Românii Nomazi.

studin din viata Romani lor din sudul Peninsulei Baleaniee.

Introducere.In studiul de Ltd se va vorbi despre una din laturile speci-

f ice din viata pästorilor romani din sudul Peninsulei Balcanice :nomadismu 1. Obiceiul lor de a-si schimba asezari le, odatacu mutarea turmelor la varatec sau la iernatec, se continua Inca'Ana azi. El s'a desvoltat In cursul Indeletnicirii lor cu crestereaturmelor de oi, prin urmare, tine de pas tori t. Se Intelege, dar,ea in legatura cu nomadismul acestor Romani, va fi atins sipästoritul.

Pentru o mai bunä orientare, in tratarea materialului, In-tregul studiu 1-am Impartit in douà : In prima parte tratez despreAromanii nomazi; In partea a doua despre Aroma-nii pastori.

Informatiunile de care am avut nevoie pentru tratarea acestuisubiect, mi le-am procurat in timpul §ederii mele in PeninsulaBalcanica, fie prin excursiuni facute la Aromanii far§eroti dintinutul Vodena, la Aromanii originari din Pind, in regiunea Veriei,la Aromanii gramosteni din Livadz, fie prin comunicdri ulte-rioare ce mi s'au facut de catre pästorii aromani din cele treltulpini ale romanismului din sudul Dunärii.

Aici, in Tara, comunicari pretioase am primit din parteacumnatului mieu loan Ca r a n ic a, nascut in Selia din tinutulVeriei, in prezent profesor la liceul Regele Ferdinand I" dinTurda §i de la colegul mieu Chr i ste a Ge age a, nascut inAvdela din* Pind, in prezentlector de dialectele transdanubienela Facultatea de Litere de la Universitatea din Cernauti. Amandoi,ca eminenti cunoscatori ai vietii de la tail, pe care ei insi§i autrait-o, In varsta copilariei, in mijlocul pastorilor aromani, mi-au

www.dacoromanica.ro

184 TH. CAP1DAN

dat toate acele lamuriri complementare, pentru care eu ma simtdator sa le multumesc in fruntea acestei luerarr.

Imi dau seamd ca, in multe privinti, incercarea mea nu vafi completd. Ar fi fost mai bine daca, Inainte de publicarea acestuistudiu, mi-ar fi fost cu putintä sd mai fac Inca o calatorie pe laa§ezdrile romane§ti din Peninsula Balcanied, ca sä mai revizuesc§i completez materialul strans cu zece-doisprezece ani Inainte.Dar lucrul acesta mi-ar fi fost cu neputinta, pe de o parte, dinlipsa de mijloace, pe de anal parte Irish' §1 din cauza noudlor stallde lucruri in Balcani, in urma carora, in multe tinuturi, pdstori-tul la Aromani a ajuns Inteun stadiu care ameninta cu totala luidisparitie. Ceva mai mult, in unele regiuni ca Vodena Veria§i Megle n, in care avem pästori nomazi din cele trei thipini :Par§erot i, Gramusteni §i Romani din Pind, Romanii,din cauza unor Imprejurari care vor fi expuse In cuprinsul acesteilucrari, au inceput sa- §i pardseasca vechile lor a§ezari, mutandu-se In Tara. Mi§cariIe periodice cu turmele ale acestor pastori,la iernatec §i la vdratec, s'ar pierde cu desavar§ire, daa nu s'arfixh acum, pand and ele sant proaspete In mintea tuturora. latadeci, atatea motive care m'au determinat sä nu mai intarziu cuprelucrarea materialului avut, lasand altora Insarcinarea O. corn-pleteze ceea ce eu voiu fi lasat neatins.

I

Aromânii nomazi.

1. Formele viefii perstoregi la Aromdni: nomadismul si translzu-mania. Cauzele nomadismului la pdstorii aromdni.

Daca, Intr'adevär, viata pastoreascd este conditionata nuatat de existenta vitelor de tot soiul, cat mai cu deosebire deabondenta pa§unilor extensive 2, atunci Peninsula Balcanica, cu

1 In urma de tot, am primit unele lamuriri §1 din partea domnilor1. Zean a, institutor roman In Vodena (Macedonia), si T. I-I a g i -G o g u,directorul revistei Peninsula Balcanice, carora le mullumesc.

' Une region peut done atre trés riche en betail sans etre pour celavouee a la vie pastorale: par exemple le Danemark, un des pays du monde,oil l'CleVage est le plus prospere, mais qui nourrit ses animaux presqueexclusivement a l'etable; de meme la Flandre orientate, qui tient enferméestoute l'année les vaches qui font la prosperité de ses agriculteurs, de mame laPicardie, dont le troupeau bovin et ovin est aussi reclus. Dans ces contréesl'exploitation agricole, en meme temps qu'elle fournit directement ou indi-,

www.dacoromanica.ro

ROMANII, NOMAZI 185

un relief atat de variat, in care plaiurile muntilor §i zänoagelevailor se intrec in cea mai boga a vegetatie, a fost §i continuasä fie Inca pana astäzi tara cea mai potrivita pentru o astfel deindeletnicire. Impartita in trei zo le bine distincte : la miaza-noapte zona balcanica, dealungul muntilor Balcani pana la coa-stele Märii Egee; la apus zona dinarica, dealungul muntilor dinAlbania §i Epir pana in Peloponez ; la mijloc zona centrald, cu-prinzand marile basine cu §irul de munti Rodope, aceastä Penin-sula prezinta toate acele contraste fizico-climaterice care santproprii sa determine pe locuitori la o astfel de ocupatiune 1 Maiintaiu, in ce prive§te clima, ea prezintd atatea deosebiri, incatvariatiile nu exista numai de la o zona la alta, dar §i in cu-prinsul diferitelor regiuni. In partea de miaza-noapte a Macedonieicare tine de zona centrala, clima se prezinta mai unitard: iarnaeste mai aspra, zapada cade in cantitati mai mari, iar gerul sus-linut de vantul de nord, pe care pastorii aromani il numesc seaver,fine §i in rejuni cu altitudini mai mici In Albania §1 Epir, incare a§ezarile pastorilor aromani se infatipaza in numar maimare, din contra, in campia de pe litoralul Adriaticei ca §I inTesalia, in timpul verii, avem o climä cu calduri care se apropiede stepa §i cu o Lama dulce, iar la munti o vara racoroasd cu oiarna asprä. Si ca sa dau fin exemplu despre aceasta deosebirece exista in clima unei regiuni mai mici §i mai bine cunoscutd,este destul sa adaog ca, pe and in satele romane§ti din re -giunea Veriei (aproape de Salonic), a§ezate pe povarni§urilemuntelui Neagu§, la altitudini nu prea marl, vara, in luna lui August,pe la orele patru sau cinci dupa amiazi, temperatura scade panaaproape de zero §i cineva nu poate ie§1 la camp cleat numaidad se imbraca ceva mai bine, la aceea§i ora, daca se coboardnumai cu cateva sute de metri mai jos, in ora§ul Veria, Calduradevine insuportabilä. Aceasta caldura apare §l mai mare pe imensa

rectement toute l'alimentation du bétail, fourrage artificiel, racines fourra-geres, tourteaux, ptgpes, drèches etc. occupe complétement le sal et nelaisse pas de terrains disponibles pour la dépaissance. La oit l'élevage est unsuccédané de la cultures intensive il n'y a pas de vie pastorale. (PhilippeArbos, La vie pastorale dans les Alpes franfaises. EtudeAe geographichumaine. Paris, p. 5).

I Cf. Giotto Dalnelli, La regione balcanica. Sguardo d'insieme al paesee alle gente. 19renze (1922). I

www.dacoromanica.ro

186 TH. GAPIDAN

câmpie a Salonicului, iar in Salonic, care se gdse§te situat abiàla o departare de 80 km. de satele rornâne§ti, termometrul 'in-registreazd 390 la umbra §1 viata este aproape moartd.

Cd la o variatie de climd a§a de mare, vegetatiunea arataacelea§i deosebiri, se intelege de la sine. In timp ce in regiunilecele mai ridicate ale Albaniei zdpada ramAne §i in timpul verii,jos, pe colinele de pe povArni§urile acelora§i munti, cresc ma-slinii i cam aceea§i deosebire in vegetatie o IntAlnim in Epir §iTesalia. lar In regiunea Veriei, pe cAnd sus la munte, 'In Selia §iXirolivad, nu se vede nici un porn roditor, afard de corn, cevamai jos, la Veria, rodiile §i zmochinii cresc pe toate cdile incea mai mare abondentd, iar in cAmpia Salonicului migdalii lin-floresc in mijlocul lui Februarie.

Cu aceste mari deosebiri in climd §i vegetatie, PeninsulaBalcanicd a prezentat Inca* din timpurile cele mai vechi toateacele conditiuni fire§ti pentru desvoltarea unei vieti pastore§tia§a cum se cunoa§te din vremuri strAvechi in toate Wile cu-prinse in basinul mediteranean : Italia de Sud, Prove*, Spania,.Portugalia §i Algeria. i ceea ce apare §1 mai interesant pentrustudiul acestei vieti, este faptul cd, pe cAnd in pile civilizateunele forme ale ei au intrat in domeniul legendei, in PeninsulaBalcanicd, §i in special la pdstorii ArornAni ca §1 la o partedintre Albanezi, ele s'au pdstrat, toate, pAnd in zllele noastre, bineinteles, in proportii mai reduse. Printre acestea, cea mai carac-teristicd din viata lor este, färd indoiald, nom a d i s rn u 1.

De oare ce prin nomadism, in sfera vietii pastore§ti, nu intotdeauna se intelege elementul specific care std la baza acesteivieti, 'in cele ce urmeazd vom cdutà sd ne oprim putin la intelesulacestui termen.

Domnul lorga, vorbind inteo conferinta despre pastoriiTuranieni, a gasit prilejul binevenit ca sd atingd In heath §1aceastd chestiune. Dupd d-sa ceea ce se spune in anumite ma-nuale rdu redactate de istorie nationald, cd pdstorii sant nomazi,este o mare gre§eald. Pdstorii nu Mitt nomazi, cleat in sensulcd-§i schimbA periodic locuinta cu altA locuinta anumitd, avAndcloud a§ezdri : una de yard §i alta de iarnd, fie cd e vorba depAstorii din Pirinei, de cei din Apenini, din Pind ori de Mocaniino§tri din Carpati ; ei nu se strAmutd dintr'o Ord intealtd, cl

www.dacoromanica.ro

ROMAN1I NOMA ZI 187

numai circuld, potrivit cu anotimpurile, pe a ceeasi bazd teritoriald" 1.Aceste schimbdri de locuinta se potrivesc cu mutdrile pdstorilortranshumanti, nu si cu acelea ale pdstorilor nomazi. Se intelegecd la baza nomadismului, la pästori, std schimbarea periodicd alocuintelor, insä, infra cat de multe ori se intamplä ca acesteschimbdri sd nu se facd in aceleasi asezdri, §i aceasta, bine in-teles, din cauza unor imprejurdri neprevdzute, atunci miscarea pa-storilor in massd, care ia o altd directie deck cea obicinuitä, pandcand cld de locuri mai sigure, ia caracterul unei adevdrate mi-gratiuni nomade. Cand pastorii aromani din regiunea muntoaTaa Pindului se coborau toamna regulat in campiile Tesaliei, pentruca primdvara sä se intoarcd iardsi in asezdrile lor fixe pe vremeaaceea, cu toate cd, odatä cu turmele isi mutau familiile cu totavutul lor miscdtor, ei nu erau nomazi, pentru cä nu o luau raznain lume, ca sä trdiascd azi inteun loc mane intealtul. Tot asasi and pdstorii aromani din muntii Albaniei se coborau regulatvara, in apropiere de Cavaia in Muzachia, sau in campia dintreValona §1 Arta. and insd imprejurdri de nesigurantd ii sileausä-§i facd mutdrile pe o distantd mai mare, obligand fdlcdrile cucelnicii in frunte sa o apuce pe unde puteau mai bine, spre a seasezd in tende (corturi) sau ccitive (colibe), atunci miscdrile lornu mai erau simple deplasdri periodice, ci mutdri in toatä regula,pe care le puted face numai o populatiune care, in cautarea uneiviefi mai tihnite, nu simted vreo greutate prea mare cd inteunanomit timp isi va intinde corturile inteo regiune, pentru ca numaidupd catva timp sd se strAmute in altà parte. Acest fel de mu-tail, care se observä si astazi la Aromanii pastori din Albania,§i chiar la pdstorii albanezi, se datoreste numai apucaturii de aduce o viatä nomadd. Ceva mai mult, Farserotii, chiar dupd ces'au asezat odatà la munte cu toate familiile §i avutul lor,n'a§teapta deck sä se isprdveascd iarba bund de pdscut ca sä semute in altä parte. Ei continua asd cu mutdrile pand aproapede toamnä, cand se coboard la ses. Se intelege a nomadismul inpästorit, prezentandu-se subt o forma' de civilizatie mai inaintata,trebue deosebit de acela al triburilor de stepd, asd cum, pe nedrept, I-a

i N. Iorga, Romani qi Unguri, In brosura Intitulatà Romani qi Slavi-Romani qi Ungurl, dota conferinte ale Inst. p., studiul Europei sud. orient_Bucuresti 1922 p. 41. Vezi si ,Etudes Roumaines I. Influences etrangeres surla nation roumaine p. 83; Geschichte des rum. Volkes I, p. 94, 98, 151.

www.dacoromanica.ro

188 TH. CAPIDAN

socotit odata Pouqueville 1. In ori ce caz, intru cat, odata cu mu-tarile turmelor de vile, se asocieaza §i grupul uman, ele tin totde nomadism, §i populatiunile care iau parte la ele nu pot fidecal nomade. Faptul acesta va fi facut pe toti aceia care s'auocupat cu geografia umana a Peninsulei Balcanice ca sa nu-'masa pe pa-orii aromani les derniers nomades européens" 2.Din cauza acestui nomadism cu mi§cari periodice numai in vre-mud de lini§te, populatiunile romane§ti din Peninsula s'au mi§cat,in cursul veacurilor mai Intaiu de la miaza-noapte spre miaza-zi,iar dupa nävälirea Turcilor in Europa, aproape In fiecare veacse indepartau din centrelb lor de la sud, Iti spre miaza-noapte.Ei se instalau mai Intai in cedive provizorii. Dupa ce se in-credintau tine despre siguranta locului, in apropierea calivelorI§i zideau case in piaträ, din care mai tarziu ie§eau comunemari, §i chiar ora§ele In foarte multe parti din Macedonia celedotra feluri de a§ezari se vad Inca pana astazi. In Livddz, marecomund locuitä de pastori gramosteni, am avut prilejul sa vadurme din a§ezarile provizorii In alive. Ele erau grämädite maimulte la un loc, la o distanta de un chilometru departe de comund.Tot ca urme de a§ezari provizorii sant §i Cdlivele al Badralexi-de langal Selia, in regiunea Veriei. Aceluia§i proces de mutari cucaracter nomad se datoresc a§ezarile din Albania; acele din sudulTesaliei, in care unii dintre pastorii nomazi, cu timpul, s'au vazutnevoiti sa-§i schimbe §1 ocupatiunea ; in fine, a§ezarile dinmuntii Balcani In Bulgaria §i Serbia, precum §1 in Velebit. Caurmare a acestui nomadism, a rezultat rasfirarea elementului ro-manesc transdanubian peste intregul cuprins al Peninsulei Bal-canice, iar d n aceasta pastrarea, Inca Oa in zilele noastre,a acelei puteri de coeziune, care se oglinde§te In portul §1 limbalor: ori unde se Intalnesc pastori aromani, inGrecia ca §1 in Albania, In Serbia ca §1In Bulgaria,ei se Infati$eaza imbracati in acela§i port tipicnumai al lor3, vorbind un graiu unitar, farämarl diferentieri locale.

I rappellerai ces mêmes bergers este vorba despre Aromaniromades, parce que, comme les Arabes du desert, ils vivent sous la tente,portant avec eux leurs autels, leurs families et leur richesse" F. C. H, I..Pouqueville: Voyage dans la Grece Vol. II p. 208.

a Cf. Philippe Arbos, La vie pastorale dans les Alpes franfaises. p., F.3 Vezi capitolul Pästorul aromân, viala §1 imbräcamintea lui".

www.dacoromanica.ro

ROMINII NOMAZI 184.

Trecand acum la celelalte popoare balcanice, nomadismutse mai intalne§te la pästorii albanezi. Grecii, Bulgarii §i Sarbiicunosc viata pdstoreascd numai subt forma de transhumantd. Nu-mai la pdstorii sarbi din Bosnia se mai pästreazd ceva care s'arasemanh cu nomadismul. Cvijie, vorbind despre stAnele pdstorilordin Hum, spune cd ele sant colibi mici §i putin Indltate ; elesant acoperite cu scanduri sau cu paie §i se gäsesc in pdrlilebogate in pdsuni din sud-estul Bosniei: pe Igman, Bjela§nica siTreskovica. Pdstorii yin frit munti pe la Inceputul lui lunie si se-coboard dupd Adormirea Maicii Domnului. Ei se m4cd ca $iFeirgrotii : larna trdesc langd sate, iar locuintele de yard' stattdeparte trei-patru zile drum pe jos. La stâne rar se vdd oamenimai in varstd. Acolo se gasesc femeile lor ". In ce priveste peAlbanezi, viala nomadd la ei, astdzi, este mai putin rdspanditddecat la Aromani. Insd, l'n timpurile mai vechi, dintre triburile de-pdstori asezate in nordul Albaniei, In muntii Tomor ci in o partedin regiunea Pindului, unde, 'in mijlocul asezdrilor romanesti 'in-talnim nume de loc. albaneze din sfera vietii pastorale 2, cele maimulte duceau viald nomadd. Chiar astdzi o bund parte dintre pa-storii nomazi din tribul Malisorilor petrec lunile de iarna in partea_apuseand a orasului Tirana, pe sesul care se intinde pand latdrmul Mdrii Adriatice3. In timpurile mai vechi foarte multi pd-stori albanezi, din partea sudia a Albaniei, apucau drumul pevalea Voiusei in spre Tesalia. Unii se reIntorceau la locurile de-obarsie ; Insd altii nu mai apucau sd revind de unde plecaserd,pierzandu-se, fie prin romanizare, 'in mijlocul populatiuniloraromanecti, fie mai ales prin grecizare.

La Dacoromani, ca si la celelalte popoare romanice, pa-storitul subt forma lui nomadd, lipseste. Din cele ce vor urma incelalalt capitol se va vedea cd nomadismul la Romani, odatä, atrebuit sA aibd o intindere mult mai mare decat aceea care se-vede astdzi la populatiunile romanecti din sudul Peninsulei Bal-canice. Cu toate acestea, referindu-ne la stdrile actuale sau la-acelea din veacurile mai apropiate de noi, Med nu s'au gdsit niciin documente §i nici in traditia populard, dovezi din care am

1 Naselja srpskih zemalja (1902) p. CXL si urm.3 Vezi capitolul Pastoritul Aromânilor in toponimia balcanica".a fr. Nopcsa, Albanien, Barden, Trachten und Gerdte Nordalbaniens..

Berlin (1925) p. 167.

www.dacoromanica.ro

190 TH CAPIDAN

putea afla cä aceastä forma a pastoritulni s'a continuat pand inurma de tot §1 la populatiunile din stanga Dunarii. De altfel, inprivinta aceasta, nu avem nici lucrarile de trebuinta. In afara deexpunerea lui Emmanuel de Martonne 1 §i de studiul lui OvidDensusiam,.12, toate celelalte incercari, despre care se va vorbipe rand §i la locul lor, in cuprinsul acestui studiu, sant simpleexpuneri partiale §i cu caracter regional din viata pastoreascäactuald la Dacoromani. In toate aceste lucrari pastoritul, subt formalui nomada, nu apare nicaieri. Este drept ca Ovid Densusianu,plecand de la parerea lui Ratzel dupa care Hirten- und Nomaden-leben sind fast gleichbedeutend" admite cä mutarile pastore§ti laDacoromani s'au facut subt forma nomada. Dar din putinele ci-tate ce dà autorul pentru ilustrarea acestui fapt, forma nomada,cel putin pentru veacurile mai apropiate de noi, nu reiese deloc.De altfel, Ovid Densusianu admite aceastä forma §1 pentru cele-lalte popoare romanice, cand spune Acela§i nomadism pastoresce cunoscut in Sardinia, Elvetia §i Italia". Din toata literatura ceam cetit privitor la pastoritul celorlalte popoare ronlanice 3 n'amputut da de forma lui nomada. Aici avem pastoritul numai subtforma lui de transhumanta, despre care vorn vorbi imediat. Dealtfel, §1 pasagiile pe care le citeaza autorul pentru mutarile pa-storilor din Spania sau Franta se refera numai la transhumanta§i nicidecum la nomadism. Poate ca Ovid Densusianu considerdtranshumanta aceea§i cu nomadismul. Noi, dupd definitia pe careo da A. Fribourg, despre care va fi vorba mai jos, facem o deose-bire intre una §1 alta. De fapt, aceasta deosebire este foarte mare.Intr'un fel se prezinta pastoritul, cand turmele de oi plena lavaratec sau la iernatec ins otite numai de ciobanii §i cainii lor

cum este cazul la transhumanta §i intealtfel, cand, odatacu turmele §1 cu pastorii, se ridica, dupa expresia pastorilormacedo-romani, intreaga fard, adica toate familiile dintr'un satcu tot avutul lor mi§cator cum este cazul la nomadism. Dinstudiul vietii pastore§ti, la Aromani, noi nu prea credem nici In

1 La Valachie, essai de monographie geographique Paris, 1902. Vezimai departe despre aceastä lucrare, in capitolul urmãtor.

2 Piistoritul la popoarele romanice. Extras din Vieata Noug", 1913.Vezi si P. Cancel, Pastoritul la poporul roman In Cony. Lit. XLVII p. 852.

8 Aci este locul s5 multumesc colegului mieu G. D. Serra pentru pre-iioasele indicatiuni ce mi-a dat cu privire la literatura pästoritului la popoa-rele romanice.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 191

ceea ce spune Ratzel, ca adeca viata de pastori cu viata denomazi ar fi aproape aceea§i". Din via ta pastoreasca se poatena§te u§or, l'n imprejurari despre care vom vorbi la sfar§itulacestui capitol, viata nomada. Insa etapa intermediard Intre ceadintal §i cea din urma este transhumanta. Aceastd forma de viatapastoreascd este generald la toate popoarele romanice care seocupa cu pastoritul §i ea s'a pästrat §i la Dacoromani. Aceasta,insä, nu ne impiedeca sa admitem faptul cd, in veacurile demijloc, in vremurile de nelini§te pentru neamul romanesc, pealocuri, transhumanta a evoluat la nomadism.

0 alta lucrare asupra pastoritului din tinutul Sibiului 1, incare autorul se incearcd, numai in treacat, sa aduca in legaturdforma mutarilor pastore§ti din Ardeal cu migratiunile pastoriloraromani, este §1 aceea a lui M. Dragomir 2, care se va publica inLucrarile Institutului de Geografie din Cluj. Nici in aceasta lucrare,pe care am cetit-o cu multä atentiune, grape bunavointii dom-nului coleg G. Valsan, care mi-a pus-o la dispozitie fn manuscris,nu s'au adus dovezi suficiente pentru ilustrarea pastoritului laDacoromani subt forma lui nomada. Alcatuirea stanelor jinare§ti,din care autorul se incearca sa dovedeasca migratiunile pastorilorardeleni cu caracter nomad nu ajung aproape mai deloc. Ele arfi putut fi intrebuintate tot a§a de bine §1 de catre pastorii trans-humanti.

0 alta forma a pastoritului la Aromani este §1 tr a nshu-m a n t a.

Prin transhumanta se intelege, de obiceiu, mutarea alter-nativa. §i periodica a turmelor, insotite numai de pastori, Intredoud regiuni de climat deosebit 3. Intre nomadism §i transhumanta,

1 Tot despre oieritul din tinutul Sibiiului gdsim un interesant capitolIn lucrarea lui Victor PAcalA, Monografia comunel Ragnariu, Sibiiu (1915),p. 291 si urm. Autorul acestui studiu sustine Intr'un loc cA pAstorli ardeleniNu arare ori, trecAnd DunArea In Bulgaria si Rumelia, vArau prin muntiiBalcani §1 chiar §1 prin Macedonia §i Peloponez". Migratiunile lor In Bulgaria§i Rumelia ar fi cu putintA. Dar pentru cele din Macedonia §i mai ales, dinPeloponez ar trebui sA avem dovezi.

2 DIn trecutul oterilor mcirgIneni qi in deosebi al celor setligent8 Nous définissons la transhumance: le déplacement alternative et

périodique des troupeaux entre deux regions determinées de climat diffé-rent. La transhumance peut être effectuée par le gros ou le petit bétail.(A, Fribourg, La transhumance en Espagne, publicat In Annales de Géo-graphic. No. 105, Anti! XIX, p. 231, nota.)

www.dacoromanica.ro

192 TH. CAPIDAN

aceasta din urma este mai veche. Cu toate acestea, tinandu-nede starea actuala a pastoritului la Aromani, transhumanta nu nu-mai 0 nu este a§a de raspanditä, dar nici macar pläcuta. Ea sepractica mai mult de nevoie §i anume in regiunile in care bar-batii, putandu-se ocupa §I cu altceva decal cu cre§terea turme-lor de oi, se duc in parte cu vitele la pascut, o alta parte ramaneacasa cu femeile ca sä se 'Indeletniceasca cu alte treburi. Aro-manii din Tesalia, grupati in comunele Sescu, A lim er i, Ba-he" e §i altele, din apropierea oraplui Volo, vara l'§i trimet tur-mele de oi la munte, numai subt conducerea catorva pästori, iarrestul familiilor ramane acasä, ocupandu-se cu munca campului.

Nu se §tie adevarata cauza, pentru care pastorii aromani,In regiunile §i vremurile lini§tite, n'au continuat cu aceastä formaa pastoritului. Se pare ea ei au evitat mi§carile subt forma detranshumanta, numai din pricina nepläcerilor ce se iveau In viatade familie. Pastorii trebueà sä stea luni intregi departe de fe-meile §i copiii lor. Nu arare-ori intalnim In poeziile lor populareaccente de durere, tocmai din cauza cd femeile se vedeau nevoitesä stea vecinic despartite de barbatii lor :Picurarl'i di la oiTut ma fug §-mutresc napoi.Si laile mul'eri a lorBlästima cu caplu gol.Blästima cu caplu gol,Di s'avdzà pan tu nior :0 moi, lai, punte din Arta,S-cadd sfulgul si te-asparga !S-easä araulu si-n-ti neaca,S-no-aiba oile pri iu s-treaca!Sä s-toarna barbatl'i acasa,S-n'adunam deadun pri measà,Ca Ill h'im cavai di noi,Mpartfte ca fiel' di oi !

1 $i tot asa intAinim foarte desUna veal% mare, mare,Nu-1 vinis, lai picurare,Ta s-dai pan di mul'are,SA dai semnu cä ti doare!

Pastorii de la oiTot se duc privind napoi.Si bietele neveste ale lorBlestemau cu capul gol.Blestemau cit capul gol,De se auzia pana la nori :Tu, punte din Arta blestematd,Trazni-te-ar fulgerul odata !Sa iasä raul sa te inece,Sä n'aiba oile pe unde trece rSä se'ntoarca barbatii acasà,SA ne strangem §1 noi la masa,Caci santem ca vai de noi,Impartite ca miei de oi l !

Lit. Pop. 936.antece cu versuri ca:

Timp de o varA, vara mare.Nu venisi, mai picurare,sa-ti vezi biata ta muiere,SA dai semn ci te doare!

Lit. Pop. 937.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 193

Dintre celelalte popoare balcanice transhumanta este cuno-scuta mai mult la SArbi si Albanezi ; mai putin la Bulgari §i Greci.

In ce priveste pastorii transhumanti sarbi, asezarile lor depe versantul panonic se Intindeau odata in regiunea Moravei dinZlatibor si de la muntele Rogozna (Intre Mitrovita §i Novi-Pazar)pand la Lika in Croatia. Chiar astazi numdrul pastorilor trans-humanti din aceastä regiune intrece pe acela al locuitorilor carese ocupai numai cu agricultura 1. Mutarile pastorilor muntenegreninu diferd de acelea ale pastorilor albanezi. Vara Isi tin turmelepe inaltimile muntilor, iar iarna se coboard pe tarmul mdrii dinregiunea Muntenegrului §i pe langa Podgorita. Cu patruzeci deani inainte, ei Ii manau turmele la iernatec §1 mai In spremiaza-noapte, In Posavina din Bosnia 2.

La pdstorii Albanezi rni§carile de transhumanta se fac maicu deosebire intre codra (Scutari) §i AvIona. Pastorii malisoride pe versanturile meridionale ale muntilor Prokletie precum siMiriditii din regiunile muntoase de langa Drin ierneaza in lito-ralul de l'anga Leg' (Alessio), la poalele muntilor Mali-R e n sit&i Mali K akar i'dit 3. Pastorii bulgari pleaca din trei centrein tot atatea directiuni : cei din muntii Balcani Ii mana turmelela iernatec In regiunile dunärene, In tinuturile oraselor Rusciucsi Svistov, iar inainte de razboiul balcanic si le mdnau In Do-brugea ; cei din Sredna-Gora In comunele situate pe valea Mari-tei, iar pastorii din Rodope ajung pand In Tracia, in satele diiicampia ce se'ntinde dealungul litoralului Marii Egee 4.

La popoarele romanice transhumanta este singura forma avietii pastorale. In Italia de sud drumurile urmate de pastorii trans-humanti tratturi" se mentin Inca din epoca pastoritului roman..lama turmele petrec in Tavolieri di Puglia, iar vara In regiunilemuntoase din Molise si Abruzzi 5. Cu toate acestea, in foarte

1 Cviji6, La Péninsule Balcanique, Paris, 1918, p. 180.Naselja srpskilz zernatja (1902). Vol. I, p. CXXVII.

8 Cviji6, o. c., p. 182.4 Despre pastoritul la Bulgari, vezi D. Marinov, Gradivo za vatestve-

nata kultura na zapadna Balgartja, capitolul Skotovatsvo, publicat in Zbor-nik, XVIII, p. 163. B. DeCev, Srednorodopsko ove'arstvo, publicat In Zbor-nik, XIX, p. 3-92, si Cvijié, o. c., 182.

5 ,,Die Ueberreste der rörnischen Hirtenwirtschaft sind bis heutzutagein der Vieh-, besser Schafzucht Apuliens in den sogenannten Tratturi''zu finden, welche in den Provinzen Apulien, Kalabrien und Basilicata des

www.dacoromanica.ro

194 TH. CA PIDAN

multe regiuni din Odle romanice, ea 1§i schimbd din ce in cemai mult forma ei veche. Progresul In mijloacele de locomotiuneca §1 neajunsurile de tot soiul ce se iscau Intre pdstori si agri-cultori, din pricina strickiunilor ce pricinuiau turmele de oi, Incirumul lor la munte, au fäcut pe proprietarii de turme sd se On-deascd la gdsirea altor mijloace de transport pentru mutarea oilorla vdratec. In multe pdrti, astäzi, ea nu se mai practicd asA cumne-o descrie autorul celui mai bun studiu de transhumanta InSpania 1 Cu Inceperea veacului al XX s'au construit trenuri spe-dale pentru transportul turmelor de oi. Acestea sânt mdnate nu-mai pând la statia cea mai apropiatä, unde vagoane amenajateanurne pentru acest scop §i prevAzute cu tot nutretul de trebuintäle a§teaptä ca sd le transporte pând la locurile de. päsunat. Inmodul acesta directiile drumurilor urmate de pdstorii transhumantiincep sd dispard.

La Dacoromani aceastd forma' de viata pästoreascd continuaInca pand in zilele noastre, ca la popoarele din Peninsula Bal-canicd. Pând pe la 1906 miscarile de transhumanta se fAceauliber dintr'o parte §i alta a Carpatilor. Fald de o astfel de mi-scare nu existà nici o granitd. Pdstorii ardeleni cunoscuti subtnumele de mocani (cei din Skele si imprejurimi), m or o eni

heutigen italienischen Königreiches Staatsgater bilden. Tratturi" werden jenebreiten Wiesenwege genannt, auf welchen das Vieh auf die Weide getriebenwird. Im Winter hAlt sich die Herde in der Gegend des sogenannten Tavo-gliere di Puglia auf, im Sommer wird sie aber auf die Weiden der Moliseund der Abruzzen getrieben" (Dr. Ludwig von Thallódzy, Illyrisclz-Albane.sische Forschungen. Bd. I, p. 49).

1 Depuis pres de mile ans, la transhumance s'est exercée enEspagne avec une ampleur et dans des conditions telles qu'on ne les re-trouve A ce degré nulle part ailleurs dans l'Europe. Du Nord au Sud, del'Est A l'Ouest, d'immenses troupeaux se deplacaient hier encore; des Pyre-nées A l'Ebre, de la Galice et de Monts Cantabriques A la Manche et Al'Estremadoure, des Monts IbCriques A la Nouvelle Castille, de l'Andalousie1 Valence, c'était comme un flux et reflux de laine, une oscillation rythmi-que des troupeaux. Par groupe de 10.000, suivant des routes spéciales, lesmoutons allaient, tondant l'herbe A ras, piétinant et tassant la terre. Chaquegroupe était divisé en troupeaux secondaires, de 1000 A 2000 têtes ; unmayoral" guidait la bande ; des rabadanes". aides de bergers, poussaientles betes ; armés de frondes, porteurs de longues houlettes, les pasteurstraversaient, deux fois l'an, la peninsule, avec leurs mules, leurs chaudrons.et leurs chiens". (A. Fribourg, La transhumance en Espagne, in Annales deGeographie XIX Année, No. 105, din 15 Mai 1910, p. 231).

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI - 195

(din partea Branului §i Tara Barsei), tut u eni (din pärtile Sibiiu-lui) si f r a tut i (din Banat) Isi iernau turmele de oi In sesurile/Vlunteniei sau pe colinele Olteniei 1 PAM pe la 1630 ei nu erausupusi la nici o dare catre stat. Plateau ca si celnicii aromani,numai o dare boierilor, proprietari pe terenurile de pasunat 2.

*

Trecand acum la cauzele care au determinat nomadismulla pastorii aromani, trebue sa marturisim ea cunoasterea lor nu-prea este usoard, daca tinem seama de vechimea lui. De obiceiu

e crede ca la baza nomadismului pastoresc din orice tara, Inafara de cursul anotimpurilor care determind contraste Intre felu-ritele pdrti ale aceleasi regiuni, mai sta si repartitia rail a pa-sunilor precum si epuizarea lor dupd un anumit interval 3. Toateacestea puteau foarte bine sä determine mutarile de transhumanta.Pentru mutarile nomade trebue sä fi intervenit Inca un factor.Aceasta nu poate fi deck nesiguranta. Autorul unui studiu asupravietli pastore§ti in Algeria, arata ca, inainte de ocupatia frau-cezd, toate triburile care se Indeletniceau cu cresterea turmelorde oi, traiau inteun continuu raziooiu. Mutarile de turme nu seputeau face decal numai daca, Impreunä cu pdstorii si alaiul decani ciobanesti, pleca si Intregul trib, inarmat rand in dinti. Eiduceau aceeasi viata nomada ca §i pastorii aromani. Mai tarziu,c and ocupatia franceza, odata cu administratia sändtoasä, a adus-§i siguranta in viata si avutul triburilor, acestea nu mai simteaunevoia ca sa Insoteased turmele la munte cu tot avutul lor, sitreptat viata pästoreascd, subt forma ei nomada, s'a schimbat insimpla transhumanta 4.

Si la pastorii aromani lucrurile, la inceput, trebue sa se fiintamplat la fel. Ne aducem aminte de starile triste in care seand intreaga Peninsula Balcanied in timpul navalirii popoarelor

I E de Martonne, La vie pastorale et la transhumance dans les Car-pathes méridionales. Leur Importance géographique et historique (Sonderab-druck aus den Sammelwerken zu Fr. Ratzels Gedächtnis, Leipzig, 1904, pag.227-245).

E. de Martonne, Mita pastoreaser in Carpatii romlini. (Conferinilpublicatä fn Cony. Lit., XLVI 122-127).

2 *tefan Metes, Piistori Ardeleni in Principatele Române (Extras din,Anuarul Institutului de Istorie Nalionald" Anul III), p. 7 (ln Anuar p. 299).

3 Philippe Arbos, o. c., p. 7.4 N, Lacroix, L'évolution du nornadisme en Algérie. Alger et Paris, 1906.

www.dacoromanica.ro

196 TH. CAPIDAN

slave. Ele n'au fost mai bune nici dupd a§ezarea Turcilor iiiEuropa. Ar trebui s reproduc toate capitolele din magistrala lu-crare a lui Cvijie, referitoare la mi§carile popoarelor balcanice subtnefasta stapanire otomana, ca sa se vada ce au avut de induratatat agricultorii cat mai ales crescatorii de vite. In vremurile ace-lea, singurul mijloc de aparare pentru pastorii aromani nu puteafi altul cleat dad, odatä cu mutarile periodice ale turmelor deoi, se mutau §1 fdlccirile inarmate, intocmai ca triburile algeriene,pentru preintampinarea oricarui atac din afara. Acest procedeu ,

la Inceput, justificat prin starile de nesiguranta, mai tarziu a ajunsun fel de obicinuinta. lar astazi, and pretutindeni la Aromani.pästoritul este in decadere, se mai gasesc comune in Pind citotul lipsite de turme de oi, care nu a§teaptä deck apropiereatoamnei, ca sa apuce drumul pribegiei in ora§ele §i comunele din§es. Iatä in ce termeni ne caracterizeaza aceasta pornire a pa-storilor aromani arheologul francez L. Heuzey, care a cunoscutmai de aproape pe pastorii nomazi din Acarnania, Etolia §i OlimpDeplasarea pentru Aroman nu este una din acele necesitati pecare numai fortat trebue sa o suporte, ci o simpla nevoie a na-turii sale ; este propriu zis viata sa. Nu §tiu ce spirit schimba-cios §i mobil i-a trecut prin vine. Desprins din solul, in carealtii sant ca §i inralacinati, cineva ar crede cä de la turmele deoi §i-a luat acest instinct, care, in fiecare an, II face sa suiemuntii, pentru ca mai pe urnid sä-1 coboare In regiunile de la

1 L. Heuzey, Le monte Olympe et l'Acarnanie, Paris (1866) p. 2711.Acest pasaj este citat §1 de N. Iorga din Francois Lenormant (scriitor frau-cez care a scris In urmalui Heuzey) In intinsa recenzie fdcutd asupra lucrarii Thenomads of the Balkans de Wace §i Thompson In Bulletin de l'lnstitut pourl'étude de l'Europe sud-orientale, 11-eme année (1915), p. 107. Lenormant,afard de primele cateva pagini, In care se ocupd cu istoricul Aromanilor,toate celelalte informatiuni luat de la W. Martin Leake (Researches inGreece) si mai cu deosebire de la Heuzey, a carui opera apdruse cu saseani inainte de publicarea micului studiu Les pdtres valaques de la Greceaparut In Revue Orientate et américaine dirigé par M. Leon de Rosny (1865),pp. 237-255. Dar Lenormant nu s'a multumit sa imprumute de la autoriilcitati numai unele cuno§tinte privitoare la Aromani, ci a reprodus i pasagiidin Heuzey, cum este cazul cu randurile de mai sus, fara sa citeze peautor. Faptul acesta a fost observat §1 de E. Picot, Les Roumains de laMacedoine (1875), p. 30, cand spune : M. Francois Lenormant, qui a publié,en 1865, une étude sur les Pdtres valaques de la Gréce n'échappe pas aux

:

le-a

les" I.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 197

2. Techimea nomadismului Ia Aromâni.

Aromânii nomazi din veacurile de mijloc. Agricultura laAromâni. Celnicatul g fdlcdrile.

Viata nomada la Aromani se arata a fi mult mai veche de-cat primele informatiuni care ne yin din partea scriitorilor bizan-tini. Daca dintre toate indeletnicirile poporului roman, pastorituia fost O specialitate a lui, in schimb, nomadismul a fost §i con-tinua' sa. fie, Inca pana astazi, o specialitate a Aromanilor §1 pestetot a romanismului din dreapta Dui-lain Nu se poate §ti daca invremurile istorice §i Romanii din nordul Dunärii au cunoscutaceastä viatä. Judecand insä dupd documentul viu al graiului,care se arata acela§i pentru toli Romanii de pretutindeni randla despartirea lor definitiva In populatiunile actuale, se pare cao bunä parte dintre Romanii nordici care nu se ocupau cu agri-cultura, au imparta§it aceasta. viata. Identitatea schimbarilor ce asuferit graiul Romanilor din regiunile carpato-dunärene spre aajunge la acela§i idiom romanic, din care, mai tarziu erasä iasa o limbä romaneasca unitara, se arata nu numai inelementul de bald latin, dar §i in cele mai vechi imprumuturicle la Albanezi, Greci §i Slavi, ca §i In unele rama§ite de mo§te--nire strabuna. Toate aceste semne, care se vad lamurit In do-cumentul limbei, ne dau dovada sigura ca, intr'o vreme de marenelini§te pentru romanitatea carpato-dunareanä, care a urmat dupacotropirea Peninsulei Balcanice de catre Slavi sau alte popoarenavalitoare, cea mai mare parte din populatiunile rornane§ti,conduse in organ izatii sociale primitive : in voivodate §i cnezateclinteo parte, in celnicate din alta parte, blind mai mult In munti.§i indeletnicindu-se cu pastoritul, trecea de la o regiune la alta,se intalneau intre ei, vorbind acela§i graiu romanesc.

