proceduri lucru cardiologie

Upload: suciava-monica

Post on 12-Oct-2015

84 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    1/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    1

    Avizat,

    Manager

    DR. BOGDAN ANDREESCU

    PROCEDURI DE LUCRU

    SPECIFICE SECTIEI DE

    CARDIOLOGIE

    Avizat, Intocmit,

    Sef sectie clinica cardiologie As. sef licentiat cardiologie

    PROF. DR. G. A. DAN ELENA DUMITRESCU

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    2/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    2

    CUPRINS

    1. Tehnica de inregistrare a unei electrocardiograme .................42. Monitorizarea parametrilor vitali la bolnavii acuti

    cardiovasculari.........................................................................................6

    3. Resuscitarea cardio-respiratorie.............................................................8

    4. Procedura de lucru a tratamentului fibrinolitic cu Actilyse..............11

    5. Procedura de lucru a tratamentului fibrinolitic cu Rapilysin.............14

    6. Procedura de lucru a tratamentului fibrinolitic cu Streptokinaza.....18

    7. Pregatirea pacientului pentru defibrilarea/cardioversia electrica.....21

    8. Procedura de lucru a Amiodaronei in tahicardia ventriculara..........25

    9. Procedura de lucru a tratamentului cu Adenozina..............................27

    10. Testul de mers timp de 6 minute..........................................................29

    11. Pregatirea pacientului pentru testul Tilt.31

    12. Pregatirea pacientului pentru oximetria cerebrala...........................32

    13. Pregatirea pacientului pentru CAVI (indexul vascular cardio-

    glezna)...........................................................................................................33

    14. Pregatirea pacientului pentru impedanta toracica............................34

    15. Pregatirea pacientului pentru IGB .....................................................34

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    3/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    3

    16. Pregatirea pacientului pentru testul Ecg de efort..............................35

    17. Pregatirea pacientului pentru monitorizare Holter ecg....................36

    18. Pregatirea pacientului pentru MATA.................................................37

    19. Pregatirea pacientului in vederea efectuarii studiului

    electrofiziologic............................................................................................38

    20. Ablatia endocardica prin radiofrecventa............................................41

    21. Pregatirea pacientului pentru implantarea unui

    stimulator/defibrilator cardiac permanent...............................................44

    22. Pregatirea pacientului pentru montarea unui stimulator temporar

    .......................................................................................................................50

    23. Masurarea glicemiei cu glucometrul...................................................52

    24. Administrarea insulinei........................................................................59

    25. Administrarea insulinei cu Pen-ul.......................................................72

    26. Testul de toleranta la glucoza administrata oral (TTGO) sau testul

    hiperglicemiei provocate............................................................................78

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    4/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    4

    1. TEHNICA DE INREGISTRARE A UNEI

    ELECTROCARDIOGRAME CORECTE

    Definitie:

    Reprezentarea grafica a rezultantei manifestarilor bioelectrice incursul unui ciclu cardiac poarta numele de electocardiograma (ECG).

    Diagrama:

    Partile componente ale EKG-ului sunt denumite unda P, complexulQRS, segmentul ST si unda T.

    - Unda P reprezinta inregistrarea activitatii electrice a camerelorsuperioare (atriile);

    - Complexul QRS reprezinta inregistrarea activitatii electrice acamerelor inferioare ( ventriculi );

    - Segmentul ST apare ca o linie dreapta intre complexul QRS si undaT; un segment ST supra sau subdenivelat corespunde unui muschi cardiaclezat sau care nu primeste suficient sange;

    - Unda T corespunde perioadei in care ventriculii se relaxeaza dinpunct de vedere electric si se pregatesc pentru o noua contractie.

    Scop:

    a descoperii cauzele durerilor in piept care ar putea fi provocate de

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    5/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    5

    un atac de cord, inflamarea sacului care inveleste inima (pericardita)sau angina;

    a descoperii cauzele unor simptome ale bolilor cardiace precuminsuficienta respiratorie; ameteli, lesin sau palpitatii;

    a descoperii daca peretii muschiului cardiac sunt ingrosati; a verifica cat de bine functioneaza aparatele implantate in inima

    precum un pacemaker; a verifica starea de sanatate a inimii atunci cand pacientul sufera de

    alte boli precum tensiune arteriala ridicata, colesterol marit, diabet,sau daca are alti membrii ai familiei cu afectiuni cardiace.

    Materiale necesare:

    Electocardiograf; Gel; Curea pentru fixarea electrozilor;

    Vata cu alcool.Pregatirea pacientului:

    asistenta pregateste pacientul din punct de vedere pshihic cautand sa-iimprastie orice neliniste, frica sau tensiune nervoasa;

    in cazul in care bolnavul nu este transportabil, aparatul va fitransportat in salon si inregistrarea se va face chiar la pat;

    bolnavul va fi adus in pozitia cea mai comoda, pentru ca sa nu isiincordeze musculatura in vederea mentinerii unor pozitii fortate;

    temperatura camerei sa fie de cca 20 grade.Proceduri de lucru:

    pacientul este dezbracat de la talie in sus; tegumentul este curatat pentru a obtine un bun contact electric, uneori

    rasul pe piept este necesar;

    electrozii sunt aplicati in locuri specifice: pe brat, picioare si piept;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    6/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    6

    monitorizarea EKG in 12 derivatii presupune folosirea a 10 electroziplasati astfel:

    1. derivatiile standard si ale membrelor (DI, DII, DIII, aVR, aVL, aVF):Rosu - brat drept;Galben - brat stang;

    Verde - glezna stanga;Negru - glezna dreapta.2. derivatiile precordiale ( V1 -> V6 ):

    V1 (rosu) - spatiul IV intercostal parasternal drept; V2 (galben) - spatiul IV intercostal parasternal stang; V3 (verde) - la jumatatea distanteii dintre V2 - V4; V4 (maro) - spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara; V5 (negru) - spatiul intercostal pe linia axilara anterioara; V6 (violet) - spatiul V intercostal pe linia axilara medie.Electrozii sunt fixati de torace cu o curea, aparatul se pune in contact

    cu sursa de curent, se controleaza functionarea, se fixeaza electrozii si seprocedeaza la inregistrare.

    Pentru fiecare bolnav se noteaza numele pe diagrama.

    Complicatii:

    EKG-ul este o procedura noninvaziva care este practic fara risc pentrupacient.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    7/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    7

    2. MONITORIZAREA PARAMETRILOR VITALI LA BOLNAVII

    ACUTI CARDIOVASCULARI

    Definitie:Unitatea de supraveghere si tratament avansat al pacientilor

    coronarieni critici este un salon de spital specializat in ingrijirea pacientilorcu probleme cardiace grave cum ar fi: sindromul coronarian acut (infarctulde miocard acut, angina instabila), edemul pulmonar acut,tromboembolismul pulmonar, blocurile atrioventriculare, multitudinea dearitmii cardiace, insuficienta cardiaca agravata.

    Scopul:

    Este inregistrarea continua a evolutiei bolii si tratarea acesteia prindotarile de care dispune salonul de monitorizare, respectiv:

    - posibilitatea de telemetrie, monitorizarea continua a ritmului cardiac,monitorizarea ecg, TA, saturatie O2;

    - ecografie cardiaca;- posibilitatea defibrilarii/ cardioversiei electrice, initierea

    protocoalelor cu fibrinolitice, antiaritmice, etc.;- identificarea, prevenirea si tratarea complicatiilor.

    Materiale necesare:

    - tavita renala, manusi, masca, vata si alcool sanitar, benzi adezive,garou, branule, electrozi precordiali, seringi de 50 ml, prelungitoare pentruseringile de injectomat, injectomate, infuzomate, perfuzoare, solutii

    perfuzabile (glucoza, NaCl 0,9%, manitol), robineti cu 3 cai, pipe Guedel,balon Ruben, masti de resuscitare, trusa de intubat, glucotest, defibrillator,sonda de intubatie, sonda de aspiratie, sonde vezicale, etc.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    8/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    8

    Pregatirea pacientului:

    Se va face pregtirea fizic a pacientului pacientul va fi asezat pepat n decubit dorsal sau semidecubit in functie de patologie;

    Se va face pregtirea psihica pacientului i se va explica tehnica delucru si scopul imobilizarii lui in situatiile care o impun.

    Tehnica de lucru:- se monteaza 1 sau 2 linii venoase, in functie de urgenta;- sondaj vezical unde este cazul;- se monitorizeaza functiile vitale (TA, puls, SPO2, respiratie),- monitorizarea pacientilor se face utilizand statia centrala;- pentru efectuarea electrocardiogramei se monteaza electrozii

    periferici si precordiali.

    Complicatii:

    - sunt specifice fiecarei afectiuni: pentru hipertensiune ar putea fiAVC, EPA, IMA, etc.

    3. RESUSCITAREA CARDIO RESPIRATORIE

    Definitie:

    totalitatea manevrelor efectuate pentru a restabili cele doufunciivitale ale organismului: circulaia si respiraia.

    Scop: prevenirea transformarii unei afectiuni reversibile (moarte clinic)

    ntr-una ireversibila (moarte biologic).

    Materiale necesare:

    - mnui, vat, alcool, seringi, balon Ruben, pipa Guedel, truse pentrudezobstrucia cilor aeriene prin intubaie traheal, defiblilatoare, monitoare,

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    9/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    9

    medicamente (Atropina, Adrenalina), truse de perfuzie i soluii perfuzabileadministrate doar la indicaia medicului.

    Manevrele de resuscitare se efectueaza in scopul de a asigura suportulde baza al supravietuirii (BLS) urmat de tratamentul avansat (ALS) alafectiunilor care au determinat stopul cardio-respirator:

    eliberarea cilor aeriene superioare (gura, nas, orofaringe); hiperextensia capului: se trece o mnsub gtul bolnavului, i se ridic

    ceafa iar cu a doua mnaezatpe frunte se mpinge capul pe spate; luxaia anterioara mandibulei, apsnd pe unghiurile posterioare ale

    mandibulei cu ultimele patru degete, iar policele pe brbie seproiecteazmandibula nainte;

    curirea orofaringelui, aspiraia i introducerea unei pipe Guedel.Curarea faringelui se face cu ajutorul a doudegete nfurate ntr-un

    tampon. In cazul n care cile aeriene sunt astupate de corpi strini se aezpacientul n decubit lateral i i se apliccteva lovituri ntre omoplai.

    Aspiraia se realizeazcu ajutorul aspiratoarelor portabile.Introducerea pipei Guedel: se ntredeschide gura pacientului i seintroduce pipa cu vrful spre bolta palatinpncnd atinge peretele

    posterior al faringelui, apoi se rotete astfel nct vrful salunece sprefaringe iar concavitatea ei sse muleze pe convexitatea limbii.

