so 03 - so moderne.pptx

7/17/2019 SO 03 - SO moderne.pptx

http://slidepdf.com/reader/full/so-03-so-modernepptx 1/53

Sisteme de operare

Curs 4

Caracteristicile unui SO modern



Comenzi de bazăUnix/Linux

• cd (change directory) comandă!olosită pentru a na"iga prinsistemul de #$iere

• cd %%• cd•

cd &• cd 'O*• cd /etc/opt




• pwd (print +or,ing directory) comandă!olosită pentru a#$area directoruluicurent de lucru

• ls (list) comandă !olosită pentru listareacon-inutului unui director

• ls•

ls .ls• ls .la• ls .• ls l 0 lista%txt




• mv (mo"e) comandă !olosităpentru redenumirea unui #$ier

• m" #le1 #le2• m" #le1 dir1• cp (copy) comandă !olosită pentru

copierea unui #$ier• cp #le1 #le2




• rm (remo"e) comandă !olosităpentru 3 unui #$ier

• rm #le2• rmdir (remo"e directory) comandă

!olosită pentru 3 unui director dacăacesta este gol

• rmdir dir5gol• rm r dir5care5nu5este5gol



6est 1

• ls l 7 pause• cat #les 0 pause•

cat #les 7 more• ls l 7 more

dintre următoarele comenzi "a !ace listarea con-inutului direct

nt ecran cu ecran 3



6est 2

• .+• .i•

.r• .8

9acă dorim să copiem sau să mutăm un #$ier :n altă

loca-ie $i să #m a"ertiza-i pentru a nu $tergeaccidental un #$ier existent ce op-iune trebuie să!olosim 3



6est ;

• copy test /dir;• cp test %%/dir;•

copy test %%/dir;• cp /notes dir;

9irectorul curent este /home/stud1/dir2% 9acă dorim

să copiem #$ierul test din directorul curent :ndirectorul dir3, ce comandă putem utiliza 3



6est 4

• +hoisloggedon 7 sort• +ho 7sort•

+hois 7 sort• id 7 sort

<entru a "edea cine este conectat la sistem iar

rezultatul să #e sortat după user id, ce comandăputem !olosi 3



6est =

• chmod >42 #sier• chmod >=4 #sier•

chmod >?4 #sier• chmod >;1 #sier

Care dintre comenzile anterioare "a acorda drept de

citire, scriere, execuţie pentru utilizator drept decitire şi scriere pentru grup $i drept de citire pentruceilal-i 3



6est ?

• chmod g@x #sier• chmod u.e #sier•

chmod g@e #sier• chmod o@x #sier

Care dintre comenzile anterioare "a acorda permisiune

de execuţie pentru grup 3



Caractere de control :nUAB

• D$a numitele caractere de control sunt utilizate pentru a :ndeplinianumite !unc-ii precum oprirea sau continuarea a#$ării pe ecranterminarea execu-iei unui program etc%

• aEoritatea tastaturilor de <C au două taste de control(inscrip-ionate cu Ctrl) :n stFnga Eos respecti" dreapta Eos% DtuncicFnd este a#$ată pe ecran tasta Ctrl este reprezentată de semnul G

*xemple de caractere de controlH.Ctrl-s opre$te a#$area textului pe ecran.Ctrl-q reia a#$area textului pe ecran (oprită cu Ctrl.s).Ctrl-c :ntrerupe acti"itatea curentă $i se !olose$te de regulă pentru a

opri procese sau a#$ări pe ecran%.Ctrl-d semni#că s!Fr$itul #$ierului sau ie$ire #ind utilizat pentru a

ie$i din unele utilitare Unix ie$irea unei !erestre terminal sau pentrulogout%.Ctrl-u $terge :ntreaga linie de comandă #ind o modalitate rapidă de a

$terge o linie de comandă pe care ne.am decis să nu o mai executăm%.Ctrl-w $terge ultimul cu"Fnt introdus la linia de comandă.Ctrl-h $terge ultimul caracter introdus la linia de comandă #ind

!olosit atunci cFnd tasta IJDCKS<DC*0 nu !unc-ionează



9eterminarea tipului de#$ier

• Comanda fle

Sintaxa generalăH

fle nume_fsier ezultatul comenzii anterioare

poate #H text executabil date%-bash-3.00$ file I*

ICR.pdf: Adobe Portable Document ormat !PD" #.%



D#$area con-inutului unui #$ier DSCBB (text)