De altfel, aceste treceri sau mutari de la o regiune la altase fac Inca pand astazi. Pastorii nomazi din Albania §i Pind,dupa un drum de 15-30 de zile, ajung cu turmele unii in Acarnania§i Etolia, altii in Tesalia /Ana' la Poalele Olimpului, iar cei dinmuntii Gramoste, 'Ana In Macedonia. Cu doua sute de ani inainte,

,critiques que nous avons dirigdes contre les voyageurs frangais. II n'a soneaux Roumains de la Grece que loin de la Gréce et s'est contenté d'en par-ter d'apres les Researches de Leake et l'Exploration de M. Heuzey. Qu'onine cherche donc pas dans son mémoire des faits peu connus".

www.dacoromanica.ro

198 TH. CAPIDkN

pastorii din Pind ajungeau pana in Tracia occidentala, iar ceidin Gramoste inaintau §1 mai departe, pand in muntii Rodope§1 Balcani din Bulgaria. De aci, care mai puteau, se intorceau Imtinuturile lor de obar§ie, insd cei mai multi i§i schimbau directiamutarilor, unii indreptandu-se in spre campiile dundrene, acolounde se puteau intalni cu fratii lor din nordul Dunarii, altii inregiunile de §es, dealungul Marii Egee, iar altii pana aproape de-campia Salonicului. Tot a§à trebue sd se fi mi§cat cu 7S vea-curi inainte §1 fAlcdrile celnicilor de subt stdpanirea lui Niculit A,pe care, probabil, dupa o denumire aromaneascd papu Niculita",,cronicarul anonim al rdscoalei Aromanilor din Tesalia (1055)insemneazd nail-um; NE.zoXf-cr.cc" 1. Nu vorbim, desigur, despremigratiunile Vlahilor din Serbia, pomeniti in atatea hrisoavedocurnente sarbe§ti. Aici am vrea sä insistAm numai asupra lap-tului ca aceste rnutdri, subt forma lor nomadd, n'au putut lipsi, liEvremurile mai vechi, nici in nordul Dunarii. Pentru aceasta, inprimul rand, ne dau dovadd urmele toponirnice din sec. XIIXIIIrdmase pana la noi in Galitia2 §i peste tot in nordul Carpatilor.dupa aceea mi§carile de mai tarziu ale ciobanilor rornani dinArdeal pe campiile Principatelor romane pand in Dobrogea, iarpentru Romanii din Tara, coborirea regulata a pastorilor din re-giunile Carpatilor in tinuturile de §es dealungul Dunarii. AceStemi§cari periodice care au avut loc in toate timpurile §1 peste totin cuprinsul tinuturilor locuite de populatiunile romane§ti atfacut pe E. de Martonne, care cel dintaiu a schitat in mod siste-matic viata pastoreasca la Romani, sa ajungd la convingereaodatd aceste rnigratiuni, subt forma lor nomada sau de trans-humanta, au avut loc de la Galicie jusqu'au coeur de laGrece 3".

Dar daca rni§cdrile pdstorilor aromani subt forma lor no-man pand in sec. X. se pot numai presupune, de la aceastddata ele apar in istorie, ori de Cate ori intamplari din imperiutbizantin se legau cu mici evenimente din viata pastorilor vlalidin Peninsula Balcanica. Ceva mai mult, dacä ar fi sä ne Iuämdupa un pasagiu luat din insemnarile mandstirii Castamunitth

N. lorga, Notele unlit istoric publicate in Anal. Acad. Rem. XXXVp.138.2 Fr. Mildosich, Die Wanderungen der Rumunen.3 Emmanuel de Martonne, La Valaclzie, essai de monograplzie geogra-

phique. Paris (1902). Capitolul : La vie pastorale p. 117.

§i-1

c6.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 199

§i relevat pentru Intaia data de Tomaschek 1, Vlahi, care nuputeau fi decat numai pastori nomazi, se pomenesc in apropiereapeninsulei Calcidice Inca din sec. VII, acolo unde astazi ei nuexista decal numai pentru lunile de vara, Insa, dupa cum vOinvedea in capitolul urmator privitor la migratiunile actuale aleAromânilor, pomeniri vechi despre existenta lor la Sfantul Muntenu lipsesc pentru vremurile care au urmat dupd sec. XIII. In acesteinsemnäri se spune ca In zilele irnpäratului iconoclast Vasilie(726-780) neamurile din amandoud malurile Dunarii, folosindu-sede nelini§tea In care se afla imperiul, mai cu deosebire fiindcaImparatul Insu§i ducea lupta In contra icoanelor, pe atunci aanurnitii Rinchinii §i mai cu deosebire Vlahorinchinii §i Sagudatii,ocup"and Bulgaria §i Intinzandu-se putin Cate putin in diferitelocuri, se facura stapani pe Macedonia, §i la urma venira. laSlantul Munte cu femei §i cu copii, cad nu era nimeni care sa-i.opreasca §i sa se lupte cu ei. Ace§tia fura, cu timpul, introdu§iin Invätaturile cre§tine§ti de catre sfiintii parinti, crezura In acesteInvataturi §i la urmä de tot ajunserd cre§tini. lata §i citatul:itaTck Tag .pipac Taw abovollixo) PozotXicov (726-780) Ov 71 (27-th

7CMpocaouvciptce eöp6v-ca xawbv avocpxiccc, 3c6-ct oE (3cc otXel; -caw

pvcd.cov sExov 'nciAe[tov xcack ttbv ciyhov e2x6vcov oE CcoePetg, TOTE.

TO: oE XeyOp.evoc Tuivot. %al 6inXot5ozepov BXaxopvivot mc).

Eccyovadczetot, '4ouo:dozvreg tv BouXyapEav xcct &rcX6ozvtec 6M.yov

xx-CoXiyov Scoicpopz vApri, ixupteuoxv xoci Thy Mxxiiiovfocv, TiXo;-idX0ov ei; rO "Aywv öpoc l 6Acz -coin th yuvatvirmsoc, at6tc 6,iv 'TitoTLVGig, Vez tok cintoza01) xal v& Doi); noXepricrg o?-c:vsG Tbv xacpbv

ixoccrixii0)7axv &no -cob.; &ylou; ncc-c4xc, arc icycsuaav xol rvavTiXecoG xptatuxvoi. Mai intaiu, observam cä Vlahii apar in tova-ra§ia Rinchiniior §1 a Sagudatilor, (loud tulpini slave, dintre carecei dintai I§i aveau locuintele langa raul Piixcog, care curge InGolful Rendina, la nordul Calcidicei, iar cei din urrnd Intrecampia dintre Salonic §i Veria 2. Daca greutatile ce prezinta aceastdinsemnare, dupa cum observa Tomaschek, prin transpunerea celorcloud tulpini Slave in vremea lui Vasilie Iconoclastul, atunci cand-ei se aflau a§ezati In acele parti Inca pe vremea lui ConstantinPogonatul, s'ar putea inlatura, §i pe Iangä aceasta, pärerea lui

1 W Tomaschek, Zur Kunde der Haemus-Halbinsel p. 43.2 Const. Jireek, Geschichte der Bulgaren. Praga (1875) p. 120. Vezi §1

Lubor Niderle. Manuel de l'antiquité slave, Tome 1, harta de la

"C.'±

vipm

ailemb

sEg

inecat

nO

stared.

www.dacoromanica.ro

200 TH. CAPIDAN

Drinov asupra originii numelui Rinchini de la rhtl INytoç, ar rd-mâneà stabilitä, atunci n'ar fi greu sä admitem cd acei Vlah o-rinh ini ar fi Vlahi care l'§i aveau locuintele in apropiereaaceluia§i râtt, dupa care au fost numiti §i Slavii 1 De aceastapärere este O. N. Iorga 2. Cum cd ace§ti Vlahi erau populatiuniromâne§ti din ramura românismului sud-dundrean, prin urmareaceimi cu strAmo§ii Aromânilor, aceasta se dovede§te §1 dininformatiunile de mai tArziu ce avem asupra acestui element dinaceste pdrti. Tot din aceste informatiuni rezultd §1 ocupatiunealor cu pastoritul. Dar cd §1 ace§ti pästori Vlahi duceau o viatanomadd ca §i acei pomeniti cu un veac doi mai tarziu, acea-sta, cred cd se lämure§te pe deplin din adaosul explicativ alscriitoarei Anna Comnena, cdnd, vorbind despre Vlahii care lua-sera parte in armatele lui Alexios I (1091) in lupta in contraCumanilor, socotindu-i ca nomazi : ônbot Tbv voRciacc prov eXovto,mai adaogd : BAdtxo4 zokouc 7) xotvil xcaeiv (as accaewto; (= quosBlachos vulgari lingua vocare solent) 3. Acest adaos, pe carescriitoarea gase§te de trebuinta ca sd-1 dea numai pentru specifi-carea Vlahilor nomazi, provine desigur din faptul cd, pand laea, Vlahii din Peninsula Balcanied nu erau cunoscuti numai caun popor care se ocupd cu pästoritul, dar care duc §i o viatdnomadd. De aceea §1 In pasagiul din Skilitses-Kedrenos, relevatpentru IntAia data de Tomaschek 4 : TOI5Tarl ai 76)10 tsoociptov aux-cothv Accfil8 p.iv eö0bg arce136 avatpeOeg ploov liccotopfac zoct Ilpiona;

1 Neu und eigentiimlich in jener Notiz ist nur die vulgAre Namens-form maxoputpos, welche darauf hindeutet, dass das (nach dem Flusse `Rixtos,`Pshxos Bplixos in der nördlichen Chalkidike genannte) Volk der Puyxtvoz ausserdem herrschenden slowenischen Bestandteile auch noch das einheimischewlachische Volkselement umfasst hat, das sich mit der Zeit starker erwies".(Tomaschek o. C. p. 44).

2 N. Iorga, intr'o recenzie fAcutd asupra lucrArii lui Constantin I.Amantos, MaKE50MCCE R 14,CrU0.., / ea ',4,, ,,t, wauevucip, lo-ropicw Kat 101,0X07tav 7-* MaKeaoptar;

Athénes 1920, vorbind despre acesti Vlachorynchines Oxaxop(ryxvot), qui sur-vécurent, dans la compagnie des Slaves, dans la Macédoine au VII-e sièc1e",adaogli cA ce sont des Vlaques dont le nom ethnique est effuble d'un épi-thete qui vient de la riviere sur les bords de laquelle ils vivaient"(Bullefinde l'Instltut pour l'Otude de l'Europe sud-orientale, VH-eme année, N-os 10-12p. 81).

3 Anna Comnena, Vol. I p. 395.4 Ueber Brumalla und Rosalla p. 401.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 201

-xccl teq Xeyovivag mak Sp% Tcapi MOW [3Xcexiiiv atov 1, este vorbatot despre Vlahii nomazi, dar care de astd data nu erau nicipdstori §1 nici vagabonzi, ci, ctirvanarl, sau cum am zice in limba-albanezd uSetar (de la uSe drum"), a§a cum mai tarziu Ii intal-nim §1 la Vlahii din Serbia subt numele de cheleitori sau ceilatori(de la ,,cale")2.

Dacd insd din toate aceste intampldri relevate de scriitoriibizantini viata nomadd a Vlahilor mai mult se subintelege, iatä-cd in sec. XI un eveniment de mai mare insemnatate se petrece inaceea Tesalie, care acum era ocupatd a§a de mult de Vlahi, in-cat stdpânirea bizantina' se va'zii nevoitä sä institue o admini-stratie speciald pentru toti Vlahii din Elada : ant to:PI 13X&XOYO

EXXdcaoe, eveniment care de astd data ne aratd §i directia incotr6 se fdceau mutdrile Vlahilor nomazi. Este vorba despre aceeami§care a Aromanilor din 1065 in contra stdpanirii bizantine,relatatd de Kekaumenos, la care fu nevoit sä se asocieze §1 ba-tranul Niduhitä, mai-marele peste Vlahii din Tesalia. Era gata sdinceapd lupta, insd fiind in mijlocul verii, multi dintre Vlahi lip-seau din Tesalia. Aceastd lipsd dä prilej cronicarului, care nepoveste§te intamplarea in toate amänuntele ei, sa' adaoge cd Vlahiipetrec vara in Muntii Bulgariei : 'Ecc te4 5pn tfig BouXyapiO4, undedin luna lui Aprile §1 pand in Septemvrie, ei locuesc impreunacu avutul lor in vite §1 cu familiile lor, pe muntii cei inalti §i inlocurile cele mai reci : Tee xtilv)7 xoci cpoquXfat akCov don, inO 'AnpaMovmvbc Eon Esrctetippfou [1.72); UckXciig 6peat xai cpuxpozo'ccotc "C6-

Noi nu putem §ti cu preciziune care munti anume inte-lege autorul prin muntii Bulgariei". Stim atdta nurnai cd Bulgarialui Kekaumerios este aceea a lui Simeon, supusd de cdtre Vasilidal II Bulgaroctonul §i cä in cazul acesta s'ar putea presupunemai de grabd muntii Macedoniei §i ai Traciei decal muntii Bal-cani. De fapt, numai cu un veac mai tdrziu, când grosul popu-latiunilor nord-dundrene se gaseau in locurile pe care le ocupa§i astäzi, pomenirea Vlahilor in Muntii Balcani ca §i in Rodope§i Tracia abundd tot mai mult. 0 Valahie Alba' (Bela-Vlagla) inopozitie cu Valahia Neagra (Kara-V1a§ka) din nordul Dundrii

1 G. Cedrenus, II, p. 435.2 VeZi V. Bogrea in Bulletin de l'Inst. VII p. 50-53 si S. Dragomir

Midi din Serbia p. 286 §i 298.a Vez1 mai pe larg N. lorga, Notele unui istoric p. 132.4 W. Tomaschek, o. c., p. 64

v

-not; 4.

www.dacoromanica.ro

202 TH. CAPIDAN

apare intre muntii Balcani §i Dunare I. Nu putem §ti cu siguranta,daca Vlahii din acest tinut faceau parte din populatiunile roma-ne§ti. sud-dundrene, dar daca ar fi sa admitem la baza acesteidenumiri haina alba a Vlahilor balcanici, atunci am fi inclinatisa credem cä ei tineau mai mult de fratii lor din Balcani §i Ro-dope. De altfel, §1 cronicarii, incepand cu Niceta Honiatul pana.la Cantacuzen 2 vorbesc despre ace§ti Vlahi nomazi. Cel dintaiu,povestind felul cum Petru §i Asan au inceput lupta in contrastapanirii bizantine, adauga ea in biserica cu hramul Sf. mucenicDimitrie, ziditä de amandoi fratii, intre lumea stransa la biserica,ca sa atate pe Romani in razboiul ce trebuia sä fie dus in con-tra Bizantinilor, se aflau multi oameni Indraciti, barbati §i femei,cu pleoapele intoarse i "inrosite, cu parul valvoiu . . ." 3. Acestobiceiu de a-§i Intoarce pleoapele, cand cineva vrea sa speriepe altii §1 in special pe copii, Aromanii nomazi II n §1 astazi.Nu §tiu daca el exista la Greci §i la Albanezi, Insa Bulgarii nu-1au (cf. §1 G. Weigand, Rumänen und Aromunen in Bulgarien p.49-50). Sistemul de luptä al acestor Vlahi, relevat de N. lorgase aseamäna cu acela al Vlahilor lui Niculita din Tesalia, des-pre care s'a vorbit mai sus. Dacd, acum din punctul de vedere-filologic, urmele acestor Vlahi, care se vad astazi in numele delocalitati de origine romaneasca In Balcani, arata mai mult oinfati§are dacoromana, prin aceea ca ele prezinta labiale neat-terate5, aceastä constatare vine sä confirme ceea ce am sustinut

' Die zwischen Hämos und Donau lebenden Wlachen, deren Land meist.als Weiss-Wlachien bezeichnet wird, verschmelzten sich allmälig mit den sla-visierten Bulgaren" (C. Hopf, Geschichte Grieclzenlands, vol. VI, p. 165),ici ein-WI ach i en war zu jener Zeit in Aetolien, We is s-Wla chierr

in Moesien, Schwa rz-Wla c hien (AfaupoxaxEct) in der Moldau" (Const.JireCek, Geschichte der Bulgaren p. 218. Vezi i p. 376. Cf. 51 Cvijié, LaPentnsule Balkanique p. 165: II y avait une Valachie Blanche dans les Bal-kans et au Nord des Balkans". Cf. acum in urmd 51 Al. Philippide, OrigtneaRomdnilor vol. I p. 709.

2 "Eva R awa AmaKor, 'Wpm's voiaiSa Ivparcivoy dwoitacri26/ov rclo Grov.aroureplicras (I. Cantacuzen, vol. I p. 146.

a Gheorghe Murnu, Din Nichita Acominafos Honlatul, in Anal. Acad.Rom. Tomul XXVIII, p. 379.

I N. Iorga, Oeschichte des rum. Volkes. B. I p. 95.5 Const. JireCek, Das Fiirstentum Bulgarien p. 123-124; G. Weigand,

Rumtinen und Aromunen in Bufgarien In Jahresbericht XIII p. 45 5i Th. Ca-pidan, Raporturile linguistice slavo-romdne in Dacoromania III p. 145 5i urm..

4,

rejl, roll

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 203

la congresul filologilor din tail 1 ca a existat o vreme, cand §1.in dialectul aroman nu toate labialele erau alterate. In muntiiRodope pastorii nomazi valahi s'au Ostrat pana in veacurile dirurma 2. In fine, pretutindeni pana unde au ajuns strarnosii Aro-manilor la nordul ca i la sudul 3 Peninsulei Balcanice, §i dirrtimpurile cele mai vechi, ei sant relevati ca pastori care i§ischirnba locuintele: erat id genus Izorninum vagum, incertis er-rans sedibus" 4, ducând impreuna cu ei familiile si tot avutul lor

Dintre toate celelalte popoare balcanice, aceastä vechimese constata numai pentru poporul albanez. Intr'o lucrare scrislde un calugar francez, in anul 1308, alaturi de informatiunile ceni se dau cu privire la productiunea solului din Albania, ni semai spune, In ce piivete a§ezarile §i indeletnicirile Albanezilor,ca ei civitates, castra . . . non habent, sed habitant in papilionibus-et server mouentur de loco ad locum per turmas et cognationes-suas" 5. Acest citat, precis in expunerea rniscarilor nomade aleAlbanezilor, ar putea servi ca un pendant la ceea ce a spus Ke-kaumenos despre Arornani. Mai departe, in cuprinsul acestei lu-crdri vom vedea cum acest paralelism in viata celor doua po-poare cu legaturi vechi in Peninsula Balcanica se arata §1 in altdomeniu din viata lor pastoreasca 6.

Dar daa din cele expuse mai sus, reiese faptul sigurde la inceputul a§ezarii lor in Peninsu'a Balcanica, Aromanii au

1 lh. Capidan, Aromdnismele din dialectal ducoromeut ci problemelecare se leagd de ele publicat in Juniznea Literard An. XIV p. 275.

2 Südlich von Morrha lag das Landchen Merope, von bulgarischenund rumunischen (Wlachischen) Flirten bewohnt". (C. PreCelc, Die Heerstrassevon Belgrad nach Constantinopel und die Balkanpdsse (877) p. 98).

3 Der Genuese Domenico Mario Negri erzählt in seiner Geographie[Domin. Mar. Niger, Geographicorum comentariorum libri XI Basileas 1557fol. p. 279], dass unweit des Flusses Echedoros (jetzt Gallico) eager a pas-toribus vicatim Izabltatur, quos Morias seu Flaccos appellant". Letztere sindohne Frage Wlachische Colonisten, flirten die sich zelbst Rumänen d. h.'Pav.Laibt nannten". (1-lopf, Geschiclzte Grzechenlands VI p. 267).

4 Cf. Pachymeres, vol. II, p. 106: 0-6 se ye pxaxLic6v, 6 64 crx66v 7-L2nr

alatrgp41 TF1T rAecos. es 1367 Kal 71-6ppio cis irXijOos. aptOp.o0 Kpirrov 71-0c701) rapareraro,Moos avo-XidPicus xcapov Kal 1.300742aCt rporravgov ..."

5 Olgierd Gotha, Anonymi descrtptio Europae Orientalis elmperiumConstantizzopolitonum Albania, Serbia, Bulgaria, Ruthenia: Ungaria, Polonla,Bohemia" Anno MCCCVIII exarata. Cracoviae (1916) p. 26.

6 Pentru forma veche a 13-storitului la Albanezi vezi §i V. Dvorsky IiiRiv. Geogr. Ital. XXII (1915) pp. 298-304.

ema

www.dacoromanica.ro

204 TH. CAPIDAN

lost relevati de atre scriitorii bizantini numai ca o populatiunede pastori, trebue sä c5dem si noi in greseala acelora care in-venteazA tot feluf de teorii, in baza cArora se inceara sä dove-deascd originea exclusiv pästoreascg nu numai a Aromânilor, dar§i a intregului neam românesc?1 Desigur cä riu. Mai intaiu detoate, despre o indeletnicire exclusivä a Arornânilor pentru tim-purile mai vechi cu pästoritul nu sânt suficiente nici atestArileistoriografilor bizantini si nici schimbärile ce a suferit numeleRomânilor subt forma lui slavo-greacä Vlah" 2 sau subt forma.albanezd 1?smer3, trecând de la Intelesul etnic la acela depästor" fata de märturiile vii ce ne procurä graiul lor si fata deunele urme din traditia centrelor mai insemnate. locuite astgzi

1 Und Hirten, von Ort zu Ort wandernd, waren die Walachen zu alterZeit während des Mittelalters, den Landbau müssen sie nut spärlich nebenbeibetrieben haben. von Stddten, die sie auschliesslich bewohnten ist gar keineRede." (Robert Rosier, Romanische Studien, (1871) p. 119.)

Vezi, In privinta aceasta, studiul lui Ladislau Rethy, Daco-Rou-mains ou Italo-Roumains, étude historique et philologique. Budapest, 1897 :,,Les Valaques descendent leur langue le prouve d'un peuple de patresdes Appennines, qui a habité, sans doute, la region sabino-ombrienne, quis'appelait dans les Etats pontificaux Roman, d'apres l'habitude du peupleitalien de se designer d'apres le nom de la province ou region qu'il habite.1.1ne tribu de ces pAtres elle appartenait au culte romanocatholique, carla terminologie de la langue valaque le prouve partait vers le IXe sièclepar le Friaoul et par la Carniole et descendait au cours du Xe siècle dansla péninsule balkanique, dans l'ancienne Illyrie. Ici le contact entre Rou-mains et Albanais a donné naissance a la langue valaque qui n'est pas unelangue italienne, mais un idiome moitié italien moitié albanais, c'est-A-direque les mots sont italiens, tandis que les formes grammaticales et le tourd'esprit emprunté It l'albanals" (p. 4).

Vezi, la aceasta, Beitrdge zur Siediangsgeschichte der Balkanhalbinselpublicat de Dr. Ludwig von Thallóczy in Illyrisclz. Albanische Forsclzungen.Band 1, p. 38 §1 urm.

De asemenea I. Peisker, Abkunft der Rumdnen (Graz) 1917, In careautorul, contintand cercetArile sale incepute in Die dlteren Beziehungen derSlaven zu Turko-Tataren und Germanen und ihre sozialgeschiclztliche Be-.deutung, Stuttgart (1905), Inceara sA dovedeascA asemAnarea ce existaIntre viata pAstoreascA la Romlni §1 Intre aceea la Turd, conchizAnd cA ease bazeazA pe o mo§tenire strAveche §1 cä, prin urmare, RomAnii se infati--seazA ca descendenii ai Turco-Tatarilor.

3 Despre care vezi mai pe larg In Th. Capidan, Raporturile albano-.rom. In Dacoromania 11 P. 487.

8 Pentru Intelesul acestui cuvAnt vezi acum In urmA Kadlec, Vlasivlaece pravo p. 1 §i urm.

si

I

www.dacoromanica.ro

ROMA NH NOMAZI 205

de Aromâni La aceastd trecere de inteles precum §i la generali-zarea ocupatiunii lor numai cu pastoritul va fi contribuit, desigur,.§1 felul mutarilor bor. Aceste mutári care, dupd cum am vdzut incapitolul precedent, trec dincolo de transhumanta obicinuita maila toate popoarele cu indeletniciri pastore§ti §i ajung la noma-dism, au facut ca mi§carile lor sa nu fie vazute de catre streininumai in mutari de turme, ci §1 in deplasari de populatiuni in-tregi, grupate imprejurul celnicilor lor conducatori. Din cauzaacestui nomadism, ei nu erau vazuti de celelalte popoare dinPeninsula Balcanicd, cu turmele de oi, numai in timpul verii lamunte, ci cu acelea§i turme apareau §1 iarna la §es, sala§luitimai in toate satele a§ezate pe eampii bogate in pa§uni, ca §i inimprejurimile ora§elor mai marl, unde puteau sd-§i desfaca pro-dusele precum §i o parte din turmele lor. Aceastä dubla aparitiea Aromanilor no§tri, care in mod firesc rezulta din cele doua_migratiuni periodice din cursul anului, le inmultea in mod aparenta§a de mult a§ezarile, that numero§i cum erau ei in veacurilede mijloc §i chiar dupd venirea Turcilor, raspandirea lor inPeninsula Balcanied parea §1 mai extraordinard, iar celelalteocupatiuni ce vor mai fi avut, ca agr i c ult u r a §i chiar unelemeserii, dispareau cu desavar§ire.

Nu se poate urmari extensiunea agriculturii in PeninsulaBalcanied inainte de navalirea Turcilor, insa din putinele indiciice avem din actuala ocupatiune a unor populatiuni romane§ti,.precum §i din unele cuvinte referitoare la plugdrie din graiul lor,.reiese mai mult ca sigur, cä cultura ogoarelor nu era streina lao parte dintre Aromani, in momentul and ei s'au a§ezat in lo-curile. unde Ii gasim.

Referindu-ne la vremurile mai noua, vom gasi Aromaniaproape din toate tulpinile §i in toate regiunile, care, in afard depastorit, cunosc §i cultura parnantului 1

Mai intaiu, in ce prive§te regiunea Pindului, Aromanii diiitinutul Zagori astazi, in cea mai mare parte grecizati se-ocupa cu agricultura 2. Dintre ace§tia, Aromanii care nu §i-aupierdut limba romaneasca §i continua sa se indeletniceasca cumunca campului sant din comunele Pal i os el i, P a d z, a§ezatemai in spre miaza-noapte, in versantul apusean al Pindului,

1 Cf. N. Bataria, Agricultura la Aron-dint in Lumina Anul 11(1904) p. 161._2 Cf. Lumina Anul 1 (1903) p. 166 §i urm.

www.dacoromanica.ro

206 TH. CA PIDAN

aproape de Samarina, §i P al i o h ori, Fl oru, Gr e ben it i,a§ezate pe acela§i versant insä mai in spre miaza-zi 1 Dintre co-munele din Epir, care nu fac parte din Zagori, o bund parte,dintre Aromanii din Aminciu (Metova), dupd cum ne-asigura-G. Weigand a cultiva pe vremuri parnantul tot a§a de bine ca §iSlavii. Scriitorul englez Leake ne asigura cd in S ir a cu §i fe-meile se indeletnicesc cu munca pamântului 3. Aromanii dinTuri a, care, pe vremuri, se alcatuia, dupa traditia locala, dincdtunele Scornu, Cal där oasa, Codru-Mare §i Turia,nu se mutd cu locuintele. Ei raman pe loc, pentru cä Ii cultiva.ogoarele 4. De asemenea Aromanii din Ca 1 ar 1 i, in timpurilecele mai vechi, dupd cum ne asigura Pouqueville 5, se ingrijeautot a§a de bine de cultura campului ca §1 de cre§terea vitelor.

Aromanii pastori din Perivoli cuno§teau odatd agricultura 6Comuna Smixi n'a fost peste tot niciodatd comund nomada.Inca din timpurile cele mai vechi, o bund parte dintre locuitorise ocupà cu agricultura. Regiunea numitä B i g a, din apropiereacomunei, era odata peste tot cultivath de Aromani. Din aceastdregiune ca §i din alte tinuturi mai indepdrtate Aromanii s'aua§ezat in Smixi 7. In fine, Aromanii din Fur c a §i Ar ma t a§. a. nu sant streini de cultura pdmantului 8. Un eminent cunoscatoral sffirilor economice din Pind, prof. G. Zuca, ne asigura intr'o

Wace and Thompson, The nomads of the Balkans. London (1914)p. 202.

2 G. Weigand, Die Aromunen, Vol. I p. 130.At Syrako the gardens and`the small quantity of arable land

-wich sourrounds these towns are chefly cultivated by the women" (WilliamMartin Leake, Travels in Northern Greece. Vol. I (1835) P. 275).

Wace and Thompson, o. C. p. 180.5 Quand on se rend de Calarites dans le canton d'Aspropotamos, on

gravit, dans la direction nord-est, l'espace d'un mille, le Padure-MouréfPAdure-Mure] jusqu'au Lazareth établi par le Valaques Autrefois, toutecette contrée était couverte d'arbres que les pasteurs valaques incendientchaque année aux approches de l'automne, afin de laisser marir les ceindressous la neige pour ensemencer quelque champs en siègle au retour duprintemps" (Voyage dans la Gréce 11 p. 185 si urm.). Despre incendiareaierbil, ne vorbeste i jireCek la RomAnii grAmosteni din Bulgaria (Dasffirstentum Bulgarien p. 119. Cf. §il. Bogdan in Cony. Lit. XXIII. p. 104) .

6 Wace and Thompson, o. C. p. 175.Wace and Thompson, o. C. p. 172.

8 Per. Papahagi, Notite Etimol. p. 43. Pentru Furca vezi si Lumina.Anul IV (1906) p. 5L

8

7

...

www.dacoromanica.ro

ROINliNlI NOMAZI 207

lucrare asupra ocupatiunii Arornanilor a numarul satelor §iora§elelor romane§ti din Pind care se ocupa §i s'au ocupat cucre§terea oilor, este cu mult inferior acelora care s'au ocupat §ise ocupd cu agricultura, ori cu industria mai mica. A§a spreexemplu comunele cari au avut celnici mari intotdeauna sant :Aminciu, Saracu, Ameru, Baeasa, Perivole, Abela, Samarina, Smixi,Furca, Deniscu, Gramostea; in total vre-o unsprezece sate, WA'a enumera §1 acelea care actualmente fac parte din Tesaliagreceasca. Restul pana la 50 de sate din Pind, nu se ocupdcleat cu agricultura ori cu indeletnieiri de alta natura" 1

Daca trecem in Macedonia, §1 aci gäsim centre §i tinuturiIn care, in timpurile mai vechi, cand Aromanii nu se dedaseraInca bine comertului, se ocupau cu agricultura. In tinutul Ohridei§i 'in special Aromanii din Beala-de -jos se ocupd numaicu agricultura ; foarte putini sant §1 pastori 2 Pentru Moto v i§te§i Gope§i ne asigura batranul poet national Const. Belimace,ca amintirile legate mai cu deosebire de trecutul comunei Molo-vi§te spun ca locuitorii acestei comune, la inceput, se ocupau cuagricultura 3. Acela§i lucru II aflam §1 din scurtele monografii alealtor comune, cum este V laho-Clisur a. Se zice cd cucateva sute de ani inainte in locul ora§elui de acum, la picioarelepiscului Agurlu al Chia c u, de o parte §i de alta, existautrei comune arornâne§ti : I a j a, Car age §i Cire § i, a carorpopulatiune se ocupa cu agricultura §i cu pastoritul §1 care inacele vremuri turburi a trebuit sa-§i paraseasca vechile sale lo-cuinte §i sa se ascunda in desi§ul acelui munte, spre a fi laadapostul oricaror incalcari" 4.

La o buna parte dintre Aromanii din Albania agricultura a fostdin toate timpurile §1 continua sä fie §i astazi una dintre ocupatiu-nile lor de baza. Tinutul in care ei se indeletnicesc cu muncacampului este Mu za chi a. Aci ma voiu multumi sä reproducconstatarile unui vechiu cunoscator al starilor de lucruri dinAlbania, cum a fost J. G. von Hahn, In Mittelalbanien (dem

1 G. Zuca, Starlit! Economic asupra Rondinilor din and (Epir si Te..salia). Extras din Foaia de Rapoarte Consulare §i Informafiuni comercialePio. 16. Bucuresti ((906) p. 6.

2 Cf. revista macedo-romând Lumina Anul IV (1906) p. 267.a Vezi Lumina Anul 11 115.4 Const. Ghica, Orawl Vlaho-Clisura publicat in Lumina Anul II. p. 117.

www.dacoromanica.ro

208 IH. CAPIDAN

Gramosland und dem Vorland der Alpen) sind die Volksverhglt-nisse weit einfacher, weil hier das griechische Element ganzlichfehlt und zwischen dem albanesischen nur wlachische Colonien,wiewohl zahlreich, eingestreut sind. Diese letzteren verbreiterts!ch nicht nur tiber die Bezirke von Elbassan, Pekin und Cawaja,sondern finden sich auch zahlreich in dein Gebiete von Berat,besonders in dessen Ktistenebenen, der sogenannten Muzakja,wo sie (im Gegensatze zu ihren Stammsverwandten) vorzugsweisedem Ack er bau obliegen)1.

*

Dupg ce ata vgzut felul cum se lafati§eazg ocupatiuneaAromânilor cu agricultura, in vremurile mai de mult ca §1 astäzi,sä vedem acum dacg ei, ca pgstori eminenti, au invatat aceastg_indeletnicire in timpurile mai noug sau au mo§tenit-o de lasträmo§i.

In priviata aceasta,dovezi mai sigure decat acelea care nile oferg graiul lor, nu putem gäsi. Multimea termenilor dinsfera vietii agricole care se pgstreazd 'in dialectul aromân, nu casimple cuvinte moarte, ci cu intrebuintare generalg, ne aratä castrgbunii Aromânilor nu erau streini de agriculturd.

Vom in§irà mai latdiu ace§ti termeni, §i dupg aceea voravorbi despre valoarea acelora dintre ei, care privesc directchestiunea ce ne intereseazg.

Pentru thsemnarea solului arabil avem agru (lat. ager, -urn)cu intelesul pgstrat din limba lating §i pierdut in celelalte limbiromanice. Pentru munca câmpului avem: sdpare (sappo, -are);arild (area); arare (aro, -are); siminare (semino, -are); sifirare(sicilo, -are); triirare (tribulo, -are); zvinturare (ex-ventulo, -are);mdfinare (machino, -are) ; nfirnare (cerno, -ere) §1 sdreare(sarc(u)lo, -are) a curati ogoarele de ierburi" 2

Pentru sculele de trebuintä la munca câmpului avem ; sapid(sappa, -am) ; aratu din mai vechiu *aratru plug" (aratrum) ;vomerd (vomer, -em) fierul lat al plugului" ; seafire (sicilis, -em);fir (cribrum) ciur".

1 3. G. von Hahn, Albanesische Studien. Jena (1854) p. 16. Vezi 0G. Weigand, Die Aromunen 1 p. 82. PentruPbmanii din Cavaia vezi Lumina,.Anul 1 (1903) p. 266. C. N. Burileanu I Romeni di Albania pp. 103, 105, 163,331, 334 etc. Tache Papahagi, La Romilnil din Albania p. 20.

2 Per. Papahagi, Notife Etimol. /3. 43.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMA& 209

Pentru cereale: siminfd (sementia, -am); grdnu (granum) ;grdnuld §i garnutd (granuceum); sicard (secalis, -em) ; matt(milium); ordzu (hordeum).

Pentru pdioase : sk'ica (spTcum); pare (palea).Deoarece multi dintre ace§ti termeni agricoli AromAnii puteau

sd-i pdstreze prin contactul cu populatiunile agricole cu care aveau.legdturi in timpul verii, and l§i desfáceau produsele lor §i seaprovizionau cu cele de trebuintd pentru iarnd, pentru mai mull&claritate §i ca sd nu se creadd cd noi, cu orice pret vrem s&scoatem pe strdmo§ii AromAnilor agricultori, vom face o strict&deosebire It-Are termenii care s'ar putea explicA din acest contact cupopulatiunile cAmpene §i *lithe aceia pe care ei nu i-ar fi pdstrat dacdinteadevdr nu s'ar fi ocupat In tot timpul cu cultura pdmântului.

Printre cei dintAi punem in primul rand numele cerealelor :simintd, grdnu, sicard, merit, ordzu. Toti ace§tia §i i-ar fi pututprocurà de la locuitorii de §es in schimbul laptelui §i derivate-lor lui. Prin urmare, nu pot dovedi numai cleat cd ei au cu-noscut odatd §1 cultura pdmAntului. Tot in categoria lor trecem §ipe agru, cdmpu. CAnd se coborau pdstorii de la munte, de multeori treceau §1 prin ogoare. Deci §1 aceste cuvinte le-ar fi putut aveAIn dialect §i WA sd fi fost cultivatori ai ogoarelor. Tot a§a: sapd,§i se:pare. Intru cat acestea slujesc §i pentru alte munci, pre -zenta ldr 'in dialect s'ar puteh explicA §1 in afard de agriculturd.

TrecAnd la a doua categorie de cuvinte, aci dam mai intAiude forma arifd, a cdrei prezentd in dialect n'am putea-o explicA,.decAt dacd admitem a AromAnii se ocupau §i cu treieratul grAului. De-fapt, AromAnii au §1 triirare cu zvinturare. Dacd mai addugdm latacestea §I seatire cu sitirare avem toatd terminologia din sferaactivitätii agricole. Insd cuvintele din aceasta categorie care nedovedesc pand la evidenta cd Aromanii s'au Indeletnicit multdvreme l'n mod intens, §1 cu agricultura sAnt seircrare, aratii §i.vomerd.

N. lorga a sustinut, cu drept cuvAnt, in a sa Geschichtedes rumtinischen Volkes cd munca cArnpului nu le-a fost streind,in propriile lor a§ezdri, nici AromAnilor 1 Insd lorga tratAnd de-

1 ,,Selbst den Arámlnen im Pindus war das zeigt schon in gewissemMasse ihr Wortschatz fiir Feldarbeit und Felderzeugnisse der Ackerbau auUeigener Scholle nicht grundsätzlich fremd". (N. lorga. GeschIcIde des rum..Volkes Bd. 1 p. 143).

www.dacoromanica.ro

210 TH. CAPIDAN

spre aceasta chestiune Inteo lucrare istoricA, a crezut Ca ar fiprea mult ca sä aducA dovezi linguistice din dialectul nostrupentru intärirea sustinerii sale si mai cu deosebire pentru dove-direa faptului cd, In strAromana, Inainte de pAtrunderea la Daco-romani a cuvantului plug, exista forma comund pentru toti Ro-manii aratu. Faptul acesta precum si alte consideratiuni unilateralconcepute, au facut pe H. Dumke, autorul unei lucrAri asupraterminologiei la Dacoromani 1 sA sustinA cA, In perioada istoricA,nu numai Aromanii, dar nici Dacoromanii n'au cunoscut agricul-tura. De aci el conchide a strAromanii au fost pastori, iarDacoromanii au Invatat munca campului de la Bulgari (p. 119).La Aromani ca si la Dacoromani termenii latinesti pAstrati pentruagriculturA tin de tezaurul lexical al pästorilor (p. 122). De aceeaforga ist unkritisch an die Beurteilung der rumanischen Acker-bauterminologie gegangen. So ist es natfirlich, dass er zu einemfalschen Resultat kommt : er zieht den Schluss, dass die Urru-manen Ackerbauer gewesen sein mtissen" (p. 114). Cat dekritisch" In schimb, a procedat autorul ca sä ajungA la con-cluziunile de mai sus, aceasta se vede de acolo, .ca toatA greu-tatea chestiunii, dacd strAmosii Romanilor au fost agricultori saunu, el o pune in seama lipsei din limba romanA a unui cuvant deorigine latina pentru denumirea plugului, care, dupA autor, esteinstrumentul cel mai de seartfa pentru o cultura mai intensa apAmantului. Aber den Pflug kOnnen die Urrumanen selbst nichtgefiihrt haben ; denn die Terminologie des Pfluges weist kein ein-ziges lateinisches Element auf. Der Pfltig, das wichtigste GeratMr die intensivere Bodenkultur, ist also spater von den Bulga-ren zur den Rumanen gekommen. Daraus folgt, dass die Urru-miinen keinen Ackerbau getrieben haben können".

WO' la ce concluziuni pripite poate ajunge cineva, and lastudierea unei chestiuni de asa mare Insemnatate, se lasA in-fluentat de acele cateva cuvinte slave, de ordin secundar, si nuImbratiseaza intreg domeniul limbei romane si subt aspectele eidialectale. Si aceste afirmari pripite sant cu atat mai regretabile,cu cat existenta lui aratu pentru plug", in aromanA, era cu-noscuta. Ce ar fi fost daca si aratu s'ar fi pierdut din limbaromanA, asa cum s'au pierdut atatea cuvinte de origine latind,

' H. DurnIce, Die Terminologie des Ackerbaues im Dakorumdniseizenpublicat in Jahresbericht XIX---XX p. 65-151.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 211

pe care noi le cunoa§tem numai din limba textelor mai vechi.Cu siguranta ca, in cazul acesta, s'ar fi stabilit in mod definitivca stramosii no§tri n'au cunoscut agricultura. Dar iata ca acumalaturi de aratu, cuvant de bazd, mai exista §1 vomerd cu Or-crare. Cel dintaiu insemneazd un lucru de amanunt din partileplugului; al doilea arata o actiune tot de amanunt la culturapamantului. Ele nu puteau ajunge pana la noi, cleat numai ad-mitand ea nu numai Romanii, peste tot, dar §1 Aromanii, dupadespartirea lor de Dacoromani, au trebuit multä vreine sà se ocupecu agricultura, tot ala de intensiv, cum mai tarziu au continuatsä se ocupe cu pa storitul.

La aceastä concluziune, de§1 pe alte cai, vorbind despreDacoromani, pare ca ajunge acum in urma un alt colaborator alJahresberichtului, W. Domaschke, In lucrarea sa Tezaurul lexi-.cal latin din limba romtind"1: Die hauptsachlichsten Bezeichnun-gen der Bodenkultur werden durch lateinische WOrter gebildet, zuihnen zahlen auch alle Getreidearten ausser ovaz Hafer" (slay.).Dieses Ergebnis spricht aus, dass die Rumänen den Ackerbauseit altester Zeit gekannt haben ; es setzt aber nicht voraus, dasssie ihn in ihrer Mehrheit auch betrieben haben". Fraza din tirmaeste spusa numai ca sä indulceasca pozitia lui Dumke, desprecare autorul, dupa cele spuse mai sus, in§ird cateva cuvinte failnici o insemnatate si numai ca sä salveze in mod aparent con-tinuitatea de vederi pe aceastä tema a anuarului, in care esteangajata in bund masura si autoritatea directorului. Aceasta ten-dinta se vede mai ales de acolo, ca autorul, pomenind despreetimologia lui vomerd la Aromani, nu uita sa adaoge Ca' Weigandse indoe§te despre existenta acestui cuvant" 2. De ce sa se indo-iasca Weigand despre existenta lui in dialect ? Cuvantul esteclat de Cavallioti, care il inregistreaza pentru intaia data in vo-cabularuThau de cuvinte 3, dandu-lpentru corespondentul grecescului13VIG §i alb. vjeje. In afara de aceasta, cuvantul este cunoscut indomeniul limbilor romanice (cf. ital. vomero): Ceva mai mult, dinexistenta, In limba albaneza, a formei limb, cu acela§i inteles dePflugschar" ca aromanescul vomerd, care reproduce nu direct

1 Der lateinische Wortschatz des Rumdrdschetz in Jalzresbericht XXIXXV. pp. 65-173; cf.(in special despre disparitla lui aratru la Dacoronthni).§I S. Pocariu in DR. I 404.

