6 cardiologie explorari

Upload: gabriel-martinas

Post on 07-Feb-2018

224 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    1/30

    CARDIOLOGIE

    ANGIOCARDIOGRAFIA

    Examen efectuat n scopul evalurii functionrii anumitor valve cardiace (valvele mitrale pepartea stng a inimii si valvele tricuspide pentru partea dreapt, care mpiedic refluxul sngelui dela ventricule spre atrii, n timpul contractiei inimii).

    Angiocardiografia permite si alte aprecieri despre felul in care inima se contract si poatepre- ciza tipul unor eventuale malformatii congenitale.Acest examen este esential mai ales atunci cnd se are in vedere o interventie chirurgical

    cardiac si atunci cnd se doreste evaluarea riscului afectiunilor cardio-vasculare care pot perturbacontractiile muschiului cardiac.

    Tehnica

    Angiocardiografia este un examen radiografic al crui principiu const n msurareadiferentelor de absorbtie dintr-un fascicul de raze X de ctre tesuturile inimii.

    Pentru a putea vizualiza cavitatea cardiac, se injecteaz inaintea examenului un produsnumit ,,de contrast, opac la razele X.

    Pregtirea si derularea practic

    Angiocardiografia necesito spitatizare de 24-36 de ore.Examenul se practic n sala de radiologie, sub anestezie local. Pacientul trebuie s aibstomacul gol din ajunul zilei n care a fost stabilit examenul, (s nu fi mncat in ziua examenului).

    naintea examenului, asistenta medical invit pacientul s se dezbrace si s se intind pemasa de radiologie. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunztoarevenei sau arterei n care se va introduce cateterul; aceast zon poate s fie la plica cotului, la plicaaxilar (sub brat) sau la plica inghinal. Asistenta medical plaseaz electrozii pentruelectrocardiogram pe toracele pacientului, pentru a asigura un control permanent al activitatiiinimii n timpul desfsurarii procedurii.

    Medicul care realizeaz examenul injecteaz un produs, care anesteziaz local regiunea.(Dac pacientul este un copil, anestezistul l va supune unei anestezii generale usoare). Introduceapoi n ven sau n arter un tub fin de plastic (cateter) cu diametrul de 1,52,5 mm, pe care lorienteaz prin vase, pn la inim, urmrindu-i ascensiunea progresivsi verificndu-i pozitia peun ecran de control.

    Captul caterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul decontrast iodat. Cand acesta difuzeaz in cavitatea cardiac, medicul face clisee radiografice dindiferite unghiuri, totul find constant nregistrat pe electrocardiograma. La finalul examenului, elretrage cateterul din vas si aplic un pansament dup ce a comprimat zona punctiei.

    Examenul dureaz ntre 30 de minute si o or si jumtate, In functie de imaginile pe caremedicul doreste s le obtin.

    Dup o angiografie, n cazul n care cateterul a fost introdus n vena de la plica cotului,pacientul trebuie s se odihneasca cteva ore; in schimb, daca a fost introdus in zona inghinal,pacientul trebuie s stea n decubit dorsal (pozitia lungit) 24 de ore, pentru a evita riscurilehemoragiei locale.

    Efecte secundare

    In general, injectia produsului de contrast iodat este nsotit de o senzatie de cldur cedifuzeazin tot corpul, care nu este ins deosebit de dezagreabil.

    Se mai ntmpl ca anumiti pacienti s prezinte n acele momente o senzatie de greata oscurt indispozitie, fr gravitate. Aparitia oricror simptome trebuie semnalatmedicului.

    Alte efecte secundare sunt rare si n general nesemnificative: hematom n locul punctiei,reactii alergice. Complicatiile cardiace sau hemoragice sunt rar ntlnite si de cele mai multe ori faraconsecince grave.

    De retinut

    Cantitatea de raze X Ia care organismul este expus n timpul acestui examen este mic. Farexceptie el nu se practic la femeia nsrcinat, din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-ar

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    2/30

    putea reprezenta pentru fat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte de acest examenoricrei femei de vrst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi insrcinata.

    Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic manifestatmai ales prin:Great,vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiunii arteriale.

    Medicul se va asigura deci c pacientul n-a prezentat niciodatalergii (astm, eczeme, alergie la iod),

    caz in care el poate prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate n zilele cepreced angiografia. n acest caz, pacientul nu trebuie s se mire c va simti o stare usoar desomnolent.

    La persoanele care sufer de insuficienta renala se impun masuri de precautie printre careconsumul abundent de lichide n zilele precedente si ulterioare examenului.

    Medicul va prescrie acestora n mod curent analizele care privesc functia renal: ureea sicreatinina.

    Pentru a preveni orice risc legat de hemoragie, medicul va ntreba pacientul dac a luatcumva medicamente anticoagulante sau a fcut tratament cu aspirin (fluidifiant al sngelui).

    El va prescrie analize ale sn gelui, printre care determinarea grupei sanguine, a Rh-ului,hemoleucogram si teste de coagulare a sngelui.

    Rezultatele angiografiei sunt cunoscute, de cele mai multe ori, a doua zi, dup developareafilmului radiografic si interpretarea lor de ctre medicul care a efectuat examenul.

    ANGIOGRAFIA CAROTIDIANA

    Examen radiologic care are drept scop studierea arterelor gatului si ale craniului (capului)care alimenteazcreierul cu snge. Carotidele sunt principalele artere.

    Angiografia carotidianpermite precizarea naturii eventualelor leziuni arteriale, de cele maimulte ori produse datorit aterosclerozei, si care constau n ngustarea lumenului arterial sau/sipierderea elasticitatii normale asociat cu rigidizarea peretelui arterial. Aceste mocliflcri alearterelor sunt responsabile de accidentele vasculare cerebrale.

    La acest examen se apeleaz foarte des cnd se are n vedere o interventie chirurgicalpentru tratarea acestor leziuni. Examenul permite studierea raporturilor anatomice ntre vase sileziunea asupra creia se intervine chirurgical.

    Tehnica

    Angiografia carotidian este un examen radiografic al crui prin cipiu const n msurareadiferentelor de absortie a unul fascicul de raze X de ctre diferitele tesuturi ale gtului si ale craniuluipe care le traverseaz. n timpul examenului sunt efectuate clisee.Pentru a se putea vizualiza arterele,se injecteaz inaintea examenului un produs numit ,,de contrast, opac la razele X.

    Pregatirea si derularea practic

    Angiografia carotidian necesito spitalizare de cel putin 24 de ore. Se practic in sala deradiologie, sub anestezie local sau, foarte rar, sub anestezie general. Pacientul trebuie s nu fimncat nimic si snu fi baut sau fumat n preziua examenului.

    naintea examenului, pacientul se dezbrac la nivelul toracelui si se ntinde pe masa deradiologie care se poate nclina in diferite pozitii.

    Asistenta medical rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice zonacorespunztoare arterei in care va fi introdus cateterul, fie direct la nlimea arterei carotidiene, npartea mijlocie a gtului, fie la brat sau axil (sub brat).

    Medicul care face examenul injecteaz n aceast zon un produs care anesteziaz localregiunea. In caz de anestezie general, aceasta este fcuta de ctre medicul anestezist.

    Radiologul introduce un tub fin de plastic (cateter) cu diametru variabil intre 1,52,5 mm, nartera aleassi l ghideaz, urmrind progresia acestuia i venficandu-i pozitia pe un ecran de control.Extremitatea cateterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul decontrast iodat. Cnd acesta difuzeaz, medicul realizeaza clisee radiografice din diferite unghiuri. Lafinalul examenului, medicul retrage cateterul din vas si aplicun pansament dupa ce a comprimatzona punctiei.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    3/30

    Procedeul dureaz intre 30 de minute si o or si jumtate, in functie de imaginile pe caremedicul doreste s le obin.

    Dup o angiografle carotidian, pacientul trebuie s se odihneascmai multe ore.Pentru a preveni riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pe

    baz de aspirin(fluidiflant al sngelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar.

    Medicul se informeaz deci asupra tratamentului pe care pacientul, care urmeaz a fi supusacestui tip de examen, l urmeaz. De asemenea, i prescrie analize ale sngelui, n specialdeterminarea grupei sanguine, a Rh-ului, hemoleucograma si teste de coagulare.

    Efecte secundare

    In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociaz cu osenzatie de cldura caredifuzeazin tot corpul, care nu este ns deosebit de dezagreabil.

    Se mai ntmpl cteodatca unii pacienti s prezinte n acele momente senzatii de great,varsturi, care le provoac scurte in dispozitii fr gravitate. Orice simptom, chiar dac il considermlipsit de important, trebuie semnalat ins medicului naintea inceperii examenului, pentru ca acestas poata lua msurile necesare.

    Alte efecte secundare sunt rare si in general nesemnificative: poate surveni un mic hematom

    la locul punctiei unde s-a introdus cateterul sau pot aprea reactii alergice de micintensitate.Complicatiile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare si de cele mai multe orifrconsecinte grave.

    De retinut

    Cantitatea de raze X la care este expus organismul in cursul acestui examen este mic. Frexceptie, el nu se practic la femeia insrcinata din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-arputea reprezenta pentru fat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte de acest examenoricrei femei de vrst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi nsrcinat.Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic manifestat mai ales prin:great,vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiunii arteriale. Medicul se vaasigura deci cpacientul n-a prezentat niciodat alergii (astm,eczeme, alergie la iod), n care caz, elva prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate n zilele ce precedangiocardiografia. n acest caz, pacientul nu trebuie s se mire c va simti o stare usoar desomnolent.

    Persoanele care sufer de insu ficient renal trebuie s consume lichide din abundent nzilele precedente si ulterioare examenului.

    Medicul va prescrie acestora n mod curent analizele care privesc functia renal: ureea sicreatinina.

    Rezultatele sunt cunoscute, de cele mai multe ori, de pacient a doua zi, dup developareafilmului radiologic si interpretarea lui de ctre medicul care a efectuat examenul.

    ANGIOGRAFIA DIGITAILZATA sau MONITORIZATA

    Examen radiologic efectuat n scopul vizualizrii si examinrii anumitor artere sauvene.Angiografia permite, printre altele, depistarea ngustarii arterelor renale, care poate fi datorathipertensiunii arteriale, sau diagnosticarea unei/unor anomalii ale arterelor carotide. Se mai potstudia: vena cav inferioar(marele trunchi venos intra-abdominal) si arterele pulmonaresuspectate de o embolie pulmonar (adicde migrarea unui cheag de snge care poate bloca vaseleplmanilor).

    Tehnica

    Angiografia monitorizat este un examen radiografic bazat pe principiul msurriidiferentelor de absorbtie ale unui fascicul de raze X de ctre diversele tesuturi pe care acesta letraverseaz. Primul cliseu este realizat la pregtire, celelalte clisee sunt obtinute dup administrareaunui produs de contrast opac la razele X. ntr-adevr, pentru a putea vizualiza arterele sau venele seva injecta acest produs in vase, fie pe cale venoas, fie pe cale arterial. Diferitele imagini sunt apoisuprapuse si un program informatic pune n evident elementele care le diferentiaza, in concluzie,

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    4/30

    anomaliile. Cliseele realizate permit stabilirea unui diagnostic corect si pe baza lui se stabileste sitratamentul corespunztor.

