicată cu câteva zile înainte ca Biserica să fieorganizată. Sfinţilor li s-a dat Cartea lui Mormon s-o citească înainte de a li se darevelaţiile care descriau doctrine atât de importante, cum ar fi cele trei grade alegloriei, căsătoria celestială sau munca pentru cei morţi. Ea a apărut înainte deorganizarea cvorumurilor preoţiei şi a Bisericii. Nu ne spune acest lucru cevadespre modul în care Domnul consideră această lucrare sfântă („Cartea lui

Mormon – cheia de boltă a religiei noastre”, Liahona, oct. 2011, p. 53)?

• De ce credeţi că scoaterea la lumină a Cărţii lui Mormon a avut loc înaintea altorevenimente importante ale restaurării şi ocupă un loc atât de central în lucrareaDomnului de adunare a lui Israel şi de biruire a ticăloşiei din ultimele zile?

Pentru a-i ajuta să răspundă la această întrebare, rugaţi un cursant să citeascăJoseph Smith – Istorie 1:34 cu glas tare. Rugaţi membrii clasei să caute ce conţineCartea lui Mormon.

• Ce conţine Cartea lui Mormon? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul adevăr:Cartea lui Mormon conţine plenitudinea Evangheliei lui Isus Hristos.)

• Ce înţeles are declaraţia lui Moroni referitoare la Cartea lui Mormon în care aspus că aceasta conţine „plenitudinea Evangheliei nepieritoare”?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, expuneţi declaraţia demai jos a preşedintelui Ezra Taft Benson şi invitaţi un cursant să o citească cuglas tare.

„Domnul Însuşi a declarat despre Cartea lui Mormon că ea conţine «plenitudineaEvangheliei lui Isus Hristos» (D&L 20:9). Aceasta nu înseamnă că ea conţine toateînvăţăturile sau toate doctrinele revelate vreodată. Ci înseamnă că, în Cartea luiMormon, vom găsi plenitudinea acelor doctrine care sunt necesare salvăriinoastre. Şi ele sunt propovăduite clar şi simplu” (Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 141).

• Care sunt unele dintre „doctrinele necesare pentru salvarea noastră” pe care legăsim în Cartea lui Mormon? (Aceste doctrine includ ispăşirea, credinţa în IsusHristos, pocăinţa, botezul şi darul Duhului Sfânt.)

Explicaţi faptul că Domnul l-a învăţat pe profetul Enoh despre importanţa pe careCartea lui Mormon o va avea în ultimele zile. Invitaţi un cursant să citească, cu glastare, Moise 7:62. (Scrieţi, pe tablă, faptul că „dreptatea [trimisă] din cer” se referă larevelaţiile care au făcut restaurarea posibilă şi „adevărul [trimis] din pământ” sereferă la Cartea lui Mormon. Încurajaţi cursanţii să scrie aceste definiţii pe margineapropriilor scripturi sau să le consemneze pe dispozitivele electronice.)

• Potrivit acestui verset, cum va fi folosită Cartea lui Mormon în zilele din urmă?(Va ajuta la adunarea în Biserică a aleşilor lui Dumnezeu din cele patru colţuriale pământului.)

• Când aţi văzut pe cineva să fie convertit la Evanghelie şi să se alăture BisericiiDomnului cu ajutorul Cărţii lui Mormon?

LECŢIA 6

27

• Care sunt unele dintre modurile prin care putem să „[măturăm] pământul” cuneprihănire şi cu mesajul Cărţii lui Mormon „ca un torent de apă”?

Rugaţi cursanţii să-şi ia angajamentul, ca pe parcursul săptămânii următoare, să-şiinunde inimile, căminele şi pământul cu mesajul Cărţii lui Mormon.

3 Nefi 21:9-11Adevărul Cărţii lui Mormon va rezista opoziţieiRugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au apărat Cartea lui Mormonsau mesajul Evangheliei restaurate împotriva opoziţiei.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 21:9-11. Înainte ca ei să înceapăsă citească, explicaţi faptul că vârstnicul Jeffery R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, a explicat faptul că „[slujitorul]” la care se face referire înaceste versete este profetul Joseph Smith (vezi Christ and the New Covenant [1997],p. 287-288).

• Cum i se potriveşte profetului Joseph Smith descrierea făcută în aceste versete?

• Potrivit celor relatate în aceste versete, ce va arăta Salvatorul oamenilor care seopun lui Joseph Smith şi Cărţii lui Mormon în zilele din urmă? (Ajutaţi cursanţiisă înţeleagă următoarea doctrină: Înţelepciunea lui Dumnezeu este maimare decât viclenia diavolului.)

• În ce mod ajută Cartea lui Mormon în a arăta că „înţelepciunea [lui Dumnezeu]este mai mare decât viclenia diavolului”?

Expuneţi şi citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Timp de [mai mult de 180] de ani, această carte a fost examinată şi atacată,negată, analizată pe fragmente şi criticată cum probabil nu a fost nicio altă cartedin istoria modernă a religiei – probabil cum nu a fost nicio altă carte din toatăistoria religiei. Şi încă dăinuie. Fără succes, au apărut, au fost repetate şi audispărut deseori teorii despre originea ei… Niciunul dintre aceste răspunsuripatetice despre această carte nu a rezistat vreodată examinării deoarece nu

există niciun alt răspuns decât acela dat de Joseph în calitate de tânăr traducător neşcolit alacesteia. Eu sprijin aceasta cu ceea ce străbunicul meu a spus într-un mod foarte clar: «Niciun omticălos nu ar putea scrie o carte ca aceasta; şi niciun om bun nu ar scri-o, decât dacă ar fiadevărată şi dacă Dumnezeu i-ar porunci să facă aceasta” („Protejarea sufletelor”, Ensign sauLiahona, nov. 2009, p. 89).

• De ce credeţi că există atât de multă opoziţie faţă de Cartea lui Mormon?

• Ce experienţe v-au dovedit faptul că, indiferent de opoziţia de care are parte,Cartea lui Mormon poate să-i reziste?

• Ce aţi simţit sau ce aţi învăţat pe măsură ce i-aţi învăţat pe alţii despre Cartea luiMormon sau i-aţi apărat veridicitatea?

LECŢIA 6

28

Mormon 8:1-5, 26-35Cartea lui Mormon a fost scrisă pentru zilele noastreAmintiţi cursanţilor faptul că Moroni a fost martor la distrugerea civilizaţiei sale.Rugaţi cursanţii să citească Mormon 8:1-5 şi să se gândească la ce ar fi trebuit caMoroni să facă pentru a proteja plăcile de aur.

• Imaginaţi-vă că sunteţi Moroni. Care sunt unele dintre motivele pentru care aţidori ca alţii să citească cronica voastră?

Rugaţi cursanţii să citească Mormon 8:26-35 şi să caute ceea ce Moroni a profeţitdespre împrejurările din vremea în care Cartea lui Mormon va fi scoasă la lumină.Îndemnaţi cursanţii să marcheze ceea ce au găsit.

• Cum a descris Moroni vremurile în care Cartea lui Mormon va fi scoasă lalumină? (Va fi o zi de apostazie şi ticăloşie.)

• Ce concluzii puteţi să trageţi în funcţie de ceea ce este consemnat înversetul 35? (Puteţi să subliniaţi faptul că şi alţi profeţi, în afară de Moroni,inclusiv Nefi, Iacov şi Mormon, au spus că ei scriau pentru generaţiile viitoare.Spuneţi cursanţilor să marcheze 2 Nefi 25:21-22 şi Mormon 7:1 drept referinţapentru versetul 35.)

• De ce este important să ştim faptul că Moroni şi alţii, ale căror consemnări segăsesc în Cartea lui Mormon, au ştiut de problemele cu care ne confruntămastăzi? (Pe măsură ce discutaţi această întrebare, subliniaţi următorul adevăr:Învăţăturile din Cartea lui Mormon sunt de mare valoare astăzi pentrunoi, deoarece cei care le-au scris au ştiut de problemele cu care neconfruntăm astăzi.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă acest adevăr, rugaţi un cursant să citeascăurmătoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson.

„Cartea lui Mormon… a fost scrisă pentru zilele noastre. Nefiţi nu au avutniciodată cartea, nici lamaniţii din timpurile vechi. Ea ne era destinată nouă…Mormon a scris aproape de sfârşitul civilizaţiei nefite. Sub inspiraţia luiDumnezeu, care vede toate lucrurile de la început, el a prescurtat cronici de suteani, alegând povestirile, cuvântările şi evenimentele care urmau să ne fie de celmai mare ajutor.

Fiecare dintre scriitorii Cărţii lui Mormon a mărturisit că el scria pentru generaţiile viitoare…„Dacă ei au văzut zilele noastre şi au ales lucrurile care urmau să fie de cea mai mare valoarepentru noi, nu ar trebui ca noi să studiem Cartea lui Mormon? Trebuie să ne întrebăm în modconstant: «De ce Domnul l-a inspirat pe Mormon (sau pe Moroni sau pe Alma) să includă aceastaîn cronica lui? Ce lecţie pot să învăţ din aceasta pentru a mă ajuta să trăiesc în aceste zile şi înaceastă eră»” (Învăţături: Ezra Taft Benson [2014], p. 150).

• În ce mod schimbă felul în care citim Cartea lui Mormon faptul că ne amintimcă aceasta a fost scrisă pentru zilele noastre?

Rugaţi cursanţii să ofere exemple ale modului în care Cartea lui Mormon le-a oferitîndrumare, putere, răspunsuri la întrebări sau soluţii la probleme.

LECŢIA 6

29

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 25:17-18; 3 Nefi 21:9-11; 29:1-4; Mormon 8:1-5, 26-35; Eter 12:22-26;

Moise 7:62; Joseph Smith – Istorie 1:34.

• „Să umplem pământul şi vieţile noastre cu Cartea lui Mormon”, capitolul 10Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 147-156).

LECŢIA 6

30

LECŢIA 7

Cartea lui Mormon şi BibliaIntroducereÎn calitate de scriptură asemănătoare Bibliei, Cartea luiMormon este un martor al divinităţii lui Isus Hristos şi alrolului Său drept Salvator al lumii. Adevăruri simple şipreţioase din Biblie, care au fost pierdute, sunt restaurate de

Cartea lui Mormon. Atunci când studiem Cartea lui Mormon,înţelegerea noastră privind doctrinele din Biblie esteîmbunătăţită.

Lecturi de bază• Russell M. Nelson, „Mărturii scripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007,

p. 43-46.

• Tad R. Callister, „Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sauLiahona, nov. 2011, p. 74-76.

Sugestii pentru predareEzechiel 37:15-19; 2 Nefi 3:11-2; 29:3-10Biblia şi Cartea lui Mormon sunt martori uniţi ai lui Isus HristosÎntrebaţi cursanţii ce ar putea spune cuiva care are îndoieli cu privire la Cartea luiMormon deoarece Dumnezeu ne-a dat Biblia deja.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 2 Nefi 29:3-10 şi să marcheze expresii carearată motivele pentru care Domnul ne-a dat mai mult decât o singură carte descriptură.

• Ce a spus Domnul despre cei care au îndoieli privind existenţa unei altescripturi în afara Bibliei?

• Potrivit celor relatate în versetul 8, care a spus Domnul că a fost scopul pentrucare a revelat şi alte scripturi în afara Bibliei? (Cursanţii pot da diferiterăspunsuri, însă asiguraţi-vă că înţeleg următorul adevăr: Biblia şi Cartea luiMormon depun mărturie împreună despre Isus Hristos.)

• Ce învăţăm din acest fragment care ne ajută să înţelegem importanţa faptului dea avea scripturi suplimentare care să depună mărturie?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine modul în care Biblia şi Cartea luiMormon lucrează împreună pentru a depune mărturie despre Isus Hristos,expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Russell M. Nelson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

31

„Mărturiile scripturale se autentifică una pe cealaltă. Acest concept a fostexplicat cu mult timp în urmă, când un profet a consemnat că scriptura Cartea luiMormon «s-a scris cu scopul ca voi să credeţi în [Biblie]; şi dacă voi credeţi în[Biblie] atunci voi veţi crede în [Cartea lui Mormon] de asemenea [Mormon 7:9].Fiecare dintre aceste cărţi se referă la cealaltă. Fiecare reprezintă o dovadă căDumnezeu trăieşte şi vorbeşte copiilor Săi prin revelaţie dată profeţilor Săi.

Dragostea pentru Cartea lui Mormon măreşte dragostea pentru Biblie şi viceversa. Scripturilerestaurării nu sunt în competiţie cu Biblia; ele sunt complementare Bibliei” („Mărturiiscripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 43).

• Ce vă atrage atenţia în mod deosebit în descrierea făcută de preşedintele Nelsonîn ceea ce priveşte legătura dintre aceste două cărţi de scriptură şi de ce?

Amintiţi cursanţilor că profetul Ezechiel din Vechiul Testament a profeţit că toiagullui Iuda şi toiagul lui Joseph se vor uni. Explicaţi că termenul „toiag” se referă fie lao placă de lemn sau un sul de pergament care a fost înfăşurat în jurul unui băţ delemn (vezi Boyd K. Packer, „Scriptures”, Ensign, nov. 1982, p. 51). Rugaţi un cursantsă citească, cu glas tare, Ezechiel 37:15-19.

• Ce reprezintă acele toiege? (Dacă este nevoie, explicaţi faptul că „toiagul luiIuda” se referă la Biblie şi „toiagul lui Efraim” se referă la Cartea lui Mormon.)

• Ce credeţi că înseamnă faptul că aceste două toiege sau cărţi de scriptură „să fieuna în mâna ta”? (Versetele 17, 19.)

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, împărtăşiţi declaraţia demai jos a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015), din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli. Explicaţi faptul că, la scurt timp după ce preşedintele Packera făcut această declaraţie, Biserica a publicat ediţii noi ale Cărţii lui Mormon şi aleBibliei. Fiecare dintre cărţi conţine note de subsol şi alte ajutoare scripturale care facreferire la cealaltă carte, unindu-le aşadar într-un nou mod. Rugaţi cursanţii săasculte care sunt binecuvântările disponibile celor care studiază în acelaşi timpBiblia şi Cartea lui Mormon.

„Toiagul sau consemnările lui Iuda… şi… toiagul sau consemnările lui Efraim…sunt acum întreţesute într-un asemenea mod încât, dacă studiaţi pe una dintreele, sunteţi atraşi spre cealaltă; când învăţaţi dintr-una, sunteţi luminaţi decealaltă. Ele sunt, într-adevăr, una în mâinile noastre. Profeţia lui Ezechiel esteîndeplinită.

Cu trecerea anilor, aceste scripturi vor produce generaţii succesive de creştinicredincioşi, care Îl vor cunoaşte pe Domnul Isus Hristos şi vor dori să se supună voinţei Lui …

Revelaţiile vor fi oferite [noilor generaţii] aşa cum n-au mai fost oferite nimănui în istoria lumii…În mâinile lor sunt acum toiagul lui Iosif si toiagul lui Iuda. Ei vor dobândi o cunoaştere despreEvanghelie mai presus de cea pe care strămoşii lor au putut să o dobândească. Ei vor aveamărturia că Isus este Hristosul şi vor avea capacitatea de a-L proclama şi de a-L apăra”(„Scriptures”, Ensign, nov. 1982, p. 53).

LECŢIA 7

32

• Ce binecuvântări sunt disponibile atunci când studiem Cartea lui Mormon şiBiblia în acelaşi timp, ca o singură scriptură? (Cursanţii trebuie să înţeleagăurmătoarele principii: Atunci când studiem Biblia şi Cartea lui Mormon înacelaşi timp, primim o mărturie mai puternică despre faptul că Isus esteHristosul.)

• În ce mod studiul împreună al Cărţii lui Mormon şi al Bibliei v-a măritcunoaşterea şi mărturia despre Isus Hristos?

Rugaţi un cursant să citească 2 Nefi 3:11-12. (Poate fi util să precizaţi faptul căaceste versete sunt parte a unei profeţii făcute de Iosif din Egipt. În aceste versete,Iosif vorbeşte despre două cărţi – cartea scrisă de urmaşii lui Iosif este Cartea luiMormon iar cartea scrisă de urmaşii lui Iuda este Biblia.)

• Ce impact va avea Cartea lui Mormon şi Biblia asupra lumii pe măsură ce acestecărţi „vor creşte împreună”? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarele idei:Carţile vor face de ruşine doctrinele false, vor potoli conflictele şi voraduce pace.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la modul în care pot folosi Cartea lui Mormon şiBiblia împreună pentru a-şi întări mărturiile şi credinţa în Tatăl Ceresc şi IsusHristos. Rugaţi cursanţii să îşi împărtăşească gândurile şi impresiile. Încurajaţi-i, deasemenea, să acţioneze potrivit îndemnurilor pe care le primesc.

1 Nefi 13:23-29, 35-36, 38-41Adevăruri simple şi preţioase au fost restaurateAmintiţi cursanţilor că profetului Joseph Smith i-a fost poruncit de către Domnul săfacă o revizie inspirată a versiunii King James a Bibliei. Această revizie estecunoscută sub denumirea de Traducerea Bibliei de Joseph Smith. Expuneţi şi citiţiurmătoarea declaraţie a profetului Joseph Smith (1805-1844).

„Cred în Biblie aşa cum a fost atunci când a fost scrisă de scriitorii originali.Traducătorii ignoranţi, scribii neglijenţi sau preoţii conspiratori şi corupţi au făcutmulte greşeli” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 217).

• De ce a fost necesară o revizie inspirată a Bibliei?

Amintiţi cursanţilor faptul că Nefi a avut o viziune despre scoaterea la lumină aBibliei. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 13:23-25. Rugaţi membriiclasei să caute descrierea Bibliei făcută de Nefi atunci când aceasta fost scrisă iniţial.

• Ce l-a învăţat îngerul pe Nefi despre Biblie atunci când aceasta a fost scrisăpentru prima dată? („[Cuprindea] legămintele Domnului”, era „de marevaloare” şi „a cuprins plenitudinea Evangheliei Domnului”.)

Rugaţi cursanţii să citească 1 Nefi 13:26-28 şi să caute ceea ce a aflat Nefi că urmasă se întâmple cu Biblia şi motivele pentru care aceste lucruri aveau să se întâmple.

LECŢIA 7

33

• Ce a făcut biserica mare şi odioasă Bibliei? (Subliniaţi faptul că biserica mare şiodioasă nu este o biserică sau organizaţie anume, ci, mai degrabă, un termengeneral folosit pentru a-i descrie pe toţi aceia care luptă împotriva lui Hristos[vezi 1 Nefi 13:4-9; 14:10]).

• Potrivit celor relatate în versetul 27, de ce au fost aceste părţi simple şipreţioase scoase?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 13:29 în timp ce membrii claseicaută care sunt consecinţele faptului că acele părţi simple şi preţioase au fost scoasedin Biblie.

• Ce s-a întâmplat ca urmare a faptului că multe dintre învăţăturile simple şipreţioase ale Domnului au fost scoase din Biblie?

• Ce dovezi vedeţi astăzi în lume ale faptului că „foarte mulţi se poticnesc” caurmare a lipsei adevărurilor simple şi preţioase?

Rugaţi cursanţii să citească, pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 13:35-36, 38-41 în timp cemembrii clasei caută soluţia oferită de Domnul pentru această problemă.

• Ce va face Domnul pentru a birui problemele cauzate de scoaterea din Biblie aadevărurilor simple şi preţioase?

• Ce „alte cărţi” a adus Domnul la lumină, ca parte a restaurării, în plus faţă deCartea lui Mormon? (Încurajaţi cursanţii să noteze în scripturi, în dreptulexpresiei „alte cărţi”, faptul că acestea pot include Doctrină şi legăminte, Perlade mare preţ şi Traducerea Bibliei de Joseph Smith.)

• Potrivit celor relatate în versetul 40, în ce mod rezolvă Cartea lui Mormon şi„[celelalte] cărţi problemele cauzate de faptul că părţi simple şi preţioase dinBiblie au fost scoase? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Cartealui Mormon şi scripturile din zilele din urmă ne ajută la confirmareaadevărului Bibliei şi la restaurarea lucrurilor simple şi preţioase care aufost scoase din ea.)

Împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Tad R. Callister, care a slujit înPreşedinţia Celor Şaptezeci, pentru a ilustra modul în care Cartea lui Mormonconfirmă înţelegerea noastră privind doctrinele şi principiile care se găsesc în Biblie.

„Biblia este un martor despre Isus Hristos; Cartea lui Mormon este un alt martor.De ce este acest al doilea martor atât de important? Următorul exemplu ne poateajuta: Câte linii drepte puteţi trasa dintr-un singur punct pe o coală de hârtie?Răspunsul este: un număr infinit. Presupuneţi o clipă că punctul reprezintă Bibliaşi că sutele de linii drepte trasate prin acel punct reprezintă diferitele interpretăriale Bibliei şi că fiecare din acele interpretări reprezintă o altă biserică.

Ce se întâmplă, totuşi, dacă pe acea coală de hârtie există un al doilea punct reprezentândCartea lui Mormon? Câte linii drepte puteţi să trasaţi între aceste două puncte de referinţă: Bibliaşi Cartea lui Mormon? Doar una. Măturia acestor doi martori poate susţine doar o interpretare adoctrinelor lui Hristos.

LECŢIA 7

34

Tot timpul, Cartea lui Mormon acţionează ca o mărturie ce confirmă, clarifică şi uneşte doctrinelepredicate în Biblie” („Cartea lui Mormon – o carte de la Dumnezeu”, Ensign sau Liahona, nov.2011, p. 75).

• De ce este important să avem atât Cartea lui Mormon, cât şi Biblia drept martoriai doctrinelor Evangheliei lui Isus Hristos?

Rugaţi cursanţii să împărtăşească mărturii şi să ofere exemple în legătură cu modulîn care Cartea lui Mormon i-a ajutat să înţeleagă mai bine Biblia sau să se apropiemai mult de Salvator.

Materiale de citit pentru cursanţi• Ezechiel 37:15-19; 1 Nefi 13:20-41; 2 Nefi 3:11-14; 29:1-14.

• Russell M. Nelson, „Mărturii scripturale”, Ensign sau Liahona, nov. 2007,p. 43-46.

LECŢIA 7

35

LECŢIA 8

Salvarea vine prinIsus Hristos

IntroducereEforturile noastre de a-L urma pe Isus Hristos şi de a ţineporuncile Sale sunt necesare, însă insuficiente, pentru aobţine salvarea. Salvarea noastră este făcută posibilă doarprin meritele, mila şi harul lui Isus Hristos. Doctrina lui Hristos

ne ajută să înţelegem că, prin harul Său, putem să învăţămEvanghelia, să primim rânduielile şi să înaintăm pe cărareacare duce către viaţa eternă.

Lecturi de bază• Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107-110.

• L. Tom Perry, „Evanghelia lui Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai 2008,p. 44-46.

Sugestii pentru predare2 Nefi 2:6-9; 25:23; Mosia 4:6-8Salvarea este posibilă datorită lui Isus HristosExpuneţi şi citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Mulţi oameni se întreabă: «De unde venim? De ce suntem aici? Undemergem?». Tatăl nostru Veşnic nu ne-a trimis pe pământ într-o călătorie fără scopşi fără sens. El ne-a dat un plan pe care să-l urmăm. El este Autorul acestui plan.Este conceput pentru progresul omului şi, în cele din urmă, pentru salvarea şiexaltarea lui” („Planul Salvării”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 69-70).

• Ce credeţi că ar putea să simtă oamenii când află faptul că Dumnezeu nu i-alăsat să rătăcească singuri prin viaţa muritoare, ci a pregătit un plan pentrusalvarea lor?

Rugaţi cursanţii să citească 2 Nefi 2:6-9 şi să caute ceea ce a spus profetul Lehi căface ca salvarea să fie posibilă.

• Potrivit celor relatate de Lehi, în cadrul planului lui Dumnezeu, ce face casalvarea să fie posibilă? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarele: Putem săfim salvaţi numai prin meritele, mila şi harul lui Isus Hristos. Puteţi săîmpărtăşiţi următoarea definiţie a ceea ce înseamnă să fii salvat sau să primeştisalvarea: „Înţelesul adevărat şi întreg al salvării este sinonim cu cel al exaltăriisau al vieţii eterne şi constă din a obţine o moştenire în cel mai înalt dintre celetrei ceruri din împărăţia celestială. Cu puţine excepţii, aceasta este salvarea

36

despre care se vorbeşte în scripturi” [Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, ed. a2-a (1966), p. 670].)

• Ce înseamnă prin meritele, mila şi harul lui Isus Hristos? (Meritele lui IsusHristos sunt faptele Sale drepte, în mod deosebit ispăşirea Sa. Mila se referă lacompasiunea şi răbdarea pe care ni le acordă în pofida păcatelor noastre. Harulse referă la ajutorul pe care ni-l oferă prin mila, dragostea, bunătatea şi laputerea care întăreşte şi care ne permit să primim viaţă eternă şi exaltare dupăce am făcut tot posibilul. Vezi, de asemenea, Ghid pentru scripturi, „Har”.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă această doctrină, expuneţi următoareadeclaraţie a preşedintelui Dieter F. Uchdorf şi invitaţi un cursant să citeascădeclaraţia cu glas tare.

„Nu putem să mergem în rai doar pe baza meritelor noastre; cerinţele dreptăţiireprezintă o barieră pe care noi nu avem puterea de a o depăşi de unii siguri.

Dar nu este totul pierdut.

Harul lui Dumnezeu este măreaţa şi nepieritoarea noastră speranţă.

Prin intermediul jertfei lui Isus Hristos, planul milei satisface cerinţele dreptăţii[vezi Alma 42:15]” („Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 108).

• De ce nu este suficientă neprihănirea unei persoane pentru a îndeplini„cerinţele dreptăţii” şi a obţine viaţă veşnică? (Cu toate că, în timp, putem săînvăţăm să trăim conform poruncilor într-un mod perfect, nimeni, cu excepţiaSalvatorului, nu a trăit o viaţă perfectă [vezi Romani 3:23]. Cu toate că putem săîncetăm să mai păcătuim, nu putem să ştergem răul provocat de acţiunilenoastre din trecut sau sentimentul de vină. De aceea este nevoie de ispăşire şide har.)

Amintiţi cursanţilor că, deşi suntem salvaţi numai prin meritele, mila şi harul luiIsus Hristos, profeţii din Cartea lui Mormon ne-au învăţat ce trebuie să facempentru a avea parte de puterea mântuitoare a Salvatorului.

Invitaţi un cursant să citească Alma 4:6-8, cu glas tare şi rugaţi membrii clasei săcaute ceea ce regelui Beniamin ne-a învăţat că trebuie să facem pentru a obţinesalvarea prin ispăşirea lui Isus Hristos.

• Potrivit celor spuse de regelui Beniamin, ce trebuie să facem pentru a obţinesalvarea prin intermediul ispăşirii? (Să avem cunoaştere despre Dumnezeu şidespre ispăşire, să ne încredem în Dumnezeu, să ţinem poruncile cu sârguinţă şisă mergem înainte cu credinţă până la sfârşitul vieţii noastre.)

Rugaţi cursanţii să citească 2 Nefi 25:23.

• Ce doctrină cu privire la salvarea noastră ne-a învăţat Nefi? (Cursanţii trebuie săînţeleagă următoarea doctrină: Datorită ispăşirii lui Isus Hristos, putem săfim salvaţi prin har după ce am făcut tot posibilul. Ajutaţi cursanţii săînţeleagă că numai cu ajutorul lui Isus Hristos putem să devenim sfinţi şiasemănători Tatălui nostru din Cer.)

LECŢIA 8

37

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine această doctrină, invitaţi uncursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra TaftBenson (1899-1994).

„«După ce am făcut tot posibilul» înseamnă şi a depune tot efortul. Înseamnă şia ţine poruncile Sale.

«După ce am făcut tot posibilul» înseamnă şi a-i iubi pe semenii noştri şi a neruga pentru cei care ne consideră duşmani. Înseamnă să-i îmbrăcăm pe cei goi,să-i hrănim pe cei flămânzi, să-i vizităm pe cei bolnavi şi «[să-i ajutăm] pe ceicare au nevoie de ajutorul [nostru]» (Mosia 4:16) – amintindu-ne că ceea ce

facem pentru unul dintre aceşti umili copii ai lui Dumnezeu, pentru El facem.

«După ce am făcut tot posibilul» înseamnă să trăim vieţi caste, curate şi neprihănite, fiind cât sepoate de oneşti în toate relaţiile noastre şi tratându-i pe ceilalţi aşa cum am dori să fim trataţi”(„Redemption through Christ after All We Can Do”, Liahona, dec. 1988, p. 5).

• În ce moduri aţi simţit cum harul Salvatorului v-a ajutat mai presus de abilităţilevoastre, pe măsură ce aţi depus tot efortul să veniţi la El?

Folosiţi următoarea declaraţie, tot a preşedintelui Ezra Taft Benson, pentru a-i ajutape cursanţi să cugete la această întrebare înainte de a răspunde.

„Noi, membrii Bisericii, suntem de acord cu ceea ce Nefi a spus: «după ce amfăcut tot posibilul, numai prin har suntem salvaţi» (2 Nefi 25:23) …

Prin har, Salvatorul a făcut jertfa Sa ispăşitoare pentru ca întreaga omenire săpoată obţine nemurirea.

Prin harul Său, prin credinţa noastră în ispăşirea Sa şi prin pocăinţa de păcatelenoastre, primim puterea să facem faptele necesare pe care nu le-am putea face

doar cu puterea noastră.

Prin harul Său primim un dar al binecuvântării şi al tăriei spirituale care ne poate conduce, în celedin urmă, la viaţa eternă, dacă îndurăm până la sfârşit.

Prin harul Său dobândim mai mult din caracteristicile Sale divine” („Redemption through Christafter All We Can Do”, p. 4-5).

• Ce credeţi că putem să facem pentru a ne arăta recunoştinţa pentru ceea ce IsusHristos a făcut posibil?

Depuneţi-vă mărturia despre faptul că numai prin harul primit ca urmare a ispăşiriilui Isus Hristos putem să biruim efectele căderii lui Adam şi a Evei, să obţinemiertarea păcatelor, să depăşim imperfecţiunile şi să progresăm către perfecţiune.Încurajaţi cursanţii să cugete dacă fac tot ce pot pentru a primi binecuvântărileharului Domnului.

2 Nefi 31:2, 10-21; 3 Nefi 11:31-40; 3 Nefi 27:13-22Doctrina lui HristosScrieţi următoarele referinţe pe tablă:

LECŢIA 8

38

2 Nefi 31:2, 10-21

3 Nefi 11:31-40

3 Nefi 27:13-22

Desemnaţi unei treimi dintre cursanţi să studieze 2 Nefi 31:2, 10-21, celei de-adoua treimi 3 Nefi 11:31-40 şi ultimei treimi 3 Nefi 27:13-22. Înainte de a începe,subliniaţi faptul că aceste fragmente conţin expresiile: „doctrina lui Hristos”,„doctrina Mea” sau „Evanghelia Mea”. Explicaţi faptul că doctrina sau Evanghelialui Hristos include ceea ce Isus Hristos a făcut şi continuă să facă pentru a ne aducela Tatăl. Conţine, de asemenea, ceea ce trebuie să facem noi pentru a avea parte debinecuvântările ispăşirii lui Isus Hristos. Rugaţi fiecare grup să identifice şi sămarcheze ceea ce ne învaţă versetele care le-au fost desemnate despre doctrina luiHristos – ce a făcut Hristos şi trebuie să facem noi.

După ce le-aţi acordat câteva minute să studieze fragmentele care le-au fostdesemnate, rugaţi-i să scrie pe tablă, sub fiecare referinţă, ceea ce au găsit. Apoi,adresaţi întrebările:

• Ce a făcut Isus Hristos pentru a ne aduce la Tatăl?

• Care sunt unele dintre lucrurile pe care trebuie să le facem pentru a avea partede binecuvântările ispăşirii lui Hristos? (Trebuie să avem credinţă, să ne pocăim,să fim botezaţi, să primim darul Duhului Sfânt, să îndurăm până la sfârşit şi săprimim şi să ne supunem revelaţiilor personale).

• Cum aţi putea să spuneţi, pe scurt, care este importanţa faptului de a trăipotrivit Evangheliei lui Isus Hristos? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următoarele:Pe măsură ce trăim potrivit doctrinei lui Hristos, putem să avem parte debinecuvântările ispăşirii şi să primim viaţă eternă.)

În funcţie de nevoile cursanţilor dumneavoastră, adresaţi întrebări asemănătoareurmătoarelor pentru a-i ajuta să cugete la fragmentele din scripturi pe care le citesc:

• Ce expresie din 2 Nefi 31:20 are o însemnătate deosebită pentru voi şi cum văajută aceasta să aveţi parte de binecuvântările ispăşirii?

• Potrivit celor conseamnate în 2 Nefi 31:13-14, 17, ce înseamnă să fii botezat„prin foc”? (Un om primeşte iertarea păcatelor şi curăţirea care vine prinintermediul Duhului Sfânt.)

• Potrivit celor consemnate în 3 Nefi 11:39-40, de ce este atât de important cafiecare om să accepte doctrina lui Hristos? (Rugaţi cursanţii să marchezeHelaman 5:12 drept referinţă pentru aceste fragmente.)

• Potrivit celor consemnate în 3 Nefi 27:14-16, ce se întâmplă cu noi pe măsură cetrăim potrivit doctrinei sau Evangheliei lui Isus Hristos?

Încheiaţi expunând declaraţia de mai jos din Predicaţi Evanghelia Mea: un ghidpentru slujirea misionară. Rugaţi cursanţii s-o citească şi să caute moduri prin carefaptul de trăi potrivit doctrinei lui Hristos îi poate binecuvânta de-a lungul vieţii lor.

LECŢIA 8

39

„Persoane şi familii încep să vină la Hristos atunci când pun în practică credinţa în El şi sepocăiesc de păcatele lor. [Oamenii] primesc o iertare a păcatelor prin botez şi prin primireadarului Duhului Sfânt de la o persoană care are autoritate de la Dumnezeu de a efectua acesterânduieli. Apoi, ei îndură până la sfârşit sau, cu alte cuvinte, ei continuă de-a lungul vieţii lor săpună în practică credinţa în Isus Hristos, să se pocăiască şi să-şi reînnoiască legămintele pe carele-au făcut. Acestea nu sunt momente pe care le trăiesc doar o dată în viaţă; ci, atunci când serepetă pe parcursul vieţii, aceste momente devin un mod de viaţă care oferă tot mai multeîmpliniri. De fapt, este singurul mod de viaţă care va aduce o conştiinţă împăcată şi le va permitecopiilor Tatălui Ceresc să se întoarcă şi să trăiască în prezenţa Sa” (Predicaţi Evanghelia Mea[2004], p. 6).

• În ce moduri faptul de a trăi potrivit doctrinei lui Hristos ”[a devenit] un mod deviaţă care [vă] oferă tot mai multe împliniri”?

Încurajaţi cursanţii să reflecteze cât de bine trăiesc potrivit doctrinei lui Hristos.Rugaţi-i să se gândească la ceea ce ar putea să facă mai bine pentru a avea parte debinecuvântările care vin datorită trăirii potrivit doctrinei lui Hristos.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 2:6-9; 25:23; 31:2-21; Mosia 4:6-8; 3 Nefi 11:31-40; 27:13-22.

• Dieter F. Uchtdorf, „Darul harului”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 107-110.