2 Weigand bezweifelt die Existenz dieses Wortes" (p. 137).8 a Mayer, Alban. Stud. IV 11 7.

www.dacoromanica.ro

212 TH. CAPIDAN

pe vomer ci pe vomis, o variantd a lui vomer, aldturi de pl'uar,cuvant autocton §i cu acela§i inteles, rezultä a forma latind era.cunoscutä §i in romana balcania. A§a dar, si unul (umb) §1 altul(vomerd) ca §1 parmends (lat. per aramentum) precum §i alti ter-meni referitori la plug din limba albanezd, arata pand la evidenta,,cd populatiunile aborigene din Orientul romanic, romanizate Inintregime sau pe jumatate, n'au a§teptat sit ndvaleascd Slavii casa invete de la ei cultura pämantului, ci au cunoscut aceastdculturd parte de la stramo§ii lor Traco-lliri cum aceasta sedovedeste din terminologia agricold de origine indigend la Alba-nezi parte de la Romani. Cd cevà mai tarziu, dupd veacuride simbiozd cu Slavii, ei vor fi invätat ceva §1 de la ace§tia,aceasta se intelege de la sine, §i terminii slavi din amandoudlimbile o arata. Dar de aci si !And la concluzia a peste tot dieUrrumanen keinen Ackerbau getrieben haben konnen" sau, §1 maiMu, a die intensivere Bebauung des Bodens als alleinige Er-werbsquelle haben die Rumanen von den Bulgaren erst etwa unidie Wende des 12. und 13. Jahrhunderts gelernt" (p. 123), esteo distantä mare, pe care numai unul cu o pregatire prea super-ficiald o mai poate sustined ! lar in ce prive§te forma lui vomerdin aromand pentru *voamerci sau voamere, cu o accentuat Ile=trecut in oa din cauza lui e (a) din silaba urmatoare, aceasta seexplia, dupd cum am ardtat in altä parte 1, prin particularitateaAromanilor din Albania, de a preface diftongul oa in o.

Recunosand dar faptul a nu numai Romanii peste tot aucunoscut agricultura, cu mult inainte de venirea lor in contactcu Slavii, dar a ea n'a fost streind nici Aromanilor, multd vremedupd despartirea lor de Dacoromani, noi trebue sa admitem ca,,daa Inca din timpurile cele mai vechi o parte din strdmosiiAromanilor s'au indeletnicit cu pdstoritul subt forma lui nomaddsau de transhumantä, tot de pe vremea aceea restul cultiva agrele(ogoarele) ca §i fratii lor din nordul Dundrii si, prin urmare,cuno§teh §1 viata sedentard. De altfel, de aceastä pärere este §1-marele etnograf si istoric Jireeek, and, vorbind despre vechilelegaturi ce au existat odatä intre populatiunile romane§ti depretutindeni si Slavii, adaogd: Die Rumunen waren ursprunglichein fest ansassiges Stadt- und Landvolk, aber die grossen Stiirme

I Th. Capidan, Raport. albano,rombe in Dacoromanta II p. 496.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 213

der Volkerwanderung machten sie, wenigstene zum Teil, zu einemunstäten Hirtenvolk" 1

Ca populatiune sedentarA §i agricold, Aromanii nu au pdstratin graiul lor numai acele cuvinte care se referd la cultura pd-rnantului, dar §1 cuvintele de trebuintd pentru transportul cereale-bor. AstAzi, in dialectul vorbit aproape pretutindeni, orice ce drumse cheamd cale. Nici un alt cuvant nu existd pentru exprimareaacestei notiuni. Generalizarea acestui cuvant latinesc §1 lipsaformelor relativ mai notiA, de provenientd streind, drum (vsl.) §ipoked (bulg.), care se gAsesc in dialectul dacoroman, se explicd,desigur, din ocupatia cu pAstoritul, care, de veacuri, ajunsese inde-betnicirea de cApet2nie la Aromani. In timpurile strAvechi, drumulpe care umblau ciobanii cu oile Romani lor de pretutindeni senumea cale. De fapt, lat. callis, -is, din care derivd cuvantul ro-manesc, in spre deosebire de celelalte forme latine§ti pentruaceea§i notiune, insemneazA potecd care duce peste InAltimiledealurilor §i muntilor; drum pentru vite care sant manate lapäscut, drum care duce la pA§une" 2 NicAieri nu putea fi pAstratmai bine acest cuvant deck la Aromani care se gAsesc vecinicpe 611' uri (drumuri). Dar aldturi de cale, exista din timpurile-vechi §i pretutindefti, cuvantul aware din lat. carraria, un derivatal lui carrum, care, la origine, era drumul pe unde treceau carele.AstAzi acest cuvant este rar, insd el existd in toate dictionarele

glosarele noastre 3, §i este atestat §1 in literatura popularA:

In§i taplu tu cArare Ie§1 tapul in cArare,Grit-l'i al Nica §i-I'da sare Chemati pe Nica sd-i dea sare

Lit. Pop. p. 1021.

Const. /ireèek, GeschicIde der Bulgaren p. 112.2 ,Xin über Anh8hen und Berge fibrender ungebahnter Pfad, ein Berg-

pfad, Gebirgspfad, Waldweg, nur dem der Vieh zuganglicher Triftweg, Viehsteig" (Georges). Cf. sl S. Puscariu, Locul limbei rom., p. 34-35.

Pascu 1-a introdus si In dictionarul macedoroman de curand aparut,Insa Pascu nu cunoaste dialectuf 5i-1 confunda cu un alt cuvând de origbeturceasca. Dalametra di subt dirare Intelesurile : 1 poteci, 2 des1usire, 3 ver-.clict. Repausatul Dalametra nu era filolog si, prin urmare, nu stia ca formacdrare cu Injelesul poteca" de origine latina, nu este tot una cu omonimul.ciirare deslusire, verdict" din turcescul carar, care, ca termen juridic 1ntre-buintat zilnic la tribunatele turcesti, a patruns In toate limbile balcanice,prin urmare, trebuia despartit unul de altul. Pascu, luind lucrurite pe dea-.supra, nu dat searna deloc de aceasta nepotriveala in Intelesuri sitrecut si el subt acelas cuvant de origine Iatink

§i

§i

§i-a

1

a

le-a

www.dacoromanica.ro

214 TH. CAPIDAN

§i-1 intalnim §i in toponomastica aromaneascd: Cärarea luiLamp i, despre care vezi mai pe larg capitolul Pdstoritul Aro-manilor in toponimia balcanied". i tot a§a, aldturi de cuvantulk'erd, de origine albanezd, singura forma' de intrebuintare gene-raid la Aromani pentru car", in timpurile mai vechi existacuvantul de origine Wind car. I acesta ca §1 cdrare, astäzi, nuse intrebuinteazd decat foarte rar. Prezenta acestor cloud cuvintela Aromani, pe de o parte intdresc presupunerile noastre despre-indeletnicirea lor cu agricultura, pe de altä parte ne aratd cd in.timpurile mai vechi, aldturi de Aromanii chervanagii, despre carevom vorbl in altd parte, mai erau §1 Aromanii cdrdu§i, care seindeletniceau cu transportul cerealelor. Astdzi aceastd ocupatiunea dispdrut cu desävar§ire, dupd cum amenintd sä dispardcuvintele cdrare §i car, din cauza lipsei lor de intrebuintare..Generalizarea tot mai mult a pastoritului, subt forma lui nomadd,a schimbat cu desdvar§ire aspectul vietii lor primitive, care nttse deosebea prea mull de aceea a fratilor lor din nordul Dundrii,.§i pe care astdzi ni-1 mai putem infati§d numai grape acestorrdmd§ite de cuvinte, asupra cdrora am insistat ceva mai mult In.ace st capitol'.

Dar pentru noi, de§i argumentele trase din terminologiaagricola la Arornani sant hotáritoare pentru chestiunea dacd el,.la inceput, au cunoscut §1 agricultura, ducand viald sedentar.i,mai yin §1 'alte dovezi, poate de mai putind insemndtate, insd denaturd ca sd intdreascd deducerile noastre.

Intre acestea, citdm prezenta celni cat ulu i.Pdstorii nomazi de pretutindeni, la Aromani, trdesc in M-

ari. 0 fdlcare este o alcdtuire de mai multe familii, sau, dupdnumirea proprie a Aromanilor, fennel'i (furrier°. Astdzi numgrulacestor fdlneri care, de obiceiu, se cam inrudesc intre elese ridicä pad la 50 inteo fdlcare; inainte vreme ajungea §1pand. la 200. In fruntea fdlcdrii std celnicul. Cand vrea sd §tie-cineva dacä celnicul are multi supu§i sau nu, Intreabd: are multäfdlcare, are multe filmeri? Pozitia sociald a celnicului fata defdIcare, judecand dupd stdrile actuate, este aceea care decurgedin situatia lui de cel mai mare bogdta§ dintr'o comund in turmede oi, in cai §i In catari, avand toatä autoritatea fold de fdlcdrii

1 Despre termenii agricoli la Romini vezi s1 Dr. Constantin DiculesctxDie Gepklen I. Band (1922), p. 202 i urm.

§1.

§1

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 215

In toate treburile lor privitoare la pästorit. Inainte, celnicul erasingura autoritate care hotdra In toate chestiunile care priveauljuna gospoddrie a comunei precum mai ales §1 pdstrarea lini§teiprintre membrii unei fdlcdri; prin urmare, avea §1 autoritate ju-diciard. De asemenea celnicul era acela care apdra siguranfaMaribor. Puterile lui treceau §i in domeniul rnilitar. Pe bazaacestor neprefuite servicii ce le aducea Maribor, dreptul celni-catului era ereditar. Un celnic se simfea mo§tenitor al unei pozi-fiuni speciale in mijlocul unei Mari, pozifiune creatd nu numaiprin averea lui, care ate odatd intrecea jumdtate din averea uneifälari, dar §1 prin dreptul de mo§tenire in familie : Personnagetout pacifique il pretend cependant tenir ses droits d'ancetresguerriers, qu'ils ont acquis, le sabre en main p1 tb 07c:dr 1

In ce prive§te originea celnicatului cu afribufiuni deosebitedeck acele ardtate pând acl, deocamdatd §tim numai atM, a eleste foarte vechiu. In sec. XI aved, dupd Kekaumenos, funcfiuneaunui crcpatcyO; : a U. ospatcyó; t Taw BouAycZpaw StaX&x:vp toeXvixog

Airs-rat. Ca formd, cuvântul la Aromâni vine din limba slava'. Eleste un derivat de la aelo frunte" §i insemneazd propriu zis-fruntar. De insemnat este faptul cd la Slavii din sud, de lacare 1-au imprumutat Aromânii, el astdzi mai a nu existd. Ceeace au Bulgarii, dupd cum am ardtat in altd parte, vine de lapdstorii Aromdni 2, iar la Sarbi el apare numai In docurnenteledin sec. XIV §i XV, insemndnd un mare demnitar la curtea sârbeasa, pe care Const. Jiraek il identified cu un comes pala-tinus 3. Acest infeles pe care 1-a avut la Sat-hi este de mareInsemndtate pentru noi. El trebue sd fie cel original, pe care.tlflitallig% 1-a avut in paleoslavd, de unde, probabil, II vor fi Imprumutat Aromânii. Dar indiferent de aile pe care a ajuns celniculla Aromâni, prin Paleoslavi, Bulgari sau Sarbi, fapt cert este ca,la origine, celnicul nu era un frunta§ printre pdstori, a§a cum eleste astdzi la Aromdnii nomazi, ci o autoritate a carei evolufiea ajuns numai la demnitatea pe care o avea in sec. XIV laSdrbi, popor sedentar. In aceastä funcfiune el a trebuit sáexiste odatä §1 la Aromâni. Aceasta se potrive§te §1 cu vecheaorganizafie la populafiunile aromâne§ti. Ei erau pentru poporut

L. Heuzey, Le mont Olympe et l'Acarnanle p. 268.2 Capidan In Dacoromania III p. 130.3 Th. Capidan, Elem. Slay. in dial. arorn. p. 86.

,

Th.

www.dacoromanica.ro

216 TH. CAPIDAN

aroman, ceea ce juzii erau pentru Dacoromani. Numai mai tarziu,subt Turci, cand cu toata libertatea de care se bucurau in aft-1i-nistratie, atributiunile lui militare au trecut asupra cäpitanilor"ajutati de armatoli", despre care ne vorbeste traditia centrelormai vechi aromanesti si este consernnatä si de scriitorul francezPouqueville l. Tar faptul cà celnicul la Aromani aved aceleasi atri-butiuni, Inca' din timpurile cele mai vechi, pe care Kekaumenos,dui:a cum am vazut din citatul de mai sus, le explica pentruBulgari, aceasta se vede si din traducerea lui In greceste. Heuzey,vorbind .despre vechimea si insemnatatea celnicului la Aromani,spune CA in greceste el este tradus prin skouterts. Apoi adaoga.Exouriptg dans la langue des Byzantins, était le nom que por-tait un officier du palais, l'Ecuyer; il est probable que ce titre,multiplié, comme tant d'autres, par les derniers princes qui sedisputerent les debris de l'Empire, fut donne des cette époque aquelques chefs Valaques" 2. Fara a ne grabi sa precizam epocaand acest titlu a fost dat sefilor aromani, pentru noi parteainsemnata din traducerea greceascd a cuvantului celnic la Aro-mani este, ca ea se identified cu interpretarea lui Kekaumenos alui toeXvixo; la Bulgari. Si la unii si la altii avem orporm* §iofficier du palais". Daca la aceasta mai adaogam faptul CA laSarbi rand in sec. XV cuvantul se 'Astra cu intelesul de comespalatinus", atunci vom intelege ca functiunea celnicului cu lute-lesul de astazi, la Aromani este relativ mai noua. Ea s'a gene-ralizat atunci and din imprejurarile expuse la sfarsitul acestuicapitol, cea mai mare parte dintre Aromani au fost nevoiti sAtreacd de la starea de populatiune sedentara la aceea de popula-tiune pastoreasca cu viata nomacta.

La aceasta concluziune pare ca ne duce sl organizatiafdlcdrilor.

Daca vom cautà sa cercetam felul de viata la popoarelenomade si agricoIe, vom vedeh ca 'Inca din timpurile cele maivechi, obiceiul de a se strange membrii unei familii la olalta searata mai ales la popoarele sedentare, care se ocupd cu muncacampului. La Romani gentes (identic cu fdlcdrile la Aromani) eraualcatuite din cognationes (feimee le dintr'o falcare) si se ocupaucu cultura pamantului 3. Astazi zadruga la Slavi, si in special la

1 Voyage dans la Grece II p. 216.2 L. Heuzey,Le mont Olympe et Acarnanie. Paris (1860) p. 273 nota.a Vezi despre aceasta mai pe larg Hirt, Die Indogermanen Vol I p. 204.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMA Z I 217

Sarbi, tine, dupd cum a aratat Cvijiá, tot de organizatia unor po-poare eminamente agricole 1 La origine, falcarea nu se alatuiàdin familii färä legaturd de inrudire ; cele mai multe erau, ca §1astazi, inrudite .direct sau prin alianta, ca in zadruga slava. Seintelege a fdlcarea Aromanilor, care a stat in totdeauna subtiordinele unui celnic, nu este chiar zadruga slava% Insd asemd-narea in alcatuirea ei este a§a de mare, incat, la baza ei, n3i-trebue sd vedem aceea§i organizatie economicd, care se intalne§tenumai la popoarele sedentare cu ocupatiune agricold. Dealtfel,aceastä presupunere rezultd §1 din rolul politic pe care Aromanii1-au jucat in veacurile de mijloc in sudul Peninsulei Balcanice. Invremea aceasta ei au creat, dupd spusele lui Kekaumenos, o dom-nie romaneascd in Elada : &ail -ctliv fiAdcxwv EXXetSoc, care, dupdTomaschek, cuprindea in prirnul rand, satele §i ora§ele din T e -salia, dupd aceea Epirul §i Acarnania cu Etolia 2.Evident cd in aceastä domnie elementul de bazd II formau Aro-mann. Nu se poate admite ca toata aceastd populatiune sd fi fostalcdtuità numai din pdstori nomazi. Printre ei se gdseà o bunäparte care 1§i avea locuintele fixe in Tesalia, unde natura solu-lui ii tinea legati de cultura pämantului.

*

Cand au trecut Aromanii de la starea lor de populatiunesedentard la aceea nomadd, aceasta scapd cercetarilor noastre.Se pare insä cd epoca cea mai nimeritd pentru aceastd treceretrebue pusd in timpul nävälirii popoarelor barbare §i in speciala Slavilor. Tinand seamd de märturiile scriitorilor, care au apucatsd ne transmità felul barbar cum Slavii cautau sä se impunä ele-mentului roman din Peninsula, singurul loc de scapare pentruacest element erau muntii. In munti ei nu mai puteau continuacu agricultura. Aci singurul mijloc de ocupatiune era cre§tereaturmelor de oi, o indeletnicire pe care o parte din aceste popu-latiuni o cuno§tea mai de mult. Aceastd indeletnicire, la inceputcu caracter de transhumanfa, mai tarziu, din cauzele aratate incapitolul precedent, lua forma unei vieli nomade. Ea se continuala o bund parte din ei pand astazi in tinuturile despre care vaii vorba in capitolul urmätor.

1 Cvijid, La Péninsule Balkanique. Capitolul Propriete rurale" p. 171.2 W. Tomaschek, o. C. p. 64.

www.dacoromanica.ro

218 TH. CAPIDAN

3. Starea actualh a nomadismului la Arongni.

Aromtinii nomazi din Pind, Tesalia, Acarnania, Etolia, Olimp,peninsula Clzalcidicd # Veria. Aromtinii nomazi din Gramoste,Macedonia, Tracia $i Bulgaria. Aromânii nomazi din Albaniamunlii Murihova, $i linutul Vodena (Edessa). Inceputurile de

desnationalizare la piistorii nomazi din mijlocul Slavilor,Albanezilor §i Greet lor.

Dupa ce am vazut vechimea nomadismului la pastorii aro-mani, in cele ce urmeaza vom IncercA sa ne ocupam de starealui actuala. Inainte de a specificA regiunile In care Aromaniinomazi I§i fac mutarile periodice, vom spune cateva cuvinte de-spre a§ezarile lor vechi §i noua.

Aromanii se gasesc raspanditi in intreaga Peninsula Bal-canica. Cu toate acestea, cand vorbim de a§ezarile lor de obar-§ie, trebue sa Intelegem In primul rand muntii Balcani, Ro-dope §i tinutul Tra ciei rasaritene ; in al doilea rand muntii,Gramoste, P in d §1 campia Tesaliei. A§ezarile din Bal,cani §i Rodope sant cele mai vechi. Ele dateaza Inca din epocastraromana, and elementul aroman se gaseA In unitate teritoriald§1 linguistica cu Dacoromanii. Numele de localitati romane§tidin Balcani I precum §1 evenimentele istorice din cursul sec.XIIXIII sant singurele rama§ite care ne mai vorbesc despreprezenta lor In numar mai mare In acele parti.

Daca insa primele lor a§ezari s'au §ters, in schimb, a§eza-rile lor din Gramoste, Pind §i Tesalia nu numai ca s'au pastratInca pana astazi, dar, cu timpul, ele au format centre de iradia-tiune pentru Aromanii din Intreaga Peninsula : Din Pind §i dinTesalia pastorii aromani, coborindu-se in sud cu turmele, dupdpa§une, au ajuns in Grecia rand in Atica, aproape de Atena, §ichiar in Peloponez. Tot din Pind Aromanii s'au a§ezat In Mace-donia §i in Tracia. PAstori aroinani din regiunea muntoasa aGramostei §i unii chiar din Pind s'au revarsat aproape pestetoata Albania de miaza-zi §i mai cu deosebire in tinutul Fr a -§ e r i , dand na§tere la tulpina pastorilor nomazi cunoscuti subtnumele de FAr§eroti. Ca atat in Pind cat §i in Albania vor

I Vezi Const. jireaek Das Fiirstentum Bulgarien p. 123. G. Weigand,Rumdnen und Aromunen in Bulgarien p. 40 §i Th. Capidan, Raporturile lin-guistice slavo-române in Dacoromania 11 p. 145.

www.dacoromanica.ro

ROMANO NOMAZI 219

ii existat populatiuni romane razlete, inainte de coborirea ele-mentului romanesc din partite nordice, aceasta nu ar fi cu desa-varsire cu neputinta, daca tinern searnd de faptul cd trecerea lordin nordul Italiei in Peninsula Balcanicd nu era exclusä, dup`aromanizarea desavarsita a populatiunilor aborigene din Balcani 1.Totusi, despre lucrul acesta, daca avem unele indicii din dialec-tul Aromanilor2, dovezile ne lipsesc. Iar identitatea ce se vedein graiul celor cloud mari tulpini ale romanismului carpato-dund-rean, din care au iesit Aromanii (cu Meglenoromanii) si Daco-romanii (cu Istroromanii) este atat de desavarsita, Meat origineanordica a pastorilor aromani, cel putin din punctul de vederelinguistic, nici nu mai are nevoie sa fie demonstratä. In fine,foarte multi pastori aromani din regiunea Gramostei au ajuns ciiturmele rand In muntii Balcani si Rodope ; iar cei din Pind simai cu deosebire Fa rser otii din Albania s'au suit OM Tn.Muntenegru,. Bosnia, Hertegovina si peste tot pe coasta DalritatieL

Cunoscand acum regiunile ocupate de Aromani in Penin-sula, sä vedem care din centrele lor mai continua sa clued viatanomada, indicand, in acelasi timp, §1 regiunile pe unde e111igreaz1cu turmele.

1. Aromilnii nomazi din Pind, Tesalia, Acarnania, Etolia, Olimp,peninsula Calcidicei i Veria.

Dintre top Aromanii din Peninsula Balcanied, acestia for-meazd masa cea mai compacta a romanismului sud-dunärean.

Directiunea Pindului merge de la miaza-noapte spre miaza-ziajungand pana in Grecia. Portiunea locuitd de pastorii aromaniincepe din muntele Gramoste, tot o prelungire a Pindului Insa.care are directia spre rasarit; ea se intinde spre sud rand lamuntii nordici ai Tesaliei. Pe aceastä portiune, de unde Isi iatrrastere la miaza-noapte raul Voiusa, iar mai in spre sud raurileArta, Aspropotam si Salarnvria, cu top afluentii lor, se gasesctoate asezarile aromanesti, cele mai multe pe povarnisurile prä-pastioase ale muntilor, iar altele pe väile incantatoare ale rauri-bor. Acestea yin de la nord spre sud : pe muntele Smolica santasezate Samarina, una dintre comunele mai mari, Furca, BreazaArmata, Pädz §i Palioseli. Mai In spre sud, pe muntii Vaselita

2 Cf. N. lorga, Istoria Românilor din Peninsula Balcanied, p. 8.a Th. Capidan, RomãnU din Peninsula Balcanied In Anuarul Inst. de-

Ist Nat. din Cluj, Anul II p. 98.

www.dacoromanica.ro

220 TH. CA PIDAN

CulO, Ou §i Mavrovuni yin comunele Avdela, Perivoli, Turia(Kranja); dui:A aceea Sinixi, Labanita, Ameru, Paltin §. a. Cobo-rindu-ne §i mai in spre sui, dam de regiunea cuprinsä Intrecursul superior al raurilor Aspropotam §i Salamvria. Ad avemai intaiu Aminciu (Metova), cel mai mare centru aromanesc.Apoi vin comunele a§ezate pe cursul raului Arta: Chiare, in fatalui Aminciu ; Vutunosi, Siracu §i Calarl'i. i tot a§a, urmand di-rectia in spre sud, dam de multe a§ezari aromane§ti, situate peAspropotam ca : Coturi, Milia, Dragovi§ti, Vilani, Caliki, Cardiki,Pertuli etc. etc.

0 altà regiune locuitä cu douà sute de ani inainte numaide Aromani era §1 Zagori, situatd In partea apuseana a rauluiRa§init, un afluent al Artei. Aromanii din acest tinut au fostgrecizati. Ei se mai pastreaza, aläturi de Greci, numai In Lai§ta(Lan), Masa, Le§nita, Paliohori, Dobrinovo, Macrini, Flambu-rari, Cerne§i, Drastinic, Le§i, Grebeniti, Dragari §i Doliani.

In Tesalia, Aromanii sant grupati in satele din apropierea.ora§ului Tr i ca I a. Pe acestea nu le numim aici, deoarece elevor fi citate and vom arata mutarile pastorilor Aromani. In acea-sta provincie Aromanii se Intind, la rasarit, pand la La ri sa,Tarn ova §i Elasona (LA sun).

In Acarnania §i Etolia numärul Aromanilor de astazi, Incomparatie cu ceea ce a fost odata, este mic. Despre localitatiledetinute de pastorii aromani se va vorbi mai pe larg In cuprin-sul acestui capitol.

Dacd pentru mi§carile pastorilor nomazi din Albania avemdin partea scriitorilor streini, de pe la inceputul sec. XIX, foarteputine informatiuni, iar pentru pastorii gramosteni ele ne lipsesccu desavar§ire, in schimb, pentru mi§carile Aromanilor din Pindele -nu numai ca sant relativ mai numeroase, dar ne vin §I de1a cei mai de sea:nä cercetatori ai Greciei antice din acea epoca.

Printre ace§tia vom pune in primul rand pe calätorii engleziThomas Herbert, care a calatoritin 1626, Geoge Whe-1 e r in 1675 §i doctorul Si bt h orp in 1794 ; dupa aceea paHenry Holland §i Villiam Martin Leake. ColonelulW. M. Leake a strabatut Grecia Intre 1800-1810, iar H. Hollandintre 1812-1815. Lucrarile lui Leake au fost publicate In cloudranduri. In 1814 au aparut Researches in Greece, in care sant

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 221

stranse toate marturiile istorigrafilor bizanlini, referitoare la trecutul populatiunilor aromane§ti, iar in 1835 Travels in NorthernGreece. Pentru chestiunea care ne intereseaza ambele lucrärisant de mare valoare. Dupa ace§lia vin trei scriitori deseama francezi. Printre ace§tia locul dintaiu II ocupa F. C.H. L. P o uquevi Ile ancien consul-général de Francepres d'Ali, pacha de Ianina", care viziteaza pe Aromanii dinPind intre 1808 §1 1813, In clotiä excursiuni facute in Grecia.Pentru vechile mutari ale pastorilor nomazi in Pind, Pouqueville ne cid cele mai pretioase §1 ample amanunte in Voyagedans la Grece (vol. II) aparut In 1820. Dupa el vine arheologutL. He u ze y. Acesta este singurul izvor din epoca ce ne inte-reseaza pentru cunoa§terea pastorilor nomazi din Acarnania, Eto-lia §1 Olimp. Lucrarile lui au aparut In 1869. In 1865, dupa cinciani de la cercetarile lui Heuzey, un alt scriitor francez, Fr a ngois L en o rma n t, s'a Incercat sä dea o descriere mica,.numai de 18 pagini, Les pdtres valaques de la Grece, In care, 'fadell de interesanta introducere istorica privitoare la trecutukAromanilor, restul, dupa cum am aratat In alta parte, este luatmai mult dupa L ea ke §1 He uz ey. El .nu s'a multumit sa iade la Heuzey numai ideile, dar §1 fraze Intregi, ca pasagiukindicat la p. 196, insu§indu-§i cuvintele proprii ale lui Heuze yWA sä indice pe autor. In afara de ace§tia au mai scris §i altii,printre care In primul rand trebue pu§i cativa calätori englezi,ca George Ferguson Bowen,Henry Tozer §1 MaryAde laId e Walk e r, care au calatorit in Epir §i Albania, atin-gand, in treacat, migratiunile Aromanilor nomazi. In fine mai viaLej ea n I, J. 0.. von H a h n2 §i Burn ou f3 Dintre ace§tiaLe jean este cel mai bogat in informatiuni. Altii, care au scris.

I Vezi Ethnographie de la Turquie d'Europe, p. 22 §i mai ales p. 123.2.Die Pinduswlachen leben librigens in schönen fleckenahnlichen.

Diirfern und erfreuen sich bei ihrer niichternen und arbeitsamen Lebens-weise grossen Wohlstandes. Ein Theil der Bevölkerung setzt nach der Sitte-der \rater das nomadische Schaferleben fort und bringt den Sommer in den-Bergen, den Winter in den warmen Kfistenebenen von Thessalien und Griechen-land zu". (J. G. von Hahn, Albanesische Studien. Jena (1854) p. 15).

3 Emile Burnouf, Le brigandage en Grece; le drame de Marathon,.les Vlaques tears origines et leurs moeurs publicat In Revue des Deux Mondesdin 15 lunie (1870) p. 987-1008. Articol plin de confuziuni, In care pastorii.aromani din Epir §iTesalia sant confundati cu Albanezii: Les bergers pour la..

www.dacoromanica.ro

222 TH. CAP1DAX

(lespre popoarele din Peninsula Balcanica, au amintit §i desprenutarile Aromanilor nomazi, Insa cat se poate de scurt. In cele.ce urmeazd, vom cduta sd ne folosim de relatarile numai acelora<lintre scriitorii In§irati pand aici, care au scris din vdzute de-:spre mutdrile Aromanilor.

Provincia, in care Aromanii din Pind coborau toamna cu-time le la iernatec, era Te s al i a. Pe vremuri, In campia Te-_saliei, existau atatea sate romane§ti incat, toamna, dupd coborireaArmanilor munteni la §es, Intreaga provincie avea un aspect cu de-sävdr§ire aromanesc 1 In Tesalia se coborau, pe vremuri, Aromaniinomazi, atat cei cu turme cat §1 cei fArà turrne, din toate a§e-..zdrile de pe povarni§uriie nordice ale Pindului, dar mai cu deo-sebire din comunele Samarina, Avdela, Perivoli §1Smixi; mai putin din Fur ca §i Bdias a. Mutdrile dinaceste comune continua Inca rand astazi. Dupd comunele dinmordul Pindului, veneau pästorii nomazi din partile nordice alesaului Aspropotam. Toti, atat cei din Pind cat §1 cei din Aspro-potam, se revärsau In intreaga campie a Tesaliei, dar mai cuKleosebire In Tar c o I, capitala Tesaliei §i metropola romanis-mului din aceastd provincie.

Samar in a, care Inca' pand astazi este comuna cea maipopulata, ca una care are peste 800 de case, dddea Tesaliei celplupart ne sont point Grecs; ceux qui sont maries ont leur famille danstine region intermediaire entre le nord et le sud, c'est-à-dire dans les mon--tagnes de l'Epire el de la Thessalie. On les considere généralement comme.des Albanais et on leur donne le nom de Vlachopimenes (pxaxorotgeffs) ousimplement de Vlaques. le ferai cependant observer, que les Albanais descetes de l'Adriatique, habitants de la plaine, ne semblent pas etre de la-nieme race qu'eux et les redoutent singulièrement, el que, d'un autre Ole,les Albanais qui habitent la Grece et y forment quelquefois des villages en--tiers n'offrent point le memp type que ces bergers. L'Albanais des plainesest court, de formes alourdies ; il a le visage (It-prime et le nez aplati; cesbergers, au contraire, sont grands, dégages de taille, ils ont la figure souventallongée, les cheveux blonds ou noirs, souvent boucles sans etre crépus.C'est une race de montagnards auxquels je donnerais volontiers le nomd'Albanais, qui est peut-être leur vrai nom, et dans ce cas, c'est eux quil'auraient donne a l'Albanie, mais le nom de Vlaques qu'ils portent danstout le pays leux convient exclusivement, et les designe sans qu'il soit pos-sible de s'y méprendre".

1 Vezi Lumina articolele : Despre Romtinii din Tesalia de V. Diamandi4Anu1 I 1903, p. 45) §i Romani! din Tesalia qi Epir de G. Zuca (p. 257).

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 223

mai mare contingent de pästori nomazi. Ace§tia ajungeau toamnacu turmele In spre Tar col §i Vele§ti n, dupd aceea inCardit a, Tar n ova §1 Lar is a, unde Inca pand astdzi semutd o bund parte dintre locuitorii acestei comune. Dar foartemulti din pästorii nomazi din Samarina inaintau cu turmele maiin spre rdsdrit, unii ajungand rand la Elason a, pe care.Aromanii din Pind o numesc Las un 1, altii pand la poalelemuntelui Olimp, aproape de mare, la Cater in a, §i chiar pandin campiile Sa Ionic culu i. 0 altä directie pe care o urmauAromanii din Samarina, unde petrec iarna §I astdzi, era inGrebena, -Discata, Custur (Castoria), Cojani, Hru-pi§ten, Ciotili §i P er it or e. Despre mi§cdrile Sdmärniatilorin regiunile de pe litoralul Märii Adriatice se va vorbi mai jos.

Romanii din Avde la urmau aceea§i directie in spre Te-salia. Ei se rdspandeau toamna in toate satele din aceasta pro-vincie, dar Mai cu deosebire in Zarc u, Dam a§ i, D ama§u I i,Tarno v a, Niohori §1 Grizan o, intre Tricala ci Larisa,uncle i§i continua mutdrile Inca pand astazi. Mutdrile Avdeliatilor,in Tesalia, erau relativ mai putine. Dupd cum vom vedea maideparte, foarte multi din ei inaintau cu turmele pand in regiuneaSalonicului. Aci o bund parte din ei, conduci de celnicul Badralext,au rärnas pentru totdeauna, fixandu-se in satele din regiunea Veriei.

Pastorii nomazi din Peri v o li se coborau cu turmele ceimai multi in Tar c o I. In acest ora§, Inca pand astazi se gäsesc200 de familii originare din Perivoli. Judecand dupd numarulAromanilor din aceastd comund rama§i in Tesalia, pe vremuri,Perivoli era o cumund destul de mare. Astazi ea are numai 200 decase. Este situatä inteo pozitie incantatoare. In fata ei se ridicdo culme acoperitd cu pdduri de pini, numitd Codru. Mai departe oaltä localitate StInztul, de unde se poate admirà frumusetea comunei.Spre sud de Perivoli se tidied lantul de munti Caluta; in dosulacestor munti se aflä Valea caldd. Spre apus de aceastä vale seridicd falnic piscul Ou, de pe inaltimile cdruia se pot vedeh, cuochiul liber, Tarcol (Tricala), Cala bac a, .V olos ci faimoasaVal ea Temp e, dealungul raului Sal ambr ia; iar muntii V a-silita,Papingul, Baltäli §i Ciuca-ro§ie,dimprejurul lui,apar ca nicte delucoare. Numai varful Smolcu-moap, din spre

1 Cf. Lurnina, Anul 11 (1904) p. 234 §i urm.

www.dacoromanica.ro

224 TH. CAPIDAN

miazà-noapte, s'ar puteA mAsurà cu el In Ina' ltime. PAstorii dinPerivoli sAnt oameni frumo§i, chipe§i §i voinici peste mäsurA :

Feate di SamarinaSi goni di PerivoliNu s'aflA to-altA hoarA !

Fete din SamarinaSi tineri din PerivoliNu se gasesc in alte sate !

Traditia locald spune CA Românii din Perivoli s'au strAnsdin mai multe cAtune: Bitulti, Carita, Banita, CAlivili§i Baitani (acesta din urmA derivat din bAia t, ca nume ape-lativ pierdut In dialect?) ca sA alcAtuiascA actuala a§ezare 1 Lainceput, satul se aflA situat mult mai jos cleat unde se gase§teacum. In Tesalia, AromAnii nomazi din Perivoli se coborau laiernetec mai mult In spre V e 1 e§ti n, Tarco 1, Ca la ba ca§i in satele din apropiere: Ta ct ala s ma n, D edir en i, C o-6obasi §i altele, de unde foarte multe familii nu s'au maiInapoiat. Dar multi dintre pAstorii nomazi din aceste comuneInaintau In pArtile rAsAritene ale Tesaliei pAnA la valea Tempe.Aici ei, cu timpul, au fondat mai multe comune ca Toiv a §,Sufi e ar i §i altele. Multi dintre bAtrAnii din aceste comune I§imai aduc aminte §1 astAzi de comuna lor de origine. Ei nu s'aumai intors la vAratec, probabil, dupA anexarea Tesaliei la Grecia.0 parte din ei, obicinuiti cu viata nomadA, cu toate greutAtile cele pricinuià trecerea granijei, au continuat sä emigreze cu tur-mele In regiunile muntoase dintre Ohrida §i Resn a, uncles'au a§ezat unii din ei pentru totdeauna, iar altii, in urmA detot, au fondat un sat al lor numit Istoc 2 Numai AromAnii per--voliati din T -A r col nu s'au mai IndepArtat prea mult de acestora§. 0 parte din ei I§i m'AnA turmele la vAratec in Coromil aa§ezatA pe colinele deasupra lui Ca labac a, In partea de miazA-noapte de TArcol. AstAzi RomAnii din Perivoli se mutA numai inTArcol §i Vele§tin.

Românii din Sm ix i, nu erau toti pAstori ; cei mai multidin ei se Indeletniceau cu agricultura. Din aceastA cauzA numai unnumAr relativ mic plecA toamna cu turmele In Tesalia. Aci ei pe-treceau iarna mai mutt In centrele L A sun (E lason a) §i Laris a.

' Cf. Lumina Anul V (1907) p. 85 si urm.I Cf. Weigand, Die Arumunen II 173; Wace and Thompson 0. C.

p. 209.

www.dacoromanica.ro

ROMANI! NOMAZI 225

Si astazi pastorii din Smixi se rnut In aceleasi centre; unii dinei ierneaza .§i In Grebena.

Cam in aceleasi centre si cornune din Tesalia se muta sipastorii din restul asezarilor aromanesti din muntii Pindului.Despre mi§carile Aromdnilor din Arninciu i imprejurimi, carecoincide cu directiile localitatilor indicate mai sus, a scris ceva,acum in urma, §i V. Diamandi, arnincean de origine

In afara de Tesalia, o altd regiune, in care pdstorii aromAniIi manau turmele la iernatec, era A c a r nan ia si Etoli a,situatd la sudul Tesaliei. Dintre aceste cloud' provincii, Etoliaera mai muntoasà, iar Acarnania mai sesoasa. In aceasta dinurmd se coborau cu turmele pastorii nomazi aproape din toatecomunele din Epir, dar mai cu deosebire cei din regiunea Aspro-potamului superior. Comunele care isi mutau asezarile In Acar-,naniaerau: Calichi, Lepeniti, Velieani, Coturi, CornuCard i c h i, Pe r tuli §1 altele. Drurnul acestor pastori era acelacare mergea pe valea Aspropotamului. Ei §i-au continuat mutarilelor si dupd anexarea Tesaliei la Grecia, deoarece cea mai mareparte dintre ei aflandu-se in regiunea sudica a Epirului, carecadea in Grecia, nici o greutate de granita nu-i mai impiedecaca sd continue cu o viatä mostenitd din strarno§i. WA' si rela-tarile lui Pouqueville privitoare la miscdrile acestor AromaniLes nomades Aspropotamites descendent vers la mi-octobre desgorges supérieures de l'Achélous, en parcouraut, de ressaut enressaut, les croupes, les retraites et les groges du Pinde, jusqu' ala fin de novembre, qui est le temps de leur arrivée dansl'Acarnanie. Familiarises avec les bandes de voleurs de cetteprovince, ils vivent en bonne intelligence avec elles, en évitanttoute fois de se compromettre aupres du satrape de lanina qui,.de son cote, ferme les yeux siir quelques abus dependants deslocalités. Ainsi ii n'exige pas des bergers de denoncer les vo-leurs, persuade qu'il les exposerait a des vengeances terribles ;et les Valaques se tiennent, a leur tour, spectateurs neutres entreles Albanais et les brigands auxquels ils fournissent secretementdes vivres, et dont ils soignent charitablement les blesses. Cespasteurs ne dépassent pas la rive droite de l'Aspropotamos : corn-me ils ont une frontiere étendue avec la mer a I'occident et au

1 Cf. Peninsula Balcanied III (1925) p. 119. Vezi el Lumina Anul 1V(1906) p. 51 ei urm.

www.dacoromanica.ro

226 TH. CAPIDAN

septentrion, ils jouissent d'une temperature douce qui les pre-serve des inconvénients occasionnés par les Myers de la Thessalie.Comme toutes les rnontagnes sont boisées et couvertes de terrevegetate, its trouvent sur leurs versants et dans les vallées,d'abondants paturages, que l'inculture du pays multiplie au-delãde leurs besoins. Ils ont des cantonnements abrités et commodesdans les forets, au bord des ruisseaux et des lacs, et ils sontsous ce rapport les mieux partagés de toutes les tribus errantes" 1.

Dar pgstorii nomazi din regiunea Aspropotamului §i chiardin pärtile sudice ale Tesaliei inaintau, odatä, cu turmele la ier-natec mutt mai in spre sud. CAlátorul englez G e o rge Wh e 1 erIntalni pe colinele ce se lasä "in fata golfului Lepante, din nordulPeloponezului, mai multe fätcari de pastori nomazi. De§i el nune vorbe§te nimic despre nearnul acestor pgstori, totu§i dinscurta descriere pe care o face asupra vietii §i portului lor, re-zultä cd ei sant pästori aromani 2 Altii ajungeau pand in Atica.Un alt cälätor englez Dr. Sibth or p a cunoscut pe pAstoriinomazi din pNrtile muntoase ale Tesaliei, care i§i coborau turmelein campiile din Atica §1 din Beotia : In timpul lunilor de iarndp6storii nomazi i'§i coboarà turmele din muntii Tesaliei incampiile din Mica §1 Beotia; ei plätesc pa§ei din Negroponte §ivoivodului din Atena o dare anualà in bani. Ace§ti oameni sant binecunoscuti pentru fabricele lor de Fang, §i in special pentru hnbrAca"-mintea §1 capoatele care se poartä de atre matelotii greci" 3. Darmulti dintre ei i§i coborau turmele panä aproape de imprejurimileAtenei. Lorsqu'arrive la saison d'hiver, et que les neigescommencent a couvrir les sommets du Parnes et du Cithéron,les patres nomades, qui erraient avec leurs troupeaux dans leshautes parties de ces montagnes, descendent vers la plaine pourchercher un paturage plus fertile, et leur principal campementdans les environs d'Athenes est autour du monastere D aphn i.On les y rencontre ators, loges sous leurs petites tentes noiresou leurs cabanes de feuillage, avec leurs femmes et leurs enfants,le cheval qui dans le changement de demeure porte le bagage

1 Pouqueville, o. C. p. 212.2 A. Journey into Greece, London, 1682, p. 303, ap. M. Bezz, Papers

on the rumanian people and literature, p. 32.8 Robert Walpole, Memoirs relating to European and Asiatic Turkey

(London, 1817, vol. I, p. 141), ap. M. Bezz, o. c., p. 32.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMA zt 227

et la tente, des énormes molosses qui gardent contre les loupset les voleurs, la famille et les troupeaux, les poules que dansta vie errante on emporte avec soi dans des paniers, et qui pen-dant les stations d'hiver ou d'été picorent autour du campementavec autant de tranquillité qu'elles le feraient dans la cour d'unelerme, les chevres et les brebis qui broutent les jeunes poussesdes arbres, et dont le patre va vendre a la ville le lait, le beurre,et le fromage. Ils menent encore sans aucun changement la viequ'Homere décrit comme celle d'Eumee. pasteur ne veutpoint dormir sur sa coucl-e, loin de ses troupeaux. 11 sort ets'arme. 11 jette son épée tranchante sur ses robustes épaules ;il revel un large manteau qui le garantit contre le vent, et metsur son dcs la peau d'une grande chevre . . ." Comme ceux depresque toute la Grece, les patres nomades de l'Attique, ceux quidans l'hiver campent autour de Daphni, appartiennent a la raceValaque ou Roumaine, si spécialement adonnée a cette professiondans les provinces helléniques que l'usage ordinaire du grecmoderne ne connait qu'un seul mot BAOczog, pour designer unValaque et un berger" 1

0 altä regiune In care pastorii nomazi din Pind Isi manauturmele la iernatec, era si campia licipnog (lat. campus) dintreArta §i Preveza, pe coasta Marii Ionice. In aceastä campie Aro-manii care veneau sä ierneze erau din Am i nciu §i din sateledin partea rasariteand a tinutului Zagor i, ca : GrebenitTr istini c u, F 1 a m bur ar i. Tot in Ko'cpco iernau si Aro-snânii din satele asezate mai in spre sud, in directia rauluiArta, Calarl'i, Siracu, Paliotori etc. Maitarziu,candTesalia a fost anexata Greciei, numgrul pastorilor nomazi, careiernau in regiunea Artei, a scazut in mod simtitor. Satele ro-mane§ti care nu trecuserd la Greci, cum era A in inciu §iimprejurimile, nu mai puteau coloort 'in jos, din pricina greutatilorce intampinau la trecerea frontierii in Grecia.