• Comanda catSintaxa generalăHcat nume_fsier • Comanda moreSintaxa generalăHmore nume_fsier • Comanda headSintaxa generalăHhead [-n nume_fsier • Comanda tail

Sintaxa generalăHtail [-n nume_fsier



Dlte comenzi pentru lucrul cu#$iere

•

Comanda wc !word count" utilizată pentru anumăra linii cu"inte octe-i sau caractere :ntr.un#$ier

Sintaxa generalăH wc [optiune nume_fsier

unde optiunile suntH.l linii.+ cu"inte.c octe-i.m caractere

&c pico.sa#e

% 3 '% pico.sa#e

% linii( 3 cu#inte( '% de octe)i



Dlte comenzi pentru lucrul cu#$iere

•

Comanda di# !di#erence" utilizată pentru acompara două #$iere text $i a aa di!eren-eledintre ele

Sintaxa generalăHdi# [optiune fsier_1 fsier_2

ezultatul comenzii a#$ează di!eren-ele linie culinie dintre cele două #$iere text

<utem !olosi două optiuniH.i ignoră di!eren-ele :ntre litere mari $i mici

.c o!eră o comparare detaliatăH :ntFi sunta#$ate datele re!eritoare la creare pentru celedouă #$iere apoi liniile din #sier51 cu semnul in !a-a celor di!erite !a-ă de cele din #sier52% La!el pentru #sier52 cu semnul @ pentru liniile

di!erite !a-ă de #sier51



Comenzi Unix

• httpH//+++%computerhope%com/unix%htm



Caracteristicile unui SO modern

• Drhitectură micro,ernel• ultithreading•

ultiprocesare simetrică• Sisteme de operare distribuite• <roiectare orientată obiect



Bntroducere

$re%entare &eneral' acaracteristicilor unui sistem deoperare de reţea

• (uncţia de )a%' a unui sistem deoperare este aceea de a controlahardware-ul calculatorului,mediul de execuţie al

pro&ramelor şi inter*aţautili%ator+• Sistemul de operare asigură

:ndeplinirea acestor !unc-ii pentru

un singur utilizator sau pentru mai



Bntroducere$re%entare &eneral' a caracteristicilor unui

sistem de operare de reţea• Spre deosebire sistemele de operare de re-ea

asigură o distribu-ie a !unc-iunilor de.a lungulunor calculatoare conectate :n re-ea% Un sistemde operare de re-ea depinde de sistemul deoperare existent pe #ecare calculator :n parte% Dpoi adaugă !unc-ii ce permit accesul laresursele partaEate% 8igura 1 ne prezintă rela-iilede tip pereche client-server $i main*rame%

• Calculatoarele cu sisteme de operare de re-ea au

roluri specializate pentru a :ndeplini accesulpartaEat la resurse% Sistemele client posedăso!t+are specializat ce permite ca acestea săacceseze resursele partaEate ce sunt controlatede către sisteme ser"er ce o!eră răspunsuricererilor client% – 8igura 2 ne prezintă conceptul prin care datele sunt



Figura 1



Figura 2



Bntroducere

i*erenţele dintre .-$C şi . de reţea• Calculatoarele <C !unc-ionează :ntr.ore-ea ca ni$te clien-i% 8olosind

!unc-ionalită-ile sistemului de operarenati" <C.ului utilizatorul este :n măsură

să acceseze resursele locale ale <C.ului% Dceste pot #H aplica-ii #$iere $iechipamente direct conectate lacalculator (scanner imprimantă etc%)

• Mn momentul :n care un <C de"ine client

:ntr.un mediu de re-ea un so!t+arespecializat "a permite utilizatorului localsă acceseze resurse care nu sunt locale(la distan-ă remote ) :ntr.o manierăasemănătoare cu aceea :n care acesteresurse ar # locale% Sistemul de operare



Bntroducerei*erenţele dintre .-$C şi . de reţea•

Mn cazul unui sistem de operare local cutoate că mai mul-i utilizatori pot a"ea conturipe acela$i <C unul singur dintre acesteconturi poate # acti" la un moment dat%

