Disciplina: DOCTRINA ŞI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare şi de etică în profesia contabilă

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;- independenţa de spirit şi dezinteres material;- moralitate, probitate şi demnitate.

Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură generală, singurele capabile să-i întărească discernământul; b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, acelui ce îl consulta şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual.

2. Definiţi conceptul de profesie contabilăProfesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea activităţilor (serviciilor) care

presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează (le prestează), precum şi organismele lor profesionale.

3. Activităţile componente ale profesiei contabileÎn toate statele membre UE, în pofida diferenţelor istorice, economice, juridice şi culturale,

poate fi regăsit un cumul de activităţi care sunt legate mai mult sau mai puţin de procesul de elaborare şi validare a informaţiilor financiare, contabile sau fiscale. Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă este următoarea: ţinerea contabilitatii; elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare; audit statutar; alte lucrări de audit financiar contabil; management financiar contabil; servicii fiscale; servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor; evaluări de întreprinderi şi titluri; alte servicii contabile şi paracontabile.

Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări, insolvabilitate, expertiză contabila, consultanţă, consiliere şi reprezentanţă fiscală, consiliere în investiţii, etc.Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă şi obiectivitate pot limita aria de practică profesională a profesioniştilor contabili.Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare.

4. Categorii de profesionişti contabili.Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic: dependenţi, cu statut de angajaţi; independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activităţii liber-profesioniştilor contabili, aceştia pot să-şi desfaşoare activitatea: individual; în forme de asociere potrivit legislaţiei fiecarei jurisdicţii.

O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în calitate de angajaţi sau ca furnizori de servicii - în domeniul auditului intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor.

5. Necesitatea reglementării profesiei contabile.In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligaţia de a servi interesului

public, organismele profesionale au o responsabilitate specifică şi un rol esenţial care se regăsesc în cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, şi anume: educati - asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor; etica - comportamentul deontologic al membrilor lor; calitatea - certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a susţine aceste obiective organismele profesionale trebuie să susţină şi să promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementării, membrilor lor.Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:a) profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;b) condiţiile de piaţă în care activează profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii săi; reglementarea este necesară pentru a certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvată, ceea ce implică: adoptarea de standarde profesionale, tehnice; adoptarea de reguli etice; nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii, etc.

6. Aria de aplicabiliate şi calitatea reglementarii în profesia contabilă.De obicei reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:

Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea; Cerinţele referitoare la educaţia continuă; Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili; Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte; Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.

Standardele de înaltă calitate sunt importante deoarece acestea oferă o bază de referinţă pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile şi organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici.Pentru ca reglementarea să asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie să fie: proporţională transparentă să nu fie împotriva competiţiei nediscriminatorie precisă segmentată în funcţie de ţinta sa implementată consecvent şi just supusă unei examinari periodice.

7. Modalităţi de implementare a reglementării.

Sunt trei modalităţi de implemenatare a reglementării: Autoreglementarea, specifică economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia; Reglementarea externă: profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei agenţii guvernamentale, fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare; Coreglementarea: reprezintă o combinare între autoreglementare si reglemenatrea externă.Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare şi să nu concureze.Modalităţi de combinare a autoreglementării cu reglementarea externă: Autoreglementarea împreuna cu supravegherea întreprinsăde o agenţie independentă; în acest caz supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte; O combinaţie în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

8. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.Reglementarea generală Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai inalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate serviciile şi activităţile componente ale profesiei contabile inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar. Aceşti profesionişti au studii universitare, un stagiu practic de cel puţin 3 ani şi au susţinut şi promovat un test de aptitudini.Reglementarea specialăReglementarea specială se referă la reglementarea activităţii de audit statutar. Serviciile de audit statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a Directivă, înlocuită cu Directiva 2006/43/CF, cunoscută ca fiind noua Directivă a 8-a. Principalele prevederi sunt: condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Condiţiite de autorizare sunt: să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent; să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin 3 ani; să fi promovat un examen de competenţă profesională. condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit statutar şi standardele aplicabile. crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a auditorilor statutari.

9. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.Profesia contabilă se distinge faţă de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea

responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori, bănci, buget, etc. Chiar dacă profesionistul contabil este plătit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situaţiilor financiare, informaţiile desprinse din aceste situaţii financiare sunt utilizate de cei care formează publicul.

10. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.Bilanţul contabil şi situaţiile financiare în ansamblul lor constituie cea mai bună carte de vizită

a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici şi mijlocii reprezintă peste 80% din economia europeană. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde şi de încrederea în informaţiile financiare, adică de calitatea muncii profesioniştilor contabili. Profesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice şi sociale: ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, în intreprinderi comerciale, industriale, financiare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii,

în educaţie etc. Fiind implicate în atâtea structuri ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale, contribuie la performanţele pieţelor financiare, etc.

11. Rolul social al profesioniştilor contabili.Profesioniştii contabili joacă un rol social important. Atitudinea şi comportamentul acestora în

legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. In plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispensabile societăţii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul şi publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui număr mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

12. Necesitatea unor organisme profesionale puternice.Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel naţional rezultă din

responsabilitatea pe care o are profesia contabilă pentru protejarea interesului public, cel puţin din punctul de vedere a trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale unui organism profesional: educaţia, etica şi controlul de calitate.Atât publicul, cât şi entitatea beneficiară a serviciilor profesionale trebuie potejate de o eventuală incompetenţă a profesioniştilor contabili; această protecţie este asigurată atunci când organismul profesional stabileşte măsuri eficiente în ceea ce priveşte educaţia profesioniştilor contabili şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor furnizate de profesioniştii contabili, măsuri eficiente de etică şi deontologie profesională.

13. Criterii de recunoaştere a unui organism profesional.Pentru a fi recunoscut de autorităţile publice şi de organismele internaţionale, un organism

naţional al profesiei contabile trebuie: să fie un organism necomercial şi neguvernamental; să fie acceptat şi recunoscut de membrii săi; membrii săi să fie profesionişti contabili; să se bucure de buna reputaţie în rândul autorităţilor publice şi al publicului; şă aibă capaciatea de a dezvolta sau influenţa standardele profesionale şi contabile (etica, disciplina, practica profesională, controlul calităţii); membrii săi trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel mai înalt nivel posibil, activităţile tradiţionale efectuate de profesioniştii contabili; să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivele sale.

14. Despre IFAC (Federaţia internaţională a contabililor)S-a înfiinţat în 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de state ca răspuns la provocările

perioadei: susţinerea contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică.In prezent IFAC este o organizaţie globală care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state reprezentând 2,5 milioane de contabili care lucrează în practica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice, etc. IFAC este o organizaţie globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate, etc.Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile capabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standardele profesionale de înaltă calitate.Pentru a deveni membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie: să fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi desfaşoară activitatea în jurisdicţie; să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;.

să demonstreze că acordă deosebită atenţie atunci când îşi selectează membrii; să fie solvabil financiar şi operaţional; să aibă structura operaţională interna care furnizează sprijin şi reglementări pentru membrii săi.Profesia contabilă în Romania este reprezentată la IFAC prin CECCAR membru plin din 1996 şi CAFR membru asociat din 2005.

15. Organisme şi grupări regionale profesionaleOrganizaţiile regionale sunt acele organizaţii care reprezintă profesia contabilă dintr-o regiune