La coborire, ei urmau drumul dealungul raului Arta. Pe acestdrum care duce direct de la lanina la Arta, scriitorul englezHenry Holland a Tntalnit pastori nomazi coborindu-se inspre Preveza. Dupä marturiile lui 2, turmele acestor pAstori erau

François Lenormant, Les pátres valaques de la Grece p. 237.2 Travels in the Ionian Isles, Albania, Thessaly, Macedonian during

the years 1812 and 1815.

.Le

1

www.dacoromanica.ro

228 TH. CAPIDAN

a§a de numeroase Meat, In mersul lor, ele ocupau mai multemile. Impreund cu turmele ei mai aveau multi catdri §i o mie decai, care umblau grupati eke doudzeci §i erau legati unul dealtul. Caii erau incdrcati cu toatd gospoddria §i cu copiii mai mici,bAgati In co§uri a§ezate in dreapta §1 In stanga samarului. Bar-batii cu femeile §1 cu baietii mai mari, avand doi preoti in frunte,umblau In urma turmelor. Scriitorul englez mai adaogd cd drumulcare il fdceau pe jos pästorii aromâni, tinea zece pdnd la doud-sprezece zile.

Urmele acestui drum se intalnesc, dupd cum am vdzut lap, 192 §1 in literatura populard arornând. lar puntea, care treceàpeste raid Arta, a dat na§tere la cea mai frumoasd baladd aro-mând, cunoscutd subt numele Puntea di Nart a, având camotiv aceea§i jertfd de om pe care o intalnim peste tot in Penin-sula Balcanied 1.

In afard de aceste trei directiuni care duceau in Tesalia,Acarnania §i Arta, multi dintre Aromdnii din Pind, unii originaridin Furca, Breaza, Pddzi, altii din Perivoli, Avdela§i alte comune, apucau drumul spre tinutul §esos din Or e ben a.De aci foarte multi Inaintau pdnd la poalele muntelui 0 1 i m p.Mutdrile periodice in Grebena dureazd Inca pând astäzi ; aceleadin regiunea Olimpului nu. In aceastd regiune pdstorii nomaziapucau drumul dealungul rdului Venetico, un afluent al Bi-stritei, treceau Bistrita indreptându-se mai in spre rasarit pând inapropiere de ora§ul cu un trecut istoric pentru luptele Bizanti-nilor cu Slavo-Românii, Servia e turce§te Selfike. Din acestora§ 1§i continuau drumulceva mai in spre miaza- ajungeattla poalele apusene ale muntelui Olimp. In aceastd parte a Olim-pului prima a§ezare a pdstorilor aromâni din Pind a fost marelecentru românesc V lah o-Livadi, situat pe povarni§ul de mia-zd-zi al Olimpului numit Sapea (vechiul Titario n). Celelaltea§ezari s'au fkut treptat §i mai tdrziu. Dintre acestea avem C ok i n opo Ii, situat mai In spre sud de Vlaho-Livadi ; Fter i, pepovarni§urile nordice ale muntelui Sapca ; Neohori in spre fa-

1 Obedenaru, Texte macedo-romane p. 184 ; Weigand, Die Aromunen.11 165, precum i studiul lui Kurt Schladebach din Jahresbericht I p. 79 119.Vezi §1 lucrarea fundanitentald In aceastä chestiune, pentru toate popoarelebalcanice, a lui Dr. Friedrich L. Krauss, Volksglaube und rellgiöser Brauckder Siidslaven. Manster i. W. 1890.

-

www.dacoromanica.ro

ROMANH NOMAZI 229

sdrit, pe drumul ce duce in spre Selfige §1 M ilia cu totulIn spre miazd-noapte. Dintre a cestea, populatiunea din Neohori§i Milia este aproape grecizatd. Cu 70 de ani inainte, ea semai pdstrà Inca. Heuzey, care a vizitat aceste pari prin 1856, agäsit amândoud satele populate numai de pästoti nomazi dinPind 1. Cu tirnpul, mare parte din populatiunea româneascd dinaceste sate §i in special din Neohori s'a a§ezat in Self ige.Altii insà, impreund cu pdstori din Vlaho-Livadi, s'au rdspAnditin diferite directiuni; unii ajungAnd pand la mare, in ord§elulCat erina, acolo uncle alti pastori nomazi din regiunea Murihova,Vodena §i Veria vin la varatec ; altii coborind spre sud pAndin Läsun (Elasona), Taritena etc.

Dintre scriitorii mai vechi care ne vorbesc despre mi§cd-rile pästorilor nomazi din Pind in directia Olimpului, este Pou-queville : Les Rournains d'Avdéla et de Périvoli s'ecoulent dansles plaines de Gréveno, et jusqu'au fond des Vallées orientalesdu mont Olympe"2. Insd Pouqueville nu i-a vizitat. Aceasta sevede §i din gre§ala pe care o face in fixarea pozitiei geograficea satelor române§ti. Dupd cum am spus mai sus, ele nu sânta§ezate pe väile orientale" ale Olimpului, ci pe vdile apusene,cu fata in spre apus. Dacd insa Pouqueville vorbe§te in treacdtdespre mutárile acestor pästori, mai cu deosebire ca regiuneaOlimpului nu intrà in sfera tinutului cercetat de el, in schimb,arheologul francez Heuzey ne dà amänunte mai complete inteunstudiu special asupra Olimpului. In cursul alátoriilor sale inOlimp, el a avut prilejul sä cunoasca mai de aproape toate sa-tele aromâne§ti Tot Heuzey ne vorbe§te §1 despre spiritul nea-stamparat al acestor Aromâni care A mi§cau in continuu de laun loc la altul C'est une curieuse population que ces Valaques,descendants de tribus errantes Ils ont nu des maisons, formedes villages et meme une ville, mais ils sont restés pasteurs aufond de l'âme". Vorbind despre unele intreprinderi comerciale aleacelora dintre pastori care s'au a§ezat in comunele sau centrelemai mari, adaogd Cependant ii ne taut pas s'y tromper, letravail et le gain n'ont pu rendre ces Valaques tout a fait séden-takes, et detruire en eux l'esprit inconstant des nomades. rapprisA Livadhi un fait singulier : 1854, a l'approche des bandes ve-

' L. Heuzey, o. C. p. 46.2 PoLICILIeville, 0. C. VOl. II p. 217.

-

:

:

www.dacoromanica.ro

230 TH. CANDAN

nues de Grece, la ville n'étant ni grecque ni turque et ne sa-chant trop quel sort l'attendait, prit le parti d'émigrer tout entiere :on chargea les mulets, et l'on alla camper pendant plusieursjours dans le voisinage des sommets de I;Olyrnpe. La population,même en temps ordinaire, est toujours plus ou moins flottante ;les approches de la mauvaise saison, un peu de gene ou d'ennuifont partir les plus pauvres. J'ai rencontré bien souvent dansles chemins de l'Olympe de ces families en voyage ; jamais ilsn'ont l'air plus gai et plus heureux que lorsqu'ils ont pile ba-gage et pris en main leur baton sle route. Us s'établissent dansquelque atltre village, mais il est rare qu'ils y achetent ou qu'ilsy batissent une maison ; ils louent un logement et s'en vontquand il leur plait" '.

In ce prive§te acum mi§carile actuale ale Aromanilor dinOlimp, aceia dintre ei care continua sa se mai ocupe cu pasto-ritul, toamna, cum incepe vremea sa se raceascd, i§i muta tur-mele impreuna cu familiile in regiuni mai calde. Aromanii dinVlaho-Livadi se raspandesc prin Servia §i Lasun(Elason a). Unii dintre ei 1§i mand turmele si dealungul lit3-ralului mdrii, langsa. Caterin a. Pästorii din Fteri ierneazatot in Caterina. Cei din Cochinopoli se coboara CIIJurmele In pärtile din spre E las on a. Din yechile mutäri aleAromanilor din Pind, n'au mai rgmas decal acelea care se fac-in comuna Teritena de Iânga El a son a. Tot din pärtile-nordice ale Pindului, §1 l'n special pa'stori nomazi din Samarina,_yin iarna cu turmele in comuna Vlaho i an i, aproape de Tar-nova, creata de Far§erotii din Albania, despre care se vorbe§temai pe larg 2.

In fine, o alta parte dintre Aromanii din Pind, in specialcei din comunele a§ezate pe povarni§urile muntelei Smolicaporneau cu turmele la varatec in spre directia lacului Ca st or i a.Aci ei se a§ezau in partile §esoase ale acestui lac §i in spremiazd-zi, pe valea raului Bi str it a (vechiul Hal i acmo n),Despre mi§carea Aromanilor in aceasta directie ne vorbe§te §iPouqueville : ,,Les bergers de San Marina, conduisent d'immensestroupeaux, se dirigent vers Castoria et du cote du fleuve Haliacmon,d'oit ils s'etendent de parcours en parcours parmi les Bardariotes.

1 L. Heuzey, o. c. p. 46 si urm.2 Despre Rominii din Olimp vezi §1 Lumina, Anul 11 (1904) pp. 41 §i 76..

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 231

qui habitent les rives de l'Axius"1. Acestia, in drumul lor spreraskit, inaintau §1 mai departe. Unii trecand raul Bistrita s'auasezat in marele centru S4. j4LIIi_fisani), din care astazi n'aramas deck un catun locuit nurnai de pastori nomazi. Din acestorasel pastorii nomazi s'au raspandit cei mai multi in spre miaza-zi,populand aproape exclusiv cu element romanesccomuna S a Cis t a,astazi grecizata peste tot. Altii, insa, au .apucat drurnul in spremiaza-tioapte creind comunele romanesti Pipilist e, B I ata(pe jumatate grecizatd) si ajungand !Ana in marea comuna Vlah o-Clisur a, cu populatiune curat romaneasca. Alti pastori nomazidin Pind, anume cei din Perivoli, Samarina, Avdela,la care s'au addogat §1 un numk din Batut I, i-au continuatdrumul spre rasarit de raul Bistrita si mai departe. Dintre acestia uniis'au oprit in muntele Neagu s, deasupra Veriei langa Salonic,creind a§ezarile pur romane§ti : Selia-de-jo s, in spre deo-sebire de Selia-de-su s, ocupata de Aromani far§eroti,despre care vezi mai pe larg la mutat-He Aromanilor din Albania.Aceasta comuna mare de vreo 600 case se alcatueste din vecheaSeli e, Marusa si Volad a. Dupa Selia-de-jos, vine X i r o-livad (turc. Ozungiova), Doli'ani §i Castania cuTar c ove a n i. Aceste douà din urma, a§ezate intre Xirolivadsi raul Bistrita Tarcoveani este chiar pe Bistrita astazisant parasite.

Dintre toate acestea, cea dintai a§ezare a fost S el ia-de- jo s,in care, dupa cum am spus, infra' Volada §i Mar u§ a. Celemai multe case tin de Selia, mai putine de Maru§a §i §I maiputine de Vo I ad a. In Selia-d e- jos Aromanii din Pindau venit pe la 1775, din pricina mi§carilor albaneze§ti. Unii dinei au ajuns §1 mai tarziu. Cei mai multi dinteinsii erau originaridin comuna Av del a, adusi subt conducerea marelui celnicBad r a I e xi. Insa printre ei se aflau §i familii romanesti dinSamarin a §1 Perivoli. Primele a§ezari ale acestor Aromanierau Mute din calive (colibe). De atunci au ramas Inca panalastazi numele de Cali ve le-a I-B a dr alexi, desi ele nu existä, caciin locul lor s'au ridicat cladiri frumoase. Odata asezati pästorii ro-mani din Pind in aces'e parti, ei n'au fost lasati multa vreme

Pouqueville, o. c. p. 217.

www.dacoromanica.ro

232 1H. CAPIDAN

In lini§te. In timpul miscdrii revolutionare din 1821 pentru liberareaGreciei, turbura'ffle ajungand pand in Macedonia, primele a§ezdridin Selia CAlivele-al-Badralexi au fost jefuite.Teama de un nou jaf au fäcut pe irulti Aromani originari dinPind §i in special pästorii Sdmarniati sd-si caute alte locuri deaddpost pentru ei §i turmele lor. Acestea nu puteau fi decal aceleadin Neagusta. Nici Xirolivadi n'a putut scdpa de praddchinilebandelor turcesti si albaneze. Inainte de asezarea pdstorilor aro-mani din Pind, Xirolivad fusese o comunä greceascd pArdsitd, dinpricina atacurilor continue Dupd a§ezarea Aromanilor ea a fostatacatd. §i distrusd in 1819 de cMre Albanezi §i Turci, Din aceastdpricind multi din locuitorii ei s'au refugiat tot In Neagu§t a,uncle se rufugiaserd si cei din Seli a veche 1

Toti ace§ti Romani isi mand turmele la iernatec, o parte Incomunele din campia Salonicului, altd parte pe tdrmul marii, langdCa ter in a, la poalele muntelui Olimp, in comunele : Corin 6,Li ban o v o, Chitro s, ColindrO si altele. Deoarece Româniicare iernau la Caterina, in drum spre mare, trebuiau sd treacdraul Bistrita, toti acestia se numeau Pirateani (de la ngr. nipxdincolo"), un fel de Dincoleani", cdci treceau dincolo de rau,ca sd ierneze en turmele. Aceste cloud din urmd emigräri periodicede la Veria la Salonic §i la Caterina se fac Inca rand in zilelenoastre.

Dar o build' parte din pdstorii nomazi din Find careapucau aceastd directie, inaintau spre rdsdrit §1 mai departe.Resturi din ace§ti pdstori, dintre care multi au ajuns sedentari,se intalnesc peste Intreg litoralul Märii Egee, ajungand rand laDardanele. Altii au inaintat In interiorul Traciei rand la Sear(Seres), Cav a I a, Nevr oc op §i peste tot in campiile sub-balcanice §i dealungul raului Marita, amestecandu-se, dupd cumvom vedea, cu alti Romani din Gramoste §i din Albania 2. Totiacestia nu s'au mar reIntors in comunele lor §i astäzi ei, numaidupd graiu se mai recunosc ca sant veniti din Pind. De asemenealeg-Muffle de familie pe care unii din ei, cei mai bdtrani, le maiau cu Aromanii din Avdela, Perivoli si alte comune, dau dovadacd migratiunile pastofflor nomazi din Pind au mai continuat multävreme OM In urmd de tot.

1 Cviji6, o. c. p. 179.3 Wace and Thompson, o. c. p. 210.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 233

Pentru mi§carile pastorilor nomazi din peninsula Chalcidica,In vremurile mai noud, §tirile ne lipsesc cu desavar§ire. De§iastazi elementul aromanesc se afla raspandit §1 In aceasta partea Peninsulei Balcanice, mai cu deosebire In Ca sandr a, cu toateacestea, a§ezdri permanente din partea celor trei grupuri de pastoriaromani (din Pind, Gramoste §1 Albania) lipsesc. Se pare Insaca cu cateva veacuri inainte §i, mai ales, in evul de mijloc, Aro-manii nomazi cuno§teau §i tinuturiIe Calcidicei. Informatiuni asupraacestor Aromani avem mai Intaiu pe cai indirecte, din parteaSlavilor din nordul Peninsulei Balcanice. In tinutul ocupat deBulgarii numiti Mijati, despre care vezi mai pe larg In capitolulInfluenta pastorilor aromani asupra celorlalte popoare balcanice,se afla a§ezairi aromane§ti slavizate. Intre acestea, comuna mun-toasd GaWnik este chiar aromaneasca. On sait que quelques-unes des plus anciennes families de Galiènik ont une originearomoune. Leurs encetres menaient pendant l'été les bestiauxaux paturages des montagnes environnantes pour descendre enhiver le long de la riviere Galik, pres de Salonique" 1 Inaceasta comunä se pastreaza Inca 'Ana azi o familie de Bulgaricu numele Tinfarevid (de la Tinfar, numele dat de cdtre SarbiAromanilor). De asemenea intr'o alta comuna, Lazaropolje, o familiede origine aromaneasca, cunoscutd subt numele Drakuli, continuaInca parra astazi sa se ocupe cu pastoritul. Ea este slavizatä ;Insä ccntinuand vechiul drum de mutare, Inca !And mai Inaintede razboiul balcanic, ea Ii mana turrnele, iarna, In regiuneaSalonicului. A Lazaropolje, une des families les plus nombreusesporte le nom aromoune Drakouli: elle est d'origine aromouneet tous ces membres ont un teint fres brun. Seule, elle s'ocupeencore de l'elevage des bestiaux et descend chaque année avecses troupeaux dans la plaine de Salonique" 2 Dupä toate acesteane vine §i o informatiune directä din Sfantul Munte.

Inteun document al mänastirii Iberon, publicat de P. Us-penski (Istortja Ahona, Kiev, 1877, III, p. 355), este vorba despreo a§ezare de treizeci de familii ale pastorilor tptaxoatcccpalteXtat fiaccv cinavzs; of. BXixo:. Ace§ti Vlahi procurau calugari-Ior de la Sfantul Munte lana, laptele, branza §i untul de care'aveau trebuinta. In acest document se mai spune ca femeile

1 Cvijié, La Péninsule Balkanique, Paris (1918), p. 399.2 Cvljid, 0. c., ib.

Vlahi:

§i

-

www.dacoromanica.ro

234 TH. CAPIDAN

fetele lor erau imbrdcate cu haine bArbdte§ti. Dintre acestea,unele pdzeau oile, iar altele rdmaneau acasd §i se ocupau cugospoddria. Deoarece, insd, multi dintre calugari, profitand deprezenta sexului frumos, incepuserd sd se dedea la unele petre-ceri nepermise de regimul ascetic al Muntelui slant, patriarhuldin Constantinopole, Nicolaos, prinzand de veste despre lucrulacesta, a stdruit pe langd imparatul Alexie Comnen ca sd mutefamiliile pdstorilor vlahi in altd parte a Peninsulei Balcanice.In urma acestei staruinti, Vlahii au fost mutati in Peloponez.Tomaschek, care releveazd faptul, crede cd ace§ti Vlahi nureprezintai resturi din vechiul element Vlah din aceste pärti,ci cd ei sant pdstori nomazi veniti din partile apusene ale Mace-doniei. Aceastd mi§care de populatiuni el §i-o explicd prin ndva-Urea Normanilor. Tot in aceastai epocd incep sa apard §i popu-latiunile albaneze 1

Nu se poate afirma cu deplind siguranta dacd ei tineau detulpina Vlahilor din Serbia sau de tulpina pästorilor nomazi dinPind. Eu cred cd ei erau strdmo§ii Aromanilor slavizati in Gallo-nik. Faptul relevat In documentul mdndstirii Iberoy, dupd carefemeile §i fetele acestor pdstori niarnazi se purtau in haine bar-bäte§ti, ne dä unele indicatiuni despre apartenenta lor la tulpinaAromanilor. Nu §tim care va fi fost portul Vlahilor din Serbia.In ce prive§te insä portul pdstorilor aromani, despre care se vavorbi inteun capitol special, acesta, in träsäturile lui fundamen-tale, este Inca pand astäzi acela§i atat la barbati cat §i la femei..Intr'un alt document de data mai noud, relevat tot de Uspenski,mi§cdrile Vlahilor din Peninsula Balcanicd §i in special aceleaale Vlahilor din Sfantul Munte sant aduse in legAturd cu Cru-ciatii. In acest document ni se spune precis cd ace§ti Vlahi carese cheamd liout,VPXxxoc, nu 'sant &Cat atocupocp6poc din Italia, priaurmare aceia§i cu Cruciatii. Aceastd confuzie intre pästorii Vlahi§1 Cruciatii a fdcut-o autorul manuscrisului, din cauza asemänäriiprimului element Kotr*- din porecla lor Koutc613Xxxoc cu cuvan-tul aromanesc crute. Cdci, dupd autor, zpootos y&p itx3 Utoi:g

atccup6g adicd crucea de cdtre ace§tia se nume§te crute".Se vede cá el cuno§teà ceva din graiul pastorilor aromani dinSfantul Munte, cdci numai a§à se poate explica etimologizareacurioasä ce incearcd sd faca pentru porecla .1Cous6i3Xcexoc, adu-

1 W. Tomaschek, Zur Kunde der Hdmus-Halbinsel, Wien, 1882, p. 4L

.

&

www.dacoromanica.ro

ROMANH NOMAZI 235

candu-o in legaturà cu grecescul arocupoy6po; cruciat". El vedeain primul element din liot.r.613Xxxog acela§i cuvant xpootas (arom.crute), ca §i in grecescul otccupop6poc elementul crcaupci; (gr. cruce).Din aceastä incereare gre§ita de identificare a unei porecle, acarei origine este cunoscutä, reiese clar ca pästorii de la SfantutMunte erau Aromani. Aceasta se dovede§te nu numai prin tran-scrierea cuvantului crute prin xpoOtas (cu t pentru 6, de§i tran-scrierea lui 6 din dacor. cruce ar fi fost foarte greu de redat ingrece§te, poate cel mult prin -coo) a§a cum pronunta Aromanii,cat mai cu deosebire prin intrebuintarea numelui ethic Kouti;6-j3XxXot, care, dupd cum se §tie, se aplica numai Aromanilor ].

Mai avem un cuvant despre mi§cArile Aromanilor din Z a -gori, §1 cu aceasta isprävirn intreaga expunere despre starile-mai noua ale nomadismului Romanilor din Epir. Mai intaiu catevacuvin!e asupra tinutului Zagori. Acest tinut are 40 de sate, dintrecare numai 13 mai sant locuite de Romani ; in celelalte se gasescnumai Greci. Ace§tia erau odata Romani. In afara de costumul.romanesc §i de unele cuvinte romane§ti care se pastreaza ingraiul lor, toate satele din Zagori, pand in urmä de tot, erau.inregistrate la autoritatile turce§ti subt numele de auk köui, sateromane§ti2. Aceastä denumire §i" a ramaS., Inca de pevremea cand toate satele erau locuite de Romani. Comunele ciipopulatiune romaneasca din Zagori ocupd cloud regiuni deosebite :una spre rasarit, in care intra Grebeniti (300 fam.), mai la miaza-noapte Floru sau Flamburari (200 fam.), avand in fatä mun-tele Ciuca_ro§ie, dupd aceea e§-Cerne§i (200 fam), §i maila sud Dragari (Dragai). Toate celelalte comune sant a§ezate spre-vest §i yin dealungul raului Voiusa: Aci avem in prirnul randBaias a, comund a§ezata pe amandoua nialurile raului Voiusa,.la poalele muntelui Ou" ; dupa aceea La ca (400 fam.); mai lanord Dobrinovo (250 fam.), Paliohorii (70 fam.), Leas-nita (250 fam ) §i allele. Aromanii din Zagori, la Inceput, urmau.acelea§i drumuri de migratiuni ca §i Aromanii din satele din Pind.Unii din ei mergeau la iernatec in satele din Zagori. Mai tarzitmulti din ei au inceput sä emigreze in tinuturile Traciei. Dintrecomunele care au dat cel mai mare contingent populatiunilorromane§ti din Tracia este Baias a. Dupa traditia locala, aceasti.

I Cf. W. Tornaschek, o. c., ib.2 Cf. Lumina. Anul I (1903), p. 106 §i urm.

egineclie'

www.dacoromanica.ro

236 TH. CAPIDAN

comund pur romaneasca s'a format la Inceput, din pdstorii nomaziveniti din patru Mune: Bdetan, Sta-Vinirea, Bistriti

S an-Du mi tru; acest din urma cdtun face parte din Bar-iasa, alcdtuind partea de sus a comunei, unde se gdseste bise-rica Sf.-Dumitru. La inceput, Aromanii nomazi din Masa Iimutau turmele, la iernatec, In Doliani (tot in Zagori). In tim-pul verii si cei din Doliani veneau in Baiasa. Si astdzi se maicontinua aceste miscari. Insä cea mai mare parte din Iocuitoriiacestei cornune au fost nevoiti sd se Instraineze, apucand dru-mul pribegiei cu turmele i cu tot avutul lor, unii ajungand panain partea rasariteand a Peninsulei Balcanice, In Tracia, altii maiin spre miaza-noapte, pana in muntii Rodope. Astazi cei maimulti pastori nornazi din aceastd comund se gasesc In Pester a,foarte multi in Oiurnaia, precurn In Sear (Seres), P or oNegrita, Melenik, Nevrecop i aiurea. Cauzele carei-au facut pe Aromanii din Masa sd-si paraseasca comuna aulost atacurile din partea Turcilor i Albanezilor. In 1814 ea alost atacatd de bandele de Mini ale lui iar in timpulrevolutiei grecesti din 1821, de catre armatele turcesti. La ince-put, foarte multi dintre Aromkii se refugiaserd In Grecia, inVudonigta langd Ter m opi le. Mai tarziu s'au rentors Incomuna i apoi au apucat drumul spre rasaritul Peninsulei Balcanice I.

2. Aromeinii nomazi din Gramoste, Macedonia, Tracia 0 Bulgaria.

A treia grupd de pastori aromani care emigreazä cu tur-mele lor sant Aromânii din muntele Gramoste. Acest munteline tot de lantul muntelui Pind. Cele cloud' ramificatii ale lufajung, la miaza-noapte, una pana in apropierea lacului Prespa,iar alta, urmand directia spre rasarit, se apropie de tinutul Ca-storiei. Tinand seamd de prezenta elementului gramustean in Ma-

cedonia i peste tot in Peninsula Balcanica, dar mai cu deose-bire in muntii Bulgariei i ai Serbiei, odata populatiunea pdsto-reasca din tinutul Gramostei trebue sä fi fost foarte numeroasa.Astdzi muntii Gramostei mai salasluesc numai cateva sate : G r a-moste, De nisc u, P ilga des etc. In afard de acestea, semai gäsesc cateva localitati ocupate de Romanii farseroti dinAlbania, ca Cojeli (40 de familii), Valea-mare (50 de lam.)

I Cf. Wace and Thompson o. c., p. 195. Vezi §1 Lumina, Anul III<1905), p. 17 §i urm.

.§i

i,

Ali-pap,

www.dacoromanica.ro

SERBIoRadovil

obara

313_,ClziteEgr caskne

-pal am:02;4 ,p9taniho Curnanavo f

BLNGAR Asten d 11,

SCOPI

Veles

Gr

'1) : Vdove)-41 0li 1 Neyr.

11 itelnyd, 014znie ?y /- - o Mr/is

9,Peln 1 / ASpanceax; oCernovramnei I / AoCrusevo } 7 _?Prosoca

1 ix.o_Cerevare ,,c1.70;'- 0 C6rIoy8-Fist.1 / obit/maw 0uarliao're

11 1 ' , Ss, , 1 ,

I , r-"-t Op

I

I, ,,..- ,

sk/o/

@ter

Male/ne

antechori

GrD

Miran/ 0 0 crini faaQe4Uo ce

0 ri

MUTARILEROMANILOR NOMAZI

Drumnl. rulinlorf kap wourirni,- osnpurdor

Mmh

Th CapnianRornSniNomazi PELOPONEZ

hale

no I

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 237

Varibobi (30 de lam.), Pelicati (80 fam), Badra (30 defam.), A r z a (20 de fam.) §i altele Dintre toate populatiunileromane§ti pastorii gramosteni se aflau a§ezati in imediata apro-piere a triburilor albaneze din sud. Aceasta pozitie geograficdi-a facut sä se mi§te cu turmele in doua directii opuse : una inspre apus §i alta in spre räsarit. Mi§carea pästorilor gramusteniin apus este foarte veche. In aceastä mi§care ei au populat centreleromane§ti din spre Co r i t a. Inaintand ceva mai departe, ei au fostaceia care au populat faimoasa Mose opoI e, cu toate cornunele dinimprejurime, despre care se va vorbi la mi§carile Romanilor din Alba-nia. Dupa graiu, singurul mijloc sigur pe baza caruia se poate faceo deosebire intre Aromanii originari din Pind §i cei originaridin Gramoste, aproape mai toti Aromanii din Albania ii tragobar§ia din ramura gramusteana. A doua mi§care a Romanilordin Gramoste in partite räsäritene ale Peninsulei Balcanice, maicu deosebire in Macedonia §i Bulgaria, este mai nouä. Ea da-teaza de vreo doua veacuri ; foarte multi Gramusteni batranitdin Macedonia Ii mai aduc aminte din traditie de vechile lora§ezari. Daca motivul primei mi§cari n'ar fi putut fi altul decatobicinuinta de a emigrà cu turmele, in cautarea unor locuri cupa§uni mai bune, motivul celei de a doua mi§cari a fost turbu-rarile din Balcani, §i in special invaziile triburilor albaneze dintinutul Colon i a. Primul centru din cuprinsul acestor munti afost Gra m o ste a, ora§ vestit pe acele vremuri in intreagaPeninsula, prin numarul mare al locuitorilor (aveh 40 000), prinlbogatia turmelor §i a locurilor de pa§unat §i prin intelepciuneaAromanilor, care se indeletniceau nu numai cu turmele ci §1 cucomertul §i meseriile. Inconjuratä de 18 munti, Gramostea vazutddin spre muntele Scar a, care alcatuia intrarea principalä Inora§, se intindeà frumos in amfiteatru pana aproape de raulNicole a. In Gramoste s'au nascut faimoasele familii Paciurea§i Hagisteriu, ramase legendare in traditiile noastre populare,.nu atat prin bogatia lor, cat mai ales prin marelia faptelor §i inte-lepciunea lor. Astazi n'a mai Minas aproape nimic din aceastafalnica cetate, care a strälucit, odata, alaturi de Sip sc a §1

Moscopole din Albania. Numai urmele in ruine a vechilorcladiri, printre care se gasesc rOspandite vreo 20 de cascioaresaracacios cladite, mai spun trecatorului despre stralucirea ei de

1 Vezi C. N. Burileanu, I Romeni di Albania, p. 124.

www.dacoromanica.ro

238 TH. CA PIDAIN

altä data'. Toti Românii din Gramoste, ca §1 acei din centrele :Nicul it a (de la raul Nicolea), Li not op i, Fusea §i altele, s'auräspandit peste intreaga Macedonie: In Bitoli a, Parlea p,Cru§ova 1, TArnova, Magar ova, Nijopole, Zanita,Co6ani, Hrupistea, Map si altele 2.

Astäzi pästorii nomazi care au mai rämas in Gramoste TOnand turmele lor in cloud directii : unii ierneazd in Hrupi§te a,altii apucd drumul mai in spre miazä-noapte, in apropierea lacu-lui Ca st or i a, acolo unde se coborau toamna si pástorii no-mazi din satele de pe muntele Smolica din Pind. Insä pe vremuri(ei inaintau cu turmele spre rAs'arit §i mai departe, ajungandpanä in câmpia Salonicului, si de aci apoi, inaintând prin tinutulMeglenului, ajungeau pAnd la raul Varda r. Resturi din acestemigratiuni se mai pdstreaza" in pastorii nomazi din marea comundgramusteana Li \rad z, asezatä pe muntele Paic. In timpul aid-toriei mele in Meglen, trecând prin aceastà comund, am gäsit peAromani inteo stare economicA infloritoare. Averea lor in oi §icapre se ridich. la 150.001 Ca in mai toate asezdrile primitive.ale pastorilor nomazi, un numär de mai multe Olive numiteCAlivile dela Beli sau Cdlivile di Pasina3, asezateinspre räsa"rit de comund, §i toate laSate in pdräsire, alatuiau lo-cuintele lor de varä. Migratiunile pästorilor grämusteni in aceastä,directie este relativ noua. Am intalnit in Livgdz o bätrânh de90 de ani care Isi mai aduceà aminte de vremea când Românii locu-iau in alive si comuna LivAdz abià incepuse sa se infiripeze. TotiAromânii din Livädz pleacä toarrna cu turmele in regiuni maicalde. Cei mai multi se coboarä subt conducerea celnicilor : Tica,Coco, C'olerda, Hagi-Vreta, Sara-Cepi, Merca, C'anacheu, Belt,Cilifica, M4u Merea, Gull, Joga in campia Salonicului; altii insä-nu inainteazd decal panä in spre Ieni ge §i prin partite orasuluiVodena; iar unii ajung si in campia Cal CA s. Vara ei isiinânä turmele la pascut in muntii : Zelembe c, Pasin a,Dozdita, Tarvena-bara, arena-bara, GAnda 6,Tar nar e ca etc., toti situati in tinutul Megle n. Tot laptele-ce se consumä, in timpul iernii, in Salonic vine de la ace§ti

I Cf. N. Bataria, Istoricul fonddrii oraplui Cruqova in Lumina, AnulJ1 (1904), p. 147'

2 Cf. Lumina, Anul V (1907), p. 104 §1 urm,8 Cf. Lumina, Mul 1V, p. 178.

www.dacoromanica.ro

ROMINII NOMAZI 239

.Aromani grämusteni din Livdclz. Iar untul care se consumd incantitate de mai multe sute de mii de kg vine atat de la Gil-mosteni cat si de la pdstorii aromani originari din tinutul Veriei I.Numai produsele de land ale acestor Aromani din amandouatulpinile ocupd o intreagd stradd läturalnicd a marelui bazar dincentrul orasului Salonic.

0 alla parte dintre pästorii grAmusteni au inaintat spremuntele Murihov a. Aici ei s'au amestecat cu pastorii fdrseroti,despre care va fi vorba la mutdrile Aromanilor din Albania. Ceimai multi dintre ei s'au slavizat. Numai cateva sute de familiiau luat-o spre rdsdrit, in directia muntelui Nige. Aci ei s'auoprit pe colinele muntelui Ka ima la alan si au fondat comunaRad o va-de-su s, cu mai rnult de cat 200 de familii, toatealatuind fdlcdrile celnicilor : Bitdrnu, Bajdechi, Stalica, Liti,Dascalina. Romanii din aceastd comuna isi manau turmele laiernatec in regiunea dintre Ienige si Vodena in satele :Samar, Tarcoveani, Calinita, Vertecop, Lipov,Cameni c, Ban i a, Bi z ova si allele. Imprejurdrile turburidintre 1900-1910, and miscdrile revolutionare bulgäresti des-fäsurau o activitate vie in aceste tinuturi, au determinat pepästorii grAmosteni din Radova-de-sus sl se mute in 1905 inVod en a. Din acest oras ei se duceau la iernatec cu turmele,unii in imprejurimile orasului, altii, cei rnai putini, in directiaunde mergeau si Fdrserotii din comunele Gr a mat i co va,F et it a, Pa ti cin a, Ca ndr o v a, despre care vezi mai departe.'

Multi dintre Grärnusteni au inaintat si mai departe cu tur-mele, dealungul Vardarului, in spre miazd-noapte, ajungand pandin Serbi a, in regiunea dintre Pirot si Vr a nj a. Altii, Nanddrumul in partea de apus a acestei regiuni, s'au oprit in K o -p a oni k. Top acestia, dupd ce s'au asezat definitiv in acestetinuturi, toamna isi manau oile la iernatec in valea Mor a ve i.Cu vreo cincizeci de ani inainte, se aflau pästori arornani dintr'osingurd asezare, care aveau 80000 oi si 2000 cai2. In Serbia,pästori nomazi din tulpina GrdmusteniIor se gdsesc foarte multipand in Stara Plan in a, ramificatiunea apuseand a muntilorBalcani din Serbia. Altii insd au ajuns cu turmele in Gavesk a-P la nin a, nu departe de Ponor i, pe culmea muntelui Sljep

I Th. Capidan, Megtenororndnit, istoria qi graiul tor. Vol. I, p. 27.2 Cvijid, o. c., p. 122.

www.dacoromanica.ro

240 TH. CAPIDAN

subt vArful Do br o-j u t r o, pe muntii V idliC in Visok o,§i in muntii Sulta-Planina pe Vardenik 1.

Dar cei mai multi dintre pästorii gramusteni au trecut Var-darul §i Strurnita, ajungAnd rand la Nevr o co p, pe povarnisu-rile muntilor Osigov a. Pe acest munte §1 in imprejurimi segasesc sate ai cdror locuitori trec peste 12000. Urrnând drumulmai in spre rdsdrit, ei s'au asezat pe povarnisurile muntilorPerin Intre S trum a si Me st a. In acest tinut Aromânii grd-musteni s'au rdspAndit in mai multe directiuni : unii spre Sear(Seres), a§ezandu-se in Carl ikio i, Gium ai a-d e-j o s, R a-covita, De mir - Hisar, Crista, Cru§eva, Cenghel,Petrova, Papae'air, Olah ; altii In sore Melenic cua§ezarile in Span 6 a, Lupova. Bozdova, Satra, Bilita,iar altii 'in spre Nevrocop, rdspandindu-se in comunele Br esn it a,Banisca, Mahornia §i spre Drama in Romna, Neo-hori, Alistrati, Doxati, Carli6ova §i altele. Infine,altiiau trecut Mesia, ajungand pând in X a nt i §i mai departe spreräsdrit, iar multi din ei s'au a§ezat in Rodop e. Se intelege cdprintre Aromânii revdrsati in aceste regiuni ale Traciei apusenese gdsesc §i multi din tinuturile Moscopole ca §1 din Zagori 2.Cei mai multi dintre Moscopoleni s'au a§ezat in ora§ele S e a r,Dram a, Cava la §i au ajuns comercianti renumiti, ca familiaDumba §i Baron Sina. Insd multi dintre pästorii grämusteni auinaintat spre miazd-noapte a§ez-ându-se aproape peste tot mun-tele Balcan, incepand din Stara-Planina (In Serbia, despre caream vorbit mai sus) pand la Marea Neagrd, In muntii Sre dn aG o r a, Rila §i V itog 3. Toti ace§ti pdstori nomazi a§ezatipentru totdeauna in muntii Bulgariei, thainte de rdzboiul româno-ruso-turc pentru eliberarea Bulgariei (1877), 1§i mânau turmele la§es pentru iernatec in mai multe directiuni : Cei din muntii Balcanise coborau l'n regiunea de ses, cupring intre A dr i an op o I e,Marea de Marmara §i gurile rftului M ar it a. Ei locuiaumai mult in satele grece§ti. Pästorii din Rodope o luau unii in

I Nasega Srpskih zemalja I (1902), p. CXXXI.' Cf. Lumina, Anul II (1994), p. 140 §i urm.a Weigand, Rumanen and Aromunert in Bulgarien, apArutd in Mires-

berichi XIII p. 56. Numele localitatilor ocupate de ptistorii aromini in muntiiBulgariei nu s'au dat, de oare ce ele se gasesc expuse aminuntit in acea-stà lucrare a lui Weigand.

www.dacoromanica.ro

111-

1 '10Ar 11 1/1

.....igih

odril r 1.0.7.. ----=1J-7""

;W111:1-4411:1W__ II t4 -

111r-1 47141119-111.1714141/;1111111P:411:11164.1111

"'Dowell' 01

1110011

1

Ilatilrill I I 4

4 of.----/ treillitp- Ii.4 ,ivaillolliPpi:0111EA__1-

,,.... roilK141

11111111

, a W-ffl- ... ipolififill ff,

1111 NOVO' .

1100 11

I 1,1010"

VOL 44

-

;1111 it

I

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 241

regiunile mai calde din spre Ghium ulg in a, altii in tinutulCampos din spre Drama §1 Sear (Seres); dintre acestia oparte ajungeau pand aproape de Campine Salonicului 1

Dupd eliberarea Bulgariei, tot felul de greutäti economiceprovenite, in cea mai mare parte din pricina cheltuielilor preamari la care erau expu§i Aromanii cu trecerea granitei in Turcia,nomadismul incepa sa mai scadd. Totusi, cei mai multi cdutausd-si mane turmele la iernatec In cuprinsul Bulgariei. Dintreacestia, astdzi, unii pleacd la iernatec la poalele muntelui Balcan,inaintand spre miazd-noapte rand aproape de Vr a t a si T a r-n o v a. Altii, si in special cei asezati pe muntele V it o a", se co-board *in regiunea de langd P I evn a. Insd multi din ei inainteazd§1 mai l'n spre miazd-noapte, ajungand pand la Vidin si pestetot dealungul Dundrii, unde se Tntalnesc si cu Romanii din stangaDundrii.

Bulgarii numesc pe acesti Aromani grämusteni Vlasi, Cara-kaeani §i cate odatä farad. Aceastä ultimd denumire, care vinede la pdstorii nomazi turci, se aplicd la o parte din Aromani numaiprin aceeasi generalizare a unui nume etnic, asa cum se intampldcu termenul Vlah sau eoban. Imprejurarea aceasta va fi fäcut peTomaschek sa sustind cd lurucii din muntii Rodope, care vorbesco limba amestecatd din cuvinte turcesti si bulgdresti, ar fi Aromani 2,

Printre Aromanii nomazi din Bulgaria se gäsesc unii carenu mai vorb:sc dialectul aroman. Acestia sant pdstorii numitiSeircicciOant, cdrora Bulgarii le spun gresit karakaa-ani. Portul acestorSdrdcHani, cu mici deosebiri, este identic cu acela al pastoriloraromani. Se pare cd la origine ei au fost Aromani grecizati. Darin foarte multe Orli din Bulgaria numele karakaeani se aplicd §1pästorilor ncmazi aromani 3. Aceastd confuzie provine, desigur,din cauza identitAtii portului. De altfel, Aromanii din Bulgaria siSerbia se mai numesc §1 Beli-Vlasi §i Arnautski-Vlasi, iar ceidin Tesalia Garaguni, despre care vezi in capitolul urmdtor.Pouqueville ne asigurd ca Aromanii din Tesalia se mai numescsi Cambisi, dupd numele tinutului Cambos.

1 Preèek, Das Fürstentunz Bulgarlen p. 118 si urm.2 .Die heutigen Zinzaren und Jaruken sind nur sparliche Oberreste des

indigenen Volkselementes" (W. Tomaschek o. c., p. 44). Vezi despre aceastas1 Alexandru Philippide, Originea Romanilor p. 699.