LECŢIA 8

40

LECŢIA 9

„Căutaţi împărăţia luiDumnezeu”

IntroducereProfetul Iacov din Cartea lui Mormon i-a încurajat pe oameniisăi să caute împărăţia lui Dumnezeu (vezi Iacov 2:18) într-operioadă în care păcatul mândriei, dragostea de bogăţii şiimoralitatea reprezentau o problemă serioasă. Aceste păcatereprezintă o ameninţare pentru unitatea şi progresul

împărăţiei lui Dumnezeu pe pământ. A căuta împărăţia luiDumnezeu înseamnă a face din a trăi conform Evangheliei oprioritate principală în viaţa noastră. Această lecţie îi va ajutape cursanţi să-şi ia angajamentul de a abandona păcatul şi acăuta mai mult împărăţia lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• Dieter F. Uchtdorf, „Mândria şi preoţia”, Ensign sau Liahona, nov. 2010,

p. 55-58.

• „Thou Shalt Have No Other Gods before Me”, capitolul 14 din Teachings ofPresidents of the Church: Spencer W. Kimball (2006), p. 145-153.

• „Marea poruncă – Iubeşte-L pe Domnul”, capitolul 1 din Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 39-50.

Sugestii pentru predareAlma 7:14-16, 19, 21-24Cartea lui Mormon ne învaţă cum să urmăm calea către împărăţia lui DumnezeuRugaţi cursanţii să se gândească la lucrurile care trebuie să fie verificate în modperiodic pentru a fi menţinute într-o stare de funcţionare bună (de exemplu,verificarea uleiului de la motor sau a bateriilor de la dispozitivul de detectare afumului sau un consult făcut de un doctor sau un dentist.)

• Care sunt beneficiile faptului de a verifica în mod periodic aceste lucruri?(Putem să reparăm problemele şi să evităm necazuri sau pericole în viitor.)

Explicaţi că, în mod asemănător, avem nevoie să verificăm starea vieţii noastrespirituale pentru a evalua slăbiciunile şi a evita pericolul.

Spuneţi cursanţilor faptul că, atunci când Alma cel Tânăr slujea în calitate de înaltpreot, i-a vizitat pe membrii Bisericii din oraşul Ghedeon şi i-a îndemnat să-şievalueze starea lor spirituală. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 7:19 şi săcaute care era starea spirituală a oamenilor din Ghedeon.

• Cum a descris Alma starea spirituală a oamenilor din Ghedeon? (Oamenii erau„pe cărarea care duce în împărăţia lui Dumnezeu”.)

Explicaţi că „împărăţia lui Dumnezeu” are cel puţin două înţelesuri – unulpământesc şi unul celestial. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoareadeclaraţie a vârstnicului Bruce R. McConkie (1915-1985), din Cvorumul celor

41

Doisprezece Apostoli, şi ajutaţi cursanţii să înţeleagă că, în Alma 7:19, expresia„împărăţia lui Dumnezeu” se referă la împărăţia celestială.

„Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, aşa cum este constituităacum, este împărăţia lui Dumnezeu pe pământ… În lumile eterne, împărăţiacelestială este împărăţia lui Dumnezeu… Evanghelia este menită să-ipregătească pe oameni pentru a moşteni un loc în împărăţia celestială a luiDumnezeu” (Mormon Doctrine, ediţia a 2-a [1966], p. 415-417.)

Rugaţi cursanţii să citească Alma 7:14-16 şi să caute ce i-a instruit Alma pe oamenică trebuie să facă pentru a moşteni viaţa eternă.

• De ce credeţi că Alma i-a invitat pe oameni să se pocăiască atunci când eraudeja pe cărarea dreptăţii? (Oamenii din Ghedeon aveau nevoie să rămână pecărarea dreptăţii.)

Rugaţi câţiva cursanţi să citeacă, pe rând, cu glas tare, Alma 7:21-24. Rugaţimembrii clasei să caute acţiuni şi atribute care ne vor ajuta să moştenim împărăţialui Dumnezeu.

• Ce trebuie să facem şi cum trebuie să fim pentru a putea urma calea care duce laîmpărăţia lui Dumnezeu? (Rezumaţi răspunsurile cursanţilor scriind următorulprincipiu pe tablă: Trăind în acord cu principiile Evangheliei, urmăm caleacare duce la împărăţia lui Dumnezeu.

Rugaţi cursanţii să se gândească la modul în care acţiunile lor îi ajută să devină maiasemănători lui Isus Hristos şi să progreseze spre împărăţia lui Dumnezeu. Rugaţi-isă se gândească la ce simt în legătură cu progresul pe care l-au făcut până acum.

1 Nefi 10:21; 2 Nefi 9:39; Iacov 2:12-14, 20-28; 3:10-12; Mosia 2:20-25; 4:13,21-26; 3 Nefi 12:27-30Dragostea de bogăţii, mândria şi imoralitatea ne împiedică să cautăm împărăţia luiDumnezeuExplicaţi că, de la începutul şi până la sfârşitul Cărţii lui Mormon, profeţii luiDumnezeu i-au avertizat pe oameni împotriva păcatului. De exemplu, Domnul i-aporuncit lui Iacov să-i mustre pe oamenii săi pentru păcatele care erau un „lucruabominabil pentru Dumnezeu” (Iacov 2:5).

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale: Iacov 2:12-14, Iacov 2:20-21 şiIacov 2:23-28. Rugaţi cursanţii să parcurgă repede aceste fragmente şi să cauteanumite păcate menţionate de Iacov. Sugeraţi cursanţilor să marcheze cuvinte sauexpresii care descriu aceste păcate. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţicursanţii să spună care sunt păcatele despre care Iacov a vorbit în fiecare fragment.Scrieţi fiecare păcat pe care ei l-au identificat sub referinţa corespunzătoare de petablă, după cum urmează:

LECŢIA 9

42

Dragostea de bogăţii Mândria Imoralitatea

Iacov 2:12-14 Iacov 2:20-21 Iacov 2:23-28

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Iacov 3:10-12 şi rugaţi membrii clasei săcaute cuvinte şi expresii folosite de Iacov pentru a ilustra gravitatea păcateloroamenilor.

• Ce cuvinte sau expresii ilustrează gravitatea păcatelor oamenilor?

• Iacov foloseşte expresia „urmările groaznice” ale păcatelor (versetul 12). Rugaţicursanţii să indice ca referinţă pentru Iacov 3:12 versetele 2 Nefi 9:39 şi 1 Nefi10:21. Rugaţi un cursant să citească aceste versete cu glas tare. Rugaţi membriiclasei să caute şi alte consecinţe ale păcatului. Rugaţi membrii clasei săidentifice în aceste fragmente un adevăr despre felul în care păcatele precummândria, imoralitatea şi dragostea de bogăţii pot afecta pe cineva care cautăîmpărăţia lui Dumnezeu. (Cursanţii trebuie să identifice un adevăr precumurmătorul: Păcatul duce la moarte spirituală şi ne împiedică să intrăm înîmpărăţia lui Dumnezeu.)

Adăugaţi, pe tablă, următoarele referinţe din scripturi:

Dragostea de bogăţii Mândria Imoralitatea

Iacov 2:12-14

Mosia 4:13, 21-26

Iacov 2:20-21

Mosia 2:20-25.

Iacov 2:23-28

3 Nefi 12:27-30

Rugaţi cursanţii să aleagă şi să citească unul dintre noile fragmente. Rugaţi-i săcaute căi prin care putem evita păcatul dragostei de bogăţii, păcatul mândriei şi pecel al imoralităţii. După ce le-aţi acordat timp suficient, rugaţi cursanţii săîmpărtăşească ce au găsit.

• Cum poate urmarea sfatului din aceste fragmente să-l ajute pe un membru alBisericii să caute împărăţia lui Dumnezeu şi să întărească Biserica Domnuluipe pământ?

Matei 6:33; Iacov 2:17-19Trebuie să căutăm împărăţia lui Dumnezeu înaintea tuturor lucrurilorExplicaţi că, pe lângă avertizarea pe care a făcut-o împotriva dragostei pentrubogăţii, mândriei şi imoralităţii, Iacov le-a oferit sfaturi oamenilor pentru a-i ajutasă-şi biruie dorinţele necurate. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Iacov2:17-19, în timp ce membrii clasei caută sfatul dat de Iacov.

LECŢIA 9

43

• Ce putem să învăţăm din sfatul dat de Iacov care să ne ajute să evităm păcatul?(Cursanţii trebuie să identifice următoarele: Dumnezeu ne-a poruncit săcăutăm împărăţia Sa înaintea tuturor lucrurilor.)

• Ce înseamnă pentru voi să căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şirugaţi un cursant să o citească.

„Când Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc, toate celelalte lucruri îşi ocupă loculcorespunzător sau nu mai fac parte din viaţa noastră. Dragostea noastră pentruDomnul va guverna modul în care ne oferim afecţiunea, timpul, interesele pe carele urmăm şi ordinea priorităţilor pe care le avem” (Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 43).

• Care sunt unele dintre exemplele de lucruri care „îşi ocupă locul corespunzătorsau nu mai fac parte din viaţa noastră” atunci când Îl facem pe Dumnezeuprima noastră prioritate?

• Care este un exemplu de lucru care şi-a ocupat locul corespunzător sau nu amai făcut parte din viaţa voastră pe măsură ce L-aţi pus pe Tatăl Ceresc şiîmpărăţia Sa pe primul loc în viaţa voastră?

• Ce efect va avea faptul de a-L pune pe Dumnezeu pe primul loc în viaţa noastrăatunci când suntem ispitiţi de mândrie, de dragostea de bogăţii, de imoralitatesau de alte păcate?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Matei 6:33. Spuneţi cursanţilor faptul că,în Traducerea Bibliei de Joseph Smith, citim: „De aceea, nu căutaţi lucrurile acesteilumi, ci căutaţi mai întâi să zidiţi împărăţia lui Dumnezeu şi să întemeiaţi dreptateaLui, şi toate aceste lucruri vi se vor adăuga” (Traducerea Bibliei de Joseph Smith,Matei 6:38 [din Matei 6:33, nota de subsol a]).

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Expresia «Căutaţi… mai întâi să zidiţi împărăţia lui Dumnezeu» înseamnă săacordăm prioritate mai întâi de toate lui Dumnezeu şi lucrării Sale. Lucrarea luiDumnezeu este de a realiza viaţa veşnică a copiilor Săi (vezi Moise 1:39) şi totceea ce presupune acest lucru… Toate celelalte lucruri sunt secundare… Aşacum a spus cineva, dacă nu alegem mai întâi împărăţia lui Dumnezeu, nu vaconta prea mult, pe termen lung, ceea ce am ales în locul ei” („Focus and

Priorities”, Ensign, mai 2001, p. 83-84).

• Care sunt unele dintre căile prin care un tânăr adult, membru al Bisericii, poatesă „zidească împărăţia lui Dumnezeu”?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstniculuiRobert D. Hales, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

LECŢIA 9

44

„Alegând să fim în împărăţia Lui [Dumnezeu], noi ne separăm – nu ne izolăm –de lume. Îmbrăcămintea noastră va fi decentă, gândurile noastre pure, limbajulnostru curat. Filmele şi programele de televiziune pe care le privim, muzica pecare o ascultăm, cărţile, revistele şi ziarele pe care le citim vor fi înălţătoare. Nevom alege prieteni care ne încurajează în obţinerea ţelurilor noastre eterne şi îivom trata cu bunătate pe ceilalţi. Vom evita viciile imoralităţii, jocurilor de noroc,

tutunului, băuturilor alcoolice şi drogurilor ilegale. Activităţile pe care le vom întreprindeduminica vor reflecta faptul că ne amintim de porunca lui Dumnezeu de a ţine ziua de sabatsfântă. Vom urma exemplul lui Isus Hristos în ceea ce priveşte felul în care ne comportăm cuceilalţi. Vom trăi demni pentru a intra în casa Domnului” („Legământul botezului: a fi înîmpărăţie şi din împărăţie”, Liahona, ian. 2001, p. 8).

• Cum poate căutarea împărăţiei lui Dumnezeu să ne influenţeze în modsemnificativ fiecare aspect al vieţii noastre?

• Cum a influenţat căutarea împărăţiei lui Dumnezeu viaţa voastră sau viaţa unuimembru al familiei sau a unei cunoştinţe?

Încurajaţi cursanţii să cugete ce pot să facă pentru a căuta în mod continuuîmpărăţia lui Dumnezeu. Încurajaţi-i să asculte de îndemnurile Spiritului şi sănoteze ceea ce plănuiesc să facă. Depuneţi mărturie despre binecuvântările care vinatunci când Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc în viaţa noastră.

Materiale de citit pentru cursanţi• Matei 6:33; Iacov 2:12-28; 3:10-12; Mosia 2:20-25; 4:13, 21-26; Alma 7:14-16, 19,

21-24; 3 Nefi 12:27-30.

• „Marea poruncă – Iubeşte-L pe Domnul”, capitolul 1 din Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 39-50).

LECŢIA 9

45

LECŢIA 10

Rugăciunea și revelațiaIntroducereRugăciunea este un privilegiu sacru şi o poruncă ce nepermite să comunicăm cu un Tată Ceresc iubitor. El ascultă şirăspunde întrebărilor noastre. Cei care caută cu sârguinţăîndrumarea Domnului pot fi binecuvântaţi cu revelaţie

personală. Această lecţie subliniază ceea ce putem să facempentru a ne pregăti inimile şi minţile să primească răspunsurila rugăciunile noastre.

Lecturi de bază• Boyd K. Packer, „The Candle of the Lord”, Ensign, ian. 1983, p. 51-56.

• Richard G. Scott, „Cum să obţinem revelaţie şi inspiraţie cu privire la proprianoastră viaţă”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 45-47.

• David A. Bednar, „Spiritul revelaţiei”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 87-90.

Sugestii pentru predare2 Nefi 32:8-9; 3 Nefi 14:7-11Dumnezeu ascultă rugăciunile noastreRugaţi cursanţii să numească diferitele moduri prin care putem să folosimtehnologia pentru a comunica cu alţii. Scrieţi răspunsurile cursanţilor pe tablă.

• În timp ce tehnologia ne permite să comunicăm cu aproape oricine dorim, de cecâteodată ne este greu să comunicăm în mod eficient cu Tatăl nostru Ceresc?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 14:7-11, în timp ce membrii claseicaută ceea ce Salvatorul ne-a învăţat despre dorinţa Tatălui Ceresc de a nerăspunde la rugăciuni.

• Ce principiu ne-a învăţat Salvatorul despre dorinţa Tatălui Ceresc de a răspundela rugăciunile noastre? (Răspunsurile cursanţilor trebuie să reflecte următorulprincipiu: Tatăl Ceresc ascultă şi ne răspunde atunci când cerem, căutăm şibatem.)

Pentru a mări înţelegerea cursanţilor cu privire la acest principiu, împărtăşiţiurmătoarea declaraţie a preşedintelui James E. Faust (1920-2007), din PrimaPreşedinţie.

„Nicio autoritate pământeană nu ne poate împiedica să avem acces direct laCreatorul nostru. Nu poate exista nicio problemă mecanică sau electronică atuncicând ne rugăm. Nu există o limită în ce priveşte numărul de rugăciuni pe care leputem spune într-o zi sau durata lor. Nu este fixat un număr limită al lucrurilorpentru care dorim să ne rugăm în timpul fiecărei rugăciuni. Nu este nevoie sătrecem pe la secretare sau să stabilim o întâlnire pentru a ajunge la scaunul

harului. Este accesibil oricând şi în orice loc” („Ancora de salvare a rugăciunii”, Liahona, iulie2002, p. 62).

46

• Ce aţi putea să le spuneţi celor care nu se roagă des deoarece nu cred căDumnezeu ascultă sau răspunde rugăciunilor lor?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 32:8-9 şi rugaţi membrii clasei săcaute ceea ce Nefi ne-a învăţat despre rugăciune. Puteţi adresa întrebări precumurmătoarele:

• Ce credeţi că înseamnă „întotdeauna să vă rugaţi”?

• Pe cine cunoaşteţi care se roagă întotdeauna? În ce mod a fost binecuvântatăaceastă persoană datorită acestui obicei?

• Ce înseamnă pentru voi faptul că Domnul va „sfinţi” eforturile voastre pentrubinecuvântarea sufletului vostru atunci când vă rugaţi pentru ajutorul Său?(Poate fi de folos să subliniaţi faptul că a sfinţi ceva înseamnă a-l dedica pentruun scop special sau sacru sau a-l face sfânt.)

Încurajaţi cursanţii să fie sârguincioşi în a se ruga întotdeauna. Asiguraţi-i că TatălCeresc ascultă rugăciunile lor şi are o dorinţă mare să-i binecuvânteze.

1 Nefi 10:17-19; 15:1-3, 7-11; Iacov 4:6; Alma 26:22Toţi cei care-L urmează pe Isus Hristos pot primi revelaţie personalăRugaţi cursanţii să enumere unele întrebări sau circumstanţe în care tinerii adulţi arputea dori să primească revelaţie de la Dumnezeu.

Amintiţi cursanţilor despre visul lui Lehi cu privire la pomul vieţii şi subliniaţi faptulcă, după ce Nefi a auzit despre acest vis inspirat, el a dorit să înveţe mai multdespre el. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din 1 Nefi10:17-19. Rugaţi membrii clasei să caute în scripturile lor ce ne învaţă aceste versetedespre revelaţie, inclusiv despre cine este îndreptăţit să primească revelaţie.

• Ce ne învaţă aceste versete despre revelaţia personală? (Asiguraţi-vă căurmătoarea doctrină este înţeleasă: Dumnezeu revelează adevărul prinputerea Duhului Sfânt tuturor celor care caută cu sârguinţă să ştie.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„[Spiritul revelaţiei] nu este [restrâns] la autorităţile care prezidează ale Bisericii,ci [el] aparţine şi trebuie să fie [eficient] în viaţa oricărui bărbat, oricărei femei şioricărui copil care ajunge la vârsta responsabilităţii şi face legăminte sacre.Dorinţa sinceră şi demnitatea invită spiritul revelaţiei în vieţile noastre” („Spiritulrevelaţiei”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 87).

• De ce este această înţelegere profundă a vârstnicului Bednar încurajatoarepentru voi?

Explicaţi că, datorită dorinţei lui Nefi, datorită demnităţii şi credinţei sale, lui, deasemenea, i s-a arătat pomul vieţii într-o viziune (vezi 1 Nefi 11-14). Subliniaţi, deasemenea, faptul că Laman şi Lemuel au reacţionat diferit faţă de Nefi la viziuneaavută de tatăl lor. Rugaţi doi cursanţi să citească, cu glas tare, 1 Nefi 15:1-3, 7-9 şi

LECŢIA 10

47

rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să se gândească la ceea ceînvăţăm din aceste versete.

• Ce este cel mai important pentru voi în aceste versete?

Rugaţi un alt cursant să citească, cu glas tare, 1 Nefi 15:10-11. Subliniaţi pentrucursanţi faptul că versetul 11 este un exemplu de afirmaţie „dacă - atunci” dinscripturi. Scrieţi următoarele pe tablă şi rugaţi cursanţii să spună cum vor completaspaţiile libere ţinând cont de ceea ce au citit în versetele 10-11:

Dacă ____________________, atunci ____________________.

Rugaţi cursanţii să marcheze Alma 26:22 drept referinţă pentru versetul 11 şi, apoi,adresaţi întrebarea:

• Cum aţi folosi ceea ce suntem învăţaţi în 1 Nefi 15:10-11 şi Alma 26:22 pentru aînvăţa pe cineva cum să caute răspunsuri la rugăciunile sale?

Rugaţi un cursant să citească Iacov 4:6 cu glas tare şi rugaţi membrii clasei să cauteceea ce au făcut oamenii lui Iacov, în plus faţă de faptul de a cere cu credinţă,pentru a invita revelaţia. Puteţi să explicaţi că expresia „îi cercetăm pe profeţi” sereferă la cititul cuvintelor profeţilor din scripturi.

• De ce credeţi că studierea atât a cuvintelor profeţilor din vechime, cât şi a celordin zilele din urmă poate să ducă la primirea revelaţiei din partea Domnului?

Expuneţi şi citiţi declaraţia următoare a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„Atunci când vrem să vorbim cu Dumnezeu, ne rugăm. Iar atunci când vrem ca Elsă ne vorbească, cercetăm scripturile sfinte, deoarece cuvintele Sale sunt spuseprin intermediul profeţilor Săi. Atunci, El ne va învăţa pe măsură ce ascultăm deîndemnurile Spiritului Sfânt.

Dacă nu I-aţi auzit glasul vorbindu-vă în ultimul timp, întoarceţi-vă către scripturicu o nouă perspectivă şi ascultaţi ca şi cum ar fi pentru prima dată. Ele sunt cele

care ne menţin spiritualitatea” („Sfintele scripturi: puterea lui Dumnezeu pentru salvareanoastră”, Ensign sau Liahona, nov. 2006, p. 26-27).

Rugaţi cursanţii să se gândească la o dificultate sau decizie cu care se confruntă.Rugaţi-i să se gândească dacă au cerut ajutorul Domnului în rugăciune şi dacă auapelat la scripturi pentru a găsi răspunsuri.

Pentru a ajuta cursanţii să vadă exemple ale modului în care Domnul ne oferărevelaţie personală, scrieţi următoarele referinţe scripturale pe tablă.

1 Nefi 4:6

LECŢIA 10

48

1 Nefi 8:2

Iacov 7:5

Enos 1:10

Helaman 13:5

3 Nefi 11:3

Desemnaţi câţiva cursanţi pentru fiecare dintre fragmente. Rugaţi-i să citeascăfragmentele scripturale desemnate şi să găsească o cale prin care Dumnezeu oferărevelaţie personală copiilor Săi. Invitaţi cursanţii să împărtăşească ce au găsit.Având în vedere nevoile cursanţilor dumneavoastră, puteţi împărtăşi următoareledeclaraţii, a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015) şi a vârstnicului Richard G.Scott (1928-2015), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Spiritul nu ne atrage atenţia strigând sau zgâlţâindu-ne cu o mână grea. Ci el neşopteşte. El ne mângâie atât de uşor, încât dacă suntem preocupaţi s-ar putea sănu-l simţim deloc …

Uneori, El va influenţa chiar destul de ferm încât noi să-i dăm atenţie. Dar, în celemai multe cazuri, dacă nu dăm atenţie sentimentului blând, Spiritul se va retrageşi va aştepta până când vom ajunge să căutăm, să ascultăm şi să spunem în felul

şi în exprimarea noastră, ca şi Samuel din timpurile străvechi: «Vorbeşte [Doamne], căci robulTău ascultă. 1 Samuel 3:10.)” („The Candle of the Lord”, Ensign, ian. 1983, p. 53.

„Răspunsurile Lui rareori vor veni în timp ce vă rugaţi în genunchi, chiar dacăpoate vă rugaţi să primiţi un răspuns imediat. Mai degrabă, El vă va inspira înmomente liniştite, când Spiritul vă poate atinge cel mai eficient mintea şi inima.Aşadar, trebuie să găsiţi momente de linişte ca să recunoaşteţi când sunteţiinstruiţi şi întăriţi” („Să folosim darul divin al rugăciunii”, Ensign sau Liahona,mai 2007, p. 9).

Amintiţi cursanţilor faptul că nu alegem modul în care Dumnezeu ne va revelaadevărul, dar putem să acţionăm cu credinţă, să ne pregătim mai bine inimile şiminţile pentru a primi revelaţie. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească cum auprimit revelaţie, dacă experienţele lor nu sunt prea personale sau prea sacre.

1 Nefi 18:1-3; 2 Nefi 28:30; Alma 12:9-11Primirea revelaţiei şi acţionarea potrivit eiRugaţi cursanţii să compare, în gând, 2 Nefi 28:30 şi Alma 12:9-11 şi să identificeprincipii care pot să-i ajute să primească revelaţie personală.

• Ce ne învaţă aceste fragmente care ne va ajuta să primim revelaţie personalămai uşor? (Deşi cursanţii pot folosi cuvinte diferite, ei trebuie să înţeleagăurmătorul principiu: Domnul ne revelează adevărul în acord cu sârguinţa de

LECŢIA 10

49

care dăm dovadă în ascultarea de cuvântul Său. Revelaţia o primim,adesea, rând după rând.)

• De ce credeţi că Domnul ne cere să fim supuşi faţă de ceea ce El ne-a revelatdeja înainte ca El să ne reveleze cunoaştere suplimentară?

• Ce înseamnă faptul că primim revelaţia „rând după rând”?

Dacă este timp suficient, puteţi să discutaţi 1 Nefi 18:1-3 cu membrii clasei pentru aarăta felul în care Nefi a primit revelaţie în mod treptat pentru a învăţa cum săconstruiască o corabie.

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar şi rugaţi un cursantsă citească declaraţia cu glas tare.

„Mult mai frecvent, revelaţia vine în cantităţi mici de-a lungul timpului şi esteacordată în conformitate cu dorinţa, demnitatea şi pregătirea noastră. Astfel decomunicări blânde şi în mod treptat de la Tatăl Ceresc «[cad deasupra sufletelornoastre] ca roua din cer» (D&L 121:45). Acest model de revelaţie tinde să fie maidegrabă obişnuit decât rar” („Spiritul revelaţiei”, p. 88).

• Pe măsură ce reflectaţi asupra vieţii voastre, în ce mod v-a îndrumat Domnul, înmod treptat, în luarea unei hotărâri sau atunci când aţi căutat înţelegere dinpartea Sa?

Încheiaţi lecţia expunând următoarea declaraţie a preşedintelui Thomas S. Monsonşi rugând un cursant să citească declaraţia cu glas tare.

„Dacă vreunul dintre noi a fost încet în a asculta sfatul de a ne ruga întotdeauna,nu există un moment mai potrivit pentru a începe s-o facem decât acum…William Cowper a declarat: «Satana tremură când îl vede pe cel mai slab dintresfinţi stând în genunchi [«Exhortation to Prayer», Olney Hymns]» („O preoţieîmpărătească”, Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 61).

Rugaţi cursanţii să se gândească la efortul pe care îl depun în rugăciunile zilnice.Încurajaţi-i să urmeze principiile care au fost discutate în cadrul acestei lecţii pentrua primi mai multă revelaţie personală prin intermediul rugăciunii şi al studiuluiscripturilor. Rugaţi cursanţii să împărtăşească modul în care ştiu că Tatăl Cerescrăspunde rugăciunilor. Împărtăşiţi-vă mărturia despre faptul că Tatăl nostru Ceresciubitor ne va inspira cu înţelegere şi îndrumare dacă ne pregătim să o primim.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 10:17-19; 15:1-3, 7-11; 18:1-3; 2 Nefi 28:30; 32:8-9; Iacov 4:6; Alma

12:9-11; 26:22; 3 Nefi 14:7-11.

• David A. Bednar, „Spiritul revelaţiei”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 87-90.

LECŢIA 10

50

LECŢIA 11

Să ne protejăm împotrivadoctrinelor false dinultimele zile

IntroducereÎn plus faţă de a propovădui „plenitudinea Evangheliei luiIsus Hristos” (D&L 20:9), Cartea lui Mormon îi întăreşte peucenicii lui Hristos împotriva învăţăturilor şi ideilor false carepredomină în zilele noastre. Demascarea duşmanilor luiHristos şi identificarea doctrinele false pe care aceştia le

răspândesc reprezintă una dintre căile prin care face acestlucru. Pe măsură ce cursanţii studiază relatări despreînvăţători falşi din Cartea lui Mormon, vor învăţa sădiscearnă între adevărurile Evangheliei şi conceptele falseale lumii.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Nu vă lăsaţi înşelaţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 43-46.

• Dallin H. Oaks, „As He Thinketh in His Heart” (seară cu vârstnicul Dallin H.Oaks, 8 febr. 2013), lds.org/broadcasts.

• Neil L. Andersen, „Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18-21.

Sugestii pentru predare2 Nefi 28:3-9, 12-15; Iacov 7:1-12; Alma 1:2-6; 30:12-18, 39-44; JosephSmith – Matei 1:22Să identificăm doctrinele false şi să ne protejăm împotriva acestoraRugaţi cursanţii să se gândească la diferitele păreri care există în lume în legătură cusubiecte precum următoarele: Adevărul dat de Dumnezeu contra relativismuluimoral (ideea potrivit căreia nu există bine şi rău universal), libertatea religioasăcontra drepturilor unor anumite grupuri de interese şi dreptul la avort contradreptului la viaţă. Pe măsură ce discutaţi aceste probleme, scrieţi-le pe tablă.Acordaţi cursanţilor câteva momente pentru a discuta de ce este important să avemgrijă şi să îmbrăţişăm idei care sunt corecte.

Explicaţi că aproape de sfârşitul vieţii Sale, Isus Hristos a profeţit despre condiţiilespirituale periculoase care vor exista în ultimele zile. Rugaţi un cursant să citeascăJoseph Smith – Matei 1:22. Puteţi sublinia că expresia „aleşi potrivit legământului”se referă la membrii Bisericii lui Isus Hristos.

• Ce pericole reprezintă „Hristoşii falşi” şi „profeţii falşi” în zilele noastre?

Expuneţi şi citiţi declaraţia următoare a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994).

51

„Cartea lui Mormon îi demască pe duşmanii lui Hristos. Combate doctrinele falseşi opreşte disputele. (Vezi 2 Nefi 3:12.) Îi întăreşte pe ucenicii umili ai lui Hristosîmpotriva planurilor, strategiilor şi doctrinelor malefice din zilele noastre al cărorautor este diavolul. Genul de apostaţi din Cartea lui Mormon sunt asemănătorigenului de apostaţi din zilele noastre. Dumnezeu, cu infinita Sa cunoaşteredinainte, a modelat Cartea lui Mormon în aşa fel încât noi să vedem greşeala şi

să ştim cum să combatem conceptele educaţionale, politice, religioase şi filosofice false alevremii noastre” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 141-142).

• Ce ne învaţă această declaraţie despre cum studierea Cărţii lui Mormon nepoate proteja de învăţăturile false? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţelegacest principiu: Pe măsură ce studiem Cartea lui Mormon şi punem înpractică învăţăturile ei, suntem întăriţi împotriva diavolului şi împotrivaînvăţăturilor şi conceptelor false din zilele noastre.)

• Ce avantaj există în faptul de a învăţa despre strategiile lui Satana înainte de avă confrunta cu ele?

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 28:3-9, în timp cemembrii clasei caută idei false despre care Nefi a spus că vor predomina în zilelenoastre. Încurajaţi-i să marcheze cuvintele şi expresiile importante. Rugaţi cursanţiisă împărtăşească ceea ce au găsit şi, apoi, adresaţi întrebarea:

• Cum sunt exprimate în zilele noastre aceste exemple de idei false? (Exemplelepot să conţină următoarele: relativismul moral, credinţa potrivit căreiaDumnezeu nu va sancţiona păcatul datorită dragostei mari pe care o are pentrunoi şi prejudecăţile împotriva creştinilor, care sunt consideraţi, adesea, habotnicişi fanatici.)

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la această întrebare, împărtăşiţi declaraţia demai jos a vârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.Rugaţi cursanţii să asculte şi să identifice învăţăturile false despre care se vorbeşte.

„Profeţi falşi şi învăţători falşi sunt cei care declară că profetul Joseph Smith afost un înşelător duplicitar; ei pun la îndoială veridicitatea Primei Viziuni. Aceştiadeclară despre Cartea lui Mormon şi alte lucrări canonice că nu sunt croniciscripturale străvechi. Ei încearcă, de asemenea, să redefinească naturaDumnezeirii şi neagă faptul că Dumnezeu a dat şi continuă să dea revelaţii, înzilele noastre, profeţilor Săi rânduiţi şi susţinuţi …

Poate cel mai condamnabil, ei neagă învierea lui Hristos şi ispăşirea, argumentând că niciunDumnezeu nu ne poate salva. Ei resping ideea că avem nevoie de un Salvator. Pe scurt, aceşticritici încearcă să reformuleze doctrinele Bisericii pentru a se potrivi ideilor lor preconcepute şi,făcând aceasta, îl neagă pe Hristos şi rolul Său mesianic.

Profeţii şi învăţătorii falşi sunt, de asemenea, cei care încearcă să schimbe doctrinele care sebazează pe scripturi şi sunt date de Dumnezeu şi care protejează caracterul sacru al căsătoriei,natura divină a familiei şi doctrina fundamentală cu privire la moralitatea personală. Ei pledeazăpentru o redefinire a moralităţii pentru a justifica preacurvia, adulterul şi relaţiile homosexuale”(„Beware of False Prophets and False Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 63-64).

LECŢIA 11

52

Rugaţi cursanţii să cerceteze 2 Nefi 28:12-15 şi să caute care sunt consecinţelefaptului de a crede în învăţături false.

• Care sunt unele dintre consecinţele faptului de a crede în învăţături şi idei false?

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Ulisses Soares, din Preşedinţia celorŞaptezeci, şi invitaţi un cursant să o citească.

„Nu ne putem îngădui să fim derutaţi de mesaje la modă, care sunt acceptate cuuşurinţă de către lume şi care sunt în contradicţie cu doctrina şi principiileadevărate ale Evangheliei lui Isus Hristos. Multe dintre aceste mesaje ale lumii nureprezintă nimic altceva decât o încercare din partea societăţii noastre de ajustifica păcatul” („Da, putem să câştigăm şi o vom face!”, Ensign sau Liahona,mai 2015, p. 75).

• Care a spus vârstnicul Soares că este scopul multora dintre mesajele popularecare sunt în contradicţie cu Evanghelia lui Isus Hristos? (Ajutaţi cursanţii săînţeleagă acest principiu: Satana se foloseşte de învăţăturile false pentru ane ispiti să comitem păcate.) Pentru mai multe informaţii despre acest adevăr,puteţi să faceţi referire la Alma 30:53.)

Împărţiţi membrii clasei în trei grupuri. Scrieţi, pe tablă, următoarele fragmente dinscripturi şi desemnaţi fiecărui grup să studieze unul dintre fragmente: Iacov 7:1-7,Alma 1:2-6 sau Alma 30:12-18. Rugaţi cursanţii să identifice unele dintreînvăţăturile false predicate de Şerem, Nehor şi Corihor şi să le scrie pe tablă subtitlurile corespunzătoare.

Şerem (Iacov 7:1-7) Nehor (Alma 1:2-6) Corihor (Alma 30:12-18)

• În zilele noastre, aţi văzut membri ai Bisericii care să fie afectaţi de învăţături sauidei false precum cele care sunt scrise pe tablă?

Rugaţi cursanţii să compare Iacov 7:5, 8-12 şi Alma 30:39-44 pentru a vedea ce i-aîntărit pe Iacov şi Alma împotriva învăţăturilor false ale lui Şerem şi Corihor. (Notă.Compararea este o metodă de studiu al scripturilor. Remarcarea asemănărilor„dintre învăţături, oameni sau evenimente face ca adevărurile Evangheliei să fiemult mai clare” [Predarea şi învăţarea din Evanghelie: un manual pentru învăţătorii şiconducătorii seminarelor şi institutelor de religie (2012), p. 25].)

• Ce i-a întărit pe Iacov şi Alma împotriva învăţăturilor false? (Răspunsuriletrebuie să includă următoarele: experienţele spirituale anterioare, cunoaştereascripturilor, cunoaşterea primită de la Duhul Sfânt şi o mărturie despre Hristos.)