• Spre deosebire de acest caz un sistem deoperare de re-ea permite accesul la maimulte conturi utilizator :n acela$i timp $ipermite accesul concurent la resursepartaEate de către mai mul-i clien-i%

Ser"erele trebuie să o!ere suport pentru maimul-i utilizatori $i să ac-ioneze dreptdepozite de resurse ce sunt partaEate pentrumai mul-i clien-i utilizator% Ser"erelenecesită so!t+are specializat $i echipament

hard+are adi-ional%



Sisteme multiutilizator

<entru a putea o!eri suport pentru mai mul-i utilizatori simultan

$i pentru a putea accesa resursele partaEate ale re-elei (ser"iciiechipamente di"erse resurse) ser"erele de re-ea trebuie săruleze sisteme de operare cu caracteristici extinse !a-ă desistemele de operare clasice (de tip client)%9intre sisteme de operare cele mai cunoscute ce o!eră ser"iciide re-ea enumerămH nix/0inux, indows/2444/5$/2443/6ista/7 şi ovell etare%Un sistem capabil să !unc-ioneze ca ser"er AOS trebuie să o!eresuport pentru mai mul-i utilizatori simultan% Ddministratorul dere-ea crează cFte un cont pentru #ecare utilizator :n parte !aptce permite ca #ecare utilizator să se conecteze pe sistemulser"er%Un cont utilizator permite ser"erului să autenti#ce utilizatorul $isă aloce resursele la care acel utilizator are acces% Sistemele ceo!eră această !unc-ionalitate se numesc sistememultiutilizator % UAB Linux $i Nindo+s

A6/2/</2;/Pista/> sunt exemple de ast!el de sisteme%



• 9e asemenea un sistem de operare de re-ea este unsistem multitasking% Dcest lucru semni#că !aptulcă intern sistemul de operare este capabil săexecute mai multe sarcini (tasks) sau procese :nacela$i timp% Sistemele de operare ser"er realizează

acest lucru printr.un cod so!t+are de plani#care ceeste integrat :n mediul de execu-ie% Dcestplani#cator are rolul de a aloca timpulprocesorului memoria $i alte elemente alesistemului pentru mai multe sarcini :n a$a !el :ncFt

această alocare să permită parta8area resurselorsistemului%• 8iecare utilizator de pe un sistem multiutilizator are

ca suport un tas, sau un proces separat pe ser"er% Dceste sarcini interne sunt create :n mod dinamic

pe măsură ce utilizatorii se conectează la sistem

Sisteme multitas,ing



ultitas,ing



ultitas,ing $i multithreading

8igura anterioară ilustrează un ser"er multitas,ingtipic ce rulează mai multe instan-e de ser"icii dere-ea ce sunt accesate de către mai multe sistemeclient% Ser"erele de acest tip se regăsesc de regulăsub denumirea de ser"ere de :ntreprindere

(enterprise servers) datorită capacită-ii mari de aadministra date $i ser"icii complexe%

Ser"erele de tip enterprise sunt capabile să ruleze copiiconcurente ale unei comenzi% Dcest !apt permiteexecu-ia mai multor instan-e ale aceluia$i ser"iciu sau

#r de execu-ie al unui program% 6ermenul Q#r deexecu-ieR (thread) descrie un program ce arecapacitatea de a se executa independent de altele%Sistemele de operare ce suportă QmultithreadingRpermit programatorilor să proiecteze programe alecăror păr-i di"izate :n #re de execu-ie să #eexecutate concurenţial%



Ser"ere multiprocesor

• O altă caracteristică a sistemelor capabile săac-ioneze ca sisteme de operare de re-ea sere!eră la puterea de procesare% Mn mod obi$nuitcalculatoarele personale posedă o singură

unitate centrală de procesare (UC<) ce executăinstruc-iunile ce alcătuiesc o anumită sarcină sauun anumit proces%

• <entru a lucra :n mod e#cient $i a o!eri

răspunsuri prompte cererilor clien-ilor un sistemde operare ce !unc-ionează ca sistem de operarede re-ea necesită o unitate UC< !oarte puternicăpentru a executa mai multe sarcini sauprograme% Sistemele cu unic procesor pot !ace!a-ă maEorită-ii sistemelor de operare de re-ea