3 Const. Jire'eek, o. c., p. 120.

www.dacoromanica.ro

242 TH. CAPIDAN

3. Aromdnii nomazi din Albania, muntii Murilzova $i MuddVodena (Edessa).

Dintre toti Romanii din Peninsula Balcanica, adevaratiinomazi, care n'au locuinte stabile §i, atat la munte cat §1 la §es,locuesc mai mult In cdlive (colibe) sant Aromanii din Albania.Ace§tia au ocupat Inca din timpurile vechi doud tinuturi deose-bite : unul situat in partea räsariteanä a Albaniei, pe amandouälaturile ale raului Devo 1, cursul superior, §i altul in parteaapuseana, dealungul litoralului Marii Adriatice, Incepand de laDurazzo prin Cavaia §i Fieri rand la Valona. Despre Aromaniidin primul tinut descendentii lor povestesc, §i istoria confirma po-vestea lor, ca cu un veac §i jumatate Ina inte, ei au fost ne-gutatori mari, a§ezati 'in centre cu populatiune curat romaneascd,cum erau Sipsc a, cu 8-10 mii case ; M os cop ole (careavea, dupa cum vom vedea in alta parte, 60.000 loc.), a§ezata mai lasud, ceva mai mica decat Sipsca §1 Bitcuch i, a§ezat la sud deMoscopole. Aceste trei centre se aflau situate la sud de raulDevol. In partea de miaza-noapte a acestui ran era Gabr ov a,cel mai mare centru din acest tinut ; Lunc a, a§ezat mai in sprerasarit de Gabrova, §i Nice a, in apropiere de Lunca. Toateaceste ora§e, vestite pentru comerful §i bogatia lor de alta data,au impartd§it soarta centrelor infloritoare din muntele Gram o st e.Ele au fost distruse de catre Albanezii trecuti la islamism dinregiunile nordice, §i astazi n'au mai ramas din ele decat ni§tesätulete mizerabile, locuite de pastori §i agricultori aromani §1.albanezi.

Aromanii din tinutul al doilea au fost pastori. Ei continuasa se indeletniceasca 'Inca pand azi cu cre§terea turmelor de oi§i cu chiragilacul. In aceastd parte a Albaniei apusene, ei santgrupati in masse mai compacte in Muzachi a. Tinutul acestase compune din trei portiuni : Muzachia propriu zisä, care seintinde dealungul Adriaticei, in dreapta §i In stanga raului Semeni,campia Fuga-Frakul §1 regiunea Kavaja. Muzachia este Impartitain doua : Muzakija-e-maS (M. mare), partea din dreapta rauluiSemeni, care reprezinta §iportiunea mai mare, §i Muzakija-e-vogalsau Muzakija-Minar (M. mica), partea din stanga I. Cele cloudMuzachii cu Fuga-Frakul au o intindere de peste 80.000 hectare,

1 Bela Pech, Albanien, In Illyrisch-Albanische Forschungen de L. vonThallóczy II 53.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 243

teren arabil, iar Kavaja numai 200 hectare. Ele formeazd ham-barul Albaniei. Cand se intampla Cate o recoltd build, Albaneziipot exporta porumb in Dalmatia 1 Pe aceastä campie se gäsescmai mult de 40 de sate §i calune romane§ti. Centrul Aromanilorste Fe ari ca (alb. Fier i), situat in Muzachia mica. Mai in spresud de Muzachia, o altd campie, in care se apazd multi Aromani,,mai ales in timpul verii, este §i aceea dintre Va 1 ona §i A r t a.a este mai ptitin proprie pentru agriculturd, deoarece, in fimp deploaie, o bund parte din ea std sdptämani intregi subt apd, iarTestul este steril sau cu sare. Despre a§ezdrile Aromanilor inAtuzachia ne vorbe§te §1 Hahn : Sie ist nur zum geringsten Teilangebaut und client dem nOrdlichen Epirus und dem Gramoslandezur Winterweide ; sie ist daher im Sommer wie verödet und dieverlassenen Wlachendorfer, in denen auch keine Seele zurfickbleibt,machen einen sonderbaren, aber keineswegs heimlichen Eindruck. 2

In afard de aceste cloud regiuni mai mari, Aromanii dinAlbania se mai gäseau odatä in numär mare in tinuturile D a ngl i§i Colon i a. Aci centrul principal era Fr a §e r i. Pästorii aro-.mani din aceste tinuturi, trdind subt continua amenintare dinpartea populatiunilor albaneze din imprejurimi, §i-au pdrasit cei maimulti locurile, raspandindu-se cu turmele peste intreaga Albanie._Astdzi, din vechile a§elari in aceastä regiune ca §I din aceleade pe povarni§urile muntilor R a d oni n'au mai ramas decalFr a§e r i, cu majoritatea populatiunii albaneze, dupd aceea Z a-v ali an i, Z a r cani, Micom §i alte satulete cu o popula-tiune mixtd, compusd din Albanezi §i foarte putini Aromani. Top..ace§ti Aromani, care s'au ocupat §i se ocupd Inca Valid astäzicu pastoritul subt forma nomadd, sant cunoscuti ca Fâgeroti,dupd numele centrului din acest tinut Fr a§eri.

Ei sant oameni bine facuti, voinici §i, in spre deosebire de-ceilalti Romani, totdeauna veseli :Fär§irotlu-i far cripare, Fär§erotu-i fara necaz,Tuta dzua pri cantare. Toatà ziva in cantäri.

Lumina I (1903) p. 218.1 Petrovid I., falirsb. der k. und lc. österr-ungar. Consulats-Bellorden.

_XXVI (1898) 193.2 G. von Hahn, Albanesische Studien p. 73. Vezi §1 Reise durch die

Geblete des Drin und Wardar p. 290 nota 6. Despre Aromdnii din Muzachiavezi I Die Walachen in Musakie de G. Weigand In Rom. Revue VIII (1892),13. 19 §i 109. Carl Patsch, Das Sandschak Berat in Albanien, In Schriften.der Balkankomm. (1904) p. 134 §1 urm.

I.

www.dacoromanica.ro

244 1H. CAPIDAN

In sjire sud de Fra§eri, se gäse§te ord§elul Pr emet i, crymai multe sate precum : Cutar i, a§ezat la o ord- depärtare de.Premeti, Bud ar i §1 Cosi n a, toate a§ezate pe §oseaua care-duce de la Premeti la Berat. Ceva mai in spre apus de Premetiavem By al i, Br ejoni, R apti c a §i allele, l'n care se gäsesede la 10 rand la 30 familii ronfâne§ti de fi-ecare sat ; numai C o-sina are 50 de familii.

Un tinut §1 mai mic, in care Arornânii sant veniti din altepdrti, este acela care se gdse§te in apropierea ora§ului C u rèao (Corita) cu satele Pleasa, De§nita, Mboria,..tropan, Drenova, Bobo§tital. Ace§tiatotisânt veniti

din Fra§eri.In fine, ultimul tinut locuit de Arornânii namazi este acela

care se intinde la extremitatea nordica a lacului Ohrid a, cucentrele Beal a-de- sus §i Beal a-de -j o s. Dintre aceste-doud, cea mai veche este B ea ta-de- su s. Ea este a§ezatä !alpoalele muntelui C urn a , intre doud colinelnalte, avdnd la miazd-noapte platourile numite Se car i, P a t-al -B o i §i. Pa t - al-Ma r t in, iar la miaza-zi §irul de munti La groap e, la poalelecdruia curge raul Be I it a, care izvore§te din muntii C u in a §1K e atr a - neag r a 2 Originea acestor Aromâni este din localitateaRmani (dat in harti Rman i) §i Pogr ad e t', arnandoua a§e--zate la extremitatea sudicd a lacului Ohrida ; ele au fost locuite-

1 Dintre acestea, Drenova si Bobostila (Bobosnita) sAnt comune bul-gâresti, In care se gAsesc numai cAteva familii romAnesti. Bo b-o sti t a, pa--tria 1W Victor Eftimm, are o deosebitA insemnatate pentru noi AromAnii.inteinsa s'a tinut In 1709 marele sinod, In care vestitul patriarh loasaf, Aro-man originar din Moscopole, a fost ales Episcop cu scaunul in Curtao (Co.Ma), inainte de a ajunge patriarh (ultimul, de la 1718-1745) in Ohrida: lin,dortigen llikolaoskloster (adicA in Bobostila) wurde 1709 eine Synode abge-halten, auf der der beriihmte spätere Patriarch joasaph zum Erzbischof van.Koryza erhoben wurde". $1 astazi se mai pAstreazA in biserica Sf. Clemensdin Ohrida mitra impodobita cu pietre scumpe. pe care AromAnii din Mo-scopole au däruit-o rlustrului lor compatriot: Zu den Merkwiirdigkeiten [derKirche des heiligen Klemens] zählt ... eine prachtvolle silbervergoldete, mitEdelsteinen geschmackte Mitra, welche die Kaufleute der damals bliihendenund schwerreichen Kaufmannsstadt Moscopolis 1727 ihrem Landsmanne, demigrossen Patriarchen und Erzbischof loasaph, gestiftet hatten". (1-1. Gelzer,Vom Heiligen Berge und aus Makedon.ien. Leipzig (1904) p. 154. Pentru inisemnAtatea si istoricul comunei Bob ost ita vezi p. 211),.

2 Cf. Lumina Anul 1V (1906) p. 266.

-

www.dacoromanica.ro

ROMANO NOMAZI 245

odatä numai de Aroman.i. Atat Romanii din Pogradet cat §i ceidin Milani sant original-4- din Lunca §i Nicea.

WA' acum §1 mutarile §i vechi ale Romanilor nomazi :Incepand mai intaiu cu pastorii nomazi care se aflau rds-

iirati printre centrele infloritoare din primul tinut, pe vremuri,.ace§tia, in tovara§ia pastorilor nomazi din tinutul C u r a o (Co-rita), f§i manau turmele la iernatec in Muz a chi a, coborindTana aproape de Valon a. Allii insä, despre care se va vorbiin alta parte, apucau drumul !Ana in Tesalia. Drumul lor sprelitoralul Marii Adriatice era valea raului Devol pana la gurilelui, §i apoi valea raului Semeni 1. Astäzi putinii pastori nomazidin acest tinut nu se mai indeparteazd prea mult de a§ezarile lor.

Romanii nomazi de pe litoralul Adriaticei se mi§cä in mo-dul urmator :

Pastorii nomazi a§ezati la nord de raul cumbi, in comu-...

aide ,B a t a i, Gres a, Vila §i din apropiere de Cavai a. Iimand turmele la varatec In pärtile apusene ale Albaniei, in spreBeala - de- s.0 s, aproape de lacul Ohrida, ,trecand Drinul §iajungAnd pana la muntele Galinta, Zavua §i Petrenia.Acest drum ei II fac dealungul raului Scumbi, pana ajung aproapede Beala ; de aci apoi se raspandesc in diferite directiuni.

Insä iii dintre pastorii din aceastä regiune inaintau cu tur-mele mult mai in spre miaza-noapte, pana la I p e k. Calatorul englezHenry Tozer, care a calatorit in Albania dupa 1860, a intalnita§ezari de yard ale Aromanilor far§eroti intre Ipek §i Prizren 2.Multi dintre pastorii nomazi din apropierea oraplui Dur a z zo§i din satul p oi a ni urmau aceea§i directie 3.

Aromanii nomazi cu a§ezarile la sud de 11E11 Scumbi pandla Valona, adica acei care locuesc In Muzachia propriu zisa,apuca directiuni deosebite : pastorli .a§ezati pe tärmul drept alraului Semeni, in Li ubov a, Lusni a, Carbon ar o, A r-denita, Colonia, Ciplaca, Petova., Imi§te, Gra-

1 Les Valaques de Voscopolis, ville jadis florissante, unis A quelquestribus voislaes de la Dévol descendaient naguere du côté de Vallone etdans la partie occidentale du Musaché" (Pouqueville, Voyage dans la Gri&vel. 1 p. 217).

2 Researches in the Highlands of Turkey. London 1869, Vol. 1 p. 352..ap. Beza M. o. c., p, 39.

a Cf. Const.Prebek, in lingarische Rundscliazi din Aprilie 1914.

Aloud

www.dacoromanica.ro

246 TH. CAPIDAN

di§te §1 alte localitati mai mdrunte inainteazd, vara, cu turmele,tot in spre partea rdsdriteand, IndreptAndu-se la sudul laculuiOhrida, pe muntii Uintre Gra bov a, Lunc a §i Po grade t.Se intelege cd In aceastd directie se duc toti pästorii nomazidintre $cumbi §i Semeni, In marea lor majoritate ; insä sAnt uniidin ei care o iau mai In spre miazd-noapte, dealungul IaculuOhrida. Altii, pe vremuri, inaintau §1 mai departe dealun-gul vAii Drinului Negru pAnA In spre muntii B i str a §i V I a-hini c a, locuiti numai de populatiuni slave. Din aceste pArti,toamna se coborau la iernatec §I pdstori slavi sau AromAni sla-vizati in câmpia Muzachia 1 Drumul acestor pdstori se intindeàmai IntAiu, dealungul lui Semeni, dupd aceea urmau cursul râubulDevol §i de aci apoi, urcAnd colinele muntilor V ela t o s, ajun-geau In regiunile Insemnate mai sus.

PAstorii nomazi din a doua portiune a Muzachiei care seintinde la stAnga rdului Semeni, precum §i aceia care ii au a§e-zdrile mai la sud, dincolo de rdul Voiusa, pAnd aproape de Valonar1§i mAnd turmele la vdratec pe muntele Tom or (D o m o r). Mun-tele Tomor (vechiul Tp.tiVoc, in aromâne§te Nd um o r) se ridicA hafata ora§ului Berat (arom. V i lard i). El se intinde, la miazd-noaptede la tarmul stAng al rAului Devol, urmand cursul superior al MI Se-meni pAnd aproape de comuna romAneasca B i tcuchi kL ibon ia -El formeazd granita naturald intre Berat §1 Corita ; raigrile luf dela sud despart tinutul Corita de Colonia. PovArm§urile lui apusenedin spre Vilardi (Berat) sAnt abrupte §i greu de suit ; In schimbversantul rdsdritean se lasd mai u§or §i; pe povArni§urile acestuiversant se gdsesc pd§uni abundente pentru turmele de. oi. Pe vre-muri, toate turmele pdstorilor nomazi dintre Semeni §1 Voiusa petre-ceau lunile de yard pe InAltimele acestui munte, intre cele doud var-furi: T om o r ita - mar e, In fata ora§ului V ilar di (Berat), §1 T o-morita- mic A, mai In spre sud. Multimea numelor de localitAtiprecum: CArarea lui Lamp i, Padea §oareclui,Scarpa-1 a td; Chi atr a-1 a t (in aceste doud nume de loc. avem pAstrat cu-vAntul tat din lat. latus; astdzi pierdut in dialectul aromAn), Gu v a luiM i m a, Lemnu §a §i alte din domeniul vietii pdstore§ti, desprecare vezi in altd parte 2, dau dovada cea mail siguadespre existenta

1 Cvijid, La Péninsule Balkanique (1918) p. 450.2 Vezi capitolul Pistoritul AromOnilop in toponimia B-alcanici". Veal; .

afara de aceea §I C. N. Burileanu,, L Roment di Mbania p. 183.

a

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 247

pastorilor aromani de alta data in portiunea de munte dintrecele cloud varfuri. Astazi pastorii nomazi din comunele : Cr ii e -ghiata, Fracula, Levani, Scrofetin:a, Conisbalte.Ter c ovi n a, Radotina,Besisti,Scrapari §ialtele,i§iman&turmele in spre ramificatiunile de sud ale lui Tomor, in locali-taple 0 str ov it a de pe muntele cu acela§i nume, Pr ot op a pka§ezata pe un deal in fata de Ostrovita, §i B u§ari pe munteleBuf n i a. Urme de alive aromane§ti se gäsesc §I in alte pall,.insä multi dintre pastorii nomazi §i-au schimbat directia de-varatec, din cauza jafurilor venite din partea Albanezilor.

0 alta parte din Far§erotii din catunele a§ezate in apro-piere de Valona, ca §1 multi .pastori nomazi din regiunea Arta.

tinutul Ciameria i§i mutau turmele pe munpi Kiaf sez §iLiug u, in apropiere de comuna B i tcuch i. Cu timpul, o partedintrd ace§tia nu s'au mai reintors in locurile de otar§ie. Astdziei coboard, toamna, la iernatec in tinutul Ciameri a, altii co-board §1 mai jos, pana in spre P arga §i in campia din tinututPr eve z ei (golful Arta). Foarte multi din ace§ti pastori nomazimeridionali au incercat sa nu mai emigreze cu turmele in timpuliernii. In acest scop, ajutati de autoritatile turce§ti, ei §i-aulcreat, cu 60-70 de ani inainte, un centru in Me gi di e. Insaobicinuiti cu viata nomada, cu timpul au inceput iara§i sa.emigreze, §i astazi i§i rand turmele la iernatec in tinutul §esos.din apropierea de S anti - Q uar ant a. Unii Aromani nomazide aici au trecut marea §1 s'au a§ezat in partile meridionale din.insula Co rf u I. Ei sant originari din satul Li c u r s i.

Trecand la Aromanii din Dangl i §i Colo n i a, ace§tia i§imuta turmele la varatec In muntele Gramoste. Pe vremuri, intovarg§ia altor pastori nomazi din nordul Epirului, ei coborau cuturmele §i cu tot avutul lor §I mai departe in directia din spremiata-zi, ajungand pana la cursul inferior al raului Aspropotam,care se varsa in golful Arta. Ei ajungeau in Grecia pana inA car n a n ia §i E toli a, cunoscute in veacurile de mijloc subtnumele Mi c a -V a la hi e, in opozitie cu Tesalia, Mar ea --VA la hi e. Pe la inceputul sec. XIX, tinutul care cuprindea acestedoua provincii se alcatuid din patru parti : Vla hos §i Zi go s,in partea stanga a Aspropotamului, §i Va Ito s cu .X ir um e r i,

I T. Burileanu o. c., p. 378.

www.dacoromanica.ro

248 TH. CAP!DAN

In partea dreaptä I. Date despre coborirea Aromanilor in regiu-znea din stanga nu avem. In cazul acesta prezenta numelui V 1 a -Ji o s din aceastä regiune ar putea fi Interpretata ca o vecheurma despre existenta pastorilor aromani in aceste parti. Pa-storii aromani din Albania se coborau numai in districtul V alt o s§i Xir um er 1. Despre aceste tinuturi ne vorbe§te §1un pasagiudin hrisovul lui Andronic din 1336 privitor la posesiunile bise-ricii din Stagus, in care Inca de atunci se pomene§te despreprezenta Vlahilor, Albanezilor §i Bulgarilor : xcci tob; Urco zip gvo-etccv air* 6v-cceg Eep.op.ivou; fiXixou; r xod PouXydpou; xcd. AX13xvt--rag 2. Districtul Valtos §i Xi rumeri are forma unui triun-ghiu §i se cuprinde intre malul drept al ra'ului Aspropotam (vechiulAchelou s), golful Arta (vechiul golf Ambr a ci c) §i tarmul

lonice.Astazi pastorii nomazi din Albania se gasesc peste tot In

acest district, Insä mai cu deosebire pe valea raului Aspropotam§1 in regiunea päduroasa, cunoscuta subt numele Mania n a.Cel dintaiu care ne da, numai in treacat, ve§ti despre ace§tiRomani nomazi este Pouqueville. El ii nume§te Pistichi pepastorii nomazi din Acarnania §i Vlahi pe cei de pe tarmulgolfului 3. Insä dupa. Heuzey, care i-a vizitat ceva mai tarziucleat Pouqueville §i ne-a läsat o descriere amanuntita despre ace§tipastori nomazi din Albania, numele lor printre populatiunile gre-ce§ti din Acarnania este Gar a guni din Ca ragun i (purtatori degune negre) §i Ar van i to vlahi (Vlahi originari din Albania),a§a cum se numesc Inca pana azi. El explica §1 originea numeluidin brma, addogand : Ce dernier nom leur vient de ce que leursplus anciens cantonnements étaient dans la haute Epire et surla frontiere d'Albanie" 4. In ce prive§te gruparile acestor pastorinomazi pentru anul 1856, and arheologul francez a calatoritprin Acarnania, ni se spune cä ei traesc par groupes de *cin-quante a cent families". Aceste grupuri, pe care noi le numimf Alcar I, inconjurate de turmele §i de tot avutul lor in vite,alcatuiesc un fel de catune, pe care pastorii aromani le numescstane (un parc, une bergerie, =dm). Heuzey da pentru vremea

1 W. Martin-Leake, Travels in Northern Greece I p. 126.2 Heuzey, Mission Archéol. p. 453.a Pouqueville, o. c., p. 2084 L. Heuzey, Le mont Olympe et i'Acarnanie. Paris, 1860, p. 268.

lard

.

www.dacoromanica.ro

NOMANII NOMAZI 249

lui 12 stane : On compte en Acarnanie douze stanaes, ce quiTorterait le nombre des Valaques, dans cette province, A huit-cents families". In ce prive§te conducAtorul sau §eful unei stane(noi vom spune astäzi falcari) tot Heuzey ne dä cele mai preti--oase informatiuni : Tout stani est sous les ordres d'un chef dontelle porte le nom : on dit la stani de Mihhas, Koutchoupinas, deSidhéris. Ce n'est pas un chef électif créé d'un jour a l'autre ;le pouvoir qu'il exerce, espece de petite royauté rustique etpastorale, est héreditaire. Cette autorité, consacre par la tradition,-est respecté de tous. II est toujours le plus riche parmi les pasteursgull commande ; quelques fois il possede a lui seul la moitiédes troupeaux. Personnage tout pacifique, il pretend cependant.tenir ses droits d'ancetres guerriers" 1. Toti ace§ti pdstori nomazi,odatà coborIti in aceste regiuni, n'au mai fost lasati sA treacAcu turmele lor frontiera tura. Cu toate acestea, ei nu s'au lAsatde viata lor nomadA. In acest scop, ei §i-au ales ca loc de vat-a-tec regiunile muntoase din spre Karpenisi (C arpini §,iormatiune româneascd de la carpen) §i Ag r a f a. PAstorii aro-mâni a§ezati in partea inferioard a raului Aspropotam s'au 'hide-partat 'in spre sud, ajungAnd rand la Mi s ol on g hi. Cei mai multicare au rAmas izolati de restul Aromânilor, cu timpul s'au greci-.zat, dupA cum cu mai multe veacuri inainte, tot prin grecizare, aupierit Vlahii bA§tina§i din Acarnania, care, dupd relatArile croni-

-carilor din sec. XII §i XIII, alcAtuiau populatiunea ei de bazA.AstAzi numArul acestor pdstori nomazi din A carn a ni a se reducela cei grupati in Manian a, in comunele Sur ev o 1 i, C u 6 u-b i n a, Ca tar o, Ohtu etc., precum O. la pAstorii de pe munteleCarp ini §. Dintre acestea, satul Cuéubina este cel maimare. El se mai nume§te §1 Manian a. Mai tarziu, acest numes'a intins asupra intregii regiuni. Despre starea actuald a Ro-Anânilor din Acarnania, §i In special cei din Maniana, cele maibune informatiuni ni le dd Weigand. Observ la acest loc numaicd Weigand n'a tinut seamd de loc de relatarile lui Heuzeypentru o epocd mai veche din viata acestor AromAni 2.

Romanii nomazi din tinutul Premet i, acei care se ocupA-cu pAstoritul 1§i m:inA vara turmele pe muntii din apropierea,-ora§ului Premeti, in localitatea Li opti ca 3.

1 Heuzey, o. C. p. 270 5i 272,2 Weigand, Die Aromunen 1, p. 183 5i urm.3 Cf. Lumina, Anul 11 (1904), p. 114.

www.dacoromanica.ro

250 TH. CAPIDAN

Aromanii din tinutul Cur e'a o (Corita) impreuna cu co

buna parte dintre pastorii nomazi a§ezati in ora§ele Mos cop ole§i ipsc a, despre care s'a vorbit mai sus I§i mAnau turmeleIn Tesalia. Ad ei au ajuns OM in partile din spre miaza-zi,aproape de Alm ir O. Cateva catune far§erote§ti din apropiereaacestui centru dau dovada cea mai sigurd a pastorii nomazi dinAlbania au ajuns cu turmele lor pand In sudul Tesaliei. PAMpe la 1881, data and Tesalia a fost anexatä Greciei, Far§erotiidin Almini in fiecare vara se intorceau cu turmele In Albania.Dupa aceasta data, ei n'au mai putut trece granita §1 au fostnevoiti o parte sd ramAnd in Tesalia, iar o alta parte sa creezeun nou centru V1 a h o i a n i 1, situat la Apus de TArnova. Cu,timpul Insa, §1 mai ales dupa data anexarii Tesaliei la Greciapastorii nomazi din acest tinut au emigrat spre Cater i n a ; altiiau venit din nou in Pleas a. Ace§tia din urma I§i pasc varaturmele pe Munte 1 e -s e c.

Pastorii nomazi din tinutul Da ng 1 i §i Co Ionia i§i,

manau turmele la varatec, cu doua veacuri inainte, In partileapusene ale Macedoniei, trecand dincolo de campia Bitoliei, intinutul muntos §i bogat in pa§uni Murihov a, unde Inca 'Anaaziseafla Calivele di Murih ova sau Se tina, Rodova2,_Pa p a di a, aceasta din urma a§ezata la poalele muntilor Murihova.Primele !or popasuri in acest tinut indepartat de Albania era LApu §-n e t, langa Florina. De aci au inaintat mai departe in muntii Muri-hovei, care se Intind dealungul raului Tarn a, foarte multi dintreei a§ezandu-se in localitatea numita C i ucur a. Insa o altaparte dintre ace§ti Far§eroti s'au oprit in Pisu der i, Belc a-m e n, Negovan, Bigli§ta, Bazclravita; altii au Inain-tat §1 mai departe ajungand pAnA In muntii N i g e, aproape detinutul Meglenului. 0 buna, parte dintre ace§ti pastori, dupd cumvom vedea la sfdr§itul acestui capitol, au pierit in massa slava,§i astazi, doar tipul brun ca §1 alte particularitati ale Slavilor dinaceste linuturi muntoase, care lipsesc la ceilalti Slavi §i segäsesc numai la AromAni, ne mai vorbesc despre prezenta, Innutriar mare, a pastorilor aromAni din aceste parti.

1 Vezi despre aceste mutAri sl Wace and Thompson, o. a. p. 209;.Weigand, o. c., 219 §i 287. Despre miscarile RomAnilor din Albania veziErnst von HesseWarteg, Die Balkanstaten und Uwe Volker, Regensburg(1917), p. 231.

2 Cf Lumina, Anul 11 (1904), p. 173.

§1_

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 23P

PAstorii nomazi din Ciucur a, care au scApat de slavi-zare, n'au putut sd stea multA vreme l'n muntii Murihova. Cucincizeci de ani inainte ei au fost nevoill sA-§i schimbe a§ezAriledin nou. De astA-datA mutArile lor se indreptau in spre sud-Cauza pentru care ei n'au putut sA mai stea in Murihova au fostprimele mi§cAri revolutionare ale Bulgarilor pentru eliberareaMacedoniei de subt Turci. Din Ciucur a, tinutul Murihova, s'au.sculat 400-500 de familii subt conducerea celnicilor : Lfolla,Cup, Nasta, Celea, Butcaru, Parizea, Fotu, Giirfu, Zdru, Ohiza,Belu, All4e, Bueinana §1 altii, ducAnd cu ei 80.000 de oi §i capre-§i aproape 12.000 de catAri §i cai. Ei s'au a§ezat In apropiere-de V o.d e n a (vechea Edessa) in comunele : Gra mat ic o v a-Fetita, Candrova §i PatHina, unde se gAsesc §i astAzi-BAtrAnii, de la care mi-am procurat aceste date, 1§i mai aducaminte §I acum de a§ezArile lor din Murihova.

In ce prive§te mi§cArile actuale ale acestor AromAni, ele se-fac In directiunile urmAtoare :

RomAnii din Grama ti cova-Fetit a i'§i pasc turmele,vara, in muntii din apropierea Vodenei, in localitatile : B e §-bunar, Catranita, Liyadita etc.

RomAnii din Candr ova vara t§i mAnA turmele in acelea§Llocalitati, iar, iarna, impreund cu fälcArile din cealaltA comunA,petrec o parte In cAmpia din Vodena §i Jen ig e, o altd parte-InsA InainteazA pAnA la mare, in peninsula Cal cidic Aaproape de Salonic, in comunele Schi a, B e § i c, Xeropotam iSarthi, Ciari 6i etc.

RomAnii din Pati6ina l'§i mând turmele la iernatec in.satele bulgAre§ti din cAmpia care se intinde intre Vodena §iCaragova.

Dar RomAnii din Albania n'au inaintat cu turmele numaipAnA in tinutul Florinei §i de aci apoi In Murihova, ci multi dinei au ajuns pAnA in muntele Neagu§ deasupra Veriei, acolo-unde s'au a§ezat cam in aceea§i epocA, §1 pAstorii romAni dinPind de subt conducerea lui Badralexi, despre care s'a vorbitmai sus. Acl ei au ocupat comuna Selia-de-su s. 0 partedintre ace§ti Far§eroti l'§i mAnau turmele la iernatec in apropiere-de ora§ul Neagu§te; insA o altA parte I§i coborau turmele petArmul mArii, a§ezAndu-se in apropiere de ora§ul Cat er in a, de .

la poalele Olimpului. Cei din Neagu§te, cu timpul, au fondat c6

www.dacoromanica.ro

1252 TH. CAPIDAN

comund numitd. Hur up an i, a§ezatd la un km depdrtare degara Neagu§te, cu 300 de familii. Jumdtate din aceste familii ier-neaza la Cat er in a; restul in campia Salonicului. Multi dinace§tia se ocupd §1 cu agricultura.

In fine, tot dintre pdstorii romani din Albania (Far§eroti)tntalnim §i in ora§ul Caterin a. Ace§tia nu sant nici dintreaceia din Vodena §i nici dintre Fdr§erotii din Selia-de-sus. Eiau venit cu vreo cin _izeci de ani Inainte, direct din Ciucur a,linutul Murihov a. La Inceput, dui:A spusa celnicilor Coripz,Vilenza, Pulp, Bechla etc, ei veneau In Caterina numai ca saierneze; mai larziu, and celelalte Mari din Murihova s'au a§ezatdefinitiv in comunele de langd Vodena, ei n'au mai plecat cu tur-mele la vdratec In Murihova, ci rämaneau in localitalile ,din apro-piere : S cuter n a, Spurlite a, Mile a. Astdzi ace§ti Fan:§eroti ierneazd cu, turmele in comunele de langd mare Chit r,o s(Pidna), Palian i, A y iul-Ian, Niocastru §i Hrean. Cele(loud din urmä sant proprietatea celnicului Zega, bun patriot roman.

4. Inceputurile de desnafionalliare ale pdstorilor nomazt aromdni innujlocul Slavilor, Albanezilor i Grecilor.

Toate mi§cdrile pdstorilor aromani nomazi, studiate pandaci, ne sant cunoscute, dupd cum am vdzut, parte din Insemndrilescriitorilor streini de pe la Inceputul sec. XIX, parte din cuno§tereadrumurilor pe care multi din ei continua sd le mai facd §1 astdzi.Insd, In afard de acestea, au mai fost mi§cdri care s'au facut §1in altd parte. Despre acestea astdzi nu avem nici o §tire. Cu toate-acestea, presupunem cd ele Au existat, din cauza urmelor ce aulasat in mijlocul populatiunilor streine §i In special in milloculSlavilor. Astfel, foarte multi pastori aromani din Albania sau dinmuntele Gramoste §i chiar din Pind, Inaintand cu turmele pand,prin tinuturile Ohridei, ajungeau rand prin campia Bitoliei, Acl,o parte din ei rämaneau in centrele romane§ti Resn a, I a n-coveti, Tarn ov a,Magarova, Nijopole etc.; altii insä,care formau majoritatea. continuau drumul mai departe, dealungulraului Tama, ajungand, dupd cum am vazut, rand In tinutul M u r i-h o v a. 0 build parte din ace§ti pdstori, prea mult indepärtati de.centrele lor, s'au pästrat ca Aromani pand mai acum in urmä ; insd altiis'au slavizat cu desdvar§ire §i numai tipul lor ca §i felul propriu alpdstorilor aromani de a cre§te turmele ,ne mai arata cd odatä ei

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 253:

au tinut de fara armaneascd". Morihovo qui a joué a l'éqopue-turque une certaine autonomie, est une region montagneuse propre

l'élevage des bestiaux, a ssez semblable A la region des Mijaci..Elle comprend un si grand nombre de types valaques qu'on estporte a croire a l'origine slavo-aromoune de cette population.Tout autour de ces montagnes et sur le Nia'e habitent des pAtres-valaques A demi slavisés" 1.

0 altd directiune pe unde emigrau pästorii aromani cu tur-mete era si aceea care incepe de la Strug a, langd Ohrida, sise prelungeste la miazd-noapte dealungul raului Drinul-Negru,pand aproape de campia din apropierea orasului Prizren. Pe acestdrum Inaintau mai mult pdstorii nomazi din Albania. Acestia pe-treceau vara In cdlivele lor provizorii sau subt tende, §1 toamnase Intorceau din nou la ses. Ei se rdspandeau peste toti muntiibogati in pdsuni si populati numai de Slavi, cuprinsi intre Drinul-Negru i cursul superior al Vardarului. Toti acesti Aromani cutimpul s'au slavizat : Dans le temps'recule la region &tall peupléede pasteurs aromounes, vivant dans des installations provisoiresd'été. Les Slaves y ont penetre au Moyen-Age et se sont me-langes a ces indigenes, tout en fondant probablement leurs propresvillages. Par suite de ce melange, les Aromounes, ont commencea se slaviser. Les Slaves leur ont emprunté le nomadisme trans-humant, le type de leur village, la peealba, en meme temps quecertaines parties du costume féminin. Plus tard de nouvelles pene-trations se sont produiles : des colons aromounes sont venusd'Albanie" 2. Despre urmele pe care acesti pastori aromani des-nationalizati le-au Idsat printre populatiunile slave, se va vorbimai pe larg in capitolul Influenta pastorilor aromani asupracelorlalte popoare balcanice". Aici ma multumesc sd mai adaogcd aceste miscdri ale lor au putut fi impinse si mai in spremiazd-noapte. Pomenirea celnicatului In orasele de pe coastaDalmatiei, cu atributiuni pastoresti cunoscuté numai la Aromani,nu si fa Sarbi, Inca din 1214, poate servi ca cea mai sigurd do-vadd despre depärtarea mutdrilor lor In nordul Peninsulei Bal-canice. Toate aceste indepärtdri prea mari de la centrele lor deobarsie, au avut ca rezultat des nati o nalizar ea lor 3.

1 Cvijiö, o. C. p. 441.2 Cviji o. C. p. 459. Vezi despre rAspandirea pa'storilor arománi printre

Bulgari si A. Ischirkoff, Bulgarien. Land und Leute p. 49.Naselja srpskilt zemalja Vol. I. p. CXXXII.8

a

www.dacoromanica.ro

254 TH. CAP1DAN

De altfel, pastorii aromani au fost desnationalizati, in urma-ccupatiunii lor cu pastoritul subt forma lui nomada, nu numai "intinuturile slave, dar i in Albania. Si astazi se gäsesc regiuni in_Albania locuite de Aromani, care, dupa cum mi se spune, santpe punctul de a se denationaliza, deoarece vorbesc mai usoralbanezeste cleat aromaneste. Nu vorbim, de sigur, de toti aceipastori aromani din Sr edna-Go r a (Bulgaria), din Rodopesi din Tr a c i a, a caror desnationalizare in veacul al XVII si alXVIII era un lucru isprävit.

Si nu numai pästoritul a contribuit la desnationalizarea.Aromanilor, dar si agricultura. Dintre pastorii aromani dinlinutul Zagori, in afara de aceia care au fost grecizati din cauzapropagandei grecesti, prin biserica, foarte multi s'au asimilatelementului grecesc din acel tinut si din cauza ocupatiunii lorcu munca campului. Wace si Thompson, care au vizitat multecentre grecizate din Zagori, au putut face aceastä constatare.Aromanii sedentari din mijlocul Grecilor, in opozitie cu pastoriinomazi, veneau prea des in contact cu Grecii. La urtnä de tot,ei au sfarsit prin a se greciza. Dintre pastorii nomazi se des-.nationalizau nurnai aceia care plecau in cete mai mici, inaintandprea departe i izolandu-se printre streini. Acei dintre ei careerau mai numerosi i continuau sa se reintoarca in tinuturile lor,puteau sä se pastreze mai bine cleat Aromanii agricultori 1.

Aromanii pástori.

1. Peistorul aromtin, viata i imbreicamintea lui. Originea por-tului la Aromdni.

Turmele de oi sant pazite de pastori numiti picurari. Pasto-rite nu exista la Aromani. Un pastor nu are nevoie sä facducenicie ca sa se pregateasca pentru aceasta meserie. Aromanulde munte se obicinueste din copilarie cu ea, deoarece se nastesi traieste printre pästori. Cu toate acestea, multi se obicinuesccu pastoritul, la inceput, pascand oile din sat, in apropierea co-munei, dupa aceea trec la munte. La o cupie (turma) de oi, constandde la 800 'Ana la 1000 de capete, se intrebuinteaza doi pastori ;cand turma este mai mare, se pun mai multi. Toata ziva pasto-

Waco and Thomson, o. c., p. 201.1

www.dacoromanica.ro

\\

Gres

Thwe

jpez.

SODRA

ubaDuscu00

Siurazzo0

1-'/e_fczaCE avaraS

er13.SC

ELBA

0

S us

Bea lac,

A N

S E R

Mitrovita

OPristina

0.4=TIZREN

j'alcan e e

0 Ch/cet,

R Yara8

Stru.ari a knave/leoRes

0

SNI -.rb ar osrade

o

effelb 'ra

'Ma_ua-MOT/tee

9'.

Day'.0

uaz1,-, oVoclqa Wilier/ oc scat°PIeaseDobronk°Ro III ".. i,e61,4,,ef..Av

lodur. lo.Bi cee 8r6Ze cakve:. irrnsroda0Orenord CA S T 0

B/tERK-1- 0 BobodifeCel, Libonia

'aglow° eri°Corosiern6 Cosine 0 Coso Ilium oZavalexcak

°MT& .q.Hersee

C_____oula °A-,----.Egr seh

e

1.67:ov/c

o CerapianaA Gi-11"-Ob A ST- I

0 Delv/noVI

A ,

creilot

oPlaslaria

WI."..

111

escovat

Piro/

rania

Re dotq.Bereo

0CulnanovoVacul tr-o

E gr -P----1-13a1an cao Qoasil/naincth

Uzite ,0

0is'ec° C'°7-ilchilca.

o Varyociani

G77-871Tarlina.:

PIE

Crusoveo ) PARLE AP C'wri ep

.7/

stencil!

Velee0Ishp

soRadowsle

oDubnila

ollrgacicoGiumala de Sus

°Carat-Vic o

a/gas/9

idobirscahove

oSe and:

QSatrioae j a

0 11.1esevoGoebyao 'rnado evro

esotin .

-stOenin-: Ifeije .oStanimac a o chieol/bi LoPoPe :. . 9 .....

..PerIgi.

0P .

, \..,,, 4. ... 'as,

ova J,' Vhev4fa,;

goa Ciocu ,_ ,z,v1i344.0 s.

LIA.-

Iorina

narmovealiadova oeubo

1014444.' I14.0\*..... ...,Vo ena Lie,

;. ci

vk

egovan 1.1,',,i,tN

e-Ver;4**. CPfig 0 der D. V an 7, Adiv,,e,,,

PV,..t.th /

ii*441k,olv

eves q; ama / ovait

... cxm el/1.16- .oViziita .oo7erlis6nshiloSpancea ---co erno

A /T-L.05 Rainifa Cru Prosatam0 r ° 0 CarIovaQ Ora L.

Ca /C/Clila

A R

Tatar-Pazar

9, :Ski0I

ej

A

IC

:31

OStanimaca

'orteli

18 8VP

GudesyTeveleni 0

OGokrd

Hrupis, Iaa

X/ro C altar:

oSacifk°9C(6.°1217

4,zdh9mrad

I frill".771

§7Tbre ste 17

SIIANINA

Grani

oMazerachi0 Marprih

Elefferog

0 leohon

Caterina0 SI/ In

ena i OSer 1 e

Orl0 N 1,--/a

001 ',or : oar/aahogv&-. /7771/r/ OS

aloe 14:strtal 0 R 1 ahsao ncha 77 GP c

ea Ciar-TET9 meLasun) c.) r-Rgiald

*e.-171,ash,

Clormnicoeroce/o f 2 RN V

Is'7thalan 0Ce

0 olsleo

ck-

oParsa

rev e

ard

Arrtk;j0floFanar0

.s.

sr ice

ar

Ara

Anary

-a

u-oma 0 Catunae oCirpinif

Vls'hos

a 0

IISARs \.GIumaja de oso ar ici

S RUNAA

(Satanic)

oqesu ItrocrVeleslin o wig-9

AS R ANIAorevol 0 igo ETOLIrla

mane)/salons/7i

P a tr

PELOPONE

.y.

G.VQL

/9

oCasen

Iv0eInitirlO ergo

4

ATENA

..... -...*

arataLavala

AromAni

Megleno--ram an I ROMANI

din sudulPeninsulei Balcanic

/Locablali lo-

/.cronlaTlI

Scara.1) 5 q O 2,0 so sp 60 79 0 so /14Th. Capician:Romgnii Nomazi,

CO

\.%

t,ta

1

AvO

Dibi

//

>

A ..

;

)

\..._

(.

.--

IA

0 0

s 171

.1' 11-J.

: A R

---,

R O M A 11 A

,o

Nair

nJ ii64'\ TR1

a

.

o

rf Vag'/dr,A

II I

-o

er

OR

. ,

a,oCalelws

4.

.

7-

4,o

,.... .....

.

,.

.

----Th' :

o-. ,

4.,).

04°

.' q

>

2?"- 5,

MI6's

.1. 1 lfr

h7

44,oo

P

c,

,

www.dacoromanica.ro

ROMANH NOMAZI 255

Tul o petrece la munte ingrijind de turma lui §1 de sanatatea.oilor. Ei mananca la turma, mancarea care §i-o poarta In traistä.Cei neinsurati se duc acasa, cu randul, §i-si iau de mancare ; la.cei insurati le aduc §1 femeile mancare la munte. Seara, deobiceiu, yin sä doarma la statth numai meitricarii, care pasc oilemeitrife (oi care au fatat §1 dau lapte). Ei adapostesc mai intaiu,oile aproape de stana, dupa aceea se culca §1 dorm, unii afara,altii in stanä. Ceilalti pästori : b i r b i c a r i, n u t i n a r i, s t i r-p a r i, despre care va fi vorba in capitolul urmator, nici nu vinla stana. Fiindcä viata pastorului aroman stä strans legata cu.suirea oilor la munte §1 cobortrea lor la §es, ea va fi ardtatamai pe larg In doua capitole care vor urma. Aici vom sthrui maimult asupra imbracamintei lui.

