teste grila cardiologie

58
Teste grila - Cardiologie 1. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita difuza 2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stînga cu diminuarea volumului sistolic: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita 3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice în urma fibrozei accentuate: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita 4. CS. Principala veriga patogenetica în dezvoltarea cordului pulmonar cronic este: A. Hipertensiunea arteriala B. Hipotensiunea arteriala C. Hipertensiunea pulmonara D. Cresterea presiunii venoase E. Nici una din aceste variante 5. CS. Profilaхia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta în urmatoarele, cu exceptia: A. Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare B. Aplicarii terapiei trombolitice cât mai precoce C. Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritm 1

Upload: adrianaelena

Post on 24-Jul-2015

448 views

Category:

Documents


37 download

TRANSCRIPT

Page 1: Teste Grila Cardiologie

Teste grila - Cardiologie1.            CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui:

A.     Cardiomiopatie dilatativaB.     Cardiomiopatie hipertroficaC.     Cardiomiopatie restrictivaD.     Infarct miocardicE.      Miocardita difuza

2.            CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stînga cu diminuarea volumului sistolic:

A.     Cardiomiopatie dilatativaB.     Cardiomiopatie hipertroficaC.     Cardiomiopatie restrictivaD.     Infarct miocardicE.      Miocardita

3.            CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice în urma fibrozei accentuate:

A.     Cardiomiopatie dilatativaB.     Cardiomiopatie hipertroficaC.     Cardiomiopatie restrictivaD.     Infarct miocardicE.      Miocardita

4.            CS. Principala veriga patogenetica în dezvoltarea cordului pulmonar cronic este:

A.     Hipertensiunea arterialaB.     Hipotensiunea arterialaC.     Hipertensiunea pulmonaraD.     Cresterea presiunii venoaseE.      Nici una din aceste variante

5.            CS. Profilaхia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta în urmatoarele, cu exceptia:

A.     Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare

B.     Aplicarii terapiei trombolitice cât mai precoceC.     Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritmD.     Corectiei dereglarilor volumului de sânge circulantE.      Administrarii de agenti vasopresori

6.            CS. În socul cardiogen, Dopamina în doze mici nu provoaca:A.     Dilatarea arterelor coronarieneB.     Dilatarea arterelor cerebraleC.     Dilatarea arterelor renaleD.     Stimularea receptorilor dopaminergici

1

Page 2: Teste Grila Cardiologie

E.      Stimularea alfa receptorilor7.            CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stânga:

A.     TuseaB.     HemoptiziaC.     DispneeaD.     AsteniaE.      Respiratia Cheyne-Stokes

8.            CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa:A.     Cianoza rece si generalizataB.     Edeme generalizateC.     IcterD.     Hipertensiunea arterialaE.      Hipertensiunea venoasa

9.            CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic:A.     Turgescenta jugularelorB.     Accentuarea pulsatiei arterelor carotideC.     Accentuarea pulsatiei arterelor femuraleD.     Absenta pulsatiei pe arterele radialeE.      Pulsatia venelor membrelor inferioare

10.        CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA

A.     TahicardiaB.     DispneeaC.     Bradicardia D.     AsteniaE.      Tusea

11.        CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica în capilarele pulmonare:

A.     Analgezice opioideeB.     DiureticeC.     AdrenomimeticeD.     BronholiticeE.      Antiinflamatoare nesteroidene

12.        CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale: A.     Stenoza aorticaB.     Hipertensiunea arterialaC.     Ateroscleroza coronarianaD.     Cardiomiopatia hipertroficaE.      Hipertireoidia

13.        CS. Localizarea tipica a durerii anginoase

2

Page 3: Teste Grila Cardiologie

A.     Precordial B.     EpigastruC.     RetrosternalD.     InterscapularE.      Umarul stâng

14.        CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma în acces de angina pectorala este:

A.     Unda P bifazicaB.     Modificarile segmentului STC.     Unda P negativaD.     Modificarile segmentului PQE.      Modificarile complexului QRS

15.        CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, în caz de:

A.     Infarct miocardic acutB.     Angina pectorala instabilaC.     Hipertensiune arteriala sistemicaD.     Endocardita infectioasaE.      Tulburari severe de ritm cardiac

16.        CS. Creatinfosfochinaza, în infarctul miocardic acut se majoreaza:A.     La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la

normal în 1-2 zileB.     La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine

la normal în 3-5 zile C.     La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine

la normal în 5-7 zile D.     La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la

normal în 2 zileE.      Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la

normal în 2 zile17.        CS. Cea mai efectiva metoda a înlaturarii durerii în infarct miocardic acut este:

A.     Administrarea nitratilorB.     Analgezice neopioideeC.     Anagezice opioideD.     NeuroleptanalgeziaE.      Administrarea beta-adrenoblocantelor

18.        CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de:

A.     130/80mmHgB.     140/90mmHgC.     150/100mmHg

3

Page 4: Teste Grila Cardiologie

D.     160/100mmHgE.      155/110mmHg

19.        CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arteriale diastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru:

A.     Hipertensiunea arteriala gradul I B.     Hipertensiunea arteriala gradul IIC.     Hipertensiunea arteriala gradul IIID.     Hipertensiune arteriala sistolica izolataE.      Distonie nerovegetativa de tip hipertonic

20.        CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung în tratamentul hipertensiunei arteriale:

A.     Manifestari alergiceB.     VasculiteC.     Nefrita interstitiala D.     Ginecomastie E.      Diminuarea libidoului

21.        CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard: A.     Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimiiB.     Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine C.     Limitarea dilatarii acute a corduluiD.     Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a

celor doi ventriculiE.      Functia de pompa

22.        CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta:

A.     Valvuloplastia cu balon;B.     Tratamentul cu anticoagulante;C.     Restrictia de sare si administrarea diureticelor;D.     Comisurotomia pe cord închis;E.      Comisurotomia pe cord deschis;

23.        CS. Simptomul cel mai frecvent în clinica miocarditei de orice etiologie este:

A.     Dispneea;B.     Cardialgia;C.     Palpitatiile;D.     Sincopa;E.      Fatigabilitatea

24.        CS. Debutul reumatismului articular acut apare:A.     La 1-5 saptamâni de la o infectie streptococica faringianaB.     La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectiaC.     La 2-3 luni dupa gripaD.     La 1 an de la începutul manifestarilor sindromului articularE.      La 2-3 ani dupa herpesul suportat

25.        CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza prin:

4

Page 5: Teste Grila Cardiologie

A.     Caracterul "migrator" al poliartriteiB.     Afectarea asimetrica a articulatiilor mariC.     Afectarea simetrica a articulatiilor miciD.     Durata durerilor mai mult de 4 saptamâniE.      Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni

26.        CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin:A.     Leucocitoza neutrofila;B.     Anemia hipocroma;C.     VSH 60-80 mm/ora;D.     Leucopenia moderata;E.      Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG.