    Cand exista conditii tehnice se elibereaza si caile aeriene inferioare,subglotice (laringe, trahee), dar executata numai de specialisti cuinstrumentar si truse speciale, eventual IOT.

    Tehnica respiraiei artificiale:

    Pentru respectarea timpilor folosii n practicse folosete formulamnemotehnicHELP-ME. Se aeazpacientul n decubit dorsal iarsalvatorul se plaseazn genunchi la capul victimei de partea lateralstngai executa metoda HELP-ME :

    - hiperextensia capului;- eliberarea cailor aeriene;- luxatia mandibulei;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    10/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    10

    - pensarea nasului.Respiratia artificialse poate efectua:- gurla gur;- gurla nas;- gurla masc;- cu ajutorul balonului Ruben.

    Tehnica masajului cardiac extern:Dupconstatarea opririi activittii inimii prima msureste masajul

    cardiac extern permanent combinat cu respiratia artificial.Se aseazpacientul n decubit dorsal pe un plan dur.Se ncearcstimularea activittii inimii prin aplicarea unei lovituri

    usoare cu pumnul n mijlocul regiunii presternale de o naltime de 20-30 cm.In caz de insucces se trece la masajul cardiac. Se aplictransversal podul

    palmei unei mini n treimea inferioara sternului iar cealaltpalmsesuprapune perpendicular pe prima. Cu cele doumini suprapuse si cu

    bratele perfect ntinse se exercitpresiuni ritmice asupra sternului. Fiecarecompresiune va fi scurtsi bruscsi va exercita o presiune verticalasternului spre coloana vertebraln asa fel nct sternul sfie nfundat cuaproximativ 5-6 cm. Se apasnumai cu podul palmei, degetele fiind ridicate

    pentru a se evita comprimarea coastelor.Daceste un singur salvator se executa douinsuflatii urmate de 30

    de compresiuni sternale.Dacsunt doi salvatori este bine ca masajul cardiac sa nu fie

    intrerupt.

    Daca sunt trei salvatori esta bine ca el sa ridice picioarele victimei cu30-40 de grade mai sus de planul orizontal pentru a creste cantitatea desange care va iriga organele cele mai importante: creierul, ficatul si rinichii.Masajul cardiac trebuie efectuat pnla reluarea btilor inimii iar dupaproximatix 100 de minute de resuscitare cardio-respiratorie la un pacient lacare semnele ce caracterizeaza instalarea mortii biologice nu se remit,manevra de resuscitare trebuie intrerupta.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    11/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    11

    Cand resuscitarea este urmata de restabilirea functiilor vitale, secontinua stabilizarea acestora in functie de patologia care a dus la stopulcardiac in USTACC sau ATI.

    Complicatii si accidente:

    risc de fracturi costale si leziuni splenice n cazul n carecompresiunile toracice nu se executcorect;

    dacpozitia capului victimei nu este corectaerul insuflat poate luacalea digestiv, provocnd dilatarea stomacului si crend pericol devrsturi cu inundarea cailor aeriene. Se va apsa din cnd n cnd peepigastru si se va controla si corecta pozitia de hiperextensie acapului.

    cderea limbii si ineficacitatea insuflatiilor.

    4. PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI FIBRINOLITIC

    CU ACTILYSE

    Definitie:

    Actilyse este un medicament antitrombotic utilizat pentru dizolvareacheagurilor de sange care s-au format in anumite vase de sange si pentrurestabilirea fluxului sanguine din vasele obstruate (= tromboliza).

    Scop:

    Actilyse este utilizat pentru a trata diferite afectiuni determinate deformarea de cheaguri de sange la nivelul vaselor de sange. Se administreazn decurs de 6-12 ore de la instalarea simptomelor, in functie de patologie.

    Materiale necesare:

    Tavita renala, manusi, masca, vata, alcool, leucoplast, cateter venos dediferite dimensiuni, seringi, set perfuzie pentru infusomat, robineti cu 3 cai,

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    12/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    12

    perfuzoare, monitor, pulsoximetru, cateter nazal de oxygenelectrocardiograf, trusa de resuscitarea cardiorespiratorie (pipa, balonRuben, masca chirurgicala, laringoscop, aspirator pentru secretii,defibrilator).

    Pregtirea pacientului:

    pacientul va fi pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiile dar side riscurile procedurii; pacientul va semna consimtamantul informat dupa ce va primi toate

    informatiile privind procedura de lucru; pacientul este asezat in pat in decubit dorsal; vor fi monitorizate functiile vitale (ecg, SPO2, respiratie, puls, TA); se monteaza 2 catetere venoase pe 2 linii venoase diferite, deoarece una

    este destinata fibrinoliticului si cealalta solutiilor perfuzabile; monitorizarea electrogardiografica este facuta pe toata perioada

    procedurii.

    Tehnica de lucru:

    Continutul unui flacon de Actilyse 50 mg se dizolva in conditiiaseptice in apa distilata pentru preparate injectabile, pentru a obtine oconcentratie finala de 1mg/ml.

    Astfel, pentru obtinerea concentratiei finale se va transfera intregulcontinut de solvent disponibil in flaconul care contine liofilizat. In acestscop, in ambalaj este inclusa o canula de transfer.

    Solutia reconstituita va fi administrata intravenos dupa cum urmeaza:- solutia reconstituita poate fi diluata in continuare cu ser fiziologic

    (0.9%) pana la o concentratie minima de 0.2mg/ml (se poate dilua in maxim350 ml ser fiziologic (0.9%), pentru administrarea pe infuzomat);

    - in nici un caz dilutia nu trebuie sa se faca cu solutie perfuzabila cuglucide (dextroza) sau apa distilata pentru solutii injectabile (alta decat ceadin ambalaj);

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    13/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    13

    - actilyse nu trebuie amestecata cu alte medicamente si nu trebuiefolosita aceeasi linie venoasa pentru administrarea altor medicamente, nicichiar heparina.

    Posologie Actilyse :Se recomanda o doza totala de 100 mg alteplaza care trebuie

    administrate timp de 2 ore, astfel:

    - 10 mg se adminstraza i.v. bolus timp de 1-2 min;- 90 mg se adminstreaza in perfuzie i.v. , pe infuzomat, timp de 2 ore.Doza totala de alteplaza nu trebuie sa depaseasca 1.5mg/kg corp la

    pacientii cu greutatea sub 65kg.Tratament adjuvant:Heparina nefractionata:- dupa tratamentul cu Actilyse trebuie initiat (sau reluat) tratamentul

    cu Heparina daca valorile aPTT se situeaza la valori mai mici decat dublullimitei maxime normale;

    - doza ce urmeaza a fi administrata se va adapta in functie de aPTT lavalorile de 1.5 - 2.5 ori valoarea normala.

    Complicatii:

    Cea mai frecventa complicatie asociata cu administrarea produsuluiActilyse este sangerarea, care are ca rezultat o scadere a valorilorhematocritului si/sau ale hemoglobinei. Hemoragiile asociate tratamentuluitrombolitic se pot imparti in doua categorii: superficiale, datorate in generalunor intepaturi sau afectiuni ale vaselor sanguine sau echimoze, epistaxis sigingivoragii, dar, in general, acestea nu au necesitat aplicarea unui tratament

    specific, la nivelul tractului gastrointestinal, urogenital si retroperitoneale,SNC sau la nivelul organelor parenchimatoase. In cursul unor studii in carepacientii au fost tratati conform rutinei clinice, adica fara cateterizarea inimiistangi, transfuzia de sange a fost necesara numai in cazuri rare. Hemoragiaintracraniana a fost constatata in cazuri rare (mai putin de 1%). Daca apare ohemoragie cu potential grav, terapia fibrinolitica va trebui sa fie intrerupta.In general, totusi, nu este necesar sa se inlocuiasca factorii de coagulare,

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    14/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    14

    datorita timpului scurt de injumatatire al Actilyse si a efectului redus asuprafactorilor de coagulare sistemici. Totusi, daca este necesar, se recomandaadministrarea de plasma proaspata congelata sau de sange proaspat. Se potutiliza de asemenea, agenti antifibrinolitici sintetici. (Efectul heparineiadministrate anterior poate fi antagonizat prin administrarea de sulfat de

    protamina). Tratamentul cu Actilyse poate induce, in cazuri rare, embolie cu

    cristale de colesterol sau embolie trombotica. La nivelul organelor interesate,acest lucru poate produce consecintele corespunzatoare (de exemplu afectarerenala, in cazul interesarii rinichilor). La pacientii tratati cu Actilyse,reperfuzarea, cu rezultate bune, este adesea insotita de aritmii. In acest caz,se poate impune administrarea terapiei antiaritmice conventionale. In cazurirare, s-au constatat: greata, voma, scadere a tensiunii arteriale si crestere atemperaturii. S-au constatat de asemenea, in cazuri rare, reactii anafilactoide(urticarie, bronhospasm, hipotensiune). Nu s-a putut stabili o relatie cauzalain aceasta situatie. Nu s-a observat formarea de anticorpi dupa administrareade alteplase. Nu s-au raportat reactii alergice clare in cazul administrarii deActiyse.

    5. PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI FIBRINOLITIC

    CU RAPILYSIN

    Definitie:

    Rapilysin (un activator de plasminogen recombinant) este unmedicament antitrombotic utilizat pentru dizolvarea cheagurilor de snge

    care s-au format n anumite vase de snge i pentru restabilirea fluxuluisanguin din vasele obstruate (= tromboliz).

    Scop:

    Rapilysin este utilizat pentru a trata diferite afectiuni determinate deformarea de trombi la nivelul vaselor de sange. Se administreaz ntr-un

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    15/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    15

    interval de timp limitat in functie de localizarea trombului (artere coronaresau artere pulmonare).

    Materiale necesare:

    Tavita renala, manusi, masca, vata, alcool, leucoplast, cateter venos dediferite dimensiuni, seringi, set perfuzie pentru infusomat, robineti cu 3 cai,

    perfuzoare, cateter nazal de oxigen, monitor, pulsoximetru,electrocardiograf, trusa de resuscitarea cardiorespiratorie (pipa, balonRuben, masca chirurgicala, laringoscop, aspirator pentru secretii,defibrilator).

    Pregtirea pacientului: pacientul va fi pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiile dar

    si de riscurile procedurii;

    pacientul va semna consimtamantul informat dupa ce va primi toateinformatiile privind procedura de lucru;

    pacientul este asezat in pat in decubit dorsal; vor fi monitorizate functiile vitale (ecg, SPO2, respiratie, puls, TA); se monteaza 2 catetere venoase pe 2 linii venoase diferite, deoarece

    una este destinata fibrinoliticului si cealalta solutiilor perfuzabile; monitorizarea electrogardiografica este facuta pe toata perioada

    procedurii.