    Pregatirea si derularea practicAngiografia digitalizata se practicin sala de radiologie,evental in cursul unei spitalizri si se

    realizeaz pe cale arterial. Pacientul trebuie s fie nemncat din dimineata zilei precedente

    interventiei si nu are voie s bea lichide sau sfumeze pe durata aceleiasi perioade de timp.Pentru a se putea vizualiza arterele sau venele, se injecteaz naintea examenului un produsnumit ,,de contrast, opac la razele X.

    naintea unei angiografii digitalizate pe cale venoas, asistenta medical l invit pe pacient sse dezbrace si s se aseze n pozitia lungit pe masa de radiologie.

    Produsul de contrast iodat se injecteaz ntr-o ven de la plica cotului. Pacientul trebuie sstea nemiscat n momentele n care sunt luate imaginile. Radiologul efectueaz n acest timp maimulte clisee radiografice sub diferite unghiuri.

    Apoi, asistenta medical plaseaz un pansament pe zona punctiei, dupa o ferm compresie alocului respectiv.Examenul dureaz de la 30 de minute la o or si jumtate.

    naintea unei angiografii digitalizate pe cale arterial, asistenta medical invit pacientul s se

    dezbrace si s se aseze n decubit dorsal (pozitia lungit) pe masa de radiologie. Ea rade sidezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunztoare unei artere, cel mai frecventdin zona axilar (sub brat) sau de la plica cotului. Radiologul injecteaz un produs farmacologic careanesteziazlocal regiunea.

    Introduce apoi un tub fin din plastic (cateter), cu diametrul variabil (1,52,5 mm) n arteraselectat si l ghideaz, urmrind progresia acestuia i verificndu-i pozitia pe un ecran de control.Extremitatea cateterului este pre vzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul decontrast iodat, n cantitate mult mai mica dect n cazul unei angiografii convenionale. Mediculrecomandpacientului, pentru o cat mai fidel imagine, s nu se miste n timpul realizrii cliseelorradiologice. Cnd produsul difuzeaz, el efectueaz aceste clisee din diferite unghiuri. La finalulexamenului, retrage cateterul si aplica un pansament local dupa ce a comprimat zonapunctiei.Examenul dureazintre 30 de minute si o orsi jumtate.

    Dupa o angiografie, n cazul n care cateterul a fost introdus in zona inghinal sau axilar,recomand ca pacientul sse odihneasc n decubit dorsal (pozitia lungit) timp de aproximativ 24 deore, pentru a se evita riscurile unei hemoragii locale.

    Efecte secundare

    In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociazcu o senzatie de cldurcaredifuzeaz in tot corpul, care nu este ns deosebit de dezagreabil.

    Se mai ntmpl cteodatca unii pacienti s prezinte n acele momente senzatie de great,varsturi, care le provoacscurte indispozitii fr gravitate. Orice simptom, chiar considerat ca fiindlipsit de important, trebuiesemnalat ns medicului inaintea nceperii efecturii examenului, pentruca acesta s poat lua msurile necesare.

    Alte efecte secundare sunt rare si in general usoare: un mic hematom la locul punctiei undes-a in trodus cateterul si reactii alergice.Complicatiile cardiace, hemoragice sau neurologice suntfoarte rare si de cele mai multe ori frconsecinte grave.

    De retinut

    Cantitatea de raze X Ia care este expus organismul n cursul acestui examen este mic. Frexceptie, el nu se practic la femeia insrcinat, din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-arputea reprezenta pentru fat.Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergicmanifestat mai ales prin: great vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiuniiarteriale.

    Medicul se va asigura deci cpacientul n-a prezentat niciodat alergic (astm, eczeme, alergiela iod). n acest caz, el va prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate in zilelece preced angiografia. Pacientul nu trebuie s se mire cva simti o stare usoar de somnolent

    Persoanele care sufer de insuficient renal trebuie s consume lichide din abundent inzilele precedente si ulterioare examenului.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    5/30

    Medicul va prescrie acestora in mod curent analizele care privesc functia renal: ureea sicreatinina.

    Pentru a preveni riscurile hemoragiei, cnd examenul este practicat pe cale arterial,trata-mentul cu medicamente anticoagulante sau pe baz de aspirin (fluidifiant al sangelui) trebuiediminuat sau suspendat temporar.Medicul se inforrneaz deci asupra tratamentului administrat

    pacientului care urrneaz a fi supus acestui tip de examen.Rezultatele sunt cunoscute de cele mai multe ori de ctre pacient a doua zi, dupdeveloparea filmului radiologic si interpretarea lui de ctre medicul care a efectuat examenul.

    ANGIOSCINTIGRAFIA CARDIACA

    Examen care are ca scop studierea modului in care inima se contract(permite punerea inevident a unei afectiuni cardiace care perturb functionarea in totalitate sau numai partial amuschiului cardiac).De asemenea, examenul permite stabilirea gradului in care activitatea inimii esteinfluentatde anumite afectiuni cardiace.

    Angioscintigrafia cardiac l aut pe medic s determine dac simptomele constatate au dusla insuficienta cardiac.

    TehnicaAngioscintigrafia cardiacconstin injectarea pacientului cu un produs slab radioactiv, numittechnetiu care patrunde in snge si difuzeaz in cavitatea cardiac . Razele emise sunt inregistrateapoi pe un captator extern. El msoarastfel radioactivitatea cardiac exact nainte si dup fiecarecon tractie, ceea ce permite cunoasterea cantitatii (fractiunii) de volum sanguin eliminat in cursulfiecrui ciclu cardiac.

    Acest examen, adresat att inimii in ansamblu, cat si zonei nvecinate, poate fi realizat ntimpul repausului, n cursul efortului si, nca o data, dupce au fost administrate medicamente caresstimuleze sistemul cardio-circulator.

    Pregatirea si derularea practic

    Angiografia cardiac se practic ntr-un serviciu de medicin nucleara, singurul autorizat sutilizeze produse radioactive de uz medical.

    naintea examenului, asistenta rnedicall invitpe pacient s se dezbrace la nivelul toraceluisi sse aseze in pozitia culcat pe masa de examinare. Ea plaseaz electrozii cu ajutorul crora se varealiza electrocardiograma.

    Medicul injecteaz technetiu (pur sau amestecat cu albumin), direct intravenos. Uneori,acesta se fixeazpe globulele rosii ale pacientului. n acest caz, pacientului i se face o recoltare desnge. Proba de snge este amestecat cu compusul radioactiv, procedur numit marcareaglobulelor rosii apoi sngele este reinjectat pe cale venoas. Pe msura difuziei, sunt efectuate maimulte nregistrari ale radioactivittii emise.

    Electrocardiograma, nregistrat pe toat durata angioscintigrafiei, permite mediculuisincronizarea nregistrrii imaginilor cu fazele ciclului cardiac. Datele sunt apoi prelucrate electronic.Examenul dureazintre 30 si 60 de minute.

    De retinut

    Angioscintigrafia nu este insotit de nici un efect secundar.Injectat in doze foarte mici, technetiul nu prezint nici un pe ricol pentru organism, cu

    exceptia femeilor insprcinate, din cauza riscului pe care l-ar putea prezenta pentru fat. In acest caz,examenul este contraindicat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte deangioscintigrafia cardiac oricrei femei aflate la vrst fertil, care nu a folosit mijloacecontraceptive si ar putea fi nsarcinat.

    AORTOGRAFIA

    Examen care are ca scop observarea si studierea eventualelor leziuni ale aortei (aortacardiac este principala arter a organismului, de unde provin toate vasele arteriale care pornescctre organe si membre). Aortografia se poate practica la abdomen, la torace sau, mai rar, la ambele.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    6/30

    Aortografia este recomandat mai ales naintea unei interventii chirurgicale pe aorta, carepoate fi sediul plcilor de aterom. De asemenea, acest examen descopera si eventualele malformatiicongenitale.

    Tehnica

    Aortografia este un examen radiologic al crui principiu const n msurarea diferentelor de

    absorbtie ale unui fascicul de raze X de ctre diferitele tesuturi pe care acesta le traverseaz.nainte de a putea vizualiza aorta, trebuie injectat n timpul examenului un produs numit ,,decontrast, opac la razele X.

    Pregtirea si derularea practic

    Aortografla necesit o spitalizare de 2448 ore. Ea se realizeaz n sala de radiologie subanestezie local.

    Pacientul trebuie s fie nemncat din dimineata zilei precedente interventiei si nu are voie sbea lichide sau s fumeze pe durata aceleiasi perioade de timp.

    naintea examenului, asistenta medical l invit pe pacient s se dezbrace si s se aseze pemasa de radiologie in pozitia culcat pe spate. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutiiantiseptice zona unde va fi introdus cateterul, fie n regiunea axilar, fie n regiunea lombar (in acest

    caz, pacientul este ntins cu fasa in jos), fie, mai rar, n brat.Asistenta medical plaseaz electrozii pentru electrocardiograma, astfel nct s se poatasigura un control permanent al activittii cardiace pe timpul desfasurarii procedurii.

    Apoi, radiologul injecteaz un produs farmacologic care anesteziaz local regiunea. Dacpacientul este un copil, se practico anestezie generala usoara.

    Medicul introduce in aorta un tub fin de plastic (cateter), cu un diametru variabil ntre 1,52,5 mm si l ghideaz, urmrind progresia acestuia si verificndu-i pozitia pe un ecran de control.

    Extremitatea cateterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care treceprodusul de contrast iodat. Cnd acesta difuzeaz, medicul realizeazclisee radiografice din diferiteunghiuri. La finalul examenului, medicul retrage cateterul si aplica un pansament local dup ce acomprimat zona punctiei.

    Procedeul dureaz intre una si douore, n functie de imaginile pe care medicul doreste sleobtina.Dupa o aortografie, n cazul n care cateterul a fost introdus n brat, pacientul trebuie s seodihneascfara a se misca, timp de cteva ore; dac a fost introdus in zona axilar, pacientul trebuies stea in pozitia culcat timp de 24 de ore, ca s evite riscurile uneihemoragii locale.

    Pentru a preveni riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pebazde aspirina (fluidifiant al sangelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar.

    Medicul se informeazdeci asupra tratamentului pe care l urmeaz pacientul care urmeaz a fi supus acestui tip de examen. De asemenea, i prescrie analize ale sngelui, n specialdeterminarea grupei sanguine, a Rh-ului, hemoleucograma si teste de coagulare.

    Efecte secundare

    In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociaz cu o senzatie de cldur caredifuzeaz in tot corpul, care nsnu este deosebit de dezagreabil.

    Se mai ntmpl cteodat ca unii pacienti s prezinte n acele momente senzatie de great,vrsturi ce le provoac scurte indispozitii frgravitate. Once simptom, considerat ca fiind lipsit deimportant, trebuie semnalat ns medicului naintea efectunii examenului, pentru ca acesta spoat lua msurile necesare.

    Alte efecte secundare sunt rare si n general nesemnificative: un mic hematom la loculpunctiei unde s-a introdus cateterul; reactii alergice la iod.Complicatiile cardiace sau hemoragice suntfoarte rare si de cele mai multe ori fr consecinte grave.