27.        CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor:A.     Nu reflecta gradul de activitate al reumatismuluiB.     Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismuluiC.     Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptocociciD.     Nu se modifica în dinamicaE.      Nu este criteriu de diagnostic

28.        CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este:

A.     Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B.     Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C.     Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST)

si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min

D.     Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE.      Devierea axei electrice cordului spre stânga

29.        CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este:

A.     Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B.     Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec.C.     Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST)

si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min

D.     Decaderea unor impulsuri atriale, în timp ce celelalte sunt conduse

E.      Devierea axei electrice cordului spre stânga30.        CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este:

A.     Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.B.     Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C.     Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST)

si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min

D.     Lipsa unor complexe ventriculare QRSTE.      Devierea axei electrice cordului spre stânga

31.        CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

5

Page 6: Teste Grila Cardiologie

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor

în conditii normaleD.     Angina poate fi prezenta si în repaosE.      Angina lipseste

32.        CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor

în conditii normaleD.     Angina poate fi prezenta si în repaosE.      Angina lipseste

33.        CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor

în conditii normaleD.     Angina poate fi prezenta si în repaosE.      Angina lipseste

34.    CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta:

A.     Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens

B.     Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapidC.     Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor

în conditii normaleD.     Angina poate fi prezenta si în repaosE.      Angina lipseste

35.    CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paroxistica:

A.     Ritmul cordului regulat, 90 batai/minB.     Ritmul cordului regulat, 120 batai/minC.     Ritmul cordului regulat, 220 batai/minD.     Ritmul cordului neregulatE.      Deficit de puls

36.  CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienta cardiaca:

A.     AminofilinaB.     Propranololul

6

Page 7: Teste Grila Cardiologie

C.     DigoxinaD.     VerapamilulE.      Dopamina

37.  CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie si suprasolicitarea atriului stâng:

A.     DigoxinaB.     HidroclorotiazidaC.     FurosemidaD.     PropranalolulE.      Aminofilina

38.  CS. În ce forme de blocuri se intâlneste puls aritmic:A.     Bloc atrio-ventricular gradul IB.     Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz IC.     Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1D.     Bloc atrio-ventricular completE.      Bloc de ramura stânga fasciculul His

39.  CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatie dilatativa sunt:A.     Întotdeauna normaleB.     Întotdeauna deplasateC.     Deplasate spre stângaD.     Deplasate spre dreaptaE.      Pot fi atât majorate cât si normale

40.  CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatia hipertrofica:A.     Întotdeauna normaleB.     Întotdeauna majorateC.     Majorate spre stângaD.     Majorate spre dreaptaE.      Pot fi atât majorate cât si normale

41.  CS. Care este metoda de baza în diagnosticul cardiomiopatiilor:A.     ElectrocardiografiaB.     Investigatiile de laboratorC.     FonocardiografiaD.     EcocardiografiaE.      Radiografia toracelui

42.  CS. Pentru hipertensiunea arteriala esentiala este caracteristica:A.     Prezenta anamnezei ereditareB.     Lipsa anamnezei ereditareC.     TabagismulD.     Actvitatea fizica sporitaE.      Modul sedentar de viata

7

Page 8: Teste Grila Cardiologie

43.  CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru:

A.     Hipertensiunea arteriala esentialaB.     Pielonefrita cronicaC.     Glomerulonefrita cronicaD.     FeocromocitomE.      Hipertensiunea renovasculara

44.  CS. Hipertensiunea arteriala în glomerulonefrita cronica este cauzata de:

A.     Insuficienta coronariana cronicaB.     Infarctul miocardicC.     Ictusul cerebralD.     Insuficienta cronica cardiacaE.      Insuficienta cronica renala

45.  CS. Modificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru:A.     Hipertensiunea arterialaB.     Pielonefrita cronicaC.     Glomerulonefrita cronicaD.     Hipertensiunea renovascularaE.      Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune

arteriala46.  CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare în urmatorul tip de hipertensiune arteriala:

A.     Hipertensiunea arteriala esentialaB.     Pielonefrita cronicaC.     Glomerulonefrita cronicaD.     Hipertensiunea renovascularaE.      Tireotoxicoza

47.        CS. Tensiunea diastolica în hipertensiunea arteriala la vârstnici poate fi:

A.     Mai mica decât 80 mmHg B.     Mai mica decât 85 mmHg.C.     Mai mica decât 90 mmHg.D.     Mai mica decât 95 mmHg.E.      Mai mica decât 100 mmHg.

48.        CS. Tensiunea sistolica în hipertensiunea arteriala la vârstnici poate fi:

A.     Egala sau mai mare decât 140 mmHg.B.     Egala sau mai mare decât 150 mmHg.C.     Egala sau mai mare decât 160 mmHg.D.     Egala sau mai mare decât 170 mmHg.E.      Egala sau mai mare decât 180 mmHg.

8

Page 9: Teste Grila Cardiologie

49.  CS. În stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:A.     AccentuatB.     Nu e schimbatC.     Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stângD.     DiminuatE.      Dedublat la efort fizic

50.  CS. În insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina:A.     Majorarea ventriculului stâng, apoi a atriului stângB.     Majorarea atriului stâng, apoi a ventriculului stângC.     Majorarea atriului drept, apoi a ventricului dreptD.     Majorarea ventricului drept, apoi a atriului dreptE.      Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stâng

51.  CS. Deplasarea socului apexian spre stânga în insuficienta valvulei mitrale e cauzata de:

A.     Dilatarea si hipertrofia ventricului stângB.     Dilatarea si hipertrofia atriului stâng C.     Dilatarea si hipertrofia atriului stâng si ventricului stângD.     Dilatarea si hipertrofia ventricului dreptE.      Dilatarea si hipertrofia atriului drept

52.  CS. Numiti diametrul normal al atriului stâng conform datelor ecocardiografice:

A.     20-30 mmB.     30-40 mmC.     50-60 mmD.     70-80 mmE.      80-100 mm

53.  CS. În stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina:

A.     socul apexian neschimbatB.     Devierea socului apexian spre stângaC.     Freamatul sistolicD.     Freamatul diastolicE.      Freamatul sistolic si diastolic în acelasi timp

54.  CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:A.     Edemul perifericB.     Durere în cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatuluiC.     Palpitatiile D.     DispneaE.      Durere în regiunea cordului

55.  CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina:A.     În spatiul intercostal IV

9

Page 10: Teste Grila Cardiologie

B.     În spatiul intercostal VC.     În spatiul intercostal VID.     În spatiul intercostal VI si deplasat spre stângaE.      În spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta

56.  CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este:A.     AterosclerozaB.     Endocardita septicaC.     Reumatismul articular acutD.     Poate fi congenitalaE.      Degenerativa

57.  CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este:

A.     AtenuataB.     Nu se determinaC.     AccentuataD.     Nu este modificatE.      Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de

insuficienta pulmonara.58.  CS. Caracteristica electrocardiogramei în stenoza mitrala:

A.     Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata)B.     Majorarea duratei complexului QRSC.     Majorarea duratei complexului Q-TD.     Largirea undei R mai mult de 0,12 sec.E.      Aplatizarea undei T

59.  CS. În insuficienta mitrala, suflul sistolic:A.     Însoteste tremorul diastolicB.     Intensitatea maxima e la baza corduluiC.     Intensitatea maxima e în zona tricuspidalaD.     Intensitatea maxima e în zona pulmonareiE.      Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere

în regiunea axiala60.  CS. În stenoza mitrala freamatul diastolic:

A.     Se determina frecventB.     De obicei nu se determinaC.     Se determina la apexD.     Se determina la artera pulmonaraE.      Se determina la aorta

61.  CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale în stenoza mitrala asociata:

A.     Întotdeauna se pastreazaB.     Frecvent nu se pastreaza

10

Page 11: Teste Grila Cardiologie

C.     Are tendinta spre accentuareD.     Însoteste zgomotul II accentuatE.      Se aude mai bine la apex

62.  CS. În stenoza mitrala asociata presiunea în capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi:

A.     Mult mai înalta decât în stenoza mitrala "izolata"B.     Mult mai înalta decât în stenoza mitrala pronuntataC.     Mai joasa decât în stenoza mitrala pronuntataD.     La fel ca si în stenoza mitrala pronuntataE.      Nu depinde de gradul stenozei

63.  CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial:

A.     Suflu protodiastolic în spatiile intercostale II-IV pe marginea stânga a sternului este determinata de stenoza

B.     Suflu protodiastolic în spatiile intercostale III-IV pe marginea stânga a sternului

C.     Suflu protodiastolic în spatiile intercostale III pe marginea stânga a sternului este determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare

D.     Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal

E.      Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal în spatiul III-IV, generat de defect

64.  CS. Selectati particularitatea hemodinamicii în canalul arterial deschis:A.     La un diametru mic si o presiune normala în artera pulmonara

ejectia sângelui din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul sistolei

B.     La un diametru mic si presiune normala în artera pulmonara fluxul de sânge din aorta în trunchiul pulmonar are loc numai în timpul diastolei