• Ce principiu putem să învăţăm din felul în care Iacov şi Alma au combătut aceleînvăţături false? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest principiu: Atunci când nebizuim pe mărturiile noastre despre Hristos şi căutăm îndrumareaDuhului Sfânt, putem să biruim încercările credinţei noastre.)

LECŢIA 11

53

• În ce mod mărturia voastră v-a întărit împotriva învăţăturilor false şi împotrivacriticilor aduse crezurilor voastre?

Încurajaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce fac pentru a se proteja de învăţăturilefalse care le pot diminua credinţa în Isus Hristos şi în Evanghelia Sa restaurată.

2 Nefi 26:29; 3 Nefi 18:24; 27:27Să recunoaştem pericolele cauzate de vicleşugurile preoţeştiSpuneţi cursanţilor faptul că unele dintre pericolele spirituale cu care se confruntăBiserica vin din partea membrilor. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi26:29 în timp ce membrii clasei caută pericolele spirituale descrise de Nefi.

• Potrivit celor relatate în acest fragment, ce sunt vicleşugurile preoţeşti? (Atuncicând oamenii propovăduiesc Evanghelia pentru a obţine faimă sau câştigurimateriale şi nu pentru bunăstarea copiilor lui Dumnezeu.)

• Care sunt unele dintre posibilele pericole spirituale la care sunt expuşi membriiBisericii ca urmare a vicleşugurilor preoţeşti?

Pentru a ajuta cursanţii să răspundă la aceste întrebări, rugaţi pe unul dintre ei săcitească declaraţia următoare a vârstnicului Russell M. Ballard.

„Fie ca noi să fim atenţi la profeţii şi la învăţătorii falşi, atât bărbaţi cât şi femei,care se numesc învăţători ai doctrinei Bisericii, dar care caută să împărtăşeascăEvanghelia lor falsă şi să atragă oameni prin sponsorizarea de simpozioane, cărţişi jurnale ale căror subiecte contrazic doctrinele fundamentale ale Bisericii.Feriţi-vă de cei care vorbesc şi publică lucruri care sunt în opoziţie cu declaraţiileprofeţilor adevăraţi ai lui Dumnezeu şi care-i conving pe alţii să li se alăture,

nepăsându-le deloc de bunăstarea eternă a acestor oameni” („Beware of False Prophets andFalse Teachers”, Ensign, nov. 1999, p. 63).

• Cum puteţi să vă protejaţi şi să-i protejaţi pe alţii de vicleşugurile preoţeşti?

• Cum puteţi să apăraţi doctrinele Bisericii când alţii vorbesc împotriva celordeclarate de profeţii lui Dumnezeu din zilele din urmă?

Spuneţi cursanţilor că Salvatorul i-a învăţat pe ucenicii Săi modul în care cei care Îlreprezintă pe El trebuie să-i înveţe şi să-i influenţeze pe alţii. Rugaţi cursanţii săcitească cu atenţie, în gând, 3 Nefi 18:24 şi 3 Nefi 27:27 şi să caute diferenţa dintreslujirea adevărată potrivit Evangheliei şi vicleşugul preoţesc.

• Care este diferenţa dintre motivele şi acţiunile învăţătorilor şi conducătorilorneprihăniţi şi cele ale celor care se fac vinovaţi de vicleşug preoţesc? (Cursanţiitrebuie să înţeleagă următorul adevăr: Ucenicii lui Isus Hristos caută să-islujească şi să-i binecuvânteze pe alţii îndreptându-i către El.)

LECŢIA 11

54

Moroni 7:12-17; Eter 4:11-12Deosebirea adevărului de greşealăRugaţi cursanţii să se gândească la o ocazie în care cineva le-a pus la îndoială saule-a criticat crezurile religioase. Rugaţi unul sau doi cursanţi să-şi împărtăşeascăexperienţele.

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, Moroni 7:12-17 şi Eter4:11-12, în timp ce membrii clasei urmăresc în scripturile lor şi caută modul în careputem să discernem dacă un lucru este de la Domnul sau de la diavol.

• Ce învăţăm din acest fragment despre modul în care deosebim binele de rău?(Asiguraţi-vă că membrii clasei înţeleg următorul principiu: Ceea ce este de laDumnezeu ne invită să facem bine, să credem în Isus Hristos şi să-L iubimşi să-L slujim pe Dumnezeu.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedinteluiEzra Taft Benson.

„Permiteţi-mi să vă propun trei chei pentru a evita să fiţi înşelaţi. …

1. Ce spun lucrările canonice despre acest lucru? …

2. Al doilea ghid este: ce au de spus preşedinţii din zilele din urmă ai Bisericii cuprivire la subiect – în mod deosebit preşedintele în viaţă? …

3. Al treilea test şi cel final este Duhul Sfânt – testul Spiritului. Acest test poate fipe deplin eficient doar dacă toate canalele de comunicare ale persoanei cu Dumnezeu suntcurate, virtuoase şi lipsite de păcat” (în Conference Report, oct. 1963, p. 16-17).

Pentru a încheia, rugaţi cursanţii să cugete cum pot să folosească mai binescripturile, cuvintele profeţilor şi Duhul Sfânt pentru a identifica învăţăturile false şia evita să fie înşelaţi. Încurajaţi-i să studieze cu atenţie Iacov 7, Alma 1 şi Alma 30 şisă cugete la modul în care aceste capitole îi pot ajuta să discearnă mai bine întreadevăr şi greşeală.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 26:29; 28:3-9, 12-15; Iacov 7:1-12; Alma 1:2-6; 30:12-18, 39-44; 3 Nefi

18:24; 27:27; Eter 4:11-12; Moroni 7:12-17; Joseph Smith – Matei 1:22.

• Neil L. Andersen, „Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18-21.

LECŢIA 11

55

LECŢIA 12

Nevoia noastră de renaşterespirituală

IntroducereDin Cartea lui Mormon învăţăm că „omul prin firea lui esteun duşman al lui Dumnezeu” (Mosia 3:19). În această lecţie,cursanţii vor învăţa că, prin intermediul pocăinţei şi prinexercitarea credinţei în Isus Hristos, putem să biruim omul

firesc, să „fim născuţi din nou” şi să avem parte de o mareschimbare a inimii. Această schimbare este necesară pentru aintra în împărăţia lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012,

p. 40-47.

• D. Todd Christofferson, „Născuţi din nou”, Ensign sau Liahona, mai 2008,p. 76-79.

Sugestii pentru predareMosia 3:19; 16:2-5; Alma 41:10-11Înlăturarea omului firescScrieţi, pe tablă, următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson(1899-1994), care este un citat din cuvântarea „To «the Rising Generation»”, NewEra, iun. 1986, p. 5.

„Nu puteţi face rău şi să vă simţiţi bine. Este imposibil!” (preşedintele Ezra TaftBenson).

• De ce este imposibil să fim fericiţi atunci când facem alegeri greşite?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 41:10-11 în timp ce membrii claseicaută care sunt consecinţele ticăloşiei. (Subliniaţi următorul adevăr: Ticăloşianiciodată nu a fost fericire.)

• Care sunt unele dintre înşelăciunile pe care Satana le foloseşte pentru a neconvinge că încălcarea poruncilor duce la fericire?

• Potrivit celor relatate în versetul 11, ce înseamnă să fii într-o „stare a firii”? (Săfii „într-o stare carnală”, „în fierea amărăciunii şi în legăturile nedreptăţii” şi„fără Dumnezeu în lume”.)

• În ce mod ne ajută Alma 41:10-11 să înţelegem de ce starea păcătoasă nu poateduce la fericire? (Este contrară naturii lui Dumnezeu şi „natura lui Dumnezeu”este „natura fericirii”.)

56

Amintiţi cursanţilor faptul că noi toţi am moştenit efectele Căderii lui Adam. Rugaţiun cursant să citească, cu glas tare, Alma 16:2-5 în timp ce membrii clasei cautăcuvinte şi expresii care descriu starea decăzută a omenirii.

• Ce cuvinte şi expresii a folosit Abinadi pentru a descrie starea decăzută aomenirii?

• Care este semnificaţia cuvântului „persistă” din versetul 5? (Notă. Identificareacuvintelor cheie este o metodă de studiu al scripturilor despre care puteţi săvorbiţi cu această ocazie.)

• Ce anume face posibil ca noi să fim mântuiţi din starea noastră păcătoasă şidecăzută?

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 3:19 şi să identifice modul în care putemsă biruim starea noastră decăzută.

• Ce înseamnă să „[te supui] chemărilor Spiritului Sfânt”?

• Ce trebuie să facem pentru a „[înlătura] omul firesc”? (Cursanţii trebuie săînţeleagă următorul principiu: Pe măsură ce urmăm îndemnurile DuhuluiSfânt şi primim puterea ispăşirii, putem să înlăturăm omul firesc.)

Rugaţi cursanţii să se gândească la dovezile pe care le-au văzut referitor la faptul căSalvatorul poate să ne schimbe în oameni mai buni decât am putea să devenim deunii singuri. Rugaţi câţiva cursanţi să-şi împărtăşească ideile şi gândurile.

Rugaţi cursanţii să răspundă, în gând, la următoarele întrebări:

• Ce puteţi face pentru a „[vă supune mai mult] chemărilor Duhului Sfânt”?

• Ce calităţi ale unui copil enumerate în Mosia 3:19 trebuie să dezvoltaţi celmai mult?

Mosia 5:1-5, 7-8; 27:24-26Să fim născuţi din nouRugaţi cursanţii să facă o listă cu nume ale oamenilor din Cartea lui Mormon careau avut parte de o schimbare a naturii lor datorită ispăşirii lui Isus Hristos.

Amintiţi cursanţilor că Alma cel Tânăr şi fii lui Mosia au fost, pentru o vreme,printre necredincioşii din Zarahemla care persecutau membrii Bisericii (vezi Mosia27:8). Ca urmare a vizitei unui înger, Alma a fost lăsat fără putere şi incapabil săvorbească. După trei zile, Alma şi-a recăpătat puterea şi a depus mărturie despreschimbarea miraculoasă care a avut loc în interiorul său (vezi Mosia 27:11-24).

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 27:24-26, în timp ce membrii claseicaută modul în care Alma a descris această schimbare miraculoasă.

• Ce cuvinte şi expresii din aceste versete ne ajută să definim ceea ce înseamnă săfii născut din nou?

• Cum ne ajută cele relatate în versetul 26 să explicăm de ce avem nevoie să fimnăscuţi din nou? (Asiguraţi-vă că respectivii cursanţi înţeleg acest adevăr: Doardevenind fiinţe noi în Hristos putem să moştenim împărăţia luiDumnezeu.)

LECŢIA 12

57

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 5:1-5, 8 pentru a ajuta membriiclasei să înţeleagă ce se întâmplă pe măsură ce suntem renăscuţi spiritual. Rugaţimembrii clasei să caute cuvinte sau expresii care indică faptul că oamenii regeluiBeniamin au avut parte de o renaştere spirituală.

• Ce dovezi ale faptului că oamenii regelui Beniamin au avut parte de o schimbarespirituală aţi găsit? (Răspunsurile trebuie să includă următoarele: ei nu maiaveau nicio dorinţă să facă rău, ei doreau să facă bine neîncetat, minţile lor aufost luminate şi ei au fost plini de bucurie şi doreau să facă legăminte cuDomnul.)

• Potrivit celor relatate în versetele 2 şi 4, de ce este nevoie pentru a primi „oschimbare mare… în inimile noastre”? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorulprincipiu: Când ne exercităm credinţa în Isus Hristos şi primim SpiritulSfânt, putem avea parte de o mare schimbare în inimă.

Expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli. Rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare, în timp cemembrii clasei caută modul în care vârstnicul Bednar descrie schimbarea marea inimii.

„Vă rog să observaţi că acea convertire descrisă în [Mosia 5] este mare, nu mică– o renaştere spirituală şi o schimbare fundamentală a ceea ce simţim şi dorim, aceea ce gândim şi facem şi a ceea ce suntem. „Esenţa Evangheliei lui Isus Hristosimplică o schimbare fundamentală şi permanentă a însăşi naturii noastre, făcutăposibilă prin bizuirea pe «meritele şi mila şi harul lui Mesia cel Sfânt» (2 Nefi2:8)” („Trebuie să vă naşteţi din nou”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 20).

• Ce vă atrage atenţia în mod deosebit în descrierea marii schimbări a inimiifăcută de vârstnicul Bednar?

Rugaţi cursanţii să discute ce putem să facem pentru a continua să avem parte deaceastă mare schimbare a inimii.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Mosia 5:7 şi să caute modul în care relaţianoastră cu Isus Hristos se schimbă pe măsură ce suntem născuţi din nou.

• În ce mod devenim copiii lui Isus Hristos?

Rugaţi cursanţii să se gândească la importanţa faptului de a deveni „copiii luiHristos” şi rugaţi-i să împărtăşească cum acest lucru ar trebui să ne motiveze pemăsură ce cautăm să fim născuţi din nou.

Alma 5:14, 26-27; Eter 12:27Renaşterea spirituală necesită timp şi efortInvitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstniculuiD. Todd Christofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, în timp cemembrii clasei ascultă pentru a afla modul în care dânsul descrie procesul primiriiunei schimbări a inimii.

LECŢIA 12

58

„Aţi putea întreba: «De ce această atotputernică schimbare nu se întâmplă mairepede în cazul meu?». Trebuie să vă amintiţi că uimitoarele exemple aleoamenilor din poporul lui Beniamin, Alma şi alţii din scripturi, sunt chiar astfel –uimitoare şi atipice. Pentru majoritatea dintre noi, schimbările sunt progresive şiapar de-a lungul timpului. Să fim născuţi din nou, în alt mod decât naştereanoastră fizică, este mai mult un proces decât un eveniment. Iar angajarea în acest

proces este scopul central al vieţii muritoare.

În acelaşi timp, să nu ne justificăm noi înşine prin eforturi ocazionale. Să nu fim mulţumiţi doar săne reţinem de la înclinaţia de a face rău. Să fim demni când luăm din împărtăşanie în fiecaresăptămână şi să continuăm să ne apropiem de Sfântul Spirit pentru a smulge din rădăcină oriceurmă de impuritate din noi. Mărturisesc că, dacă veţi continua pe drumul renaşterii spirituale,harul ispăşitor al lui Isus Hristos va îndepărta păcatele dumneavoastră şi urmele lor, ispitele îşivor pierde atractivitatea iar, prin Hristos, veţi deveni sfinţi, aşa cum El şi Tatăl nostru sunt sfinţi”(„Născuţi din nou”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 78).

• Potrivit celor relatate de vârstnicul Christofferson, de ce naşterea din nou estemai mult un proces decât un eveniment?

• În ce mod acest proces de renaştere spirituală ne ajută să devenim sfinţi precumTatăl Ceresc şi Fiul Său, Isus Hristos? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă acest adevăr:Prin harul lui Isus Hristos putem să fim iertaţi şi să primim ajutor pentrua continua pe calea renaşterii spirituale.)

Pentru a ajuta cursanţii să aibă o înţelegere mai bună a cuvântului har, împărtăşiţiaceastă declaraţie din Bible Dictionary:

„Prin harul Domnului oamenii primesc, prin credinţă în ispăşirea lui Isus Hristos şi prin pocăinţăde păcatele lor, putere şi sprijin pentru a face lucruri bune pe care nu le-ar putea menţine dacă arfi lăsaţi pe cont propriu. Acest har este o putere sporită care le permite bărbaţilor şi femeilor sădobândească viaţă eternă şi exaltare după ce au făcut tot ce le este cu putinţă” (Bible Dictionary,„Grace” [Har]).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 5:14, 26-27 şi să caute ceea ce Alma i-aînvăţat pe cei care deja începuseră procesul renaşterii spirituale şi aveau parte de oschimbare a inimii. Rugaţi cursanţii să cugete cum ar răspunde la întrebărilelui Alma.

• Potrivit celor relatate în versetul 27, ce trebuie să facem după ce am primit oschimbare a inimii? (Trebuie să continuăm să mergem fără greşeală în faţa luiDumnezeu, să fim umili şi să căutăm iertarea păcatelor noastre.)

• De ce credeţi că Alma ne-a învăţat că umilinţa este o parte atât de importantăpentru a păstra schimbarea noastră în inimă?

Spuneţi cursanţilor faptul că Domnul l-a învăţat pe Eter de ce puterea care vine dinumilinţă este atât de importantă atunci când căutăm să avem o schimbare a inimii.Amintiţi cursanţilor că principiile din scripturi folosesc adesea cuvintele dacă şiatunci şi, apoi, rugaţi-i să recitească, în gând, Eter 12:27, căutând principii formulatecu ajutorul sintagmei „dacă-atunci”. Discutaţi următoarele principii pe măsură cecursanţii le identifică: Dacă venim la Isus Hristos, atunci El ne va arăta

LECŢIA 12

59

slăbiciunile noastre. Dacă suntem umili şi avem credinţă în Domnul, atunciEl va face ca lucrurile slabe să devină puternice pentru noi.

• De ce credeţi că este important să ne recunoaştem slăbiciunile?

• Ce credeţi că se doreşte a se spune prin expresia „harul meu este destul pentrutoţi… care se umilesc în faţa Mea”?

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci, şiinvitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Dacă dumneavoastră aveţi probleme în viaţă, să nu presupuneţi că este ceva înneregulă cu dumneavoastră. Lupta cu acele probleme este chiar esenţa scopuluivieţii. Pe măsură ce ne apropiem de Dumnezeu, El ne va arăta slăbiciunile noastreşi, prin ele, ne va face mai înţelepţi, mai puternici. Dacă vă vedeţi mai multedintre slăbiciunile dumneavoastră, asta ar putea însemna că vă apropiaţi deDumnezeu, nu că vă îndepărtaţi” („Ispăşirea: toţi pentru toţi”, Ensign sau

Liahona mai 2004, p. 97).

• Ce putem să facem pentru a evita să devenim descurajaţi atunci când ne dămseama de slăbiciunile noastre?

Depuneţi-vă mărturia despre faptul că harul lui Isus Hristos ne va ajuta să nebiruim slăbiciunile pe măsură ce căutăm să fim renăscuţi spiritual.

Materiale de citit pentru cursanţi• Mosia 3:19; 5:1-5, 7-8; 16:2-5; 27:24-26; Alma 5:14, 26-27; 41:10-11; Eter 12:27.

• David A. Bednar, „Ispăşirea şi călătoria prin viaţa muritoare”, Liahona, apr. 2012,p. 40-47.

LECŢIA 12

60

LECŢIA 13

Legământul botezului,sabatul şi împărtăşania

IntroducerePrin rânduiala botezului, ucenicii lui Isus Hristos fac legământsă ia asupra lor numele Său. În această lecţie, cursanţii vorînvăţa despre ceea ce suntem învăţaţi în Cartea lui Mormon,şi anume că membrii Bisericii lui Hristos trebuie să se adune

împreună în ziua de sabat şi să se bucure de privilegiul de alua din împărtăşanie. Atunci când luăm din împărtăşanie, neînnoim legământul făcut la botez şi invităm Duhul Sfânt să nefie alături.

Lecturi de bază• L. Tom Perry, „Sabatul şi împărtăşania”, Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 6-9.

• Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai.2015, p. 129-132.

• Dallin H. Oaks, „Adunarea de împărtăşanie şi împărtăşania”, Ensign sauLiahona, nov. 2008, p. 17-20.

Sugestii pentru predareMosia 18:8-10; 25:23-24Să luăm asupra noastră numele lui HristosRugaţi câţiva cursanţi să descrie ceva important legat de botezul lor – de exemplu,ceremonia de botez, rânduiala însăşi sau gânduri şi sentimente pe care le-au avut.Apoi, acordaţi cursanţilor un moment pentru a cugeta la cât de mult simt că auţinut legământul făcut la botez.

Amintiţi cursanţilor că Alma a propovăduit la Apele lui Mormon despre legământulfăcut la botez şi, apoi, rugaţi un cursant să citească Mosia 18:8-10. Rugaţi membriiclasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce facem legământ că vom faceatunci când suntem botezaţi.

Pe tablă, scrieţi următoarele:

Atunci când suntem botezaţi, facem legământ să…

• Ce facem legământ să facem atunci când suntem botezaţi? (Pe măsură cecursanţii răspund, scrieţi răspunsurile lor pe tablă pentru a completa afirmaţiadoctrinară: Atunci când suntem botezaţi, facem legământ să purtămpoverile unii altora, să fim martori ai lui Dumnezeu, să-I slujim şi săţinem poruncile Sale.)

Ajutaţi cursanţii să înţeleagă contextul următorului fragment din scriptură,explicând faptul că Alma şi poporul său s-au alăturat credincioşilor din Zarahemla,

61

Alma înfiinţând multe congregaţii de credincioşi. Invitaţi câţiva cursanţi să citească,pe rând, cu glas tare, din Mosia 25:23-24, iar pe membrii clasei să caute cunoştinţesuplimentare despre legământul nostru făcut la botez. După ce cursanţii discutăceea ce au găsit, adresaţi întrebarea:

• În ce fel au fost oamenii binecuvântaţi pentru că au fost botezaţi şi s-au alăturatBisericii lui Dumnezeu? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul principiu:Când luăm numele lui Isus Hristos asupra noastră şi trăim în acord cuacest legământ, Domnul va revărsa Spiritul Său asupra noastră.

• Atunci când aţi trăit în acord cu legământul făcut la botez, în ce fel a fost viaţavoastră binecuvântată datorită faptului că Domnul a revărsat Spiritul Său asupravoastră?

Rugaţi cursanţii să cugete asupra modului în care legământul lor făcut la botezpoate să le întărească angajamentul de a fi un ucenic al lui Isus Hristos în ceea cefac şi ceea ce hotărăsc.

Exodul 31:13, 11-17; Mosia 18:17, 23-25; Moroni 6:4-6Preaslăvirea în ziua de sabatExplicaţi că unele dintre căile prin care membrii Bisericii lui Hristos trebuie să ţinălegământul făcut la botez sunt ilustrate în Cartea lui Mormon.

Desemnaţi jumătate dintre membrii clasei să studieze Mosia 18:17, 23-25, în timpce cealaltă jumătate a membrilor clasei studiază Moroni 6:4-6. Sugeraţi-le sămarcheze cuvinte sau expresii care descriu modurile de preaslăvire folosite deucenicii lui Hristos. Apoi, rugaţi-i să împărtăşească ceea ce au găsit.

• Care sunt unele dintre motivele pentru care membrii se adună împreunăadesea? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul adevăr: Atunci cânddevenim membri ai Bisericii lui Hristos, ni se porunceşte să ne amintimde ziua de sabat şi să o ţinem sfântă. În calitate de membri ai Bisericii,trebuie să ne adunăm împreună adesea pentru a fi hrăniţi de cuvântul celbun al lui Dumnezeu, pentru a posti, pentru a ne ruga, pentru a ne întăriunul pe celălalt şi pentru a lua din împărtăşanie.)

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Cei mai mulți dintre oameni nu vin la Biserică doar pentru câteva noi detalii dinEvanghelie sau să vadă vechi prieteni, deşi toate acestea sunt importante. Ei vindeoarece caută o experienţă spirituală. Ei doresc pace. Ei vor să le fie întărităcredinţa şi să le fie reînnoită speranţa. Pe scurt, ei doresc să fie hrăniţi decuvântul bun al lui Dumnezeu, să fie întăriţi de puterile cerului” („A TeacherCome from God”, Ensign, mai 1998, p. 26).

• Cum vă ajută faptul de a vă aduna împreună cu alţi membri ai Bisericii în ziuade sabat să vă simţiţi „întăriţi de puterile cerului”?

• Ce faceţi la Biserică pentru a vă apropia de Tatăl Ceresc şi de Isus Hristos şipentru a-I preaslăvi în mod adecvat?

LECŢIA 13

62

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine de ce membrilor Bisericii le este datăporunca de a-şi aminti de ziua de sabat şi a o ţină sfântă, rugaţi-i să citească Exodul31:13, 16-17 şi să menţioneze Mosia 18:23 drept referinţă pentru acele versete.

• Ce înseamna că sabatul este un „semn” între noi şi Domnul?

Citiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Russell M. Nelson, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli.

„Cum sfinţim ziua de sabat? În tinereţe, am studiat lucrările altora care au făcutliste cu lucruri pe care să le facem şi să nu le facem în ziua de sabat. Abia maitârziu am învăţat din scripturi faptul că atitudinea şi comportamentul meu dintimpul zilei de sabat reprezintă un semn între mine şi Tatăl meu Ceresc. Avândaceastă înţelegere, nu mai aveam nevoie de liste care să îmi spună ce să fac şi sănu fac. Când am fost nevoit să decid dacă puteam face o anumită activitate în

ziua de sabat, mă întrebam pur şi simplu: «Ce semn doresc să Îi dau lui Dumnezeu?». Aceastăîntrebare a făcut ca deciziile mele în ceea ce priveşte ziua de sabat să fie clare” „Ziua de sabateste o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai. 2015, p. 130.

• Cum ne poate ajuta să facem alegeri mai bune în legătură cu ceea ce facem înziua de sabat faptul de a ne întreba: „Ce semn doresc să Îi dau lui Dumnezeu?”.

• Cum credeţi că efortul vostru de a ţine ziua de sabat sfântă influenţează celelaltezile ale săptămânii?

Rugaţi cursanţii să evalueze eforturile lor de a ţine ziua de sabat sfântă. Rugaţi-i săse gândească dacă gândurile şi acţiunile lor arată o preaslăvire sinceră a Tatălui înacea zi. Rugaţi cursanţii să-şi stabilească un ţel anume pentru a-şi îmbunătăţipreaslăvirea în ziua de sabat.

3 Nefi 18:1-11; 20:3-9; Moroni 4:3; 5:2Luarea din împărtăşaniePe tablă, scrieţi următoarea declaraţie a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli (din „Acum, când luăm din împărtăşanie”,Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 39).

„Împărtăşania ne asigură momente sacre într-un loc sfânt.” (VârstniculL. Tom Perry.)

• Cum poate această idee de „momente sacre” şi „un loc sfânt” să ne influenţezegândurile şi acţiunile atunci când luăm din împărtăşanie?

Aminitiţi cursanţilor că Isus Hristos înviat a instituit împărtăşania atunci când I-avizitat pe nefiţi în ţinutul Abundenţa. Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cuglas tare, 3 Nefi 18:1-11 în timp ce membrii clasei caută ceea ce Salvatorul ne-aînvăţat despre scopul împărtăşaniei.

LECŢIA 13

63

• Care este principiul despre scopul împărtăşaniei propovăduit de Salvator? (Întimp ce cursanţii răspund, scrieţi următorul principiu pe tablă: (Când luăm dinîmpărtăşanie şi ne aducem întotdeauna aminte de Salvator, vom aveaSpiritul Său cu noi.)

• Ce faceţi pentru a vă aduce aminte de Salvator în timp ce luaţi din împărtăşanieşi de-a lungul săptămânii?

Amintiţi cursanţilor că Moroni a consemnat cuvintele folosite de ucenicii lui IsusHristos atunci când binecuvântează împărtăşania. Rugaţi cursanţii să parcurgărepede rugăciunile de binecuvântare a împărtăşaniei din Moroni 4:3 şi 5:2 şi sămarcheze expresii care au legătură cu principiul scris pe tablă.

• Care pot fi consecinţele dacă nu ne „amintim de El întotdeauna”? (Moroni 4:3;5:2).

Amintiţi cursanţilor că, atunci când Isus i-a vizitat pe nefiţi la o zi după ce a instituitîmpărtăşania, El le-a administrat, din nou, această rânduială. Rugaţi câţiva cursanţisă citească, pe rând, cu glas tare, 3 Nefi 20:3-9. Rugaţi membrii clasei să caute şialte binecuvântări care vin ca urmare a faptului că luăm din împărăşanie.

• Ce înseamnă că sufletele noastre „nu [vor] flămânzi şi nu [vor] însetaniciodată”?

• Cum v-a potolit foamea şi setea spirituală luarea din împărtăşanie?

• Cum poate luarea din împărtăşanie cu umilinţă şi recunoştinţă să ne ajute să neaducem aminte mai bine de Salvator pe parcursul săptămânii?

Rugaţi cursanţii să se gândească la comportamentul lor din timpul împărtăşaniei, întimp ce un cursant citeşte, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului DallinH. Oaks.

„În timpul adunării de împărtăşanie – şi, în special, în timpul împărtăşaniei –trebuie să ne concentrăm asupra preaslăvirii şi să ne abţinem de la toate celelalteactivităţi, în special de la comportamentul care perturbă preaslăvirea celorlalţi…Adunarea de împărtăşanie nu este momentul potrivit pentru a citi cărţi saureviste. Dragi tineri, nu este momentul pentru a conversa în şoaptă la telefonulmobil sau a trimite mesaje folosind telefonul mobil. Când luăm din împărtăşanie,

facem legământul sacru că ne vom aminti întotdeauna de Salvator. Cât de trist să vezi persoaneîncălcând în mod evident acest legământ chiar în adunarea în care îl fac” („Adunarea deîmpărtăşanie şi împărtăşania”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 18-19).

Pe măsură ce vă gândiţi la nevoile cursanţilor dumneavoastră şi la îndemnurileSpiritului, puteţi citi împreună cu ei Marcu 14:37 şi să subliniaţi faptul că un mod încare putem să punem în practică acest verset este ca noi să lăsăm deoparte toatelucrurile care ne distrag şi Să-i acordăm Domnului întreaga noastră atenţie, înfiecare săptămână, în timp ce preaslăvim în cadrul adunării de împărtăşanie.

Rugaţi cursanţii să se gândească la ceea ce pot să facă pentru a avea parte de oexperienţă mai sacră atunci când iau din împărtăşanie. Întrebaţi dacă vreunul dintreei doreşte să-şi depună mărturia despre importanţa zilei de sabat şi a împărtăşaniei.Depuneţi-vă mărturia că Domnul ne va binecuvânta cu Spiritul Său pe măsură ce

LECŢIA 13

64

ne onorăm legământul făcut la botez şi ne străduim să ne aducem aminte de Elîntotdeauna.

Materiale de citit pentru cursanţi• Exodul 31:13, 16-17; Mosia 18:8-10, 23; 25:23-24; 3 Nefi 18:1-11; 20:3-9; Moroni

4:3; 5:2; 6:4-6.

• Russell M. Nelson, „Ziua de sabat este o desfătare”, Ensign sau Liahona, mai.2015, p. 129-132.

LECŢIA 13

65

LECŢIA 14

Puterea de izbăvire a luiDumnezeu

IntroducereCartea lui Mormon conţine numeroase relatări despre oamenişi societăţi care au fost supuse robiei sub o formă sau alta.Multe dintre aceste relatări ilustrează faptul că Isus Hristoseste Marele Izbăvitor şi sursa de ajutor atunci când faptul de

a fi salvaţi sau a găsi scăpare pare imposibil. Pe măsură ce neapropiem de Domnul prin pocăinţă, umilinţă şi rugăciune,suntem mai pregătiţi din punct de vedere spiritual să cerem şisă primim puterea de izbăvire a lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• L. Tom Perry, „Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94-97.

• Dallin H. Oaks, „El îi tămăduieşte pe cei împovăraţi”, Ensign sau Liahona, nov.2006, p. 6-9.

• David A. Bednar, „Pentru ca să-şi poarte poverile cu uşurinţă”, Ensign sauLiahona, mai 2014, p. 87-90.

Sugestii pentru predare1 Nefi 1:20; Alma 36:1-3, 27-29Dumnezeu are putere să acorde izbăvireRugaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au fost impresionţi de curajulsau tăria cuiva care a avut parte de încercări sau de dificultăţi mari. Rugaţi-i săîmpărtăşească, pe scurt, ceea ce au observat.

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, 1 Nefi 1:1 şi să caute ce a spus Nefi despredificultăţile de care a avut parte în viaţa sa.

• Cum a rezumat Nefi sentimentele sale după ce a avut parte de „multesuferinţe”?

• De ce credeţi că un om se poate simţi „foarte plăcut Domnului” chiar şi atuncicând are parte de încercări sau dificultăţi?

Spuneţi cursanţilor să marcheze 1 Nefi 1:20 drept referinţă pentru 1 Nephi 1:1 şi săcaute un motiv pentru care Nefi a spus că se simţea „foarte plăcut Domnului”.

• Ce principiu din acest verset poate să ajute pe cineva să aibă speranţă atuncicând are parte de încercări sau de dificultăţi? (Cursanţii trebuie să înţeleagăurmătoarul principiu: Pe măsură ce ne exercităm credinţa în Isus Hristos,putem să primim mila şi izbăvirea lui Dumnezeu.)

Explicaţi faptul că expresia „Eu, Nefi, vă voi arăta” arată faptul că Nefi a intenţionatsă consemneze exemple ale puterii de izbăvire a lui Dumnezeu. Rugaţi cursanţii săparcurgă repede 1 Nefi, capitolele 1-8 şi 16-18, şi să caute exemple din viaţa lui Neficare ilustreză puterea de izbăvire a lui Dumnezeu. Rugaţi cursanţii săîmpărtăşească, pe scurt, exemplele pe care le-au găsit. Dacă au dificultăţi în a găsi

66

exemple, puteţi să-i îndrumaţi către unul sau mai multe dintre următoarelefragmente: 1 Nefi 3:23-31; 4:1-18; 7:16-19; 8:7-12; 16:10, 18-31, 36-39; 17:48-55 şi18:1-3, 11-21.

Citiţi, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului L. Tom Perry (1922-2015),din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Multe dintre povestirile din Cartea lui Mormon sunt povestiri despre izbăvire.Plecarea lui Lehi în pustiu cu familia sa a fost despre izbăvirea lor de ladistrugerea Ierusalimului. Povestea iarediţilor este o poveste despre izbăvire, lafel ca şi povestea poporului lui Mulec. Alma cel Tânăr a fost izbăvit de păcat.Războinicii viteji ai lui Helaman au fost izbăviţi în timpul bătăliei. Nefi şi Lehi aufost izbăviţi din închisoare. Tematica izbăvirii iese în evidenţă în toată Cartea lui

Mormon” („Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94).

Ca exemplu de izbăvire spirituală, explicaţi faptul că Alma i-a descris fiului său,Helaman, izbăvirea sa de păcat. Rugaţi cursanţii să citească, cu glas tare, Alma36:1-3 şi rugaţi un alt cursant să citească Alma 36:27-29 (observaţi că Alma 5:1-12conţine un sfat asemănător). Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lorşi să caute anumite învăţături profunde care pot ajuta o persoană care are parte desuferinţe sau dificultăţi.

• Ce învăţături profunde aţi găsit în aceste fragmente care pot ajuta o persoanăcare are parte de dificultăţi de natură fizică sau spirituală?

• Ce fel de robie fizică sau spirituală înfruntă oamenii în zilele noastre?(Exemplele includ: sănătate precară, dependenţa de droguri şi pornografie,sărăcie, abuz, discriminare, păcat, necredinţă şi răzvrătire.)

Expuneţi şi citiţi declaraţia următoare a vârstnicului Jeffrey R. Holland, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Vă războiţi cu un demon al dependenţei – tutun sau droguri sau jocuri de norocsau plaga dăunătoare a pornografiei din zilele noastre? Aveţi probleme încăsnicie sau copilul dumneavoastră este în pericol? Sunteţi confuz din cauzaorientării dumneavoastră sexuale sau căutaţi respectul de sine? Vă confruntaţidumneavoastră – sau o persoană pe care o iubiţi – cu o boală sau o staredepresivă sau cu moartea? Oricare alţi paşi aţi avea de făcut pentru a rezolva

aceste griji, veniţi mai întâi la Evanghelia lui Isus Hristos. Aveţi încredere în promisiunile cerului.În această privinţă, mărturia lui Alma este mărturia mea: «Eu ştiu», a spus el, «că oricine îşi vapune nădejdea în Dumnezeu va fi sprijinit în încercările şi în necazurile sale şi în suferinţele sale»[Alma 36:3]” („Lucruri stricate de reparat”, Ensign sau Liahona, mai 2006, p. 70-71).