    De retinut

    Cantitatea razelor X la care organismul este expus in timpul acestui examen este mic. Frexcepii el nu se practic la femeia nsrcinat, din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-arputea reprezenta pentru fat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte de acest examenoricrei femei de vrst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi nsrcinat.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    7/30

    Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o react ie alergic manifestat mai alesprin:greturi, vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiunii arteriale.Medicul seva asigura deci cpacientul nu a prezentat niciodatalergii (astm, eczeme, alergie la iod). n acest caz,el poate prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate n zilele ce precedaortografia. n acest caz, pacientul nu trebuie s se mire c va simti o stare usoar de somnolent.

    La persoanele care sufer de insuficient renal se impun, de asemenea, msuri de precautieprintre altele, consumul de lichide din belsug in zilele precedente si ulterioare examenului.Medicul vaprescrie acestor pacienti in mod curent analizele care privesc functia renal: ureea si creatinina.

    Rezultatele sunt cunoscute de cele mai multe ori de pacient a doua zi, dup developareafilmului radiologic si interpretarea lui de ctre medicul care a efectuat examenul.

    ARTERIOGRAFIA

    Examen radiologic efectuat n scopul punerii n evident a eventualelor leziuni arterialeproduse de ateroscleroz. Aceste leziuni determin depunerile de colesterol pe peretele arterelor.Arteriografia este aplicabil majoritatii arterelor din organism, dar exploreaza, in general, in functiede afectiunile fiecrui pacient, un singur arbore arterial: aorta (aortografia), arterele inimii(coronarografia), arterele care iriga creierul (angiografia carotidian), arterele digestive, arterele

    membrelor (n special ale membrelor inferioare).TehnicaArteriografia, numit si angiografie, este un examen radiografic al crui principiu const n

    msurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul de raze X de ctre diversele tesuturi pe careacesta le traverseaz.Arteriografia poate fi conventional sau digitalizat, n acest ultim caz datele

    nregistrate fiind prelucrate electronic.nainte de a putea vizualiza arterele, se injecteaz n timpul examenului un produs numit ,,de

    contrast, opac la razele X.Pregatirea si derularea practic

    Arteriografia necesit, frexceptie o spitalizare de la 24 la 48 de ore. Se practicin sala deradiologie, sub anestezie local. Pacientul trebuie s nu fi mancat nimic si s nu fi but sau fumat inpreziua examenului.

    Pentru a preveni toate riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante saupe baz de aspirin (fluidifiant al sngelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar.

    Medicul se informeazdeci asupra tratamentului pe care pa cientul ce urmeaz a fi supusacestui tip de examen l urmeaz. De asemenea, i prescrie analize ale sngelui, in specialdeterminarea grupei sanguine, a Rh-ului, hemoleucograma si teste de coagulare.

    naintea examenului, asistenta medical l invitpe pacientului sse dezbrace si sse asezepe masa de radiologie n pozitia culcat. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antisepticezona corespunztoare arterei respective.

    Medicul care efectueaz examenul injecteaz un produs farmacologic, care anesteziaz localregiunea. (Dacpacientul este un copil, anestezistul practic o anestezie generalusoara)

    Introduce apoi un tub fin din plastic (cateter), cu diametrul variabil intre 1,52,5 mm nartera aleassi l ghideaz, urmrind progresia acestuia si verificndu-i pozitia pe un ecran de control.Extremitatea cateterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul decontrast iodat. Cnd produsul difuzeaz in vasul de snge examinat, medicul efectueaz cliseeradiografice din diferite unghiuri. La finalul examenului, retrage cateterul si aplicun tampon, dupace a comprimat zona punctiei.

    Examenul dureaz ntre 30 de minute si dou ore, in furictie de imaginile pe care mediculdoreste s le obtin.

    Dup o angiografie, n cazul n care cateterul a fost introdus n zona inghinal sau n zonaaxilar, se recomand ca pacientul sse odihneasc n pozitia lungit timp de aproximativ 24 de ore,pentru a se evita riscurile unei hemoragii locale.

    Efecte secundare

    In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociaz cu osenzatie de cldurcaredifuzeazin tot corpul, fr a fi deosebit de dezagreabil.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    8/30

    Se mai ntmpl cteodatca unii pacienti sprezinte in acele momente senzatie de great,varsturi sau ameteli ce le provoacscurte indispozitii fr gravitate. Orice simptom, chiar consideratca find lipsit de important trebuie semnalat ns medicului naintea nceperii efecturii examenului,pentru ca acesta s poata lua msurile necesare.

    Alte efecte secundare sunt rare si n general nesemnificative: un mic hematom la locul

    punctiei unde s-a introdus cateterul; reactii alergice trectoare.Complicatiile cardiace sau hemoragice sunt foarte rare si de cele mai multe ori frconsecinte grave.

    De retinut

    Cantitatea razelor X la care organismul este expus n timpul acestui examen este mic. Frexceptie, el nu se practic la femeia nsrcinat, din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-arputea reprezenta pentru ft.Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin, nainte de acest examen,oricrei femei de vrst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi

    nsrcinat.Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic manifestat mai alesprin:greturi, vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiunii arteriale. Lapersoanele care sufer de insuficient renal se impun, de asemenea, msuri de precautie, printre

    care, consumul de lichide din abundent n zilele precedente si ulterioare examenului.Medicul va prescrie acestora n mod curent analizele care privesc functia renal: ureea sicreatinina.

    Rezultatele sunt cunoscute de cele mai multe ori de pacient a doua zi, dup developareafilmului radiologic si interpretarea lui de ctre medicul care a efectuat examenul.

    BIOPSIA ENDOMIOCARDICA

    Examen care are ca scop prelevarea unui fragment din muschiul cardiac pentru a-i analizamicroscopic structura si diferitele celule din care este alctuit.

    Aceast analiz permite detectarea primelor semne de respingere a unei grefe cardiace la unpacient cu transplant sau s descopere o eventual cauz toxic, infectioasa sau de alt natur, caredetermin o maladie a miocardului (muschiul cardiac).

    Tehnica

    Biopsia endomiocardic const n efectuarea prelevrii cu ajutorul unei pense de dimensiunifoarte reduse (bioptom) atasata la extremitatea unui tub fin de plastic (cateter) care este intro dusprintr-o ven sau o alt arter pentru a putea fi ghidat pn la cavitatea cardiac .

    Pregtirea si derularea practic

    Biopsia endomiocardicnecesit, in general, o spitalizare de cel putin 24 de ore si se practicin serviciile de cardiologie cu un grad nalt de specializare. Pacientul nu trebuie s mnnce, s beasau s fumeze din preziua interventiei.naintea examenului, asistenta medical l invitpe pacient sse dezbrace si sse aseze n pozitia culcat pe masa de examinare. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorulunei solutii antiseptice zona in care va fi introdus cateterul: dac biopsia vizeazventriculul stang,cateterul va trece printr-o arter din zona axilar (sub brat); dac biopsia este efectuat pentruventriculul drept (ales de preferint pentru a detecta o respingere de gref cateterul va fi in trodusfie ntr-o ven din regiunea axilar, fie ntr-o vendin regiunea gatului.Medicul injecteazun produsfarmacologic, care analgizeaz local regiunea. Introduce apoi, n arter sau ven, cateterul (a cruidimensiune variaz ntre 1,5 si 2,5mm in dia metru) si l ghideaz in vasul de snge pn la inim,urmrindu-i progresia si verificndu-i pozitia pe un ecran de control: el trebuie s fie, in final, ncontact cu peretele intern al cavitcardiace.

    Medicul deschide si nchide bioptomul introdus prin cateter, manipulndu-l ca pe o pensa(cleste), si taie si extrage un fragment de miocard.

    Cnd prelevarile dorite sunt obtinute el retrage cateterul. Aplic apoiun pansament, dupa cea comprimat zona punctiei.

    Examenul dureaz de la o or la o or si 30 de minute, in functie de imaginile pe care mediculdoreste s le obtin. Dupa o biopsie endomiocardic, dac cateterul a fost introdus intr-o arter din

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    9/30

    zona inghinal sau din zona axilar, pacientul trebuie s rmn in pozitia lungit timp de 24 de ore,pentru a evita riscurile hemoragiei locale.

    In schimb, cnd cateterul a fost introdus ntr-o ven, pacientul poate prsi spitalul ctevaore mai tarziu, dacnu a intervenit intre timp nici o complicatie.

    Efecte secundare

    Efectele secundare sunt rare si in general nesemnificative: poate surveni un mic hematom lalocul punctiei, reactii alergice trectoare n urma introducerii cateterului.Complicaiile, cardiace sauhemoragice sunt rare si niciodatinsotite de consecinte grave.

    De retinut

    Pentru a preveni riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pebaz de aspirin (fluidifiant al sngelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar.

    Medicul se informeazdeci asupra tratamentului administrat pacientului care urmeaza fisupus acestui tip de examen. De asemenea, i prescrie analize ale sngelui, n special determinareagrupei sanguine, a Rh-ului, hemoleucograma si teste de coagulare.

    Biopsia endomiocardic este practicat, in general, la persoanele care au suportat untransplant cardiac, cci permite o bun supraveghere a grefei; n acest caz, examenul este adesea

    fcut fr spitalizare.Rezultatele sunt cunoscute in intervalul cuprins intre cteva ore s i cteva zile dupprelevarea probelor, n functie de urgent si mai ales in functie de tehnica de analiz microscopicfolosit. Ele ii vor fi trimise pacientului dup ce au fost interpretate de ctre medicul care a realizatexamenul.

    CAROTIDOCRAFIA

    Examen care are ca scop inregistrarea, in functie de timp, a vitezei si duratei undei depresiune care se propag n marile artere provenite de la inim, in momentul in care aceasta secontract.

    Carotidografia permite depistarea unui obstacol care impiedic sngele s fie corect pompatdin ventriculul stng (cavitate cardiac care trimite sngele oxigenat in artere).

    Tehnica

    Carotidografia const n punerea in contact a unui captator de presiune cu pielea gtului lanivelul arterei carotide. Variatiile de presiune datorate trecerii undei de snge, sunt transmisecaptatorului, care este la rndul lui conectat la un aparat de nregistrare capabil sa redea pulsatiile

    nregistrate sub formde grafic.Pregatirea si derularea practicPacientul se prezint la cardiolog cu putin inainte de ora stabilit.Asezat pe scaun sau in pozitia lungit, el nu trebuie dect s stea nemiscat cteva minute,

    timp n care medicul realizeaz nregistrarea.De retinut

    Carotidografia nu este nsotitde nici un efect secundar.Totusi, acest examen simplu tinde sfie inlocuit din ce in ce mai mult cu ecocardiografia si cu

    examenul Doppler cardiac.Aceste investigatii care sunt n general cuplate, utilizeaz ultrasunetele si sunt de o mare

    precizie n informatiile pe care le furnizeazmedicului.CATETERISMUL CARDIAC

    Examen efectuat n scopul msurrii presiunilor existente n interiorul cavittii cardiace si aleprincipalelor vase care pornesc de la ele.

    Cateterismul permite calcularea, de asemenea, a debitului cardiac si ne indic volumul desnge pe care inima il trimite n fiecare minut n vase (in medie 5 l).