Ser"ere multiprocesor

• <entru a aEunge la "iteze superioare deexecu-ie unele sisteme sunt echipate cumai multe procesoare% Dceste sisteme senumesc sisteme multiprocesor #indcapabile să execute mai multe sarcini :nparalel prin atribuirea #ecărui tas, unuiprocesor di!erit%

• Mn acest mod cantitatea agregată deprocesare pe care un sistem ser"er poatesă o realizeze :ntr.un inter"al de timp estemult :mbunătă-ită :n cazul sistemelormultiprocesor%



Componentele de bază ale unui SO

6oate sistemele de operare (#e pentru calculatoare

standalone #e pentru ser"ere de re-ea) includ următoarelecomponenteH• Kernel.ul• Bnter!a-a utilizator• Sistemul de #$iere

Kernel.ul (nucleul) este cel mai utilizat termen re!eritor lapartea centrală a sistemului de operare% Aucleulreprezintă o por-iune relati" mică de cod ce este :ncărcată:n memorie :n momentul pornirii calculatorului% Dcest codcuprinde instruc-iuni ce permit ,ernel.ului să administreze

echipamente hard+are (hard.dis, mouse etc%)% Kernel.uladministrează $i controlează de asemenea modalitatea dealocare a memoriei procesele de sistem $i alte programe%

So!t+are.ul de aplica-ie $i alte componente ale sistemului deoperare se bazează pe ,ernel pentru a o!eri ser"iciile de

bază de plani#care $i acces la hard+are.ul $i peri!ericelecalculatorului%



Componentele de bază ale unui SO

• <e un sistem UAB sau Linux ,ernel.ul este

reprezentat de regulă de către un #$ier denumitQ,ernelR% Mn unele cazuri codul ,ernel.uluitrebuie să #e adaptat $i compilat% 9acă acest#$ier de"ine corupt sistemul nu "a mai

!unc-iona%

• <e un sistem Nindo+s :ntFlnim #$iere ce con-incu"intele Q,ernelR sau Q,ernR precum #$ierul

Q,ernel;2%dllR% Dcestea reprezintă #$ieredeosebit de importante utilizate de cătresistemul de operare% *le constituie QbazaRsistemului de operare%



Bnter!a-a utilizator

• Bnter!a-a utilizator (BU) reprezintă partea Qceamai "izibilăR a unui sistem de operare% BU estecomponenta SO prin care utilizatorulinterac-ionează cu acesta din urmă%

• BU ac-ionează ca o punte de legătură :ntreutilizator $i ,ernel% BU este asemenea unuiinterpretor ce translatează apăsările tastelorclic,.urile de mouse sau alte !orme de input%

Output.ul programelor poate # organizat $i a#$atde către BU% <e sisteme UAB sau Linux BU senume$te QshellR% BU pot # grupate :n două maricategoriiH – BU linie de comandă (CLB . Command.Line Bnter!ace) – BU gra#că (TUB Traphical User Bnter!ace)




• <rimele sisteme de operare pentru <C.urides,top utilizau :n exclusi"itate o BU detip linie de comandă% Bnter!a-a linie decomandă o!eră utilizatorului un prompter

iar utilizatorul introduce comenzile printastarea lor% Un mediu linie de comandăreprezintă un mediu text iar utilizatorulpoate ob-ine un rezultat doar prinintroducerea comenzilor cu aEutorultastaturii%

• Utilizatorii de UAB $i Linux pot alegedintr.o "arietate de sisteme CLB (shell.

uri) precum Journe shell (sh) Korn shell




• Mn zilele noastre toate sistemele de operare cunoscute

o!eră suport pentru inter!e-e utilizator gra#ce% O BUde tip gra#c permite utilizatorilor să administrezeso!t+are.ul prin utilizarea unor obiecte "izualeprecum !erestre meniuri de tip Qpull.do+nR pointeriicon.uri etc%

• Bnter!a-a gra#că permite utilizatorului să introducă

comenzi prin intermediul unui mouse sau a altuiechipament de intrare de tipul Qpoint.and.clic,R%Utilizatorii obi$nui-i pre!eră o inter!a-ă gra#cădeoarece aceasta !ace ca operarea să se !acă mai u$or$i intuiti"% Un utilizator poate executa opera-ii simpleprin intermediul unei inter!e-e gra#ce chiar !ără să