• Ce a spus vârstnicul Holland că ne va ajuta să începem să rezolvăm lucrurilecare ne îngrijorează şi problemele?

LECŢIA 14

67

1 Nefi 6:4; Mosia 21:2-5, 14-16; 23:23-24; 24:13-15, 21; Alma 34:9;Helaman 5:9Isus Hristos este sursa izbăviriiRugaţi cursanţii să descrie motivele diferite pe care un autor le-ar putea avea atuncicând scrie o carte. (De exemplu, un autor poate dori să spună o poveste, să-şiîmpărtăşească expertiza asupra unui subiect sau să-şi câştige existenţa.) După cecâţiva cursanţi au împărtăşit ideile lor privind acest subiect cu membrii clasei, rugaţimembrii clasei să citească, în gând, 1 Nefi 6:4 şi să caute unul dintre motiveledatorită căruia Nefi a dorit să scrie.

• Care a spus profetul Nefi că a fost scopul său când a scris cronica sa? (El a doritsă-i convingă pe oameni să vină la Dumnezeu şi să fie salvaţi.)

Depuneţi mărturie cursanţilor că puterea lui Dumnezeu de a salva este puterea deizbăvire.

Copiaţi următoarele lucruri pe tablă şi explicaţi cursanţilor faptul că acestefragmente sunt despre oameni care aveau nevoie să fie izbăviţi:

Oamenii lui Limhi Oamenii lui Alma Toţi oamenii

Mosia 21:2-5, 14-16 Mosia 23:23-24; 24:21 Alma 34:9; Helaman 5:9

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, fragmentele de pe tablă şi să caute ce ne învaţăfiecare fragment despre sursa izbăvirii de la încercări şi dificultăţi.

• Ce învăţaţi din aceste fragmente despre sursa izbăvirii? (În timp ce cursanţiirăspund, subliniaţi următoarea doctrină: Isus Hristos are puterea să neizbăvească de la starea noastră pierdută şi decăzută şi de la alte încercăridin viaţa muritoare.)

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din PrimaPreşedinţie, şi invitaţi un cursant să o citească.

„Doresc să depun mărturie despre puterea de izbăvire a lui Dumnezeu. La unanumit moment în viaţa noastră, noi vom avea nevoie de acea putere. Fiecarepersoană care trăieşte se află în mijlocul unui test… Două lucruri vor fi la felpentru noi toţi. Ele fac parte din planul pentru viaţa muritoare.

Mai întâi, testul timpului ne va solicita suficient încât să simţim nevoia de ajutormai presus de puterile noastre. Şi, în al doilea rând, Dumnezeu în marea sa

bunătate şi înţelepciune a făcut ca puterea izbăvirii să fie disponibilă pentru noi” („The Power ofDeliverance” [Adunare de devoţiune desfăşurată în cadrul Universităţii Brigham Young, 15 ian.2008], p. 1; speeches.byu.edu).

• Când aţi primit „ajutor mai presus de puterile [voastre]” în timpul dificultăţilor?

LECŢIA 14

68

Dacă aveţi timp suficient, puteţi să faceţi referire la relatarea despre oamenii luiAlma din Mosia 24:13-15, pentru a ilustra ideea că izbăvirea lui Dumnezeu nuînseamnă întotdeauna că poverile noastre vor fi înlăturate; în schimb, Dumnezeune izbăveşte adesea prin faptul că ne întăreşte capacitatea de a ne suporta poverile.Răbdarea şi rezistenţa sunt necesare în aceste situaţii, ca atunci când cinevacontinuă să aibă probleme de sănătate de-a lungul vieţii sale. Izbăvirea vine în felullui Dumnezeu şi la timpul Său.

Mosia 7:33; 29:20; Alma 58:10-11; 3 Nefi 4:33Să obţinem puterea izbăviriiDepuneţi mărturie că există speranţă pentru fiecare dintre noi atunci când ne găsimîn circumstanţe din care avem impresia că nu putem să scăpăm sau să fim salvaţi.Amintiţi cursanţilor că scripturile conţin instrucţiuni despre modul în care putem săobţinem puterea de izbăvire a Salvatorului.

Scrieţi următoarele referinţe pe tablă. (Nu includeţi ceea ce este scris întreparanteze; aceasta este pentru dumneavoastră, învăţătorul.) Rugaţi cursanţii săcitească fiecare fragment şi să caute acţiunile care ne ajută să obţinem puterea deizbăvire a Salvatorului.

Mosia 7:33 (Întoarce-te către Domnul cu toată hotărârea inimii, puneţi nădejdeaîn El şi slujeşte-L cu toată sârguinţa)

Mosia 29:20 (Fii umil, imploră-L pe Dumnezeu cu toată puterea)

Alma 58:10-11 (Revarsă-ţi sufletul în rugăciune, ai speranţă pentru izbăvire)

3 Nefi 4:33 (Pocăieşte-te, fii umil)

După ce le-aţi acordat timp suficient, rugaţi cursanţii să împărtăşească şi să discuteoricare dintre acţiunile pe care le-au găsit şi scrieţi răspunsurile lor pe tablă.Subliniaţi următorul principiu: Atunci când ne întoarcem către Dumnezeu cutoată hotărârea inimii şi ne rugăm pentru a-I cere ajutorul, având un spirit depocăinţă şi al umilinţei, putem să obţinem puterea Sa de izbăvire.

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring.

„Domnul doreşte întotdeauna să ne conducă la izbăvire prin transformareanoastră în oameni mai neprihăniţi. Acest lucru necesită pocăinţă. Şi acest lucrunecesită umilinţă. Prin urmare, calea către izbăvire necesită întotdeauna umilinţă,pentru ca Domnul să poată să ne conducă de mână acolo unde El doreşte,trecând peste necazurile noastre şi mai departe, către sfinţire” („The Power ofDeliverance” [Adunare de devoţiune desfăşurată în cadrul Universităţii Brigham

Young, 15 ian. 2008], p. 4; speeches.byu.edu).

• Cum ne ajută pocăinţa, umilinţa şi rugăciunea să obţinem puterea de izbăvire aDomnului?

LECŢIA 14

69

• Când v-aţi îndreptat, voi sau cineva cunoscut, către Domnul pentru izbăvire şiaţi obţinut-o? Cum v-a mărit această experienţă încrederea în Isus Hristos?

Încurajaţi cursanţii să cugete la un moment în care au avut parte în viaţa lor deputerea de izbăvire a Domnului. Încurajaţi-i să-şi consemneze experienţele pentrua putea fi citite în viitor. Rugaţi cursanţii să împărtăşească experienţe care nu suntprea personale sau prea sacre.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 1:20; 6:4; Mosia 7:33; 21:2-5, 14-16; 23:23-24; 24:13-15, 21; 29:20; Alma

34:9; 36:1-3, 27-29; 58:10-11; Helaman 5:9; 3 Nefi 4:33.

• L. Tom Perry, „Puterea izbăvirii”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 94-97.

LECŢIA 14

70

LECŢIA 15

Să devenim instrumente înmâinile lui Dumnezeu

IntroducereEvanghelia lui Isus Hristos este un mesaj de pace pentru olume tulburată. Cei care devin instrumente în mâinile luiDumnezeu pot împărtăşi Evanghelia şi îi pot ajuta pe alţii săse convertească. În această lecţie, cursanţii vor studia şi vor

pune în practică principii din relatările cuprinse în Cartea luiMormon despre misionari care au devenit instrumente înmâinile lui Dumnezeu şi i-au ajutat pe alţii să primească viaţaveşnică.

Lecturi de bază• M. Russell Ballard, „Încredeţi-vă în Domnul”, Ensign sau Liahona, nov. 2013,

p. 43-45.

• Don R. Clarke, „Să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu”, Ensign sauLiahona, nov. 2006, p. 97-99.

Sugestii pentru predare1 Nefi 13:37; Mosia 15:14-19, 26-28Le sunt promise binecuvântări celor care împărtăşesc Evanghelia.Scrieţi, pe tablă, declaraţia de mai jos a profetului Joseph Smith (1805–1844),cuprinsă în Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith (2007), p. 348:

„După ce toate acestea au fost spuse, cea mai mare şi mai importantă îndatorireeste să predicăm Evanghelia” (profetul Joseph Smith).

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, declaraţia. Apoi, adresaţi întrebarea:

• De ce este cea mai importantă îndatorire a noastră aceea de a împărtăşi altoraEvanghelia?

• Ce binecuvântări aţi primit pentru că aţi acceptat şi îndeplinit aceastăîndatorire?

Explicaţi că Nefi a prevăzut restaurarea Evangheliei şi aducerea la lumină a Cărţii luiMormon (vezi 1 Nefi 13:34-36). El a descris, de asemenea, binecuvântările de carebeneficiază cei care proclamă Evanghelia şi îi ajută pe alţii să vină la Hristos.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, 1 Nefi 13:37 şi încurajaţi-i să marchezebinecuvântările promise acelora care caută să împărtăşească Evanghelia în zileledin urmă.

• Ce binecuvântări primesc cei care caută să clădească Sionul şi să vesteascăpacea? (Cursanţii trebuie să înţeleagă următorul principiu: Atunci când căutăm

71

să împărtăşim Evanghelia, suntem binecuvântaţi cu Duhul Sfânt şi putemfi salvaţi împărăţia lui Dumnezeu.)

Spuneţi cursanţilor că Abinadi a citat din Isaia şi a explicat ce înseamnă să vestimpacea şi de ce ar trebui să căutăm să împărtăşim Evanghelia (vezi Isaia 52:7).Invitaţi câţiva cursanţi să citească, cu glas tare, Mosia 15:14-19, 26-28, în timp cemembrii clasei caută să afle ce a propovăduit Abinadi.

• Ce înseamnă să vestim pacea şi salvarea (vezi versetul 14)?

• De ce este nevoie ca salvarea să fie proclamată fiecărei naţiuni, neam, limbăşi popor?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine cuvintele lui Abinadi, rugaţi uncursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R.Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Pace şi veşti bune; veşti bune şi pace. Acestea sunt printre cele mai maribinecuvântări pe care Evanghelia lui Isus Hristos le aduce unei lumi tulburate şioamenilor tulburaţi care trăiesc în ea, soluţii pentru încercările personale şipăcatoşenia umană, o sursă de tărie în zilele în care oameni se simt obosiţi şi înorele în care simt disperare adevărată… Cel care ne oferă acest ajutor şi aceastăsperanţă Este Singurul Fiu Născut al lui Dumnezeu Însuşi. …

Pacea este una dintre cele mai mari ţinte căutate de sufletul omenesc… Sunt momente în vieţilenoastre, ale tuturor, în care mâhnirea adâncă sau teama de singurătate ne fac să avem marenevoie de pacea pe care numai Dumnezeu Însuşi o poate aduce. Acestea sunt momente defoame spirituală intensă, în care nici cei mai dragi prieteni nu pot să vină cu adevărat în ajutorulnostru” („The Peaceable Things of the Kingdom”, Ensign, nov. 1996, p. 82).

• În ce moduri este Evanghelia lui Isus Hristos un mesaj de pace?

Pentru a ajuta la găsirea unui răspuns la această întrebare, aveţi în vedere sădiscutaţi următoarea declaraţie a preşedintelui Marion G. Romney (1897–1988), dinPrima Preşedinţie.

„Să aducem pacea impune să eliminăm influenţa lui Satana. Acolo unde este el,nu poate fi pace niciodată. Mai mult decât atât, coexistenţa paşnică nu esteposibilă cu el… El nu promovează altceva decât faptele trupului …

Deci, pentru a obţine pace, influenţa lui Satana trebuie complet înlăturată …

Aşa cum faptele trupului au aplicabilitate universală, tot aşa are şi Evangheliapăcii. Dacă un om trăieşte potrivit ei, are pace cu el însuşi. Dacă doi oameni

trăiesc potrivit ei, au fiecare pace cu ei înşişi şi unul cu celălalt. Dacă cetăţenii trăiesc potrivit ei,naţiunea are pace internă. Când sunt destule naţiuni care se bucură de roadele Spiritului pentru aconduce problemele lumii, atunci, şi numai atunci, dorinţa de război va înceta” („The Price ofPeace”, Ensign, oct. 1983, p. 4, 6).

• Când aţi văzut că Evanghelia aduce pace în viaţa cuiva?

• Care sunt unele dintre modurile în care putem împărtăşi Evanghelia în modeficient?

LECŢIA 15

72

Incurajaţi cursanţii să se gândească la o persoană pe care o cunosc şi pe care arputea s-o ajute să simtă pacea care vine atunci când trăim conform Evangheliei.Invitaţi-i să înceapă să-şi stabilească un plan pentru a împărtăşi Evanghelia aceleipersoane şi încurajaţi-i să se gândească la modul în care pot pune în practicăprincipiile pe care le învaţă pe parcursul lecţiei.

Mosia 28:3; Alma 17:2-3, 6, 9-12, 16, 25; 18:10; 21:16; 22:1, 12-14; 26:11-12,26-29; 31:30-34Să devenim instrumente în mâinile lui DumnezeuAveţi în vedere să le arătaţi cursanţiloruna sau toate imaginile de mai sus(vioară, unelte mecanice, instrumentemedicale) sau alte imagini ca acestea.Apoi, adresaţi întrebarea:

• Ce pot face aceste obiecte în mâinilecuiva care este calificat înfolosirea lor?

• Ce ar putea să însemne să fii uninstrument în mâinile luiDumnezeu?

Invitaţi un cursant să citească, cu glastare, Alma 17:2-3, 9-11. Rugaţi cursanţiisă caute ce au făcut fiii lui Mosia pentrua deveni instrumente în mâinile luiDumnezeu.

• Ce putem învăţa din exemplul pecare ni-l oferă fiii lui Mosia referitorla modul în care putem deveniinstrumente în mâinile luiDumnezeu? (Pe măsură ce cursanţiirăspund, scrieţi, pe tablă, următorulprincipiu: Când ne rugăm, postim,cercetăm scripturile şi suntemexemple bune pentru ceilalţi,putem deveni instrumente înmâinile lui Dumnezeu.)

Explicaţi că în Cartea lui Mormon găsimmulte alte exemple despre ceea ce au făcut Alma şi fiii lui Mosia pentru a deveniinstrumente eficiente în mâinile lui Dumnezeu. Scrieţi, pe tablă, următoarelereferinţe scripturale (fără rezumatele care le însoţesc în paranteze). Desemnaţi câteunul sau mai multe fragmente fiecărui cursant. Rugaţi cursanţii să caute acelelucruri făcute de slujitorii Domnului care au contribuit la succesul lor înîmpărtăşirea Evangheliei.

LECŢIA 15

73

Mosia 28:3 (Doreau să vestească salvare, astfel încât niciun suflet să nu piară.)

Alma 17:6 (Au dorit să renunţe la recunoaşterea lumească pentru a predicaEvanghelia.)

Alma 17:11-12 (Erau răbdători, curajoşi şi erau exemple bune.)

Alma 17:16 (Doreau să-i ajute pe alţii să se pocăiască şi să înveţe despre planulmântuirii.)

Alma 17:25; 18:10 (Doreau să fie slujitori.)

Alma 21:16; 22:1 (Erau conduşi de Spirit.)

Alma 22:12-14 (Au propovăduit din scripturi despre Hristos şi despre planulmântuirii.)

Alma 26:11-12 (Erau umili, recunoscând că Dumnezeu era sursa puterii lor.)

Alma 26:26-29 (Nu au renunţat atunci când au fost descurajaţi. Au dorit săîndure cu răbdare pentru cauza lui Hristos. Au propovăduit Evanghelia în diferitelocuri.)

Alma 31:30-34 (S-au rugat pentru ajutor în munca de a-i aduce pe alţii laHristos.)

După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce auaflat. Aveţi în vedere să rezumaţi răspunsurile cursanţilor scriind, pe tablă,rezumatele fragmentelor. Puteţi să încurajaţi cursanţii să scrie aceste referinţescripturale şi, mai târziu, după oră, să alcătuiască un lanţ din scripturi intitulat„Elemente importante ale împărtăşirii Evangheliei”.

• Dacă aţi avut prilejul de a împărtăşi altora Evanghelia, puteţi să împărtăşiţi oexperienţă sau să vă depuneţi mărturia despre modul în care aceste elemente aucontribuit la succesul dumneavoastră?

• În ce fel principiile consemnate în aceste fragmente se pot aplica şi în cadrulaltor chemări sau pentru a fi un prieten sau un vecin bun?

• Când aţi avut prilejul de a-i ajuta pe alţii să devină instrumente în mâinile luiDumnezeu?

Alma 18:33-35; 23:5-6; 26:2-5, 15; 29:9-10Să-i ajutăm pe alţii să se converteascăAmintiţi-le cursanţilor că, în afară de faptul că ne învaţă despre modul în careputem să devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu, Cartea lui Mormon neînvaţă şi despre influenţa pe care, în calitate de instrumente în mâinile luiDumnezeu, putem s-o avem asupra altora.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 18:33-35, în timp ce membriiclasei caută ce trebuia să realizeze Amon în calitatea lui de instrument în mâinile luiDumnezeu. Invitaţi cursanţii să rezume sub forma unei declaraţii sau a unuiprincipiu ceea ce descoperă. (Ajutaţi cursanţii să identifice următoarele: Când

LECŢIA 15

74

devenim instrumente în mâinile lui Dumnezeu, El ne dă puterea de a-i ajutape alţii să ajungă la cunoaşterea adevărului.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să vadă consecinţele pe care le are faptul de a-i ajuta pealţii să ajungă la cunoaşterea adevărului, invitaţi membrii clasei să citească, în gând,Alma 23:5-6. Rugaţi cursanţii să caute ce li s-a întâmplat lamaniţilor atunci când auajuns la cunoaşterea adevărului.

• Ce cuvinte sau expresii descriu consecinţa pe care propovăduirea Evangheliei aavut-o asupra lamaniţilor?

• Ce principiu putem învăţa referitor la ceea ce se poate întâmpla atunci când îiaducem pe alţii la cunoaşterea adevărului? (Cursanţii trebuie să identificeurmătorul adevăr: Când îi aducem pe alţii la cunoaşterea adevărului, noi îiajutăm să se convertească la Domnul.)

Explicaţi că atât Amon, cât şi Alma au depus mărturie despre aceste adevăruri.Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 26:2-5, 15 şi Alma29:9-10, în timp ce membrii clasei caută influenţa pe care putem s-o avem asupraaltora atunci când împărtăşim Evanghelia ca instrumente în mâinile lui Dumnezeu.

• Ce v-a impresionat în legătură cu sentimentele rezumate de Amon şi Alma?

Invitaţi cursanţii să împărtăşească ce au simţit atunci când au împărtăşit altoraEvanghelia.

Încurajaţi cursanţii să se gândească la prilejurile pe care le au de a-i ajuta pe alţii săînveţe Evanghelia şi să se convertească. Invitaţi-i să aibă în vedere modul în care săincludă, în eforturile lor zilnice de a împărtăşi Evanghelia, principiile şi practicile pecare le-au învăţat în această lecţie.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 13:37; Mosia 15:14-19, 26-28; 28:3; Alma 17:2-3, 6, 9-12, 16, 25; 18:10,

33-35; 21:16; 22:1, 12-14; 23:5-6; 26:2-5, 11-12, 15, 26-29; 29:9-10; 31:30-34.

• M. Russell Ballard, „Încredeţi-vă în Domnul”, Ensign sau Liahona, nov. 2013,p. 43-45.

LECŢIA 15

75

LECŢIA 16

Pocăinţa şi iertareaIntroducerePentru a fi curăţaţi de păcat, trebuie să exercităm credinţa înIsus Hristos prin pocăinţă. Când ne pocăim sincer, putemprimi iertarea păcatelor, ceea ce aduce sufletelor noastrebucurie şi pace a conştiinţei. Putem păstra iertarea păcatelor

pe parcursul întregii noastre vieţi, pe măsură ce ţinem cucredinţă poruncile lui Dumnezeu şi ne iubim şi slujim unul pecelălalt.

Lecturi de bază• D. Todd Christofferson, „Darul divin al pocăinţei”, Ensign sau Liahona, mai

2011, p. 38-41.

• Neil L. Andersen, „Pocăiţi-vă… ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona,nov. 2009, p. 40-43.

• Craig A. Cardon, „Salvatorul vrea să ierte”, Ensign sau Liahona, mai 2013,p. 15-17.

Sugestii pentru predareAlma 34:15-17; 3 Nefi 9:13-14, 19-22Exercitarea credinţei în Hristos prin pocăinţăRugaţi cursanţii să-şi imagineze că, în cadrul adunării de împărtăşanie, au fostrugaţi să vorbească despre pocăinţă. Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească ce arputea spune pentru a-i ajuta pe membrii Bisericii să înţeleagă mai bine aceastădoctrină. După ce ei şi-au împărtăşit răspunsurile, expuneţi şi citiţi următoareadeclaraţie a preşedintelui Dieter F. Uchtdorf, din Prima Preşedinţie.

„Avem nevoie de o credinţă puternică în Hristos pentru a fi capabili să nepocăim” („Punct de unde se poate face întoarcerea sigură”, Ensign sau Liahona,mai 2007, p. 100).

• De ce este adevărată această afirmaţie?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 34:15-17, unde se consemneazăînvăţăturile referitoare la pocăinţă pe care Amulec le-a propovăduit zoramiţilor.Încurajaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute ce se cere dinpartea noastră pentru a fi iertaţi, conform celor propovăduite de Amulec.

• Ce principiu despre primirea iertării este propovăduit în aceste versete? (Pemăsură ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, acest principiu: Pentru a primibinecuvântările pline de milă ale iertării, trebuie să exercităm credinţă înIsus Hristos prin pocăinţă. Atrageţi atenţia cursanţilor asupra faptului căexpresia „credinţă prin pocăinţă” este menţionată de patru ori în aceste versete.

76

Acesta este un prilej de a accentua abilitatea de a recunoaşte repetiţiile atuncicând studiem scripturile.)

• De ce trebuie să exercităm credinţa în Isus Hristos pentru a ne pocăi şi a fiiertaţi? (Trebuie să avem credinţă în sacrificiul Său ispăşitor pentru ca acestsacrificiu să aibă efect în vieţile noastre. Numai prin ispăşirea Sa putem fi iertaţi,astfel încât inimile noastre să fie schimbate şi curăţate de păcat [vezi Mosia5:2].)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine cum venim la Salvator şi ne pocăim,explicaţi că, după distrugerile vaste care au avut loc pe continentul american şi careau depus mărturie despre răstignirea Sa, Salvatorul i-a învăţat pe oameni ce trebuiesă facă pentru a se pocăi şi a primi iertare din partea Lui. Invitaţi cursanţii săstudieze, împreună cu un coleg, 3 Nefi 9:13-14,19-22 şi să caute expresiile caredescriu ce a spus Salvatorul că trebuie să facem pentru a veni la El şi a ne pocăi.După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi cursanţii să împărtăşească ce au aflat.

• Ce principiu ne învaţă Domnul în aceste versete cu privire la ce trebuie să facempentru a ne pocăi? (Deşi cursanţii pot folosi alte cuvinte, ei trebuie să identificeurmătorul principiu: Dacă venim la Hristos cu o inimă frântă şi un spiritsmerit, El ne va primi şi ne va mântui de păcatele noastre.)

• Cum ne ajută invitaţia Salvatorului „[veniţi] la Mine ca un copil mic” (versetul22) şi „vă veţi întoarce voi acum către Mine” (versetul 13) să înţelegem mai binece înseamnă să avem o inimă frântă şi un spirit smerit?

• Ce fel de experienţe de viaţă pot determina o persoană să aibă o inimă frântă şiun spirit smerit?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului BruceD. Porter, din Cei Şaptezeci. Puteţi să înmânaţi un exemplar al acestei declaraţiifiecărui cursant. Încurajaţi cursanţii să asculte pentru a dobândi cunoştinţe despremodul în care putem oferi o inimă frântă şi un spirit smerit atunci când ne pocăim.

„Ce sunt o inimă frântă şi un spirit smerit?… Supunerea perfectă a Salvatoruluifaţă de Tatăl Veşnic este adevărata esenţă a unei inimi frânte şi a unui spiritsmerit. Exemplul lui Hristos ne învaţă că o inimă frântă este o calitate eternă aDumnezeirii. Când inimile noastre sunt frânte, noi suntem complet deschişiSpiritului lui Dumnezeu şi recunoaştem că depindem de El în tot ce avem şi tot cesuntem. Jertfa înţeleasă în acest fel este jertfa mândriei în toate formele ei. Ca

lutul maleabil în mâinile olarului iscusit, cel cu inima frântă poate fi modelat şi format de mâinileÎnvăţătorului.

O inimă frântă şi un spirit smerit sunt, de asemenea, condiţii care preced pocăinţa [vezi 2 Nefi2:6-7]… Când păcătuim şi dorim iertarea, o inimă frântă şi un spirit smerit înseamnă să simţim«întristarea… după voia lui Dumnezeu» care «aduce o pocăinţă» (2 Corinteni 7:10). Aceastavine atunci când dorinţa noastră de a fi curăţaţi de păcat este atât de mare, încât inima ne doarede întristare şi tânjim să simţim că ne-am împăcat cu Tatăl nostru Ceresc. Cei care au o inimăfrântă şi un spirit smerit sunt dornici să facă orice şi tot ceea ce Dumnezeu le cere, fără opoziţiesau resentimente. Încetăm să facem lucrurile în felul nostru şi, în schimb, învăţăm să le facem înfelul lui Dumnezeu. Cu acest fel de supunere, ispăşirea poate să se realizeze şi adevăratapocăinţă poate avea loc” („O inimă frântă şi un spirit smerit”, Ensign sau Liahona, nov.2007, p. 31-32).

LECŢIA 16

77

• Potrivit celor spuse de vârstnicul Porter, ce înseamnă a veni la Hristos cu o inimăfrântă şi un spirit smerit?

Încurajaţi cursanţii să se gândească la ceea ce pot face pentru a-şi exercita mai dinplin credinţa în Isus Hristos, oferindu-I o inimă frântă şi un spirit smerit. Puteţi săle acordaţi câteva minute pentru a scrie impresiile pe care le primesc prinintermediul Spiritului.

Depuneţi mărturie că pocăinţa, darul milostiv al Salvatorului, este disponibilăfiecăruia dintre noi. Invitaţi câţiva cursanţi să-şi împărtăşească sentimentele despresacrificiul ispăşitor al Salvatorului şi despre darul pocăinţei.

Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3; Alma 19:29-30, 33-36; 36:19-21Iertarea păcatelor aduce sentimente de bucurie şi de pace• Cum aţi putea răspunde unei persoane care vrea să cunoască modul în care

poate şti dacă a fost iertată pentru păcatele din trecut?

Invitaţi cursanţii să studieze Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3 şi Alma 36:19-21 şi să cautemoduri în care oamenii pot şti că primesc iertarea păcatelor lor.

• Potrivit acestor versete, cum putem şti că primim iertarea păcatelor noastre?(Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu: Când ne pocăim sincer şiprimim iertarea păcatelor noastre, vina noastră este ştearsă, suntem plinide Spiritul Domnului şi simţim bucurie şi pace. După cum sunteţiîndemnat de Spirit, puteţi împărtăşi declaraţia de mai jos a vârstnicului Neil L.Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. „Cei care vă pocăiţi cuadevărat, dar, se pare, nu puteţi găsi alinare, continuaţi să ţineţi poruncile. Văpromit, alinarea va veni la timpul hotărât de Domnul. Vindecarea, de asemenea,necesită timp” [„Pocăiţi-vă… ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona, nov.2009, p. 42].)

Pentru a explica mai bine acest principiu, rugaţi câţiva cursanţi să citească, cu glastare, câteva versete care descriu convertirea regelui Lamoni şi a poporului său,versete pe care le găsim în Alma 19:29-30, 33-36. Invitaţi membrii clasei să cautebinecuvântările pe care le-au primit oamenii datorită pocăinţei şi credinţei lor.

• Ce binecuvântări au primit regele Lamoni, soţia sa şi mulţi alţi lamaniţi, datorităpocăinţei şi credinţei lor? (Inimile lor au fost schimbate, le-au slujit îngeri, aufost botezaţi, Biserica a fost întemeiată şi Domnul a revărsat Spiritul Săuasupra lor.)

• Când aţi văzut alte persoane trăind unele dintre aceste binecuvântări pe măsurăce s-au pocăit şi s-au apropiat de Domnul?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să simtă adevărul şi importanţa principiului de mai sus,invitaţi un cursant să citească următoarea mărturie a preşedintelui Boyd K. Packer(1924-2015), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:

LECŢIA 16

78

„Primim scrisori de la membri care au făcut greşeli cu rezultate tragice. Eiîntreabă: «Voi putea fi iertat vreodată?».

Răspunsul este da!

Evanghelia ne învaţă că eliberarea de chin şi vinovăţie poate fi obţinută prinpocăinţă. Cu excepţia celor câteva persoane, foarte puţine, care aleg caleapierzaniei după ce au cunoscut plenitudinea, nu există niciun obicei, nicio

dependenţă, nicio răzvrătire, nicio încălcare, nicio jignire care să fie exceptată de la promisiuneaiertării totale.

«Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor facealbe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.» Adică, a spus Isaia în continuare,«de veţi voi şi veţi asculta» [Isaia 1:18-19]” („The Brilliant Morning of Forgiveness”, Ensign, nov.1995, p. 19).

Invitaţi cursanţii să se gândească la momente în care au simţit bucuria şi paceaconştiinţei care însoţesc pocăinţa completă.

Mosia 4:11-12, 26Păstrarea iertării păcatelorRugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 4:11–12, 26. Invitaţi cursanţii săgăsească ce a propovăduit regele Beniamin despre modul în care putem păstraiertarea păcatelor noastre.

• Potrivit celor spuse de regele Beniamin, cum putem păstra iertarea păcatelorde-a lungul vieţilor noastre? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu:Dacă ne amintim dragostea şi bunătatea lui Dumnezeu faţă de noi, stămneclintiţi în credinţa noastră şi îi iubim şi slujim pe alţii, putem păstraiertarea păcatelor noastre.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai profund acest principiu, invitaţi uncursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstnicului D. ToddChristofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Pocăinţa înseamnă străduinţa de a face o schimbare. Ar însemna să luăm înderâdere suferinţa Salvatorului pentru noi dacă ne-am aştepta ca El să netransforme în fiinţe angelice fără niciun efort din partea noastră. Trebuie săcăutăm slava Sa pentru a ne face perfecţi şi a răsplăti eforturile noastre cele maisârguincioase (vezi 2 Nefi 25:23). Poate ar trebui să ne rugăm pentru a aveaocazii să lucrăm, să ne străduim şi să învingem păcatul la fel de mult cum ar

trebui să ne rugăm pentru milă. Cu siguranţă, Domnul binecuvântează o persoană care doreştesă ajungă la judecată fiind demnă, care se străduieşte cu hotărâre, zi după zi, pentru a înlocuislăbiciunea cu tăria. Pocăinţa adevărată, schimbarea adevărată ar putea necesita încercărirepetate, dar există ceva purificator şi sfânt într-o astfel de strădanie” („Darul divin al pocăinţei”,Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 39).

• Ce gânduri şi sentimente aveţi în timp ce vă gândiţi că „Domnul [vă]binecuvântează” atunci când lucraţi pentru a birui păcatul şi slăbiciuneacaracteristice vieţii muritoare?

LECŢIA 16

79

Împărtăşiţi-vă mărturia despre ispăşirea lui Isus Hristos. Asiguraţi-i pe cursanţi că,pe măsură ce se vor pocăi, vor simţi bucurie şi pacea conştiinţei. Încurajaţi cursanţiisă-şi cerceteze viaţa şi să exercite credinţa în Isus Hristos prin pocăinţă.

Materiale de citit pentru cursanţi• Enos 1:4-8; Mosia 4:1-3, 11-12, 26; Alma 19:29-30, 33-36; 34:15-17; 36:19-21;

3 Nefi 9:13-14, 19-22.

• Neil L. Andersen, „Pocăiţi-vă… ca Eu să vă pot vindeca”, Ensign sau Liahona,nov. 2009, p. 40-43.

LECŢIA 16

80

LECŢIA 17

Puterea cuvântuluiIntroducereProfeţii menţionaţi în Cartea lui Mormon au depus marieforturi pentru a consemna şi păstra scripturile care aveau săne binecuvânteze în zilele noastre. În această lecţie,cursanţiilor li se va reaminti că, pe măsură ce studiază şi

zăbovesc asupra cuvintelor profeţilor, pot primi putere de a-lînvinge pe Satana, de a se conduce prin viaţa muritoare şi, încele din urmă, de a obţine viaţa eternă.

Lecturi de bază• Richard G. Scott, „Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6-8.

• D. Todd Christofferson, „Binecuvântările pe care ni le aduc scripturile”, Ensignsau Liahona, mai 2010, p. 32-35.

• „Puterea cuvântului”, capitolul 8 din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra TaftBenson (2014), p. 123-133.

Sugestii pentru predare1 Nefi 3:19-20; 5:21-22; Omni 1:14-17; Mosia 1:3-5; Alma 37:3-4, 8Importanţa scripturilorExpuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi intrebaţi cursanţii cum ar răspunde la întrebarea pecare o adresează:

„Datorăm o recunoştinţă şi mai mare acelora care au consemnat şi au păstrat cucredinţă cuvântul de-a lungul timpurilor, deseori cu muncă asiduă şi sacrificii –Moise, Isaia, Avraam, Ioan, Pavel, Nefi, Mormon, Joseph Smith şi mulţi alţii. Celucru au ştiut ei despre importanţa scripturilor pe care şi noi trebuie să-l ştim?(„Binecuvântările pe care ni le aduc scripturile”, Ensign sau Liahona, mai 2010,p. 32-33).

• Ce lucru credeţi că au ştiut ei despre importanţa scripturilor pe care şi noitrebuie să-l ştim?

Amintiţi cursanţilor că Domnul le-a poruncit lui Nefi şi fraţilor săi să se întoarcă laIerusalim pentru a obţine plăcile de alamă. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, perând, cu glas tare, din 1 Nefi 3:19-20 şi 5:21-22, în timp ce membrii clasei cautămotivele pentru care plăcile de alamă erau atât de importante pentru Lehi şifamilia sa.

• Potrivit acestor versete, de ce sunt scripturile atât de importante? (Cursanţiitrebuie să identifice următorul adevăr: Scripturile păstrează cuvintele şiporuncile lui Dumnezeu, care au fost comunicate prin profeţii Săi.)

Pentru a ajuta la întărirea acestui adevăr, amintiţi cursanţilor că, la sute de ani dupăce familia lui Lehi a ajuns pe pământul făgăduit, urmaşii lor au întâlnit poporul lui

81

Zarahemla (muleciţii), care călătoriseră din Ierusalim la scurt timp după familialui Lehi.