    Este nsotit adesea de un examen radiologic al cavitatilor cardiace (angiografie) sau alarterelor care alimenteaz inima (coronarografie).

    ntr-adevr, numeroase afectiuni cardiace, care privesc n special valvele si muschiul cardiac,sunt nsotite de modificri de presiune n interiorul cavittilor inimii.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    10/30

    Prin cateterismul cardiac, medicul poate trata cu precizie anumite afecte de exemplu, poateinterveni asupra anumitor tipuri de leziuni ale arterelor coronariene sau poate dilata ngustarilevalvelor. Atunci vorbim despre un cateterism interventional.

    Tehnica

    Cateterismul cardiac const in realizarea diferitelor msurtori cu ajutorul unui tub fin de

    plastic (cateter), cu diametrul variabil ntre 1,5 si 2,5 mm , unde o extremitate este cuplat la unaparat numit manometru, iar cealalt extremitate este prevzuta cu un orificiu, transmitnd unda depresiune existent n vase sau in cavitatile cardiace.

    Pregtirea si derularea practic

    Cateterismul cardiac necesit spitalizare. Pacientul trebuie s fie nemncat cu o zi nainteaexamenului, s nu fi but sau fumat n respectiva perioadde timp.

    Pentru a preveni riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pebaz de aspirin (fluidifiant al sngelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar n msura n careeste posibil.

    Inaintea examenului, asistenta medical l invit pe pacient s se dezbrace si s se aseze npozitia lungit pe masa de radiologie. Ea rade si dezinfecteazcu ajutorul unei solutii antiseptice zona

    corespunztoare vasului n care va fiintrodus cateterul (intr-o arter, pentru investigarea partii stngia inimii, intr-o ven pentru investigarea prtii drepte); n general, este aleaszona axilar, mai rar ozon de pe brat.

    Asistenta medical plaseaz electrozii pentru ECG astfel nct s poata asigura un controlpermanent al activittii inimii in timpul desfsurarii procedurii.

    Medicul injecteaz apoi un produs farmacologic care anesteziaz local regiunea. Dacpacientul este un copil, medicul va practica o anestezie generala usoara. Radiologul introducecateterul n ven sau artera aleas si l ghideazpn la inim, sub control radiografic, urmrindu-iprogresia si verificndu-i pozitia pe un ecran de control.

    Cnd cateterul a ajuns n locul dorit, medicul efectueaz msurarea diferentelor care survinsub nregistrare ECG.

    Dup ce a terminat de fcut observatiile, medicul retrage cateterul din vas. Plaseaz apoi unpansament local, dup ce a cormprimat zona punctiei.

    Examenul dureaz ntre 30 de minute si o or si 30 de minute, n func tie de rezultatele pecare medicul doreste s le obtina. Dupa un cateterism cardiac, cnd cateterul a fost introdus ntr-oven, pacientul trebuie s se odihneasc timp de cteva ore; in schimb, dac a fost introdus ntr-oarter din zona inghinal sau axilar, pacientul trebuie s stea n pozitia culcat timp de 24 de ore,pentru a se evita riscurile hemoragiei locale.

    Efecte secundare

    Efectele secundare sunt rare si, n general, nesemnificative: un mic hematom n locul n carea fost introdus cateterul, reactii alergice trectoare.

    Complicatiile, cardiace sau hemoragice, survin n mod exceptional si nu sunt urmateniciodat de consecinte grave.

    De retinut

    Rezultatele sunt cunoscute chiar n aceeasi zi sau n ziua urmtoare, dup citirea si analizareacurbelor de presiune si a eventualului film radiologic.

    CORONAROGRAFIA

    Examen efectuat pentru a realiza imagini ale arterelor coronariene, care aduc sngele lamuschiul inimii, snge mbogatit cu oxigen si elemente energetice de care inima are nevoie.Coronarografia permite diagnosticarea unei afectiuni coronariene responsabile de crizele de anginapectoral si de infarctul de miocard; permite estimarea gravitatii afectiunii cnd aceasta este dejacunoscut; permite, de asemenea, reperarea stenozrilor datorate aterosclerozei (leziuni careimplic depuneri de colesterol pe peretii vaselor), mai ales dac medicul intentioneaz s le tratezepe cale chirurgicala sau n cursul unui cateterism cardiac interventional.

    Tehnica

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    11/30

    Coronarografia este un examen radiografic al crui principiu const n msurarea diferentelorde absorbtie ale unui fascicul de raze X de ctre diversele tesuturi pe care acesta le traverseaz.

    Pentru a fi posibil vizualizarea arterelor, trebuie injectat inaintea examenului un produsnumit de contrast, opac la razele X.

    Coronarografia poate fi conventional sau digitalizat: in acest caz, datele nregistrate sunt

    prelucrate electronic.Pregatirea si derularea practicCoronarografia necesit, fr exceptie, o spitalizare de 24-48 de ore.Se practic n sala de

    radiologie vascular, sub anestezie local. Pe tot intervalul spitalizrii, pacientul nu trebuie smnnce, s bea sau s fumeze.

    naintea examenului, asistenta rnedical l invit pe pacient sse dezbrace si sa se aseze npozitia culcat pe masa de radiologie. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice zonacorespunztoare vasului n care va fi introdus cateterul, n generaln zona axilar.

    Asistenta medical plaseaz electrozii ECG astfel nct s poata asiguraun control permanental activittii inimii in timpul desfsurarii procedurii.

    Medicul injecteaz apoi un produs farmacologic, care anesteziaz local regiunea. (Dac

    pacientul este un copil, anestezistul va practica o anestezie generala usoara.Dup ce anestezia si-a fcut efectul, el introduce un tub fin de plastic (numit cateter) cudiametrul cuprins ntre 1,52,5mm si l ghideaz pn la baza aortei (principala artera organismului,provenitdin ventriculul stng, din care pleactoate arterele, printre altele si arterele coronariene),urmrindu-i traseul si verificndu-i progresia pe un ecran de control.

    Extremitatea cateterului introdus n vas este prevzut cu unul sau mai multe orificii princare trece in snge produsul de contrast iodat.

    Cnd acesta difuzeaz in arterele coronariene, medicul realizeaz clisee radiograficesuccesive sub diferite unghiuri, recomandndu-i pacientului, dac este necesar, s-si tin respiratiauneori, poate s-i cear acestuia s fac efortul rapid si repetat de a tusi.

    n tot acest timp, inregistreaz pe electrocardiogram modificrile survenite.Examenul dureaz intre 20 de minute si o or si jumtate.Dupa coronarografie, dac a fost introdus cateterul ntr-o arter, pacientul trebuie s rmn

    n pozitia culcat timp de 24 de ore, pentru a evita riscurile hemoragiei locale.Efecte secundare-aceleasi de la afectiunile de mai sus.De retinut

    Examenul este foarte rar practicat la femeile insrcinate, din cauza riscurilor pe care actiunearazelor X le-ar putea reprezenta pentru ft. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte deacest examen.Injectarea produsului de con trast iodat poate provoca o react ie alergic, caracterizatmai ales prin gre vrsturi, eruptii cutanate sau o scdere a tensiunii arteriale.

    Medicul se va asigura deci c pacientul nu a prezentat niciodat alergii (astm, eczeme, alergiela iod), in care caz, el poate prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate nzilele ce preced coronarografia.

    Pentru a preveni toate riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante saupe baz de aspirin trebuie diminuat sau suspendat temporar, dac este posibil.

    Rezulatele sunt aflate foarte repede, chiar n aceea zi sau n ziua urmtoare, dupadeveloparea filmului, citirea si interpretarea lui de ctre medic.

    DOPPLER-UL VASCULAR

    Examen care foloseste ultrasunetele pentru studierea vaselor sanguine si masurarea vitezeide circulatie a globulelor rosii din snge.

    Examenul velocitometric Doppler vascular permite astfel depistarea ingustrilor (stenozelor),produse de plcile de aterom (leziuni care implica depuneri de colesterol), ocluziitor arterelorprecum si ale venelor mari (n cazul flebitelor).

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    12/30

    Vasele pe care medicul le poate examina gratie Doppler-ului vascular sunt arterele si venelegambelor, cteva artere abdominale (printre care cele ale rinichilor), arterele gatului, arterele sivenele bratelor si, n fine, cteva artere ale creierului, utiliznd Doppler-uI transcranian.

    Tehnica

    Principiul general al Doppler-ului vascular se bazeaz pe fenomenul fizic numit ,,efectul

    DopplerAtunci cnd vibratia n cazul de fata produs de ulrasunete , se reflect pe ostructur nmiscare, in cazul de fat globulele rosii din snge, frecventa sa este modificat. Aceste variatii defrecvent fac sapara un sunet care este amplificat si inscris pe hrtie milimetric cu ajutorul unuiaparat de inregistrare, deruland aceast band de hrtie la o vitez constant.

    Medicul stie astfel viteza de miscare a globulelor, care variaz n functie de ciclul cardiac inartere si de ciclul respirator in vene, si trage concluzii asupra existentei eventualelor anomaliivasculare.

    lntr-adevr, ingustarea unui vas are drept urmare o ncetinire a vitezei circulatorii aglobulelor rosii pe portiunea stenozei.

    El practica examenul cu ajutorul unui ,,creion care emite si receptioneaz ultrasunetele,

    sonda, pe care l aplic pe piele,urmrind traseul vaselor de examinat.Pregatirea si derularea practicExamenul Doppler vascular se practic n general, ntr-un cabinet medical specializat sau n

    sala de consultatii a spitalului.n timpul examenului, medicul aplic, pe zona corespunztoare vaselor ce urmeaz a fi investi

    gate, un gel fr grsimi care permite o mai bun difuzare a ultrasunetelor. l invit pe pacient s seaseze n pozitia cea mai convenabil acestei investigatii: culcat (pentru Doppler-ul arterelorpicioarelor), culcat, cu gtul bine ntins (pentru examenul Doppler la arterele gtului), intins pe burt,apoi pe spate (pentru Doppler-ui venelor picioarelor).

    Medicul deplaseazapoi sonda pe traseul diferitelor vase, n timp ce aparatul nregistreazviteza sngelui care circul prin acel loc.

    Eventual, el exercit din timp n timp o presiune pe arter sau pe vasul examinat.Examenul dureaz ntre 20 si 40 de minute, n functie de msurtorile pe care medicul

    doreste s le obtin.De indat ce s-a finalizat investigatia, medicul sterge gelul, iar pacientul poate pleca si ii

    poate relua activittile obisnuite.Efecte secundare

    Doppler-ui vascular nu este nsotit de nici un efect secundar si este absolut nedureros. El per-mite msurarea intr-un mod foarte precis a vitezei de circulatie a sngelui in vase, fara introducereade instrumente n organism si fr expunerea acestuia la razele X.

    De retinut

    Pacientul nu trebuie s se mire dac aude constant semnalul Doppler: ntr-adevr, acesta sesitueaz printre frecventele audibile si seamn cu zgomotui unei respiratii regulate.Rezultatele suntcunoscute in aceea zi, dup citirea si interpretarea lor de ctre medicul care a efectuat examenul.

    ECOCARDIOGRAFIA si DOPPLER-UI CARDIAC

    Examen combinat care are ca scop, pe de-o parte obtinerea imaginilor inimii in diferite fazeale cicluiui si, pe de alta, msurarea vitezei sngelui care traverseaz cavittile inimii.