C.     La un diametru mic si presiune normala în artera pulmonara fluxul de sînge din aorta în trunchiul pulmonar are loc în timpul sistolei si diastolei

D.     La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara înalta fluxul arterio-venos a sângelui se pastreaza ca si în parametrii normali

E.      La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara înalta nu apare insuficienta ventriculului stâng si insuficienta cardiaca congestiva

65.  CS. Etiologia miocarditelor infectioase de regula este:A.     ViralaB.     StreptococicaC.     PneumococicaD.     Stafilococica

11

Page 12: Teste Grila Cardiologie

E.      Fungica66.  CS. Pentru miocardite este caracteristica:

A.     Hipotensiune arterialaB.     Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiuneC.     Hipertensiune arteriala moderataD.     Hipertensiune arteriala severaE.      Hipertensiune arteriala izolat sistolica

67.  CS. Limitele cordului în miocardite percutor si radiologic se manifesta prin:

A.     Permanent normaleB.     Permanent majorateC.     Pot fi majorate sau normaleD.     Deplasate spre stângaE.      Deplasate spre dreapta

68.  CS. Miocardita se caracterizeaza prin:A.     Date de laborator clinic în limitele normeiB.     Teste pozitive ale activitatii procesului inflamator C.     Teste negative ale activitatii procesului inflamator D.     Schimbari vizibile radiologiceE.      Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice

diagnosticului de miocardita69.  CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan în miocardite consta în utilizarea:

A.     AminohinoloneB.     GlucocorticoiziC.     Preparate antiinflamatorii nesteroidieneD.     Preparate ce amelioreaza metabolismul miocarduluiE.      Preparate de potasiu

70.  CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor în primele doua saptamâni dupa debut si majora mortalitatea în cazul:

A.     Cardiomegaliei pronuntateB.     Insuficientei cardiace de stazaC.     Tulburarilor severe de conducereD.     Miocarditelor provocate de infectie viralaE.      Tahiaritmiilor atriale

71.  CS. În miocardite se utilizeazâ corticoterapia în doze:A.     Mici B.     Moderate C.     Mari D.     PulsterapiaE.      Nici un raspuns nu e corect

12

Page 13: Teste Grila Cardiologie

72.  CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda în combinare cu prednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene în sânge):

A.     Acidul acetilsalicilicB.     IndometacinaC.     DiclofenaculD.     IbuprofenaE.      Piroxicamul

73.  CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice în tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:

A.     Pierderea de catre cardiomiocite a calciuluiB.     Pierderea de catre cardiomiocite a potasiuluiC.     Retentia natriului în organismD.     Eliminarea natriului din oragnismE.      Efectul toxic asupra cardiomiocitelor

74.  CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace în miocardite e preferabil de administrat glicozide cardiace:

A.     Cu actiune scurta, în doze miciB.     Cu actiune prelungitaC.     Per oralD.     In doze mediiE.      In doze majore

75.  CS. Dimensiunile cordului în cazurile aritmiilor cardiace pot fi:A.     Întotdeauna normaleB.     Întotdeauna mariteC.     Majorate spre stângaD.     Majorate spre dreaptaE.      Pot fi atât marite cât si normale

76.  CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut (IMA):

A.     Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent în IMA intins, cu unda Q

B.     Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice

C.     Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic

D.     Ecocardiografia doppler color este utila în diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa

E.      Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa

13

Page 14: Teste Grila Cardiologie

77.  CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin:

A.     Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonaraB.     Raluri de staza la bazele pulmonareC.     Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta

ventriculara dreaptaD.     Edem pulmonar acutE.      soc cardiogen

78.  CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos în infarctul miocardic acut (IMA):

A.     La debutul IMA , aspirina în doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala

B.     Este bine sa se evite administrarea nitratilor în IMA de ventricul drept

C.     Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati în IMA si insuficienta cardiaca

D.     Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati în IMA si bloc de ramura stânga a f. Hiss

E.      Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina în IMA

79.  CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPŢIA:

A.     Scad mortalitatea globalaB.     Previn infarctul repetatC.     Previn moartea subitaD.     Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor

postinfarctE.      Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie

80.  CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara în infarctul miocardic acut, cu EXCEPŢIA:

A.     Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate

B.     Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii

C.     Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina în tratamentul pe termen lung

D.     Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca

E.      Limitarea factorilor de risc ai aterosclerozei 81.  CS. Creatinfosfokinaza totala creste în urmatoarele afectiuni, cu EXCEPŢIA:

A.     Boli musculare si traumatisme musculareB.     Cardioversie electricaC.     Hipotiroidism

14

Page 15: Teste Grila Cardiologie

D.     Pancreatita acutaE.      Atacul vascular cerebral

82.  CS. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de:

A.     DurereB.     PalpitatiiC.     Jena precordialaD.     Întepaturi precordialeE.      Lesin

83.  CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de:

A.     Ecocardiografia bidimensionalaB.     Ecocardiografia unidimensionalaC.     Rezonanta magnetica nuclearaD.     Tomografia computerizataE.      Ventriculografia radioizotopica

84.  CS. Un element esential în tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut îl reprezinta:

A.     DigoxinulB.     ChinidinaC.     LidocainaD.     DiltiazemulE.      Acidul acetilsalicilic

85.  CS. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de:

A.     MorfinaB.     ParacetamolC.     IbuprofenD.     DiclofenacE.      Indometacina

86.  CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara în infarctul miocardic acut apar în:

A.     Primele 24 oreB.     Primele 3 zileC.     Prima saptamânaD.     În prima lunaE.      În primele 3 luni

87.  CS. Care este agentul antiplachetar standard în infarctul miocardic acut?

A.     DipiridamolulB.     TiclopidinaC.     Acidul acetilsalicilic

15

Page 16: Teste Grila Cardiologie

D.     ClopidogrelulE.      Antiinflamatoriile nesteroidiene

88.  CS. Morfina administrata în controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPŢIA:

A.     Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata în IMA

B.     Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpaticC.     Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie

contraindicatiii pentru folosirea morfineiD.     Are efect vagotonic si poate cauza bradicardiaE.      Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si

tensiunea arteriala89.  CS. Despre insuficienta de pompa în infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPŢIA:

A.     Reprezinta principala cauza de deces în spitalB.     Se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemiceC.     Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si

Z4D.     Nu se coreleaza cu mortalitatea precoceE.      Se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva

90.  CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:A.     Istoric de hemoragie cerebrovasculara în urma cu 10 aniB.     Diateza hemoragica cunoscutaC.     Accident vascular nehemoragic în ultimul anD.     Suspiciune la disectie de aortaE.      Hemoragii interne active

91.  CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:

A.     Reactie alergica la streptokinazaB.     Hipotensiune arterialaC.     Fibrilatie ventricularaD.     HemoragieE.      Hipertensiune arteriala

92.  CS. Selectati efectul caracteristic dopaminei:A.     La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativB.     Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompaC.     La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitivD.     Reprezinta un preparat beta-adrenoblocantE.      La doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si

splahnic93.  CS. Ocluzia trombotica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de:

16

Page 17: Teste Grila Cardiologie

A.     Eliberarea de oxid nitricB.     Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de ateromC.     Dezvoltarea unui aneurismD.     Eliberarea de prostaglandina E2E.      Eliberarea de endotelina

94.  CS. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:

A.     Este eliberata în sânge doar în câteva ore de la debutul infarctului miocardic

B.     Este foarte specifica pentru diagnosticC.     Nivelurile ei pot ramâne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul

infarctului miocardicD.     Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii

care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor

E.      Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)

95.  CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza în urmatoarele zone, cu EXCEPŢIA:

A.     EpigastruB.     Brate, bilateralC.     Umarul stângD.     MandibulaE.      Regiunea hipogastrica

96.  CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, constând din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta de pâna la 50% la bolnavii cu:

A.     IMA anteriorB.     IMA inferiorC.     IMA asociat cu fibrilatie atrialaD.     IMA asociat cu tahicardie ventricularaE.      IMA antero - septal