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Omni 1:14-17 şi Mosia 1:3-5 şi să observediferenţa dintre cei care au avut scripturile (nefiţii) şi cei care nu le-au avut(muleciţii). (Notă. Pentru a învăţa despre abilitatea privind studierea scripturilornumită „compararea şi stabilirea diferenţelor”, vezi Predarea şi învăţarea dinEvanghelie: un manual pentru învăţătorii şi conducătorii de la seminariile şi institutele dereligie [2012], p. 25.)

• Ce consecinţe au suportat muleciţii datorită faptului că nu au avut scripturile?(Vezi, de asemenea, 1 Nefi 4:13.)

• Ce binecuvântări au primit nefiţii pentru că au avut scripturile?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 37:3-4, 8, în timp ce membriiclasei caută binecuvântările pe care le-au primit nefiţii pentru că au avut plăcilede alamă.

• Potrivit celor relatate în versetul 8, care au fost câteva dintre binecuvântările pecare le-au primit nefiţii pentru că au avut plăcile de alamă?

• La ce credeţi că s-a referit Alma atunci când a spus că scripturile „au lărgitmemoria acestui popor”?

Pentru a clarifica înţelesul acestei expresii, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare,următoarea declaraţie a vârstnicului D. Todd Christofferson, în timp ce membriiclasei caută să înţeleagă mai bine modul în care scripturile ne lărgesc memoria.

„Scripturile ne lărgesc memoria, ajutându-ne întotdeauna să ne aducem amintede Domnul şi de relaţia noastră cu El şi cu Tatăl. Ele ne aduc aminte ceea ce ştiamîn viaţa noastră premuritoare. Ele ne lărgesc memoria şi în alt sens, învăţându-nedespre epoci, oameni şi evenimente prin care nu am trecut personal …

Scripturile ne lărgesc, de asemenea, memoria, ajutându-ne să nu uităm ce amînvăţat noi şi generaţiile de dinaintea noastră. Aceia care nu au sau care ignoră

cuvântul consemnat al lui Dumnezeu încetează, în cele din urmă, să creadă în El şi uită scopulexistenţei lor” („Binecuvântările pe care ni le aduc scripturile”, p. 33).

• Care sunt unele dintre modurile în care scripturile ne lărgesc memoria?

• Ce doctrine, principii sau istorisiri din scripturi v-au lărgit sau dezvoltatmemoria despre Domnul şi relaţia voastră cu El?

1 Nefi 8:21-24, 29-30; 15:23-24; 2 Nefi 3:12; 32:3; 33:4-5; Iacov 2:8; 7:10-11;Alma 5:10-13; 31:5; 37:2, 8-10; Helaman 3:29-30; 15:7-8Cuvântul lui Dumnezeu aduce binecuvântăriInvitaţi un cursant să rezume viziunea lui Lehi despre pomul vieţii (vezi 1 Nefi 8).Apoi, întrebaţi cursanţii ce reprezenta bara de fier şi de ce constituia o parte atât deimportantă a viziunii. Dacă este necesar, invitaţi cursanţii să citească 1 Nefi 8:21-24,29-30.

LECŢIA 17

82

Rugaţi cursanţii să cerceteze 1 Nefi 15:23-24 şi să caute binecuvântările de care auparte cei care se ţin bine de cuvântul lui Dumnezeu. Puteţi îndemna cursanţii sămarcheze ceea ce au găsit.

• Ce credeţi că înseamnă a ne „[ţine] bine” de cuvântul lui Dumnezeu?

• Potrivit acestor versete, ce binecuvântări putem primi dacă ne ţinem bine decuvântul lui Dumnezeu? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu:Dacă ne vom ţine bine de cuvântul lui Dumnezeu, nu vom pieri spiritualniciodată şi duşmanul nu va putea să ne învingă.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului David A. Bednar, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Permiteţi-mi să vă sugerez că a te ţine tot timpul bine de bara de fier necesită,într-o mare măsură, folosirea cu evlavie, în mod constant şi sincer, a sfintelorscripturi ca sursă sigură a adevărului restaurat şi ca un îndrumar de încrederepentru călătoria de-a lungul cărării strâmte şi înguste către copacul vieţii – chiarDomnul Isus Hristos” („Visul lui Lehi: să ne ţinem bine de bara de fier”, Liahona,oct. 2011, p. 36).

Explicaţi că mai mulţi profeţi din Cartea lui Mormon au propovăduit şi despre altebinecuvântări de care au parte cei care se ţin bine de cuvântul lui Dumnezeu.Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale. Invitaţi fiecare cursant să studiezeuna sau două dintre acestea pentru a descoperi binecuvântările care rezultă dinstudierea cuvântului lui Dumnezeu. Apoi, rugaţi cursanţii să scrie, pe tablă, lângăreferinţa corespunzătoare, binecuvântările pe care le-au identificat:

2 Nefi 3:12

2 Nefi 32:3

2 Nefi 33:4-5

Iacov 2:8

Iacov 7:10-11

Alma 5:10-13

Alma 31:5

Alma 37:2, 8-10.

Helaman 3:29-30

Helaman 15:7-8

• Când aţi avut parte de una dintre aceste binecuvântări?

Invitaţi cursanţii să descrie ce poate să facă un tânăr adult necăsătorit, în viaţa defiecare zi, pentru a se ţine bine de bara de fier?

LECŢIA 17

83

Rugaţi cursanţii să se gândească dacă felul în care folosesc ei scripturile ar putea fidescris ca un mod de a se ţine bine de bara de fier.

Invitaţi cursanţii să aibă în vedere să-şi noteze lucruri precise pe care le pot facepentru a se ţine mai bine de bara de fier şi pentru a primi mai din plin acestebinecuvântări.

Alma 37:38-46Cuvântul lui Dumnezeu conduce spre viaţa eternă.Amintiţi cursanţilor că profetul Lehi a primit de la Domnul un instrument numitLiahona. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 37:38-42, în timp cemembrii clasei caută modul în care Liahona a binecuvântat familia lui Lehi.

• Cum a binecuvântat Liahona familia lui Lehi?

• Care era cerinţa pe care trebuia să o îndeplinească familia lui Lehi pentru caLiahona să funcţioneze bine? (Busola funcţiona numai când ei urmauinstrucţiunile ei şi dovedeau credinţă şi sârguinţă. Vezi, de asemenea, 1 Nefi16:28.)

Explicaţi că Alma ne-a învăţat că folosirea Liahonei reprezenta un „semn” şi o„umbră” – însemnând un simbol – ale modului în care trebuie să folosim cuvântullui Dumnezeu. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 37:43-46, în timpce membrii clasei identifică comparaţia pe care Alma o face între Liahona şicuvintele lui Hristos.

• Ce principiu a propovăduit Alma în aceste versete cu privire la cuvintele luiHristos ? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Dacă noi vom daatenţie cuvintelor lui Hristos, vom fi conduşi pe un drum drept către viaţaveşnică. Puteţi să încurajaţi cursanţii să marcheze apariţia cuvântului dacă înversetele 45-46. Spuneţi cursanţilor că a învăţa să identifice relaţiile de tipcauză–efect constituie o abilitate importantă care le poate perfecţiona studiulscripturilor.)

• Ce credeţi că înseamnă să fim conduşi pe „drumul drept” către viaţa veşnică?

• Care sunt unele lucruri pe care le putem face pentru a merge mai departe decâta citi doar cuvintele lui Hristos şi a începe să le „[dăm] atenţie”?

Încheiaţi lecţia expunând următoarea declaraţie a vârstnicul David A. Bednar şiinvitaţi cursanţii să o citească şi să mediteze asupra întrebărilor vârstnicului Bednar.

„Un flux constant de apă vie este mult mai important decât o înghiţitură din cândîn cînd.

Citim, studiem şi cercetăm noi zilnic scripturile într-un mod care ne permite să neţinem bine de bara de fier…? Avansăm noi, dumneavoastră şi cu mine, sprefântâna cu apă vie – bazându-ne pe cuvântul lui Dumnezeu? Acestea suntîntrebări importante pentru fiecare dintre noi, la care să ne gândim, rugându-ne”

(„Un rezervor de apă vie” [Seară la gura sobei pentru tinerii adulţi, organizată de SEB, 4 febr,2007], p. 7-8, lds.org/broadcasts).

LECŢIA 17

84

Întrebaţi dacă unii dintre cursanţi doresc să-şi împărtăşească mărturiile despremodul în care studiul cuvântului lui Dumnezeu i-a binecuvântat. Îndemnaţicursanţii să continue să mediteze asupra întrebărilor puse de vârstnicul Bednar şiinvitaţi-i să urmeze în continuare gândurile şi impresiile pe care le-au primit peparcursul lecţiei, pentru a face ca studiul lor despre cuvântul lui Dumnezeu să fiemai eficient şi mai plin de înţeles.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 3:19-20; 5:21-22; 8:21-24, 29-30; 15:23-24; 2 Nefi 3:12; 32:3; 33:4-5; Iacov

2:8; 7:10-11; Omni 1:14-17; Mosia 1:3-5; Alma 5:10-13; 31:5; 37:2-4, 8-10,38-46; Helaman 3:29-30; 15:7-8.

• Richard G. Scott, „Puterea scripturii”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 6-8.

LECŢIA 17

85

LECŢIA 18

Să ne pregătim pentru ziuajudecăţii finale

IntroducereViaţa muritoare este perioada în care ne pregătim pentru a-Lîntâlni pe Dumnezeu. Cartea lui Mormon explică ce li seîntâmplă spiritelor noastre în perioada dintre moarte şiînviere. După ce spiritele noastre vor fi restaurate primind

trupuri nemuritoare, vom sta înaintea scaunului de judecată alui Dumnezeu, unde faptele noastre şi dorinţele inimilornoastre vor decide răsplata noastră eternă.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Învierea”, Liahona, iul. 2000, p. 16-19.

• D. Todd Christofferson, „Învierea lui Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, mai2014, p. 111-114.

• „Understanding Death and Resurrection”, capitolul 37 din manualul Teachingsof Presidents of the Church: Brigham Young (1997), p. 273-278.

Sugestii pentru predareAlma 34:32-34; 40:6-7, 11-14După moarte, cei neprihăniţi sunt primiţi în paradis şi cei ticăloşi se duc înînchisoarea spiritelor.Înainte de începerea orei, scrieţi, pe tablă, următoarea întrebare:

În ce fel ar putea oamenii care nu înţeleg scopul vieţii lor muritoare şi care nu credîn viaţa de după moarte să trăiască diferit de oamenii care înţeleg aceste lucruri?

Rugaţi cursanţii să răspundă la această întrebare. Apoi, amintiţi-le că, în Cartea luiMormon, găsim învăţăminte care ne ajută să înţelegem care este scopul vieţii pepământ şi ne învaţă că viaţa continuă după moarte.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Alma 34:32–34, în timp ce membriiclasei caută ce i-a învăţat Amulec pe oamenii lui Amoniha despre scopul vieţii.

• Care sunt doctrinele importante despre scopul vieţii pe pământ pe care le-apropovăduit Amulec? (Cursanţii trebuie să identifice câteva doctrine în acestfragment, inclusiv următoarea: Această viaţă este perioada în care nepregătim pentru a-L întâlni pe Dumnezeu.)

• În ce moduri vă ajută această doctrină să înţelegeţi felul în care ar trebui să trăiţizilnic, aici, în viaţa muritoare?

86

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine această doctrină, gândiţi-vă săîmpărtăşiţi următoarea declaraţie a preşedintelui Thomas S. Monson.

„Înţelegem că am venit pe pământ pentru a învăţa, pentru a trăi, pentru aprogresa în călătoria noastră eternă către perfecţiune. Unii trăiesc pe pământdoar un timp scurt, alţii o perioadă lungă. Judecata nu va depinde de cât timp amtrăit, ci de modul în care am trăit” („He Is Risen”, Ensign, nov. 1981, p. 18).

• De ce ne-a avertizat Amulec să nu amânăm ziua pocăinţei?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din PrimaPreşedinţie, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare, în timp ce membrii claseicaută să afle de ce este primejdios să amânăm.

„Există un pericol în expresia într-o zi, care înseamnă «nu în ziua aceasta».«Într-o zi mă voi pocăi». «Într-o zi îl voi ierta». «Într-o zi voi vorbi cu prietenulmeu despre Biserică». «Într-o zi voi începe să plătesc zeciuiala». «Într-o zi mă voiduce iar la templu». «Într-o zi…» Scripturile spun clar despre pericolul amânării[vezi Alma 34:33-34]… Această zi este un dar preţios de la Dumnezeu. Gândulcă «într-o zi voi face» ne poate răpi şansele şi binecuvântările veşnice” („În

această zi”, Ensign sau Liahona, mai 2007, p. 89).

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 40:6-7, 11-14.Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturi şi să afle ce l-a învăţat Alma pe fiulsău, Corianton, despre ceea ce se întâmplă spiritelor noastre după ce murim. (Poatefi util să atrageţi atenţia că, atunci când Alma a folosit expresia „întunericul deafară”, el nu se referea la starea finală a lui Satana şi a celor care sunt blestemaţi. Else referea la starea celor ticăloşi aflaţi între momentul morţii lor şi momentulînvierii lor. De obicei, noi numim această stare închisoarea spiritelor.)

• După moarte, care este diferenţa între starea celor neprihăniţi şi starea celorticăloşi? (Deşi ar putea folosi cuvinte diferite, cursanţii trebuie să identificeurmătoarea doctrină: Între moarte și înviere, spiritele celor neprihăniţirămân în paradis şi spiritele celor păcătoşi rămân în închisoareaspiritelor.)

• De ce este important să înţelegem că faptele noastre din timpul vieţii muritoarevor influenţa starea noastră după moarte?

2 Nefi 9:12-13; Mosia 15:21-26; 16:6-11; Alma 11:40-45; 40:4-5, 19-24La înviere, spiritele noastre vor fi reunite cu trupurile noastre.Reamintiţi cursanţilor că, atunci când Abinadi a propovăduit regelui Noe şipreoţilori săi, el a descris ce ni se va întâmpla după moarte. Doctrinele pe care elle-a propovăduit descriu ce ni se va întâmpla după timpul pe care îl vom fi petrecutîn lumea spiritelor, fie în paradis, fie în închisoarea spiritelor. Rugaţi câţiva cursanţi

LECŢIA 18

87

să citească, pe rând, cu glas tare, Mosia 16:6-11, în timp ce membrii clasei caută săafle ce a propovăduit Abinadi.

• Care sunt doctrinele propovăduite de Abinadi despre ceea ce ni se va întâmpladupă timpul petrecut în lumea spiritelor? (Subliniaţi următoarele adevăruri:Deoarece Isus Hristos a rupt legăturile morţii, fiecare dintre noi va fiînviat şi va primi un trup nemuritor. Cei neprihăniţi vor moşteni fericirefără de sfârşit şi cei ticăloşi vor fi predaţi blestemului veşnic.)

Spuneţi cursanţilor că mulţi profeţi din Cartea lui Mormon au depus mărturiedespre înviere şi au explicat cum va fi. Scrieţi, pe tablă, următoarele fragmente dinscripturi (fără rezumatele care le însoţesc) şi desemnaţi fiecărui cursant unul dintrefragmente pentru a-l citi. Asiguraţi-vă de faptul că toate fragmentele suntdesemnate. Rugaţi cursanţii să citească, în gând, fragmentele lor şi să caute detaliisuplimentare despre înviere.

2 Nefi 9:12-13 (Paradisul va elibera spiritele celor drepţi şi închisoarea spiritelorva elibera spiritele celor ticăloşi. Spiritele vor fi reunite cu trupurile lor şi vordeveni suflete nemuritoare.)

Mosia 15:21-26 (Cei neprihăniţi vor avea parte de prima înviere, la fel ca şi ceicare au murit în ignoranţă şi copiii mici. Cei ticăloşi nu vor avea parte de primaînviere.)

Alma 11:40-45 (Toţi oamenii, ticăloşi şi neprihăniţi, vor avea spiritul şi trupulreunite în forma lor perfectă şi vor sta înaintea lui Dumnezeu pentru a fi judecaţidupă faptele lor.)

Alma 40:4-5, 19-24 (Este un interval de timp, între moarte şi înviere, în carespiritele se duc în lumea spiritelor. După aceea, este un timp stabilit pentruspiritele tuturor oamenilor să fie reunite veşnic cu trupurile lor perfecte şi să steaîn faţa lui Dumnezeu pentru a fi judecate.

Acordaţi cursanţilor timp pentru a explica ceea ce au învăţat despre înviere dinfragmentele care le-au fost desemnate. Puteţi scrie, pe tablă, lângă fragmentelecorespunzătoare, câteva dintre răspunsurile lor. Dacă este necesar, pentru aaprofunda înţelegerea cursanţilor despre aceste fragmente, adresaţi una sau maimulte întrebări precum următoarea:

• În ce mod întăresc aceste adevăruri încrederea voastră că învierea este adevăratăşi că ea constituie o parte importantă a planului Tatălui Ceresc?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstniculuiDallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi membrii clasei săfie atenţi la modul în care o mărturie despre înviere ne poate binecuvânta în viaţamuritoare.

LECŢIA 18

88

„Apostolul Petru s-a referit la faptul că Dumnezeu Tatăl, în îndurarea Sa ceamare, «ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejdevie» (1 Petru 1:3; vezi, de asemenea, 1 Tesaloniceni 4:13-18).

«[Nădejdea] vie» care ne este dată prin înviere este convingerea noastră cămoartea nu este încheierea identităţii noastre, ci doar un pas necesar tranziţiei,care ne este destinată, din viaţa muritoare spre nemurire. Această nădejde

schimbă întreaga perspectivă a vieţii muritoare …

Siguranţa învierii ne dă forţa şi perspectiva să îndurăm greutăţile vieţii muritoare, întâmpinate defiecare dintre noi şi de către aceia pe care îi iubim, lucruri cum ar fi deficienţe de natură fizică,mentală sau emoţională, pe care le avem din naştere sau le dobândim pe parcursul vieţiimuritoare. Datorită învierii, ştim că aceste deficienţe din viaţa muritoare sunt doar temporare!

Siguranţa învierii ne dă, de asemenea, o putere stimulatoare de a ţine poruncile lui Dumnezeu întimpul vieţii noastre muritoare …

Cunoaşterea noastră sigură despre o înviere spre nemurire ne dă, de asemenea, curajul să facemfaţă propriei morţi – chiar unei morţi pe care am putea s-o numim prematură …

Siguranţa nemuririi ne ajută, de asemenea, să suportăm despărţirile din viaţa muritoare,determinate de moartea acelora pe care îi iubim… Trebuie, cu toţii, să preaslăvim pe Dumnezeupentru asigurarea învierii, care face ca separarea noastră din viaţa muritoare să fie temporară şicare ne dă speranţa şi forţa să mergem mai departe” („Învierea”, Liahona, iul. 2000, p.18-19).

• În ce moment, asigurarea oferită de înviere v-a dat putere şi v-a motivat să trăiţimai drept?

Împărtăşiţi-vă mărturia despre realitatea învierii.

Alma 5:15-21; 7:21-25; 41:2-6Să ne pregătim pentru judecata finalăExplicaţi că Alma a încurajat pe membrii Bisericii din Zarahemla să se pregăteascăpentru judecata finală întrebându-i dacă se pot imagina pe ei înşişi stând înaintealui Dumnezeu pentru a fi judecaţi. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cuglas tare, din Alma 5:15-21. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi la ce i-a rugat Almape ascultătorii săi să se gândească.

• Care dintre întrebările lui Alma este cea mai semnificativă pentru voi şi de ce?

• Ce principiu putem învăţa din mărturia lui Alma, cuprinsă în versetul 21, înlegătură cu ceea ce trebuie să facem pentru a fi salvaţi ? (Ajutaţi cursanţii săidentifice următorul principiu: Noi putem fi salvaţi numai dacă am fostpurificaţi prin sângele ispăşitor al lui Isus Hristos.)

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă mai bine acest principiu, expuneţi următoareadeclaraţie a preşedintelui Joseph Fielding Smith şi invitaţi un cursant să o citeascăcu glas tare.

LECŢIA 18

89

„Nu ştiu să fie ceva mai important sau mai necesar, în acest moment, decâtfaptul de a striga pocăinţă, chiar şi printre sfinţii din zilele din urmă, şi fac apel laei… să dea ascultare următoarelor cuvinte ale Mântuitorului nostru. El a afirmatcă, în mod sigur, niciun lucru necurat nu poate intra în prezenţa Sa. Doar cei carese dovedesc a fi credincioşi şi care şi-au spălat veşmintele în sângele Său prinintermediul credinţei şi pocăinţei lor – nimeni altcineva nu va găsi împărăţia lui

Dumnezeu” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Fielding Smith [2013], p. 96-97).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Alma 7:21-25 şi invitaţi-i să găsească şi sămarcheze însuşirile pe care ar trebui să căutăm să le dezvoltăm astfel încâtveşmintele noastre să fie găsite fără pată.

• Ce însuşiri sau calităţi aţi identificat în aceste fragmente, care sunt importantepentru noi şi trebuie să le dezvoltăm în timp ce ne pregătim pentru a fi judecaţide către Domnul?

Încurajaţi cursanţii să se gândească dacă faptele lor şi dorinţele inimilor lor îipregătesc să-L întâlnească pe Dumnezeu la judecata finală. Încurajaţi-i să facă oriceschimbări sunt necesare astfel încât ziua judecăţii să poată fi o zi fericită.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 9:12-13; Mosia 15:21-26; 16:6-11; Alma 5:15-21; 7:21-25; 11:40-45;

16:6-11; 34:32-34; 40:4-7, 11-14, 19-24; 41:2-6.

• Dallin H. Oaks, „Învierea”, Liahona, iul. 2000, p. 16-19.

LECŢIA 18

90

LECŢIA 19

Să apărăm libertateareligioasă

IntroducereLibertatea religioasă este privilegiul sacru de a crede şi deacţiona aşa cum alegem – de a ne defini şi, apoi, de a trăi înmodul pe care ni-l dictează conştiinţa noastră – respectând,în acelaşi timp, drepturile celorlalţi (vezi D&L 134:4). Înaceastă lecţie, cursanţii vor studia relatări din Cartea lui

Mormon, în care persoane şi grupuri au încercat să distrugăBiserica lui Dumnezeu şi să submineze drepturile şi libertăţilereligioase. Cursanţilor li se va aminti că, în zilele noastre,libertatea religioasă are nevoie să fie protejată şi păstrată.

Lecturi de bază• Robert D. Hales, „Păstrarea libertăţii de a alege şi protejarea libertăţii

religioase”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 111-113.

• Dallin H. Oaks, „Balancing Truth and Tolerance”, Ensign, febr. 2013, p. 24-31.

• „Why We Need Religious Freedom (De ce avem nevoie de libertate religioasă)”,mormonnewsroom.org/article/why-religious-freedom.

• „An Introduction to Religious Freedom (Introducere la libertatea religioasă)”,mormonnewsroom.org/article/introduction-religious-freedom.

Sugestii pentru predareMosia 29:10-11, 16-18, 25-26, 32; Alma 30:7-9Importanţa libertăţii de a alege şi a libertăţii religioaseAmintiţi-le cursanţilor că, înainte de a veni pe pământ, noi am participat la consiliuldin cer. Rugaţi cursanţii să împărtăşească câteva din scopurile şi rezultatele acestuiconsiliu. Apoi, expuneţi şi citiţi, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedinteluiEzra Taft Benson (1899-1994).

„Subiectul principal discutat în acel consiliu din viaţa premuritoare a fost: Voravea copiii lui Dumnezeu dreptul neîngrădit de a alege calea pe care s-o urmeze,fie ea bună sau rea, ori trebuie să fie constrânşi şi forţaţi să fie supuşi? Hristos şitoţi cei care Îl urmau au susţinut prima propunere – libertatea de a alege; Satanaa susţinut-o pe ultima – constrângere şi forţă” (Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 66).

„Scripturile arată limpede că a fost un război mare în cer, o luptă pentru principiul libertăţii,dreptul de a alege” (Învăţături: Ezra Taft Benson, p. 66).

91

„Războiul care a început în cer din pricina acestui subiect nu s-a încheiat încă. Conflictul continuăpe câmpul de luptă al vieţii muritoare” (Învăţături: Ezra Taft Benson, p. 66).

• Ce dovadă aţi văzut referitoare la faptul că acest conflict din viata premuritoarecu privire la libertate şi alegere continuă în viaţa muritoare?

• De ce credeţi că Satana încearcă să distrugă libertatea?

Pe măsură ce cursanţii răspund, puteţi să împărtăşiţi declaraţia de mai jos apreşedintelui David O. Mckay (1873-1970).

„Pe lângă darul vieţii înseşi, dreptul de a ne controla propria viaţă este cel maimare dar pe care Dumnezeu îl face omului ” (Teachings of Presidents of theChurch: David O. McKay [2003], p. 208).

Amintiţi-le cursanţilor că, timp de secole după ce Lehi a ajuns pe pământulfăgăduit, nefiţii au fost conduşi de regi. Cu toate acestea, regele Mosia a propus ca onouă formă de guvernare să fie instituită. Rugaţi cursanţii să studieze Mosia29:10-11, 16-18, 25-26 şi să caute motivul pentru care Mosia a propus o nouă formăde guvernare.

• Cum a motivat regele Mosia dorinţa sa de a implementa o nouă formă deguvernare?

Explicaţi cursanţilor că sistemul judecătorilor era potrivit şi necesar pentru a păstralibertatea în societatea nefită. Alte societăţi au încercat, în mod asemănător, săstabilească şi să păstreze libertatea, deşi sistemele lor de guvernare erau, poate,organizate în mod diferit. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 29:32, întimp ce membrii clasei caută motivul pentru care Mosia dorea să păstreze libertateapoporului său.

• De ce era nevoie ca libertatea nefiţilor să fie păstrată?

• Cine are responsabilitatea de a ajuta la păstrarea drepturilor şi privilegiilornoastre? Cum se poate realiza această păstrare a drepturilor şi privilegiilor?

Explicaţi că exercitarea libertăţilor individuale nu trebuie să înlăture principiulsupunerii faţă de legile ţării.

Invitaţi cursanţii să caute în Alma 30:7-9 şi să identifice unul dintre drepturilegarantate de noul guvern nefit.

Puteţi explica faptul că acest fragment arată că Domnul interzice discriminareabazată pe credinţa sau necredinţa în Dumnezeu (vezi, de asemenea, D&L 134:4).

• Cum poate protejarea libertăţii religioase să aducă beneficii societăţii?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi un cursant săcitească următoarele:

LECŢIA 19

92

„Libertatea religioasă sau libertatea conştiinţei este vitală pentru sănătatea unei societăţi în careexistă diversitate. Ea permite diferitelor religii şi credinţe să se dezvolte. Libertatea religioasăprotejează drepturile tuturor grupurilor şi persoanelor, inclusiv ale celor mai vulnerabile, fie căsunt, fie că nu sunt religioase” („Religious Freedom [Libertatea religioasă]”,mormonnewsroom.org/official-statement/religious-freedom).

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă elementele de bază ale libertăţii religioase,expuneţi declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales, din Cvorumul celorDoisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească.

„Există patru piloni principali ai libertăţii religioase pe care noi ca sfinţi din zileledin urmă trebuie să ne bizuim şi să-i protejăm.

Primul este libertatea de a crede …

Al doilea pilon al libertăţii religioase este libertatea de a ne împărtăşi altorareligia şi crezurile …

Al treilea pilon al libertăţii religioase este libertatea de a forma o organizaţie religioasă, oBiserică, şi de a preaslăvi în pace cu alţii …

Al patrulea pilon al libertăţii religioase este libertatea de a trăi conform religiei noastre – liberaexercitare a religiei nu doar în casă sau în capelă, ci şi în locuri publice” („Păstrarea libertăţii dea alege şi protejarea libertăţii religioase”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 112).

Rezumaţi aceşti patru piloni principali scriind, pe tablă, următoarele:

Libertatea de a crede, a împărtăşi, a organiza şi a trăi.

• Cum ar putea impunerea de restricţii oricăreia dintre aceste patru libertăţi săîmpiedice ocaziile de creştere spirituală?

• Cum a fost viaţa voastră influenţată de aceste elemente de bază ale libertăţiireligioase?

Alma 2:1-10, 12, 27-28; 44:1-5; 46:4-5, 10-16, 19-22Păstrarea libertăţii religioaseScrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale şi explicaţi faptul că acestefragmente conţin exemple de atacuri la libertatea religioasă:

Alma 2:1-4

Alma 46:4-5, 10

LECŢIA 19

93

Invitaţi jumătate dintre membrii clasei să studieze primul fragment şi cealaltăjumătate să-l studieze pe al doilea. Rugaţi cursanţii să caute scopurile celor care auameninţat libertatea religioasă.

• Potrivit celor relatate în aceste fragmente, care erau scopurile lui Amlici şiAmalichia?

• În ce mod pierderea libertăţii religioase ar fi afectat societăţile descrise în acesterelatări?

Adăugaţi următorul text, scris cu caractere aldine, la referinţele de pe tablă:

Alma 2:1-4, 5-10, 12, 27-28

Alma 46:4-5, 10, 11-16, 19-22

Invitaţi cursanţii să citească versetele care au fost adăugate la fragmentul pe carel-au citit şi rugaţi-i să caute ce au făcut oamenii neprihăniţi pentru a-şi protejalibertatea religioasă.

• Ce adevăruri putem învăţa din aceste fragmente despre importanţa păstrăriilibertăţii religioase? (Cursanţii trebuie să identifice următoarele adevăruri: Estedatoria noastră să ne apărăm familiile, religia şi libertatea. Atunci când Îlrugăm pe Dumnezeu şi facem legământ să ţinem poruncile Sale, El ne vaîntări, pentru a ne putea apăra drepturile şi religa.)

Dacă timpul permite, puteţi citi, de asemenea, Alma 44:1-5 şi puteţi discutaîmpreună cu membrii clasei despre modul în care credinţa nefiţilor i-a întărit peaceştia împotriva lui Zerahemna şi a lamaniţilor.

• În Cartea lui Mormon, libertatea religioasă a fost deseori ameninţată prinpersecuţie şi război. În ce mod, persoane şi grupuri ameninţă, astăzi, libertateareligioasă?

Dacă este nevoie să ajutaţi cursanţii să răspundă la această întrebare, citiţi declaraţiade mai jos, despre ameninţările din ce în ce mai mari la adresa libertăţii religioasedin Statele Unite. Arătaţi că, în timp ce această declaraţie se referă, în mod specific,la problemele din Statele Unite, multe alte ţări se confruntă cu încercări similare înlegătură cu libertatea religioasă. (Notă. Folosiţi această declaraţie numai pentru aoferi exemple despre modul în care unele libertăţi religioase sunt contestate. Nulăsaţi discuţia să devină o dezbatere despre drepturile homosexualilor sau alteprobleme politice.)

„Încercările la care este supusă libertatea religioasă încep să apară din numeroase surse.Susţinerea din ce în ce mai mare a drepturilor homosexualilor poate duce la limitarea libertăţiireligioase în mai multe feluri. Schimbările din sistemul sanitar pun în pericol drepturile celor careau anumite convingeri morale despre viaţă. Acestea şi alte evenimente duc la conflicte şicauzează probleme organizaţiilor religioase şi oamenilor care sunt religioşi. Ele ameninţă… sărestricţioneze modul în care organizaţiile religioase îşi pot gestiona personalul şi proprietăţile. Eleajung să constrângă universităţi, şcoli şi entităţi de servicii sociale care sunt afiliate religios… În

LECŢIA 19

94

aceste circumstanţe şi în multe altele, putem observa modul în care libertatea religioasă şi cea aconştiinţei sunt erodate subtil, dar în mod constant” (“An Introduction to Religious Freedom[Introducere la libertatea religioasă]”, mormonnewsroom.org/article/introduction-religious-freedom).

Subliniaţi faptul că Biserica a susţinut imparţialitatea în toate domeniile. Înconcordanţă cu Articolele de credinţă 1:11, trebuie să revendicăm libertatea noastrăreligioasă într-un mod clar şi echilibrat, care să respecte, în acelaşi timp, drepturileşi interesele celorlalţi (vezi „Mormon Leaders Call for Laws That Protect ReligiousFreedom [Conducătorii mormoni cer legi care să protejeze libertatea religioasă]”,mormonnewsroom.org/article/church-news-conference-on-religious-freedom-and-nondiscrimination).

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a profetului JosephSmith (1805-1844):

„Dacă s-a demonstrat că am fost gata să mor pentru un «mormon», îndrăznescsă declar înaintea Cerului că sunt la fel de pregătit să mor apărând drepturileunui prezbiterian, baptist sau ale unui om bun de orice altă confesiune; pentru căacelaşi principiu care ar călca în picioare drepturile sfinţilor din zilele din urmă arcălca în picioare drepturile romano-catolicilor sau ale oricărei alte confesiuni carear putea fi nepopulară şi prea slabă pentru a se apăra singură.

Dragostea de libertate este cea care îmi inspiră sufletul − libertatea civică şi religioasă a întregiirase umane” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 364).

• De ce este important să apărăm libertatea religioasă a tuturor oamenilor şi nunumai a sfinţilor din zilele din urmă? (O asemenea apărare îi face pe alţiicapabili să-şi folosească libertatea de a alege în acord cu planul lui Dumnezeu şipromovează o societate dreaptă şi paşnică. Dacă dorim ca să fie protejate şirespectate credinţele noastre religioase, atunci trebuie să protejăm şi sărespectăm credinţele celorlalţi.)

• Care sunt câteva dintre comportamentele corespunzătoare prin care noi amputea păstra şi întări libertatea religioasă?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi un cursant săcitească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Robert D. Hales.

„Dragi fraţi şi surori, suntem responsabili să protejăm aceste libertăţi şi drepturisacre, atât pentru noi înşine, cât şi pentru urmaşii noştri. Ce putem să facemdumneavoastră şi cu mine?

În primul rând, putem deveni informaţi. Fiţi conştienţi de problemele dincomunitatea dumneavoastră care ar putea avea un impact asupra libertăţiireligioase.

În al doilea rând, ca persoane individuale, alăturaţi-vă celor care împărtăşesc dedicarea noastrăfaţă de libertatea religioasă. Lucraţi cot la cot pentru a proteja libertatea religioasă.

LECŢIA 19

95

În al treilea rând, trăiţi-vă viaţa în aşa fel încât să fiţi exemple bune a ceea ce credeţi – în cuvinteşi fapte. Felul în care ne trăim religia este mult mai important decât ceea ce am spune despre ea”(„Păstrarea libertăţii de a alege”, p. 113).

• Cum puteţi deveni conştienţi de problemele care afectează libertatea religioasăîn comunitatea voastră?

• Care alte grupuri din zona voastră împărtăşesc dăruirea voastră faţă delibertatea religioasă?

• Ce aţi făcut sau aţi văzut pe alţii făcând pentru a promova libertatea religioasă?

Informaţi cursanţii că materiale privind libertatea religioasă sunt disponibile pemormonnewsroom.org. Îndemnaţi cursanţii să se gândească la ce ar putea facepentru a promova şi apăra libertatea religioasă şi împărtăşiţi mărturiadumneavoastră că Tatăl Ceresc îi va conduce în eforturile lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• Mosia 29:10-11, 16-18, 25-26, 32; Alma 2:1-10, 12, 27-28; 30:7-9; 44:1-5; 46:4-5,

10-16, 20-22.

• Robert D. Hales, „Păstrarea libertăţii de a alege şi protejarea libertăţiireligioase”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 111-113.