    Ecografia permite detectarea anomaiiilor valvelor, observarea contractiei din ntreaga inimsau din anumite compartimente ale sale si precizarea naturii unor malformatii cardiace congenitale.

    Examenul Doppler, care vine mereu in completare, permite recuperarea circulatiei sanguinedeficitare in cavittile inimii, deficienta care corespunde anomaliilor valvelor sau anumitormalformatii congenitale.Acest dublu examen medical este foarte des practicat in cardi ologie.

    Tehnica

    Ecocardiografia se bazeaz pe proprietatea pe care o au ultrasunetele de a se reflecta pediversele tesuturi ale inimii.

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    13/30

    Ecouriie astfel trimise sunt traduse n imagini pe un ecran sau pe hrtie fotografic.Ultrasunetele sunt emise si primite prin intermediul unei ,,sonde prevzute in interior cu un cristalde cuart.

    Principiul general al Doppler-uiui cardiac se bazeaz pe fenomenul fizic numit ,,efectulDoppler.

    Atunci cnd vibratia in cazul de fat produs de ulrasunete se reflect pe o structur inmiscare, n cazul de fat globulele rosiidin snge, frecventa sa este modificat. Aceast variatie defrecvent face s apar un sunet, care este amplificat si nregistrat pe un grafic.

    Medicul stie astfel viteza de miscare a globulelor rosii n interiorul cavittii inimii.Ecografele Doppler reunesc ,aceste dou tehnici si sunt echipate cu un sistem de nregistrare

    care permite conservarea documentelor fotografice ale examenului.

    Pregtirea si derularea practicEcocardiografia si Doppler-ul cardiac au loc n sala de ecografie. Acest dublu examen se

    deruleaz in penumbr, pentru ca imaginile s se observe cat mai clar pe ecran.naintea examenului, asistenta medical l invit pe pacient s se dezbrace si s se aseze in

    pozitia culcat pe masa de examinare.Medicul aplic apoi pe torace putin gel fr grsime, care permite o mai bun difuzare aulrasunetelor. Senzatia de frig resimtita este moderat si dispare rapid.

    Medicul aplic sonda pe pieptul pacientuiui, ntre dou coaste, si l apas din cnd n cnd:presiunea este clar resimtita, dar nu este dureroas. Examinatorul si completeaza observatiile nacelasi fel, dar dup ce l-a rugat pe pacient s se ntind pe partea stnga. Poate, de asemenea, sdeplaseze sonda sub coaste, n regiunea corespunztoare stomacului si ficatului, pentru a vedeacavittile inimii din diverse perspective.

    n acelasi timp, el observ pe ecranul de control imaginile obtinute si selecteaza pentru cliseenumai pe cele care ii permit stabilirea diagnosticului.

    Examenul dureaz intre 20 si 40 de minute, in functie de imaginile si msurtorile pe caremedicul doreste s le obtin.

    De indata ce a terminat, sterge gelul si pacientul poate pleca si isipoate relua activitatilecotidiene.

    Efecte secundare

    Ecocardiografia si Doppler-ul cardiac, dublu examen nedureros, nu este insotit de nici unefect secundar.El prezinta avantajul de a da imagini si masuratori foarte precise fara a fi

    necesara introducerea anumitor instrumente in organism si fara a expune pacientul la raze X.De retinut

    Pacientul nu trebuie sa se mire caci aude constant semnalul Doppler: intr-adevar, acesta sesitueaza printre frecventele audibile si seamana cu zgomotul unei expiratii regulate.La subiectii obezi, reperarea si selectarea imaginilor sunt adesea foarte dilicile, fapt care

    prelungeste durata examenului.Se intampla ca medicul sa nu gaseasca nici o ,,fereastra undesa plaseze sonda, la pacientii care sunt ,,impermeabili la ultrasunete, din cauza constitutiei.

    lnacest caz, el trebuie sa faca un alt examen pentru observarea cavitatilor cardiace, in general o

    ecografie cardiaca transesofagiana.Rezultatele sunt cunoscute celmai adesea in aceeasi zi. Deregula,ele sunt interpretate de acelasi medic care a efectuat examenul.

    Pacientul poate obtine o fisa continand fotograiiile realizate in timpul examenului.

    ECOGRAFIA CARDIACA TRANSESOFAGIANA

    Examen care ne permite observarea directa a inimii pe un ecran, mai ales a atriului sting, carese afla in contact strans cu esofagul.Ecocardiografia cardiaca transesofagiana ne procura informatiiidentice cu cele obtinute prin ecocardiografie sau Doppler cardiac. Ea examineaza totodata cu unplus de precizie anomaliile aortei, ale atriului sting si ale valvelor cardiace. Se practica in mod curent

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    14/30

    atunci cand examenul ecocardiografic, foarte frecvent utilizat, nu furnizeaza imagini destul deconcludente.

    Tehnica

    Principiul ecografiei cardiace transesofagiene se bazeaza pe proprietatea ultrasunetelor de ase reflecta pe diferitele tesuturi pe care le intalneste.Ecourile, astfel inapoiate, sunt traduse in

    imagini. Ultrasunetele sunt emise si receptionate prin intermediul unei sonde, prevazuta in interiorcu un cristal de cuart si fixata la capatul unui tub lung si subtire care este introdus in esofag, pentru aputea fi in contact indirect cu inima.

    Pregtirea si derularea practica

    Ecografia cardiaca transesofagiana se efectueaza in sala de ecografie si se deruleaza inpenumbra, pentru ca imaginile sa se observe cat mai clar pe ecran. Pacientul trebuie sa fie nemancat,sa nu fi baut sau fumat.lnaintea examenului, asistenta medicala inviti pacientul sa se dezbrace si sase aseze in pozitia culcat pe spate, pe masa de examinare.Medicul practica, in general, o anestezielocala cat mai profunda la nivelul faringelui, cu ajutorul unui produs farmaceutic sub forma de pastilesau gel, al carui gust este putin amar. El incepe sa introduca aparatul cu sonda in gura pacientului.Sfatuieste pacientul sa se relaxeze,sa respire calm si regulat, apoi ,,sa inghita" varful de metal al

    tubului.Cand sonda a ajuns in contact cu peretele posterior al atriului stang, examinatorul surprindeimagini ale inimii sub diferite unghiuri. Examenul dureaza intre 10 si 20 de minute. La finalulacestuia,sonda de ecografie este retrasa. Pacientul poate parasi cabinetul imediat dupa examen si isipoate relua activitatile cotidiene. Nu trebuie sa manance sau sa bea lichide in urmatoarele doua ore,caci anestezia Iocal a gatului risca sa antreneze probleme de deglutitie.

    Efecte secundare

    Ecografia cardiaca transesofagiana nu este insotita de nici un efect secundar. Unii pacientiprezinta totusi greturi in timpul trecerii fibroscopului, altii au dificultati la inghitire, motivul iiind oreactie reflexa. Rezultatele sunt cunoscute imediat si fisa insotita de fotografii poate intra in posesiapacientului chiar in aceeasi zi.

    ECOTOMOGRAFIA VASCULARA

    Examen care are drept scop observarea vaselor, arterelor si venelor.Ecotomografia vascularapermite o mai buna precizare a naturii leziunilor detectate de unDoppler vascular, analizareaaspectului de stenozare a arterelor,produsa de ateroscleroza (leziuni care implica depuneri dedepozite de colesterol) si reperareacheagurilor de sange in vene.Vasele pe care medicul le poateastfel studia sunt acelea ale membrelor, abdomenului, in special aorta, si cele alegtului.Ecotomografia permite obtinerea de imagini precise privind forma vaselor studiate, in timp ceecografia simpla nu ofera informatii decat despre starea lor.

    Tehnica

    Ecotomografia se bazeaza pe proprietatea pe care o au ultrasunetele de a se reflecta pediversele tesuturi pe care le intilnesc. Ecourile astfel trimise sunt traduse in imagini pe un ecran saupe hartie fotografica. Ultrasunetele sunt emise si primite prin intermediul unei ,,sonde, prevazutii ininterior cu un cristal de cuart.Acest examen este adesea cuplat cu un Doppler vascular.

    Pregitirea si derularea practia

    Ecotomografia vasculara are loc in sala de ecografie si se deruleaza in penumbra, pentru caimaginile sa se observe cat mai clar pe ecran.Inaintea examenului, asistenta medicala invita pacientulsa se dezbrace si sa se aseze pe masa de examinare, in pozitia culcat pe spate, sau citeodata peburta,atunci cand medicul vrea sa studieze vasele gambelor.Examinatorul aplica pe piele, la nivelulregiunii vaselor care urmeaza a ti studiate, un gel fara grasimi care permite o mai buna difuzie aultrasunetelor.Medicul plimba sonda de-a lungul traseului vasului pe care vrea sa-l studieze.Deplasandu-l, el obtine pe ecranul de control imagini sub diferite unghiuri si apoi le selectioneaza pecele care aduc un plus de informatie, pentru a executa clisee.Examenul dureaza intre 10 si 30 deminute, in functie de imaginile pe care medicul doreste sa le obttna. De indata ce a terminat, elsterge gelul si pacientul poate pleca si isi poate relua activitatile.

    De retinut

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    15/30

    Ecotomografia nu este insotita de nici un efect secundar.Rezultatele sunt cunoscute inaceeasi zi, iar cateodata pacientul poate pleca imediat cu fisa si fotografiile realizate in timpulexamenului.Eventual, medicul comenteaza rezultatele impreuna cu pacientul.

    Electrocardiograma

    Examen care are ca scop inregistrarea activititii electrice spontane cardiace, care declanseaza

    contractia muschiului cardiac.Electrocardiograma permite depistarea anomaliilor electrice cardiace,care sunt, in anumite cazuri, caracteristice unei maladii care le-a provocat. Aceste anomalii pot avea,printre altele, un ritm cu o foarte mare rapiditate (tahicardie) sau cu o incetinire excesiva(bradicardie), sau, mai mult, o proasta circulatie a fluxului. Daca activitatea electrica ainimii seblocheaza pe parcurs,contractia cardiaca nu mai areloc; creierul nu mai este irigat de singe si sepoate produce o sincopa. Electrocardiograma este foarte utilizata pentru diagnosticarea unei anginepectorale si a unui infarct, afectiuni in care activi-tatea electrica a inimii este perturbata.

    Tehnica

    Electrocardiograma, numita ,,de suprafata, este inregistrata cu ajutorul electrozilorconductori,dispusi pe pielea pacientului.Tesuturile organismului sunt conductoare si pot deciindruma pina la piele semnalul activitiitii electrice cardiace. Acesta este insia foarte slab si necesita

    amplincarea sa cu ajutorul aparatului care il inregistreaza.Variatia semnalului electric datorataactivitatii cardiace (amplitudine de ordinul a 10 milivolti) este inregistrata in functie de timp pe obanda de hartie care se deruleaza la o viteza constanti,rezultind un traseu electrocardiografic sauelectrocardiograma.