    Tehnica de lucru:

    Tratamentul cu reteplaz trebuie iniiat ct mai curnd posibil dupinstalarea simptomelor si recoltarea in prealabil a analizelor recomandatedeoarece in timpul administrarii fibrinoliticul nu se vor mai face punctiivenoase.

    Rapilysin se administreaza la indicatia medicului curant.- se scoate capacul protector al flaconului de Rapilysin 10 U i se

    terge dopul de cauciuc cu un tampon cu alcool;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    16/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    16

    - se deschide ambalajul care conine dispozitivul de reconstituire, sescoate ambele capace protectoare ale dispozitivului de reconstituire;

    - se introduce dispozitivul prin dopul de cauciuc n flaconul deRapilysin 10 U;

    - se scoate din ambalaj seringa de 10 ml, se scoate capacul protector alseringii. Se conecteaza seringa la dispozitivul de reconstituire i se transfera

    cei 10 ml solvent n flaconul de Rapilysin 10 U;- cu dispozitivul de reconstituire i seringa nc ataat la flacon, seroteste uor flaconul pentru a dizolva pulberea de Rapilysin 10 U. NU SEAGITA!

    - preparatul reconstituit const ntr-o soluie limpede, incolor. Dacsoluia nu este limpede i incolor, trebuie eliminat;

    - se aspira 10 ml soluie de Rapilysin 10U napoi n sering; ocantitate micde soluie poate srmnn flacon din cauza supraumplerii;

    - se scoate seringa din dispozitivul de reconstituire, doza fiindpregatitpentru administrare intravenoas;

    - prin linia rezervat pentru Rapilysin nu trebuie injectat nici un altmedicament, nici n acelai timp, nici nainte i nici dup terminareainjectarii Rapilysinului. Aceast regul se aplic pentru toatemedicamentele, inclusiv pentru heparin i acid acetilsalicilic, care trebuieadministrate nainte i dupadministrarea de reteplazpentru a reduce risculde retrombozare;

    - la pacienii la care trebuie utilizat aceeai linie, aceast linie(inclusiv linia Y) trebuie splatdin abundencu soluie de clorurde sodiu0,9 % sau soluie de glucoz5 % nainte i dupinjectarea Rapilysinului.

    Dozarea Rapilysinului:- rapilysin se administreazn bolus n dozde 10 U urmatdup30

    minute de o a doua dozde 10 U n bolus (dublu bolus);- fiecare bolus se administreazprin injectare intravenoaslenttimp

    de 2 minute.- heparina i acidul acetilsalicilic trebuie administrate nainte i dup

    administrarea Rapilysinului, pentru a reduce riscul de retrombozare.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    17/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    17

    Dozarea heparinei:- doza de heparin recomandat este de 5000 UI administrat prin

    injectare n bolus, nainte de terapia cu reteplaz, urmat de o perfuzie de1000 UI pe orcu ncepere dupa doua injectare n bolus de reteplaz.

    Heparina trebuie administrat timp de cel puin 24 ore, de preferattimp de 48-72 ore, cu scopul de a menine valorile APTT de 1,5 pnla de 2

    ori mai mari dect cele normale.Dozarea acidului acetilsalicilic:Doza iniialde acid acetilsalicilic nainte de tromboliztrebuie sfie

    de cel puin 250 mg (250-350 mg), urmatde 75-150 mg/zi cel puin pnlaexternare.

    Complicatii:

    Sngerarea - este cea mai frecventcomplicaie care apare n timpultratamentului cu reteplaz.

    Hemoragia

    Cea mai frecvent reacie advers medicamentoas asociat cutratamentul cu reteplazeste hemoragia.

    - foarte frecvent: sngerare la nivelul locului de injectare (de exemplu,hematom) ;

    - frecvent sngerri gastro-intestinale (hematemez, melen),gingivale sau genito-urinare;

    - mai puin frecvent: s-au observat hemopericard, sngerareretroperitoneal, hemoragie cerebral, epistaxis, hemoptizie, hemoragie

    intraoculari echimoze.Tensiunea arterialsistolicpeste 160 mmHg nainte de tromboliza cu

    reteplaz s-a asociat cu un risc crescut de sngerare cerebral. Rar au fostnecesare transfuziile cu snge. La pacienii care au prezentat accidentvascular cerebral (inclusiv sngerarii intracraniene) i alte episoade desngerare grav, raportrile de deces i sechele permanente sunt relativfrecvente.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    18/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    18

    Aritmii

    - foarte frecvente: ischemie recurent/ anginpectoral, hipotensiunearteriali insuficiencardiac/ edem pulmonar;

    - frecvente: aritmii (de exemplu bloc AV, fibrilaie atrial / flutteratrial, tahicardie / fibrilaie ventricular, disociaie electro-mecanic(DEM),

    stop cardiac, oc cardiogen i reinfarct.Tulburri generale i la nivelul locului de administrare:- foarte frecvente: hemoragie la nivelul locului de injectare (de

    exemplu hematom); poate s apar o reacie local la nivelul locului deinjectare, de exemplu o senzaie de arsur.

    Reacii adverse:Cea mai frecvent reacie advers raportatasociattratamentului cu

    reteplaz este hemoragia, n principal la nivelul locului de injectare. Potaprea i reacii locale la nivelul locului de injectare.

    6. PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI FIBRINOLITIC

    CU STREPTOKINAZA

    Definitie:

    Streptokinaza este o enzima eliberata de streptococii hemolitici, careeste capabila sa distruga cheagurile de sange, se foloseste pe cale injectabila

    pentru tratarea obstructiilor vaselor sangvine.

    Scop:

    Streptokinaza este utilizat pentru a trata diferite afectiuni determinatede formarea de cheaguri de sange la nivelul vaselor de sange. Seadministreazn decurs de 6 - 12 ore de la instalarea simptomelor, in functiede patologie.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    19/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    19

    Materiale sanitare necesare:

    Tavita renala, manusi, masca, vata, alcool, leucoplast, cateter venos dediferite dimensiuni, seringi, set perfuzie pentru infusomat, robineti cu 3 cai,

    perfuzoare, cateter nazal de oxygen, monitor, pulsoximetru,electrocardiograf, trusa de resuscitarea cardiorespiratorie (pipa, balon

    Ruben, masca chirurgicala, laringoscop, aspirator pentru secretii,defibrilator).

    Pregtirea pacientului: pacientul va fi pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiile dar

    si de riscurile procedurii; pacientul va semna consimtamantul informat dupa ce va primi toate

    informatiile privind procedura de lucru; pacientul este asezat in pat in decubit dorsal; vor fi monitorizate functiile vitale (ecg, SPO2, respiratie, puls, TA); se monteaza 2 catetere venoase pe 2 linii venoase diferite, deoarece

    una este destinata fibrinoliticului si cealalta solutiilor perfuzabile; monitorizarea electrogardiografica este facuta pe toata perioada

    procedure; se monitorizeaza functiilor vitale (TA, puls, respiratie, CO2).

    Tehnica de lucru:

    1.Streptokinaza : 1 flacon = 250.000 U.I. se dizolva strict in 5 ml ser

    fiziologic.Se folosesc 6 flacoane = 1.500.000 U.I. in 20 minute.Infuzomat = in 300 ml Ser Fiziologic in 20 minute (900 ml /ora);Injectomat = in 50 ml Ser Fiziologic in 20 minute (150 ml/ora).

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    20/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    20

    2. Enoxaparin < 75 ani bolus 30 mg IV urmat la 15 minute deadministarea sc doza de 1mg /kg la 12 ore; > = 75 ani ani fara bolus seadministreaza sc doza de 0.75 mg/kg la 12 ore.

    Daca clearence Cr >= 30 ml / minut se va administra sc 1 mg /kg la24 ore.

    Injectarea sc consta in introducerea acului, perpendicular si nu

    tangential, pe toata lungimea lui, intru-un pliu al pielii tinut intre police siindex; pliul cutanat trebuie mentinut pe toata perioada injectarii; duparetragerea acului nu se maseaza locul injectarii.

    Complicatii:

    Sngerarea este cea mai frecventcomplicaie care apare n timpultratamentului cu reteplaz.

    Hemoragia

    Cea mai frecvent reacie advers medicamentoas asociat cutratamentul cu reteplazeste hemoragia.

    foarte frecvent: sngerare la nivelul locului de injectare (de exemplu,hematom);

    frecvent sngerri gastro-intestinale (hematemez, melen), gingivalesau genito-urinare;

    mai puin frecvent: s-au observat hemopericard, sngerareretroperitoneal, hemoragie cerebral, epistaxis, hemoptizie,hemoragie intraoculari echimoze.

    Tensiunea arterialsistolicpeste 160 mmHg nainte de tromboliza cureteplaz s-a asociat cu un risc crescut de sngerare cerebral. Rar au fostnecesare transfuziile cu snge. La pacienii care au prezentat accidentvascular cerebral (inclusiv sngerarii intracraniene) i alte episoade desngerare grav, raportrile de deces i sechele permanente sunt relativfrecvente.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    21/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    21

    Aritmii

    foarte frecvente: ischemie recurent / angin pectoral, hipotensiunearteriali insuficiencardiac/ edem pulmonar;

    frecvente: aritmii (de exemplu bloc AV, fibrilaie atrial/ flutter atrial,tahicardie / fibrilaie ventricular, disociaie electro-mecanic(DEM),stop cardiac, oc cardiogen i reinfarct.

    Tulburri generale i la nivelul locului de administrare: foarte frecvente: hemoragie la nivelul locului de injectare (de exemplu

    hematom); poate s apar o reacie local la nivelul locului deinjectare, de exemplu o senzaie de arsur.

    Reacii adverse: cea mai frecvent reacie advers raportat asociattratamentului cu reteplazeste hemoragia.

    7. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU DEFIBRILAREA /

    CARDIOVERSIA ELECTRIC

    Definitie:

    Defibrilarea este o procedurde aplicare a unui EE asincron pentruconversia la ritm sinusal a fibrilatiei ventriculare.

    Cardioversia este aplicarea unui EE sincron cu unda R pentruconversia la ritm sinusa a aritmiilor (FiA, FlA, TV, TAVNR).

    Scop:

    Cardioversia are ca scop trecerea de la o aritmie cu potential letal laritm sinusal.