în faţa organismelor guvernamentale şi de dezvoltare din acea regiune şi în anumite cazuri în faţa organizaţiilor internaţionale. Scopul final al organizaţiilor regionale îl constituie facilitarea dezvoltării relaţiilor economice în regiunile respective. Pentru a fi recunoscută de IFAC organizaţia regională trebuie să demonstreze că: va subscrie obiectivelor IFAC şi va fi de acord să promoveze aceste obiective şi se va asigura că sunt promovate în regiune prin intermediul propriilor organisme membre; are ca obiectiv dezvoltarea şi întărierea profesiei contabile în regiune; să fie înfiinţată corespunzător atât din punct de vedere financiar cât şi tehnic, a funcţionat pe o perioadă rezonabilă de timp şi dispune de infrastructura şi resursele organizaţionale şi financiare necesare îndeplinirii eficiente a responsabilităţilor şi participării la activităţile IFAC; conţine deja un număr suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC.Grupările regionale reprezintă asocierea mai multor organisme profesionale din ţările aceleaşi regiuni, care însă nu îndeplineşte toate criteriile menţionate pentru o organizaţie regională. Pentru a fi recunoscută de IFAC o grupare regională trebuie să demonstreze că: există o grupare sau o organizaţie înfiinţată şi susţinută; gruparea susţine obiectivele şi reglementările IFAC şi IASC; zona de acoperire de grupare are o mărime suficientă cu potenţial pentru un număr semnificativ de organisme profesionale; gruparea are potenţial să îndeplinescă eventual criteriile pentru recunoşterea oficială de către IFAC, are o intenţie şi un plan evident în vederea obţinerii acestei recunoaşteri.Grupările regionale recunoscute nu au drept de a participa la întâlnirile Consiliului de Administraţie al IFAC, doar cu invitaţie specială şi într-un anumit scop.

16. Asigurarea calităţii serviciilor profesionale.Controlul calităţii este abordat la trei niveluri:

la nivel de contract la nivelul firmei la nivelul organismului profesional.Organizaţia poate analiza mai multe abordări care include:• Resurse interne – folosirea de inspectori angajaţi de organismul profesional;• Resurse externe ca de exemplu:

- contractanţi – folosirea de revizori contractaţi de organizaţia profesională;- sistem de control de către terţi;- contractarea lucrărilor în afara societăţilor – organismul profesional externalizează controalele

unei terţe părţi;- combinarea celor de mai sus;- abordare bilaterală sau regională.Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională trebuie să ia măsuri pentru asigurarea

independenţei auditorilor de calitate.

17. Standardele internaţionale de educaţie şi rolul organismelor profesionale.Standardele internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele

esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă. Având în vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale, juridice şi sociale din ţările din care fac parte organismele membre IFAC, este la latitudinea fiecărui organism membru să determine cerinţe detaliate ale educaţiei de precalificare, de postcalificare şi de dezvoltare, dar care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele

Internaţionale de Educaţie.IFAC emite trei tipuri de documente: Standarde intrenaţionale de educaţie pentru profesioniştii contabili; Indrumările internaţionale de educaţie pentru profesioniştii contabili; Documentele internaţionale de educaţie pentru profesioniştii contabili.Standardele internaţionale de educaţie pentru profesioniştii contabili:

stabilesc standarde de bună practică general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili;

exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atinga în pregătirea şi dezvoltarea continuă a profesioniştilor contabili;

stabilesc elemente esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru caştigarea recunoşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;

furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale cu privire la buna practică în general.

Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în legătură cu standardele internaţionale de educaţie sunt: şă depună cele mai susţinute eforturi pentru încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe care se bazează aceste standarde; să depună eforturi pentru implementarea acestor standarde sau a cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare care încorporează standardele; să aducă la cunoştinţa membrilor toate standardele internaţionale de educaţie emise de IFAC.

18. Standardele intrenaţionale de calitate şi rolul organismelor profesionale.Controlul calităţii este abordat la trei niveluri:

la nivelul misiunii la nivelul firmei la nivelul organismului profesionalSistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie să includă politici şi proceduri care să facă referiri la: responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei; cerinţele etice – stabilirea de politici care să asigure respectarea de către personal a cerinţelor etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialiatea, profesionalismul şi independenţa; acceptarea şi continuitatea relaţiei cu clienţii şi misiuni specifice; resursele umane – politici care să asigure recrutarea personalului, evaluarea performanţei, capacităţile, competenţa, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente, etc; monitorizarea – asigurarea că procedurile şi politicile cu privire la sistemul de control al calităţii sunt relevante, adecvate, funcţionale şi sunt respectate.Obligaţiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calităţii se referă la: existenţa unui program obligatoriu de examinare şi asigurare a calităţii; depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încurajarea celor responsabili să implementeze prevederile standardelor internaţionale de calitate.