    Pregitirea si derularea practica

    lnaintea examenului, medicul il invita pe pacient sa se dezbrace, sa se aseze in pozitia culcatpe masa de examinare si sa se relaxeze.Aplica apoi o cantitate mica de"pasta conductoare si ointinde bine pe fiecare zona a pielii unde vor fi amplasati electrozii -care seamana cu niste pastile sianume: la incheieturile mainilor, la glezne si, de asemenea, pe piept (torace), in regiunea inimii; Deregula, sunt asezati in sase puncte de pe partea stanga si centrala a toracelui; mai pot fi dispusielectrozi si in partea dreapt, pentru explorarea electrica a ventriculului drept, sau posterioara-stanga,pentru explorarea electrica a partii din spate a peretelui ventriculului drept, numit bazal.

    ln timpul examenului, pacientul trebuie sa stea, de preferinta, nemiscat si sa respire calm,regulat,pentru evitarea parazitarii traseului.Dupa terminarea investigarii,medicului ii sunt necesarecateva minute pentru a desprinde electrozii si a sterge pasta de pe zonele de piele unde au fostaplicati.Pacientul poate parasi cabinetul si isi poate relua activitatile cotidiene.

    De retinut

    Electrocardiograma nu este insotita de nici un efect secundar.Acest examen este prescris inmod sistematic inaintea tuturor interventiilor chirurgicale care se efectueaza sub anesteziegenerala.Daca pacientul a efectuat deja electrocardiograme, trebuie sa le prezinte medicului pentruca acesta si le poati compara intre ele.O serie de medicamente pot modifica aspectul traseului.Medicul va intreba deci pacientul ce tratament urmeaza si va tine cont de aceasta in interpretarile pecare le va face.

    ELECTROCARDIOGRAMA

    DE EFORTExamen efectuat in scopul inregistrarii activitatii electrice a inimii in timpul si dupa un

    efort,realizat progresiv, eventual pe o bicicleta ergometrica.Acest tip de electrocardiograma permitedepistarea tulburarilor care nu apar in repaus, dar care devin manifeste atunci cand nevoileenergetice ale inimii cresc, ca in cazul unui efort fizic.Daca in aceste conditii inima nu primestesuficient oxigen din cauza unei/unor ingustari a/ale arterelor coronariene, ceea ce se intampla incazul aterosclerozei (leziuni care comporta depuneri de colesterol), exista riscul unei anginepectorale cu semne electrocardiografice.Electrocardiograma de efort este deci prescrisa pentrudiagnosticarea si urmarirea insuficientei arterelor coronariene.Aceasta evidentiaza, in aceeasimasura, unele tulburari de ritm cardiac, care sunt declansate sau favorizate de eforturile muscularefizice.

    Tehnica

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    16/30

    Electrocardiograma este inregistrata cu ajutorul electrozilor conductori plasati pe pieleapacientului. Tesuturile organismului sunt ele insele bune conductoare si pot deci conduce pana lapiele semnalul emis de activitatea electrica cardiaca; acesta este insa foarte slab si necesitaamplificarea sa cu ajutorul aparatului care il inregistreaza.Variatiile semnalului electric datoratactivitatii inimii (amplitudine de ordinul a 10 milivolti) este inregistrat in functie de timp, pe o banda

    de hartie care se deruleaza la o viteza constanta, rezultand un traseu electrocardiografic, sauelectrocardiograma.Pregatirea si derularea practica

    Inaintea examenului, medicul masoara presiunea arteriala a pacientului. Apoi il invita sa sedezbrace, cel putin la nivelul toracelui. Curata si degreseaza bine pielea de pe torace cu alcool saueter, eventual chiar si rade zona,pentru a asigura un contact cat mai bun al electrozilor in timpulprobei de efort.

    Aplica o cantitate mica de ,pasta conductoare pe fiecare zona de piele, acolo unde vaamplasa electrozii pe care ii dispune la incheieturile mainilor si la glezne, dar si pe torace, in dreptulinimii, rixandu-i cu o banda elastica de cauciuc. ln general aplica un numar de 6 electrozi pe parteastanga si centrala a toracelui.

    Pentru mai multa comoditate, toate firele electrozilor sunt legate de aparatul de inregistratprintr-un cablu lung.O prima electro- cardiograma este inregistrata in repaus. Apoi pacientul se asazape saua bicicletei si incepe sa pedaleze, straduindu-se sa pastreze un ritm foarte regulat: el esteajutat de un contorizator amplasat in general pe ghidon, care indica viteza de rulare apedalarii.Efortul este crescut progresiv datorita unei frane care apasa din ce in ce mai tare pesistemul de pedalare. Pentru ca examenul sa fie validat, trebuie ca efortul sa mareasca suficientfrecventa cardiaca.Totusi el poate fi intrerupt in orice moment, daca survin dureri toracice careanticipeaza o criza de angina pectorala, daca pacientul pare obosit sau apare o astenie musculara,sau chiar daca nu resimte nimic din toate acestea,dar pe traseul electrocardiografic apare o anomalie.

    Fiecare treapta de efort dureaza trei minute, interval pe parcursul caruia mediculinregistreaza o electrocardiograma si masoara presiunea arteriala inaintea cresiurii nivelului de efort.El analizeazafiecare traseu pentru a depista eventualele anomalii.Cind medicul ii solicita, pacientul seopreste din efort progresiv;electrocardiograma continua totusi sa fie supravegheata, in timp cerevine la stadiul de repaus.

    Efecte secundare

    Proba de efort, daca se tine seama de contraindicatiile sale, nu este insotita de nici un efectse-

    cundar. Medicul prezent in timpul examenului poate interveni oricand pentru* oprireaprobei in cazul aparitiei unei iregularitati a ritmului cardiac, eventual declansata de efort. Cat despreinfarctul de miocard, el este in acest caz aproape exclus. Neplacerea cea mai frecventa a acestuiexamen este oboseala resimtita muscular,mai ales la pacientii sedentari.

    De retinut

    Urmarind scopul propus, administrarea medicamentelor destinate tratarii unei afectiunicardiace trebuie sa fie intrerupta sau, dimpotriva, mentinuta, mai ales daca dorim sa-i verihcameficacitatea.Medicul se informeaza asupra tratamentului pe care pacientul l-a urmat de la consultatiaprecedenta.Proba de efort este contraindicata sau trebuie sa fie prescrisa cu foarte mare prudentadaca pacientul se plange ca durerile toracice atribuite anginei pectorale i-au revenit de ceva timp.Alte contraindicatii cardiologice sunt foarte rare, dar cardiologul le analizeaza sistematic.In anumitecazuri, proba de efort nu poate fi realizata din ,,motive mecanice (artroza soldului sau agenunchiului interzic mersul pe bicicleta).Rezultatele sunt cunoscute imediat; lisa medicala poate liobtinuta de pacient chiar in aceeasizi.

    ELECTROCARDIOGRAMA CU AMPLIFICARE lNALTA

    Examen care are ca scop inregistrarea activitatilor electrice de origine cardiaca, de slabaamplitudine, care nu pot fi puse in evidentia prin electrocardiograma conventionala. Ele suntanormale si se manifesta in partea terminala a activitatii electrice a ventriculelor (,,potentiale

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    17/30

    ventriculare tardive").Electrocardiograma cu amplificare inalta permite in aceeasi masura detectarea,dupa un infarct de miocard, a riscurilor de aritmie cardiaca si prevenirea lor printr-un tratamentadecvat.Una dintre principalele sechele ale infarctului este intr-adevar cicatricea fibroasa pe careaceasta o lasa in muschi si care risca sa perturbe propagarea unclei electrice.

    Tehnica

    Electrocardiograma cu amplificare inalta este inregistrata cu ajutorul electrozilor conductoriplasati pe pielea pacientului. Tesuturile organismului sunt bune conducatoare de electricitate si potdeci conduce pana la piele semnalul emis de activitatea electrica cardiaca; dar semnalul care trebuiepus in evidenta este atit de slab, incat trebuie amplificat foarte mult si filtrat pentru eliminareaundelor parazitare. Inregistrarea obtinuta este prelucrata si reprezinta o medie a undelor inregistrate,realizata in acest mod in scopul ameliorarii calitatii inregistrarii. lnregistrarea este transcrisa infunctie de timp pe o hartie, pe baza careia va fi facuta interpre-tarea.

    Pregtirea si derularea practica

    Asistenta invita pacientul sa se dezbrace pina la brau, sa se intinda pe masa de examinare sisa se relaxeze la maxim.lnaintea examenului, care trebuie sa se faca in conditiile cele mai corecte deinregistrare, asistenta curata si degreseaza cu grija pielea cu o substanta antiseptica, eventual ea

    chiar si rade zona,pentru a realiza cel mai bun contact posibil cu electrozii.Apoi ea aplica pe piele ocantitate mica de ,,pasta conductoare", in locurile unde va plasa electrozii, adica pe torace.In timpul inregistrarii, pacientul trebuie sa stea complet nemiscat,pentru a evita parazitarea

    traseului.Examenul dureaza, dupa caz,intre 5 si 30 de minute, dar, in medie, intre 10 si 15minute.Dupa ce examenul a fost finalizat, pacientul poate pleca si isi poate relua activitatile obisnuite.

    De retinut

    Electrocardiograma cu amplificare inalta nu este insotita de nici un efect secundar.Dacapacientul a efectuat anterior si alte electrocardiograme, el trebuie sa le prezinte medicului pentru aputea fi comparate diferentele survenite pe traseele acestora.Rezultatele sunt cunoscute imediat,datorita formelor traseului si discutate detaliat cu pacientul.

    INREGISTRAREA AMBULATORIE A PRESIUNII ARTERIALE SUB SUPRAVEGHERE AUTOMATA

    Examen efectuat in scopul de a masura in mod automat si repetat presiunea arteriala pe operioada de 24 de ore in cursul unei activitati normale.lnregistrarea ambulatorie a presiunii arterialepermite confirmarea unui diagnostic de hipertensiune la anumiti pacienti, a caror tensiune arterialacreste sistematic in prezenta medicului,din cauza faptului ca sunt foarte emotivi. Este in egala masurautil pentru verificarea eficacitatii medicamentelor antihipertensive.

    Tehnica

    Mansonul tensiometrului aplit pe bratul bolnavului este conectat la un aparat care permiteumflarea lui periodica si masurarea presiunii arteriale.lnregistrarea acestei presiuni poate fi: sonora,prin intermediul unui microfon mic, mecanica,gratie unui sistem care inregistreaza si monitorizeazafenomenele mecanice survenite in circulatia sanguina. Valorile inregistrate sunt stocate in memoriaaparatului.Dupa incheierea perioadei de examinare, medicul extrage din aparat caseta pe care s-aurealizat inregistrarile si o citeste gratie unui ,,decodor. Numai atunci poate estima presiuneaarteriala medie pe parcursul celor 24 de ore, valorile sale cele mai ridicate si cele mai scazute, cat sivariatiile normale datorate, mai ales, alternantei perioadelor de somn si activitate.

    Pregtirea si derularea practica

    Medicul aplica mansonul in jurul bratului si il conecteaza la aparatul inregistrator atasat uneicenturi cu catarama, care se fixeaza in jurul taliei. Greutatea aparatelor utilizate in prezenteste deordinul a 1000 gr.Dupa ce se asigura ca acest ansamblu functioneaza, medicul programeaza reprizelede presiune pe care le va exercita asupra bratului, fie la un interval de 15 minute, lie la un interval de30 de minute, sau potrivit unui ritm mai putin regulat. Incredinteaza pacientului o fisa pe care acestanoteaza evenimentele din timpul zilei (orele de repaus, diferitele forme de activitate, momentele incare a fumat sau a luat medicamente etc.).Pacientul, astfel echipat, paraseste cabinetul si revinedupa 24 de ore.