    Cardioversia poate fi : electiv(programat) = pacient stabil care va trebui convertit la

    ritm sinusal;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    22/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    22

    de urgen = pacient cu tulburare de ritm prost toleratahemodinamic care va trebui convertit n urgenla ritm sinusal;

    n cadrul RCP.Pregatirea materialelor necesare:

    electrozi pentru monitorizarea electrocardiografic; gel pentru padelele defibrilatorului; electrocardiograf; defibrilator cu opiune de monitorizare electrocardiografic i

    nregistrare a electrocardiogramei pe derivaia monitorizat; medicaie de urgen: Adrenalin, Atropin; alte medicamente: Dormicum, Clexane, solutii perfuzabile; trus pentru resuscitare cardiorespiratorie : balon pentru ventilaie

    asistat, trusde intubaie orotraheal; seringi, ace, perfuzor, branul, leucoplast, mnui, garou, tampoane,

    solutie dezinfectant, muama, alez, tvirenal.

    Pregatirea pacientului:

    pacientul va fi pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiile, darsi de riscurile procedurii;

    el va semna consimtamantul informat dupa ce va primi toateinformatiile privind procedura de lucru.

    Defibrilare n urgen - pacient incontient:

    aezarea pacientului pe un plan dur; fixarea electrozilor toracici de monitorizare ECG i/sau

    nregistrarea cu ajutorul defibrilatorului a unei derivaii demonitorizare;

    instituirea unei linii venoase.Conversia electricn urgena unei tahiaritmii pacient contient:

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    23/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    23

    informarea pacientului asupra necesitii tehnicii i obinereaacordului acestuia;

    aezarea pacientului n pat i monitorizarea electrocardiografic; instituirea unei linii venoase; administrarea de anticoagulant cu molecul mic subcutanat

    (Clexane), la pacienii aflai n fibrilaie atrial, fr tratament

    anticoagulant prealabil; administrarea i.v. de Dormicum 5mg preprocedural.

    Conversia electricelectiv: informare pacientului asupra necesitii tehnicii i obinerea

    acordului acestuia; ecografie transesofagiana pentru a verifica absenta sau prezenta

    trombilor; aezarea pacientului n pat i monitorizarea

    electrocardiografic;

    instituirea liniei venoase; administrarea i.v. de Dormicum 5mg; anticoagulare premergtoare conversiei electrice cu aproximativ

    3 sptmni (cu INR 2-3); ntreruperea administrrii Digoxinului cu cel puin 2 zile

    naintea procedurii.

    Tehnica de lucru:

    dup pregtirea pacientului, se nregistreaz electrocardiogramanaintea administrrii ocului electric;

    se aplicgel pe suprafaa padelelor i vor fi poziionate pe toracelepacientului, la apex (V5) i pe hemitoracele drept, n spaiul IIIparasternal (V1), subclavicular;

    se selecteaz energia dorit i tipul de administrare a acesteia(sincron sau asincron);

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    24/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    24

    se ncarc defibrilatorul, acesta semnaliznd sonor momentulatingerii energiei programate;

    se verificdacpersonalul medical nu atinge pacientul sau patul ntimpul procedurii;

    se descarc defibrilatorul, meninndu-se butoanele de declanareapsate i contactul padelelor cu toracele pacientului;

    se nregistreazelectrocardiograma dupconversia electric; se supravegheaz n continuare pacientul (TA, respiraie, stare de

    contien) i se monitorizeaz electrocardiografic in salonul deterapie intensivcoronarieni.

    Complicatii:

    din cauza nerespectrii condiiilor de defribilare pot aprea arsurielectrice (marca electric) la pacient;

    electrocuie accidentala personalului (dacse atinge pacientul); lipsa rspunsului aritmiei ventriculare la terapia electric, fiindnecesarreluarea protocolului de resuscitare cardio-respiratorie; lipsa de raspuns la SEE in cazul fibrilaiei sau flutterului atrial, fiind

    necesarrepetarea ocului, cu energie mai mare; asistol dup defibrilare, necesitand atropina sau dupa caz pace-

    maker; embolii la pacienii n fibrilaie care nu au fost anticoagulai corect

    nainte de cardioversie; detresa respiratorie postanestezic, fiind necesarintubaia orotraheal

    i ventilaie mecanicasistat.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    25/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    25

    8. PROCEDURA DE LUCRU A AMIODARONEI IN TAHICARDIA

    VENTRICULARA

    Definitie: antiaritmic ce apartine clasei a-III-a (clasificare Vaughan-Williams)

    Mecanismul amiodaronei se refera la prelungirea duratei potentialuluide actiune al fibrei miocardice, prelungirea perioadei totale refractare maiales la nivel atrial si al sistemului His-Purkinje, dar si a miocarduluiventricular, scaderea automatismului nodului sinusal.

    Scop:

    Determina incetinirea conducerii atrio-ventriculare, scaderea frecventeicardiace si alungirea semnificativa a intervalului Q-T pe electrocardiogramastandard. Amiodarona se va administra pentru controlul tahicardieiventriculare polimorfe si a tahicardiilor cu complexe largi de originenecunoscuta.

    Materiale necesare:

    - Amiodarona 7 fiole; 1 fiola=150 mg=3 ml;- Glucoza 5% 100 ml 1 fl;- Glucoza 5% 500 ml 1fl;- Perfuzoare, seringi si ace de calibru corespunzator;- garou, leucoplast;- tavita renala;

    - tampoane de vata;- solutii antiseptice uzuale de tipul tincturii de iod si alcoolului sanitar;- manusi;- cateter intravenos;- infuzomat sau injectomat;- monitor functii vitale (puls,TA,respiratie);-electrocardiograf.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    26/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    26

    Pregatirea pacientului:

    - informarea procedurii de lucru si obtinerea consimsamantuluiinformat;

    - pozitionam pacientul in decubit dorsal;- monitorizam functiile vitale (TA, puls, respiratie, CO2);

    - se monteaza doua catetere intravenoase de calibru mare;- nu se administreaza o alta perfuzie pe aceeasi linie venoasa cuAmiodarona!

    Tehnica de lucru:

    - verificam integritatea ambalajelor;- verificam termenul de valabilitate al materialelor necesare si a solutiilor

    de perfuzat.Administrarea pe infusomat:- se introduce 1f Amiodarona in Glucoza 5% 100 ml cu ritm de

    administrare in 10 minute:15mg/min=600 ml/h;- celelalte 6 fiole Amiodarona se introduc in Glucoza 5% 500 ml cu

    ritm de administrare:200 ml in 6 h=1ml/min=33,3ml/h;apoi 300 ml in 18h=0,5mg/min=16,5 ml/h.Administrarea pe injectomat:

    - 6 f Amiodarona + glucoza 5% pana la 50 ml cu ritm deadministrare 3,3 ml/h timp de 6 h, ulterior 1,7 ml /h timp de 18 h.

    Complicatii:

    - poate determina scaderea debitului cardiac si scaderea TA;- bradicardie;- poate determina aparitia unor noi aritmii;- poate determina sau agrava insuficienta cardiaca.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    27/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    27

    9. PROCEDURA DE LUCRU A TRATAMENTULUI CU

    ADENOZINA

    Definitie:

    ADENOCOR este o solutie injectabila sterila pentru administrare

    intravenoasa. Fiecare flacon contine 6 mg Adenosina n 2 ml solutie clorurade sodiu 0,9% m/v n apa distilata pentru preparare injectabila.

    Scop:

    Conversia rapida la ritm sinulal a tahicardiilor paroxisticesupraventriculare, inclusiv a celor asociate cu fascicule accesorii (sindromWolff- Parkinson - White).

    Pregatirea materialelor sanitare:

    - Perfuzoare, seringi si ace de calibru corespunzator;- garou, leucoplast;- tavita renala;- tampoane de vata;- solutii antiseptice uzuale de tipul tincturii de iod si alcoolului sanitar;- manusi;- cateter intravenos;- monitor functii vitale (puls,TA,respiratie);- electrocardiograf;- echipament de resuscitare cardiorespiratorie: defibrilator, truse de

    intubat, pipa Guedel, balon Ruben, sonda de intubatie.

    Pregatirea pacientului:

    pacientul este pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiileprocedurii, cat si de complicatiile ce pot aparea in timpul dar si dupaterminarea procedurii;

    explicarea procedurii si obtinerea consimtamantultui informat;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    28/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    28

    pozitionam pacientul in decubit dorsal; se va monta cateter venos periferic; se va efectua electrocardiograma, aparatul ecg ramanand montat pe

    pacient pentru a putea surprinde electrocardiografic trecerea in ritmsinusal;

    vor fi monitorizate toate functiile vitale (puls, TA, respiratie, CO2).Mod de administrare:

    Adenocor este destinat utilizarii in spital, numai sub monitorizare si cuechipament de resuscitare cardiorespiratorie disponibil pentru utilizareimediata si numai la indicatia medicului specialist. Se injecteaza 2 mlAdenocor i.v. rapid, in bolus, urmat de un jet salin rapid de 10 ml NaCl. Seurmareste permanent electrocardiograma care functioneaza inca de lainceputul procedurii de lucru si se urmareste daca pacientul a intrat in ritmsinusal.

    De mentionat ca Adenocorul stopeaza majoritatea tipurilor detahicardie in cateva secunde. Medicul specialist decide repetarea dozei sauintreruperea ei.

    Complicatii:

    Efecte adverse:Flush-ul facial, dispnea, bronhospasmul, senzatia de constrictie

    toracica si greata, apar in mod obisnuit. Mai rar observate sunt: senzatie dedisconfort; transpiratii; palpitatii; hiperventilatie; presiune cefalica; teama;

    incetosarea vederii; senzatii de arsura; bradicardie; asistolie; dureri toracice;cefalee; vertij; greutate in brate; dureri de brate, spate si gat; gust metalic.Aceste efecte adverse au fost usoare, de scurta durata (de obicei mai putin de1 minut) si in general bine tolerate de pacienti.

    A fost raportata bradicardie severa si unii pacienti au necesitat pacingtemporar. Efectele Adenocor-ului nu sunt blocate de atropina. La momentul

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    29/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    29

    conversiei la ritmul sinusal normal, ECG poate inregistra contractiiventriculare premature, contractii atriale premature, bradicardie sinusala,tahicardie sinusala, pauze sinusale si/sau bloc atrioventricular. Bradicardiaindusa predispune la tulburari ale excitabilitatii ventriculare, inclusivfibrilatie ventriculara.

    Interactiuni medicamentoase:Dipiridamolul, un cunoscut inhibitor al recaptarii Adenozinei, poatepotenta actiunea Adenocor-ului. Au fost raportate asistolii consecutiveadministrarii concomitente. Se sugereaza ca Adenocor nu trebuie administrat

    pacientilor care primesc Dipiridamol; daca utilizarea Adenocor-ului esteesentiala, dozele trebuie reduse de 4 ori (e.g. doza initiala este 0,5 pana la1,0 mg). Teofilina si alte xantine de tip cafeina sunt cunoscute ca inhibitori

    puternici ai adenozinei. Adenocor poate interactiona cu alte medicamentecare afecteaza conducerea cardiaca.