97.  CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept:

A.     Infarct cu unda QB.     Infarct transmuralC.     Infarct non transmuralD.     Infarct non - QE.      Nici un raspuns corect

98.  CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina în infarctul miocardic acut (IMA)este controlat si ajustat în functie de:

A.     Timpul de trombina

17

Page 18: Teste Grila Cardiologie

B.     Timpul partial de tromboplastina activatC.     Indice de protrombinaD.     Timp QuickE.      Timp de sângerare

99.  CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de:

A.     0,12 sB.     0,14 sC.     0,16 sD.     0,18 sE.      0,20 s

100.    CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de:

A.     Cardioversia electricaB.     Terapia cu propranolol i.v.C.     Terapia cu verapamil i.v.D.     Terapia cu adenozina i.v.E.      Terapia cu lidocaina i.v

101.    CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:

A.     LidocainaB.     VerapamilC.     CaptoprilD.     IzoprenalinaE.      Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)

102.    CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:

A.     DigoxinaB.     ChinidinaC.     AmiodaronaD.     Electrocardioversia cu energie micaE.      Electrostimularea overdrive

103.    CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca:A.     Complexul QRS are 0,14 s.B.     Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/minC.     Nu creste la efortD.     Nu creste la atropinaE.      Ritmul de scapare este instabil

104.    CS. Cel mai eficient medicament în tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:

A.     PropranololulB.     Digoxina

18

Page 19: Teste Grila Cardiologie

C.     ProcainamidaD.     AdenozinaE.      Verapamilul

105.    CS. Suspendarea fibrilatiei atriale se datoreaza:A.     Revenirii la ritmul sinusalB.     Blocului atrioventricular completC.     Tahicardiei jonctionaleD.     Tahicardiei ventriculareE.      Blocului sino-atrial

106.    CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:A.     I AB.     I BC.     I CD.     IIE.      III

107.    CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) sistolica cu presiune pulsativa marita prin volum bataie cardiac crescut apare în urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia:

A.     TireotoxicozaB.     Insuficienta mitralaC.     Fistula arteriovenoasaD.     Insuficienta aorticaE.      Canal arterial persistent

108.    CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una:

A.     Secretie în exces de reninaB.     HipokaliemieC.     Hipersecretie de aldosteronD.     Functie renala normalaE.      Activitate plasmatica a reninei scazuta

109.    CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetotoхic la o pacienta gravida hipertensiva:

A.     GanglioplegieB.     DiureticeC.     MetildopaD.     Nitroprusiatul de sodiuE.      Inhibitorii enzimei de conversie

110.    CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:

A.     Sexul femininB.     Fumatul

19

Page 20: Teste Grila Cardiologie

C.     Diabetul zaharatD.     Consumul exagerat de alcoolE.      Vârsta tânara

111.    CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o exceptie:

A.     HiperpotasemieB.     HiperuricemieC.     HiperglicemieD.     HipercolesterolemieE.      Hipocalciemie

112.    CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem:

A.     CaptoprilB.     EnalaprilC.     FosinoprilD.     LisinoprilE.      Losartan

113.    CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele:

A.     Durerile apar în repaus B.     Accesele dureroase sunt mai prelungite C.     Durerile au un caracter mai intens D.     Raspunsul la Nitroglicerina este mai putin efectivE.      Raspunsul la Nitroglicerina este imediat

114.    CM. În insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect:

A.     Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarciniiB.     Retentie hidrosalinaC.     Tahicardie D.     Excretie scazuta a ionilor de potasiuE.      Vasodilatatie sistemica

115.    CM. Asupra carei cavitati a inimii-compresia externa în tamponada cardiaca este mai marcata:

A.     Asupra atriului drept B.     Asupra ventriculului drept C.     Asupra atriului stângD.     Asupra ventriculului stângE.      Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform

116.    CM. Care este cea mai des întâlnita cauza a pericarditei constrictive:A.     NeoplasmeB.     Boli ale tesutului conjunctivC.     Infarct miocardic acut

20

Page 21: Teste Grila Cardiologie

D.     CardiomiopatiiE.      Tuberculoza

117.    CM. socul cardiogen la persoanele în vârsta se caracterizeaza prin urmatoarele:

A.     Cresterea brusca a tensiunii arterialeB.     Infarctul are adesea o extindere limitataC.     Are evolutie grava D.     Mortalitate înalta (80%)E.      Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului

118.    CM. Numiti terapia combinata în angina pectorala cel mai frecvent folosita:

A.     Combinatia nitrati si blocante de calciu B.     Combinatia nitrati si beta blocante C.     Combinatia beta blocante si blocante de calciuD.     Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciuE.      Nici una din ele

119.    CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut:A.     În majoritatea cazurilor e localizata retrosternalB.     Iradierea durerii în umarul sau membrul superior stângC.     Caracterul durerii este de constrângere, apasareD.     Durata durerii e de zeci de minute, ore E.      Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide

120.    CM. Ameliorarea contractilitatii miocardului se obtine prin urmatoarele:

A.     Scaderea volumului sangelui circulantB.     Scaderea presarcinii C.     Scaderea postsarciniiD.     Cresterea tonusului vascularE.      Ameliorarea functiei ficatului

121.    CM. Examenul paraclinic în insuficienta cardiaca include:A.     Examenul radiologic al cutiei toraciceB.     ElectrocardiografiaC.     EcocardiografiaD.     SpirografiaE.      Angiografia pulmonara

122.    CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute?A.     Tamponada cardiacaB.     Revarsat pericardic cronic C.     Staza venoasa superioaraD.     Insuficienta respiratorieE.      Insuficienta renala

21

Page 22: Teste Grila Cardiologie

123.    CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de:A.     Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonaraB.     Gradul hipertensiunii pulmonareC.     Elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si ale hipertensiunii pulmonareD.     Gradul insuficientei respiratorie E.      Hipertensiunea arteriala sistemica

124.    CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic: A.     Accesul de durere apare mai frecvent noapteaB.     Reactii vegetative pe fondalul sindromului algic C.     Accesele sunt însotite de aritmii, uneori de sincopaD.     Sindromul algic absentE.      Lipsa schimbarilor electrocardiografice în timpul accesului

125.    CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase:A.     DispneeB.     TranspiratiiC.     SincopaD.     Dureri în rebordul costal dreptE.      Voma

126.    CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica subendocardica:

A.     Subdenivelarea segmentului STB.     Supradenivelarea segmentului STC.     Unde T negative sau bifazice D.     Unde T pozitiveE.      Devierea a ei cordului spre stânga

127.    CM. Numiti efectele beta blocantilor: A.     Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatiiB.     Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort C.     Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatiiD.     Majorarea constrictiei coronare la efortE.      Scaderea duratei diastolei

128.    CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de sânge în pericardita purulenta?:

A.     LeucocitozaB.     LeucopeniaC.     VSH crescutD.     LimfocitozaE.      Euzinofilia

129.    CM. Cele mai frecvent întâlnite simptoame în clinica stenozei mitrale sunt:

22

Page 23: Teste Grila Cardiologie

A.     Dispneea;B.     Hemoptiziile;C.     Emboliile arteriale;D.     TuseaE.      Dureri în rebordul costal stâng

130.    CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice în evolutia clinica a insuficientei mitrale:

A.     Dispnea la efort;B.     Ortopnea;C.     Dispnea paroxistica nocturnaD.     HemoptiziileE.      Emboliile periferice

131.    CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta în:

A.     Reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite;

B.     Profilaxia endocarditei infectioaseC.     Terapia cu tonicardiace;D.     Terapia cu vasodilatatoare;E.      Tratamentul chirurgical.