Deoarece intreaga tinuta a pastorului aroman, atat ca in-fati§are fizica 1, cat mai cu deosebire ca port, are ceva care nuse vede la pastorii celorlalte neamuri din Peninsula Balcanica,iar pentru cercetator prezinth o lature din viata lui tot a§à deinteresanta ca §1 pastoritul, nu voiu intra in fondul acestui capi--tol, WA a spune cateva cuvinte si despre imbracamintea pasto-rului aroman 2.

Comparat cu portul celorlalte popoare din Peninsula Balca-mica, portul la pastorii aromani si peste tot la Aromanii munteni,chiar atunci and nu se mai ocupa cu cresterea turmelor, asacum se pastreaza pand astazi, se prezintä subt acea forma,deosebitä, care face ca un pastor aroman, ori unde s'ar gäsi el

1 lata cum descrie Pouqueville tipul pAstorului nomad : Les Valaques,nomades, qui portent sur leurs fronts We's l'empreinte des saisons, sontgeneralement forts et robustes. Leurs têtes retracent les proportions iv,.maines ; et le temps, qui affaiblit les types nationaux, n'a pu, malgré leurs-alliances, les confondre nt avec les Grecs, ni avec les Albanais. On leurreproche de la parcimonie, de l'obstination ; mais a. travers leurs moeursrustiques, on retrouve une franchise sauvage qui n'existe pas dans le ca-sactère des Levantins. Leurs femmes, douées par la nature du riche coloris,dont Rubens a donné le modèle A I'dcole moderne, n'ont pour beauté qu'unelongue chevelure blonde, une bouche vermeille et la fralcheur de la sante(Voyage dans la Grèce II, p. 218). Act observ numai cä amestecul pästori-;tor aromâni, prin aliantä, (malgré leurs alliances") cum presupune scriitorulfrancez care avuse prilejul sä-i cunoasca cu un veac §i mai bine Inainte, este,cu desävarsire exclus, cel putin pentru Aromânii din Pind.

2 Despre originea portului la Aromâni vorbeqte in treacät §1 TachePapahagi In Oral ,sl Seel I, p. 86.

www.dacoromanica.ro

256 TH. CAPIDAN

cu turmele, In muntii Pindului ca §1 In Tomor din Albania, Itrmuntii Balcani ca §1 in Rodope, sd se deosebeascd, in privintaaceasta, In mod fundamental, de pdstorul grec, albanez, bulgarsau sarb. Acest port se aratd relativ vechiu, dacd tinem seamanumai de faptul cd la toate tulpinile de pdstori aromani, la ceidin Pind §i Tesalia ca §1 la cei din Gramoste §i Albania, el ardmas aceIa§i. Ceva mai mutt, el nu s'a schimbat nici la pastoriigrAmusteni din Bulgaria §i Serbia, cu toate cd, dupd cum antvAzut In capitolul precedent, aproape de cloud veacuri ei trdescin muntii Balcani §i Rodope printre Slavi. Aceastd mica consta-tare ne face sd Intelegem, desigur, fail prea multd exagerare, cdmoda ori cat de mult va fi influentat asupra portului altor popoare,la pAstorii aromani, insä, s'a izbit de acela§i spirit de conserva-tism ce se observd in graiul §i obiceiurile bor.

Deoarece, din cercetdrile mele In acest domeniu, am pututajunge la convingerea cd ImbrAcAmintea pdstorului aroman, cutoate Inrauririle ce va fi suferit din partea portului altor popoare,a reu§it sAii pdstreze acea trdsäturd caracteristicd, care searatd ca ceva specific aromanesc, In cele ce urmeazd voiu faceo expunere amAnuntita a tuturor hainelor cu care se Imbracdpastorul aroma, ardtand in acela§i timp §1 originea cuvintelorpentru imbrdcdmintea de bazd; Dupd aceasta, din comparareaportului arornanesc cu portul popoarelor cu care Aromanii yin innemijlocitd atingere, voiu cdutd sA specific mai de aproape trd-sAtura caracteristicd aromaneascd, care, in parte, este aceea§i attrdsätura caracteristicd a portului albanez, arnandouä avand labazd acela§i element strAvechiu de origine autohtond. Si fiindcd,la inceput, atat barbatii cat §1 femeile s'au slujit de aceea§iImbrAcAminte, in cele ce urmeazd voiu trata pe rand mai IntaitxImbrdcdmintea la bArbati, dupd aceea imbrAcAmintea la femei.

Portul bArbAtesc:Barbatii poartd pe cap cOuld sau ccia'aud. Nu §tim care va

fi fost, in timpurile mai vechi, forma ei. Astazi cde'ula este unsimplu fes de pasld sau de bumbac, de culoare alba' §i färd ciu-curi. Fesul ro§u, ca la Turci, s'a introdus numai la Aromaniisedentari. Fesul alb la pastorii grAmusteni se cheamd k'ileafe,Ic'uleafe sau tirlik'e; el este fAcut numai din bumbac. In Pind semai nume§te §1 barbaniscl. La Aromanii din Tesalia fesul sedeosebe§te ceva de acela purtat de pdstorii din Pind : este mai

www.dacoromanica.ro

Pastor din Pind in port obicinuit: cu c a e ul a pe cap si cusari ca f I ocata pe umeri Subt sarica yin cundutiplinea, diumindanea, cameasa cu cl'inesi c a ta sarc u. Pe picioare: Co ar it sustinuti de c a (-lave te si taru h'e (opinci) cu nano (yarful indoit).

o

'.opitoosiett.41'

www.dacoromanica.ro

Celnic färserot din tinutul Vodena imbracat in saric a,cundu s, tip une si celelalte.

_. .11'

e4,61." I

- !IV!' 1,1111,-tr.

www.dacoromanica.ro

1

2

Romani din Pind imbracati:I n mal'ot, 2 in tipune 0 3 In talagan.

(Dupi Wace and Thompson, o. c.)

3

Car

1

,At L*17

.

.^

;AI

,

,5twr r -11

www.dacoromanica.ro

Pastori din Pind cu portul putin schimbat,

Y1'

=1-'1 bEt1-

gn

www.dacoromanica.ro

;

Romani gramusteni din Serbia §i din Bulgariapu portul putin schimbat §i cu turban pe cap.

S.

I

,

www.dacoromanica.ro

Români din Pind in port de sArbAtoare.

, C.7

13Aiat imbräcat tn mal'ot.(Dui:4 Wace and Thompson o. c.)

,

.

3

L-476TI

www.dacoromanica.ro

Rom

âni d

in P

ind

in p

ort o

bici

nuit.

r!°17.r

!"! .1r. -7

YY.- :

Aer*'

74.9.

11

4 :"".

-- `: - -

-

061.(1AtotttyFiTtia

,°1 '-'7;"

neir " qz .

Rornâni din Pind in port obicinuit.

www.dacoromanica.ro

Romani din Veria In port obicinuit

:t-

io In-

N

V SS

.T

- ' A Jr1', '

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 257

stramt §i mai Malt, prevazut cu broderii de matase In culoriz.Pe trup se poarta almeqe, din panza de bumbac simphs

sau amestecat cu in. Ca lungime, ea ajunge numai pana la ge-nuchi, are manecile largi, insä Incheiate la mana, §i de la branin jos, pe dinainte, cade peste genuchi in mai multe cute dese.Aceasta cama§a se nume§te climeag cu cl'ine. Subt cama§d pa-storii gramusteni mai poarta §1 o flanela de ILA, cu maneci fungi§i scurta pand la brau, pe care pastorii din Pind o numesc cata-sarcu ; cei din Gramoste §i din Macedonia gddzoafel, iar cei dinBalcani §i Rodope cdmikeald. Peste cama§a se poarta de obiceiukumindane sau emddane (la Gramusteni : kumddane), care estede postav, fara maneci §1 acopera pieptul §i spatele pana la brau;kumindanea nu se incheie la mijloc, ci la dreapta sau la stangacu zave (copci), caci aripile au doua fete §i atunci se poate In-cheià, cand Inteo parte, and intealta. Altii poarta ilek'e, un felde fermenea fail' maned care ajunge pana la mijloc, cu aripiletrecand una peste alta §i brodate cu gditan sau ibr4ime. Acea-stä ilek'e la .pastorii din Pind este aceea§i cu gumindanea, numaicä se incheie la mijloc cu anasturi. La pastorii gramusteni ilek'pse mai nume§te curtacd. Tot Gramustenii mai poarta §1 un alt-fel de $curtd, numitä cupdran.

Peste acestea vine fipunea, un fel de tunica pe care pastoriifar§eroti o numesc Ogune (§agune). Ea este facuta din ILIA, deculoare alba §i neagra, la Far§eroti numai alba, lunga pand lagenuchi, fara maneci pe talie §i cu mai multe clinuri la spate.Pe dinainte nu se Incheie ; In dreapta §1 in stanga vine Cate unbuzunar, numit supane. Ea stä deschisä, ca sä se van kimdda-nea §i cdmega cu eine. Aceastä haina este cu atat mai elegantacu cat are la spate mai multe falduri. De obiceiu fipunea sau$igunea de sarbatoare are pand la 20 de falduri, cea de randnumai pana la §ase.

Moi Hristu ali Marine, Mai Hristu al Marinei,Sagunea cu nao cl'ine, Sagunea cu noud cline,Custura cu trei sintili . briceagul cu trei lanturi.

Burileanu, I Romeni di Albania p. 120.1 $1 pästorii albanezi poartä tes alb Die jetzt allgemeine Mode des

roten Feses ist jedoch wenigstens bei der christlichen Bevolkerung vonMittelalbanien kaum hundert Jahre alt. Frilher trug man schwarze oder weisseFllzmiitzen ähnlicher Form, welche in einigen abgelegenen Strichen auchjetzt noch getragen werden" (J. G. v. Hahn, Alban. Stud. 1854, p. 29).

www.dacoromanica.ro

258 TH. CAPIDAN

Când $igunea este prevdzutd cu mâneci despicate §i läsate*A atarne, atunci ea se cheamd la Gramusteni §i la Far§erotidulumOu (albu k'indisit cu laiu), iar dulumd, când §igunea aremalted ci este de culoare neagrä.

Peste tipune se poartä cundu(e), la Grámusteni candtqe,sau gurtu, $curtacd Aceasta este o haind fdcutd din Vac sauaaimtu, scurtd rand la brau §i are mânecile crdpate, pe dinduntru,de la un-& rand la cot, pe unde se vdd mânecile camacii. Candeste cald, mânecile afdrnd la spate.

Peste aceasta, cei mai bdtrâni poartä sar(Ocd de culoare-neagrd, la Fdrceroti albä. Este ceva mai scurtd decAt tipunea,.deschisä pe dinainte §i croitd bine pe talie. Mânecile la saricasânt deschise, au forma triunghiulara §i sâtit ceva mai scurte.Deoarece sarica se poartd pe vreme mai rece, de cele mai multeori ea este prevAzutä cu ILIA isn cuvite mai lungi, pe dinduntru.In unele Orli sarica se mai numecte §i guneld (yuneld). Farce-rotii intrebuinteazd §i gund flaneld" de culoare vânätä, neagrasau cafenie 1. In cazul acesta ea se numecte flucatd.

In zile de sdrbätoare, mai rar in cele de rand, se mai poartäinca o haind care se cheamd mal'ot. Este croit pe talie ca §itipunea, insd ceva mai lung deck aceasta, pe care o ascunde, §ieste prevazut cu mâneci. In gall de aceasta mal'ot-ul este sin-gura haind care se poate incheid pe dinainte, rand la bilu, cutrei sau patru nasturi. De la brdu In jos stä deschis ca sd sevadd clinurile camacii. Mal'ot-ul are zdrculd (gluga). La unii zar-cula este cusutä de mal'ot; la altii ea este prinsd de nicte nasturifacuti din §aiacul mal'otu-lui sau din gditan rocu-Inchis saunegru, din care se fac §1 cheutorile.

Tot In felul acestei haine pastorii aromani mai poartd §itelleigan. Deosebirea intre tAldgan §i mal'ot nu este mare. TdId-gan-ul este ceva mai scurt, este prevAzut cu aceleaci mâneci,numai nu se incheie pe dinainte, insd §1 el, la spate are o zdr-culd. Farcerotii II numesc cdpote cu zeirculd. La Aromânii din

1 Vezi despre portul gunei la FArserdli sl C. N. Burileanu (I 1?omenidi Albania p. 2(3) care i-a cunoscut mai de aproape : Nel vestiario questifarseroti si differenziano dai moscopoleni e dagli Albanesi della medesimaregione, portando . . la caratteristica flanella gunea o guna di color azzuroscuro, castagno o nero. In turco la guna nera 6 detta caraguna (cara-nero),onde l'appellativo di Caraguni appropriato a questi romeni dai turchi e qualchevolte dai romeni della Macedonia".

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMA ZI 259

Veria talaganul, dupd materia din care este facut, este de douafeluri : tdlagan di aaimtu, de culoare neagra, täläganul cherva-liagiilor, si tdldgan di gravand, tot negru, pentru acoperit In tim--pul noptii si pentru ferit de ploaie. Din cauza asemanarii preaanare ce exista Intre mal'ot ci tälägan, In unele sate din Epic,mal'ot-ul se numecte tdldgan. Talaganul de gravanO se poartamai mull de catre comerciantii de lanuri, nu si de chervanagii.

In fine ultima piesd de Imbracaminte este tdmbarea, facutaAin cdprind (par de capra). Ea vine tot pe talie, bine inteles nu,ca celelalte piese de Imbracaminte, insa are manecile desfacute,In forma de plata Ca §i capotul, tambarea este prevazuta cuzdrculd (gluga). Ea se poarta numai in timpul iernii, cand esteirig ; iar vara pastorii §1 chervanagiii se folosesc de ea In timp deploaie §i noaptea, la culcare, cand se invelesc cu ea.

Ca cingaloare pastorii aromani poarta bran, (la Gramusteni)ibdrnu, (la Farceroli) bar, avand de obiceiu dungi colorate. Cu'brdnlu AromAnii se incing peste tipune, niciodata peste amaca:ci sarica. El este de lana, de culoare rocie, alba sau vânätä.Peste bran pastorii si unii din chervanagii poarta sileafe, numita-§1 sileah'e, Meah'e, adeca seleaf" turcesc, facut din piele, mai.larg pe dinainte si cu 3-4 despartituri, in care se yard cututlu,cama, cumburea, pi$tolea (la Farceroti), altipatlarlu precum §I ma-nearlu (amnarul) cu custura. Aceste cloud' din urma sant legate desilivar (lant) ca sa nu se piarda.

Pe picioare plistorul aroman nu poartä nici un fel de pan--taloni subt forma de cioareci, nadragi, itari sau berneveci, ciinumai zmeane (izrnene), facute din aceeaci panza ca §i catnap.Ele sant sustinute de o cingatoare pdrceizon, care trece prin in-doitura izmenelor facuta la marginea de sus ci iese la cele cloud'.cdpataie de dinainte. Panza din care se fac izmenele este de,obiceiu alba ; la pastorii gramusteni am vazut ci izmene de cu-Lloare Varian.

Peste izmene se poarta &owl/ cu tuzluci sau fdra. Acestia.se Incheie cu copci §i sant strandi bine pe picior, Incepand dela glezne peste genuchi pana pe la jumatatea coapselor. Cioareciisant de obiceiu albi. Copiii poarta Si cioareci rocii, negri sau vineti.'El sant sustinuti cu bete numite calfavete, care se. Infacoara de-desuptul genuchiului. Marginea de sus de la doarit, ca sd stea bineIntin§i, se leaga de pdrcdzon cu o sfoara care se nume§te stringre.

www.dacoromanica.ro

260 TH. CAPIDAN

Piciorul este inatat cu lapudz, (la GrAmusteni si Färseroti)pdrpodz ciorapi".. Grdmustenii poartd, pe alocuri i numaitimpul iernii, si cã1cuñ fdcuti din saiac. Peste ciorapi vin tdruh'eopinci". Acestea au vdrful, care se chearnd naai, bine ascutitIndoit pe dinainte. Opincile Aromânilor sânt un fel de jumdtätide ghete, frä sfori. Proprietarii de turme ca si meseriasii, poartäpe picior si curaeli, un fel de jumätdti de ghete, deosebindu- se-de tdruh'e prin aceea cä n'au vdrf, iar ordsenii inaltdminte.obicinuite.

Portul ferneiesc:Femeile poartd pe cap, de obiceiu, Wald (6aeruud), care nu este-

decdt un fes rosu numit la Farseroti enpare (In Olimp tipare), Impre-jurul cdruia se Infdsoard cositele, sau o mdndild batistd", care, la,femeile mai bdtrâne, este vândtd. Din cauza cuparei, toatd 6oafuracapului la fdrseroate este ceva mai inaltd cleat la celelalte Aro-mane. Tot la Farseroti fetele poarld 6uparea sirnpld, jar nevestele:au in fata, deasupra fruntii, cdte o fdsie brodatd si sustinutd deo legaturd \rand% care Infdsoard partea inferioard a 6uparei,acoperind putin si fruntea. Fdrseroatele Milne Ii invelesc t'u-parea cu o pdnzd albd. Aceasta pdnzd este aranjald in asa fel''Mat intreaga coafurd devine mai Inaltd si ceva mai voluminoasd-Aceasta este legatura pe care ele o nurnesc de obiceiu elëeroaridsau 66eroand. La GrAmusteni coafura ferneii este si mai cornplicata. Femeile bdtrâne isi infäsoard fruntea cu baltu panza

Peste acesta vine o nafrarnd neagrd, $imie, care acopere totcapul, afard de partea de dinainte, uncle se vede baltul. Cele maitinere poartd, in unele pärti, in loc de bait, tipd, un fel de naframa din panza de mdtase, de obiceiu colorata, peste care vineOmia. Femeile care n'au atins vdrsta de 40 de ani, dupd aceea,miresele prezum si fetele, poartd cd6u1d cu un tas de asime (deargint) pe deasupra, având imprejurul lui un baier de bani deargint, iar la marginea de jos a cdciulei un sir alcdtuit din totfelul de monede in aur si argint, pe care ele II numesc aradrik'edi flurii. Subt aceasta mai vine un baer de margele de toate

dar mai cu deosebire albe, care cade pe frunte. Acest baerse cheamd 1i1ie di mcirdzeale flori de margele". Un ultim §ir de-piese de argint nurnit 11lie di asime flori de argint", care cadepe frunte §i o acoperd aproape peste tot, completeazd Intreaga.

liii

si;

curlorile,

alb/".

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 261

ccoafurd. In afard de aceasta, se mai adaoga si alte panglici cutot felul de zorzoane. Toate acestea impreund cu intreaga coafurasant sustinute de o fa'sie de panza, brodala cu margele, numitaa unii pcirtild, iar la altii mogur. La urechi se poarta veri sauming'usi cercei".

Pe trup se poartd cdmeagi alba cii liliöe (cu rauri). Peste.camasai femeile gramustene imbraca un k'eptar de lana, iar Far-seroatele un fel de bolerb de culoare vandta §i impodobit cu totfelul de broderii, numit coa6e. Peste acestea yin cundufu §i fu-stanea rochia". Pe dinainte, se lasa poala sau puSeaya "sortul",incins de obiceiu ceva mai jos de mijloc cu dizga. La Farseroate,hainele sant deschise la piept.

Peste acestea vine tipunea sau igurzea mai lunga decat ceabarbdteasca ; ea ajunge pand la glesne. La Aromanii din Epirfetele tinere poarta peste rochie tik'etd de stofd mai find, deobiceiu brodatd in fir. Peste aceasta nu se mai imbraca nimic.Daca nu se poartd tik'eta, atunci atat fata cat §i femeia mdritataimbraca dulumd, care este aceeasi cu tipunea : n'are maneci, nuse incheie pe dinainte si este lunga pand la glesne. Femeile maibdtrane poarta si paltà (scurteica imblänita). Celelalte femei maiin Val-stà poartd peste tipune sau sigune sar(Ocd, aceeasi ca §ila barbati, prevazuta pe dos cu par de land in forma de §uvite,numai ca este mai ward si impodobita cu cusäturi la piept, lamarginea buzunarelor si in dos. Aceasta sarica la Farseroate semai cheama guneld 1

La mijloc femeile se incing cu brau alb sau de culoareinchisa. La Farseroti fetele tinere poarta curaud largd sau culane(colan) imp3dobit cu tot felul de broderii. Atat braul cat si cu-raua, se incheie in fata cu un fel de agrard de argint numitdaprecd §i öuprak'e (di asime). Ea se deosebe§te de paftaleleTurtate de Bulgaroaice prin aceea cd sant mult mai mici numaila Gramusteni si Far§eroti ceva mai mari si lucrate cu multgust artistic de catre argintarii aromani. Farseroatele §i o partedintre Gramustene, care, mai mult decat femeile Aromanilor dinPind, tin foarte mult la podoabele sclipitoare, au atarnate deZuprak'e mai multe lantusoare, avand la capatul fiecdruia Cate

I NA mul'ari Akita' tu strane lAi, cu sada* icA cu guneld, cu floateanapuda (o muiere imbrAcatä cu haine negre, cu saricd sau cu gunell cu!Anä pe dos)..Cf. FrâtiEa. Mul .1 137:

www.dacoromanica.ro

262 TH. CAPIDAN

o cruciulita, o cutiuta de argint pentru bani, un briceag etc. Fe-,melle din Pind poartä numai briceagul atarnat de un lant numitalsga.

Pe picioare se poarta lapudz §i ghete. Farproatele §i Gra-mustenele, la lucru, umbla desculte.

Tot ca chestiune de podoaba, adaogam aici la imbracaminterca Farseroatele, mai ales cele mai tinere, se tat u e a z a. Ele '101fac tot felul de semne pe frunte, dar mai ales crud. La Inceputcrucile se obicinuiau numai In regiunile In care, alaturi de Alba-nezii cre§tini, se gaseau §1 Albanezi musulmank Deoarece §1Albanezoaicele se tatueaza, femeile cre§tine, ca sa se deosebeascade Albanezoaicele musulmane, se tatuau facandu-§i semneforma crucii.

Se Intelege cä portul pastorilor aromani Indepartati din lo-curile lor de origine a suferit unele schimbari, subt influenta..portului neamurilor cu care au venit In atingere. Insl aceastazschimbare se observa mai mult la aceia care au devenit sedeni-tari. Astfel, cei din Veria au adoptat §alvarii de postav negru;care, in unele locuri, au patruns §1 la Aromanii din Pind ; iar atparte dintre Gramustenii din Bulgaria poartä pe cap un turbanalbastru, Intocmai ca Bulgarii din Tracia, care 1-au Imprumutatde la Turci '. In unele parti din Albania, portul femeiesc se-aseamana cu eel albanezesc. De asemenea multi Far§eroti, ca sänu lie atacati de bandele albaneze, se imbraca in costum alba-nezesc. Acest costum la unii, cum sant o parte din Aromanii dinBeala, s'a impamantenit 2. Insä, dupa cum am spus la inceputulacestui capitol, toate aceste influente neinsemnate nu schimbalisntru nimic träsaturile fundamentale ale portului aromanesc, careraman ca ceva specific numai pentru pastorul nomad aroman...

Luand acum in cercetare portul descris la barbati ca §1 lafemei, §i eliminand dinteinsul elementele mab noua, Imprumutatede la celelalte popoare balcanice, vom observa ca, din punctukde vedere al originii cuvintelor, el arata cloud straturi bine dis-tincte unul vechiu §i altul mai nou.

In stratul vechiu avem: c a e' u 1 a, camea§ a, zme an e,k'eptar, bran, sarica §i tambare.

Const. Jireeek, Das Flirstentum Bulgarien p. 119 .C. N. Burileanu, I Romeni di Albania p. 216_ sj urrn.;. 2611 §i

in .

.

arm..

www.dacoromanica.ro

Far§eroata din Corfu cu portputin schimbat.

Far§eroara cu Cu pare pe cap.

www.dacoromanica.ro

Farqeroate din Cur6ao (Albania).

00-' TI

IT,

&

fa°#.4-:144 f v.1

f.' I

..-\

"''

i t.1 ,t,

El1 -''W 'lV.°111

.

..

... /\..... .it.

0

mi..

... i it.i. i

.1-1 ':1 Mr9 . ;

. .a.. , t. -. R.... ., . 'ti, ° .4..'.. ° . ; ' -. .

.., P k ... nI..

_II i ta A

1 ,,. .0.,-,.. t. :'.'111"tr".7.-'

.,

int dN. 1,

r d

as 0

'a ji41 r .

-

www.dacoromanica.ro

Faqeroate din Muzachia (Albania).(Dup5 C. N. Burileanu o. c.)

,.`" Ilk vg..

7 ai..,

-

,

4,

1

www.dacoromanica.ro

Far5eroate din linutul Vodena.(Duo C. N. purileanu o. c.)

CC- `WA

I

rVA'

r"471D

7.1

Vr. 410

1 7. 4

ci 1 1 I fit.A

www.dacoromanica.ro

Româncl din P5clz (Pindl cu portmodificat dupd portul slay.

It

,

r!

'4'1111

4, ) ..............-

ts"c

www.dacoromanica.ro

Romance din Aminciu (Metovo) in Pind.

Femei din Samarina imbräcate in s a ric A §i dulu rn a,Mood Wace und Thompson, o.c.)

4rt

:

.E

.

,A4'4-r-O

www.dacoromanica.ro

RQMANII NOMAZI 263

In stratul mai nou: tipune, cundu§, talAgan, ma-l' ot §i 6 oarit.

De fapt, piesele de Imbrdcdminte din aceste cloud straturialcdtuesc portul specific al pästorului aroman, fie el din Pind,din Gramoste sau din Albania, §i aflandu-se Imprd§tiat cu tur-mele In Grecia veche, in Macedonia, in Bulgaria, In Serbia saupe coasta Dalmatiei.

Vechimea cuvintelor din primul strat este indiscutabild. Eaincepe din epoca substratului linguistic, trece prin epoca roman&§i ajunge pand la primele veacuri de atingere. cu Slavii. Intr'unstudiu ca cel de fat& mai mult cu caracter etno-istoric deckfilologic, nu voiu Incerca sd ma ocup cu raportul formal ceexistd intre brdnu-1 §i cd6u1a aromaneascd §i Intre formelecorespunzatoare din limba albanezd bres §i /caul's. Insä, ori cum,vorbind despre vechimea lor, §i fdcand numai simpla constatarecd ele se gasesc acelea§i la Aromani §i la Albanezi fara aputeà fi dovedite ca Imprumuturi reciproce --trebue sd admitemcd, intru cat nu ne pot veni de la celelalte popoare balcanice,ele reprezintd vechi ramd§ite din graiul substratului linguistictraco-iliric. Formele din epoca romand sant reprezentate princdmea0 (<camisia), k'eptar(< pktus 4- -arius), saricd (< saricapentru serica)§i tdmbare, cu origine nu prea Idmurita. Acest cu-vant existd in limba ital. tabarro, fr. tabard etc. §i presupune oforma' latind tabarrus, data deja de Cipariu. Pentru noi esteinteresana prezenta lui in dacoromand : Luati-i tdmbariul §1 obateti". (Dosofteiu, Vieille Sfintilor 7) etc. e'c. Aceastä constatarene duce la concluzia cd intru cat el nu exista la celelalte po-poare balcanice, in schimb insä se gdse§te la popoarele romanice,cuvantul trebue sd fie vechiu in limba. In cazul acesta, greutateace ar prezenta pentru limba romand pästrarea lui b intre cloud*vocale dintr'o forma tabarrus s'ar putea Inlätura prin admitereaexistentii unui *tambarrus. In cazul acesta am avea Inca o for-matiune de felul Jul *sambata din care a ie§it sdmbdta, alaturi desabbatum (Cf. Meyer-Lubke REW. 7479 ; Dacoromania I 436; II810), de§i nu avem o potrivire perfectd Intre aceste cloud forme,mai ales cd Inteunul avem nu singur b intervocalic, iar Intealtuldoi b. Din atingerile cu Slavii avem zmeana (< izmëna).

Trecand la al doilea strat de cuvinte, in care infra piesele

www.dacoromanica.ro

264 TH. CAPIDAN

de imbracaminte oarecum mai noud, observam ca, dupd origine,toate sant de provenientd sträind :

tipunea, exista la toate popoarele balcanice : ngr. tcyno6vctradus prin xeXixt Ile xstefaccg xpepapivoc (vesta cu manecile atar-nate); sarb. zubun; dacor. zabun ; alb. d2ipun. Toate vin dintr'oforma romand transmisa tuturor popoarelor balcanice, prin Vene-tieni, zipon, zupon, §i relevatd pentru Tntaia data de Cihac (II,.581). Forma neogreaca ar puted fi un imprumut din aromane§te.

Cundqu, la origine, ar fi trebuit sd se pronunte *kuntiq..Aceastd forma, potrivit trecerii lui nt in nd la Aromanii din Epir,a ajuns regulat la pronuntarea actuala, din forma turco-tdtardkonta, cu o difuziune extraordinara. Existd la Greci : xovT6acov

(atestat la Daniei6); dupa aceea la Bosniaci, Sarbi §i Crcati :konta, kuntog §1 kuntu§, atestat intr'un spomenic Inca in 1406(vezi Tri Rje6nik) cu intelesul de haind Imblanita, de aci apoibland, cojoc ; la Unguri kontös; la Poloni kontusz ar fi o haindcare face parte din portul lor national (vezi Linde, Slownik)§i la Dacoromani con14. Cuvantul a trecut la Aromani, Jude-and dupa o final trecut in u, de la Sarbi. La ace§tia gäsim ala-turi de forma originald konta §1 kontug precum §1 kuntug. UnImprumut sarbo-croat de la pastorii aromani ar fi mai putin pro-babil §1 pentru faptul ca cuvantul existä §1 la Poloni.

tdleigan (táldyane), dupd forma, nu este cuvant vechiu. Segase§te la Albanezi : talagan, talagane Mantel mit Kapuze" (G.Meyer, EWA 423); la Greci : TaXceyoivt capote courte" ; la Sarbi§i Montenegrini talagan Oberkleid fiir Manner" (Karaffié). Dela cine va fi trecut la pastorii aromani, nu pot preciza, deoareceforma aromana se potrive§te cu toate. Pentru noi este importantsä §tim cal cuvantul nu este prea vechiu in dialect.

ebarif au origine nesigura. De fapt insd sant aceea§i cucioarecit din dacoromand §i ca atare n'ar putea fi despartiti detin prototip stravechiu, din care au ie§it amandoua formele : aro-mana §1 dacoromana. Astdzi cuvantul se aduce in legatura cuturc. 'earyk espece de chaussure legere que portent les patres etles paysans : chaussure en cuir que portent les villageois" (Samy-bey Fracheri, p. 460), ceea ce este putin probabil. Trecerelp deinteles de la acoperi§ul piciorului pand la gleznd" la acela deghetre, acoperi§ul piciorului de la glezna in sus', cum este pestetot in arom. §i in parte exista §1 in dacor. (cf. Tiktin, Diet Rom.

www.dacoromanica.ro

ROMAMI NOMAZI 265

Germ.) §i de aci apoi la acela de itari" din dacor. s'ar explicagreu. Ar rämanea obscure §1 ale de pdtrundere isn cele cloud

dialecte, mai cu deosebire cd el nu existä In niciuna din celelatelimbi balcanice, de unde ar fi putut trece la Romani. Eu cred cd

,cuvantul este mai vechiu decal influenta tura. El ar putea stain legAturd cu arorn. 'dor (picior) §i 6oard (sfoard de legat cio-irapii). In orice caz originea cuvantului rämane obscurd.

Din aceastä identificare a cuvintelor din cele cloud straturirezultd, in primul rand, cd din vechea imbrdaminte a pdstoruluistrdroman astdzi ne-au mai rdmas cd6u1 a, c a m (e)a s a, brau I,k'eptarul, sar ica si t am b ar ea si, poate, cioarecii. Dintreacestea, k' e p t ar u 1 la pdstorii aromani nu se mai obicinueste, el afost thlocuit prin ilek'e §i toate celelalte forme in§irate mai sus. Dacdtnem seamd masa' de difuziunea lui la celelalte popoare balcanice,prin mijlocirea pdstorului aroman, trebue sä admitem cd In tim-purile mai vechi el a fost purtat si de pdstorii aromani. Astazik'eptarul este purtat numai de femei. In al doilea rand mai rezultdfaptul cd piesele de imbrdcdminte din categoria a doua, lipune,cundw, kildgan, oricat de caracteristice ar pdrea ele pentru por-tul pdstorului aroman, sant, dupd cum aratà numele lor, de pro-venientä streind. De altfel, lucrul acesta se observd §1 din formadeosebitd in care ni s'au pdstrat ele in amandoud dialectele : laAromani avem : fipune, cundu(e), la Dacoromani zdbun, contii$fetc. Aceasta este 'Inca o dovadd c numele cu haina n'au intratla Romani in vremea and Aromanii si Dacoromanii erau la-

ci fiecare a pätruns direct sau indirect pe cäi deosebite.Insd recunoscand toate acestea, nu trebue sd trecem cu

vederea tipul original ce se observ in portul pdstorului aroman,chiar atunci cand, dupd un examen arndnuntit asupra originii pie-selor de Imbrdcdminte, stim cä numai unele din ele sant vechi,:si restul de provenientd mai noud. Acest tip a fácut pe tofi cdla-torii streini, care au vizitat Peninsula Balcanicd, sd nu confundeniciodatä pe pästorul aroman cu pdstorii celorlalte neamuri. Inprivinta aceasta Weigand, vorbind despre portul Aromanilor,spune c portul Albanezilor, Turcilor, Grecilor §i Bulgarilor esteasa de deosebit de acela al Aromanilor Incat niciodatd nu sepoate face o confuziune intre unul §i altul Aceasta insemneazd

I G. Weigand, Die Aromunen I p. 264.

c u

*

-olaltd,

www.dacoromanica.ro

266 TH. CAPIDAN

a portul original al pastorului aroman, oricat de influentat va iffost, prin introducerea de piese de imbraaminte streine, totu§iel a reu§it sä se pastreze nu numai deosebit de portul celorlalteneamuri, dar §i cu un caracter specific al lui, care rezultä dineleganta §i bogatia lui, fata de Portul saracacios §i de imprumutal Grecilor, §i fatal de portul extrem de greoiu al Slavilor. Iareleganta portului la Aromani consta in croiala hainei pe talie §1mai cu deosebire in multimea faldurilor ce le face de la talie injos. In privinta aceasta, la descrierea fiearei piese de imbracaminte, _

am spus a, dintre toate, cama§a §i tipunea, pentru ca ele sä fieelegante, cea dintai trebue sa faca cat mai multe falduri pe di-nainte, iar a doua cat mai multe falduri la spate.

Cercetand acum portul popoarelor cu care pastorul aromanvine in nemijlocitä atingere, mai intaiu trebue sa ne ocupam deGreci. Grecii din apropierea Aromanilor sant de doua ieluri:Romani grecizati §i Greci adevarati. Printre cei dintai socotim pea§a numitii Cupdöari. Ace§tia ocupa o regiune situata in partearAsariteana fata de locuintele Aromanilor din Pind, intinzandu-sede la miaza-noapte spre miaza-zi intre Samarina §1 granita denord a Tesaliei. Portul lor este identic cu acela al pastoriloraromani. Cupgarii poarta pe cap cae-ula, pe care ei o numescslaik'a sau skufk'a (oxolfgpvcc, oxo6cpxioc); pe trup, In afara de ca-ma§a, kumindani §i pigli. Aceasta din urma este identia cu ceeace Aromanii numesc cundu§". Peste pigli poarth tipuni (cocnotivc).Celelalte piese de imbraaminte sant : talayani, mar ot §i flukata(= sarica). De la brat' in jos, sant imbracati cu lzulevyja (xou-Xsz5y:a) care sant identici cu cioarecii la Aromani, iar pe picioarecu t§orapia (TatopcircAlcc) ciorapi". Peste ciorapi poartä opinci dinpiele de porc sau de bou, sustinute de sfori care se leagä impre-jurul piciorului. Croiala hainelor este la fel ca aceea a Aroma-nilor, numai ceva mai grosolana. Cum a Cupgarii au fost odatd_Aromani, aceasta se dovede§te nu numai din unele localitati dintinutul lor, in care se mai pastreaza dialectul aromanesc, dar §1din mai multe cuvinte §i particularitati aromane§ti din graiul lorgrecesc 1 Alaturi de ace§tia, vin Grecii din Hasia cunoscuti decalm Aromani supt numele de Heipti. Ace§tia traiesc in apro-pierea Cupgarilor. Si portul acestora este identic cu acela al pastori-

I Cf. Weigand, Die Aromunen 1 p. 130 nota ; Wace and Thompsono. c , p. 30.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 267"

lor Aromâni, cu singura deosebire cd ei, In loc de cioareci In felulcelor purtati de pdstorii aromâni, poartd ni§te ciorapi lungi. Opin-die lor sânt tot din piele de porc sau de bcw, ca acelea pe carele poartd Cupaarii. In ce prive§te provenienta acestui port, intrucat el se deosebe§te de acela obicinuit la Grecii din interiorulGreciei, identificându-se cu portul pästorilor aromâni, originealui aromâneascd apare indiscutabild. Ceva mai mult, chiar portulGrecilor din Grecia propriu zisd aratä elemente pe care specia-li§tii in materie nu §i le pot explicd deal numai ca int-dui-hi dinpartea pdstorilor aromâni 1 laid de ce socotesc cd, dupa, aceastämica expunere a punctelor de asemänare Intre portul arornânesc§i portul grecesc, §i dupd cele ce vom veded mai departe asui5raacestui din urmd port, nu se poate admite o influenta greceasc*asupra portului aromânesc.

Dupd Greci, vin Bulgarii. Despre o influenta a portului bul-gäresc nici nu poate fi vorba, aci nu existd nici un punct de-asemänare intre unul §i altul. Ceea ce ar fi ceva asemändtor,dupd unii scriitori streini, este, dupd cum se va vorbl mai pe larg inalt capitol, de provenienta aromâneascd. Pretioase informatiunidespre portul Bulgarilor de pretutindeni ne dà, acum in urmä,Ischirkoff 2. Din cetirea intregului capitol Trach!en", bogat Inamdnunte, n'am putut gäsi nimic care sd se asemene cu portuipdstorilor aromdni. In schimb, existd multe asemändri, dupd cumobservd N. lorga 3, cu portul Românilor din stânga

Rämâne de cercetat numai portul albanezesc.In ce prive§te pe Albanezi, de§1 portul lor se deosebe§te

de acela al Aromânilor, cu toate acestea, examinat mai de aproape,el aratd acelea§i trdsäturi caracteristice care se vdd §I la Aromdni.

Din Intreaga imbrdcdminte a Albanezilor, cdma§a cu faldurimulte pe care ei o numesc fustan (= fustanelä) formeazd semnulicaracteristic prin care ei se deosebesc, In port, de popoarele cucare se invecineazd. Aceastä fustaneld, care se va fi desvoltatodatd dintr'o simpld cdma§e cu mai multe falduri, cum este la

Vezi despre aceasta capitolul Influenta pAstorilor aromAni asupracelorlalte popoare balcanice".

2 Prof. Dr. A. Ischirkoff, Bulgarien. Land und Leute 11 Tell. Leipzig(1917) p.24 §i urm.

N. Iorga, In Bulletin de l'Instztut pour !Wade de l'Europe sud-orien,tale. VII. ème année N-os 1-3 p. 16.

Dungrii.

2

www.dacoromanica.ro

:268 TH. CAPIDAN

Aromani, astAzi nu-i deck o fustä cu sute de incretituri, carese Imbracd de la mijloc in jos, cdzand, in cat mai multe falduri,la Albanezii din sud (Toschii) pand la genuchi, iar la Albanezii4:le nord ((ITheghii) ceva mai sus de glezne. Portul ei nu esterdspAndit pretutindeni, cum este cdma§a cu falduri la Aromani..Fustanela albanezd se poartd numai la Toschi peste tot, iar la'Gheghi ea este a§a de rard, incat e pe cale sä dispard. De alt-fel, atat la Toschi cat mai ales la Gheghi ea a ajuns o haindfoarte scumpd, pe care oamenii lipsiti de mijloace §i in deosebireTiobanii nu §i-o pot procurd. 0 adevdratä fustaneld cum o poartdAlbanezii bogAta§i trebue sä fie fdcutd din sute de incretituri.Les fustanelles des personnes riches ont de cinq cents a septcezt cinquante bandes" I.

In afard de cdma§ä, o altd haind din portul Albanezilorcare este identicd cu lipunea purtatà de pästorii Aromani, estea§a numita frokate. Ca §1 la Aromani, ea este fdcutä din §aiac,croitä pe talie §i cade in mai multe falduri. Iatä cum ne vorbe§teHahn despre ftokata Albanezilor : Eine elegante F1'okate mussbis zum Giirtel hart an die Taille schliessen, von da an aber,_gleich der Fustanelle, in veiten Falten auseinander gehen undist, wenn gelungen, ungemein kleidsam" 2, Aici trebue sä maiaddogdm faptul important pentru noi cd aceastd haind se poartänumai de cdtre Toschi, nu §i de Gheghi, la care ea este necu-noscutd. Die Frokate wird ausschliesslich in der Toskerei, hieraber von jung und alt, arm und reich, Sommers und Winters ge-tragen. Dies ist eine Art Dberrock von weissem Wollenzeuge ohneKragen und Aermel, welcher Brust und Leib unbedeckt lässt unddaher nur den Racken und die Weichen schützt" 3. Albanezii maiau §I alte piese din imbrdcdmintea lor, ca garks In unele locurila fel cu sarica, in alte parti cu tipunea, dulama, meat etc , caresant identice cu acelea din portul Aromanilor, insd acestea fiindImprumuturi mai 'loud, n'au nici o insemnätate pentru chestiuneaScare ne intereseazd.

In afard de Albanezi, fustanela mai este cunoscutd §i laGreci. Ea este socotitd la ei ca port national. Ceva mai mult,

I H. Hecquard, Histoire et description de la Haute Albanie. Paris,v. 285. Despre portul la Albanezi vezi §1 Spiridon Gopèevid, Das Fiirstentum-Albamen. Berlin. (lgl4) p. 116 i urm.