$tie să citească%• <re-ul plătit pentru simpli#carea inte!e-ei utilizator

constă :n per!orman-ă% Sistemele gra#ce consumă desute de ori mai mult spa-iu de stocare decFtinter!e-ele linie.de.comandă% 9eoarece inter!e-elegra#ce sunt mai complicate decFt cele linie.de.

comandă acestea necesită $i mult mai multă memorieD i tim de execu ie din artea UC<%




• 9atorită !aptului că utilizatorul mediu pre!eră ($i :n

acela$i timp :$i dore$te) o inter!a-ă gra#că atuncicFnd !olose$te un computer inter!e-ele gra#ce suntconsiderate :n momentul de !a-ă o necesitate pentrusistemele de operare des,top% Cu toate acestea :nmod tradi-ional sistemele de operare ser"er nunecesită suport pentru utilizatori mai pu-in

experimenta-i% Unele sisteme de operare de re-ea potsă nu o!ere suport total pentru inter!e-e gra#ce%• Mn zilele noastre maEoritatea sistemelor AOS o!eră

suport pentru inter!e-e gra#ce prin o!erirea demodule separate ce pot # :ncărcate $i utilizateprecum orice alt program ce rulează pe sistem%

aEoritatea nu necesită ca aceste inter!e-e gra#ce să!unc-ioneze dar modulele gra#ce atrag utilizatoriimai pu-in experimenta-i%

• Ddministratorii de sisteme lucrează :n mod tipic :nmedii linie.de.comandă pre!erFnd să economiseascăresursele ser"erului $i să nu :ncarce modulele

inter!e-ei gra#ce mari consumatoare de resurse%S re exem lu UAB.ul i Linux.ul o!eră su ort ra#c

Si l d # i



Sistemul de #$iere• istemul de fşiere al unui SO determină

modalitatea :n care #$ierele sunt denumite modul

$i locul :n care acestea sunt stocate pe hard.dis,sau pe alt mediu de stocare% SO Nindo+sacintosh UAB $i Linux posedă sisteme de #$ierece utilizează o structură ierarhică%

•

Mntr.un sistem de #$iere ierarhic #$ierele suntplasate :n a$a numite Qcontainere logiceR ce suntaranEate :ntr.o structură de arbore% Sistemul de#$iere porne$te cu rădăcina arborelui% UAB $iLinux denumesc containerul din "Fr!ul structuriiarborescente QdirectorR% Containerele din cadrul#ecărui director se numesc QsubdirectoareR%Nindo+s $i acintosh utilizează termenele deQ!olderR $i Qsub!olderR pentru a descrie directoarele$i subdirectoarele%

Si t l d # i



Sistemul de #$iere• Sistemul de #$iere al unui SO determin' modul 9n

care fşierele şi directoarele sunt or&ani%ate

din punct de vedere lo&ic% 6ipul sistemului de#$iere utilizat de către calculator determină modul:n care #$ierele pot # securizate (sau nu) !a-ă de al-iutilizatori sau programe% Sistemul de #$ierede#ne$te de asemenea modul :n care datele suntaranEate :n mod #zic pe mediul de stocare% Unelesisteme de #$iere utilizează spa-iul de stocare :ntr.omanieră mai e#cientă decFt altele%

• Un sistem de #$iere clasic este 8ile Dllocation 6able(8D6)% Sistemele 8D6 sunt administrate pe disc decătre SO% 6abela 8D6 con-ine o hartă de #$iereprecum $i modul :n care acestea sunt stocate pedisc% Sistemul 8D6 con-ine re!erin-e către clusterelede pe disc% Clusterul este unitatea de bază a stocăriilogice pe disc% Un #$ier poate # stocat pe mai mul-i

clusteri dar un cluster poate con-ine datepro"enind de la un singur #$ier% Clusterii pot #

Si l d # i



Sistemul de #$iere

• *xistă trei tipuri de sisteme 8D6% Persiunea originală

este aceea ce a păstrat numele de 8D6 iar "ersiunile8D61? $i 8D6;2 reprezintă "ersiuni :mbunătă-ite aleacesteia%