    De retinut

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    18/30

    lnregistrarea presiunii arteriale nu este insotita de nici un efect secundar.Pacientul trebuie sa pastreze bratul imobil de fiecare data cand mansonul se umfla, sa se

    miste cat mai putin posibil in timpul inregistrarii presiunii, sa nu efectueze anumite activitati, ca, deexemplu, imbaierea, si sa nu manevreze diferitele butoane ale aparatului, cu exceptia celui deurgenta care permite revenirea la normal (dezumflarea) mansonului, in caz ca aceasta nu se mai

    produce automat.

    INREGISTRAREA FASCICULULUI HIS

    Examen efectuat pentru inregistrarea activitatii electrice din interiorul cavitatilor cardiace.Fasciculul His este un ansamblu de fibre prin care se deplaseaza un impuls electric, care declanseazacontractii ale fibrelor musculare cardiace. Este localizat in peretele care separa ventriculul drept decel sting, de unde trimite mai multe ramilicatii catre muschiul cardiac.lnregistrarea acestui fasciculpermite detectarea anomaliilor de conducere si propagare ale influxului Ia nivelul inimii, ceea ce osimpla electrocardiogramii de suprafata nu poate intotdeauna sa puna in evidenta.Examenul esteprescris mai ales inaintea interventiei de introducere a unui stimulator cardiac sau pacemaker.

    Tehnica

    lnregistrarea fasciculului His consta in introducerea pe cale venoasa, sub control radiografic,aunei sonde subtiri, de l,5 mm diametru, continand un material conducator de semnale ale acti-vitatiielectrice cardiace, numita cateter conductor, si ghidarea acesteia pina la inima.Una din extremitatilesale este astfel pusa in contact cu regiunile cardiace pe unde trece influxul. Cealalta extremitate esteconectata la un aparat de inregistrat cu amplificare, care transcrie pe o banda de hartie rulantatraseul acestei activitati.

    Pregatirea si derularea practica

    lnregistrarea fasciculului His necesita o spitalizare de 24 de ore. Se practica in sala deradiologie, sub anestezie locala. E pre-ferabil ca pacientul sa nu manance nimic, sa nu bea si sa nufumeze din momentul spitalizarii.lnaintea examenului, asistenta medicala il invita pe pacient sa sedezbrace si sa se aseze in pozitia culcat pe masa de radiologie. Ea rade si dezinfecteaza cu ajutorulunei solutii antiseptice zona corespunzatoare venei alese, in general vena femurala, in zonainghinala.Plaseaza apoi electrozii in asa fel incat sa permita un control permanent in timpuldesfasurarii procedurii.Medicul injecteaza un produs anestezic cu actiune locala, apoi introduce invena cateterul conductor si il ghideaza prin sangele care circula spre inima, urmarindu-i progresia siverificandu-i pozitia pe un ecran de control.Uneori, el foloseste mai multe,de obicei doua, mai rar treicatetere, pentru a putea beneficia de maximum de informatii.ln anumite cazuri, se poate efectua ostimulare cardiaca gratie unui pacemaker legat la una dinure sonde, pentru a observa cum secomporta inima in cazul accelerarii ritmuluiEventual, se poate administra,pacientului pe caleintravenoasa,anumite medicamente pentru a observa daca se modifica activitatea electricacardiaca.Injectarea acestor medicamente poate antrena o senzatie dezagreabila de indispozitie si decaldura de foarte scurta durata. Pe tot parcursulexamenului (l-2 ore),medicul supravegheazamodificarile survenite pe electrocardiograma.La final, retrage cateterul si aplica un pansament local,dupa ce a comprimat zona punctiei.Se recomanda ca pacientul sa ramana in pozitia culcat timp de 24de ore, pentru a evita complicatiile hemoragice locale.

    Efecte secundare

    Se intampla ca anumiti pacienti sa prezinte o senzatie de greata,varsaturi, scurte indispozitiilara gravitate, in timpul injectarii produselor medicamentoase, sau palpitatii in momentul stimulariicardiace. Oricat de neinsemnate ar fi aceste simptome, ele trebuie semnalate medicului, in oricemoment al derularii examenului, pentru a putea lua masurile ce se impun. Alte efecte secundare suntrare si, in general, usoare: este vorba cel mai adesea de formarea unui hematom la locul punctiei, caurmare a introducerii cateterului sau de reactii alergice trecatoare.Complicatiile, cardiace sauhemoragice, survin in mod exceptional si, de cele mai multe ori,fara consecinte grave.

    De retinut

    Cantitatea razelor X la care organismul este expus in timpul acestui examen, in scopulvizualizarii cateterului, este mica. Fara exceptie, acesta este contraindicat la femeia insarcinata, din

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    19/30

    cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-ar putea reprezenta pentru fat. Este obligatorieefectuarea unui test de sarcina, inainte de acest examen, oricarei femeide varsta fertila, care nu afolosit metode contraceptive si ar putea fi insarcinata.Pentru a preveni riscurile hemoragiei,tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pe baza de aspirina (fluidifiant al sangelui),trebuiediminuat sau suspendat temporar, daca este posibil.Medicul se informeaza deci asupra tratamentului

    pe care pacientul, care urmeaza a ti supus acestui tip de examen, il urmeaza. Ii prescrie, de asemenea,o serie de analize ale sangelui, printre care: determinarea grupei sanguine, a Rh-ului si teste decoaguiare.Rezultatele sunt cunoscute dupa o interpretare minutioasa a traseelor electrocardiograficesi transmise pacientului a doua zi.

    PROBELE DE EFORT

    O anumita categorie de bolnavi cardiaci nu simt nici o perturbare cardiaca atunci cand se aflain repaus. ln schimb, un efort poate modifica alimentarea normala cu sange a inimii.La efort, intr-adevar, nevoile energetice ale muschiului cardiac cresc, la fel ca si consumul de oxigen. O afectiunecoronariana,de exemplu, aportul insuficient de oxigen, poate antrena nu numai aparitia unei dureri,ci si perturbari ale activitatii electrice a inimii.Aceste examene au deci scopul de a pune in evidenta

    diminuarea capacitatii cardiace in cursul unui efort.Proba de efort, la care se apeleaza frecvent, consta in realizarea unei electrocardiograme deefort, dar si a altor investigatii care pot fi efectuate in aceleasi conditii: de exemplu, masurareapresiunii arteriale la efort, angioscintigrafia cardiaca de efort si,bineinteles, masurarea cantitatii deoxigen consumata la efort si masurarea la nivelul cavitatilor (cateterism de efort).

    Tehnica

    Majoritatea probelor de efort implica supravegherea electrocardiogramei prin intermediulelectrozilor conductori plasati pe pielea pacientului. Tesuturile organismului sunt bune conductoareelectrice si pot deci prelua semnalul activitatii electrice cardiace;acesta este insa foarte slab si deaceea trebuie amplificat cu ajutorul unui aparat de inregistrare.Variatia semnalului electric alactivitatii cardiace in functie cle timp este vizualizata pe o hartie rulanta, care inregistreaza traseulelectrocardiografic sau electrocardiograma.

    Pregtirea si derularea practica

    Probele de efort sunt, in general, realizate pe o bicicleta ergometrica. Capacitatea de eforteste gradata progresiv, gratie unei frane care apasa din ce in ce mai mult pe sistemul de pedalare.Electrocardiograma este inregistrata continuu, sub supravegherea permanenta amedicului.Masurarea cantitatii de oxigen consumata de organism necesita respirarea in circuit inchis,prin intermediul unui furtun prevazut cu un capat cu o piesa bucala.Acest sistem permite analizareasamblului de gaze care sunt inspirate si expirate.Medicul masoara, astfel, cantitatea de oxigen pecare organismul o consuma in cursul efortuli, consum care depinde de aportul de oxigen la tesuturi,si de debitul cardiac, deci de performantele inimii.

    Efecte secundare

    Probele de efort, efectuate numai cu recomandare medicala,nu sunt insotite de efectesecundare grave. Medicul, prezent permanent in timpul derularii procedeului poate interveni in oricemoment pentru a trata orice iregularitate a ritmului cardiac declansata de efort.Infarctul miocardiceste in acest caz cu u totul si cu totul exceptional. Disconfortul cel mai des asociat acestor exameneeste provocat de febra musculara, care poate surveni la pacienti neobisnuiti cu acest tip de efortfizic,dar care nu trebuie sa ne ingrijoreze, fiindca dispare spontan.

    De retinut

    Urmarind scopul propus, adica masurarea capacitatii de efort, nu este necesara intrerupereatratamentului unei afectiuni cardiace,care, dimpotriva, trebuie mentinut, mai ales daca se doresteverificarea eficacitatii acestuia.Medicul se informeaza deci asupra tratamentului pe care pacientul l-aurmat pana in ziua examenului si hotaraste ce trebuie sa faca in continuare. Proba de efort estecontraindicata sau recomandata cu maxima prudenta daca pacientul se plange ca durerile toraciceatribuite unei angine pectorale (simptome ale unei insuficiente coronariene),i-au revenit de cevavreme. Alte contraindicatii cardiologice sunt mai rare, dar cardiologul le are in vedere permanent.ln

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    20/30

    anumite cazuri, proba de efort nu poate fi realizata din ,,motive mecanice (artroza soldului sau agenunchiului interzic mersul pe bicicleta).

    PROBA DE MERS PE O BANDA RULANTA

    Examen menit sa testeze capacitatea de efort a inimii in timpul unui mers alert pe o banda

    rulanta.La efort, intr-adevar, nevoile energetice ale muschiului cardiac cresc, la fel ca si consumul deoxigen. ln cazul unei afectiuni coronariene, de exemplu, aportul insulicient de oxigen poate antrenanu numai aparitia unei dureri,ci si perturbari ale activitatii electrice ale inimii, pe careelectrocardiograma le pune in evidenta.Aceasta proba este foarte des recomandata in strainatate,mai ales in Statele Unite si in Marea Britanie.In Franta, unde proba de efort se practica, de asemenea,pe o bicicleta ergometrica, unele centre utilizeaza, totusi, mersul pe o banda rulanta, dar il rezerva ingeneral studiului arteritei membrelor inferioare. Aceasta este datorata ingustarii arterelor care irigamembrele inferioare si care antreneaza o scadere a debitului sanguin, perceptibil, mai ales inmomentul efortului, prin dureri musculare.In aceste conditii, greutatea la mers creste directproportional cu ingustarea arterelor.

    Tehnica

    Electrocardiograma este inregistrata cu ajutorul electrozilor conductori dispusi pe pieleapacientului. Tesuturi|e organismului sunt bune conductoare pentru electricitate si pot indrumasemnalul activitatii electrice cardiace catre piele, dar acesta este foarte slab si de aceea trebuieamplificat cu ajutorul unui aparat de inregistrare.Variatia semnalului electric al activitatii cardiace infunctie de timp este vizualizat pe o hartie care se deruleaza la o viteza constanta si care inregistreazatraseul electrocardiogralic sau electrocardiograma.ln ceea ce priveste tensiunea,aceasta estemasuma cu ajutorul unui manson amplasat pe unul din bratele pacientului si dotat cu un manometrucare inregistreaza presiunea.