    10. TESTUL DE MERS TIMP DE 6 MINUTE

    Definitie:

    Testul de mers timp de 6 minute este o proba clinica simpla, usor deefectuat, bine tolerata de pacientii cu boli cardiace. Poate fi folosita la

    pacientii care au disfunctie ventriculara stanga marcata, sau boala arteriala

    ocluziva si care nu pot face test pe bicicleta sau covor rulant.

    Scopul:

    Testarea tolerantei la efort in bolile cardio-vasculare.

    Materiale necesare:

    un hol marcat;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    30/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    30

    ceas sau cronometru -scaun disponibil, in cazul in care pacientultrebuie sa se odihneasca;

    tensiometru; Electrocardiograf.

    Pregatirea pacientului:

    Pacientul trebuie sa fie instruit sa nu manance, sa nu fumeze si sa nubea cafea cu trei ore inaintea testului, sa aiba incaltaminte confortabila sihaine lejere. Se face o scurta istorie si examenul fizic al pacientului, caruia ise aduce la cunostinta riscurile si beneficiile testului.

    Tehnica de lucru:

    Pacientii sunt instruiti sa mearga 400 de metri pe coridor si saacopere aceasta distanta in 6 minute.

    La sfarsitul intervalului de 6 minute se determina distanta pe care a

    parcurs-o si timpul pe care l-a prezentat.Testul de mers timp de 6 minute se face de catre un personal instruit,urmand un protocol bine stabilit si care are rezultate reproductibile.Coeficientul de variatie a distantei in timpul testului este de aproximativ10% la pacientii cu boala arteriala ocluziva periferica.

    Medicul care supervizeaza trebuie sa fie atent la orice degradare astarii clinice a pacientului. Testul de mers timp de 6 minute nu se face la

    pacientii care au TA>220/120 mmHg sau care au hipotensiune (valoaresistolica

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    31/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    31

    11. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU TESTUL TILT

    Testul Tilt sau testul mesei inclinate este utilizat pentru evaluareadiagnostica a sincopelor.

    Procedura:

    Se explica pacientului procedura si se obtine consimtamantulinformat;

    Se face pe masa speciala,in liniste, pacientul se afla in clinostatism, ajeun;

    Se ataseaza sistemul de monitorizare ecg si TA; Se asigura pacientul cu doua benzi la nivelul toracelui si al coapselor; Se efectueaza ecg bazal; Se masoara TA si AV minutat; Se introduc datele in tabelul-protocol timp de 10 minute; Se ridica masa la 70 de grade; Se continua monitorizarea timp de 45 de minute sau pana la aparitia

    simptomelor; Daca aceasta etapa este negativa se administreaza un puff de

    Nitroglicerina si se asteapta inca 10 minute sau aparitiasimptomatologiei;

    La aparitia sincopei, caz in care testul este considerat pozitiv, masaspeciala este coborata la orizontala si pacientul pozitionat inTrendelenburg;

    Daca simptomatologia (scadere tensionala, asistola, varsaturi)persisita, se aplica masuri farmacologice la indicatia medicului caresupravegheaza testul.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    32/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    32

    Complicatii: bradicardie severa; contractii involuntare; varsaturi; scadere tensionala.

    12. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU OXIMETRIE

    CEREBRALA

    Oximetria cerebrala se face concomitent cu proba tilt pentru aevidentia saturatia de oxigen in timpul sincopei cu sistemul INVOS.

    Procedura:

    se explica procedura se obtine consimtamantul informat; pozitioneaza pacientul pe masa tilt in clinostatism; se monteaza electrozii specifici pe zona frontala stanga-dreapta dupa

    ce zona a fost degresata; dupa zece minute pacientul se ridica in ortostatism pe masa inclinata

    la 70 de grade; se masoara saturatia de oxigen pe toata desfasurarea testului tilt.

    Complicatii: scaderea saturatiei de oxygen.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    33/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    33

    13. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU CAVI (Indexul vascular

    cardio-glezna)

    CAVI este o procedura ce masoara rigiditatea arteriala folosindaparatul FUKUDA.

    Procedura:

    asistentul medical explica procedura si obtine consimtamantulinformat;

    pacientul este aseazat in clinostatism; se monteaza patru mansete pe fiecare din membrele superioare si

    inferioare; se monteaza un senzor-microfon in spatiul doi intercostal stg pe liniamedioclaviculara;

    se monteaza trei electrozi periferici( doi la membrul superior drept-fata interna a articulatiei radiocarpiene, si unul la membrul superiorstang);

    se introduc datele pacientului in aparat; se apasa butonul start; se asteapta procesarea datelor(aprox. 5 min);

    se elibereaza rezultatul.Complicatii:

    durere vie la umflarea mansetelor.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    34/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    34

    14. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU IMPEDANTA

    TORACICA

    Impedanta toracica masoara parametrii hemodinamici cardiaci intimpul unui ciclu cardiac. Se foloseste sistemul Hotman.

    Procedura:

    asistentul medical explica procedura si obtine consimtamantulinformat;

    pacientul se pozitioneaza in clinostatism, relaxat; se aplica electrozi specifici duali pe tegumentul degresat in zona

    gatului bilateral si in zona trunchiului la nivelul intersectiei liniei

    orizontale la nivelul xifoidului cu linia axilara medie; se ataseaza conectorii corespondenti; se introduc datele pacientului; se asteapta procesarea datelor(10min).

    Nu exista complicatii.

    15. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU IGB

    IGB= indice glezna/brat se utilizeaza pentru depistarea bolii arterialeperiferice. Se utilizeaza un Doppler vascular ELITE.

    Procedura:

    asistentul medical explica procedura si obtine consimtamantulinformat;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    35/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    35

    pacientul se afla in clinostatism,relaxat cu membrele inferioare sisuperioare libere;

    se comprima cu manseta arterele radiale, tibiale posterioare sipedioase bilateral succesiv;

    se masoara tensiunea sistolica foslosind metoda Doppler; se face raportul valorilor obtinute glezna/brat stanga si dreapta.

    Complicatii:

    migrarea unui tromb; ischemie acuta la nivelul membrelor examinate.

    16. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU TESTUL ECG DE

    EFORT

    Testul ecg de efort se face pentru obiectivarea ischemiei miocardice siindirect pentru aprecierea severitatii bolii coronariene si prognosticului ei.Protocolul de efort foloseste bicicleta ergometrica si/sau covorul rulant

    pentru realizarea unui efort gradat.

    Procedura:

    asistentul medical explica procedura si obtine consimtamantulinformat;

    pregateste pacientul: degreseaza si indeparteaza pilozitatea dacaaceasta exista la nivelul toracelui; amplaseaza electrozii folosind varianta Mason-Likar, ,ataseaza

    cablurile ecg si sistemul de monitorizare al TA; testul se face cu pacientul in conditii bazale: sa nu fie sub influenta

    unor substante(alcool, tutun, cafea) cu efect cardiovascular;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    36/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    36

    sa ia medicatia conform schemei daca nu exista alta indicatie dinpartea medicului currant;

    sa fie echipat lejer, sa poata sa mearga fara limitari, sa stie sa meargape bicicleta;

    la cicloergometru efortul se creste progresiv in etape de trei minutepana la nivelul dorit (test maximal sau submaximal);

    cuantificarea efortului se face in watts in cazul bicicletei ergometrica; in cazul covorului rulant cuantificarea efortului se face in mers; in timpul probei de efort se monitorizeaza ecg continuu si TA la

    fiecare treapta de efort; urmarirea probei se face de catre medic avand la dispozitie

    echipament de resuscitare si medicatie de urgenta; parcurgerea fazei de recuperare (diminuarea progresiva a efortului

    minim trei minute) este obligatorie; aceasta etapa poate fi eliminatanumai in situatii de urgenta, pentru rezolvarea acestora.

    Complicatii:

    hipotensiune arteriala; aritmii; ischemie acuta; deces.

    17. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU MONITORIZAREHOLTER ECG

    Holterul ecg este un mic aparat portabil, ce inregistreaza bataile inimiitimp de 24 de ore pentru a obiectiva ischemia cardiaca sau aritmiile.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    37/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    37

    Procedura:

    asistentul medical explica procedura si obtine consimtamantulinformat;

    controleaza capacitatea acumulatorilor asa incat acestia sa asigure oinregistrare de 24 ore;

    pe toracele degresat si fara pilozitate se aplica electrozii la care seataseaza cablurile;

    atentioneaza cu privire la activitatile permise in timpul monitorizarii; pacientul poarta acest dispozitiv la brau, fixat pe o curea; dupa 24 ore de functionare se detaseaza aparatul si se descarca

    informatia inregistrata intr-un computer cu un soft specializat pentruanaliza datelor.

    Complicatii:

    defectarea aparatului si pierderea inregistrarii.

    18. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU MATA

    MATA= monitorizare ambulatorie de tensiune arteriala se utilizeazapentru diagnostic si/sau evaluarea tratamentului antihipertensiv.

    Procedura: asistentul medical explica procedura si obtine consimtamantul

    informat; controleaza capacitatea acumulatorilor asa incat acestia sa asigure o

    inregistrare de 24 ore; ataseaza manseta tensiometrului pe brat si aparatul la brau fixat pe o

    curea;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    38/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    38

    dupa 24 ore de functionare se detaseaza aparatul si se descarcainformatia inregistrata intr-un computer cu un soft specializat pentruanaliza datelor.

    Complicatii: defectarea aparatului si pierderea inregistrarii.

    19. PREGATIREA PACIENTULUI IN VEDEREA EFECTUARII

    STUDIULUI ELECTROFIZIOLOGIC

    Definitie:

    Studiul electrofiziologic este procedeul de diagnostic pentru pacientiicu boli cardiace sau suspiciune de boala cardiaca ce au alterari ale ritmului

    cardiac normal.

    Scop:

    Studiul elecrofiziologic evidentiaza tipul si gravitatea aritmiilor, cat silocalizarea precisa a zonei unde se produce anomalia ritmului cardiac sau atulburarilor de conducere, stabilindu-se astfel cea mai eficienta metodaterapeutica pentru pacient.

    Materiale sanitare necesare:

    tavita renala; tampoane sterile; recipiente sterile pentru solutii izotone sterile; pense sterile; manusi sterile; cateter nazal de oxigenoterapie; betadina;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    39/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    39

    medicatie injectabila de anestezie locala; seringi si ace sterile de diferite dimensiuni; lama de bisturiu sterila; campuri si halate sterile; bonete si masti chirurgicale; electrozi monitorizare radiotransparenti; solutii perfuzabile sterile; seturi introductoare cu valva hemostatica de diverse dimensiuni; catetere diagnostic de studiu electrofiziologie sterile; comprese sterile; leucoplast si fasa pentru pansament compresiv.