132.    CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar în prolapsul valvulei mitrale sunt:

A.     Insuficienta mitrala B.     Endocardita infectioasaC.     Tulburarile grave de ritmD.     Moartea subitaE.      Infarctul miocardic acut

133.    CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde:A.     DispneeaB.     Angina pectorala de tip clasic la efortC.     Sincopa la efortD.     HemoptiziileE.      Astenia

134.    CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica în:

A.      Aparitia anginei pectoraleB.      Aparitia sincopelor la efortC.      Aparia insuficientei cardiace congestiveD.      La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomaticaE.       Aparitia semnelor endocarditei infectioase

135.    CM. Selectati cele mai rar întâlnite simptoame în clinica insuficientei aortale:

A.     SincopeB.     Dureri abdominaleC.     CefaleeD.     Angina pectoralaE.      Hemoptizia

136.    CM. Numiti factorii fiziopatologici în dezvoltarea socului cardiogen sunt:

23

Page 24: Teste Grila Cardiologie

A.     Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%B.     HipovolemiaC.     Tulburari electroliticeD.     Cresterea activitatii simpaticeE.      Modificari ale microcirculatiei în organe

137.    CM. Caracterizati durerea în angina pectorala stabila:A.     Se manifesta prin aparitia acceselor B.     Nu cedeaza la nitroglicerinaC.     Este similara în timpul acceselor D.     Difera de la un acces la altul E.      Dureaza mai mult de 10-15 minute

138.    CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa?: A.     LocalizareaB.     Iradierea C.     DurataD.     Frecventa acceselorE.      Neeficacitatea nitroglicerinei

139.    CM. Prin examinarea cordului în hipertensiunea arteriala se observa:A.     Grade variate de cardiomegalie (predominant a ventricolului

stâng)B.     Accentul zgomotului II pe aortaC.     Suflu sistolic la apex D.     Suflu diastolic la apexE.      Pulsatie diastolica a ventriculului drept

140.    CM. Mecanismul renal în hipertensiunea arteriala include: A.     Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronB.     Reducerea excretiei de sodiuC.     Majorarea secretiei renineiD.     Micsorarea secretiei prostaglandinei E2

E.      Eliminarea intensa sodica si hidrica.141.    CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:

A.     Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm HgB.     Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilarC.     Insuficienta renala progresivaD.     Raspuns bun la tratamentE.      Lipsa insuficientei cardiace

142.    CM. Examenul obiectiv al cordului în cord pulmonar cronic releva:A.     Pulsatia sistolica a ventriculului drept în regiunea epigastricaB.     Zgomotul II înalt si dedublarea lui în "punctul" arterei pulmonareC.     Suflu diastolic Graham-Still în "punctul" arterei pulmonareD.     Suflu sistolic la apex

24

Page 25: Teste Grila Cardiologie

E.      Accentuarea zgomotului I la apex143.    CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite în tratamentul cordului pulmonar cronic?:

A.     BronhodilatareB.     Vasodilatatie pulmonaraC.     Stimularea centrului respiratorD.     Reducerea tahicardieiE.      Vasoconstrictie sistemica

144.    CM. În infarctul miocardic acut (IMA) Lidocaina este indicata:A.     Eхrasistole ventriculare frecventeB.     Extrasistole ventriculare de clasa Lown 3-5C.     Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara în anamntzaD.     La bradicardie pronuntataE.      Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA

145.    CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:A.     Antecedente familiareB.     Aportul alimentar de sare majoratC.     Obezitatea D.     Consumul de cafea, tabagismulE.      Eforturile fizice exceptionale

146.    CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara:

A.     Debutul unei (HTA) severe la tineri sau dupa 50 aniB.     Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensivC.     Durerea si suflurile lombare aparute în contextul unei HTAD.     Sporirea brusca a valorilor tensionale în pofida tratamentului

triplu adecvat;E.      Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice;

147.    CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom:A.         Hipertensiune paroxistica B.         Hipertensiune persistenta C.         Hipotensiune ortostatica D.         Polidipsie, poliurie E.           Convulsii

148.    CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente în feohromocitom sunt:

A.     Alfa blocantele neselectiveB.     Alfa blocantele selectiveC.     LabetalolulD.     BetablocanteleE.      Antagonistii de calciu

149.    CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala:

A.     Contraceptivele orale

25

Page 26: Teste Grila Cardiologie

B.     GlucocorticoiziC.     AntidepresiveD.     Preparate de bromE.      Preparate de potasiu

150.    CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile:

A.     Glicozidele cardiaceB.     BetablocantiiC.     Anticoagulantele D.     Valvuloplastia cu balon;E.      Comisurotomia pe cord deschis;

151.    CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:A.     Suflu telesistolic la apexB.     Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografieC.     Unde T negative în derivatiile III, AVF sau V5,V6 la

elecrtocardiogramaD.     Anomalii ale cutei toracice, hipomastieE.      Dispnee, vertij, sincope

152.    CM. Tratamentul miocarditelor include:A.         Antiinflamatoare nesteroidiene B.     Terapia antibacteriana a agentului infectiosC.     Medicatia imunosupresivaD.     Medicatia insuficientei renaleE.      Medicatia insuficientei hepatice

153.    CM. Complicatiile miocarditelor sunt:A.         Decesul B.     Insuficienta cardiacaC.     Aparitia aritmiilorD.     Insuficienta renalaE.      Insuficienta respiratorie

154.    CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt:

A.         Transplant de cord B.     Inhibitori ai enzimei de conversie C.     NitratiD.     DiureticeE.      Clonidina

155.    CM. În patogenia aterosclerozei o importanta majora au:A.     ColesterolulB.     TriglicerideleC.     LipoproteideleD.     ProtrombinaE.      Ureea

26

Page 27: Teste Grila Cardiologie

156.    CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice:A.     Moarte subitaB.     Angina pectoralaC.     Infarctul miocardic acutD.     Aritmiile cardiaceE.      Ictusul cerebral ischemic

157.    CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt:

A.     Unda P înalta si ascutita în derivatiile II, III, aVFB.     Axa electrica verticala si devierea spre dreaptaC.     Complexul QRS dilatat de tip RSR1 înV1,V2D.     Unda S adânca în V1,V2,V3E.      Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata în

derivatiile II, III, aVF, V1-V2158.    CM. Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor:

A.     Procese inflamatorii ale miocarduluiB.     Dereglari ale circulatiei coronarieneC.     MiocardiosclerozaD.     TireotoxicozaE.      Cerebrastenia posttraumatica

159.    CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm:

A.     Tahicardia sinusalaB.     Tahicardia supraventriculara paroxisticaC.     Tahicardia ventriculara paroxisticaD.     Fibrilatia atrialaE.      Sindromul Frederik

160.    CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm:A.     PalpitatiiB.     Iregularitatea ritmului cardiacC.     Slabiciune generalaD.     Voma E.      Perosis

161.    CM. Zgomotele cardiace în aritmii pot fi:A.     De sonoritate crescutaB.     De sonoritate variabilaC.     Zgomotul I la apex diminuatD.     Accentuarea zgomotului II la aortaE.      Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

162.    CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru tahicardie ventriculara paroxistica:

27

Page 28: Teste Grila Cardiologie

A.     Ritm cardiac regulat, 250 batai/minB.     Ritm cardiac regulat, 170 batai/minC.     Deficit de pulsD.     Complexul QRS dilatatE.      Complexul QRS normal

163.    CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile în fibrilatia atriala:

A.     Ritm cardiac acceleratB.     Distanta R-R pe ECG variabilaC.     Undele P lipsescD.     Undele P se înregistreazaE.      Se determina undele F

164.    CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial:

A.     Ritm cardiac neregulatB.     Ritm cardiac regulatC.     Undele atriale au forma de dinti de ferestrau în unele deviatiiD.     Tratamentul medicamentos este mai efectiv, decât în fibrilatie

atrialaE.      Undele P se înregistreaza

165.    CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile în fibrilatia atriala pe fon de stenoza mitrala:

A.     Unda P înalta si ascutita în deviatiile I, II, AVFB.     Devierea axei electrice spre dreaptaC.     Devierea axei electrice spre stângaD.     Suflul presistolic se pastreazaE.      Suflul presistolic dispare