    Pregatirea si derularea practica

    Inaintea examenului, medicul asaza mansonul pe bratul pacientului si masoara presiuneaarteriala, El cere pacientului sa se dezbrace, cel putin pana la brau.Curata, apoi, si degreseaza foartebine pielea cu alcool si eventual rade zona, pentru a se putea stabili un contact cat mai

    strans cu electrozii pe tot parcursul probei de efort. Aplica o cantitate mica de ,,pastaconductoare si unge fiecare zona pecare va amplasa electrozii. li dispune pe fiecare brat, pe fiecaregamba, dar si pe torace, in dreptul inimii, si ii nxeaza cu o banda elastica de cauciuc. In general, elplaseaza 6 asemenea electrozi pe partile stanga si centrala ale pieptului. Toate firele electrozilor suntconectate, prin intermediul unui cablu lung, la aparatul care inregistreaza.O primaelectrocardiograma este inregistrata in stare de repaus. Apoi pacientul se urca pe banda rulanta,reglabila din punct de vedere al inclinatiei, in functie de intensitatea efortului care se doreste a 'ridepus in cursul exercitiului.

    Aceasta banda este prevazuta cu o bara transversala care-l ajuta sa-si mentina echilibrul intimpul probeiBanda rulanta este pusa apoi in miscare; viteza sa de derulare este foarte mica lainceput, pentru ca pacientul sa se poata obisnui cu aparatul. Aceasta viteza este marita progresiv inetape succesive, pana la nivelul de efort dorit, pacientul fiind supravegheat pentru a se evita ocadere.Un buton de urgenta permiteoprirea aparatului in orice moment in caz de necesitate si maiales( daca pacientul pare extenuat,daca apare oboseala musculara sau, chiar daca el nu are nici unsimptom,dar pe traseul electrocardiografic apare o modificare.Pe durata examenului, care variaza infunctie de toleranta pacientului la efort, dar care nu depaseste decat rar 30 de minute, mediculefectueaza inregistrarile de care are nevoie: tensiunea arteriala,electrocardiograma, eventualpresiunea la nivelul arterelor membrelor inferioare.El analizeaza fiecare traseu in parte pentru adescoperi eventualele anomalii.

    Cand medicul solicita, pacientul se opreste din efort progresiv;electrocardiograma sacontinua sa fie supravegheata in timp ce el revine la starea de repaus.

    Efecte secundare

    Proba de mers pe banda rulanta, exceptand contraindicatiile sale, nu este insotita de nici unefect secundar grav. Medicul,prezent in timpul examenului,poate interveni in orice moment pentru a

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    21/30

    trata o neregularitate a ritmului cardiac, declansata, eventual, de efort infarctul de miocard este inacest caz cu totul exceptional.Disconfortul cel mai des asociat acestor examene este provocat defebra musculara, care poate surveni la pacientii neobisnuiti cu acest tip de efort fizic, dar care nutrebuie sa ne ingrijoreze,fiindca dispare spontan.

    De retinut

    Proba de mers pe banda rulanta este contraindicata pacientilor care nu pot sustine un mersrapid din cauza problemelor de echilibru sau de coordonare metrica.Rezultatele sunt cunoscute,celmai adesea, chiar in aceeasi zi.

    EXAMENELE IZOTOPICE

    Examen efectuat in scopul studierii vaselor si cavitatilor cardiace sau a muschiului cardiacinsusi.Principalele examene izotopice utilizate in cardiologie sunt angioscintigraha cardiaca, carestudiaza felul in care inima se contracta si mascara debitul cardiac necesar prin evaluarea vitezei cucare circula produsui izotopic injectat intravenos; flebografia izotopica,care poate pune in evidentaexistenta unui obstacol survenit in interiorul unei vene; examene care cerceteaza o comunicareanormala dintre cavitatile cardiace drepte si cele stangi. ln sfar sit, scintigrafia pulmonara permite

    depistarea unui obstacol intr-una din arterele pulmonare.Examenele izotopice permit studierea atata formei, cat si a functionarii organelor, prezentand avantajul ca nu necesiti introducerea aparatuluide investigatie in organism si evitandu-se astfel sangerarea si riscurile hemoragiei.

    Tehnica

    Examenele izotopice constau in injectarea in organismul pacientului a unor substante slabradioactive, special alese pentru ,,marcarea" tesuturilor organelor care se vor studia de catremedic.Sunt alese substante care intra in mod normal in compozitia tesuturilor sau intervin inactivitatea organelor care urmeaza a fi studiate.Radiatia pe care ele o emit este apoi detectata inexteriorul organismului, gratie unei camere gamma, adaptata pentru captarea acestor radiatiielectromagnetice.Anumite produse riman in interiorul vaselor si ne ofera imaginea acestora, precumsi a cavitatilor cardiace, altele se fixeaza chiar pe muschiul cardiac, in functie de tonusul sau si deirigarea cu sange.

    Pregitirea si derularea practica

    Examenele izotopice se practica in sectia de medicina nucleari a spitalului sau lntr-unlaborator de analize autorizat sa utilizeze produse radioactive de uz medical.Inaintea examenului,asistenta medicala invita pacientul si se dezbrace si sa se aseze in pozitia culcat pe masa deexamen.Ea aplica pe piele electrozii,astfel incat acestia si asigure un contact permanent in timpulrealizarii electrocardiogramei.Medicul injecteaza produsul radioactiv, care difera in functie deexamen, in vasul de sange cel mai apropiat de cel pe care doreste sa-l studieze. Cateodata,produsulradioactiv trebuie fixat mai intai pe globulele rosii ale pacientului. ln acest caz este necesara oprelevare de singe si globulele rosii sunt marcate cu produsui radioactiv. Dupa marcarea hematiilor,acestea sunt reiniectate pacientului pe cale intravenoasa.Pe masura difuziei produsului in vase si incavitatile cardiace,examinatorul efectueaza mai multe inregistrari ale radioactivitatiiemise.Electrocardiograma, adesea inregistrati pe parcursul intregului examen, ii permite medicului,daca este necesar, sa sincronizeze inregistrarea imaginilor cu fazele ciclului cardiac. Datele sunt apoiprelucrate electronic.Examenul dureaza intre 10 minute si o ora, in functie de misuratorile pe caremedicul doreste sa le obtina.

    Efecte secundare

    Examenele izotopice nu sunt insotite de nici un efect secundar.De indata ce sunt finalizate,paciemul poate pleca si isi poate relua activitatile obisnuite. Accidentele alergice sunt foarte rare.

    De retinut

    Produsele radioactive nu sunt periculoase pentru organism, decat pentru femeile insarcinate,din cauza riscului pe care le-ar putea prezenta pentru fat. ln acest caz examenele izotopice suntcontraindicate. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcina inainte de acest examen oricareifemei de varsta fertila, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea li insarcinata. Rezultatele

  • 7/22/2019 6 CARDIOLOGIE explorari

    22/30

    sunt cunoscute, cel mai frecvent, a doua zi, sub forma unui raport medical scris, Ia care sunt atasatecliseele fotografice.

    EXPLORAREA ELECTROFIZIOLOGICA ENDOCAVITARA

    Examen efectuat in scopul studierii activititii electrice cardiace,printr-un contact direct cu

    peretii inimii, in zonele in care circula in mod normal impulsul electric. Examenul permite, deasemenea, stimularea directi a muschiului cardiac, pentru a reproduce tulburirile de ritmresponsabile de simptomele pacientului si, in consecint, determinarea cauzei in vederea stabiliriiunui diagnostic si a unui tratament corespunzitor.Acest examen este recomandat mai ales pentrudetectarea si analizarea tulburarilor privind excesul sau lipsa automatismului

    cardiac.Muschiul inimii, intr-adevar,spre deosebire de alti muschi, are capacitatea de a se contracta

    spontan.Este indicat, in aceeasi masura pentru diagnosticarea anomaliilor intervenite in caleapropagarii impulsurilor electrice care determina contractia muschiului cardiac.

    Tehnica

    Explorarea electrofiziologica consta in introducerea intravenoasa, sub control radiogralic, a

    unei sonde subtiri, de l,5 mm diametru,continand un material conductor de semnale ale activitatiielectrice cardiace (cateter conductor), care este ghidat pina la inima.Una din extremitatile sale esteastfel pusa in contact cu regiunile cardiace pe unde trece impulsul electric.Cealalta extremitate esteconectata la un aparat de amplificare si inregistrare, care transcrie pe o banda de hartie rulanta,traseul acestei activitati.

    Pregaitirea si derularea practica

    Explorarea electrofiziologica necesita o spitalizare de 24 de ore si se practica in sala deradiologie, sub anestezie locala.Pacientul trebuie, de preferinta, sa pu manance nimic pe toataperioada spitalizarii, sa nu bea si sa nu fumeze in acelasi interval de timp.lnaintea examenului,asistenta medicala invita pacientul sa se dezbrace si sa se aseze in pozitia culcat pe masa deradiologie. Ea rade si dezinfecteaza cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunzatoare veneialese, in majoritatea cazurilor fiind vorba de vena femurala in regiunea inghinala. Asistenta va plasaapoi electrozii astfel incat acestia sa asigure un contact permanent in timpul realizariielectrocardiogramei.

    Medicul injecteaza un produs farmacologic care anesteziaza lo- cal regiunea, dupa careintroduce in vena cateterul conductor si il ghideaza prin vasul de sange pina la inima, urmarindu-iprogresia si verificandu-i pozitia pe un ecran de control. El amplaseaza uneori mai multe, de obiceidoua, mai rar trei catetere, pentru a obtine maximum de informatii.Se poate efectua o stimularecardiaca, gratie unui pacemaker conectat la un capat al sondei, pentru a vedea cum se comportainima in timpul accelerarii ritmului.Eventual, medicul poate sa-i administreze pacientului pe caleintravenoasa si unele medicamente, pentru a putea aprecia mai bine modilicarile activitatii electricecardiace. lntroducerea acestor produse poate antrena o senzatie neplacuta, pe care pacientul oresimte sub forma de ameteli sau ,,calduri, dar aceasta dureaza foarte putin.Pe tot parcursulderularii examenului, medicul supravegheaza electrocardiograma.Explorarea poate dura destul demult timp, in functie de diferitele informatii pe care medicul doreste sa le obtina.La final, mediculretrage cateterul si aplica un pansament local,dupa ce a comprimat zona punctiei.Dupa examen,pacientul trebuie sa se odihneasca timp de cateva ore, de preferinta in pozitia culcat.

    Efecte secundare

    Se intampla ca unii pacienti sa prezinte senzatii de greata, varsaturi, ameteli, in momentulintroducerii intravenoase a produselor medicamentoase, sau palpitatii in timpul stimulariicardiace.Aceste simptome, lipsite de gravitate, trebuie semnalate insa intotdeauna medicului cesupravegheaza derularea examenului,pentru a putea evalua situatia si a lua masurile ce seimpun.Alte efecte secundare sunt rare si in general nesemnificative: la unii dintre pacienti se poateforma un hematom la locul punctiei,in urmare a introducer