LECŢIA 19

96

LECŢIA 20

Să ne întărim credinţa şimărturia

IntroducereCredinţa în Isus Hristos şi Evanghelia Sa aduce tărie şiprotecţie spirituală copiilor lui Dumnezeu. Cartea lui Mormonconţine exemple de atitudini şi comportamente care îi potface pe oameni să rătăcească în necredinţă. Profeţii

menţionaţi în Cartea lui Mormon ne-au avertizat despreaceste comportamente şi atitudini şi au propovăduit principiiale Evangheliei care vor consolida şi întări credinţa şimărturia noastră.

Lecturi de bază• Neil L. Andersen, „Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 18-21.

• L. Whitney Clayton, „Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 36-39.

• Larry S. Kacher, „Nu trataţi fără respect lucrurile sacre”, Ensign sau Liahona,nov. 2014, p. 104-106.

Sugestii pentru predare2 Nefi 1:10-11; 9:28; Mosia 2:36-37; 26:1-4; Alma 12:9-11; 31:8-11; 46:7-8;Helaman 4:11-13; 13:24-26; Mormon 9:7-8Atitudini şi comportamente care pot slăbi credinţa şi mărturiaExpuneţi întrebarea de mai jos şi invitaţi cursanţii să răspundă pe scurt.

• Cum este posibil ca cei care au simţit binecuvântările Evangheliei să-şi piardăcredinţa şi mărturia?

Amintiţi-le cursanţilor că profetul Lehi a avertizat că, într-o zi, urmaşii săi îşi vorpierde credinţa în Isus Hristos şi Evanghelia Sa. Invitaţi un cursant să citească, cuglas tare, 2 Nefi 1:10-11 şi rugaţi membrii clasei să caute efectele pe care, în cele dinurmă, necredinţa le-a avut asupra urmaşilor lui Lehi. (Poate fi util să explicaţi căexpresia „să rătăcească în necredinţă” înseamnă a decădea din punct de vederespiritual din pricina necredinţei.)

• Ce efect a avut, în cele din urmă, necredinţa asupra urmaşilor lui Lehi?

Subliniaţi că, în timp ce au existat mulţi factori care au condus la distrugereacivilizaţiei nefite, cauza principală a declinului nefiţilor a fost pierderea credinţei înIsus Hristos şi Evanghelia Sa. Din acest motiv, cei care au scris Cartea lui Mormonau dat avertizări, de repetate ori, cu privire la atitudinile şi comportamentele careslăbesc credinţa în Domnul şi au propovăduit fără întrerupere cum să ne clădim şisă ne întărim mărturia.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 26:1-4 şi îndemnaţi membrii claseisă găsească atitudini şi comportamente care, în timpul domniei regelui Mosia, auslăbit credinţa unor oameni.

97

Invitaţi cursanţii să identifice un principiu propovăduit în aceste versete despre ceeace li se întâmplă oamenilor care aleg să nu creadă în adevăr şi să nu acţionezeconform adevărului. Printre principiile pe care cursanţii le pot identifica, esteurmătorul: Când oamenii aleg să nu creadă şi să nu acţioneze conformadevărurilor care le sunt propovăduite, inimile lor se împietresc şi nu se potbucura de binecuvântările credinţei şi mărturiei.

• Când oamenii aleg să nu creadă şi să nu acţioneze conform adevărurilor care lesunt propovăduite, de ce credeţi că inimile lor încep să fie împietrite şi nu maipot simţi Spiritul?

Pentru a ajuta cursanţii să identifice alte atitudini şi comportamente care potconduce la pierderea credinţei şi mărturiei, scrieţi, pe tablă, următoarele fragmentedin scripturi. Desemnaţi fiecărui cursant să citescă unul sau două dintre fragmenteşi asiguraţi-vă că toate fragmentele au fost desemnate cursanţilor. Rugaţi cursanţiisă caute în fragmentele desemnate atitudini sau comportamente care îi pot conducepe oameni la pierderea credinţei şi mărturiei.

2 Nefi 9:28

Mosia 2:36-37

Alma 12:9-11

Alma 31:8-11

Alma 46:7-8

Helaman 4:11-13

Helaman 13:24-26

Mormon 9:7-8

După ce le-aţi acordaţi timp suficient, rugaţi cursanţii să împărtăşească atitudinilesau comportamentele pe care le-au identificat şi să explice modul în care acesteapot slăbi credinţa şi mărturia. Rezumaţi răspunsurile cursanţilor, pe tablă, lângăfragmentele corespunzătoare.

• Care dintre aceste atitudini sau comportamente credeţi că reprezintă, în zilelenoastre, cel mai mare pericol pentru tinerii adulţi membri ai Bisericii? De ce?

Rugaţi cursanţii să aleagă o atitudine sau un comportament din cele scrise pe tablăşi să explice ce putem face noi pentru ne proteja împotriva acelei atitudini sauacelui comportament.

Oferiţi cursanţilor un moment pentru a se gândi care dintre atitudini saucomportamente le-au ameninţat credinţa şi mărturia şi ce pot face pentru ase întări.

LECŢIA 20

98

2 Nefi 28:21-23; Mormon 5:16-18Consecinţele pierderii credinţei şi mărturieiAmintiţi-le cursanţilor că, atunci când profetul Mormon a condus armatele nefite,la un moment dat el a observat că poporul său se găsea într-o stare ticăloasă şilipsită de speranţa de a se pocăi. Rugaţi cursanţii să studieze Mormon 5:16-18 şi săcaute cum a descris Mormon starea spirituală a poporului său.

• Ce credeţi că înseamnă a trăi „fără de Hristos şi fără de Dumnezeu în lume”?

• Ce principiu putem învăţa din cuvintele lui Mormon despre cei care îşi pierdcredinţa în Domnul şi refuză să se pocăiască? (Deşi cursanţii pot folosi cuvintediferite, ei trebuie să identifice următorul principiu: Dacă îngăduim ca noiînşine să pierdem credinţa şi refuzăm să ne pocăim, Spiritul se va retrageşi vom pierde îndrumarea din partea Domnului.)

• Potrivit celor relatate în versetul 18, care va fi efectul pierderii îndrumării dinpartea Domnului, după cum ne-a avertizat Mormon?

Explicaţi că Nefi ne-a învăţat că procesul de a pierde Spiritul şi a te lăsa condus înrobie de către diavol este, deseori, lent şi treptat. Invitaţi câţiva cursanţi să citeascăpe rând, cu glas tare, din 2 Nefi 28:21-23 şi rugaţi membrii clasei să identificecuvinte şi expresii care descriu această decădere spirituală treptată.

• Ce atitudini care pot conduce la decăderea spirituală a unei persoane aidentificat Nefi?

• De ce credeţi că aceste atitudini sunt deosebit de periculoase pentru credinţanoastră?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, povestirea de mai jos a preşedinteluiHenry B.Eyring, din Prima Preşedinţie.

„Aşa cum adevărul ne este dat rând după rând şi lumina străluceşte treptatatunci când ne supunem, tot aşa, când nu ne supunem, mărturia noastră despreadevăr se micşorează aproape imperceptibil, puţin câte puţin, şi întunericulcoboară atât de încet încât cei mândri pot, cu uşurinţă, să nege că seschimbă ceva.

Am auzit lauda de sine a unui om care încet, încet, s-a îndepărtat de Biserică. Laînceput a încetat să mai predea la Şcoala de duminica, apoi, a încetat să mai vină la adunărileBisericii şi, apoi, a uitat, din când în când, să plătească zeciuiala… El n-a putut să perceapădiferenţa, dar eu am putut. Lumina din ochii săi se stingea şi chiar strălucirea de pe faţa luiîncepea să dispară. El nu a putut observa schimbarea, din moment ce una dintre consecinţelenesupunerii faţă de Dumnezeu pare să fie crearea de suficient anestezic spiritual pentru a blocaorice sensibilitate, pe măsură ce legăturile cu Dumnezeu sunt întrerupte. Nu numai mărturia sadespre adevăr s-a erodat încet, ci chiar amintirile despre viaţa în acord cu principiile Evanghelieiau început să-i pară o iluzie” („A life Founded in Light and Truth” [Adunare de devoţiunedesfăşurată în cadrul Universităţii Brigham Young, 15 aug. 2000], p. 3, speeches.byu.edu).

• Care credeţi că sunt câteva indicii care arată că o persoană începe să-şi piardăcredinţa şi mărturia?

LECŢIA 20

99

1 Nefi 15:7-11; 2 Nefi 25:28-29; Mosia 4:11-12; 15:11 ; Helaman 15:7-8Să ne întărim credinţa şi mărturiaExpuneţi şi invitaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstniculuiNeil L. Andersen, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„În natură, copacii care cresc în zone cu vânt devin mai puternici. Când vântulsuflă în jurul unui copăcel, forţe din interiorul copăcelului fac două lucruri. Primul,ele stimulează rădăcinile să crească mai repede şi să se întindă mai mult. Aldoilea, forţele din interiorul copacului încep să creeze structuri celulare care, defapt, fac trunchiul şi ramurile mai groase şi mai flexibile pentru a face faţăpresiunii vântului. Aceste rădăcini şi ramuri puternice protejează copacul de

vânturile care, cu siguranţă, vor bate din nou.

Voi sunteţi infinit mai preţioşi pentru Dumnezeu decât un copac. Voi sunteţi fiii şi fiicele Sale. El afăcut spiritul vostru puternic şi capabil să reziste în timpul furtunilor vieţii. Furtunile din tinereţeavoastră, precum vântul împotriva copăcelului, pot să vă mărească credinţa şi tăria spirituală,pregătindu-vă pentru anii ce vor veni” („Furtuni spirituale”, Ensign sau Liahona, mai2014, p. 18-19).

• Ce putem face pentru a dobândi tărie spirituală şi a face faţă încercărilor la caresunt supuse credinţa şi mărturia noastră?

Amintiţi-le cursanţilor că, în Cartea lui Mormon, găsim principii ale Evanghelieicare pot să-i îndrume pe oamenii care caută să aibă credinţă şi mărturie maiputernice.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 25:28-29 şi explicaţi că acesteversete rezumă o predică importantă despre cum putem fi salvaţi, pe care Nefi aoferit-o poporului său. Rugaţi membrii clasei să caute ce a propovăduit Nefi înlegătură cu cea mai importantă decizie pe care o vom lua în viaţa noastră.

• Care este cea mai importantă decizie pe care o vom lua în viaţa noastră, dupăcum a propovăduit Nefi? (Ajutaţi cursanţii să identifice următorul principiu:Dacă alegem să credem în Isus Hristos şi Îl preaslăvim cu toată puterea,mintea şi tăria noastră, atunci vom rămâne puternici din punct de vederespiritual şi nu vom fi alungaţi.)

Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului L. Whitney Clayton, din CeiŞaptezeci, şi invitaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Profeţii din toate timpurile ne-au încurajat şi chiar ne-au implorat să credem înHristos… Decizia de a crede este cea mai importantă alegere pe care o facemvreodată. Aceasta afectează toate celelalte decizii pe care le luăm …

Crezul, credinţa şi mărturia nu sunt principii pasive. Nu le dobândim fără a facenimic. Credinţa este ceva ce alegem – sperăm să o avem, muncim şi facemsacrificii pentru ea. Noi nu vom ajunge să credem în Salvator şi Evanghelia Sa în

mod accidental, tot aşa cum nu ne vom ruga sau plăti zeciuiala în mod accidental. Noi alegemîntr-un mod activ să credem, tot aşa cum alegem să ţinem alte porunci” („Alegeţi să credeţi”,Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 38).

LECŢIA 20

100

• Ce credeţi că înseamnă aceste cuvinte: „Crezul, credinţa şi mărturia nu suntprincipii pasive”?

• De ce credeţi că a ne strădui să trăim principiile Evangheliei este cel mai bunmod de a ne întări credinţa şi mărturia?

Pentru a ajuta cursanţii să descopere câteva dintre modurile în care putem faceeforturi pentru a ne întări credinţa şi mărturia, scrieţi, pe tablă, următoarelefragmente şi rugaţi fiecare cursant să citească, în gând, cel puţin unul dintre ele.Invitaţi-i să caute principii care ne pot ajuta să ne întărim credinţa în Isus Hristos şiEvanghelia Sa.

1 Nefi 15:7-11

Mosia 4:11-12

Mosia 15:11

Helaman 15:7-8

Invitaţi cursanţii să împărtăşească cunoştinţele pe care le-au găsit în acestefragmente scripturale. Puteţi să invitaţi cursanţii să depună mărturie despre modulîn care au pus în practică în vieţile lor aceste principii sau altele şi au fostbinecuvântaţi cu credinţă din ce în ce mai mare în Isus Hristos şi în Evanghelia Sa.Încurajaţi cursanţii să facă eforturile necesare pentru a-şi întări credinţa în Domnul.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 15:7-11; 2 Nefi 1:10-11; 9:28; 25:28-29; 28:21-23; Mosia 2:36-37; 4:11-12;

15:11; 26:1-4; Alma 12:9-11; Alma 31:8-11; 46:7-8; Helaman 4:11-13; 13:24-26;15:7-8; Mormon 5:16-18; 9:7-8.

• L. Whitney Clayton, „Alegeţi să credeţi”, Ensign sau Liahona, mai 2015, p. 36-39.

LECŢIA 20

101

LECŢIA 21

Venirea lui Isus HristosIntroducereCondiţiile şi evenimentele care au însoţit vizita lui Isus Hristospe continentul american slujesc drept model pentru a DouaSa Venire. Această lecţie îi va ajuta pe cursanţi să pună în

practică principii din Cartea lui Mormon, cu scopul de a fipregătiţi mai bine pentru „[ziua cea mare] şi înfricoşătoare”(3 Nefi 25:5), când Isus va veni din nou.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Pregătirea pentru a Doua Venire”, Ensign sau Liahona, mai

2004, p. 7-10.

• Jeffrey R. Holland, „Preparing for the Second Coming”, New Era, dec.2013, p. 2-5.

Sugestii pentru predareHelaman 14:20-30; 16:1-5; 3 Nefi 9:1-5, 12-14; 10:12Sunt date semne pentru a ne ajuta să credem şi să ne pregătim pentru a Doua Venirea Domnului.Invitaţi cursanţii să împărtăşească exemple de evenimente sau activităţi din viaţa lorcare au necesitat pregătire (de exemplu, o misiune). Apoi, adresaţi întrebarea:

• Ce schimbare a adus această pregătire în ansamblul experienţei voastre?

• În ce mod credeţi că experienţa ar fi fost diferită, dacă nu v-aţi fi pregătit?

Expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şiinvitaţi un cursant să o citească cu glas tare. Rugaţi membrii clasei să asculte cuatenţie ce ne-a învăţat preşedintele Benson despre scopul pentru care Cartea luiMormon ne poate ajuta să ne pregătim.

„În Cartea lui Mormon, noi găsim un model de pregătire pentru cea de-a DouaVenire. O mare parte a cărţii se axează pe câteva decenii de dinaintea venirii luiHristos în America. Prin studierea atentă a acelei perioade, putem determina dece unii au fost distruşi în judecăţi teribile care au precedat venirea Sa şi ce i-afăcut pe alţii să stea în templu în ţara Abundenţa şi să-şi pună mâinile pe rănilede pe mâinile şi picioarele Sale” (Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft

Benson [2014], p. 150).

• Conform celor spuse de preşedintele Benson, de ce trebuie să studiem cuatenţie relatarea din Cartea lui Mormon despre vizita pe care Isus Hristos le-afăcut-o oamenilor de pe continentul american? (Asiguraţi-vă că se înţelege decătre cursanţi faptul că studiind relatarea din Cartea lui Mormon despreevenimentele din preajma vizitei lui Isus Hristos pe continentul american,putem învăţa un model de pregătire pentru a Doua Venire.)

102

Invitaţi cursanţii ca, pe măsură ce studiază relatarea vizitei Salvatorului pecontinentul american, să caute principii şi doctrine care îi vor ajuta să sepregătească pentru a Doua Venire.

Amintiţi-le cursanţilor că, înainte de naşterea Salvatorului, Samuel Lamanitul aprevestit semnele care vor însoţi naşterea şi moartea Salvatorului. Rugaţi cursanţiisă parcurgă repede Helaman 14:20-27 şi să identifice semnele care au prevestitmoartea lui Hristos.

• Care sunt câteva dintre semnele care vor însoţi moartea lui Isus Hristos, potrivitcelor spuse de Samuel nefiţilor ?

Invitaţi jumătate dintre cursanţi să citească Helaman 14:28-30, în timp ce cealaltăjumătate citeşte Helaman 16:4-5. Rugaţi-i să caute motive pentru care acestesemne le vor fi date nefiţilor. Îndemnaţi cursanţii să acorde atenţie deosebităexemplelor care conţin expresia „pentru ca…”

• Potrivit acestor versete, de ce Domnul ne dă semne? (Ajutaţi cursanţii săidentifice următoarea doctrină: Domnul oferă semne şi minuni pentru ca noisă putem crede în El şi să fim salvaţi. Puteţi să scrieţi, pe tablă, aceastădoctrină.)

• Potrivit celor indicate în Helaman 14:29, ce li se va întâmpla acelora care nu credîn aceste semne şi minuni? (O judecată dreaptă va veni asupra lor.)

Explicaţi că, în 3 Nefi, se relatează faptul că semnele şi minunile promise – inclusivdistrugerea prevestind moartea Salvatorului – au început să se îndeplinească.Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din 3 Nefi 9:1-5, 12-14;10:12, în timp ce membrii clasei urmăresc ce li s-a întâmplat acelora care au crezutîn mesajele lui Samuel şi Nefi şi, de asemenea, ce li s-a întâmplat acelora care nuau crezut.

• Potrivit acestor versete, de ce au fost distruşi unii dintre oameni ? De ce au fostunii cruţaţi?

Subliniaţi că aceia care Îl urmează astăzi pe Isus Hristos, au fost învăţaţi săurmărească semnele care vor preceda a Doua Sa Venire. Rugaţi cursanţii să discutemodul în care înţelegerea şi recunoaşterea semnelor celei de-a Doua Veniri, care aufost prevestite de profeţi, pot să-i ajute, astăzi, pe membrii Bisericii să fie mai binepregătiţi pentru venirea Sa.

3 Nefi 11:1-17Să ne pregătim pentru a-L întâlni pe Salvator.Expuneţi o ilustraţie cu Isus Hristos înfăţişându-Se nefiţilor. Pe măsură ce revădcursanţii relatarea despre vizita pe care Salvatorul le-a făcut-o nefiţilor, îndemnaţi-isă caute binecuvântările primite de cei care au crezut în semnele despre moarteaDomnului şi s-au pregătit pentru venirea Sa.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din 3 Nefi 11:1-12.

• În ce fel încrederea în semnele promise, despre venirea Domnului, i-a pregătitpe oameni pentru această experienţă?

LECŢIA 21

103

• În ce mod pot aceste versete să ne amintească de nevoia pe care o avem noiînşine de a ne pregăti?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 3 Nefi 11:13-17 şi să-şiimagineze cum s-ar fi simţit dacă ar fi fost prezenţi la acel eveniment.

• Cum ar putea această experienţă să descrie ceea ce Domnul Isus Hristos doreştepentru fiecare dintre noi? (Răspunsurile trebuie să reflecte următorul adevăr:Isus Hristos ne invită pe toţi să venim la El şi să dobândim o mărturiedespre faptul că El este Dumnezeul întregului pământ.)

• În ce moduri ar putea aceste evenimente să fie asemănătoare cu ceea ce se vaîntâmpla la a Doua Venire a lui Isus?

• Ce puteţi face pentru a urma invitaţia Salvatorului, astfel încât să fiţi pregătiţi săstaţi, într-o zi, înaintea Sa?

Încheiaţi expunând declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Cum ar fi dacă ziua venirii Sale ar fi mâine? Dacă am ştii că mâine Îl vom întâlnipe Domnul – prin moartea noastră prematură sau prin venirea Sa neaşteptată –ce am face astăzi? Ce mărturisiri am face? Ce lucruri am înceta să facem? Cesocoteli am avea de încheiat? Pe cine am ierta? Ce mărturii am depune?

Dacă am putea face aceste lucruri atunci, de ce nu le-am face acum? De ce să nucăutăm pacea câtă vreme pacea poate fi obţinută?” („Pregătirea pentru a Doua

Venire”, Ensign sau Liahona, mai 2004, p. 9).

• De ce este important să ne pregătim ca şi când Domnul ar veni mâine?

Invitaţi cursanţii să caute şi să răspundă la îndemnurile Spiritului, pe măsură ce sepregătesc pentru a-L întâlni pe Domnul.

Materiale de citit pentru cursanţi• Helaman 14:20-30; 16:1-5; 3 Nefi 9:1-5, 12-14; 10:12; 11:1-17.

• Dallin H. Oaks, „Pregătirea pentru a Doua Venire”, Ensign sau Liahona, mai2004, p. 7-10.

LECŢIA 21

104

LECŢIA 22

„Tot aşa cum sunt Eu”IntroducereIsus Hristos înviat i-a invitat pe ucenicii Săi să urmezeexemplul Său. Studiind principiile pe care El le-a propovăduitnefiţilor la templul din Abundenţa, noi putem învăţa cum sădevenim asemenea Lui. Salvatorul S-a rugat ca toţi aceia care

cred în El să poată avea sentimentul de unitate cu El şi cuTatăl nostru Ceresc. Această lecţie este menită să-i ajute pecursanţi să înţeleagă ce pot face pentru a deveni maiasemănători lui Isus Hristos.

Lecturi de bază• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru desăvârşit”, Ensign sau Liahona, nov. 2009,

p. 70-73.

• Lynn G. Robbins, „Ce fel de bărbaţi şi femei trebuie să fiţi?” Ensign sau Liahona,mai 2011, p. 103-105.

Sugestii pentru predare3 Nefi 27:21-22, 27Să devenim asemănători lui Isus HristosÎncepeţi lecţia expunând declaraţia de mai jos a vârstnicului Lynn G. Robbins, dinPreşedinţia celor Şaptezeci, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare.

„Mulţi dintre noi facem liste ce cuprind lucruri de făcut pentru a ne aminti ceeace vrem să îndeplinim. Dar oamenii au rareori liste despre ceea ce trebuie să fie.De ce? Lucrurile de făcut reprezintă activităţi sau evenimente care pot fi tăiate depe liste odată ce sunt făcute. Pe de altă parte, ceea ce trebuie să fim reprezintăun proces continuu. Nu putem bifa ca fiind complet procesul de a fi. Vinereaurmătoare o pot invita pe soţia mea în oraş pentru a petrece o seară plăcută

împreună, ceea ce poate fi un lucru de făcut. Dar a fi un soţ bun nu este un eveniment; acestlucru ţine de firea mea – de caracterul meu sau de cine sunt eu” („Ce fel de bărbaţi şi femeitrebuie să fiţi?” Ensign sau Liahona, mai 2011, p. 104).

• Cum credeţi că vrea Domnul să devenim noi, ca membri ai Bisericii Sale?

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 27:21-22, 27 şi să caute îndrumările pecare Isus Hristos le-a dat ucenicilor Săi nefiţi.

• Ce le-a poruncit Salvatorul ucenicilor Săi să facă şi cum le-a poruncit să devină?(Scrieţi, pe tablă, următorul adevăr: Domnul le cere ucenicilor Săi să facăceea ce a făcut El şi să devină aşa cum este El.)

• Cum credeţi că devenim mai asemănători Salvatorului?

• Care sunt unele dintre faptele Sale, pe care aţi putut să le faceţi?

Invitaţi cursanţii să discute modul în care învăţăturile din Cartea lui Mormon ne potajuta să devenim asemănători lui Isus Hristos. Puteţi scrie răspunsurile cursanţilor

105

pe tablă. Împărtăşiţi-vă mărturia arătând că, studiind Cartea lui Mormon şi punândîn practică învăţăturile ei, vom putea să devenim mai asemănători Salvatorului.

3 Nefi 12:1-16, 43-45; 13:1, 5-7, 16-18, 22-24, 33; 14:1-5, 21-27Predica oferită de Hristos în templul din Abundenţa ne învaţă cum să fimasemenea LuiExpuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţiun cursant să o citească cu glas tare.

„Omul cel mai măreţ şi mai binecuvântat şi fericit este cel a cărui viaţă se apropiecel mai mult de tiparul celei a lui Hristos. Aceasta nu are nimic de-a face cuavuţia, puterea sau prestigiul lumesc. Singurul test adevărat al măreţiei, algradului de binecuvântare şi al fericirii este gradul de apropiere al unui om deceea ce este Învăţătorul, Isus Hristos. El este calea cea dreaptă, adevărul deplin şiviaţa din plin” („Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Ezra Taft Benson”, p. 108,

Ensign, dec. 1988, p. 2).

• Potrivit celor spuse de preşedintele Benson, ce se întâmplă atunci când alegemca Isus Hristos să fie modelul vieţilor noastre?

Amintiţi cursanţilor că, atunci când Salvatorul înviat le-a apărut oamenilor Săi latemplul din Abundenţa, El a ţinut o cuvântare asemănătoare cuvântării de pemunte, care se găseşte în Biblie. Principiile sacre pe care Salvatorul le-a propovăduitîn cuvântarea de pe munte şi la templul din Abundenţa sunt menite să ne ajute sădevenim asemenea Lui.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Harold B. Lee (1899-1973). Dacă estenecesar, explicaţi că termenul plan de execuţie se referă la planurile folosite pentru aconstrui o clădire.

„În cuvântarea Sa de pe munte, Învăţătorul ne-a dezvăluit întrucâtva caracterulSău, care a fost perfect… şi făcând astfel ne-a oferit un plan de execuţie pentruvieţile noastre” (Teachings of Presidents of the Church: Harold B. Lee [2000], p.200).

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale:

3 Nefi 12:1-12

3 Nefi 12:13-16, 43-45

3 Nefi 13:1, 5-7, 16-18

3 Nefi 13:22-24, 33

3 Nefi 14:1-5

LECŢIA 22

106

3 Nefi 14:21-27

Desemnaţi cursanţilor câte unul dintre aceste fragmente pentru a-l citi şi aidentifica un principiu care poate să-i ajute să devină mai asemănători lui IsusHristos. Puteţi îndemna cursanţii să marcheze sau să pună în evidenţă acesteprincipii în scripturile lor. Invitaţi-i să se gândească dacă o persoană pe care ocunosc ilustrează principiile pe care le-au identificat.

După ce le-aţi acordat suficient timp, invitaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce augăsit. După cum este nevoie şi după cum sunteţi îndemnat de Spirit, puteţi adresaîntrebări suplimentare, precum următoarele:

• În ce mod, faptul de a trăi consecvent conform acestui principiu vă poate ajutasă deveniţi mai asemănători lui Hristos?

• Care dintre experienţele pe care le-aţi avut ilustrează importanţa principiului pecare l-aţi identificat?

Invitaţi cursanţii să-şi stabilească un ţel pentru a fi mai asemănători Salvatoruluiincluzând în vieţile lor unul sau mai multe dintre aceste principii.

Ioan 17:9-11, 20-23; 3 Nefi 19:19-23, 28-29Să devenim una cu Tatăl şi FiulExplicaţi că, în timpul vizitei Sale la nefiţi, Isus Hristos S-a rugat pentru ceidoisprezece ucenici pe care îi alesese şi pentru toţi aceia care aveau să creadă încuvintele lor. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, cu glas tare, din 3 Nefi 19:19-23,28-29. Rugaţi cursanţii să caute binecuvântările pe care Isus, în rugăciunile Sale, acerut să fie revărsate asupra celor care cred în El.

• Ce principiu putem învăţa din rugăciunea Salvatorului în care El s-a rugat ca noisă devenim una cu Tatăl şi cu Fiul? (Cursanţii trebuie să identifice următorulprincipiu: Prin credinţă, putem fi purificaţi şi putem deveni una cu IsusHristos, la fel cum El este una cu Tatăl.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine acest principiu, explicaţi că orugăciune similară celei pe care Hristos a oferit-o la templul din Abundenţa esteconsemnată în Noul Testament. Rugaţi cursanţii să noteze, ca referinţăsuplimentară la aceste versete, Ioan 17:9-11, 20-23. Invitaţi-i să citească versetele îngând şi să se gândească la modul în care ni se aplică nouă.

• Cum vă influenţează faptul de a şti că Isus Hristos S-a rugat Tatălui pentru voi?

• În ce moduri putem simţi unitatea care există între Tatăl şi Fiul?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstniculuiD. Todd Christofferson, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Invitaţi cursanţiisă caute ceea ce trebuie să facem pentru a deveni una cu Isus Hristos şiTatăl Ceresc.

LECŢIA 22

107

„Isus a realizat unitatea perfectă cu Tatăl supunându-Se, carnal şi spiritual,voinţei Tatălui. Slujirea Sa a avut întotdeauna un scop limpede, pentru că El nu aavut gânduri sau dorinţe care să-L distragă de la acesta. Referindu-Se la TatălSău, Isus a spus: «Totdeauna fac ce-I este plăcut» (Ioan 8:29) …

Cu siguranţă, noi nu vom fi una cu Dumnezeu şi cu Hristos până când nu vomdori din tot sufletul să Le împlinim dorinţa. La o astfel de supunere nu se ajunge

într-o zi, dar, prin Spiritul Sfânt, Domnul ne va învăţa şi ne va îndruma, dacă dorim acest lucru,până când, cu timpul, se va putea spune, cu adevărat, că El este în noi tot aşa cum Tatăl este înEl” („Ei să fie una în Noi”, Liahona, nov. 2002, p. 72-73).

• Potrivit celor spuse de vârstnicul Christofferson, ce trebuie să facem pentru adeveni una cu Tatăl şi cu Fiul?

Scrieţi, pe tablă, următoarea întrebare şi invitaţi cursanţii să acorde câteva minutepentru a scrie răspunsurile:

În ce feluri a arătat Isus că El era perfect supus voii Tatălui Ceresc?

Care sunt câteva dintre modurile în care aţi putea să deveniţi mai supuşi voiiTatălui Ceresc?

Încheiaţi împărtăşindu-vă mărturia că faptul de a fi supuşi voii Tatălui face posibilca noi să devenim mai asemănători Salvatorului nostru Isus Hristos.

Materiale de citit pentru cursanţi• Ioan 17:9-11, 20-23; 3 Nefi 12:1-16, 43-45; 13:1, 5-7, 16-18, 22-24, 33; 14:1-5,

21-27; 19:19-23, 28-29; 27:21-22, 27.

• Henry B. Eyring, „Exemplul nostru desăvârşit”, Ensign sau Liahona, nov. 2009,p. 70-73.

LECŢIA 22

108

LECŢIA 23

Împrăştierea şi adunarealui Israel

IntroducereDomnul a împrăştiat casa lui Israel deoarece ei şi-au împietritinimile împotriva Lui, dar a promis că ei vor fi adunaţi înultimele zile. Profeţiile din Cartea lui Mormon arată clar căadunarea care a fost promisă de mult timp a început.

Membrii Bisericii au responsabilitatea de a binecuvântafamiliile de pe pământ prin împărtăşirea Evangheliei lui IsusHristos.

Lecturi de bază• Russell M. Nelson, „Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006,

p. 79-82.

• C. Scott Grow, „Cartea lui Mormon, instrumentul prin care se adună Israelulrisipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 33-35.

Sugestii pentru predare1 Nefi 22:3-5; 2 Nefi 25:15-17; 3 Nefi 5:24-26; 20:13, 29-31; 30:2Împrăştierea şi adunarea casei lui IsraelInvitaţi un cursant, care este convertit la Biserică sau a ajutat pe altcineva să sealăture Bisericii, să-şi împărtăşească experienţa. Îndemnaţi cursanţii să segândească la cineva pe care îl cunosc şi care ar putea fi receptiv la ascultareamesajului Evangheliei. Rugaţi cursanţii să caute, pe parcursul lecţiei de azi,adevăruri ale Evangheliei care i-ar putea încuraja şi ajuta în eforturile lor de aîmpărtăşi altora Evanghelia.

Invitaţi cursanţii să citească 1 Nefi 22:3-5 pentru a afla ce a profeţit Nefi despre casalui Israel.

• Ce înseamnă faptul că aceia care fac parte din casa lui Israel au fost„împrăştiaţi”?

Explicaţi că împrăştierea casei lui Israel a constituit un subiect important pentruNefi, deoarece familia sa a luat parte la această împrăştiere. Plecând din Ierusalim,ei au fost împrăştiaţi pe continentul american, din pricina ticăloşiei oamenilor dinţara lui Iuda.

Spuneţi cursanţilor că multe profeţii din Cartea lui Mormon cuprind asigurareaîncurajatoare că, în zilele din urmă, casa lui Israel va fi adunată din nou. Scrieţi, petablă, următoarele referinţe din scripturi şi repartizaţi fiecărui cursant câte unfragment de citit. Asiguraţi-vă de faptul că fiecare fragment este citit. Rugaţicursanţii să caute ce trebuie să înveţe şi să facă oamenii pentru a fi adunaţi la casalui Israel.

109

2 Nefi 25:15-17

3 Nefi 5:24-26

3 Nefi 20:13, 29-31

3 Nefi 30:2

• Care sunt câteva dintre lucrurile pe care trebuie oamenii să le înveţe şi să le facăpentru a fi adunaţi la casa lui Israel? (Cursanţii pot identifica mai multeadevăruri, inclusiv cel de mai jos: Domnul adună membrii casei lui Israelatunci când ei cred în El, se pocăiesc şi vin la El.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine acest adevăr, puteţi să citiţiurmătoarea declaraţie a vârstnicului Bruce R. McConkie (1915-1985) din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli.

„De ce a fost împrăştiat Israel? Răspunsul este clar; este simplu; nu existăîndoială cu privire la el. Strămoşii noştri israeliţi au fost împrăştiaţi deoarece aurespins Evanghelia, au pângărit preoţia, au uitat Biserica şi s-au îndepărtat deîmpărăţie …

Ce implică, atunci, adunarea lui Israel? Adunarea lui Israel constă în a crede, aaccepta şi a trăi în armonie cu tot ceea ce a oferit Domnul, cândva, poporului Său

ales din vechime… Constă în a crede în Evanghelie, a ne alătura Bisericii şi a intra în împărăţie…Poate să însemne, de asemenea, a ne aduna într-un loc sau într-o ţară desemnate anume pentrua preaslăvi” (A New Witness for the Articles of Faith [1985], p. 515).

• Potrivit celor spuse de vârstnicul McConkie, ce trebuie să facă o persoanăpentru a fi adunată la casa lui Israel?

Invitaţii cursanţii să mediteze asupra modului în care ei înşişi au fost adunaţi în casalui Israel, deoarece au crezut în Salvator, s-au pocăit şi au venit la El.

1 Nefi 15:12-16; 22:8-12În ultimele zile, membrii Bisericii vor duce Evanghelia familiilor de pe pământAmintiţi-le cursanţilor că Lehi a folosit metafora unui arbore de măslin pentru a-şiînvăţa familia despre împrăştierea şi adunarea lui Israel (vezi 1 Nefi 10:12-14).Laman şi Lemuel i-au spus lui Nefi că ei nu puteau să înţeleagă învăţăturile tatăluilor (vezi 1 Nefi 15:7).

Rugaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 1 Nefi 15:12-16. Invitaţimembrii clasei să caute ce putem învăţa din explicaţiile lui Nefi despre casalui Israel.

• În ce fel metafora arborelui de măslin ne ajută să înţelegem împrăştierea şiadunarea lui Israel?

LECŢIA 23

110

• Potrivit celor relatate în versetul 13, cine va duce plenitudinea Evanghelieirămăşiţei seminţiei lui Lehi? (Neamurile care au primit plenitudineaEvangheliei.)