166.    CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile în fibrilatia atriala de etiologie aterosclerotica:

A.     Suflu sistolic la aortaB.     Accentuarea zgomotului II la artera pulmonaraC.     Rv6>Rv4

D.     Tensiunea sistolica înalta si cea diastolica joasa la persoane de vârsta înaintata

E.      Unda S adânca în V5, V6167.    CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena:

A.     CorvalolB.     RezerpinaC.     PropranololD.     DigoxinE.      Aminofilina

28

Page 29: Teste Grila Cardiologie

168.    CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienta cardiaca:

A.     AminofilinaB.     MetoprololulC.     DigoxinaD.     VerapamilulE.      Dopamina

169.    CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare:

A.     VerapamilB.     DigoxinC.     LidocainD.     NovocainamidE.      Propranolol

170.    CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare:

A.     DigoxinB.     LidocainC.     PropranololD.     ProcainamidE.      Verapamil

171.    CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea fibrilatiei atriale, forma paroxistica:

A.     IsosorbiddinitratB.     VerapamilC.     DigoxinD.     NovocainamidE.      Propranolol

172.    CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala:

A.     DigoxinB.     PropranololC.     AmiodaronD.     ChinidinE.      Aminofilina

173.    CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet:

A.     Zgomotul I la apex diminuatB.     Zgomotul I la apex accentuatC.     Suflu sistolic la apexD.     Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale

ventriculelor

29

Page 30: Teste Grila Cardiologie

E.      Zgomotul clacant Strajesko174.    CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta în bloc atrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut:

A.     Digoxin B.     AtropinC.     IsoprenalinaD.     HidrocortisonE.      Prednisolon

175.    CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip proximal:

A.     IsoprenalinaB.     HidrocortisonC.     Electrostimularea permanenta a corduluiD.     Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiaceE.      Lidocain

176.    CM. Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta în bloc atrioventricular acut complet de tip distal:

A.     PropranololB.     VerapamilC.     DobutaminaD.     HidrocortisonE.      Electrostimularea temporara a cordului

177.    CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade intraventriculare:

A.     Zgomotul I la apex accentuatB.     Zgomotul I la apex dedublatC.     Complexul ventricular pe ECG neschimbatD.     Complexul ventricular deformat, dilatatE.      Intervalul P-Q majorat

178.    CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fasciculului His:

A.     Tratamentul maladiei de bazaB.     Electrostimulare a corduluiC.     Glocozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiaceD.     VerapamilE.      Propranolol

179.    CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardii paroxismale supraventriculare si ventriculare:

A.     Debut acutB.     Debut treptatC.     Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/min

30

Page 31: Teste Grila Cardiologie

D.     Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/minE.      Puls aritmic frecvent

180.    CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal:

A.     Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent este mentionata

B.     Hemodinamica progresiv se înrautatesteC.     Tratamentul medicamentos efectivD.     Tratamentul medicamentos este neefectivE.      Tratamentul cu atropina efectiv

181.    CM. Ce semne ne vorbesc în favoarea hipertensiunii arteriale?:A.     Diminuarea zgomotului I la apexB.     Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic

dozatC.     Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic

dozatD.     Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic

dozatE.      Ereditate agravata

182.    CM. Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii:

A.     Cardiomiopatia dilatativaB.     Stenoza subaortala idiopaticaC.     Cardiomiopatia hipertroficaD.     Cardiopatia ischemicaE.      Cardiomiopatia dishormonala

183.    CM. Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare:

A.     InflamatieB.     Maladii endocrineC.     IntoxicatiiD.     HipovitaminozeE.      Sedentarismul

184.    CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative:

A.     Infectie viralaB.     AlcoolC.     Supraefort fizicD.     Emotii negativeE.      Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare

185.    CM. Cele mai frecvent întâlnite tulburari de ritm si conducere în cardiomiopatia dilatativa sunt:

31

Page 32: Teste Grila Cardiologie

A.     Fibrilatia atrialaB.     Extrasistolia ventriculara frecventaC.     Tahicardia ventriculara paroxisticaD.     Blocurile ventriculareE.      Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate

186.    CM. Enumerati semnele auscultative în cardiomiopatia dilatativaA.     Suflu sistolic la apexB.     Suflu sistolic pe aortaC.     Suflu sistolic la artera pulmonaraD.     Ritm protodiastolic de galopE.      Accentuarea zgomotului II pe aorta

187.    CM. Enumerati semnele auscultative în cardiomiopatia hipertrofica obstructiva:

A.     Suflu sistolic la apexB.     Suflu sistolic la marginea stânga a sternuluiC.     Suflurile lipsescD.     Suflu sistolic pe aortaE.      Suflu sistolic la artera pulmonara

188.    CM. Mentionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii:

A.     TahiaritmiiB.     Ritmul cardiac nu e dereglatC.     Deformarea complexului QRSD.     Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)E.      Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului

189.    CM. Mentionati indicii ecocardiografici în cardiomiopatia dilatativa:A.     Dilatarea tuturor cavitatilor cardiaceB.     Dilatarea ventriculului stângC.     Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura pestelui"D.     Stenoza valvulei aortaleE.      Insuficienta mitrala

190.    CM. Numiti cauzele principale ale decesului în cardiomiopatii:A.     Fiblilatia ventricularaB.     Insuficienta cardiaca progresivaC.     TromboemboliaD.     Hemoragiile pulmonareE.      Hemoragiile gastrointestinale

191.    CM. Care afectiuni ale miocardului au pronostic favorabil si tratament efectiv:

A.     Cardiomiopatia alcoolicaB.     Cardiomiopatia dishormonala

32

Page 33: Teste Grila Cardiologie

C.     Cardiomiopatia dilatativaD.     Cardiomiopatia hipertroficaE.      Cardiomiopatia restrictiva

192.    CM. Ce preparate se indica în tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa:

A.     Glicozide cardiaceB.     DiureticeC.     NitratiD.     MetilxantineE.      Inhibitori ai enzimei de conversie

193.    CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului:A.     Maresc contractilitateaB.     Micsoreaza contractilitateaC.     Maresc excitabilitateaD.     Micsoreaza excitabilitateaE.      Micsoreaza conductibilitatea

194.    CM. Actiunea glicozizilor cardiaci în caz de supradozare asupra functiei cordului:

A.     Maresc contractilitateaB.     Micsoreaza contractilitateaC.     Brusc maresc excitabilitateaD.     Brusc micsoreaza excitabilitateaE.      Brusc micsoreaza conductibilitatea

195.    CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului:A.     Micsoreaza automatismuluiB.     Maresc automatismulC.     Micsoreaza conductibilitateaD.     Maresc conductibilitateaE.      Micsoreaza excitabilitatea

196.    CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii:A.     Micsoreaza tonusul venelorB.     Maresc tonusul venelorC.     Micsoreaza tonusul arterelorD.     Maresc tonusul arterelorE.      Maresc tonusul arteriolelor

197.    CM. Numiti afectiunile în care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:

A.     Cord pulmonar cronicB.     Cardiomiopatie ischemicaC.     Cardiomiopatie inflamatorie

33

Page 34: Teste Grila Cardiologie

D.     Miocardita acutaE.      Cardiomiopatii restrictive

198.    CM. Care sunt manipularile profilactice în cardiomiopatii:A.     Excluderea alcooluluiB.     Excluderea tabagismuluiC.     Respectarea regimului strict la patD.     Practicarea sportuluiE.      Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac "fara cauza"

199.    CM. Ajutorul de urgenta în intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta în:A.     Anularea glicozizilor cardiaceB.     Micsorarea dozelor glicozidelor cardiaceC.     Administrarea preparatelor de potasiuD.     Administrarea preparatelor de calciuE.      Administrarea unitiolului

200.    CM. Care simptoame vorbesc despre cardiomiopatia dilatativa:A.     Cardiomegalia în lipsa simptoamelor viciului cardiac,

hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemiceB.     Cresterea presiunii telediastolice în ventriculul stângC.     Scaderea presiunii telediastolice în ventriculul stâng

D.     Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stângE.      Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stâng