2 J. G. von Hahn, Albanesisclze Studien p. 29.a J. G. von Hahn. o. C. ib.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 269A

elita armatei grece§ti (Evzonii), din care pe vremuri se alcatuia §1garda regala, este imbracata In fustanela. Cu fustanela ei au Intro-dus §1 itarii aromane§ti (6oariti), care se urea numai pand lajumatatea coapselor ; se incheie cu copce §1 sant stran§i bine pepicior, fiind sustinuti subt genuchi cu acelea§i jaretiere pe care,dupa cum am vazut, Aromanii le numesc ceilldvete. Dar fustanelagreceasca este nova de tot. Ea nu dateaza, dup5 confirmärilespeciali§tilor In aceasta materie, deck de pe la inceputul sec.XIX : The Albanian fustanella was adopted by the Greeks aftertheir liberation in 1821 as their national costume" 1. Se §tie cape la inceputul veacului trecut, ideea conducatoare a popoarelorbalcanice, fara deosebire de nafionalitate, era cre§tinismul. Dead lupta cre§tinilor in contra paganilor. Acei care s'au luptatpentru eliberarea cre§tinismului de apasarea tiraniei turce§ti. prin.rena§terea Greciei, au fost pastorii §i fiii de celnici aromani, caAndruju, Dracu, Bajdechi, Hagi-Petru, MarcuBociar i, Ciavel a, Griva §i altii, printre care se gäseau§1 unii Albanezi. Toti acecti eroi ai neamului nostru erau imbra--cati cu aceastä catnap' in falduri multe, care a izbit aa deputernic imaginatia Grecilor, that imediat dupa miccarea pentru,desrobirea Greciei, ea deveni, dupa cum am spus mai sus, port.national.

Eliminand dar pe Slavii de sud §i pe Greci, ajungem 11.pe aceastä cale la raporturile mai stranse ce exista numai intreAromani §i Albanezi. .

Este foarte greu de stabilit la care dintre aceste dotta po--poare faldurile de pe haine sant de imprumut. Rana acum, acestefalduri, ca parte caracteristica la port, au fost relevate Inca de_pe la inceputul sec. XIX de Care Pouqueville, numai pentru por-tul Albanezilor. Despre Aromani, pe cat §tiu, nu s'a scris nimic:in aceasta privinta, nici macar de catre Pouqueville care a cu-noscut aca de bine viata pastorilor nomazi. Aceasta se explica,desigur, numai din cauza ea o exagerare a faldurilor la camace-se putea observa numai la fustanela albartez5. Dar faptul acesta_nu ne poate indreptati sa credem ca, In ce prive§te vechimea,fustanela stä la originea camacii cu falduri, Deci, din punctul de-vedere genetic, nu se §tie Inca daca fustanela a iecit dinteuntsimplu cort Incretit, pus pe dinainte, sau, dupa cum sustine Ha-

1 Wace and Thompson, The nomads of the Balkan p. 60.

www.dacoromanica.ro

-270 TH. CAPIDAN

'berlandt 1, din cama§5 incretita, fapt cert este c5 Intre cama§aaromaneasca §i fustanela albanezä, cea dintai este mai veche.A§a stand lucrurile, fustanela la Albanezi s'ar fi putut desvoltaidinteo cam*" cu falduri, a§a cum se poarta ea astdzi la Aro-Imani. Dar faptul acesta nu ne poate Indreptati sä credem Caimodelul original pentru fustanela a fost catnap Aromanilor. S'arfi putut ca, la origine, §1 Albanezii sä fi avut o camp' cu falduri.Astazi noi putem spune numai atata, ca, pe and la Aromanifaldurile la imbracaminte au o Intrebuintare generald, adeca se pas -treaza cu port cu tot, atat In regiunile de obar§ie ale pastorilor aro-mani: Tesalia, Pind, Gramoste §i Albania, cat §1 in Rodope §i Balcani,la Albanezi, din contra, aceste falduri se intalnesc numai la fusta-nelä §1 la fl'okate. In gall' de aceasta, pe cand la Aromani atatcama§a cu falduri cat §1 sarica cu tipunea §1, peste tot, toatepiesele de imbracaminte sant raspandite la top Aromanii §1 Intoate partile, la Albanezi, dimpotriva, fustanela aproape nu se maiToarta de Albanezii de nord, numiti Gheghi, §1 tine numai de portulAlbanezilor de sud, numiti Toschi, iar fl'okata, care este identicacu sarica aromaneasca, este absotut necunoscutd la nord, §i sepoarta peste tot numai la sud. Daca, la aceasta, mai ad5ogamfaptul ca, dupa cum am aratat inteun alt studiu 2, fl'okate alba-nezeasca nu este decal un Imprumut de II pastorii aromani, dinsarica flocata, atunci ajungem, cel putin pentru provenienta fro-catei, la obar§ie roma/leas&

Dar, dupd cum am spus mai sus, scopul acestor expunerinu este ca sä aratam originea romaneasca a portului albanez.Imprumuturi de piese de imbracaminte la populatiuni care se l'n-vecineaza, se Intampla adeseori §i pretutindeni. Aici vroim sä neapropiem de ortginea faldurilor §i, la aceasta, nu vom puteaajunge cleat numai stabilind, mai intaiu, extensiunea lor geo-

-grafica.Astazi cama§a cu falduri se intinde Incepand din regiunea

lacului Scutari, unde ea apare foarte rar, dealungul Marii Adria-tice, peste toata Albania, In Gramoste, pe amandoua povarni-§urile Pindului, In nordul Greciei pana in Peloponez. In rasaritul§i centrul Peninsulei Balcanice ea este necunoscuta. Acest teritoriu

A. 1-laberlandt, Bettrage zur Volkskunde von Montenegro, Albanien-and Serbien publicat in Zeitsclulft far Osterreichtsche Volkskunde B. XII (1917).

3 Th. Capidan, Rap. alb.-ront. hi Dacoromanla II p. 476.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 27 t

In care se poarta Inca pana astazi camp cu falduri, corespunde.cu acela ocupat odata de Iliri. De fapt, de la Iliri au ajuns uneledesemnuri de imbracatninte facute pe placi de metal, in care, in-spre deosebire de cama§a-tunica la Romani, se observa increti--turi pe catna§a 1. Acest soiu de camala care, dupa parerea spe-ciali§tilor in aceasta materie, a exercitat o inraurire §I asupraportului legionarilor romani 2, s'a pastrat Inca panä astazi, subt-forma lui originala la pastorii aromani, §i ceva mai exagerat laAlbanezi.

acum, dupa ce ne-am apropiat de originea notei carac-teristice la portul pastorilor aromani, reintorcandu-ne la pieselede imbracaminte mai nottä, de imprumut, ca tipune a, cund u-§ u I §1 altele, in mod firesc ni se pune intrebarea : trebue noi,ca chestiune de metoda, la judecarea originei unui port, sd soco-tim insu§i portul de strein, pentru singurul motiv ca. numirea,celor mai multe piese de imbracaminte este de origine streina ?la populatiuni muntene cu traditii, cum sant in cazul nostru;pastorii Aromani, care nu se lasä de portul lor chiar atunci candse gäsesc de veacuri §1 la distante de multe sute chilometri de-,parte de locurile lor de origine, cum sant Gramustenii din Bul-.garia, o piesa de imbracaminte Imprumutatä, nu intotdeauna se,pastreaza subt forma ei originala. Cu timpul ea se modeleaza,. dupa tipul portului local. Aceasta modelare se intampla mai cu.deosebire atunci cand populatiunea care a imprumutat, ea singurai§i tese, croe§te §i coase imbracamintea de care are nevoie. In.cazul acesta, o piesa de Imbracaminte Imprumutata, la confectio-narea ei la tara, prime§te toate acele modificari, care alcatuescpartea caracteristicd a portului indigen. Numai a§a se explicade ce tipune a Aromanilor nu se mai aseamana cu zabun ulDacoromanilor, sau cu zubunul Sarbilor §i cu d2ipunul_Albanezilor, de§i toate au plecat de la haina venetiand zip o n-.z u p o n, care este streina §I la Italieni §1, probabil, a avut o-alta forma. Tot a§a cundu§ul fata de co ntä§ul din portulmai vechiu al Dacoromanilor §i mai cu deosebire de kontuszal Polonilor, la care a fost ridicat la rangul de haina nationala.

' Fr. Nopcsa, Albanten, Bauten, Traclzten etc. p. 182.' Als Fustan (--r.-- amasa cu falduri) Ilsst sich im Altertum auch der Rock

der römischen Legionsoidaten deuten ... Da es bekannt ist, dass vor den hall-'kern in Nord-, ja sogar Mittelitalien illyrische Wilkerschaf ten wohnten, scheintes nicht gewagt, den Rock der Legionare von der Tracht der Illyrier abzu -deiten" (Fr. Nopcsa, lb.) Cf. §1 p. 183.

www.dacoromanica.ro

272 TH. CAPIDAN

2. Suirea oiler la munte.

Plecarea oilor la munte in regiunea Veriel. Locuinta pdstortt-ha aroma'? : ceilivele. Viata §i lzrana pdstorului. Numelefelul oilor. Bolile la ol. Stanea sau cdprea. Preparatut

laptelui ardzle". Nunta la pastor!.

Dupd ce, pe la inceputul primäverii, mai toate oile au fosttunse §i cäldurile la §es sau aproape de tdrrnul mdrii, unde pa-storii aromani obicinuesc sa-§i petreacd lunile de iarnd, Incep sd.devind mai mari, familiile Aromanilor se pregatesc pentru muta-rea oilor la munte.

Iatä felul cum se desfAcoard plecarea oilor la munte, laAromanii nornazi din Veria, in regiunea Salonicului.

Cu vreo zece zile Inainte de plecate, femeile cu barbatiiistrang tot avutul lor din gospoddria casei In hdrdf (saci), facutidin tesaturd de land. Dupd ce s'au fdcut toate pregatirile §itotul std.' gata de Incdrcat, familiile de subt conducerea unuicelnic mai Intaiu pranzesc, dupd aceea Incarcd avutul pe cai,dar mai cu deosebire pe catari, ci apoi pornesc la drum : Inaintemerg turmele cu ciobanii Insotiti de cainii lor, iar dupd ei ur-meazd fumerle (familiile) cu Intreaga lor gospoJärie. Nimicmai impundtor pentru acei care n'au cunoscut viata nomadd apästorilor aromani decat privelictea plind de farmec ce prezintdtrecerea acestui convoiu. De la o depArtare de o oil se ATM'ridicandu-se nori de praf deasupra ci irnprejurul turmelor de oi.Cu cat turmele se apropie cu atat §1 sunetul clopotelor ca §Icantul copiilor :

vinim tot cu harao Venim toti cu bucurie,C'ascapam di iarnd greao C'am scdpat de iarnd grea

se aud tot mai Idmurit, §1 o lume imensä, care iese din satele çiatunele din apropierea drumului, aleargd sa vadd pe Vlahii"care trec cu oile la munte. Dupd multimea turmelor de oi,numai la o distantä d cateva sute de metri, apar fdlcdrile:inainte merg pe jos copiii mai märicei, Insotiti de cateva bdtranevanjoase, iar dupd ei urmeazd intreaga farei, compusd din barbati,femei, fete §i baieti, toti umbland incet §i aldturi, printre caii cicatarii Impovärati, pand in gat Rar se vede cafe o batrand, care,din cauza oboselii prea marl, se mai suie putin pe catarii Incarcati,.

nu-i

NA

0

www.dacoromanica.ro

ROMANI! NOMAZI 273

In scliimb, multi dintre barbatii mai cu stare Incaleca, mai multde placere decat de oboseala, pe binecuri (cat buni de calarit),iar copiii mai mici si pruncii sant asezati, cei dintai in nistecosuri prinse in dreapta si In stanga samarului, iar cei din urtnaIn leagäne facute anume in mijlocul samarului, deasupra In-velitoarei numitä sazma, cu care de obiceiu se Invelesc harage(sacii).

Convoiul astfel alcatuit se misci numai dimineata si seara:dimineata de la revarsatul zorilor pand pe la oara unsprezece,cand Inca n'au inceput caldurile mari, iar seara de pe la cincipana la oara zece din noapte. Inainte de amiazi, poposesc, maiin totdeauna, pe langä un izvor cu apa rece ; seara mai multunde nimeresc. De altfel, Aromanii nostri, care cunosc toate col-.turile si drumurile pe unde trec, Isi aleg de popas locurile celemai bune. Ele sant aceleasi pentru fiecare an. Cum ajung lalocul de Inoptat, caii si catarii sant ldsati liberi dupd brand, iaroile sant raspandite pe camp ca sä pasca. Indata dupa aceasta,barbatii se apuca si aprind un foc mare. Imprejurul focului intindcorturile spre a fi feriti de ploaie, ingrijind ca la marginea cor-tului sa sape si un §antulet, In care trebue sd se scurga apa Invreme de ploaie mare, iar femeile ingrijesc de mancare. Dar candtimpul este frumos si nu sant semne de ploaie, foarte multi nicinu intind corturile. Ei se multumesc sa-si aseze harafle (sacii)una peste alta, facand ceeace ei numesc purava 1. lnaintea acesteiaastern crengi, si peste ele intind o vilendza. Cum vine vremeasomnului, se intind toti pe vilendza, cu capul rezemat de margineasacilor, sau punandu-si subt capataiu un tol, si dorm asa laaier liber, pana dimineata, and se scoala si pornesc din nou ladrum. Mancarea lor pe drum constä mai mult din lapte. Ei In-trebuinteaza §1 carne fripta sau legume uscate, ca fasole sau linte,Insä laptele cu derivatele lui sant baza nutrimentului pe drum.In acest scop, la plecare, falcarile nu uita sä duca cu sine si oturma mai mica, alcatuita numai din plecatori, oi care au Mat cudoud-trei zile Inainte de plecare. Laptele acestor plecatori se In-

1 Intelesul cuvfintului, dupà Dalametra, este: ,locuinta fácutsa In treazcat, cort ce-I fac Românii pe drum, când se urea §1 când se coboard lamunte, satra". Intr'un interesant studiu al d-lui prof. M. Pinetta asupra co-munei Samarina, publicat In revista Peninsula Balcanlcei, anul III p. 182 secra. Intelesul din cuprinsul acestei lucrari.

www.dacoromanica.ro

274 TH. CAPIDAN

trebuinteazd pentru hrana copiilor §1 peste tot pentru intretinereatuturora.

Dacd se intampld sd poposeascd pe mosia unui bei turc,atunci ei sant nevoiti sd pläteascd o dare mica de fiecare calsau catar, pe care ei o numesc ullak'e. lnsä de cele mai multe.ori ei scapd de aceastd dare, cinstind pe dreigat (pdzitorul mo§iei)cu lapte, branzd sau ce mai au de ale mancärii.

Astfel ei alätoresc trei pand la patru zile dearandul, pandand sd ajungd la locuintele lor, petrecand ziva in cantecelecopiilor si noaptea in povestile bdtranelor. Nu existd munte strd-bdtut de pastorii nomazi, in care sd ttu se gdseascd o vale sauun *au de care sa" nu se lege cate o intamplare din viata lor.Toate aceste intampldri bdtranele le povesteso, in drum sau searasubt cort, copiilor, iar acestia, la randul lor, le transmit urma-§ilor. Numai cine a luat parte la aceste migratiuni anuale aleAromanilor nomazi, isi poate inchipul de cat farmec este cuprinsdviata lor petrecutd vecinic in munti, pe care, nu färd dreptate, eisinguri dintre toate popoarele balcanice, Ii numesc muntill ar-manesti" (muntii romane§ti):

Tu Maiu el oile li scutea In Maiu el oile-§i scotedIn muntil'i armanesti. In muntii romane§ti.

Lit. Pop. 931.

Cum se apropie de coline, convoiul Incepe sd scada. Fdl-cdrile cu celnicii lor in frunte Incep sd se despartd in grupurimai mici, apucand fiecare directia unde se gäsesc comunele lor,sau acolo unde gandesc sa-§i fixeze a§ezdrile lor. Pentru aceicare n'au locuinte stabile pentru timpul verii, cum sant in bundparte Farserotii, asezarile de yard cu turmele se schimbd dupdcalitatea §i belsugul pd§unii. Aceasta se intampla §1 dupd ce s'aua§ezat odatd dupd reintoarcerea lor din arniu (iernatec). In fine,acum toti au ajuns la munte si o bucurie de nedescris se vedepe fetele lor. Muntele este pentru Aromani ceea ce marea estepentru Greci, §i campia Intinsd pentru Bulgari. In munte ei I§igasesc din belsug hrana pentru vite, in munte refugiul §i sigu-ranta pentru vremuri grele, §i tot in munte ei trdesc clipelesenine, dud, dupd munca istovitoare din timpul zilei, adunati totiOlcuri-palcuri, imprejurul focului la rnandrd, petrec In glume,cAntece §i pove§ti. Nu arare ori IntAlnim in literatura lor popu-

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI

Ilara cantece cu accente de profunda durere, in carepentru totdeauna la camp. le e dor de viata de

Voi lai Mori, fieori armarii,Fitori di Samarina,,Am doao zboare s-va dzic,

dcao s-va dimandu:Cari s-va dutiti in hoard voi,Tu laea Samarina,S-i§eari muma §iDi mine si-ntribari,S-11 'tet cd dor di munte

:N-u dor di Samarina.Nu-ti pot s-aravdu campu io,.Nu-ri pot s-aravdu cäldura.

far pastorul aroman care,§i dupa moarte sal fie lasat in

'Cara s-mor, cara s- nu mor,S-fr-ascultati un singur zbor :;la turu§te s-mPngrupati,.Primaveara and s-va turnati,

:S-treaca oile, si-ri-le acat.le-acat mulgu,

cu mana ,mea s-li tundu.Flueara dipriuna

4 Candu oile va s-aduna.

275

celor ple-la munte :

0 voi feciori, feciori romani,Feciori din Samarina,Am cloud' cuvinte sá va spun,

doua sa vä rog :Daca yeti merge voi In satul meu,In biata Samarina,

ie§i mama §i soru-meaDe mine sa va'ntrebe,Sd le spuneti ca dor de munte am,Mi-i dor de Samarina.Eu in camp nu pot rabdà,Nu pot rabda. caldura.

Lit. Pop. 931.

se na§te §i moare in munti, ceremunte, langa tarla de oi :De-oiu muri, de n'oiu muri,Sd-rni ascultati un singur cuvant :La tarld sä ma'ngropati

primavara cand va veti[Intoarce,

SA' treaca oile sä mi le prind.Sà mi le prind sä mi le mulg,

cu mana mea sa le tund.Fluerul sä aud Intruna,Cand oile la somn se-aduna.

Lit. Pop. 938.

tot a§a se plange fata maritata in Cardita, comunä inTesalia, in care Aromanii raman §i vara la camp, mai cudeosebire cä o bunä parte din ei se ocupd cu munca campului

=S-mi aiba prin gu§e muma-meadol'a mea di soli,

'Te dusira §-mi deadiraTu tampul di Cardita.

Sa-mi poarte pacatele mama-meaduioasa mea

Care s'au dus §i m'au datIn campia din Cardita.

1 a Weigand, Dle Aromunen Vol. I p. 175.

.Si Si

sora-tii Si-ar

Si-ri.S1

Si-n

Si

Si

:Si

-cap,

i

di-i

si-n-le

s-ri-o,avdu.

:

i sort,

www.dacoromanica.ro

276 TH. CAPIDAN

Campul §-caftg, sitirgri, Campul cere sg fie secerat,Bumbaclu §-va scalsire, Bumbacul trebue lucrat,S-io-ri h'iu Armang di tu munti Si eu sant Romancd din muntii. . . . . -

Lit. Pop. 930.

Se intelege a plecarea descrisä pang aci, care poate fi:socotitä ca tipicä pentru toti pastcrii nomazi, arata mici deose--biri de la o regiune la alla. Astfel, in unele parti nu pornesctoate turmele de odatg. Noatenii §i berbecil sant trime§i mai devreme la iarbg verde ca sa se Ingrase. In alte parti turmelepleacg cu doug trei zile inainte §1 numat dupg aceea urmeazgfglcgrile. Dar, peste tot, plecarea se face la olaltg §i in felul cunta fost descrisa mai sus.

*

Dupg ce au ajuns toti la locurile de vgratec, Arc manii dinlcomunele in care l'§i au casele lor, l§i aranjeazd mai intai fami+liile in locuintele lor de varg, dupa aceea se apucg de turmele-de oi. Aromânii nomazi care n'au locuinte, se apucg de corturi .sau de cdlive. alive le, a§a cum am avut prilejul sg le vgd laGrgmustenii din Livddz §i la Farserotii din Veria, sant fgcutedin pari infipti in pgmant §1 impletiti cu l'anurd (fagi subtiri §I;foarte mIgdiosi). Peste impletiturd vine tencuiala de pgmant.Cglivele construite pentru mai multä vreme se fac din lemn de:alun, tgiat pe jumgtate. Cu acesta se impletesc parii de pe pereti,_apoi vine tencuiala. La unii Farseroti de multe ori lipse§te aceai-stä tencuialg. Pe deasupra, cglivele se invelesc cu scanduri;:.foarte des §i cu stuf sau frunze.. Calivele sant facute dintr'osingurg incgpere de formä pgtrata. Marin-lea lor variazg. Intre-3X4 §i 4X5, ate odatg §1 mai mari. Ele n'au ferestre pe unde-sä intre lumina §1 nici co§ prin care sg fasä fumul. De aceea,atat peretii cat §i tavanul, mai cu deosebire, sant negri de fum-In interiorul unei alive se gase§te vatra, langa perete san la,mijloc, deasupra cgreia stä atarnatä o prajina de care se prindecgldarea sau vasul In care se fierbe ceva. In partea dreapla se-intinde un pat de scanduri avand mgrimea de l.50 X I m, peste-care se pun hdraile sau tutd nicuk'irata (a§ternuturile, toate toa-lele de invelit). La pgstorii fgr§eroti lipse§te acest pat. In cant!acesta toalele lor sant gramgdite inteun colt pe pgmant. Dac&

www.dacoromanica.ro

4-

Romani nomazi adApostiti In tende (corturi).

Români nomazi adapostiti _In tend e.(Duo Wace and Thompson, o. c.)

. '1

?

. .7,

4

S." Ell ,

..NA

,.!, ... . 41.110.,...,t.,-,4 ri-1.r.--1._ei

- ,: "'

." U "4Y.L f5e,7).. vii,.:.&6..;;._:;.,444:71.14-lei- -tnrY,

,

www.dacoromanica.ro

CAlive (colibe) rotunde la Farserotii nomazi din Albania.(Dupa C. N. Burilecnu, o. c.)

4

,r1";''' -''- ,-- =de,: . - -:- -',Y.: :- ^ - -:-,.- -.--:.--

"". 1;P-, 4' .

www.dacoromanica.ro

Calive obicinuite la GrAmustenii nomazi din Bulgaria.(pupa Weigand, Rumanen Lind Aromunen in Bulgarian.)

oentr.

- '3,17 R '4Ag , .°1;.

"11,

_

1

:14

' I

z-

'"" "4"

brig. -

Sao.,

www.dacoromanica.ro

ROMINH NOMAZI 277

Naha este lânga pärete, atunci, In dreapta §i in stânga ei, seintinde ate o sazma (scoartd) de cdprind. In fund stä rdzboiul,dar aproape de usd buclele §1 toate vasele de trebuintd. Lumeadoarme pe jos. Dupd ce au isprdvit cu alivele, se apucd §iaranjeazd mai int Ai stanea (stâna), dupd aceea cutarlu (tarcul),coarSa §i turMea sau turiqtea (tarla, ocolul). Dupd aceasta pa-storii cur tnd (despart) mieii de oi. Mieii 19eamiri (de sex feme-nin) li tin pentru cliimelzldk'e (präsild), iar mieii mascuri se \randtreptat la negustorii care yin la munte anume pentru acest lucru.

Grija oilor o are pdstorul numit picurar. Acesta este tocmitanual. Inainte de räzboiul balcanic, cel mai bun picurar primeao arugd (plata') de cel putin 12 lire turcesti, cam 267 lei aur.Plata celorlalti varia intre 8 §1 10 lire. Aceastd sumd nu sepläte§te la un termen anumit, ci ori de Cate ori pdstorul arerevoie de bani pentru Intretinerea familiei. Celnicul Ingrije§tede toate nevoile familiei pdstorului in contul sumei ce are sdprimeascd acesta. In afard de bani, pästorul mai prime§te §1 intre-tinerea lui, constând din paine §i branzd. Multi pdstori au iniurmele ce pasc §1 Cate 5-6 oi ale lor ; unii chiar §1 mai multe.Mai bine decat pdstorul este plätit ceivrlu (baciul). De altfel, §1sarcina lui la stane (stand) este mai mare. In earl de bani, el.4nai primeste §1 o cantitate de lapte, unt si branzd. In unelepdrti baciul se tocmeste numai In naturd.

Pdstorul pa§te oile de dimineata pând seara, prin imasuri§i In locurile unde iarba este mai bund. Pe vremuri, dreptul depdsunat era comun. "'And aproape inainte de räzboiul balcanic,4oate pädurile cu islazurile din ele apartineau comunei FiecareAromân putea sd se foloseascd de lemnele din pädure ca §i deiarba din ima§uri dupd bunul plac. Nu se cerea cleat sd se crutedin locurile de pd§unat unele Orli cu iarbd mai deasd numitàmire, care erau. rezervate numai pentru vitele de povard. i ca sdse evite orice ceartd printre fdlcari, celnicii §i bdtrânii comunei,auptec-ul, se strangean odatd pe an, ca sd impartä pAsunile :Les raturages sont, de temps immemorial, divisés entre les dif-férentes tribus nomades ; et leurs chefs, en vertu de l'autoritéTatriarchale, en font annuellement la repartition par famille ouassociation" 1 Pe la miezul zilei, intre 12 §i 3, oile amiridzei, se

1 Pouqueville, o. c pag. 209. Vezi i Jules Bran §i Nic. Papahagi,dilopeagul de .1a munte(1904),,pag. 30-31.

www.dacoromanica.ro

278 TH. CAPIDAN

adapostesc la umbra. In acest scop pastorul Ie m'anä la amiridz;.locul umbros in care se adapostesc oile. Dupa ce s'au odihnitoile, el le sdrmd, adica le impra§tie din nou la pascut. Seara leconduce la mas, un loc ales anume de catre pastori pentru inop-tatul oilor vara; dupd aceea se duce §1 el la culcat. El doarme-gall, In vreme bunä ca §i in vreme rea. Singurul lui inveli§este kilitganul, prin care nu patrunde ploaia : Le berger Karagounis couche dehors en toute saison. Il dort sans abri ; enhiver, dans la neige, en automne, sous la pluie, par ces longues,.nuits ofi le ciel se fond tout en eau. II a pour toute defense sacape de laine, la chlaena au tissu serre, que les pasteurs por--tent dep. dans Homere. Meme en dormant, il prete l'oreille au,tintement régulier des grelots ; s'il entend le bruit s'éloigner,machinalement il se leve et va se recoucher plus pres du troupeau. C'est une dure vie que la sienne, une vie oft l'homme sesacrifie aux betes, se fait l'esclave des betes, pour en tirer ummeilleur profit" 1.

In afara de imbracamintea descrisä in capitolul precedent,pästorul aroman mai poarta tastru sau trastu (traista), In care i§i.tine mirinde (merinde) §i un vas de lemn pentru baut apa bucritd,facuta din lemn de brad. Unii pastori poarta in traistä §1 o cuvatd (strachina de lemn), in care 1§i pun pe§te sarat, mäsline etc.Aceastä covata la pastorii aromani din Veria se cheama paupinac, iar la cei din Gramoste piripinac. La ace§tia din urma covata cu acoperi§ se nume§te cdrnieii. La pastorii din Veria prin .corniJ se intelege o punga de piele, in care ei; i§i pun manearlusau amnearlu (amnarul), fasca §i creminea sau sturnarea. El se-mai nume§te §1 pungar.

Bata sau cata cu care pastorii aramani prind oile se cheama.ctirlig, Aceastä Ma are la un capat a bucata de lemn in formatde S, care se nume§te cdrliband (la Fär§erori §i) cli6u. La Aro-manii din Gramoste, carligul se mai nume§te §1 cl'oagei saugroagcY, o denumire, care, dupa cat mi s'a spus, nu este cunoscuta la ceilalti Aromani.

Pästorul aroman umblä aproape mai in totdeauna inarmat.Dintre arme el poarta : cumbure (pistol) §i rivolver. Cumburea se-tine in sileafe (sileah'e, Oeah'e, &lea/1'e), iar rivolverul in al*di k'ale (punga de piele), pe care a incinge cu. o curea in. parte&

I L. Heuzey, 0. c. p. 274.

www.dacoromanica.ro

ROMiNII NOMAZI 279

stangd. In sileafe pästorul mai tine un cutut mai mare, varit inteacd, o ceisturd (briceag), o meisate (bucatd de ()lel pentru ascutitnumitd la Far§eroti, arbinei), yifie (oglindd) etc.

, Dintre instrumentele muzicale pdstorii aromani cunoscflueara, care se mai nume§te fitter, til'oarei. Pdstorii grAmusteniCana O. din ceival.

Hrana pdstorului aroman constd din pane, la pte §i br 'LIM.Palm este fäcutd de obiceiu din grau, numai la Far§eroti §1 dinmisur (porumb). Carnea se obicinue§te ocazional, numai and setaie Cate o vita (miel sau ied), §i se mänancd mai mult fripta.Din märuntaiele mieilor pdstorii aromani prepard arumani, un felde fripturd pregdtita din bucatele de plámani §i intestine. Bucd-telele de pldman se yard inteo suld de lemn in a§a fel incat,intre cloud' bucatele, vine o bucaticd de gräsime numitd bidzare.Peste acestea se infd§oard mate §i se frige la foc. Pdstorii aro-mani mai prepard un alt soiu de fripturd numitd burnbar, careconstd din bucdtele de splind §i de inimd introd use in intestinulgros ; dupd aceeacucure6, impletiturd de intestine. In afard de acestemancdri, intretinerea lui de acasd mai constä din bucuvalei, panecu branzd fardmitata §i präjitd in unt ; pdparei tot un fel de bucu-vald, insd cu bucdtelele de pane mai mari §1 cu unt mai mult ;se prepard mai mult la ceipre (stand); tumaöei mancare de tdietei :foile de aluat se infd§urd §i se taie in ldtime de un cm, dupaaceea se fierb in apd, apoi se pun in unt si branzd ; tara-pa$ sau mumulic, preparat din mdlatu. Aceasta din urmd se ma-nancd de catre Aromanii din Albania 1 Dintre präjituri ei cunoscpita, pleitinta §i laptuca. Pastor!! din Veria prepard badzarri, unfel de pldcintd de calitatea cea mai proasta, fdcutd dinteo sin-gull foaie groasd din Mind de málaiu, nil unt.

Numdrul pdstorilor la o cupie (turmd) variazd, Dacd cupiaeste mai mica, ea este pazità de unul sau doi. Dacd es te maimare, atunci numärul pdstorilor ajunge pand la patru.

lath' numele vitelor care alcdtuesc turmele pastorilor :numeti este numele generic pentru oi, capre. berbecl, tapi,

miei §1 iezi. Orice proprietar de oi taie cate un nurnal'a de Sum-k'etru (Sf. Petru) §i de Stdmdrie (Sf. Marie). De Sf. Petru se taiemici sugari, Map mai tarziu §i mai gra§i ; unii taie §1 iezi.

1 Freifira I p. 137.

www.dacoromanica.ro

280 TH. CAPIDAN

Carnea de ied, la munte, nu miroase §i este tot a§a de bunA ca§i cea de miel. De Sf. Maria se taie noateni.

Dintre oi avem :

oaie, oaie;pal'uoaie, oaie botoasä ;mlitricd (mitricei), orice oaie sau capra" care dä lapte ; peste

tot oaia care a Mat ;muldzard (mai rar) muldzarcei, oaia sau capra care se tine

acasä pentru muls. Laptele ei se intrebuinteazd pentru folosulfamliel. Vara se tin mai multe muldzeiri (oi), iarna, muldzdri(capre);

marmard, oaia stearpd care n'a Mat de loc ;stearpd, marmarä ;iml'oarei (mil'urd), oaia care fata pentru prima oard;streimroard (la GrAmusteni), strdriil'oard, oa;a de la doi ani

pand la trei ; oaia care fatä pentru a doua oarä;noatinei, oaie de un an;birbeacd, oaie care seatnând cu un berbece.

Dintre miei avem :

n'el §i riao, miel, mieà;milnar, mielul care se tine acasä pentru ingrAsat, midul in-

vätat s'd umble dupd om ;sugar (sugdric, sugdruA miel sugaciu;voatin, miel de un an.

Dintre berbeci avem :

birbec (birbicu), berbece ;mil'ur (ml'or, forma cea mai intrebuintata), noaten care merge

in anul al doilea ; birbec di doi arii i ml'or (berbece de doi anisau ml'or);

strif, berbece de trei ani ;Zucutit (in birbec &mint), berbece castrat;areate, berbece necastrat;asman, berbece castrat pe jumAtate, cu un singur testicul;drq, berbece, dupä cum mi s'a spus la Veria care are obi-

-ceiul sä se batä in coarne cu alt berbece. De aci §1 zicgtoarea :hai s-fafim da, hai sä facem ca berbecii, lovindu-ne cu capetele.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 281

Dintre capre avem :

caprd §1 caprd judavd, caprd, scurtä §i pocitd ;cdpreiriu, multime de capre ;iadd;viturd, ied de varsta noatenului (de un an). Aceastd expli-

<cape mi s'a dat la Veria. Dupd Dalametra, vitul'ii este iedul caremerge inn doi ani ; iar dupd Papahagi (Basme), iedul dupd in-4drcare rand la varsta de un an.

Dintre tapi avem :

tap;pdrdu, tap neintors, necastrat ;gagdr, tap jugdnit.Varsta oilor nu se aratä dupd ani, ci dupd numdrul mieilor

ce a Mat: oaie di doi !fel', di trei, di patru (oaie de doi miei,4e trei, de patru).

Numele cainilor ciobäne§ti sant dupd culoarea pärului :$arcu, cane cu pärul pestrit ;caraman, cu pdrul negru ;galand, catea cu pdrul negru ;g'esuli, cane cu pärul ro§cat;belu, cu pärul alb ;baruca, derivat din bal'u ;pdrjit, cu pielea linsd.Oile care n'au fdtat in timpul iernii, stearpile, se despart

4e mdtrite §i, toate la olaltd, alcdtuesc o turmd deosebità numitdstirpuriu. Se crede ca.' o oaie ajunge stearpd numai dupd ce amancat din buruiana strivotan, care cre§te prin locuri prdpdstioase.La päscut oile sterpe se incredinteazd pdstorului numit stirpar,mdtritele trec la mdtricar, noatenii la nutinar, berbecii la birbicar41 vätuii la viturar: Celniti §i matricari, nutinari §i stirpari,vitul'ari §i cdprari se adund avärliga (imprejurul) di foc §1 beau,.rnacd §i cantä" I.

Cand se mand oile la munte, un berbece numit gdeit (ytOu)merge inainte, iar pästorul insotit de canii lui urmeazd dupdturma de oi. Si aide, aide, gglu ninte, se apruk'ea turma, doil'ic afii cu limbile scoase §-picurarlu dindpoi cu tambarea pisti

1 T. Nu§i, Din fiëurame, publicat In Peninsula' Balcanicd, 111 (1925),rag. 106.

www.dacoromanica.ro

282 TH. CAPIDAN

nds" 1 Acest berbece poartd un clopot mai mare, singurul, dupcum mi s'a spus, care se cheamd §i la Aromani cloput. Celelalteclopote poartd urmAtoarele numiri:

tocan, clopotul pe care II poartd oaia sau capra ;k'ipur, este clopotul purtat de miei §i iezi ;cdmbane, clopotul pe care II poarta. tapii.Atat k'ipurt'i cat §i ceimbdrile sant fdcute din tun& (tuciu)._

La tapi clopotele sant de diferite märimi, pentru ca sa dea dife-rite sunete. Clopotele mai grele, cum sant cloputele i cdmbdrile,.sant legate de curele, iar cele mai ware (k'ipurii §i ocanele)sant sustinute de coturu (cothiru). Acesta este un cerc de lemnkce se pune imprejurul gatului, cu capetele impreunate la ceafdIn a§a fel, incat fiecare margine pusd una peste alta sä iasäputin afarä (corespunde dacor. jujeu).

Oile unui proprietar, ca sd se cunoascd de oile altui proprietar, poartd diferite crestäturi la urechi.

> numitd coact". Se face la marginea urechilor.0 guvd (gaurd). Se indoaie urechea §i se cresteazd la mijloc

cu briceagul.tdieturd la mijlocul urechii.tdieturd in formä de dreptunghiu.

Oile sau caprele cu coarne se numesc curnute; cele färd.coarne, Fute.

Dupd culoarea pärului, oile §i caprele poartd numiri deosebite :

Dintre oi avem :beta, este oaia alba' §i frumoasä (Vezi cal*);beald (obicinuit la Grdmustenii din muntii Bulgariei), oaie:

alb5;matd, oaie alba' cu o patd ro§ie imprejurul ochiului ;coafind, (oaie coatind) oaie cu pete ro§ii pe obraz ;bard, oaie neagrd cu capul alb ;caramuzd, oaie neagrd de tot ;cale0, oaie cu negru pe cap. Dalametra cid : oi albe cu

dungi negre pe cap, corp §i picioare". Duca informatiunile mele,la pästorii grdmusteni, oaia ca14d este aceea care are patil

1 Marcu Beza, Gardani In Antol., de Tache Papahagi, p. 224/24.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 28

neagra pe cap. In orice caz, ea este opusä oaiei beea. Aceastareiese §I din urmatorul vers popular :

Am na sutä oi beel Am o sutd oi beciS-ninga ahat alte cale§i. Si Inca pe atatea alte caley".

Lit. Pop., 932. Cf. 935 nota.

bagirei (oaie bayra), oaie bucalaie. Infelesul cuvantului este-Inegrit, murdarit. (Cf. Ld. Pop., 24);

oacdrna (oaie oacarna), In Siracu §i krend, oaie neagra lacap §1 alba la corp ;

nalbastrd (la Gramusteni), oaie sura.Dintre capre avem :flora (capra flora), alba de tot, fara nici un par negru ;bardzd (capra bardza), cu par alb ceva mai Inchis ;mdscurd (caprä muscura), cu parul de culoare deosebitä la

grumaji, la burtä §i subt cele patru picioare. Prin culoare deo-sebitä, mi s'a spus la Veria, nu trebue infeles numai culoareaalba, ci o culoare mai deschisä. Dalametra (IA : calla's' muscurd,capra alba la urechi §1 la nas" ;

Para', (capra l'ara), pestrip. Se spune §I la vaci : Eard na.vaca rare!. Pea/1 muscar l'aru (era o vaca pestrifa. Fata un vifelpestrif) Lit. Pop., 246 ;

gesa (capra gesa), royatd. Proverb : 0-addra gesa (o facitroyatä) a scrintit-o ;

gesucanuta (capra gesucanuta), cu parul alb-royat ;rusii (caprd run), royatä ;culd (capra cula), royatä, cu pdrul ro§u "insa amestecat

cu par cenu§iu ;cok'iro$ild (la Faryrofi), royata ;cdnuta (caprä canuta), de culoare cenu§ie, sura.Capra mai sprintenä se cheama sarpitei.Daca se intampla sa se. Imbolnaveasca o vita, pastorii aro-

mani cunosc unele mijloace cu ajutorul carora le pot vindeca.Insa sant §l boale pe care nu le pot vindeca. In cele ce urmeazavoiu arata principalele boale cunoscute de pastori.

Mai intaiu, pentru vindecarea unei rane de pe trupul vita(oaie, capra etc.), pastorii intrebuinfeazä, de obiceiu, ceapa friptape spuza. Dupa ce ceapa s'a räcit, se pune pe rand. Cu aceasta,rana se vindeca. Alfii piseaza geigdrild de oi cu var ; praful ob-finut se presara peste rana §i se leaga bine. Dupl cateva zile.

§i

www.dacoromanica.ro

284 TH. CAPIDAN

rana se vindecd. In loc de var, unii pun zialopetra (yialopetra).Dad insä rana este veche §i prinde viermi, cei mai multi punusturoiu pisat peste rand, altii insd axtf, un fel de otravd, §iviermii dispar. Cand rana provine din cauza unei mu§cdturi delup, atunci se ia grdsime de porc de la rinichi, se inalze§teputin §i se pune pe rand ; altii iau zvol, zmoc de iarbd zmulsädin rAddcind, cu pdmant cu tot, §1 incAlzitä la foc. Aceasta seaplicd pe rand §i vita se vindecd numai de cat. Ciobani maisuperstitio§i, care cred cd mu§cdtura de lup este o spurcaciune,n'au incredere In nici un leac de vindecare Pentru aceasta ei-cheamd preotul sä citeascd o rugdciune.

Dintre boale, cele mai dese sant urmaloarele :culeandzil este boala la vite, cand li se umflä picioarele §1

fac puroiu la incheieturi. Dupd lämuririle ce mi s'au dat la Veria,aceastä boald, la oi, se aratd la genuchi §i mai ales la unghii, intre-deschizAturi. Ea provoacO a§a de mari dureri Inca oile atinsede aceastä boald nu se pot mi§cd din loc. Sant cazuri cand sute,de oi se imbolndvesc de culeandzd. Pentru vindecarea ei, pdstoriinu §tiu alt leac decat spinku (spanz) amestecat cu sare. Cu aju-torul acestui leac puroiul se curdtd §i oaia bolnavä se vindecd.1 ;

dzdpi este un fel de tuse la oi care provine din rdceald §iprovoacd tuberculoid. Este cea mai rea dintre boalele cunoscutede pdstorii aromani, mai intaiu, pentru cd se rdspande§te foarteu§or §i, al doilea, nu se cunoa§te niciun mijloc de vindecare incontra ei Cei mai multi schimbd nutretul la oi, manându-le sdipascd in altä parte ;

vdrlu este capiu" la oi. Oile atinse de aceastd boald, inspecial berbecii §i noatenii, umblä §i se invartesc imprejurul lor,pand ce cad jos §1 mor;

$cl'op este boala care se manifestd prin dureri la picioare.Din aceastä cauzd, oile atinse de grop §chiopäteazd. Vitele mai§chiopäteazä §1 atunci cand se intampld sd calce pe guvu'idel (tdpu§,

-ghimpe). Ele se vindecd scotandu-li-se guvuRielul §i punandu-sedeasupra ylar (yialopetra), sau tratandu-se ca orice rand ;

&Haul (dalac) pe urma cdreia caia se umflä la pantece.Pentru vindecarea ei pdstorii aromani nu cunosc decat descantece;

Despre boalele oilor la Dacoromâni vezi Dimitrie Dan, Stdna la.Românil dm Bucovina, publicat in Junimea Literard, Anul XII, pag. 380

urm.cc

www.dacoromanica.ro

ROMINII NOMAZI 285:.

duvidna foca". Se vindecd mai mull cu cdrbunii carerdman de la buturuga ce se pune la foc in ajunul CrA ciunului,numitd babnicl.

malleadza (vdrsat), pentru care pdstorii aromani cunosc maimulte leacuri : de obiceiu unii dau oilor sd manance fag pisatamestecat cu sare. Prin Veria, ciobanii le adapd cu yin vechfu.Cei mai multi vaccineazd oile neatinse cu un ac cu ata de mdtase,pe care II trec prin puroiul bubei de vdrsat. Ata inmuiatd Inpuroiu o trec prin urechea oaiei. In modul acesta oile nu se maiImbolndvesc de aceastd boald ;

gdlbeadzd (gAlbeazd). Dupd credinta pdstorilor, aceastd boald-provine din pdscutul ierbii cu roud dintr'un loc mocirlos ci cufoarte putind apd stdtAtoare numit varcô. Pentru ca oile sd scape-de ea, cei mai multi pdstori mand oile sd pascA intr'un agritsAmAnat cu orz, timp de vreo 3-4 sAptdmani. Altii mand oile-la munte §i prin regiunile uncle pdmantul este nisipos. insd foartemulti, §i In special pAstorii din Veria, dau oilor sd mAnance dincenuca rdmasd de pe urma unui purcel furat §i ars in timpui'noptii, amestecatd cu cenuca unui roiu de albine ars tot in tim-pul noptii. Sant unii care gonesc oile atinse de galbeazd din toein loc, trägand, In timpul goanei, cu un pistol In Ont. Se credecd detundtura pistolului vindecd oile de gälbeazd ;

di-sfuldzir (de fulger). and se Intampld sd tune §i sa ful-gere in apropierea unei turme, multe oi ametesc la cAderea trdz-netului. In cazul acesta pdstorul numai le atinge cu maina stangdfArd sd vorbeascd, §i oile se insAndtoceazd Indatd ;

färmdc, boald care provine din cauza plantei cu acelaci,nume. Este ca trifil'u, are flori galbene, §i foarte otrdvicioasä.Oile care mdnancd din aceastd planta' stau ca lecinate §i cu greu,se pot miccd. Leacul ei nu se cunoa§te ; unii pdstori le dau pet--Inez, un fel de lichid preparat din struguri dulci ;

di-cdpw (de cdpu§d) suferd oile atunci cand sant muccate;de aceastd insectd. Ca sd se vindece, pdstorii le ung locul mu-§cat cu catrane (gudron);

artnie (raie). De aceastd boald oile se vindecd dacA li se_dd sclifur (pucioasd) topitd §i amestecatd cu unt de lemn. Altil

1 Vezi despre credintele legate de aceastä buturugA Th. Capidan, Ele-mentul slav In Aroazdtzl, p. 58 §i Megleaoromdnil,istoria fi graiul lv, Vol. 1,,.p. 37 §i unn.

www.dacoromanica.ro

286 TH. CAPIDAN

au o eamd (bucatica de lanä), o moaie in zearna de tutun §ifreaca oile raioase. Insa foarte multi amesteca untdelemn cu-caftan §1 cu teafi sau $clifuri (pucioasa).