    Pregatirea pacientului:

    Pacientul este pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiileprocedurii, cat si de complicatiile ce pot aparea in timpul dar si dupa

    terminarea procedurii. se va intrerupe tratamentul anticoagulant si antiagregant cu trei

    zile inaintea procedurii; se vor recolta probe biologice pentru hemoleucograma, INR,

    creatinina, grup si Rh; se va barbieri zona inghinala bilateral si toracic precordial; pacientul va ramane nemancat in ziua interventiei; se face ancheta virala (VHB, VHC, HIV), ancheta alergiilor

    medicamentoase si se va exclude o posibila sarcina la femei;

    se va monta cateter venos periferic, inainte de a ajunge pacientulla laboratorul de electrofiziologie;

    se va efectua electrocardiograma; se vor indeparta protezele dentare detasabile; pacientul va semna consimtamantul dupa ce va primi toate

    detaliile aferente procedurii.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    40/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    40

    Tehnica de lucru:

    Studiul electrofiziologic se va desfasura in laboratorul deelectrofiziologie cardiaca invaziva, se va face cu pacientul constient,

    pozitionat in decubit dorsal pe o masa chirurgicala speciala care se poatemisca in plan orizontal si vertical, se vor monta electrozii de monitorizare, sevor monitoriza functiile vitale (TA, respiratie, puls, saturatia oxigenului) pe

    tot parcursul interventiei, se va aseptiza cu rigurozitate zona unde se va facpunctiile, delimitandu-se zona de punctie cu campuri sterile.Se va aplica anestezie locala la nivelul pielii cu Lidocaina 1%,

    punctiile se realizeaza de obicei prin vena sau artera femurala, pe unde seintroduc cateterele diagnostic pana la nivel cardiac. Cateterele suntasemanatoare unor cabluri fine, flexibile, cu diametrul de 2 mm si suntghidate cu ajutorul radioscopiei, ele servesc pe de o parte pentruinregistrarea permanenta a activitatii electrice din interiorul cordului, iar pede alta parte pentru stimularea electrica prin conectarea acestora la unstimulator extern. Dupa terminarea studiului se scot cateterele si se face

    pansament steril compresiv.Durata studiului este aproximativ de 60 de minute, urmand ca ulterior

    pacientul sa ramana culcat inca 4 ore cu interdictia de a mobiliza coapsacorespunzatoare punctiilor, pentru evitarea producerii complicatiilor.

    Este normal ca in timpul procedurii pacientul sa simta palpitatiiprovocate de cateter, prin stimulare sau ca urmare a medicatiei administrate.

    Complicatii:

    aparitia unui hematom local, care de obicei se rezoarbe singur; rareori este necesara administrarea unui soc electric extern pentru

    rezolvarea unei probleme aritmice; exceptional (1 la 3000 de cazuri) pot aparea complicatii majore ca:

    hemoragie ce necesita transfuzie, perforatia cardiaca cu tamponada,embolie pulmonara sau sistemica.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    41/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    41

    20. ABLATIA ENDOCARDICA PRIN RADIOFRECVENTA

    Definitie:Ablatia prin radiofrecventa este procedeul de tratament care se aplica

    pacientilor cu aritmii cardiace prin studiu electrofiziologic.

    Scop:Ablatia trateaza aritmiile, prin crearea unor puncte de coagulare a

    focarelor ectopice aplicand un curent electric de voltaj redus, fiind cea maieficienta metoda terapeutica pentru eliminarea acestor focare si intreruperealor definitiva.

    Materiale sanitare necesare:

    tavita renala;

    tampoane sterile; recipiente sterile pentru solutii izotone sterile; pense sterile; manusi sterile; cateter nazal de oxigenoterapie; betadina; seringi si ace sterile de diferite dimensiuni; medicatie injectabila de anestezie locala; lama de bisturiu sterila;

    campuri si halate sterile; bonete si masti chirurgicale; electrozi monitorizare radiotransparenti; solutii perfuzabile sterile; seturi introductoare cu valva hemostatica de diverse dimensiuni; catetere de ablatie prin radiofrecventa sterile; comprese sterile;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    42/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    42

    leucoplast si fasa pentru pansament compresiv.Pregatirea pacientului:

    Pacientul este pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiileprocedurii, cat si de complicatiile ce pot aparea in timpul dar si dupaterminarea procedurii.

    se va intrerupe tratamentul anticoagulant si antiagregant cu trei zileinaintea procedurii;

    se vor recolta probe biologice pentru hemoleucograma, INR,creatinina, grup si Rh, se va barbieri zona inghinala bilateral sitoracic precordial;

    pacientul va ramane nemancat in ziua interventiei; se face ancheta virala (VHB, VHC, HIV), ancheta alergiilor

    medicamentoase si se va exclude o posibila sarcina la femei; se va monta cateter venos periferic, inainte de a ajunge pacientul la

    laboratorul de electrofiziologie; se va efectua electrocardiograma; se vor indeparta protezele dentare detasabile; pacientul va semna consimtamantul dupa ce va primi toate detaliile

    aferente procedurii.

    Tehnica de lucru:

    Ablatia endocardiaca prin radiofrecventa se va desfasura in laboratorulde electrofiziologie cardiaca invaziva, se va face cu pacientul nemancat,

    constient, dar usor sedat, pozitionat in decubit dorsal pe o masa chirurgicalaspeciala care se poate misca in plan orizontal si vertical, se vor montaelectrozii precordiali, se vor monitoriza functiile vitale (TA, respiratie, puls,saturatia oxigenului) pe tot parcursul interventiei, se va aseptiza curigurozitate zona unde se va face punctia, delimitandu-se zona cu campuristerile.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    43/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    43

    Se efectueaza punctii venoase sau arteriale de obicei la nivelul veneifemurale, sub anestezie locala cu teci, cu valve hemostatice, prin eleintroducandu-se cateterele de ablatie pana la nivelul cardiac. Cateterele suntasemanatoare unor cabluri fine, flexibile care sunt ghidate cu ajutorulradioscopiei, ele serviind pe de o parte pentru inregistrarea permanenta aactivitatii electrice din interiorul cordului, iar pe de alta parte pentru

    stimularea electrica prin conectarea acestora la un stimulator extern cat sipentru a genera radiofrecventa. Pentru localizarea focarelor ectopice careinitiaza tahicardia este necesara masurarea semnalelor electrice din interiorulinimii care se va realiza in timpul tahicardiei, prin urmare pacientul va trebuisa suporte cateva minute tahicardia. Adesea este necesara administrarea unorsubstante farmacologice in timpul procedurii. Succesul procedurii variaza infunctie de tipul tahicardiei intre 80-95%. Dupa terminarea ablatiei se scotcateterele si se face pansament steril compresiv.

    Durata studiului este in medie de 1h si 30 de minute (dar poate duraintre 1 si 3 ore), urmand ca ulterior pacientul sa ramana culcat inca 4 ore incazul punctiei venoase sau 24 de ore in cazul punctiei arteriale cu interdictiade a mobiliza coapsa corespunzatoare, pentru evitarea produceriicomplicatiilor.

    Este normal ca in timpul procedurii pacientul sa simta palpitatii provocatede cateter, prin stimulare sau ca urmare a medicatiei administrate, in timpulaplicarii radiofrecventei exista o usoara senzatie de caldura care traverseazatoracele, o usoara durere toracica tranzitorie ce nu necesita in generalmedicatie antalgica.

    Complicatii: aparitia unui hematom local, care de obicei se rezoarbe singur; rareori este necesara administrarea unui soc electric extern pentru

    rezolvarea unei probleme aritmice; exceptional (1 la 3000 de cazuri) pot aparea complicatii majore ca:

    hemoragie ce necesita transfuzie, perforatia cardiaca cutamponada, embolie pulmonara sau sistemica;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    44/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    44

    bloc atrioventricular care va necesita implantarea unui stimulatorcardiac (1% din cazuri).

    21. PREGATIRE PACIENTULUI PENTRU IMPLANTAREA UNUI

    STIMULATOR/DEFIBRILATOR CARDIAC PERMANENT

    Definitie:

    Implantarea stimulatorului/defibrilatorului cardiac permanentreprezinta procedura chirurgicala de amplasare a unui dispozitiv ce generezaimpulsuri electrice regulate care determina contractia inimii. La acestegeneratoare se ataseaza niste conductori (sondele de stimulare) ce suntamplasati in interiorul inimii.

    Scop: Stimulatoarele/defibrilatoarele cardiace sunt implantate pentru areglementa contractiile neregulate ale inimii (bradicardii-tahiaritmii).

    Materiale necesare:

    manusi sterile; recipiente sterile pentru solutii isotone sterile; substantedezinfectietegumente ( betadina); pense sterile; campuri,comprese si halate sterile; medicatie injectabila de anestezie locala; bonete si masti chirurgicale; cateter nazal pentru oxigenoterapie; electrozi monitorizare radio transparenti; instrumentar chirurgical steril; lame de bisturiu sterile;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    45/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    45

    seringi si ace sterile de diverse dimensiuni; creion electrocauter steril; seturi introductoare peel-away; sonde de stimulare; generatorul de puls; fire sutura resorbabile si neresorbabile sterile; ace sutura sterile; solutii perfuzabile sterile; leucoplast antialergic.Pregatirea pacientului:

    pacientul va fi pregatit psihic si fizic, va fi informat de beneficiile, darsi de riscurile procedurii;

    este necesara intreruperea tratamentului anticoagulant si antiagregantcu 3 zile inaintea procedurii;

    se vor recolta probe biologice pentru hemoleucograma, INR,creatinina, grup sanguine si Rh; se va barbieri zona subclaviculara bilateral, cat si toracic precordial; pacientul va ramane ajeune in ziua interventiei; se va face ancheta alergiilor medicamentoase, ancheta virala (VHC,

    VHB, HIV); se va exclude posibila sarcina la femei; se va monta cateter venos periferic si se va administra antibiotic cu

    1/2h inainte de transportul la laboratorul de electrofiziologie cardiacainvaziva;

    se vor indeparta protezele dentare detasabile; pacientul va semna consimtamantul informat dupa ce va primi toate

    informatiile privind procedura implantului.