Explicaţi cursanţilor că, în Cartea lui Mormon, cuvântul neamuri se referă, de obicei,la cei care nu sunt din tribul lui Iuda sau din ţara lui Iuda. Cartea lui Mormoncuprinde profeţii conform cărora, în ultimele zile, unii dintre aceştia care vor faceparte din neamuri vor primi plenitudinea Evangheliei (vezi 1 Nefi 15:13) şi vordeveni membri ai Bisericii lui Hristos. Profeţii din Cartea lui Mormon ne învaţă căaceste neamuri vor avea responsabilitatea să ducă Evanghelia pe întregul pământ.

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă definiţia cuvântului neamuri, expuneţi şi citiţiexplicaţia de mai jos a vârstnicului Bruce R. McConkie:

„Am considerat ca fiind evrei pe [cei care trăiesc în] regatul lui Iuda şi urmaşii lordirecţi… Şi am spus, folosind definiţia termenului iudeu, că toţi ceilalţi oamenisunt neamuri, inclusiv rămăşiţele pierdute şi împrăştiate ale regatului lui Israel…Astfel, Joseph Smith, care era membru din tribul lui Efraim… a făcut parte dinneamuri şi prin munca sa a ieşit la lumină Cartea lui Mormon şi membrii Bisericiilui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă… fac parte din rândul neamurilor

care duc salvarea lamaniţilor şi iudeilor” (The Millennial Messiah [1982], p. 233).

Rugaţi mai mulţi cursanţi să citească, pe rând, din 1 Nefi 22:8-12, în timp cemembrii clasei îi identifică pe acei oameni care vor fi binecuvântaţi şi hrăniţispiritual de către neamuri (membrii Bisericii) în ultimele zile. În timp ce cursanţiicitesc, poate fi folositor să explicaţi că expresia „Îşi va dezvălui braţul în faţa tuturornaţiunilor”, din versetele 10-11, se referă la Domnul, care Îşi va arăta puterea de laun capăt la celălalt al lumii.

• Cine sunt cei care vor fi binecuvântaţi şi hrăniţi spiritual de către neamuri înultimele zile? (Urmaşii lui Lehi, toată casa lui Israel şi „toate neamurilepământului”.)

• Potrivit celor relatate în versetele 9-11, cum va binecuvânta Domnul„neamurile” (familiile) pământului în zilele din urmă? (Ajutaţi-i pe cursanţi săidentifice următorul adevăr: În ultimele zile, Domnul va lucra prinintermediul membrilor Bisericii Sale pentru a binecuvânta familiilepământului cu Evanghelia şi legămintele Sale.)

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Russel M. Nelson, din Cvorumulcelor Doisprezece Apostoli, şi rugaţi un cursant să o citească, cu glas tare.

„Avem responsabilitatea de a ajuta la îndeplinirea legământului avraamic.Urmaşii noştri sunt cei care au fost rânduiţi dinainte de întemeierea lumii şipregătiţi pentru a binecuvânta toţi oamenii din lume… După aproximativ 4.000de ani de anticipare şi pregătire, acesta este timpul stabilit în care Evangheliatrebuie să fie dusă naţiunilor de pe întreg pământul. Acesta este timpul adunăriipromise a lui Israel. Iar noi putem participa! Nu este acesta un lucru minunat?

Domnul se bazează pe noi şi pe fiii noştri – şi El este profund recunoscător pentru fiicele noastre

LECŢIA 23

111

– care slujesc cu demnitate ca misionari în această perioadă a adunării lui Israel” („Legăminte”,Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 88).

• Ce sentimente credeţi că au cei care sunt adunaţi (convertiţi) faţă de cei care îiadună (cei care le-au împărtăşit Evanghelia)?

• Care sunt unele moduri în care putem participa la lucrarea Domnuluiîmpărtăşind Evanghelia familiilor de pe pământ?

3 Nefi 16:4-5; 21:1-7Rolul Cărţii lui Mormon în adunarea lui IsraelInvitaţi cursanţii să citească, în gând, 3 Nefi 21:1-7 şi să caute semnele care vestescînceputul adunării lui Israel în zilele din urmă.

• Salvatorul a vorbit despre „aceste lucruri pe care Eu vi le vestesc” (versetul 2).Unde vor fi consemnate cuvintele pe care El le-a spus nefiţilor? (În Cartea luiMormon.)

• Care sunt semnele care vestesc faptul că adunarea lui Israel în ziua din urmă aînceput? (Cursanţii trebuie să identifice următorul adevăr: Aducerea la luminăa Cărţii lui Mormon este un semn că Dumnezeu Îşi îndeplineştelegământul de a aduna Israelul în zilele din urmă.)

Rugaţi un cursant să citească cu glas tare 3 Nefi 16:4-5 şi invitaţi membrii clasei săcaute care vor fi efectele Cărţii lui Mormon şi ale mesajului Evangheliei în zileledin urmă.

• În ce mod ajută Cartea lui Mormon la înfăptuirea adunării poporului luiDumnezeu în zilele din urmă? (Unul dintre adevărurile care pot fi identificatede către cursanţi este cel de mai jos: Cartea lui Mormon îi ajută pe oameni săpoată fi aduşi la cunoaşterea Mântuitorului, astfel încât ei să poată fiadunaţi la El.)

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedinteluiRussell M. Nelson. Rugaţi cursanţii să asculte pentru a afla care este rolul Cărţii luiMormon în adunarea lui Israel.

„Scoaterea la lumină a Cărţii lui Mormon este un semn pentru întreaga lume căDomnul a început să-l adune pe Israel şi să împlinească legămintele pe care Elle-a făcut cu Avraam, Isac şi Iacov. Noi, nu numai că propovăduim aceastădoctrină, dar participăm şi la punerea ei în practică. Facem acest lucru în timp cecontribuim la adunarea poporului ales al Domnului, de ambele părţi ale vălului.

Cartea lui Mormon este esenţială pentru această lucrare. În ea se declarădoctrina adunării casei lui Israel. Ea îi determină pe oameni să înveţe despre Isus Hristos, săcreadă în Evanghelia Sa şi să se alăture Bisericii Sale. De fapt, dacă nu ar exista Cartea luiMormon, promisa adunare a lui Israel nu ar avea loc” („Adunarea Israelului risipit”, Ensign sauLiahona, nov. 2006, p. 80).

LECŢIA 23

112

Invitaţi cursanţii să împărtăşească experienţe pe care le-au avut văzând modul încare Cartea lui Mormon a ajutat alţi oameni să înveţe despre Isus Hristos şi să fieadunaţi la Biserica Sa.

Invitaţi cursanţii să ajute în procesul de adunare a lui Israel, împărtăşind Cartea luiMormon cuiva care nu este membru al Bisericii noastre.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 15:12-16; 22:3-5, 8-12; 2 Nefi 25:15-17; 3 Nefi 5:24-26; 16:4-5; 20:13,

29-31; 21:1-7; 30:2.

• Russell M. Nelson, „Adunarea Israelului risipit”, Ensign sau Liahona, nov. 2006,p. 79-82.

LECŢIA 23

113

LECŢIA 24

Toţi sunt egali în faţa luiDumnezeu

IntroducereDupă moartea lui Lehi, pentru protecţia lor, Domnul i-aîndrumat pe Nefi şi alţi membri neprihăniţi ai familiei lui Lehisă se separe de Laman şi Lemuel şi de cei care îi urmau. Dupăaceea, relaţia dintre nefiţi şi lamaniţi a fost, deseori,

caracterizată de conflicte şi războaie. Această lecţie discutădespre modul în care Evanghelia lui Isus Hristos depăşeştediferenţele religioase, etnice, culturale şi alte diferenţe,pentru a-i uni pe copiii lui Dumnezeu.

Lecturi de bază• Dallin H. Oaks, „Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006,

p. 77-80.

• Howard W. Hunter, „The Gospel – A Global Faith”, Ensign, nov. 1991, p. 18-19.

Sugestii pentru predare2 Nefi 26:23-28, 33; Iacov 7:24; Enos 1:11, 20Toţi copiii lui Dumnezeu sunt invitaţi să vină la ElRugaţi cursanţii să se gândească la câteva grupuri religioase, etnice sau culturale dinlume şi să cugete la atitudinea pe care unii oameni din astfel de grupuri o au faţă demembrii altor grupuri.

Amintiţi cursanţilor că, după moartea lui Lehi, urmaşii lui s-au despărţit în douăgrupuri: nefiţii şi lamaniţii (vezi 2 Nefi 5:1-7). La scurt timp după această despărţire,cele două grupuri au început să aibă conflicte şi războaie (vezi 2 Nefi 5:34).Experienţele trăite de aceste două grupuri arată că, atunci când oamenii nu cunoscşi nu urmează poruncile lui Dumnezeu, ei, deseori, accentuează diferenţele dintreei şi ceilalţi, aceasta conducând la separarea de ceilalţi şi la sentimente de ură faţăde ei. Subliniaţi că, în contrast cu acest lucru, Tatăl Ceresc şi Isus Hristos vor ca toţioamenii să simtă dragoste unul pentru celălalt şi să fie uniţi.

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, 2 Nefi 26:23-28, 33. Rugaţimembrii clasei să fie atenţi la modul în care Nefi a folosit cuvintele nimeni, cineva şitoţi. Puteţi îndemna cursanţii să marcheze aceste cuvinte în scripturile lor.

• Ce doctrină de bază învăţăm din aceste versete? (Deşi cursanţii pot folosicuvinte diferite, ei trebuie să identifice următoarea doctrină: Isus Hristos îiiubeşte pe toţi oamenii şi îi învită pe toţi să vină la El şi să aibă parte desalvarea Sa. Puteţi scrie această doctrină pe tablă. De asemenea, puteţi săîncurajaţi cursanţii să noteze la 2 Nefi 26:33, ca referinţe suplimentare, Alma5:33-34 şi Alma 19:36.)

Acordaţi cursanţilor câteva minute pentru a citi, în gând, Iacov 7:24 şi Enos 1:11, 20şi să caute dorinţele nefiţilor pentru lamaniţi, în timpul profeţilor Iacov şi Enos.

114

• Care sunt tradiţiile greşite care i-au împiedicat pe lamaniţi să accepte invitaţiade a veni la Isus Hristos?

• Ştiind că lamaniţii au simţit, deseori, ură faţă de nefiţi, ce atitudini sau tradiţiigreşite au trebuit să depăşească, probabil, mulţi nefiţi pentru a le împărtăşilamaniţilor Evanghelia?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstniculuiDallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Cartea lui Mormon promite că toţi aceia care primesc şi acţionează potrivitinvitaţiei Domnului de a se «[pocăi] şi [de a crede] în Fiul Său» devin «poporul delegământ al Domnului» (2 Nefi 30:2). Acesta este un lucru foarte puternic, carene aminteşte că nici bogăţiile, nici obârşia, nici alte privilegii câştigate prinnaştere nu trebuie să ne facă să credem că suntem «mai buni decât alţii» (Alma5:54; vezi, de asemenea, Iacov 3:9). Într-adevăr, Cartea lui Mormon ne

porunceşte: «Voi nu trebuie să puneţi o fiinţă mai presus decât alta sau un om nu trebuie să secreadă mai presus de altul» (Mosia 23:7)” („Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona,mai 2006, p.79).

Invitaţi cursanţii să acorde un moment şi să mediteze asupra atitudinii lor faţă depersoane care vin dintr-un mediu diferit de cel din care vin ei. Încurajaţi-i săurmeze exemplul Salvatorului, străduindu-se să iubească pe toţi copiii luiDumnezeu, inclusiv pe cei a căror etnie, cultură sau religie este diferită de a lor.

Mosia 28:1-3; Helaman 6:1-8Să dobândim dorinţa de a împărtăşi Evanghelia tuturor copiilor lui DumnezeuAmintiţi-le cursanţilor că, în Cartea lui Mormon, sunt consemnate experienţeremarcabile pe care le-au trăit nefiţii în timp ce predicau lamanţilor Evanghelia.Amintiţi cursanţilor de convertirea remarcabilă a fiilor lui Mosia (vezi Mosia 27) şi,apoi, rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mosia 28:1-3. Rugaţi membrii claseisă caute motive pentru care fiii lui Mosia au dorit să predice lamaniţilor Evanghelia.

• Dintre motivele pe care le-aţi descoperit, care sunt în mod special semnificativepentru voi atunci când vă gândiţi să împărtăşiţi altora Evanghelia?

• Care cuvânt din versetul 1 exprimă cum îi vedeau fiii lui Mosia pe lamaniţi?

• În ce fel este influenţată dorinţa noastră de a împărtăşi Evanghelia atunci când îiconsiderăm pe cei de alte religii, rase sau grupuri etnice ca fiind fraţii şi surorilenoatre? (În timp ce cursanţii răspund, ajutaţi-i să identifice următorul principiu:Când îi considerăm pe alţii ca fiind fraţii şi surorile noastre, dorinţanoastră de a le împărtăşi Evanghelia creşte.)

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedinteluiHoward W. Hunter (1907–1995).

LECŢIA 24

115

„Toţi bărbaţii şi toate femeile nu au numai o descendenţă fizică ce duce înapoi, laAdam şi Eva, primii lor părinţi pământeşti, ci şi o moştenire spirituală ce duceînapoi la Dumnezeu, Tatăl Etern. Ca urmare, toţi oamenii de pe pământ sunt, cuadevărat, fraţi şi surori în familia lui Dumnezeu.

Toate fiinţele umane pot aprecia cel mai bine grija lui Dumnezeu faţă de ele şirelaţia dintre ele numai când înţeleg şi acceptă această relaţie parentală

universală cu Dumnezeu. Acesta este un mesaj al vieţii şi dragostei care respinge toate tradiţiilesufocante bazate pe rasă, limbă, situaţie economică sau politică, nivel educaţional sau condiţiiculturale, pentru că noi toţi avem aceeaşi descendenţă spirituală” (Teachings of Presidents of theChurch: Howard W. Hunter [2015], p. 123-124).

• Ce gânduri vă vin în minte în timp ce ascultaţi aceste cuvinte alepreşedintelui Hunter?

Acordaţi-le cursanţilor câteva minute pentru a citiHelaman 6:1-8. Subliniaţi căîmprejurările descrise în aceste versete au existat la aproximativ 50 de ani după cefiii lui Mosia au slujit în misiune la lamaniţi. Rugaţi cursanţii să se gândească larelaţia dintre nefiţi şi lamaniţi, care era ea în perioada acelor misiuni şi să caute cumse schimbase relaţia în 50 de ani.

• Ce se schimbase în relaţia dintre nefiţi şi lamaniţi? De ce se schimase relaţiadintre ei?

• Ce putem să învăţăm despre împărtăşirea Evangheliei din atitudinea fiilor luiMosia şi din rezultatele misiunilor lor?

Alma 27:1-2, 20-24; 53:10-11, 13-17; 4 Nefi 1:1-3, 11-13, 15-18Evanghelia lui Isus Hristos învinge diferenţele dintre oameniInvitaţi cursanţii să se gândească la următoarea întrebare şi, apoi, să-şiîmpărtăşească gândurile:

• De ce credeţi că persoane din atât de multe medii diferite se pot întâlni înBiserică, având sentimente de pace şi iubire? Ce îi uneşte pe membrii Bisericii?

Împărţiţi cursanţii în două grupuri egale. Invitaţi jumătate să studieze Alma 27:1-2,20-24 şi să caute ce au făcut nefiţii pentru a-i ajuta pe anti-nefi-lehiţi. Invitaţicealaltă jumătate să studieze Alma 53:10-11, 13-17 şi să caute ce a făcut poporulanti-nefi-lehiţilor (poporul lui Amon) pentru nefiţi. După ce le-aţi acordat suficienttimp, rugaţi cursanţii să împărtăşească ceea ce au aflat.

• Ce credeţi că le-a determinat pe aceste două grupuri să simtă o astfel dedragoste şi grijă unul pentru altul? (Ca parte a acestei discuţii, ajutaţi cursanţiisă identifice următorul principiu: Pe măsură ce oamenii acceptă şi urmeazăînvăţăturile lui Isus Hristos, ei devin uniţi.)

Explicaţi că un exemplu minunat al acestui principiu este consemnat în 4 Nefi.Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, 4 Nefi 1:1-2. Subliniaţi că, după vizitaSalvatorului pe continentul american, toţi nefiţii şi lamaniţii s-au pocăit, au fostbotezaţi, au primit Duhul Sfânt şi au fost convertiti întru Domnul. Invitaţi cursanţiisă cerceteze 4 Nefi 1:3, 11-13, 15-18 şi să caute binecuvântările de care au avutparte oamenii atunci când fiecare a fost convertit la Evanghelie.

LECŢIA 24

116

• Care cuvinte sau expresii îi descriu pe oamenii din acea perioadă?

• De ce trăirea conform Evangheliei lui Isus Hristos aduce aceste binecuvântări?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 4 Nefi 1:17.

• Ce credeţi că înseamnă să nu fie „vreun fel de –iţi”? (Oamenii nu se maideosebeau unii de alţii cu nume precum nefiţi sau lamaniţi. Ei au depăşit oricediferenţe care au existat între ei şi au trăit în unitate şi pace.)

• În ce fel aţi văzut Evanghelia reducând diferenţele dintre oameni care provin dindiferite medii?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai profund modul în care trăirea conformEvangheliei uneşte oameni care provin din medii diferite, împărtăşiţi declaraţia demai jos a vârstnicului Richard G. Scott, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

„Tatăl dumneavoastră Ceresc v-a desemnat să vă naşteţi cu o anumitădescendenţă din partea căreia aţi primit moştenirea dumneavoastră de rasă,cultură şi tradiţii. Acea descendenţă poate asigura o moştenire preţioasă şimotive mari de bucurie. Totuşi, aveţi responsabilitatea de a determina dacă existăvreo parte a acelei moşteniri care trebuie respinsă datorită faptului că împiedicăplanul Domnului de fericire …

Depun mărturie că veţi îndepărta barierele fericirii şi veţi găsi mai multă pace atunci când veţiface din calitatea de membri ai Bisericii lui Isus Hristos o prioritate şi din învăţăturile Sale temeliavieţii dumneavoastră. Lăsaţi la o parte tradiţiile de familie sau naţionale dacă sunt în contradicţiecu învăţăturile lui Dumnezeu. Acolo unde tradiţiile şi obiceiurile sunt în armonie cu învăţăturileSale, ele trebuie preţuite şi urmate pentru a vă păstra cultura şi moştenirea” („Removing Barriersto Happiness”, Ensign, mai 1998, p. 86–87).

• De ce credeţi că diferenţele dintre oameni din medii diferite se micşoreazăatunci când aceşti oameni fac din Evanghelia lui Isus Hristos prioritatea lor?

• În ce fel faptul de a fi membru al Bisericii v-a ajutat să vă simţiţi uniţi cu membriai Bisericii care provin din medii diferite de ale voastre?

Încheiaţi depunând mărturie că în Cartea lui Mormon sunt consemnate exempleadevărate despre modul în care oameni din medii diferite au trăit conformEvangheliei lui Isus Hristos şi au biruit diferenţele dintre ei. Ispăşirea şi Evanghelialui Isus Hristos depăşesc diferenţele de rasă, etnie, cultură, vârstă şi sex, pentru a-iuni pe copiii lui Dumnezeu.

Încurajaţi cursanţii să se gândească la modul în care Evanghelia lui Isus Hristos îipoate ajuta să învingă orice tradiţii sau idei greşite, învăţate de la membri de familiesau prieteni, ori să rezolve neînţelegerile pe care le-ar putea avea cu o persoană pecare cunosc. Încurajaţi-i să caute moduri de a deveni mai uniţi cu membriicongregaţiei lor.

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 26:23-28, 33; Iacov 7:24; Enos 1:11, 20; Mosia 28:1-3; Alma 27:1-2, 20-24;

53:10-11, 13-17; Helaman 6:1-8; 4 Nefi 1:1-3, 11-13, 15-18.

LECŢIA 24

117

• Dallin H. Oaks, „Toţi oamenii de pretutindeni”, Ensign sau Liahona, mai 2006,p. 77–80.

LECŢIA 24

118

LECŢIA 25

Să trăim în mod neprihănit,în vremuri pline de ticăloşie

IntroducereCartea lui Mormon consemnează distrugerea persoanelor şi asocietăţilor care au îmbrăţişat ticăloşia şi au permiscombinaţiilor secrete să existe. În acelaşi timp, Cartea luiMormon ne învaţă că putem trăi în mod neprihănit chiar dacă

trăim într-un mediu ticălos. În această lecţie, cursanţii vorînvăţa ce pot face pentru a rămâne neprihăniţi în lumeade astăzi.

Lecturi de bază• Quentin L. Cook, „Reaping the Rewards of Righteousness”, Ensign, iul. 2015,

p. 33-39.

• Dennis B. Neuenschwander, „O persoană din mulţime”, Ensign sau Liahona,mai 2008, p. 101-103.

Sugestii pentru predareAlma 37:21-22, 25-27; Helaman 6:20-26, 37-40; Eter 8:18-26Combinaţiile secrete pot distruge libertățile şi societăţileScrieţi, pe tablă, expresia teritoriu inamic şi întrebaţi cursanţii ce înseamnă.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Boyd K. Packer (1924-2015), dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească cuglas tare.

„Voi, tinerii, sunteţi crescuţi pe teritoriu inamic. Ştim din scripturi că, în cer, aavut loc un război şi că Lucifer s-a răzvrătit şi, împreună cu cei care l-au urmat,«a fost aruncat pe pământ» [Apocalipsa lui Ioan 12:9]. El este hotărât săzădărnicească planul Tatălui nostru Ceresc şi caută să controleze minţile şifaptele tuturor” („Sfat pentru tineri”, Ensign sau Liahona, nov. 2011, p. 16).

• În ce fel se aseamănă faptul de a trăi în această perioadă cu acela de a ne afla peteritoriu inamic?

Explicaţi că această lecţie va examina descrierea mediului ticălos în care au trăit uniioameni neprihăniţi, aşa cum apare ea în Cartea lui Mormon. Invitaţi cursanţii ca, pemăsură ce studiază exemplele de oameni care au rămas credincioşi chair dacă aufost înconjuraţi de ticăloşie, să caute principii şi doctrine pe care să le poată pune înpractică.

Amintiţi cursanţilor faptul că Moroni a fost martor la distrugerea întregii civilizaţiinefite. El a descris ticăloşia care a condus la distrugerea atât a nefiţilor, cât şi aiarediţilor. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 8:18 şi 21, în timp ce

119

membrii clasei identifică motivul acestei distrugeri. Invitaţi cursanţii săîmpărtăşească ce au găsit.

Scrieţi, pe tablă, referinţele scripturale şi întrebările de mai jos:

Alma 37:21-22, 25-27

Helaman 6:20-26

Eter 8:18-26

Ce sunt combinaţiile secrete?

Care sunt intenţiile şi scopurile lor?

Cum îşi asigură ele existenţa continuă?

Rugaţi cursanţii să citească unul dintre fragmentele scrise pe tablă şi să cauterăspunsuri la întrebările enumerate. Spuneţi cursanţilor că fragmentul pe care îlaleg s-ar putea să nu răspundă la toate aceste trei întrebări, dar să găsească ceea cese poate afla din fragmentul ales. După ce le-aţi acordat timp suficient, discutaţiîmpreună cu membrii clasei, întrebările scrise pe tablă. Apoi, discutaţi următoarele:

• Din ceea ce aţi citit, care sunt consecinţele faptului de a permite combinaţiilorsecrete să existe şi să prospere? (Cursanţii trebuie să identifice următorulprincipiu: Combinaţiile secrete pot distruge libertăţile, guvernele şisocietăţile.)

• Care credeţi că sunt câteva exemple de combinaţii secrete din zilele noastre?

Pentru a ajuta la discutarea acestei întrebări, expuneţi declaraţiile de mai jos, alevârstnicului M. Russell Ballard, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şipreşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994). Rugaţi un cursant să le citească cuglas tare.

„Printre combinaţiile secrete din zilele de astăzi se numără bandele criminale,traficanţii de droguri şi clanurile de crimă organizată. Combinaţiile secrete dinzilele noastre funcţionează foarte asemănător celor ale tâlharilor lui Gadiantondin vremurile Cărţii lui Mormon… Unele dintre scopurile lor sunt «să ucidă şi săjefuiască şi să fure şi să preacurvească şi să facă tot felul de ticăloşii» [Helaman6:23]” (M. Russell Ballard, „Standing for Truth and Right”, Ensign, nov.

1997, p. 38).

„Depun mărturie că ticăloşia se extinde rapid în toate segmentele societăţiinoastre. (Vezi D&L 1:14-16; 84:49-53.) Este mult mai bine organizată, maiinteligent tăinuită şi mai puternic promovată decât a fost vreodată. Combinaţiilesecrete, care doresc să câştige putere, bani şi glorie sunt în culmeaprosperităţii… (vezi Eter 8:18-25)” (Ezra Taft Benson, „I Testify”, Ensign, nov.1988, p. 87).

LECŢIA 25

120

• De ce credeţi că profeţii din Cartea lui Mormon au inclus în consemnările lorinformaţii despre combinaţiile secrete?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Helaman 6:20, 37-40. Rugaţi membriiclasei să urmărească în scripturile lor şi să caute diferenţele dintre lamaniţi şi nefiţi.(Notă. A compara şi a stabili diferenţele este o metodă de studiu al scripturilor pecare o puteţi sublinia în această lecţie [vezi Predarea şi învăţarea din Evanghelie: unmanual pentru învăţătorii şi conducătorii de la seminariile şi institutele de religie (2012),p. 25].)

• Ce putem învăţa din aceste versete despre modul în care putem să eliminămticăloşia şi combinaţiile secrete?

Alma 62:41; 4 Nefi 1:42; Mormon 1:13-17, 19; 2:8, 14-15, 18-19; 3:2-3,12, 22; Moroni 9:6, 22, 25-26Să rămânem neprihăniţi în timp ce suntem înconjuraţi de ticăloşieSpuneţi cursanţilor că profetul Mormon s-a născut în împrejurările în care ticăloşiapricinuită de aceste combinaţii secrete era din ce în ce mai mare. Rugaţi cursanţii săstudieze următoarele fragmente şi să caute şi să marcheze descrierile împrejurărilorîn care a trăit Mormon: Mormon 1:13-14, 16-17, 19; 2:8, 14-15, 18. Invitaţi cursanţiisă spună ce au aflat şi, apoi, adresaţi întrebarea:

• Ce îngrijorări aţi avea dacă aţi trăi în astfel de împrejurări?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Mormon 1:15 şi 2:19.

• Ce putem învăţa din exemplul pe care l-a oferit Mormon în aceste vremuriticăloase? (În timp ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, acest adevăr: Noiputem trăi în mod neprihănit chiar dacă suntem înconjuraţi de ticăloşie.)

Acordaţi-le cursanţilor timp pentru a citi Mormon 3:2-3, 12, 22 şi a vedea ce altcevapot învăţa despre felul în care Mormon a putut să trăiască în mod neprihănit într-operioadă de ticăloşie. După ce cursanţii împărtăşesc ce au aflat despre Mormon,adresaţi următoarele întrebări:

• În Cartea lui Mormon, cine mai este un exemplu de a trăi în mod neprihănit întimp ce este înconjurat de ticăloşie? (Răspunsurile pot include Eter, Abiş,Moroni şi oamenii care au crezut că Hristos se va naşte, după cum esteconsemnat în 3 Nefi 1.)

• Care sunt încercările pe care le întâmpinăm noi în timp ce ne străduim să trăimîn mod neprihănit într-o lume ticăloasă?

Amintiţi-le cursanţilor că fiul lui Mormon, Moroni, a trăit în timpul aceloraşivremuri în care ticăloşia era răspândită. Înainte de moartea sa, Mormon a scris oscrisoare pentru Moroni, care este consemnată în Moroni 9. Rugaţi un cursant săcitească Moroni 9:6, 22, 25-26. Invitaţi membrii clasei să se gândească la modul încare sfaturile lui Mormon din aceste versete ne pot ajuta să trăim în mod neprihănitîntr-o lume ticăloasă.

• Ce lucruri care să ne ajute să trăim în mod neprihănit în lumea de azi putemînvăţa din aceste versete ? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul principiu:

LECŢIA 25

121

Dacă avem credinţă în Hristos şi în ispăşirea Sa, atunci vom avea tăria sătrăim în mod neprihănit chiar dacă suntem înconjuraţi de ticăloşie.)

• Ce exemple de oameni care trăiesc în mod neprihănit în timp ce suntînconjuraţi de ticăloşia din zilele de azi aţi văzut?

• În ce fel concentrarea asupra lui Isus Hristos şi asupra ispăşirii Sale v-a ajutat săvă ridicaţi deasupra condiţiilor ticăloase sau dificile?

Împărtăşiţi declaraţia de mai jos a surorii Virginia U. Jensen, fostă consilieră înPreşedinţia generală a Societăţii de Alinare, pentru a-i ajuta pe cursanţi săreflecteze la ceea ce mai pot face pentru a-şi menţine standardele de credinţă şineprihănire.

„Pentru a ne menţine o atitudine fermă şi pentru a-i ajuta pe alţii să rămânăfermi, mesajul Evangheliei restaurate trebuie să aibă rădăcini adânci în inimilenoastre şi trebuie să fie predat în căminele noastre… Învăţaţi-i pe cei pe care-iiubiţi cum să folosească puterile cerului prin post şi rugăciune. Învăţaţi-i că dacăţin ziua de sabat sfântă vor fi protejaţi spiritual de ceea ce este lumesc. Învăţaţi-isă fie supuşi. Învăţaţi-i să caute aprobarea lui Dumnezeu, nu a oamenilor.

Învăţaţi-i că singura cale de a ne întoarce la căminul nostru ceresc este aceea de a-L iubi şi urmape Salvator şi de a face şi a ţine legămintele sacre, precum şi de a respecta poruncile sacre.Adevărurile Evangheliei şi cunoaşterea despre planul salvării sunt arme pe care membrii familieidumneavoastră le pot folosi pentru a fi victorioşi împotriva forţelor răului deţinute de Satana”(„Stand Firm”, Ensign, nov. 2001, p. 94).

• Ce v-a dat hotărâre şi putere de a fi supuşi Domnului într-o lume din ce în cemai ticăloasă?

Explicaţi că, în timpul războiului de lungă durată dintre nefiţi şi lamaniţi,consemnat în Cartea lui Alma, oamenii au trebuit să reziste forţelor răului cu scopulde a-şi păstra viaţa. Invitaţi cursanţii să studieze Alma 62:41 şi să caute modurilediferite în care oamenii au reacţionat la dificultăţi şi ticăloşie. Invitaţi cursanţii săîmpărtăşească ce au descoperit că i-ar putea ajuta să trăiască în mod neprihănitîntr-o lume ticăloasă.

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a preşedinteluiJames E. Faust (1920-2007), din Prima Preşedinţie, declaraţie care se referă la acestfragment.

„Într-o lume care este din ce în ce mai nedreaptă, pentru a supravieţui şi chiarpentru a găsi fericire şi bucurie, indiferent de ceea ce survine, trebuie să neîndreptăm clar, în alegerea noastră, către Domnul. Este necesar să încercăm săfim credincioşi în fiecare oră din fiecare zi, astfel încât temelia încrederii noastreîn Domnul să nu se clatine niciodată …

Nu este atât de important ceea ce ni se întâmplă, ci modul în care tratămlucrurile care ni se întâmplă. Aceasta îmi aminteşte de un fragment din Alma. După un războilung, «mulţi se împietriseră», în timp ce «mulţi erau îmblânziţi din cauza suferinţelor lor» [Alma62:41]. Aceleaşi circumstanţe au avut ca rezultat răspunsuri diferite… Fiecare dintre noi trebuiesă aibă propria credinţă pentru a putea învinge greutăţile care fac parte din această probă

LECŢIA 25

122

muritoare” („Încotro să mă îndrept pentru a face o alegere?” Ensign sau Liahona, nov. 2004, p.18, 20).

Rugaţi cursanţii să acorde câteva minute pentru a scrie răspunsurile la întrebareaurmătoare:

• Ce angajament aţi făcut pentru a vă îndrepta „clar în alegerea [voastră] cătreDomnul”?

Apoi, încurajaţi cursanţii să mediteze asupra întrebărilor de mai jos:

• Ce îndemnuri aţi primit din partea Spiritului referitoare la modul în care puteţifi mai devotaţi Domnului?

• Ce puteţi face pentru a-i ajuta pe membrii familiei voastre să fie mai devotaţiDomnului?

Depuneţi mărturie că, atunci când perseverăm în credinţă, Domnul ne vabinecuvânta şi ne va ajuta să trăim în mod neprihănit în timp ce suntem înconjuraţide ticăloşie.

Materiale de citit pentru cursanţi• Alma 37:21-22, 25-27; 62:41; Helaman 6:20-26, 37-40; 4 Nefi 1:42; Mormon

1:13-17, 19; 2:8, 14-15, 18-19; 3:2-3, 12, 22; Eter 8:18-26; Moroni 9:6, 22, 25-26.

• Quentin L. Cook, „Reaping the Rewards of Righteousness”, Ensign, iul. 2015,p. 33-39.

LECŢIA 25

123

LECŢIA 26

După încercarea credințeiIntroducereÎn această lecţie, cursanţii vor învăţa, din Cartea lui Mormon,că faptul de a avea credinţă în Isus Hristos face posibil caDumnezeu să înfăptuiască miracole în folosul nostru.

Exercitarea credinței poate, de asemenea, să ne pregăteascăsă primim mărturii spirituale despre adevăr.

Lecturi de bază• Robert D. Hales, „Să căutăm să-L cunoaştem pe Dumnezeu, Tatăl nostru

Ceresc, şi pe Fiul Său, Isus Hristos”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 29-32.

• David A. Bednar, „Cereţi cu credinţă”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 94-97.

• Neil L. Andersen, „Ştii destul”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 13-14.

Sugestii pentru predare2 Nefi 27:23; 3 Nefi 17:5-9, 20-24; Mormon 9:9, 18-20Credinţa precede miracoleleRugaţi cursanţii să dea câteva exemple din scripturi în care Dumnezeu înfăptuieştemiracole în numele copiilor Săi, potrivit credinţei lor în El. (Exemplele pot include:Isus vindecându-i pe bolnavi şi înviind morţii, Moise despărţind Marea Roşie şiHristos atingând pietrele pentru a lumina bărcile iarediţilor.)

• Ce aţi putea spune unei persoane care nu crede că Dumnezeu continuă şi astăzisă înfăptuiască miracole?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 2 Nefi 27:23 şi pe un altul să citească, cuglas tare, Mormon 9:9, 18-20. Rugaţi membrii clasei să caute motivul pentru caremiracolele au loc încă şi astăzi.

• Potrivit celor relatate în aceste versete, de ce putem să avem încredere cămiracolele se întâmplă în lumea de astăzi? (Cursanţii trebuie să identificeurmătoarea doctrină: Deoarece Dumnezeu este acelaşi ieri, astăzi şi în veciivecilor, El continuă să înfăptuiască miracole potrivit credinţei copiilorSăi.)

• De ce credeţi că Domnul ne cere să avem credinţă înainte ca El să înfăptuiascămiracole?

Pentru a exemplifica legătura scripturală dintre credinţă şi miracole, invitaţi câţivacursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din 3 Nefi 17:5-9. Rugaţi membrii claseisă caute ce a identificat Hristos înviat ca fiind suficientă înainte ca El săîndeplinească miracole pentru oameni.