19. Standaredele internaţionale de etică şi rolul organismelor profesionale.Consiliul pentru standardele internaţionale de etică din cadrul IFAC a emis Codul etic al

profesioniştilor contabili care curpinde standardele etice de înaltă calitate, precum şi alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Acest cod stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi crează un cadru conceptual şi indrumări pentru aplicarea acestor principii.Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele: organismele membre nu trebuie să aplice standarde mai puţin stringente decât cele stipulate în codul etic IFAC; acolo unde responsabilitatea elaborării codului naţional de etică revine terţilor, organismele membre trebuie să urmarescă convergenţa codului etic naţional cu codul IFAC, şi să-i convingă pe cei

responsabili cu elaborarea codului naţional să încorporeze codul IFAC.

20. Standardele internaţionale de contabilitate şi rolul organismelor profesionale.IFAC prin consiliul pentru standardele internaţionale de contabiliate pentru sectorul public

emite standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public, iar consiliul pentru standarde internaţionale de contabilitate emite standardele internaţionale de raportare financiară IFRS.Organismele profesionale membre IFAC trebuie să urmarească: încorporarea cerinţelor standardelor internaţionale de contabilitate pentru sectorul public în cerinţele naţionale de contabilitate pentru sectorul public, sau dacă responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate revine guvernului sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze acestor standarde; asistenţa la implementarea standardelor internaţionale de contabilitate în sectorul public sau altor standarde care încorporează aceste standarde; încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în cerinţele naţionale de contabilitate, sau dacă responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate revine guvernului sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze acestor standarde; asistenţa la implementarea IFRS-urilor sau altor standarde care încorporează aceste standarde.

21. Standardele internaţionale de audit si rolul organismelor profesionale.Consiliul pentru standarde internaţionale de audit şi asigurari al IFAC emite următoarele standarde: Standarde internaţionale de audit; Standarde internaţionale pentru misiunile de examinare; Standarde internaţional pentru serviciile conexe.Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC sunt: încorporarea cerinţelor standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de consiliul pentru standarde internaţionale de audit şi asigurări în standardele naţionale, sau dacă responsabilitatea elaborării standardelor naţionale revine guvernului sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze acestor standarde şi documente; asistenţa la implementarea standardelor sau altor standarde care încorporează aceste standarde şi documente. implementarea unui proces care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă şi completă a standardelor intrenaţionale şi a celorlalte documente emise de consiliul pentru standarde internaţionale de audit şi asigurări.

22. Unitatea şi unicitatea profesiei contabileUnitatea

Profesia contabila este o profesie cu un câmp larg de acţiune şi cu multe specializări diferite. Profesioniştii contabili lucrează independent, atât în firme, cât şi individual; ei lucrează în organisme sau instituţii publice sau private, organisme non-profit sau în educaţie, unde pot avea roluri diferite. Profesia contabila cuprinde de asemenea, consultanţi în diverse şi numeroase domenii legate de administraţia publică sau afaceri, cum ar fi management, fiscalitate, sisteme informaţionale, finanţe corporative şi altele. Chiar dacă în unele organisme profesionale membrii sunt specializaţi numai pe una sau foarte puţine din aceste activităţi, profesia contabilă în ansamblul ei le conţine pe toate, constituindu- se într-un tot unitar.Unicitatea

Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public. Ca atare, profesioniştii contabili trebuie să furnizeze servicii de cea mai înaltă calitate publicului, şi pentru aceasta relaţiile dintre ei şi angajatorii sau clienţii lor, precum şi relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte anumite principii şi reguli menite să dea autoritatea necesară serviciilor furnizate.

23. Necesitatea şi rolul unui cod etic al profesiei contabile.Un cod de conduită este definit de specialişti ca un ansamblu de principii profesionale de etică

ce reglementează exerciţiul profesional al unor activităţi.