• Sistemul 8D6 original a !ost !olosit prima oară peprimele "ersiuni de S.9OS ne#nd capabil să #eutilizat pentru hard discuri mai mari sau pe sistemede operare mai a"ansate precum Nindo+s ;%1Nindo+s =/V% Sistemul original 8D6 a"ea limitări $i:n pri"in-a numelor de #$iere putFnd recunoa$tenume de #$iere pFnă la V caractere :n lungime% Dltelimitări erau cele legate de imposibilitatea utilizăriihard discurilor de capacită-i mari $i denerecunoa$terea de către SO a"ansate% Sistemul 8D6nu putea să utilizeze :n mod e#cient spa-iul de pediscurile cu capacită-i mai mari% Dceastă modalitatede utilizare ine#cientă a reprezentat aceea$iproblemă cu care s.a con!runtat $i 8D61? ($i adeterminat apari-ia lui 8D6;2)% Spre exemplu 8D61?

Si t l d # i



Sistemul de #$iere

• Cu toate că discurile mari pot # !ormatate

!olosind 8D61? această manieră este ine#cientădeoarece parti-iile mari au $i dimensiuni maimari de clusteri% Spre exemplu la o parti-ie de=12 J dimensiunea clusterilor este de V KJ%

Dsta :nseamnă că #e $i pentru un #$ier dedimensiune 1 KJ el "a !olosi V KJ de spa-iu pedisc deoarece doar un #$ier poate # stocat :ntr.un cluster% ezultă deci > KJ irosi-i% <entru arezol"a această problemă a !ost dez"oltat 8D6;2%

Dcest sistem de #$iere pe ;2 de bi-i utilizeazăclusteri de dimensiuni mai mici $i o!eră suport

pentru parti-ii pFnă la 2 6J%



Sistemul de #$iere

SO di!erite utilizează sisteme de #$iere di!erite iar unele SOpot utiliza mai multe sisteme de #$iere% Spre exemplu de$iNindo+s ;%x poate utiliza doar sistemul 8D61? Nindo+s2 poate utiliza 8D61? 8D6;2 sau A68S (Ae+6echnology 8ile System)%

Sistemul de #$iere determină con"en-iile pentru denumirea#$ierelor $i !ormatul pentru speci#carea căii (drumului)către loca-ia #$ierului% Dceste reguli pentru stabilireanumelor #$ierelor "ariază :n !unc-ie de sistemul de #$iere$i cuprind următoarele problemeH

• Aumărul maxim de caractere permise :n numele #$ierului• Aumărul maxim de extensii sau su#xe• 9acă sunt admise sau nu spa-ii :n numele #$ierelor• 9acă numele #$ierelor sunt Qcase sensiti"eR• Ce caractere pot # utilizate pentru numele #$ierelor• 8ormatul de speci#care a căii către #$ier



*xemple de SO $i sisteme de #$ieresuportate



SO des,top

Mn ultimii 2 de ani SO des,top au e"oluat permanent ast!el:ncFt acum includ inter!e-e gra#ce so#sticate precum $icomponente a"ansate de conectare la re-ea%

• icroso!t 9is, Operating System (S.9OS) este acum unSO :n"echit care :ncă este utilizat :n anumite medii pentrua se asigura compatibilitatea cu "echile aplica-ii debusiness% Persiunile de Nindo+s :nainte de Nindo+s =erau inter!e-e gra#ce pentru 9OS%

• icroso!t Nindo+s include "ersiunile Nindo+s = V *A6 2 $i <%

• SO Dpple acintosh (ac OS) include "ersiunile OS V OS $i OS (OS 1)%

• SO Linux include distribu-ii din partea mai multorcompanii $i grupuri de dez"oltare so!t+are precum edat Caldera Santa Cruz Operation (SCO) SuS*Slac,+are 9ebian etc%

• SO UAB include "ersiuni precum <.U (de la <) SunSolaris (de la Sun icrosystems) Jer,eley System