• Potrivit celor relatate în versetul 8, care a fost lucrul care I-a permis Salvatoruluisă-i vindece pe cei bolnavi şi suferinzi?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, 3 Nefi 17:20-24.

124

• Ce alte evenimente sacre au trăit oamenii datorită credinţei lor?

• Cum poate bunăvoinţa lui Hristos de a înfăptui aceste miracole să ne măreascăcredinţa că El poate să-Şi exercite puterea de a ne ajuta când avem nevoie?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a surorii Sydney S.Reynolds, fostă consilieră în Preşedinţia generală a Societăţii Primare.

„La fel de importante ca aceste «mari miracole» sunt micile «miracolepersonale» care ne învaţă pe fiecare dintre noi să avem încredere în Domnul.Aceste miracole vin în momentul în care recunoaştem şi urmăm îndrumărileSpiritului în vieţile noastre …

Cred că fiecare dintre noi poate depune mărturie despre aceste mici miracole.Cunoaştem copii care se roagă pentru ajutor pentru a găsi un obiect pierdut, pe

care apoi îl găsesc. Cunoaştem tineri care îşi adună curajul pentru a fi martori ai lui Dumnezeu şicare simt mâna Sa susţinându-i. Cunoaştem prieteni care îşi plătesc zeciuiala cu ultimii bani şiapoi, printr-un miracol pot să îşi plătească studiile sau chiria, ori să obţină, în vreun fel, hranăpentru familia lor. Putem împărtăşi experienţe despre rugăciuni care au fost ascultate şi desprebinecuvântări ale preoţiei care au dat curaj, au adus alinare sau au refăcut sănătatea. Acestemiracole zilnice ne obişnuiesc cu prezenţa mâinii Domnului în vieţile noastre” („Un Dumnezeu almiracolelor”, Liahona, iul. 2001, p.12-13).

Rugaţi cursanţii să se gândească la momente în care ei sau cineva pe care cunoscavut parte de miracolele Domnului în vieţile lor. Dacă nu este prea sacru saupersonal, invitaţi cursanţii să împărtăşească experienţe trăite care le-au confirmat căDumnezeu este încă un Dumnezeu al miracolelor.

Eter 3:6-13, 17-20; 4:13-15; 12:6-7, 12, 19, 31Credinţa ne pregăteşte să primim mărturii spiritualeInvitaţi cursanţii să se gândească la un adevăr al Evangheliei despre care ar dori săprimească o mărturie spirituală sau o mărturie mai puternică. Explicaţi că uniioameni aleg să nu creadă sau să nu trăiască în acord cu un principiu al Evanghelieipână când nu au dovada că este adevărat.

Invitaţi cursanţi să citească, în gând, Eter 12:6 şi să caute ce ne învaţă acest versetdespre procesul primirii unei mărturii spirituale.

• Ce principiu putem învăţa din Eter 12:6 despre primirea unei mărturiispirituale? (Cursanţii trebuie să identifice următorul principiu: Înainte de aputea primi o mărturie spirituală, trebuie, în primul rând, să exercitămcredinţă în Isus Hristos.)

• Ce credeţi că înseamnă expresia „încercarea credinţei voastre”?

Explicaţi că a avea o încercare a credinţei nu înseamnă întotdeauna să treci pringreutăţi. Expuneţi şi rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţiile de maijos referitoare la sfatul lui Moroni din Eter 12:6, ale vârstnicului Richard G. Scott,din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli şi sora Bonnie L. Oscarson, preşedintagenerală a Tinerelor Fete.

LECŢIA 26

125

„Puteţi învăţa să folosiţi credinţa mai eficient, aplicând acest principiu predicatde Moroni: «… Voi nu veţi primi nicio mărturie decât după încercarea credinţeivoastre» [Eter 12:6; subliniere adăugată]. Astfel, de fiecare dată când vă încercaţicredinţa voastră, adică, acţionaţi cu demnitate în conformitate cu o impresie, veţiprimi dovada care confirmă a Spiritului” (Richard G. Scott, „Puterea susţinătoarea credinţei în vremurile de nesiguranţă şi de încercări”, Ensign sau Liahona, mai

2003, p.76).

„În zilele noastre, când lumea pretinde satisfacţia imediată, adesea ne aşteptămsă fim răsplătiţi fără a trebui să muncim. Eu cred că Moroni ne spune că, maiîntâi, trebuie să muncim şi să ne exercităm credinţa trăind în acord cu Evangheliaşi, apoi, vom primi mărturie despre faptul că este adevărată. Adevărataconvertire are loc în timp ce continuaţi să acţionaţi conform doctrinelor desprecare ştiţi că sunt adevărate şi ţineţi poruncile, în fiecare zi, în fiecare lună”

(Bonnie L. Oscarson, „Fiţi convertiţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2013, p. 77).

• În ce fel este diferit modul de abordare referitor la primirea unei mărturii despreadevăr descris de vârstnicul Scott şi sora Oscarson faţă de modul de abordare alacelora care vor dovada înainte ca ei să creadă sau să acţioneze?

• Când şi cum aţi constatat adevărul acestui principiu?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Eter 12:7, 12, 19 şi 31.Încurajaţi membrii clasei să noteze expresiile „decât după credinţa lor” şi „pânăcând ei nu au avut credinţă” din aceste versete (puteţi, de asemenea, să le sugeraţicursanţilor să marcheze aceste expresii în scripturile lor).

• Potrivit acestor versete, ce binecuvântări le-a dat Domnul acestor oameni dupăce ei au exercitat credinţă? Ce fel de mărturii spirituale despre adevăr aţi primitca rezultat al credinţei voastre?

Depuneţi mărturie că, la fel ca miracolele, mărturiile spirituale nu vin decât după ceam exercitat credinţă. Pentru a sublinia acest fapt, aveţi în vedere să citiţi declaraţiade mai jos a preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celor DoisprezeceApostoli.

„Undeva, în căutarea voastră de a obţine o cunoaştere spirituală, există acel«salt al credinţei», cum îl numesc filozofii. Este momentul în care ai ajuns lamarginea luminii şi ai păşit în întuneric pentru a descoperi că drumul este luminatînaintea ta doar un pas sau doi” („The Quest for Spiritual Knowledge”, New Era,ian. 2007, p. 6).

Invitaţi un cursant să descrie încercările cu care s-a confruntat fratele lui Iaredatunci când a construit bărcile care trebuiau să-i ducă familia spre pământulfăgăduit şi să rezume ce a făcut el pentru rezolvarea încercărilor (vezi Eter 2:16-25;3:1-5).

• În ce fel şi-a exercitat fratele lui Iared credinţa în Isus Hristos?

LECŢIA 26

126

Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, din Eter 3:6-13, 17-20.

• Cum l-a binecuvântat Domnul pe fratele lui Iared datorită credinţei lui?

Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a vârstniculuiJeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Invitaţi membrii claseisă caute caracteristicile credinţei fratelui lui Iared.

„Credinţa care cere mult efort şi atenţie, credinţa care mută munţii, credinţaprecum cea a fratelui lui Iared precede miracolul şi cunoaşterea. El a trebuit săcreadă înainte ca Dumnezeu să fi vorbit. El a trebuit să acţioneze înainte caabilitatea de a îndeplini acel lucru să fie evidentă. El a trebuit să-şi iaangajamentul că îşi va duce la bun sfârşit lucrarea chiar înainte de a realiza primaparte din ea. Credinţa înseamnă să fii de acord în mod necondiţionat – şi înainte

– cu condiţiile pe care le poate impune Dumnezeu atât în viitorul apropiat, cât şi în cel maiîndepărtat” (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon[1997], p. 18-19).

• Cum aţi rezuma descrierea credinţei fratelui lui Iared făcută de vârstniculHolland?

• Care sunt câteva exemple de fapte pe care le putem face pentru a ne demonstracredinţa în Domnul?

Acordaţi-le cursanţilor un moment să studieze Eter 4:13-15 şi să identifice ceea ce aspus Moroni că trebuie să facem pentru a primi cunoaştere şi manifestări aleSpiritului.

• Ce credeţi că înseamnă a „sfâşia vălul acela de necredinţă”? În ce fel este legatacest lucru de exercitarea credinţei? (Poate fi util să explicaţi că a sfâşia înseamnăa rupe sau a despărţi şi văl se referă la ceva ce acoperă sau ascunde.)

• Ce ne-a sfătuit Moroni să facem pentru a „sfâşia vălul acela de necredinţă”?

Expuneţi declaraţia de mai jos a profetului Joseph Smith (1805-1844) şi rugaţi uncursant să o citească cu glas tare.

„Dumnezeu nu i-a revelat nimic lui Joseph cu excepţia a ceea ce El le va facecunoscut Celor Doisprezece, şi chiar şi cel mai mic sfânt poate cunoaşte toatelucrurile atât de repede pe cât le poate accepta, căci trebuie să vină ziua cândnimeni nu va trebui să-i spună vecinului său: Cunoaşte pe Domnul! Căci toţi Îl vorcunoaşte, de la cel mai mic la cel mai mare [vezi Ieremia 31:34]” (Învăţături alepreşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 283).

• În ce fel vă ajută această declaraţie a profetului Joseph Smith să înţelegeţipotenţialul vostru de a primi revelaţie?

Îndemnaţi cursanţii să mediteze asupra încercărilor credinţei cu care se confruntă înprezent şi invitaţi-i să se gândească ce pot face pentru a-şi întări şi exercita credinţa.Împărtăşiţi-vă mărturia că Dumnezeu dă celor credincioşi care-L urmează mărturiicontinue despre adevăr, pe măsură ce ei exercită credinţă.

LECŢIA 26

127

Materiale de citit pentru cursanţi• 2 Nefi 27:23; 3 Nefi 17:5-9, 20-24; Mormon 9:9, 18-20; Eter 3:6-13, 17-20;

4:13-15; 12:6-7, 12, 19, 31.

• David A. Bednar, „Cereţi cu credinţă”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 94-97.

LECŢIA 26

128

LECŢIA 27

Credinţă, speranţă şicaritate

IntroducereCredinţa, speranţa şi caritatea sunt însuşiri necesare tuturoracelora care doresc să trăiască în prezenţa Tatălui Ceresc.

Aceste însuşiri sunt daruri de la Dumnezeu, pe care leprimesc aceia care le caută urmând exemplul lui Isus Hristos.

Lecturi de bază• Dieter F. Uchtdorf, „Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008,

p. 21-24.

• Richard G. Scott, „Puterea de transformare pe care o au credinţa şi caracterul”,Ensign sau Liahona, nov. 2010, p. 43-46.

Sugestii pentru predareEter 12:28; Moroni 10:18-21Credinţa, speranţa şi caritatea sunt esenţiale pentru salvare.Rugaţi cursanţii să numească repede însuşirile despre care cred că este important săle dobândim în timpul vieţii muritoare. Apoi, rugaţi-i să identifice care dintre aceleînsuşiri cred că sunt absolut necesare pentru a moşteni împărăţia lui Dumnezeu.

Amintiţi-le cursanţilor că, atunci când Moroni şi-a încheiat munca privind plăcilede aur, el a scris câteva cuvinte finale de îndemn pentru cei care, într-o zi, aveau săcitească această cronică. Ca parte a sfaturilor sale, el a subliniat trei însuşiri, caresunt necesare pentru salvarea noastră. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare,Moroni 10:18-21 şi rugaţi membrii clasei să identifice aceste trei însuşiri.

• De ce credeţi că aceste caracteristici, credinţa, nădejdea (speranţa) şi caritateasunt esenţiale pentru salvarea noastră?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să răspundă la această întrebare, invitaţi un cursant săcitească, cu glas tare, Eter 12:28 şi rugaţi membrii clasei să identifice doctrinapropovăduită în acest verset.

• Ce doctrină este consemnată în acest verset? (Cursanţii trebuie să identificeurmătoarele: Dezvoltarea credinţei, speranţei şi carităţii ne duce la IsusHristos.)

Invitaţi cursanţii ca, pe parcursul acestei lecţii, să caute principii şi doctrine care potsă-i ajute să înţeleagă şi să dezvolte mai din plin aceste însuşiri importante.

Alma 32:26-29, 37-41; Moroni 7:21, 25-28, 33Credinţa ne permite să „[punem] mâna pe fiecare lucru bun”Scrieţi, pe tablă, Să ne mărim credinţa în Isus Hristos.

129

Amintiţi-le cursanţilor că profetul Alma a folosit asemănarea cu o sămânţă în cursde creştere pentru a propovădui zoramiţilor cum să-şi dezvolte credinţa în IsusHristos. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Alma 32:26-29.Încurajaţi cursanţii să identifice expresii care descriu ce putem face pentru a ne măricredinţa.

Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească o expresie pe care au identificat-o şi săexplice ce ne învaţă acea expresie despre modul în care putem să ne să ne mărimcredinţa. Pe măsură ce cursanţii identifică expresii, le puteţi scrie sub titlul de petablă. Expresiile ar putea include următoarele: dacă vă veţi trezi şi vă veţi deşteptaaptitudinile; pentru a pune la încercare cuvintele mele; doriţi să credeţi; faceţi loc ca osămânţă [cuvântul] să fie plantată în inima voastră. Dacă este nevoie, ajutaţi cursanţiisă înţeleagă cuvântul aptitudini, care se referă la capacitatea noastră de a gândi şiacţiona.

• De ce credeţi că, în versetul 29, Alma ne-a învăţat că nu ar fi încă perfectăcredinţa noastră după ce am făcut acest experiment?

• Ce credeţi că mai este necesar pentru a ne perfecţiona credinţa?

Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, din Alma 32:37-41 şi rugaţi membriiclasei să caute ce trebuie să facem pentru a ne dezvolta credinţa necesară obţineriivieţii eterne.

• Ce principiu a predat Alma în aceste versete despre modul în care putemcontinua să ne întărim credinţa? (Cursanţii trebuie să identifice următorulprincipiu: Dacă vom îngriji cu sârguinţă cuvântul lui Dumnezeu dininimile noastre, credinţa noastră în Isus Hristos va creşte. Scrieţi acestadevăr pe tablă.)

• Ce credeţi că înseamnă să îngrijim, să hrănim cu sârguinţă cuvântul? Care suntcâteva fapte obişnuite pe care le putem face pentru a îngriji, a hrăni cuvântul luiDumnezeu şi a ajuta credinţa să prindă rădăcini în inimile noastre?

Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă cum putem îngriji cuvântul lui Dumnezeu,expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Henry B. Eyring, din PrimaPreşedinţie, şi invitaţi un cursant să o citească cu glas tare, în timp ce membrii claseicaută care sunt părţile cele mai importante ale îngrijirii credinţei.:

„Totuşi, noi avem acum multă credinţă în Dumnezeu, dar trebuie să o întărimcontinuu şi să o menţinem înfloritoare în mod constant. Putem face aceastahotărând acum să ne supunem mai rapid şi să fim mai hotărâţi să îndurăm. Săînvăţăm să începem devreme şi să fim consecvenţi deoarece acestea reprezintăcheile pentru pregătirea spirituală …

Noi ne clădim credinţa pentru a trece testele de supunere de-a lungul timpului şiprin toate alegerile noastre zilnice. Putem să ne decidem, acum, să facem repede orice ne cereDumnezeu. Şi putem să ne decidem să fim consecvenţi în testele mici de supunere care clădesccredinţa care ne duce spre testele mari, care vor veni cu siguranţă” („Pregătirea spirituală:începeţi devreme şi fiţi consecvenţi”, Ensign sau Liahona, nov. 2005, p. 38, 40).

LECŢIA 27

130

• Ce a spus preşedintele Eyring că trebuie să facem pentru a ne întări şi îngrijicredinţa?

• De ce credeţi că supunerea consecventă şi zilnică faţă de cuvintele luiDumnezeu este esenţială pentru a ne clădi credinţa şi a ne încrede în El?

Invitaţi câţiva cursanţi să împărtăşească modul în care urmarea principiilorpropovăduite de Alma le-a influenţat credinţa în Isus Hristos.

Spuneţi cursanţilor că profetul Mormon a depus mărturie despre importanţa eternăa credinţei în Isus Hristos. Invitaţi câţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare,mărturia lui Mormon din Moroni 7:21, 25-28, 33, în timp ce membrii clasei segândesc la lucrurile pe care le pot face pentru a-şi mări credinţa în Domnul şi a„pune mâna” pe binecuvântările pe care le identifică Mormon.

Eter 12:4, 8-9; Moroni 7:40-42Speranța este o ancoră a sufletului.Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 12:8-9 şi pe un altul să citească, cuglas tare, Moroni 7:40-42. Rugaţi cursanţii să identifice însuşirea pe care o putemobţine pe măsură ce ne dezvoltăm credinţa.

• Potrivit celor relatate în aceste fragmente, ce însuşire obţinem datorită credinţei?

Citiţi următoarele două afirmaţii şi rugaţi cursanţii să identifice diferenţele dintreele: (1) Sper că nu va ploua astăzi. (2) Am speranţă că, dacă mă pocăiesc, voi fiiertat datorită ispăşirii lui Isus Hristos.

• În ce fel sunt diferite aceste exprimări ale speranţei? (Prima este o dorinţănesigură faţă de ceva pe care nu-l putem controla şi a doua este o exprimare aîncrederii care motivează acţiunea.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă semnificaţia din scripturi a speranţei,invitaţi un cursant să citească declaraţia de mai jos a preşedintelui Dieter F.Uchtdorf, din Prima Preşedinţie.

„Speranţa… înseamnă… încredere nestrămutată că Domnul Îşi va respectapromisiunile faţă de noi. Este încrederea că, dacă trăim în acord cu legile luiDumnezeu şi cuvintele profeţilor Săi acum, vom primi binecuvântările dorite înviitor. Înseamnă să credem şi să ne aşteptăm să ni se răspundă la rugăciuni.Aceasta se manifestă prin încredere, optimism, entuziasm şi perseverenţă plinăde răbdare” („Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008,

p. 22).

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, Moroni 7:41 şi să caute pentru ce vom aveasperanţă pe măsură ce dezvoltăm credinţă în Hristos.

• Ce principiu privind speranţa a propovăduit Mormon în acest verset? (Cursanţiitrebuie să identifice următoarele: Pe măsură ce exercităm credinţă în IsusHristos, noi vom obţine speranţă că, prin ispăşirea Sa, putem fi înălţaţi laviaţă veşnică.)

• De ce credeţi că speranţa şi credinţa în Isus Hristos sunt atât de strâns legate?

LECŢIA 27

131

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 12:4 şi rugaţi membrii clasei săcaute cum a descris Moroni speranţa.

• Ce ne învaţă despre speranţă descrierea de către Moroni a unei ancore? În ce felar putea fi o persoană căreia îi lipseşte credinţa ca o corabie fără ancoră?

Invitaţi câţiva cursanţi să depună mărturie despre speranţa pe care au dobândit-o învieţile lor datorită credinţei în Isus Hristos.

Eter 12:33-34; Moroni 7:43-48Caritatea este dragostea pură a lui Hristos.Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:43-44 şi rugaţi cursanţii săidentifice ce însuşire a declarat Mormon că trebuie să dezvoltăm atunci când avemcredinţă şi speranţă.

Expuneţi declaraţia de mai jos a preşedintelui Ezra Taft Benson (1899-1994) şi rugaţiun cursant să o citească cu glas tare.

„Dacă am căuta cu adevărat să fim mai asemănători Salvatorului şi Învăţătorului,atunci să învăţăm să iubim aşa cum iubeşte El ar fi ţelul nostru cel mai înalt.Mormon a numit caritatea „cea mai mare dintre toate” (Moroni 7:46)” („GodlyCharacteristics of the Master”, Ensign, nov. 1986, p. 47).

Pentru a clarifica de ce caritatea este o însuşire atât de importantă de căutat, invitaţicâţiva cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Moroni 7:45-47. Explicaţi căaceste versete ne ajută să înţelegem caritatea, enumerând ceea ce este caritatea şiceea ce nu este.

• Ce cuvinte şi expresii din aceste versete arată importanţa carităţii?

• Ce gânduri sau cunoştinţe puteţi împărtăşi despre caracteristicile carităţiienumerate în versetul 45?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:48.

• Ce ne-a sfătuit Mormon să facem pe măsură ce căutăm darul carităţii? (Ajutaţicursanţii să identifice următorul principiu: Dacă ne rugăm cu toată putereainimii şi Îl urmăm pe Isus Hristos, noi putem fi plini de caritate.)

• Cum ne ajută faptul de a căuta darul carităţii să Îl urmăm cu adevărat pe IsusHristos?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Eter 12:33-34, în timp ce membrii claseicaută relaţia dintre caritate şi ispăşirea lui Isus Hristos.

• Care este legătura dintre caritate şi ispăşire?

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstniculuiJeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

LECŢIA 27

132

„Cea mai remarcabilă definiţie a «[dragostei pure] a lui Hristos» nu este ceea cenoi, creştinii, încercăm să demonstrăm altora, dar de obicei nu reuşim să o facemfoarte bine, ci mai degrabă ceea ce Hristos a reuşit în totalitate să nedemonstreze nouă. Adevărata caritate a fost cunoscută doar o dată. Ea estedovedită deplin în dragostea statornică, perfectă şi ispăşitoare a lui Hristospentru noi… Este dragostea lui Hristos pentru noi, cea care «suportă toate

lucrurile, crede toate lucrurile, nădăjduieşte toate lucrurile, rabdă toate lucrurile». Este aşa cumne-a demonstrat Hristos: «caritatea niciodată nu piere». Caritatea – dragostea Lui pură pentrunoi – este cea fără de care noi nu am fi nimic, am fi fără de speranţă, am fi cei mai nenorociţidintre toţi bărbaţii şi toate femeile. Într-adevăr, cei care vor fi găsiţi, în ultima zi, că vor aveabinecuvântările dragostei Sale – ispăşirea, învierea, viaţa veşnică, promisiunea eternă – cusiguranţă bine va fi de ei” (Christ and the New Covenant [1997], p. 336).

• Cum vă ajută vârstnicul Holland să înţelegeţi de ce „caritatea niciodată nupiere” şi de ce este „[cel] mai mare” dintre darurile spirituale?

• Ce aţi putea face pentru a împărtăşi altora dragostea pură a lui Isus Hristos, pecare El, atât de generos, v-a dat-o?

Rugaţi cursanţii să revadă Moroni 7:45 şi, apoi, să-şi stabilească un ţel de a se rugaşi de a lucra pentru a dezvolta mai din plin una dintre caracteristicile carităţii.Depuneţi mărturie despre ajutorul divin pe care l-aţi primit pe măsură ce aţi lucratsă vă dezvoltaţi caritatea.

Materiale de citit pentru cursanţi• Alma 32:26-29, 37-41; Eter 12:4, 8-9, 28, 33-34; Moroni 7:21, 25-28, 33, 40-48;

10:18-21.

• Dieter F. Uchtdorf, „Puterea infinită a speranţei”, Ensign sau Liahona, nov. 2008,p. 21-24.

LECŢIA 27

133

LECŢIA 28

Veniţi la Hristos!IntroducereUnul dintre scopurile principale ale Cărţii lui Mormon esteacela de a-i invita pe toţi oamenii să „[vină] la Hristos şi [săse perfecţioneze] pentru El” (Moroni 10:32). Pe măsură ceexercităm credinţa şi „[punem] mâna pe fiecare lucru bun”,

noi putem deveni copiii lui Hristos (vezi Moroni 7:19). Lasfârşitul acestei lecţii, cursanţii vor avea ocazia să-şi depunămărturia despre modul în care Cartea lui Mormon i-a ajutatsă vină la Hristos.

Lecturi de bază• Jeffrey R. Holland, „Protejarea sufletelor”, Ensign sau Liahona, nov. 2009,

p. 88-90.

• „O viaţă axată pe Hristos”, capitolul 24 din manualul Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson (2014), p. 321-332.

Sugestii pentru predare1 Nefi 6:4; Iacov 1:7; Omni 1:26; 3 Nefi 9:13-14; Moroni 10:30, 32-33Cartea lui Mormon ne invită să venim la Isus Hristos.Invitaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au invitat pe cineva săcitească scriptura Cartea lui Mormon.

• De ce aţi invitat această persoană să citească scriptura Cartea lui Mormon?

Invitaţi cursanţii să se gândească de ce studiază Cartea lui Mormon. Explicaţi că, întimp ce există multe motive bune de a citi şi studia Cartea lui Mormon, cartea însăşiconţine un mesaj repetat despre unul dintre cele mai importante scopuri ale ei.

Scrieţi, pe tablă, următoarele referinţe scripturale:

1 Nefi 6:4

Iacov 1:7

Omni 1:26

3 Nefi 9:13-14

Moroni 10:30

Invitaţi cursanţii să citească, în gând, aceste fragmente şi să caute o temă repetatăpe care o găsim în Cartea lui Mormon. (Puteţi îndemna cursanţii să-şi însemnezeaceste fragmente ca referinţe suplimentare în scripturile lor.)

• Care este tema repetată a Cărţii lui Mormon pe care o găsim în aceste versete?

• Ce înseamnă să „veniţi la Hristos”?

134

• Ce ne învaţă aceste versete să facem pentru a veni la Hristos? (Răspunsuriletrebuie să includă următoarele: „oferiţi-I sufletele voastre întregi ca o jertfăpentru El”, postiţi, rugaţi-vă, înduraţi până la sfârşit, pocăiţi-vă, convertiţi-vă şi„pune-ţi mâna pe fiecare dar bun”.)

• Ce înseamnă pentru voi expresia „oferiţi-I sufletele voastre întregi ca o jertfăpentru El”?

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să înţeleagă mai bine ce înseamnă să venim la Hristos,expuneţi şi discutaţi următoarele afirmaţii ale vârstnicului Richard G. Scott, dinCvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi vârstnicului Dennis B. Neuenschwander,din Cei Şaptezeci.

„Când ne rugăm în mod regulat dimineaţa şi seara, studiem zilnic scripturile,desfăşurăm săptămânal seara în familie şi participăm cu regularitate larânduielile din templu, noi răspundem în mod activ invitaţiei Sale: «Veniţi laMine»” (Richard G. Scott, „Faceţi din exercitarea credinţei prioritateadumneavoastră principală”, Ensign sau Liahona, nov. 2014, p. 94).

„Îmi depun mărturia că noi putem veni la Hristos şi putem fi făcuţi perfecţi în Elprin participarea noastră demnă la rânduielile sacre stabilite de Dumnezeu şiinstituite dinainte de crearea lumii” (Dennis B. Neuenschwander, „Ordinancesand Covenants”, Ensign, aug. 2001, p. 26).

Explicaţi că, în capitolul final al Cărţii lui Mormon, sunt consemnate sfaturileprofetului Moroni despre modul în care să venim la Hristos. Invitaţi un cursant săcitească, cu glas tare, Moroni 10:32-33, în timp ce membrii clasei urmăresc cumsunt folosite cuvintele „dacă” şi „atunci”. Rugaţi membrii clasei să se gândească cene învaţă aceste afirmaţii „dacă-atunci” despre modul în care suntem binecuvântaţiprin harul lui Hristos. (Notă. Căutarea afirmaţiilor de tip „dacă-atunci” îi va ajuta pecursanţi să identifice principii predate în scripturi.)

• Ce principiu putem învăţa din aceste versete cu privire la modul în care suntembinecuvântaţi prin harul lui Hristos atunci când venim la El? (Cursanţii potfolosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că ei identifică următorul principiu: Dacănoi venim la Isus Hristos şi ne lepădăm de orice necredinţă, atunci putemfi perfecţi, purificaţi şi făcuţi sfinţi prin harul Său. Vezi, de asemenea, Alma5:33-35.)

Pentru a-i ajuta pe cursanţi să obţină o înţelegere mai profundă a acestui principiu,împărtăşiţi următoarea declaraţie a vârstnicului Bruce C. Hafen, din Cei Şaptezeci.Invitaţi cursanţii să asculte cum ne poate binecuvânta harul Domnului.

LECŢIA 28

135

„Harul Domnului, pus la dispoziţia noastră prin ispăşire, poate îmbunătăţiimperfecţiunile noastre. «Prin harul Lui voi… puteţi să fiţi perfecţi în Hristos.»(Moroni 10:32.) În timp ce mare parte din procesul de a ne face perfecţi implică ocurăţare de impurităţile păcatului şi amărăciune, există un alt aspect care neîntăreşte, prin care dobândim o natură asemănătoare cu a lui Hristos, devenindperfecţi chiar aşa cum Tatăl şi Fiul sunt perfecţi …

Izbânda Salvatorului poate compensa nu numai păcatele noastre, ci şi nepotrivirile noastre; nunumai greşelile noastre intenţionate, ci şi păcatele înfăptuite în ignoranţă, greşelile noastre dejudecată şi imperfecţiunile noastre inevitabile. Năzuinţa noastră finală este mai mare decât săfim iertaţi de păcat – noi căutăm să devenim sfinţi, înzestraţi pozitiv cu atribute asemănătoare cuale lui Hristos, una cu El, ca El. Harul divin este singura sursă care poate îndeplini în final aceanăzuinţă, după ce am făcut tot posibilul” (The Broken Heart [1989], p. 16, 20).

• Potrivit celor spuse de vârstnicul Hafen, în ce moduri ne poate binecuvântaharul Domnului?

Invitaţi cursanţii să se gândească la un moment în care au simţit că făceau eforturisă vină la Isus Hristos. Rugaţi-i să răspundă la următoarele întrebări, dacăexperienţele lor nu sunt prea personale:

• În acel timp, ce făceaţi pentru a veni la Hristos?

• Ce binecuvântări aţi primit în viaţa voastră pe măsură ce aţi căutat să veniţi laIsus Hristos?

Invitaţi cursanţii să se gândească la ceea ce pot face pentru a veni pe deplin laHristos, astfel încât să devină perfecţi şi sfinţiţi prin harul Său. Încurajaţi-i săurmeze orice îndemnuri spirituale pe care le primesc.

Moroni 7:18-26Puneţi mâna pe fiecare lucru bun pentru a deveni copiii lui HristosAmintiţi-le cursanţilor că în Moroni 7, profetul Moroni a consemnat o predică pecare tatăl său, Mormon, o oferise cu câţiva ani înainte. În această predică, Mormonne-a învăţat că putem şti despre un lucru că este inspirat de Dumnezeu dacă elinvită oamenii să facă bine, să creadă în Isus Hristos şi să-L iubească şi să-Lslujească pe Dumnezeu.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 7:18-19. Rugaţi membrii claseisă urmărească în scripturi şi să caute ce ne roagă Mormon să facem.

• Potrivit celor relatate în versetul 19, ce ni se va întâmpla dacă folosim lumina luiHristos pentru a deosebi binele de rău şi, apoi, vom „pune mâna pe fiecarelucru bun”? (Vom fi copiii lui Hristos.)

• Ce înseamnă să fim copiii lui Hristos? (Subliniaţi că noi suntem copii de spirit aiTatălui Ceresc şi, de asemenea, copiii părinţilor noştri pământeşti. Dar, dupăcum ne-a învăţat preşedintele Joseph Fielding Smith [1876–1972], Isus Hristos,de asemenea, „devine Tatăl nostru, în sensul în care acest termen este folosit înscripturi, deoarece ne oferă viaţă, viaţă veşnică, prin ispăşirea pe care a făcut-opentru noi. [Vezi Mosia 5:7]… Noi devenim copiii, fii şi fiice ale lui Isus Hristos,

LECŢIA 28

136

prin legămintele noastre de supunere faţă de El” [Doctrines of Salvation,compilaţie realizată de Bruce R. McConkie, 3 volume (1954-1956), 1:29]).

Rugaţi cursanţii să citească, în gând, Moroni 7:20 şi să identifice întrebarea pe carene-o adresează Mormon. Apoi, împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi şi invitaţi-isă studieze Moroni 7:21-26 şi să caute ce ne-a dat Domnul pentru a ne ajuta să„[punem] mâna pe fiecare lucru bun”. După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţicursanţii să-şi împărtăşească gândurile şi scrieţi gândurile lor pe tablă. Răspunsurilepot include: slujirea îngerilor (versetul 22), profeţi (versetul 23), scripturile(versetul 25), exercitarea credinţei (versetul 25) şi rugăciunea (versetul 26).

• Ce ne învaţă aceste versete despre înţelesul expresiei „puneţi mâna pe fiecarelucru bun”? (Noi trebuie să căutăm tot ce este bun, în special acele lucruri careconduc la credinţa în Hristos şi salvarea prin numele Său.)

• Ce lucruri bune aţi primit în viaţa voastră datorită unuia dintre lucrurileenumerate pe tablă?

Rugaţi cursanţii să aleagă un lucru bun pe care ar putea să înceapă să-l facă sau arputea să-l facă mai bine, pentru a veni la Hristos. Încurajaţi-i să-şi stabilească un ţelde a lucra pentru a pune mâna pe acel lucru bun în vieţile lor.

Moroni 10:3-5Promisiunea făcută de MoroniRidicaţi un exemplar al Cărţii lui Mormon şi rugaţi cursanţii să mediteze asupramodului în care Cartea lui Mormon i-a ajutat să vină la Hristos. Explicaţi că Moronia făcut o invitaţie şi o promisiune tuturor acelora care citesc şi studiază Cartealui Mormon.

Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Moroni 10:3-5.

• Potrivit celor consemnate în versetul 3, ce ne-a îndemnat Moroni să facem?

Invitaţi cursanţii să se gândească la exemple din Cartea lui Mormon şi din viaţa lorcare arată „cât de bun a fost Domnul cu copiii oamenilor”. Rugaţi mai mulţicursanţi să-şi împărtăşească gândurile membrilor clasei.

• Ce principiu putem învăţa din invitaţia şi promisiunea lui Moroni din acesteversete? (Când Îl vom întreba pe Dumnezeu cu intenţie adevărată, avândcredinţă în Hristos, dacă este adevărată Cartea lui Mormon, noi vomprimi, prin Duhul Sfânt, o mărturie despre adevărul ei.)

• Ce înseamnă să-L întrebăm pe Dumnezeu „cu intenţie adevărată, avândcredinţă în Hristos”? (Înseamnă să avem credinţă că Dumnezeu va răspunderugăciunilor noastre şi că noi intenţionăm să acţionăm conform răspunsurilorpe care ni le oferă El.)

• Cum poate studiul Cărţii lui Mormon şi rugăciunea în legătură cu aceasta,efectuate în acest mod, să ne ajute să venim la Hristos?

Rugaţi cursanţii să mediteze asupra experienţelor pe care le-au avut citind Cartealui Mormon şi rugându-se pentru a şti dacă este adevărată. Întrebaţi cursanţii dacăunii dintre ei doresc să-şi împărtăşească mărturia despre Cartea lui Mormon cumembrii clasei, mai ales despre modul în care Cartea lui Mormon i-a ajutat să vină

LECŢIA 28

137

la Hristos. Încurajaţi cursanţii să continue să pună în practică aceste cuvinte ale luiMoroni, pentru a dobândi o mărturie despre Cartea lui Mormon sau pentru a întărimărturia pe care o au deja.

Materiale de citit pentru cursanţi• 1 Nefi 6:4; Iacov 1:7; Omni 1:26; 3 Nefi 9:13-14; Moroni 7:18-26; 10:3-5, 30,

32-33.

• „O viaţă axată pe Hristos”, capitolul 24 din manualul Învăţături ale preşedinţilorBisericii: Ezra Taft Benson [2014], p. 321-332).

LECŢIA 28

138