    Tehnica de lucru:

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    46/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    46

    Procedura de implantare a stimulatorului/defibrilatorului se desfasoarain laboratorul de electrofiziologie cardiaca invaziva, in conditii de asepsie siantisepsie. Durata procedurii este de 1-2 ore.

    pacientul va fi pozitionat in decubit dorsal, fara perna, pe masachirurgicala speciala (care se poate misca pe orizontala siverticala), iar camera radiologica va fi amplasata deasupra

    pacientului si se va putea roti in jurul toracelui pacientului; pacientul va fi conectat la un monitor electrocardiografic si se vor

    monitoriza functiile vitale pe tot parcursul interventiei; se monteaza o perfuzie de asteptare; se efectuaza asepsia si antisepsia regiunii subclaviculare stanga la

    pacientii dreptaci sau dreapta la pacientii stangaci); se izoleaza zona interventionala cu campuri sterile; se aplica anestezie locala in regiunea subclaviculara; se face incizia la piele de aproximativ 5 cm; se face disectia tesutului cellular subclavicular pana la fascia clavi-pectorala, se izoleaza vena cefalica, (daca nu se poate evidentia se

    face punctie vena subclavie); pe vena se introduc sonda/sondele de stimulare, sub ghidaj

    radiologic pana la nivelul cavitatilor drepte (AD/VD); se verifica parametrii sondelor de stimulare; se cupleazasonda/sondele la generatorul de puls se introduc in

    buzunarul special creat; se fixeaza sonda/sondele de stimulare cu fir sutura steril

    neresorbabil; se fixeaza apoi stimulatorul/defibrilatorul cu fir sutura steril

    neresorbabil; se face sutura intradermica cu fir sutura steril resorbabil; apoi sutura transdermica cu fir sutura steril resorbabil; se aplica pansament steril, pastrand regulile de asepsie si

    antisepsie.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    47/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    47

    Complicatii:Operatia de implantare a stimulatorului/defibrilatorului cardiac

    permanent este sigura , dar ca orice procedura medicala poate presupuneunele riscuri:

    hematom la locul de implantare al stimulatorului/defibrilatorului; exista un risc mic, dar potential important de infectie (1-2 %); risc de pneumothorax/hemothorax (1-2%); sondele de stimulare pot migra de la locul in care au fost fixate (1-

    4%).

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    48/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    48

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    49/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    4949

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    50/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    50

    22. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU MONTAREA UNUI

    STIMULATOR TEMPORAR

    Definitie:

    Insertia temporara a unui electrod la nivelul atriului sau ventriculului,pentru stimularea cardiacade urgenta in bradicardiile simptomatice.

    Scop:

    Scopul stimularii cardiace temporare este de a restabilii integritateacirculatorie si hemodinamica, compromise de o patologie acuta caredetermina bradiaritmii.

    Materiale sanitare necesare:

    comprese sterile; pense sterile;

    manusi sterile; cateter nazal de oxigenoterapie; betadina; seringi si ace sterile de diferite dimensiuni; lama de bisturiu sterila; campuri si halate sterile; bonete si masti chirurgicale;

    electrozi precordiali radiotransparenti; solutii perfuzabile sterile; set introductor cu valva hemostatica de diverse dimensiuni; electrod de stimulare steril; generatorul de puls extern ; leucoplast si fasa pentru pansament.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    51/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    51

    Pregatirea pacientului:

    pacientul este pregatit psihic si fizic,va fi informat de beneficiileprocedurii, cat si de complicatiile ce pot aparea in timpul dar si dupaterminarea procedurii;

    se vor recolta probe biologice pentru hemoleucograma, INR, grup siRh;

    se va barbieri zona inghinala bilateral si toracic precordial; se face ancheta virala (VHB, VHC, HIV), ancheta alergiilor

    medicamentoase si se va exclude o posibila sarcina la femei; se va monta cateter venos periferic, inainte de a ajunge pacientul la

    laboratorul de electrofiziologie; se va efectua electrocardiograma; se vor indeparta protezele dentare detasabile; pacientul va semna consimtamantul dupa ce va primi toate detaliile

    aferente procedurii.

    Tehnica de lucru:

    Montarea stimulatorului cardiac extern se va desfasura in laboratorulde electrofiziologie cardiaca invaziva, se va face cu pacientul constient,

    pozitionat in decubit dorsal pe o masa chirurgicala speciala care se poatemisca in plan orizontal si vertical, se vor monta electrozii precordiali, se vormonitoriza functiile vitale (TA, respiratie, puls, saturatia oxigenului) pe tot

    parcursul interventiei, se va aseptiza cu rigurozitate zona unde se va facepunctia, delimitandu-se zona cu campuri sterile.

    Se va aplica anestezie locala la nivelul tegumentului, se realizeazapunctia unei vene centrale si se introduce electrodul de stimulare pana lanivelul cardiac. Electrodul de stimulare este asemanator unui cablu fin,flexibil si este ghidat cu ajutorul radioscopiei, el serveste pentru stimulareaelectrica tempora a codului prin conectarea acestuia la un stimulator extern.Dupa terminarea procedurii se face pansament steril peste electrodul de

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    52/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    52

    stimulare acesta fiind foarte bine fixat la piele (electrodul fiind necesar panala procedura de implantare a unui stimulator cardiac permanent)

    Durata procedurii este aproximativ de 30 de minute, urmand caulterior pacientul sa ramana culcat, cu interdictia de a se mobiliza pentruevitarea producerii complicatiilor.

    Este normal ca in timpul procedurii pacientul sa simta palpitatii

    provocate de cateter, prin stimulare.

    Complicatii:

    aparitia unui hematom local, care de obicei se rezoarbe singur; exceptional (1 la 3000 de cazuri) pot aparea complicatii majore ca:

    hemoragie ce necesita transfuzie, perforatia cardiaca cu tamponada,embolie pulmonara sau sistemica;

    pneumotorax/hemotorax.

    23. MSURAREA GLICEMIEI CU GLUCOMETRUL

    Domeniu de utilizare

    testarea glucozei n snge poate fi efectuat personal printr-un mod usori nu depinde de locul unde se aflcel care ii efectueazacest test;

    valoarea glicemiei este dat prin monitorizarea unei picturi de sngecapilar fiind un test precis i convenabil;

    de obicei monitorul prezint pe fa: display-ecran, buton pentruschimbarea numrului de cod, buton de start (ON-OFF) deschis-nchis,

    orificiul pentru inserat lamela test;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    53/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    53

    banda test prezint puncte sau sgei ce indic captul de introdus spremonitor precum i locul unde va fi aplicat cu acuratee pictura de

    snge;

    pentru fixarea numrului de cod se folosete numai calibratorul specificfiecrui aparat i se verific dac codul imprimat pe calibratorcorespunde cu tabelul de numere; aceast manoper se realizeaz n

    funcie de firma ce a realizat aparatul.

    Codarea aparatului

    de fiecare dat cnd deschidei un nou ambalaj de teste, trebuie sschimbai cipul de codare din glucometru cu cel din ambalajul nou.

    Cipurile de codare ale altor ambalaje pot conine informaii care suntfalse pentru noile dumneavoastr teste i de aceea pot duce la rezultate

    false. Rezultatele false pot conduce la recomandri terapeutice eronate i

    pot duce la efecte nocive asupra sntii.

    Pregtirea pacientului pentru testarea glicemiei

    nainte de a ncepe testarea fie personal, fie de ctre un cadru calificatminile se spalbine cu apa caldi sunt uscate corect;

    la nevoie nclzim degetele i le micm pentru a ajuta la cretereadebitului sanguin;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    54/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    54

    dac folosim soluie dezinfectant pentru a cura degetul ne asigurm

    nainte cdegetul este complet uscat.

    Tehnica de lucru:

    aparatul este aezat pe o suprafantins, neted, curat; strngem degetul cu putere spre suprafaa pe care o vom punciona, de

    obicei pulpa degetelor i efectum timp de 3 secunde comprimarea

    acestei zone;

    ATENIE!

    se evit comprimarea prelungit, banda test este exfoliat parial dinambalaj i introdus n aparat mpingnd-o uor pn se oprete i o

    exfoliem total;

    puncionm degetul pentru a obine pictura de snge i ne asigurm cva cdea drept pe inta marcata a suprafeei testului unde formeaz un

    dom;

    ATENIE!

    nu se va atinge suprafaa testului cu degetul; imediat dupaplicarea picturii de snge apsm pe butonul start (88.8)

    i va ncepe numrtoarea descresctoare;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    55/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    55

    n funcie de aparat poate dura ntre 12-30 secunde, iar valoarea glicemieieste vizualizatpe monitor i nregistratn memoria aparatului;

    daca fost aplicat prea puin snge capilar se repettestul prin folosireaunei picturi mari de snge i o noubandtest;

    dup prelevarea picturii de snge locul puncionat se comprim cu untampon mbibat n alcool sanitar sau compressteril;

    folosirea dispozitivului automatic PENLET II

    dispozitivul Penlet II constituie un mijloc de a obine pictura de sngepentru testare fiind conceput cu capac, cap de armare i buton de

    declanare ndepartm capacul trgndu-l n afar i introducem acul

    steril n suportul dispozitivului; pentru ptrunderea lejera a acului NU se vor potrivi nervurile amboului

    acului cu anurile de pe suport;

    introducerea acului poate arma automat PENLET-ul i ndeprtmcapionul I discul protector care acoperea vrful acului;

    reaezm capacul dispozitivului care poate fi de 2 tipuri:- capac pentru penetrare normalla aduli i copii;- capac pentru penetrare profund atunci cnd pielea este maigroas;

    duparmare aplicm dispozitivul PENLET II apsat pe latura degetului(n funcie de compresie neptura este mai profund);

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    56/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    56

    meninnd ferm dispozitivul apsm butonul de declanare realiznd nacest mod puncionarea pentru a obine pictura de snge capilar;

    pregtirea pacientului, folosirea soluiilor dezinfectante i testareaglicemiei sunt cele descrise mai sus.

    Interpretarea rezultatelor

    dac display-ul monitorului arat HI (HYGH inalt) nseamn cglucoza din snge depete valori de 450-500 mg/dl;

    dac display-ul monitorului arat LOW (jos) inseamn c glucoza dinsnge este mai micde 20-30 mg/dl;

    pentru viabilitatea rezultatului testul poate fi repetat folosind o noubandde test

    Dezinfectarea glucometrului

    urmtoarele componente ale glucometrului se pot contamina: carcasa,capacul ferestrei de msurare, fereastra de msurare;

    glucometrul, capacul ferestrei de msurare i fereastra de msuraretrebuie curate i dezinfectate cu grijdupfolosire, cel putin o datpe

    zi. Luai n considerare i locurile adnci, mbinrile i fantele;

    pentru dezinfectare, folosii un betisor de vat, tampon sau erveteleumezite uor cu dezinfectant;

    folosii un amestec din propanol 1, propanol 2 si glutaraldehida, n ctevari cunoscut sub numele commercial Bacillol plus;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    57/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    57

    lsai zonele terse sse usuce termic; asigurai-vcnu ptrunde lichid n interiorul aparatului; nu pulverizai pe glucometru sau nu-l cufundai n lichide. Piesele care se

    afl n interior pot fi astfel afectate, astfel nct se influeneaz

    funcionarea.