Un cod de etică trebuie să includă, în funcţie de specificul fiecărei profesiuni, modalităţi de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cât şi reguli referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice ce vizează să garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional.Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: dă autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contablili; beneficiarii serviciilor furnizate de ei sunt asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor; protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude, corupţii.Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite prin codul etic IFAC: fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic naţional al profesioniştilor contabili; fie prin adoptarea codului etic IFAc la specificul jurisdicţiei locale; fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindă toate principiile şi regulile stabilite prin codul etic IFAC.

24. Principiile fundamentale ale eticii în profesia contabilă.Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

a) Integritate - un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.

b) Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.

c) Competenţa profesională şi prudenţa - un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunostinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

d) Confidenţialitate - un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţielegală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

e) Comportament profesional - un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie.

f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale - profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber profesioniştilor contabili, cu independenţă.

În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevantă.

g) Independenţa - se consideră că independenţa profesionistului contabil trebuie să îşi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

25. Definiţi conceptul de independenţă în profesia contabilă.Se consideră că independenţa profesionistului contabil trebuie să îşi găsească manifestarea

deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

• Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Acţionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.• Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Această încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil

26. Integritatea in profesia contabilă.Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi

oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:

- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;- conţin declaraţii sau informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.Nu se va consideră că un profesionist contabil încalcă paragraful dacă el furnizează un raport

modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului.

27. Obiectivitatea in profesia contabilă.Principiul obiectivităţii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi

compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise.

Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială. Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionişti contabili pregătesc şi instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:

a) profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.

b) este practic imposibil să se definească si să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot, ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie să domine un caracter rezonabil.

c) trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce obiectivitatea.

d) profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-au însuşit principiul obiectivităţii.

Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

28. Confidenţialitatea în profesia contabilă.

Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili, de a se abţine de la:a) dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare

a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

b) folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.

un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator.

un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.

obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară; profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

în următoarele situaţii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi pentru a aduce la cunostinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii;• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege;• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau al unui organism normalizator;• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare;• pentru a respecta standardele tehnice si cerinţele etice.Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informaţii; dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil; ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi si că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

29. Competenţa în profesia contabilă.Competenţa profesională are douä componente de bazä: obţinerea; menţinerea.Competenţa profesională presupune ca profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii

profesiona1e cu competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţä profesionalã care sä justifice aşteptări1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.Dobândirea cere: înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică; practica si examinarea în subiecte profesionale semnificative; perioada de practică în domeniu.Menţinerea cere: cunoaşterea continuă a evo1uţii1or în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante); adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu normele naţionale şi intemaţionale.

30. Profesionalismul în profesia contabilă.Profesionistul contabil trebuie sä acţioneze într-o manierä conformä cu buna reputaţie a

profesiei şi să se abţină de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igaţia de a se abţine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenţa unor responsabilităţi ale profesionistului contabil faţă de clienţi, faţă de terţi, de alţi membri ai profesiei contabile, de angajaţi şi colaboratori, de patroni, şi faţă de publicul larg.Respectarea normelor tehnice şi profesionaleUn profesionist contabil trebuie sä-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în mäsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber profesionştilor contabili, cu independenţă. In plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Intemaţionale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate Ministerul Finanţelor Publice C.E.C.C.A.R. şi Camera Auditorilor Financiari legislaţia relevantă.

31. Respectarea standardelor şi a reglementărilor profesionale.Profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu

normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţă.În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta.

32. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.Standardele profesionale aplicabile sunt:• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi divizări.• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.• Standardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.• Standardul profesional nr.39 Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor.• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor.

33. Care sunt atribuţiile Conferinţei Naţionale a Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România?Conferinţa naţională are urmätoarele atribuţii: stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat; aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul privind conduita eticä şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi; aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi; aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizati şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora; alege şi revocä membrii Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori a acestuia; examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi dispune măsurile necesare; hotarăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 16, la propunerea comisiei superioare de disciplină. Contestarea sancţiunilor hotarâte de Conferinţa naţională poate fi facutä la Secţia contencios administrativă a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive. aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi; alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai comisiei superioare de disciplină; îndeplineşte orice alte atribuţii prevazute de OG nr. 65/1994.