9istribution (JS9) DB (de la BJ) etc%



SO des,top

Mn zilele noastre atFt dez"oltatorii cFt $i utilizatorii de SOrecunosc !aptul că Bnternetul reprezintă centrul aten-iei%9eoarece re-elele de calculatoare $i Bnternetul au de"enito parte integrantă a modului de utilizare a unui computerpersonal sistemele de operare des,top au e"oluat rapidcătre SO de re-ea%

icroso!t Nindo+s $i ac OS :$i regăsesc rădăcinile :ncadrul primelor SO pentru <C.uri des,top% Ultimele "ersiuni ale acestor SO au :nsă integrate :n nucleucomponente a"ansate de re-ea% Nindo+s < este construitpe tehnologia A6 $i 2 de la icroso!t (care este otehnologie AOS) :n timp ce ac OS este contruit pe baza

nucleului UAB% UAB este considerat a # primul sistem deoperare AOS% <recum UAB industria B6 (Bn!ormation6echnology) a considerat :ntotdeauna Linux.ul ca un AOS:n primul rFnd $i ca sistem de operare des,top :n al doilearFnd%

Sunt Nindo+s Linux $i UAB SO des,top sau SO AOS3ăspunsul la această :ntrebare depinde de mai mul-i !actori

:n care includem "ersiunea de SO componentele instalate

8 ili Ni d



8amilia Nindo+s:-.• icroso!t a scos pe pia-ă primul produs Nindo+s (Nindo+s

1%) :n 1V=% D urmat Nindo+s 2% :n 1V>% <rima dintre "ersiunile Nindo+s !unc-iona ca o inter!a-ă gra#că ce rulaQpeste R SO nati" care era 9OS (9is, Operating System)%Nindo+s era un shell ce permitea unui utilizator săadministreze so!t+are.ul 9OS%

•

Persiunea icroso!t a lui 9OS (S.9OS) a !ost construită pebaza unui SO denumit V?.9OS sau W9OS (Wuic, and 9irtyOperating System) scris de către #rma Seattle Computer<roducts pentru a rula pe procesorul Bntel VV?% BJ autilizat pentru noua linie de <C.uri procesorul VVV o

"ersiune mai ie!tină% icroso!t a cumpărat drepturile decomercializare W9OS $i a o!erit SO S.9OS :n 1V1%

• S.9OS a pornit drept un simplu SO cu o inter!a-ă linie.de.comandă% <roiectat pentru a rula pe procesorul pe 1? bi-i (cuV bi-i magistrala de date) Bntel VVV S.9OS a reprezentatun SO pe 1? bi-i ce putea procesa doar 1? bi-i la un momentdat%

8 ili Ni d



8amilia Nindo+s• S.9OS $i procesarea pe 1? bi-i sunt :n"echite

:n era Bnternet $i :n lumea SO cu inter!a-ă gra#căde astăzi%

• Standardul de astăzi :l constituie sistemele deoperare pe ;2 de bi-i existFnd de asemenea $icFte"a SO pe ?4 de bi-i% Cu toate acestea existădi"erse companii ce mai utilizează :ncă S.9OSpentru a rula aplica-ii de business mai "echi ce!unc-ionează irepro$abil% O aplica-ie "eche(QlegacyR) reprezintă un so!t+are depă$it cerămFne :n uz datorită in"esti-iei ini-iale% Unele

companii au e!ectuat o puternică in"esti-ie :nhard+are so!t+are $i $colarizarea angaEa-ilor $igăsesc că aplica-iile S.9OS :$i !ac :ncă datoriacu brio%

8 ili Ni d



8amilia Nindo+s D"antaEele S.9OSH

• S.9OS este un SO simplu ce poate # utilizat curesurse hard+are minime%

• S.9OS este ie!tin% Au numai SO :n sine cFt $i costulhard+are.ului compatibil%

• S.9OS este stabil $i #abil% 9eoarece nu este un SO

multitas,ing nu trebuie să ne :ngriEorăm de apari-iaconictelor sau supra.adresărilor de memorie ce potduce la căderea sistemului (Ca :n "ersiuni mai "echide Nindo+s spre exemplu)%

• S.9OS este u$or de :n"ă-at $i utilizat% Cu toate cănu este la !el de intuiti" precum un SO cu inter!a-ă

gar#că odată de un utilizator stăpFne$te sintaxacomenzilor 9OS este relati" u$or de utilizat%• *xistă multe programe disponibile pentru S.9OS

a"Fnd :n "edere că a !ost un standard timp de mul-iani% Unele companii continuă să ruleze sistemul deoperare datorită programelor proprietare sau a celorscrise special pentru S.9OS%