    Domeniul de msurare

    glucometrul msoarvalori ale glicemiei n domeniul de 10 pnla 600mg/dL (0,6-33,3 mmol/L);

    dacrezultatul este mai mic dect 10 mg/dL (0,6 mmol/L), n locul unuirezultat se afieazLo;

    afisajul Lo poate semnifica faptul cvaloarea glicemiei dumneavoastreste prea sczut(n anumite circumstane hipoglicemie sever). Urmrii

    imediat instruciunile corespunztoare ale medicului dumneavoastr i

    repetai testarea;

    dac rezultatul este mai mare dect 600 mg/dL (33,3 mmol/L), n loculunui rezultat se afieazHi. Repetai testarea.

    Avertismente i precauii

    nu se aplica doua picturde snge pe banda test; nu se ntinde sngele pe banda test cu ac, pensetc.; banda test se folosete o singurdatdupcare se elimin; nu folosim snge venos sau plasm;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    58/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    58

    nu efectum cu aparatul personal teste celor care sunt purttori deinfecii;

    temperatura mediului ambiant poate influena rezultatul testului, nu-iplace frigul sub 16-180C sau temperaturi mai mari de 32-350C;

    se evit a pastra monitorul n baie sau buctrie, a-l expune la sursedirecte de cldur, luminputernici a utiliza telefoane mobile langel

    deoarece produc interferene;

    nu folosim monitorul ntr-un mediu n care umiditatea este ridicat sausczuta sub 20%, peste 80% deoarece afecteazrezultatele;

    rezultatele incorecte pot apare dacaparatul i benzile sunt murdare; pentru test este folosit numai sngele proaspt, controlm valabilitatea

    termenului de ntrebuinare a benzilor;

    ntreg aparatul trebuie bine ntretinut, curatat; nu se aplic direct pemonitor soluii, spray sau dezinfectant; lentila se terge cu bumbac, cu

    api puin detergent;

    bateriile ajung pentru circa 50 de teste i ele se schimbtoate n acelaitimp;

    efectul toxic al anumitor medicamente, chiar aspirina i paracetamolulprecum i valoarea acidului uric pot modifica rezultatul;

    rezultatele eronate pot fi nregistrate prin utilizarea de snge neonatal, desnge recoltat la pacienii asistai respirator intensiv, precum i

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    59/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    59

    eantioane sanguine de la pacienii cu mari tulburri de circulaie

    periferic ca i la pacienii care prezint probleme serioase de

    deshidratare, cu hipotensiune arterial sau aflai n oc hiperglicemic

    hiperosmolaric.

    24. ADMINISTRAREA INSULINEI

    ADMINISTRAREA INSULINEI CU SERINGA

    Generaliti

    exemple de insulininjectabil:

    - Humulin R regular insulina uman, USP (origine ADN recombinat)- Iletin II Regular (insulinUSP, insulina porcinpurificat)- Actrapid MC (insulininjectabilneutr)- Insulina Novo, Monocomponent (MC)

    insulina umanprodusde Eli Lilly Company este comercializat subnumele de Humulin i se gsete sub 10 forme:

    - Regular(R)- Regulartamponat(B.R)- N.P.H. (N)

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    60/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    60

    - Lent(L)- Ultralent(U)- injecii de insulin10% (Regular tamponat) 90% insulina uman

    suspensie isophan (NPH) (10/90)

    - injecii de insulinuman20% (Regular tamponat) 80% insulinumansuspensie isophan (NPH) (20/80)

    - injecii de insulinuman30% (Regulartamponat) /70% insulinumansuspensie isophan (NPH) (30/70)

    - injecii de insulin uman (Regular tamponat) /60% insulinumansuspensie isophan (NPH) (40/60)

    - injecii de insulinuman50% (Regular tamponat)/50% insulinaumansuspensie isophan (NPH) (50/50)

    orice schimbare a tratamentului cu insulin trebuie fcut cu multprundeni numai sub supraveghere medical;

    daco schimbare este necesar, trebuie fcutchiar de la pima dozsaudin primele sptmni sau luni ale tratamentului;

    n ceea ce privete tipul insulinei, doza i momentul injectrii, timpul deadministrare urmai sfatul medicului dumneavoastr;

    atenie la tipul i concentraia de insulin prescris de medic doza saupreparatul nu se schimbdect la indicaia medicului.

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    61/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    61

    Locuri de injectare

    pentru administrarea de insulin diabetologii au stabilit diferene deresorbie la nivelul locurilor de elecie concluzionnd c injectarea

    subcutanata insulinei n bra, datoritesutului subcutanat slab dezvoltat

    are resorbia mai micdect n teritoriul subcutanat abdominal dar maimare dect la coaps;

    resorbia la nivelul abdominal este de douori mai mare dect la nivelulcoapsei;

    locul de administrare trebuie sfie acelai pentru momentul administrriidovedindu-se caceastschemde tratament este extrem de eficace:

    -

    dimineaa n peretele abdominal = ora 7.00-7.30- seara n coaps= ora 18.00-18.30

    insistm asupra executrii corecte a tehnicii de injectare att pentru

    cadrele medicale ct i

    pentru diabeticii insulinodependeni care se autoinjecteaz;introducerea

    n mod constant ntr-o anumitzonfralternarea locului de elecie

    suprasolicitacea zon, tegumentul devine dur, cicatrizat cu procese

    metabolice modificate negative;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    62/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    62

    Procedee de injectare

    dozele de insulinse msoarn uniti; avem la dispoziii douconcentraii pentru fiecare tip de insulin:

    - U 40 (40 u.i/ml)- U 100 (100 u.i./ml)

    n mod curent folosim seringa marcat special pentru concentraiaspecific a insulinei (este bine de folosit ntotdeauna acelai tip de

    insulin);

    n caz contrar utiliznd seringnecorespunztoare msurm greit doza,efectul fiind eroarea n tratament cu consecine pentru nivel crescut sau

    sczut al glucozei n snge care va crea n mod sigur probleme serioase

    pacientului;

    insulina poate fi clar (soluii de insulin) sau tulbure (insulin nsuspensii)insulina tulbure nainte de folosire trebuie s fie rulat ntre

    mini pnse distribuie uniform n lichid pentru a evita contaminarea sau

    posibile injecii seringile i acele de unic folosin se arunc dup

    folosire iar cele refolosibile nu se mprumut trebuind sterilizate nainte

    de utilizare;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    63/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    63

    Pregtirea dozei

    ne splm pe mini; inspectm nainte de folosire insulina care nu va fi utilizatn caz de:

    - expirare a termenului de valabilitate- precipitat- particole solide, etc

    dacfolosim un flacon nou scoatem capacul de protecie dar nu i pe celde cauciuc;

    dacfolosim doar un tip de insulin:- aspirm n seringun volum de aer egal cu doza de insulinpe care

    trebuie sa o injectm i introducem aerul n flacon;- ntoarcem flaconul i seringa astfel ca seringa s fie n jos innd

    bine sticla i seringa ntr-o singurmn;

    - ne asigurm cvrful acului este introdus n interiorul flaconului iaspirm n seringcantitatea exactde insulin;

    - verificm dac nu cumva sunt bule de aer n sering nainte de ascoate acul (acestea reduc cantitatea de insulindin sering);

    - dac se formeaz bule de aer inem seringa n poziie dreapt ibatem uor cu degetul prile ei laterale pn cnd bulele ajung n

    partea superioara seringii;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    64/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    64

    - eliminm apoi aerul i aspirm n seringcantitatea corespunztoarede insulini scoatem acul din flacon (seringa i acul sunt puse jos

    n aa fel nct acul snu se atingde nimic);

    dacfolosim (amestecm) 2 tipuri de insulin:- nu schimbm ordinea prescrisde medic pentru amestec;- nu schimbm tipul i marca seringii i acului fr a consulta n

    prealabil medicul (seringile hipodermice pentru insulinproduse de

    diverse firme cu gradaiile n funcie de insulina pentru care sunt

    fabricate);

    - amestecarea trebuie efectuatchiar nainte de injectare;-

    nerespectarea acestor indicaii conduce la erori de dozaj;- insulina n suspensie imediat nainte de a fi utilizat o rulm ntre

    palme pncnd se distribuie uniform n lichid;

    - aspirm n sering un volum de aer egal cu doza de insulinalbicioas,injectm aerul n flacon i scoatem acul;

    - aspirm n seringun volum de aer egal cu doza de insulinincolori injectm aerul n flaconul de insulinincolor;

    - ntoarcem flaconul cu seringa n aa fel ca flaconul sse afle sus iseringa n jos i aspirm doza corectde insulinincolorprescris;

    - dacexist, eliminm aerul din seringi controlm dacdoza estecorect;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    65/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    65

    - introducem acul n flaconul cu insulin albicioas i aspirm dozaprescris;

    - dacexist, eliminm i controlm doza.Atenie ! ntotdeauna se aspir n ordinea de mai sus i amestecul este

    injectat imediat.

    Injectare

    dezinfectm locul de elecie cu soluie dezinfectant precum i zonanconjurtoare;

    prindem pielea ntre 2 degete i mpingem acul n pliul astfel format la ununghi de 45

    i injectm insulina sub piele mpingnd pistonul la maxim; scoatem acul pe direcia de introducere i apsm uor locul injeciei

    cteva secunde pentru a preveni orice eliminare de insulin;

    nu frecm i nu comprimm brutal zona respectiv; pentru a evita ruperile de esuturi n zonefectum urmtoarea injecie la

    cel puin 4 cm distande locul injeciei precedente;

    fiecare caz de diabet insulinodependent trebuie tratat individual, mediculprescriind:

    - tipul de insulin;- doza;- numrul de injecii pe zi;

  • 5/21/2018 Proceduri Lucru Cardiologie

    66/82

    Spitalul Clinic Colentina

    Clinica MedicalC A R D I O L O G I E

    66

    - intervalul la care acestea trebuiesc repetate;- modificrile n alimentaie;- schimbri ale programului de lucru;- schimbri n activitate;- alte medicamente;- exerciiile fizice, gimnastica;- cltoriile care traverseazmai mult de 2 zone cu diferene orare;- conduita terapeuticpre/post natal.

    pentru injectarea de insulin nafara seringilor sunt folosite de ctrepacieni pompele de insulini minispike.

    Reacia la insulin

    hipoglicemia (un nivel sczut al glucozei n snge) este unul din cele mai

    frecvente evenimente adverse