201.    CM. Care simptoame vorbesc despre stenoza subaortala idiopatica hipertrofica:

A.     Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la sportivi

B.     Suflu sistolic la apex si punctul BotkinC.     Hipertrofia septului intraventricular la ecocardiografieD.     Suflu sistolic pe artera pulmonaraE.      Hipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie

202.    CM. Evolutia maligna a hipertensiunii arteriale (HTA) se stabileste în caz de:

A.     HTA esentialaB.     HTA simptomaticaC.     Tensiune arteriala diastolica mai înalta de 130 mmHgD.     Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IVE.      Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II

203.    CM. In patogenia hipertensiunii arteriale în pielonefrita cronica se implica:

A.     Schimbari organice ale arterelor renaleB.     Edem inflamatoriu al interstitiului renalC.     Infiltratia interstitiului renalD.     Dilatarea bazinetelor si calicelor renale

34

Page 35: Teste Grila Cardiologie

E.      Procesele inflamatorii în caile urinare204.    CM. Hipertensiunea arteriala în pielonefrita cronica este:

A.     Asociata cu edeme B.     Asociata cu leucociturieC.     Creste în timpul acutizarii pielonefriteiD.     În timpul acutizarii pielonefritei se micsoreazaE.      Poate sa devina maligna

205.    CM. Hipertensiunea arteriala este de sindromul urinar în urmatoarele maladii:

A.     Hipertensiune renovascularaB.     Nefropatia gravidelorC.     Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)D.     Pielonefrita cronicaE.      Glomerulonefrita cronica

206.    CM. Proteinurie înalta poate fi în urmatoarele patologii:A.     Coarctatia aorteiB.     Glomerulonefrita cronicaC.     Nefroscleroza diabeticaD.     Nefropatia gravidelorE.      Hipertensiunea arteriala esentiala (primara)

207.    CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin:A.     LabilitateB.     StabilitateC.     Rezistenta la terapia medicamentoasaD.     Pusee hipertensive frecventeE.      Pusee hipertensive rare

208.    CM. Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic:A.     Suflu sistolic asupra arterelor renaleB.     Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renaleC.     Lipsa unor simptoame fizicaleD.     Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere

medicamentoasaE.      Suflu sistolic la apex

209.    CM. Suflu epigastric în hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte:

A.     În obezitateB.     Muschii abdominali dezvoltati excesivC.     Meteorism D.     În grade mici de stenozaE.      În grad moderat de stenoza

210.    CM. Factori de baza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la batrîni:

35

Page 36: Teste Grila Cardiologie

A.     Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiaceB.     Schimbari în sistemul capilarC.     Cresterea rezistentei aortei sclerozateD.     Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozateE.      Schimbari în sistemele umorale presoare si depresoare

211.    CM. Tensiunea diastolica în hipertensiunea arteriala la batrîni poate fi:

A.     NormalaB.     ScazutaC.     Majorata pentru scurt timpD.     Permanent majorataE.      Permanent scazuta

212.    CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale în hipertensiunea arteriala la batrîni:

A.     ÎnaltB.     FrecventC.     ÎncetinitD.     Tensiune de puls înaltaE.      Tensiune de puls joasa

213.    CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale:

A.     Endocardita reumaticaB.     SifilisulC.     AterosclerozaD.     Anevrism disecant de aortaE.      Miocarditele

214.    CM. Volumul fluxului retrograd în insuficienta valvulei aortale depinde de:

A.     Suprafata orificiuluiB.     Durata sistoleiC.     Durata diastoleiD.     Gradientul tensiunii în aorta si ventriculul stâng în timpul

diastoleiE.      Gradientul tensiunii în aorta si ventriculul stâng în timpul

sistolei215.    CM. Sindromul algic în insuficienta aortala:

A.     Dureaza scurt timpB.     Poate dura oreC.     Durerea strict localizataD.     Nitroglicerina are actiune analgetica slabaE.      Narcoticele juguleaza bine durerea

36

Page 37: Teste Grila Cardiologie

216.    CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila în insuficienta valvulei aortale:

A.     Zgomotul I la apex accentuatB.     Zgomotul I la apex diminuatC.     Zgomotul II pe aorta accentuat la etiologie reumatismalaD.     Zgomotul II pe aorta diminuat în etiologie reumatismalaE.      Zgomotul II pe aorta diminuat în etiologie sifilitica

217.    CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta în insuficienta valvulei aortale:

A.     Se ausculta suflu diastolicB.     Se ausculta suflu sistolic si diastolicC.     Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul IID.     Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul

IIE.      Suflu diastolic se accentueaza la sfârsitul diastolei

218.    CM. Determinati zonele auscultative în care se propaga suflul pe aorta în insuficienta valvulei aortale:

A.     Pe vasele gâtuluiB.     În spatiul interscapularC.     În punctul Botkin-ErbD.     La baza procesului xifoidE.      În regiunea apexului cardiac

219.    CM. Suflul determinat pe aorta în insuficienta valvulei aortale se ausculta mai bine:

A.     În pozitie orizontalaB.     În pozitie verticalaC.     În pozitie verticala cu mâinile ridicateD.     La inspiratieE.      La expiratie

220.    CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii cu stenoza istmului aortal:

A.     Se determina în regiunea apexului cardiacB.     Se determina în spatiul intercostal II pe dreaptaC.     Se determina în spatiul intercostal II pe stângaD.     Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal

IIE.      Se determina pe vasele gâtului

221.    CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic în stenoza aortala:A.     Linistit nu dureaza mult, nu e brutalB.     Tare, îndelungat, de tembru brutalC.     Se intensifica la retinerea respiratiei la expirD.     Se intensifica în tahiaritmii

37

Page 38: Teste Grila Cardiologie

E.      Se intensifica în emfizem pulmonar222.    CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale în stenoza aortala:

A.     Pulsul înaltB.     Puls de amplitudine micaC.     Puls frecventD.     Pulsul creste încetE.      Pulsul descreste încet

223.    CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:

A.     Ritm sinusalB.     Fibrilatia atriala se întâlneste rarC.     Ritm nesinusalD.     Hipertrofia ventriculului stângE.      Hipertrofia atriului stâng

224.    CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal):

A.     Endocardita septicaB.     AterosclerozaC.     ReumatismulD.     SifilisulE.      Anevrismul disecant de aorta

225.    CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt:A.     Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratamentB.     Insuficienta cardiaca grava, însa bine curabilaC.     Lipsa cardiomegalieiD.     Cardiomegalie pronuntataE.      Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate

226.    CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale miocarditelor:

A.     Acuze la cardialgii si palpitatiiB.     FatigabilitateC.     SubfebrilitateD.     Tahicardie sinusalaE.      Diminuarea zgomotului I

227.    CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:

A.     Dinamica pozitiva pe parcursul zilelorB.     Dinamica pozitiva pe parcursul saptamânilorC.     Dinamica lipseste

38

Page 39: Teste Grila Cardiologie

D.     Lipsa dereglarilor repolarizarii în efectuarea testelor cu B-blocante si clorura de potasiu

E.      Lipsa reactiei pe electrocardiograma în efectuarea testelor farmacologice

228.    CM. În ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma în miocardite:

A.     Scaderea amplitudei undei TB.     Undele T bifaziceC.     Unda T negativaD.     Unda T nu este supusa schimbarilorE.      Subdenivelarea segmentului ST

229.    CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite:

A.     Dereglarea repolarizarii ventriculareB.     Aritmii si blocadeC.     Modificarea complexului QRS, deformarea luiD.     Scaderea voltajului ECGE.      ECG fara modificari patologice

230.    CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor:A.     Ritm de galopB.     Sufluri sistolice în toate punctele auscultativeC.     Suflu sistolic pe aortaD.     Tonul deschiderii valvulei mitraleE.      Suflu sistolic la apex

231.    CM. Pulsul în miocardite poate fi:A.     AlternantB.     MicC.     AcceleratD.     Aritmic, conform tipului extrasistolelorE.      Neschimbat