8amilia Nindo+s

9eza"antaEeH• S.9OS nu poate rula programe gra#ce so#sticate

scrise pentru sistemele moderne Nindo+s pe ;2 debi-i% Sistemul 8D6 al lui S.9OS este nesecurizat $inu !ace !a-ă mediilor multi.utilizator de astăzi%

• Conectarea la re-ea !olosind clien-i S.9OS este oproblemă% Mn unele cazuri un utilizator S.9OSpoate # :n imposibilitatea de a se conecta la resursede re-ea ce !olosesc nume lungi de #$iere (peste Vcaractere)%

•

Bnter!a-a linie.de.comandă este de asemeneahotărFtoare% *"olu-ia inter!e-elor gra#ce Nindo+s apornit cu "ersiunile Nindo+s 1% $i 2%%



Nindo+s 1%

*"olu-ia Nindo+s



MncepFnd cu Nindo+s ;% (1) icroso!t a :nceput să :$imani!este !or-a deosebită :n domeniu prin inter!a-autilizator%Mn 12 a apărut "arianta Nin ;%1 iar imediat după aceeaNin ;%1%1 ca actualizare gratuită la Nindo+s ;%1%

ularea S.9OS cu Nindo+s ;%x "a adresa multe dintrelipsurile lui S.9OS%Shell.ul Nindo+s ;%x o!erea o inter!a-ă gra#că $i suportpentru multitas,ing cooperati" ceea ce permiteautilizatorilor să ruleze mai multe programe simultan%

Nindo+s ;%x a"ea $i deza"antaEe% Unul dintre acestea eraimplementarea multitas,ing.ului sub !orma celuicooperati"% 9e asemenea #ind un SO pe 1? bi-i nu o!ereasecuritate #$ierelor sau !acilită-i de re-ea integrate care

:ncepeau să #e cerute de către utilizatori%

*"olu-ia Nindo+s

*"olu-ia Nindo+s



:ultitas;in& cooperativ şi preemptiv

:ultitas;in&-ul cooperativ reprezintă un mediu :ncare programele partaEează adrese de memorie $i potschimba in!orma-ii :ntre ele%Mntr.un mediu multitas,ing aplica-iile partaEează

utilizarea procesorului prin metoda Qtime.slicingR%<rogramele sunt scrise ast!el :ncFt să renun-e lautilizarea procesorului după un anumit timp pentru apermite altor programe să !olosească procesorul%

9acă un program este prost scris poate monopoliza:ntreaga acti"itate a procesoruluiX de asemenea dacăun program se blochează poate duce la blocarea altorprograme%

*"olu-ia Nindo+s

*"olu-ia Nindo+s



O !ormă mult mai e#cientă de multitas,ing esteimplementată :ncepFnd cu Nindo+s x $i se nume$temultitas;in& preemptiv % Mn acest caz SOcontrolează alocarea timpului procesorului iarprogramele pe ;2 de bi-i rulează :n spa-ii separate dememorie% Mn cazul multitas,ing.ului preempti" un

program ce nu respectă regula nu poate monopolizasistemul iar dacă se blochează nu "a a!ecta alteprograme%

Mn Nindo+s 6as, anager (:ncepFnd cu Nin 2/<)utilizatorii pot "edea toate procesele $i programele cerulează pe sistem precum $i identi#catorii de proces(<B9) pe care SO le !olose$te pentru a !ace distinc-ie:ntre procesele ce rulează pe sistem%

*"olu-ia Nindo+s

l d



uport de reţea 9n indows 3+x

S.9OS $i Nindo+s ;%1 necesitau instalarea unuiso!t+are client adi-ional pentru conectarea la o re-ea%Nindo+s !or Nor,groups ;%1 (12) a !ost primul

sistem de operare de la icroso!t ce a"eacomponentele de re-ea integrate% Nindo+s !orNor,groups ;%11 a apărut :n 1;%Nindo+s !or Nor,groups a !ost conceput pentru apermite utilizatorilor să partaEeze #$iere :n propriulgrup de lucru%

Dcest tip de re-ea :n care #ecare calculator Eoacăacela$i rol :n re-ea poartă denumirea de Qpeer.to.peer net+or,ingR% Nindo+s a !ăcut un pas important

*"olu-ia Nindo+s

so 03 - so moderne.pptx

Documents