34. Care sunt organele şi structurile Corpului cu atribuţii de investigare, judecare şi tragere la răspundere?Organele şi structurile Corpului cu atribuţii de investigare, judecare si tragere la răspundere sunt:- La nivel central - Comisia Superioară de Disciplină;- La nivel teritorial - Comisia de Disciplină a filialei.

35. Care sunt condiţiile pentru a deveni expert contabil? Precizaţi nivelul de pregatire teoretică si practică?Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minim nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are capacitate deplină de exerciţiu; b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului; c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor de mai sus şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. De asemenea, se pot înscrie la stagiu fără susţinerea examenului de acces, absolvenţii unor programe de master organizate de facultăţi care au încheiat protocoale cu CECCAR.

36. Care sunt , potrivit legii, atribuţiile CECCAR?Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii: a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu; b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului; c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi; d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil; e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare; f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională adecvate; g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate; h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate; i) editează publicaţii de specialitate; j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament

37.Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?Veniturile Corpului se formează din:a) taxe de înscriere la examenul de expert contabil şi, respectiv de contabil autorizat;b) taxa de înscriere în Tabloul Corpului;c) cotizaţii anuale asupra veniturilor realizate de către membrii Corpului care îşi exercită profesia individual sau de către societăţi comerciale recunoscute de Corp;d) donaţii, încasări din vânzarea publicaţiilor proprii şi alte venituri.

38. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a deveni membră a Corpului?Societăţile comerciale de expertiză contabilă/contabilitate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil/contabil autorizat; b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili/contabili autorizaţi şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale; c) consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili/contabili autorizaţi; d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.

39. In ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat?

Prima situaţie Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere si a celorlalte componente ale situaţiilor financiare. Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

A doua situatieContabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică. Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii. Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.In schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.

40. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?a) Ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil: acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice; elaborarea şi punerea în aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unităţii, a contabilităţii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune şi controlului prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale.b) efectuarea de analize economico-financiare: analiza structurilor financiare; analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit; tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment; sistem de credit leasing, factoring etc.; determinarea situaţiilor financiare şi de gestiune prin rapoarte procentuale; elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie; elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse; asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii. c) efectuarea de audit financiar contabil, ca: diagnostic-financiar; creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare; audit intern, organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului; studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare; audit şi certificarea bilanţului contabil.d) efectuarea de evaluări patrimoniale: evaluări de bunuri si active patrimoniale; evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi; evaluări de elemente intangibile.e) efectuarea de expertize contabile: amiabile (la cerere); contabil-judiciare; arbitraje în cauze civile; expertize de gestiune. f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca: întocmirea de situaţii periodice; consolidarea conturilor şi bilanţului; întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung.

g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca: studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal; participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale; asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite; fiscalitate imobiliară; asistenţă în aplicarea tarifului vamal; asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor.h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică; organigrame, structuri, definiri de funcţii; legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor; analiza şi organizarea fluxului informaţional; formarea profesională continuă; contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii; mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor; alegerea softurilor necesare.

41. Care sunt organele de decizie şi control ale CECCAR (la nivel central si teritorial)?La nivel central:

Organe de decizie: Conferinţa Naţională; Consiliul Superior; Biroul Permanent; Preşedintele Corpului;Organe de execuţie: Director general executiv; Sectoare (departamente, servicii)

La nivel de filială:Organe de decizie: Adunarea Generală; Consiliul Filialei; Biroul permanent; Preşedintele Filialei.Organe de executie: Director executiv Birouri

42. Care este logo-ul CECCAR şi ce conţine sigla CECCAR?Logo-ul (emblema) Corpului este compusa dintr-o carte simbolizand insemnele profesiei, un toiag alzeului Hermes cu cei doi serpi incolaciti, ceea ce semnifica in Grecia antica diplomatia, precum deviza:Stiinta, Independenta, Moralitate, atribute esentiale ale acestei profesii.