232.    CM. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente:

A.     FentolaminaB.     MetildopaC.     RezerpinaD.     GuanetidinaE.      Furosemidul

233.    CM. Selectati betoadrenoblocante selective:A.     TimololB.     AtenololC.     MetoprololD.     Labetolol

39

Page 40: Teste Grila Cardiologie

E.      Acebutolol234.    CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala:

A.     ClonidinaB.     GuanitidinaC.     GuanfacinaD.     DoxazosinaE.      Metildopa

235.    CM. Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala secundara:

A.     Porfiria intermitenta acutaB.     Periarterita nodoasaC.     HipocalciemiaD.     AcromegaliaE.      Boala renala polichistica

236.    CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare în sindromul Cushing:

A.     Determinarea metanefrinelor urinare/24hB.     Determinarea catecolaminelor urinare/24hC.     Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea

matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)

D.     Determinarea catecolaminelor plasmaticeE.      Determinarea cortizolului în urina/24h

237.    CM. Gradul III în clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin:

A.     Raport diametrului arteriolar - venos 1:2B.     Prezenta de exudateC.     Prezenta de hemoragiiD.     Prezenta de edem papilarE.      Depresiuni sau proeminete ale venei

238.    CM. Selectati preparate blocante ai canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine:

A.     AmlodipinaB.     DiltiazemulC.     Verapamilul D.     NifedipinaE.      Felodipina

239.    CM. Numiti preparatele medicamentoase de prima linie în hipertensiunea arteriala:

A.     EnalaprilulB.     AtenololulC.     Diltiazemul

40

Page 41: Teste Grila Cardiologie

D.     PentaminaE.      Hidralazina

240.    CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?

A.     FumatulB.     Consumul de cafeaC.     Consumul exagerat de alcool D.     Obezitatea E.      Vârsta înaintata

241.    CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale?

A.     Presiunea diastolica persistenta >115mmHgB.     Consumul exagerat de alcoolC.     Sexul masculinD.     Insuficienta cardiaca congestivaE.      Vîrsta înaintata

242.    CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii în administrarea lor în urmatoarele afectiuni:

A.     Diabet zaharatB.     HiperuricemieC.     Hiperaldosteronism primarD.     Feocromocitom E.      Ulcer peptic

243.    CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea atrioventriculara ?

A.     NifedipinaB.     FelodipinaC.     AmlodipinaD.     DiltiazemulE.      Verapamilul

244.    CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata în tratamentul hipertensiunii arteriale?:

A.     EnalaprilB.     NitroprusiatC.     DiazoxidD.     TrimetafanE.      Rezerpina

245.    CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale maligne au o actiune mai latenta:

A.     EnalaprilB.     Amlodipina C.     Nitroglicerina

41

Page 42: Teste Grila Cardiologie

D.     Nifedipina-retardataE.      Captopril

246.    CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii maligne au forme medicamentoase pentru administrare orala:

A.     Nitroprusiatul de sodiuB.     DiazoxidulC.     TrimetafanulD.     HidralazinaE.      Labetalol

247.    CM. Care din urmatoarele medicamente se pot administra în hipertensiunea arteriala la gravide?

A.     MetildopaB.     HidralazinaC.     LosartanD.     Nitroprusiatul de sodiu E.      Captopril

248.    CM. Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II:

A.     FosinoprilB.     LisinoprilC.     QuinaprilD.     IsradipinaE.      Losartan

249.    CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:A.     Tumoare unilaterala de suprarenalaB.     Hiperplazie a suprarenalelor bilateralaC.     Tumoare a aparatului juxtaglomerularD.     Tumoare de ganglioni simpaticiE.      Tumoare de hipofiza

250.    CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin:A.     Hipertensiune arteriala severaB.     Tulburari ale constienteiC.     Retinopatie cu edem papilarD.     Edem pulmonar acutE.      Afectarea functiei renale

Cardiologie1.            А2.            B3.            С4.            C

42

Page 43: Teste Grila Cardiologie

5.            E6.            Е7.            С8.            D9.            A10.        B11.        B12.        C13.        C14.        B15.        C16.        B17.        D18.        B19.        B20.        C21.        E22.        C23.        A24.        A25.        A26.        A27.        B28.        A29.        D30.        C31.        A32.        B33.        C34.        D35.        C36.        C37.        D38.        B39.        B40.        E41.        D42.        A43.        D44.        E45.        E

43

Page 44: Teste Grila Cardiologie

46.        D47.        C48.        A49.        D50.        B51.        A52.        B53.        D54.        D55.        D56.        C57.        C58.        A59.        E60.        C61.        B62.        C63.        E64.        C65.        A66.        A67.        C68.        E69.        C70.        D71.        В72.        A73.        B74.        A75.        E76.        B77.        D78.        E79.        E80.        C81.        D82.        A83.        A84.        E85.        A86.        A

44

Page 45: Teste Grila Cardiologie

87.        C88.        C89.        D90.        B91.        D92.        C93.        B94.        A95.        E96.        B97.        D98.        B99.        E100.    A101.    E102.    B103.    B104.    C105.    B106.    C107.    B108.    E109.    C110.    A111.    E112.    E113.    А,В,С,Е114.    A, B, C115.    A, B116.    A, B, E117.    B, C, D, E118.    А,B 119.    A, B, C, D120.    A, B, C121.    A, B, C122.    A, B, C123.    A, B, C, D124.    A, B, C125.    A, B, C126.    A, C127.    A, B128.    A, C129.    A, B, C130.    A, B, C

45

Page 46: Teste Grila Cardiologie

131.    A, B132.    A, B, C133.    A, B, C134.    A, B, C135.    A, B, C136.    A, B137.    A, C138.    A, B, C, D139.    A, B, C140.    A, B, C141.    A, B, C142.    A, B, C143.    A, B, C144.    A, B, C145.    A, B, C, D146.    A, B, C147.    A, B, C148.    A, B, C149.    A, B, C150.    A, B, C151.    A, B, C152.    A, B, C153.    A, B, C154.    A, B, C, D155.    A, B, C156.    A, B, C, D157.    A, B, C, D158.    A, B, C, D159.    A, B, C, D160.    A, B, C161.    A, B, C162.    A, B, D163.    A, B, C, E164.    A, B, C165.    B, E166.    A, C, D167.    A, B, C168.    B, C169.    A, D, E170.    B, D171.    B, C, D, E172.    A, B, C, D173.    D, E174.    А, C175.    A, C176.    C, E177.    B, D178.    A, C179.    A, D180.    A, B, D

46

Page 47: Teste Grila Cardiologie

181.    B, E182.    A, B, C183.    A, B, C, D184.    A, B185.    A, B, C, D186.    A, D187.    A, B188.    A, C, D, E189.    A, E190.    A, B, C191.    A, B192.    A, B, C, E193.    A, C, E194.    C, E195.    A, C, E196.    A, C197.    C, D, E 198.    A, B, D, E199.    A, C, E200.    A, B, D201.    A, B, C202.    B, C, D203.    A, B, C204.    A, B, C, E205.    B, D, E206.    B, C, D207.    B, C, D208.    B, C, D209.    A, B, C, D210.    C, D, E211.    A, B, C212.    A, B, D213.    A, B, C, D214.    A, C, D215.    B, C, D216.    B, D217.    A, B, C218.    A, C, E219.    B, C, E220.    A, B, E221.    B, C222.    B, D, E223.    A, B, D224.    A, B, C225.    A, D226.    D, E227.    B, E228.    A, B, C, E229.    A, B, C, D230.    A, E

47

Page 48: Teste Grila Cardiologie

231.    A, B, C, D232.    B, C, D233.    B, C,Е234.    A, C, E235.    A, B, D, E236.    C, E237.    B, C238.    A, D, E239.    A, B, C240.    A, C, D241.    A, B, C, D242.    A, B, C243.    D, E244.    B, C, D245.    A, D246.    D, E247.    A, B248.    A, B, C249.    A, B250.    A, B, C

48