In afara de aceste mijloace de vindecare pastorii aromaniAnai cunosc §i alte multe din domeniul superstitiei. Pe ace-stea nu le mai trecem aici, deoarece sant numeroase §1 ne-arlua prea mult loc in aceastd lucrare 1

La un interval de 5-6 zile pastorii dau oilor sare. Loculunde se da sare se nume§te sdrifie. De obiceiu se cheamä oilela sdritie pe un §es ceva mai intins. Aci ciobanii apaza sute depietre, pun sare pe fiecare piatra §i fluerä la oi. Flueratul seface In mai multe feluri : cu amandoua manile sau cu o maul;-dupä aceea cu dottä degete varIte in gura sau cu unul ; in cazuldin urmd, numai cu degetul cel mic sau cu policarul. Se flueraprelung §i mult. Oile sant a§a de obicinuite la acest fluerat, In-cat dacd li s'ar fluera din alta parte, cum asta se intampla foartezles and copiii vor sä glumeasca, oile o iau la fuga §i se ducin spre directia unde se fluera, crezand ea sant chemate la saritie.Pentru chemarea prin fluerat a oilor la sare, pastorii au cuvan--tul nulgind:

Z-dusird oile la sdrirle Se dusera oile la säritie.Crit-l'i al Nica s-li mar§ine Chemati pe Nica sa le mar§ine.

Lit. Pop. 1021.*

Cand se Intampla ca sa se intalneasca doug cupii (turme)§i sa se amestece, sau cand se presupune ca s'a pierdut vreooaie, atunci se face numaratoarea oilor. Aceasta nu se poate facela amiridz, caci oile, culcandu-se sä se odihneascd, se Ora unaintealta. De aceia ciobanii sau proprietarii le numard la vreunloc ingust §i prelung. Numaratoarea se face cu palma, socotindde fiecare data cate cinci oi la fiecare palma. Ciobanii sant a§a<le obicinuiti cu acest fel de numarätoare, fuck oricat de repedes'ar mi§ca oile, ei nu gre§esc numdrul bor.

Oile incep sa se mulga pe la Inceputul lui Maiu, de cloudori pe zi, pana pe la sfar§itul lunei Iunie ; la aceasta data randla salagirea areslor (impreunare) o singura data. lnainte de aincepe primul muls, unul dintre pastorii mulgatori iniplanta In

1 Pentru boalele la vite vezi §1 Per. Papahagi Lit. Pop., p. 315 §i urm.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 287

FAInânt un cutit, peste care trec oile mulse. Aceasta se facepentru ca oile sd fie ferite de boli. Oi le and trebue sä fie mulse,nu sant gonite prea mult, caci H se tal'e laptile (nu dau laptemult). Pentru ca oile sä nu-§i Tmputineze laptele, ciobanii, ori de.cate ori manancd lapte, la sfar§it, lasä putin lapte pe fundulstrachinei. Tot In acest scop, dacd se Intamplä ca cineva saprimeascd in dar un vas plin cu lapte, inapoind vasul, nu trebuesd-I spele, ci, läsand putin lapte pe fund, mai toarnd putind apd.Aceasta se face ca sä nu strâk'ascd oile. De asemenea ciobanii.mai observa ca, atunci cand mana oile fie la sciririe, fie la mulssau chiar la päscut, sd nu se agudeascei tu udziri (sä nu seloveascd In ugere), caci cele mai multe nu mai dau lapte, farunele orbesc. Si fiindcd cei mai multi pdstori cred ca aceastaboald ar fi contagioasa, la Veria oile agudite se izoleazd. Dacdinsd cu toate acestea oaia aguditä incepe si s-l'a di lapte §iamenintd sa orbeascd, atunci cei mai religio§i cheamd preotul casä le citeascd o rugAciune. Altii insä, mai supertitio§i, le trecprin urechi Cate un fir de mdtase. Ciobanii mai §tiu cd oile 1-§iImputineazd laptele §1 atunci cand alt cineva de afard li-I WM.Aceasta se intampld oridecateori cineva face un mic §antulet pedrumul prin care trec oile, presdrand o mand de tarate. Oi lecare au mancat din tarate nu mai dau lapte ; dupd credinta lor,laptele trece la oile aceluia care a presdrat tdratele. De aceea,pdstorii au grija ca sä nu mane turmele cu motrife prin drumuriiumblate. Dar mdcsul'ea (laptele §i orice produs al vitelor) maipoate scddea. §1 in cazul acela, daed särbdtoarea Stin-korku cademiercurea sau vinerea. De aceea, foarte multi dintre pastori nicium tin la Sf. Gheorghe §i-i spun :

Simte, te n'adra§i,Mäxulea tid-u lua§,Clarfäri n'aldsa§,Ca oile na stricura§.

Siinte, ce ne-ai fdcut,Laptele ne-ai luat,Sdraci ne-ai läsat,Ca oile ne-ai strecurat1.

Laptele muls se prelucreazd la ceisare (stand), pe care Far-lerotii §1 Gramustenii o numesc stane. Numai locul unde a fost.odatd cd§are, II numesc §1 unii §1 altii ctisiriste. Inainte de a ne

I Cf. Pericle Papahagi, Lit. Pop. 322, 323. De asemenea Const. Bell-mace In Lumina Anul IV, p. 105. Vezi sl Lumina. Anul V; p. 105, precumI1 Tache Papahagi, Din Folklorut Romanic V cel Latin, 77 si 82.

www.dacoromanica.ro

288 TH. CAPIDAN

ocupa cu preparatul brânzei sau a ca§cavalului, vom spune catevacuvinte despre alcdtuirea stanei §i a obiectelor care se gäsescinteinsa.

Stanea sau cdprea (stana) este de mai multe feluri : celemai rdspAndite sânt stânile fdcute din patru pari solizi,infipti in pämânt §i pe deasupra acoperite cu frunzi§. Toti päretii-sânt deschi§i. SAnt §i stâni care au numai doi pdreti paralelideschi§i §i restul ingrädit cu scanduri. In tinuturile in care sefabricd ca§cavalul, cum am vdzut la Veria, stanea sau cdpreaare toti paretii ingrdditi cu scanduri. Ea este prevdzutd cu douginträri : una principald §i alta in dosul ei, care cid in fata tar-cului numit cutar. Cuvântul tarc nu existd decal in expresia k'ir-dui farcul, despre care vezi mai departe. Stang' ziditä, a§a cumse vede la pdstorii albanezi 1, nu existd la pdstorii aromâni. Cutoate acestea numele de loc. La cd$area di k'atrd, despre carevezi mai departe, ar fi o indicatie §1 despre existenta stânelorzidite pentru vremurile mai vechi.

In interiorul stânei se gäse§te un taldr (putind mare) scund§1 cu gura largd, in care se pune laptele. El este a§ezat in fatainträrii, la mijlocul pdretelui din fatd. In mijlocul stânei se gdse§teo measd (masä mai mare) pe care se prepard ca§cavalul. Lapdretele din dreapta §i aproape de intrarea principald se gdse§tetiiakea, o masa ceva mai micd, pe care se pune ca§cavalul cas-yind (sd dospeascd). De jur imprejurul stanei se mai gdsesclavite in forma' de etajere, pe care se pun celelalte vase de tre-buinta la mulsul oilor sau la preparatul brânzei precum : cdIddr4e,sau burga6cd (burgaöe), aka (un vas de tinichea de un litru satidoug), ocei (vas de tinichea de un litru §i ceva) pentru mäsuratlaptele ; in fine misure (strachine), oale, linguri, &bane (lingurimari de lemn) §i altele. Vasul numit sdcd, la pgstorii gramustenise nume§te cavatd. Aceasta nu este aceea§i cu cuvata de la cei-lalti Aromâni, care are forma unei strachini, ci ceva mai adâncg§i prevdzutd cu Ufl !nailer care, la GrAmustenii din Bulgaria, secheamd rae.cd. Tot in stane se gasege §i un pat de scanduripentru baciu. In stânile mai mari, in care se fabricd ca§caval, inpod se gdsesc alte polite, pe care se pune ca§cavalul spre a fiuscat. Acest pod se nume§te curntmd. Afard §i in apropiereastânei se gdsesc un tat& mare pentru unt §i unul ceva mai mic

Cf. Fr. Nopcsa, o. c., p. 12 §i urm.1

www.dacoromanica.ro

Stan ea (stâna) cu cutarlu (tarcul).(Dupa Wace and Thompson, o. c.)

Plecarea oilor la munte.(Dupa C,EN. Durum.. o. C.)

-1

) 4' st

7 I-

II

t i 19 '4

L 'IAA );44;... .,;%..-:-

.,..-a- - ". 1... :II:

OAA .. :...,.1.

P's"el A c 4

44-r:

g-ii i jt ti,

', Irg:j ' : '''.:

le'le

;

4,,,,--...1%-41..4,7,..ka..1

-1-4:i. - !.,; 124-"a...; opLe.ordt;) ' ,...

t.'Lr

nfilf

'1.

-

nLw.

3. 4 3C'

S.

.0.77.777E'76 '";,Cf.

If"!

www.dacoromanica.ro

ROMINII NOMAZI 289

pentru giza. In fata acestor doua talare §i numai la o distant6de 1-2 metri se gase§te fucurina (locul unde arde focul), pestecare se pune cazanul pentru upcirire (opärit).

La stane mai-marele este c4arlu sau cum i se mai spunela pastorii din Veria masturlu (baciul). Aici observ ca cuvantulbaciu §i baku, cum este dat in glosare, nu mi-a putut fi con-firmat. Cei mai multi prin baku inteleg un fel de branza, desprecare se va vorbi mai jos. C4arlu sau masturlu este ajutat dedoi in§i, daca stana este mai mica, §i de mai multi, daca stanaeste mai mare. Dintre ace§tia unul este care uptirea#e ca#u §ispala vasele ; altul care aduce lemne din padure pentru fierbereagizei; un al treilea care duce giza la targ spre vanzare, maiales cd ea nefiind sarata, nu tine mult. In fine §i un fi6or,care ajuta la toate.

Dintre toate derivatele de lapte, preparatul ca§cavaluluiocupa locul de frunte. Negutatorii aromani au Invatat aceastämeserie acum in urma cu vreo 50 de ani inainte de lapastorii din Tracia §i In special de la cei din regiunea Adria-nopolului. Comertul cu acest articol este foarte 1ntins. El nu seconsumä numai In interiorul Orli, se exporta in Turcia, Romania,Italia, Egipt §i Sarbia. In acest scop, negutatorii de ca§caval cum-Ora laptele de la Aromani, imediat dupa a§ezarea lor la munte.Laptele vandut tine papa la Sum-k'etru (Sf. Petru, 29 lunie). Incursul acestui interval, adica din luna Aprilie pana la sfar§itullui Iunie, Aromanii n'au voie sa retina pentru folosul lor nicimacar un litru din laptele muls. In anii din urma fiii celnicilorinvatand ei In§i§i sa fabrice ca§cavalul, nu mai vindeau laptele lastreini. Ceva mai mult, ei mai cumparau §1 laptele de la falcari.Insa In modul acesta ei se Imbogateau din ce in ce mai mult §i,cu timpul, cumparau §i oile celorlalti Aromani. Imprejurareaaceasta ca §i altele, de ordin economic, au facut ca, In cele maimulte parti, averea In oi a falcarilor sä scadd din ce in ce mai mult.

In cele ce urmeaza vom aräta felul cum se fabrica ca§cavalul.Dupa ce miitrifile de pe camp au fost introduse in cutar

(tam), ele se mulg. Mulsul se face de doug ori pe zi pana lasfar§itul lui Iunie ; de la aceastä data pand la Sf. Maria numai osingura data. Cutarlu este facut in forma sferica din nuiele im-pletite pe pari batuti in pamant. El are In fata o deschizaturamai larga, numitä ug, pe unde se introduc oile ; in partea opusa

www.dacoromanica.ro

290 TH. CAPIDAN

v§ei se aflg alte doug deschizgturi inguste cat poate trece o oaie.Fiecare din aceste deschizgturi se cheamä arugd Acestea au uninveli§, 6irdak'e fgcut din frunze, fgrg pgreti §i sustinut de pafrustalpi bgtuti In pgmant. El serve§te ca sg apere picurarri mulgatoride soare. La muls, acectia se aceazg ate doi de fiecare arugg penicte scaunele sau pietre, pe deasupra carora §i-au pus tdldganele.Ei poartä pe picioare un fel de ngdragi largi facufi din scutecsau din butubord, care yin pang subt genuchi. Cand oile dincutar sant impinse ca sg iasg prin arugg, atunci amandoi pg-storii mulgatori prind cate o oaie de picioarele dindgrgt, avandgrija ca imediat dupg aceasta sd opreascg iecirea celorlalte. Inacest scop, mulggtorul din dreapta I§i impreuneazg genuchiulstang cu genuchiul drept al tovarg§ului sdu din stanga. Laptelese mulge in gdleatd. Aceasta este de lemn, are forma unei baniteci confine pang la 20 de litre. Cum se umple o ggleatà, un pi-curar vine de o ia §i o varsä in taldrul scund d n stana ce segase§te aproape de intrare. In timpul acesta baciul nurnird gg-letile. Taldrul este acoperit pe deasupra cu o stricdtoare, fäcutädinteo tesgturg groasá de rang sau chiar de canepg, ca sg curetemurdgriile din lapte. Dupg ce toate oile au fost mulse, se incepepreparatul caccavalului.

0 parte din laptele strans in taldr se vinde in fiecare zi detarg in bracele din apropierea wzgrilor rcmane§ti. Insd cea maimare parte, §i anume cel vandut pentru fabricarea caccavalului,se incheagg cu creag (cheag), de obiceiu cumpärat de afarg.Dupa ce laptele s'a inchegat bine §i s'a prefAcut in ca§, acestaeste rupt in bucgti cu ajutorul unui lemn de lungim2 potrivitä,care, la baza inferioarg, are doug bucatele de scanduri puse unapeste alta in formg de cruce. Dupg ce cacul s'a rupt, dzdrlu(zgrul) tot iese pe deasupra. Se pune peste zgr o peaticd (bucatäde panzg) §i se-ndeasei (se apasg) pe deasupra, cu manile, casg nu mai rgmang nici un pic de zgr in interiorul cacului careacum este strans Inteo singurg bucatg. Cacul astfel obtinut §itdiat in bucgti, insä Inca neopgrit, se cheama teleme. . Se scotbucgtile de telemea ci se pun pe tilak'e ca s-ynd (sä se dospeascg),dupg ce mai intaiu a fost acoperit cu o vilendzd (velinta). Caculeste lgsat aca mai multg vreme, pang cand scoate guve (gauri)mari sau pori, care se vgd cand se taie. Dupg ce s'a dospitbine, cacul se taie in felii subtiri. Din aceste felii se ia atata

.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 291

tcantitate cat ajunge pentru prepararea unei turte de ca§caval sise bagd intr'o cdlaed (co§) fäcutd din impletituri mai largi ca s'apoata pdtrunde induntru apa caldä. Cosul acesta se introduceiinteun cazan, in care fierbe apa. Aci stà putin rand cand ca§uleste opärit bine, dupd aceea se scoate din co§ §i se 'frdmantäAin nou pand ce ajunge ca o pastd. Imediat dupd aceasta, pastadeste luatä si dusä pe masa masturlui (baciului care se ()CLIO' cu.preparatul cascavalului) ca s-tal' e capitle, sä dea forma definitiväica§cavalului. Acesta o aseazd bine pe masa §i o frdmantd innou. Dupd aceea o ridicd cu amandoud manile, o mai frAmantäputin §i la urnrä de tot, dupd ce in cursul acestei ultime främan-läri a introdus toate colturile in interiorul pastei, ceea ce rämanepe din end o rupe cu multd abilitate §i pasta intreagd o intro-

.,duce inteo formd fdcutd anume din tamarind, cu paretii concavi,.,din care iese turta de cascaval a§a cum se vinde in piatd. Selasä a§a rand .cand se räceste si a doua zi incepe sä .se sare.

..Mai intaiu se dd prota sare, sarea dintaiu Dupd aceea, la inter-vale de 3-4 zile, urmeazä altä sare, pand cand masturlu, dupd-ce gustä putin, constatä cd este sal-at destul. Acum cascavalulipreparat gata se spald si apoi se pune pe curutmd ca sd seusuce. Dupd ce s'a uscat se transportd in sat ca sa ,fie pus in:pimnite räcoroase, unde nu bate soarele. Aci se pun pe politerde scanduri fdcute anume pentru acea sta. Turtele de cascaval sepdstreazd aici pand in lunile Septemvrie §i Octomvrie, cand vin.neguldtorii sd le ampere. Dupd ce au fost vandute, turtele decascaval se impacheteazà, punandu-se noud bucAti una pestealta. Toate acestea alcdtuesc o dand. Doud Oil fac o sartind

t(sarcind); iar cloud sarcini o futile (incarcdturd) de cal sautde catar.

Dupd ce s'a isprdvit cu fabricarea casca ,,alului se incepraniz le. "

Prin ardzi (pluralul de la aradd rand") pdstorii aromaniinteleg distribuirea printre familiile fdlcarei a laptelui care maird.rnane de muls, de la intaiu Iulie rand la Sf. Marie. Am spusmai sus cd acei dintre celnici care vand laptele pentru cascaval

' n'au voie sa mulgd mdtritele pentru folosul fdlcdrii, de la in-ceputul mulsului pand la Sf. Petru. Numai de la aceastd data §ipand la seildg'irea areslor (impreunare, marlire), laptele ce maiIdmane de muls se poate intrebuinta pentru folosul lor propriu.

www.dacoromanica.ro

292 TH CAPIDAN

In acest scop, cdprlu (baciul) sau unul din fdlcare desemnat decelnic imparte laptele muls pe rand §1 proportional la toate fa-miliile din fdlcare, dupd numdrul matritelor ce are, incepand cttcelnicul. Dacd celnicul are de pilda una mie de oi, attmci elprime§te tot laptele ce se mulge in interval de 4-5 zile. Ceilalticare au mai putin primesc laptele muls in mai putine zile. Infelul acesta se continua rand la sfar§it. Aceastd prima impartireconstitue prota aradd. Dupd aceasta urmeazd a doua distributie.De asta data celnicul prime§te laptele muls numai pe 3-4 zile.Ceilalti, care mai urmeazd, primesc pe mai putine zile, pand andse ispräve§te randul tuturor. Aceasta a doua impärtire se nume§tea daua arddd §i se continua a§a mai departe, panä cand laptelece mai ramane de muls este a§a de putin, Incat nu se mai poatedistribui cu zile, ci cu gdleti. La GrAmustenii din Bulgaria, laarddz, laptele se distribue cu meara, fAcuta din lemn cu cercuride fier.

Din laptele strans la arddz se prepard tot felul de branze-turi. Pregatirea branzei obi§nuite este foarte simplä. Dupa ce sestrange laptele muls in taldr, sd lasd a§a o junAtate de ord., duplaceea sa bate värsandu-i-se putind apd calcia. Imediat dupdaceasta, i se pune cheag §i laptele se incheagd, prefAcandu-se I'mcc4 dulie. Cheagul este, ca §1 la preparatul ca§cavalului, sau cum-parat, sau mai ales cand se lucreazd felul de branzd numitatbaku, despre care vezi mai jos pregalit de pästori din deagdi ardndzd ; el se scoate din ranza mielului de lapte §i imediatse sard §i se usucd. C'a$td dulfe amestecat cu lapte, pand andn'a fost pus 'in striceitori, se nume§te stale' eatd. Interesandu-mdmai de aproape asupra intelesului precis al acestui cuvant, mi s'aspus : strdgl'eata easte bucdti di ca§ amisticat cu lapte", sattea; dulte amisticat cu lapte". La unii pastori stragreata sluje§te§I ca medicament in contra scuipatului de cdtre insecta atpicioarele lungi numitd &du. Aceastd insectd scuipd in ochii vite-lor §i chiar la oameni, producancl viermi. Ca sd iasä viermiiafar-A din ochi, pastorii introduc strägl'eata 1 Laptele inchegat,dupd ce s'a amestecat bine, se pune in stricdtori, ca sd se scurgade za'r. Dupd aceea se taie §1 se pune in taldre mai mici §1 sesarg. nail amestecat cu lapte se cheamd zdgdrdidd.

1 Cf. Per. Papahagi, Lit. Pop., 271.

www.dacoromanica.ro

ROMANH NOMAZI 293

Branza astfel preparata, este de mai multe feluri:caf albu, branza de lapte de oaie (0) ca branza de Braila;manure, este acela§ cu caf albu. In unele parti prin manure

selintelege ca$ dulte.caf batut, branza mai tare din care nu s'a scos untul. Bu-

icatile de ca§ batut, pe care Aromanii le numesc capite, cantarescde la 15 pana la 20 kg ;

caf tunarei sau (la Far§erotOca$ Mut dit foale, este branzapreparata, toamna, din lapte de evil. In gall de pale Aromaniimai intrebuinteaza §I utre. Aceasta este tot un fel de burduf dinpiele de tap sau de berbece. Ea se intrebuinteaza numai pentru

untdelemn, yin, rachiu etc. ;ccq di arri, este ca§ &Mut Insa foarte gras ;baku, este preparat din lapte de oaie, insa din care s'a

scos tot untul. Se mai nume§te §1 gavruiani, iar pe turce§teimanstzpenir. Este felul de branza care formeaza baza intretineriida familiile cu copii mai multi. Se pastreaza pentru iarnä in foale.Mai intaiu se taie in felii, §i, dupd ce s'a pus un strat de g'izain fundul burdufului, se pune un rand din aceste felii. Urmeaza.al doilea strat de eiza, peste care vine un alt rand de bagu §iapoi se toarna lapte pe deasupra §i se inchide bine. In modulacesta branza devine ceva mai moale §i tine mai mult pentrutimpul iernii. Burduful in care se pune bakul trebue sä fie cupärul pe dinguntru; numai la foalile in care se pune unt, parultrebue sä fie pe din afara ;

g'iza, este an fel de urda. Dupa ce laptele a prins teardsau aka (smantana), se bate in putina cu With& ca sà se scoataumtul (untul). Ceea ce a ramas in putina, du pa. ce s'a scos untul,-este propriu zis Bald (zarul). Aceasta Sald fiarta in cazan, inteunloc special numit g'izareauci, se preface in Aceasta esteg'iza de maim intaiu. Un alt soiu de g'iza, mai ordinara, este-§i aceea care se face din fierberea zärului care se scurge dinstricatorile de ca§, sau din zarul care ramane de la ca§caval.Aceasta se pune in ni§te saci de canepa, ca sä se strecoare maibine. Lichidul scurs din ace§ti saci este tot un fel de dzar (lär),care se mai nume§te §i par, insa din care nu se mai poate pre-para. nimic. El serve§te, cel mult, ca hrand pentru porci, §i, maiales, pentru card. La pastorii gramusteni untul se mai prepara §1.altfel : se ia zarul scurs din stricatoarea de ca§ §i se amesteca cu

fichide :

g'ied.

www.dacoromanica.ro

294 TH. CAPIDAN

lapte, dand ceea ce ei numesc prozgdl. Acest krozgäl se bate inputing cu sfarliCul pana ce se obfine untul. Lichidul ce rämaneeste Sald:care, fiarta ca §1 6ala de mai sus, cla g'iza de cali-tatea a doua ;

urda (in Epir pronunfat §i cu ; urad; adevarata prontinfareeste insä aceea cu d: urdd), este un fel de branzä de culoaremai mult galbiue de cat alba, fabricatä pe la sfar§itul lui Septem-bre, cand laptele este foarte gras. Ea se pregate§te in bucafirotunde in forma de ghiulea, care cantaresc OM la 3 kg. una, este-tare §i foarte gustoasa la mancare. Este o specialitate a pastorilordin regiunea Pindului §i in special a Aromanilcr din comunele-Deb iscu §i 13 1 at a 1 De la ace§tia, urda, astfel preparatä, esteraspanditä in intreaga Peninsula Balcanicä ca un fel de branzIaromaneasca. Bulgarii din Macedonia ii §i zic Vlaka urda.

Dupa ce s'a ispravit cu mulsul oilor §i tot produsul lornumit nuaure a fost intrebuinfat subt forma derivatelor de maisus, se apropie vremea cand pästorii trebue sd seilageased areset(sä dea drumul arefilor) ca s-mdrleased meitritile. Tot atuncis-piir&escu §1 caprele.

Actul acesta fine cel mult 15 zile. Insä pentru ca marlireasa se faca intr'un interval cat se poate de scurt, dacd ar fi cupull*" chiar In cursul unei saptamani, inainte de aceasta pa-storii au grija ca ansard (sä dea oilor sare).. Ei fin cu atatmai mult la anseirare, cu cat in cazul din urma oile fata toatedinteodata §i mai repede. In modul acesta iarna, in vremea deMau (Mat), ei scapa mai repede de grija fatatului.

Dupa ce s'au luat §i aceste ultime masuri pentru asigurarea:progeniturii ovine din anul urmator, toata grija celnicilor §i atMaribor se indreaptä la mariti§ul fetelor.

Acum incepe seria nunfilor.Aproape mai toate nunfile, la pastoriii nomazi, se fac In

ziva de Std-mdrie (Adormirea Maicii Domnului). In acea_ta zi,in care se fac de la zece pana. la douäzeci de nunfi in fiecare-a§ezare de vara, petrecerile se continua. Oa in ziva urmatoare.In unele centre ele fin toata saptamana In comunele far§erote§ti,cu o saptamana inainte de nunta, mai multe fete se adunä §i seduc In padure ca sa stranga. lemnele de trebuinfa. la nuntä. Ele

1 Cf. Lumina, Anul LV,. Nal Z (1.908), Pk. 3--

SS

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 295

nu uita sa aleaga §i un bat subtire §i drept, insä ceva mai lung,din care se face flambura (steagul). Ajunse la casa mirelui, elese apuca §1 pregätesc flambura : iau o batistä de matase, de obi-ceiu alba in multe parti §i ro§ie §i o fixeaza In forma eesteag la extremitatea steagului, al carui varf are forma unei cruci.Dupa aceea, infig un mar ro§u in varful steagului, iar la cele-lalte doua extremitati ale crucii, unii, cum fac o parte dintreFarproti, atarnd de varf ate o §uvild de land alicd (ro§ie), iaraltii Infig tot Cate un mar aurit. Cand totul a fost pregatit,mineca, In ziva nuntii, dupd ce toata lumea a ie§it de la bise-rica, rudele §1 cunoscutii invitati la nuntä se strang la casa mire-lui. Un grup de tineri cu cateva fete in frunte pleaca sa invitenunlu (nunul). Acesta, dupa ce cinste§te pe tineri cu bäutura, in-caleca pe calul adus de ei §i pleacd impreuna la mirele. Aceia§itineri se duc §i invita fdrtatlu. Dupa ce s'au straits toti in casamirelui, se procedeaza la barbieritul acestuia. El infra inteo camera,in care sant stranse mai multe fete Imbracate in haine de sat--batoare. Si in timp ce barbierul, de obiceiu unul dintre nunta§i,ii face toaleta, toate fetele, tinandu-se de mana, danseald impre-jurul mirelui, cantand cantece la Far§eroti in totdeauna roma-ne§ti In care se repeta refrenul :

Sum nä salte l'i§oard Subt o salcie wardS-o-aralei sum soard. Si-o rapi subtioara.

Dupd ce s'a isprävit cu barbieritui mirelui, fartatul ia flam-bura pregatita de mai nainte §i impreuna cu mirele §i cu ceilaltinunta§i pleaca calari la casa miresei. Pe drum, inainte de a ajungela mireasa, ei trimet cativa tineri sthddg'iari (vestitori) ca säanunte sosirea nunta§ilor. La Far§eroti vestitorii primesc de lamireasa un culacu (turta) pe care, cum II iau, pleaca cu el Inainteanunta§ilor, ridicandu-I cu manile In sus. Nunta§ii, la vedereaculacului, lasä fraul cailor §i se reped In fuga mare ca sä rupa'o bucata din culac. Dupa aceea infra in curtea miresii §1, incar-and pe un cal zestrea miresii, pleaca cu mireasa calare pe uncal alb, la biserica, daca comuna are biserica, sau acasa, undese celebreaza cununia. La Far§eroti, inainte de a ajunge la casamirelui, un grup de tineri ies cu un alt colac ridicat de unul dinei cu manile peste cap. La vederea colacului, nunta§ii se reped,din nou ca sa rupa o bucata din el. Dupa ce s'a ispravit §1 cu

dt.-

www.dacoromanica.ro

296 TH. CAPIDAN

cununia, toti nunta§ii ies pe camp, ca s-bagd nveasta'n cor, undese incinge o hora mare. In fruntea horei se gase§te nunlu (nunul),tinand flambura in !liana. Dupä el urmeaza' mirele cu mai multinunta§i dupai el, toti imbracati in haine albe, iar dupa ace§tiavine mireasa cu zavonul alb la Far§eroti ro§u urmata demai multe fete, ala cum se vede pe imaginea alaturatä. Dupà horä,mireasa este dusä acasä la mirele. Tot atunci se ia flambura §ise pune pe acoperi§ul casei mirelui, unde stä cel putin patruzecide zile 1.

3. Coborirea oilor la §es.

Viafa la mandrel'. Fcitatul oilor. Tunsul ollor. Felulldnei. Prelucrarea ldnei.

Dupà ce s'a ispravit cu vinderea branzeturilor §i vremea .detoamnä, la munte, Incepe sä se raceascd, Aromanii nomazi incepsä se pregateasca de plecare tu arniu (la iernatec). Nuntile s'auispravit, iar flambura (steagul) cu mer arosu # kind ailed (cu marro§u §i land de un ro§u aprins) in varf, de pe casele mirilor, in -cepe sa se coboare treptat. Acum nici vantul de munte, care suflädin ce in ce mai tare, nu-1 mai lasä sä falfaie deasupra locuin-telor noilor insurati. Cu o saptamand §i mai bine inainte de ple-care, o agitatie vie domne§te in comunele mai mari. Barbatii dinMari se strang grupuri-grupuri, ca sä se invoiasca asupra directieice trebue sai apuce. Pastorii coboara oile din inaltimi §i le aducsa pasca l'n apropierea comunelor, pand aproape de plecare. DacaCate odata se intampla ca frigul sä card brusc, atunci, de fricalupiloi, ciobanii baga' oile in tarle, bine imprejmuite, sau chiar in cur-tile mai mari ale caselor. Familiile care sant alese de fälcare ca saramana in comunä pentru paza caselor, se grabesc ca sa-§i aducä dinpädure lemnele de trebuinta pentru timpul iernii, caci la o iarnagrea multe din ele, cu saptamanile, nu indraznesc sa iasä din-casä afara. Barbatii acestor familii alearga prin ora§ele §i targu-ri!e din apropiere, ca sa' se aprovizioneze cu cele de trebuinta

1 Vezi interesanta descriere a nuntii la Farlerotii din Acarnania deL. lieuzey, Le mont Olympe et l'Acarnanie. Paris 1860, p. 276. De asemeneavezi 61 descrierea nuntii la Farserotii din Albania de Mary Adelaide Walker,care a vizitat Albania In 1860, asistând §I la o nuntä aromâneascd din Corita.{Through Macedonia to the Albanian Lakes, London, 1864 ap. M. Beza a-C. p. 39).

www.dacoromanica.ro

Nunta la Parma.(Dupà natura, de pictorul P erIcle Capiclan.)

N.

,

... ... .:0..

PI . 1.,...,... lt( , -4 ' ° P4.-....! r .1:r,

.atit.V-.491- ,--,..14;.'Ftstral

a

www.dacoromanica.ro

ROMAIIII NOM= 297

pana la reintoarcerea falcarilor la munte, dar mai cu deosebirecu faina. In timpul acesta nu mai putin gräbite sant §i femeile.

i intru cat, alaturi de oierit, cu care se ocupa aproape numaibarbatii femeile se indeletnicesc §i cu industria !Anil, pe urmacareia pastorii no§tri au venituri mari, acele dintre familii caren'au ispravit cu tesaturile de lana, dau zor mai repede sä ispraveascä,caci vine ziva targului din V er i a, din Gr e ben a, din Con it aetc. §1 le apuca fat-a sä fi prelucrat intreaga cantitate de ILIA.ce §-au procurat §i in care au pus o bund parte din capitalullor. Insä, in comunele farprote§ti, cele mai multe femei seingrijesc de pregatirea hainelor mai groase pentru timpul ier-nii. De aceea, cei mai multi dintre croitori au de lucru acumin saptämana plecarii cu coaserea teildganelor §i tdmbeirilortrd 'nvi#eare (de imbracat), a idmbdrilor di preasupra (pe dea-supra). Acum nici mortii nu sant uitati cu desavar§ire : peand o parte din femei sant ocupate cu strangerea §i impache--tarea avutului din cash, iar altele pregatesc mancare pentru.croitori, cele mai bdtrane dau fuga pand la cimitir, ca sa-§iia ziva buna de la cei disparuti. Acum zi de zi se a§teapta-plecarea. In ultimele douà zile, in comunele far§erote§ti, co-jeabaVu (primarul) insotit de doi jandarmi, mai da o mita pe laaceia dintre Aromani care au rämas in urma cu därile Otrestapanire. Dupà ce §1 aceste ultime socoteli au fost regulate,iar avutul falcarilor a fost impachetat gata in saci de latiäse incepe incarcarea cailor §1 catarilor. In timp ce barbatii in--sarcinati cu pregatirea poverilor cheamd caii §i catarii ca sa-iIncarce. un numar de batrane mai robuste §i mai vanjoase strang-copiii raspanditi printre cai §1 pornesc inainte.

Dupa aceasta urmeaza despartirea care nu este mai putin,duioasa §i mi§catoare. In fine vine plecarea and, toata lumeagr.upata in Mead, se pune in mi§care. Acum cei care se duc,unii calari altii pe jos, prin strigate prelungite, i§i iau ramasbun de la comunele §1 locuintele parasite. Ei i§i mai reintorc

Inca odata privirile ca sä se mai nite la cei rama§i in comuna-§i, cu jalea in suflet, i§i continua drumul inainte, ca sä ajungd inregiunile mai calde de langa mare.

Desigur ca, intocmai ca la suirea oilor la munte, coborireala §es, nu in toate comunele române§ti se face dinteodata. In.a§ezärile mai mici, cum sant acelea ale Far§erotilor, aproape mai

.

www.dacoromanica.ro

298 TH. CAP1DAN

toate Waffle plena in aceea§i zi. In comunele mai marl dinsPind §i mai cu deosebire In acelea in care lumea nu se mai.lndeletnice§te cu pastoritul, plecarea se face in grupuri, aproape Infiecare zi : Asteidz fug fumel' le di Grebena, mane di Caterina, pimânedi nuntru (astazi plena familiile care merg spre Grebena, mainecei din Caterina, poimane cei dinauntru, adica cei care se ducIn interiorul Greciei). In felul acesta se continua mutarile limp .de vreo doua saptamani §i mai bine. De altfel, In cele maimulte comune mari, in care nu toti locuitorii sant pastori, pleca-rea nu se poate efectua inteo zi, cloud sau trei, O. din cauza.lipsei de cai sau de catari. Numai comunele curat pastore§ti dispun,de un numar mare de animate de transport. Toate celelalte trebue sä a§tepte pe rand intoarcerea chervanagiilor aromani, ca sale transporte la locul de iernatec !.

*

Acum, cum au ajuns la §es, falcarile subt conducerea celnicilorrse desfac din convoiu, apucand fiecare In spre regiunea unde s'ainchiriat mandra pentru iernatec. Foarte multi pastori din regiunea_Veriei, la coborIrea lor spre §es, trec chiar prin ora§ul Veria, uncle.:o parte raman cu turmele lor, o alta parte Insa Inainteaza §I maideparte, läsand in Veria, pe la rudele §i cunoscutii lor, numai altändia (avutul din casa).. Cei care raman cu turmele in Veria, In .

timpul iernii le lasa pe acestea sa pasca prin arcidzamuri (coa,stele) de pe colinele din partea periferica a orapluil i fiindcd,la coborire pentru iernatec, in cele mai mune_ cazuri, turmele-conduse de ciobani sant expediate cu cloud' saptamani inainte deplecarea falcarilor, celnicii au grija ca O. inchirieze de la pro-prietarii de mo§ii, cum erau beii turd Inainte de razboiul balca-nic, cu mult inainte de coborirea turmelor, OfIdulu (mo§ia) pe:care i§i a§eaza mandrele. Pentru tinuturile in care zapada tinemai multa vreme, tot celnicii cauta sa se inteleaga cu proprietarii de fan pentru nutretul de trebuinta, in tot fimpul cat,tur.mete de oi nu vor puted pa§te iarbd verde. Dupd aceasta, pa-storii se Ingrijesc de mandre, iar barbatii se apuca §1 fac colibele-sau intind corturile In locuri mai adapostite, pentruca. In timp .de ploaie sa fie ferite de revarsarile apelor care le aduc matt

i Cf. Fratirea I, p. 136: FudzIrea fumellor toamna tu aria. De aseme-'tea Anul II, p. 233. Vezi sl clasica descriere a cobortrii ollor la §es, fácuti,de Pouqueville, o. c. II, 215.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 299h

striaciuni. In regiunile in care inundatiile sant mai deE e, diapricina ploilor care cad in cantitati mari, de multe ori pAstoriiaromani sant supu§i la pierderi simtitoare. Scaderea prea mare-a temperaturii ca §i lipsa totalA de nutret din cauza inundatiilorfac de cele mai multe ori sa-§i piardA tot avutul in Di. Au fostani and din pricina frigului prea mare, inteo regiune in care-de obiteiu iarna este mai dulce, pAstorii aromani §i-au pierdutnu, numai tot avutul, dar ei in§i§i au fost amenintati sa piard de-foame. In imprejurtrile acelea numai acei care au avut preve-derea ca sa se mute in regiuni scutite de inundatii sau pe langamare, au mai putut scApà de la o nenorocire care i-ar fi costakintreaga lor avere. Dar §i aceastA ultimA mAsura trebue luatamai de vreme, cAci In lunile lanuarie §i Februarie, cand oile in-cep sa fete, mutarea mandrelor este mult mai anevoioasd §I dinpricina mieilor abià näscuti. Fiind Inca prea slabi, ei nu potsuportA drumurile lungi ; in cazul acesta, cei mai multi mor pedrum. In literatura populara a Aromanilor se intalnesc versuri:in care Aromanii se vaita pentru marile pierderi ce au suferit-din cauza unei ierni prea aspre0 marati, mArati di noi,Plandzem caCA n'armasim Medi oi,Di kirdum di iarna greaoNel' tu fital'u di neao.

0 sArmani, sal-mat-1i de noi,Plangem ca copiii mici,Caci am rämas fart de oi,

11-am pierdut de iarnd greaMiei, la fatat, de multa nea

Lit. Pop 938.tot a§a nu arare ori dam de versuri, in care se deplange

soarta acelor familii care, in urma nenorocirilor mari ce au suferit:In timpul iernii, au fost nevoite sa rAmant la §es pentru totdeauna

Ma dzititi bob() bob!)Trä iarna di Armin!),Ca alAsAni beel'i aco,Beale §i calé§ileDi na dor h'icatile !Ia dzititi lele, lele,Ca n'arman fumel'ileNu-s vitate eale tu campu,CA-s vitate tu apa-arateSi-§ faca calivi afara,Pute caplu s-nu Ii doare.

Ci ziceti bobe bobe,Pentru iarna din Armin"),Caci am läsat oile albe acolo,Albele §1 gale§ele,De ne dor ficatii !la ziceti auleo, auleo,Caci ne raman familiile

nu-s obicinuite la §es,CA-s obicinuite la apA receSA-§i fact colibi afara,Nici odata capul sa nu le doara._

Lit. Pop. 935..

:

diti Mori.

Si

i

www.dacoromanica.ro

OO TH. CAPIDAN

Cu cat iarna Inainteazd, cu atat luarea aminte a Aromani-[tor este indreptata la tarlele in care se addpostesc oile grealeVnsärcinate). Pe la sfar§itul lui lanuarie §1 In luna FebruarieIncepe epoca de _titan: (cand oile in cep sä f et e). Acum totise ingrijesc de cre§terea mieilor §i iezilor ndscuti, luand bineseama sä nu räceascd de frig, sau sä nu flämanzeascd din lipsände lapte. Nu de putine ori se intampla cd un miel, dupd ce afost Mat, sd nu vrea sd sugd lapte de la mumd-sa, sau chiar-aceasta sä nu vrea sd-i dea sd sugd. In cazul aceasta, pAstorii,rimediat dupd na§terea mieilor, cautd mai intaiu sd van.' care din.el suge sau nu. Cei care nu sug, sant variti mai aproape debotul oaiei fdtdtoare, ca sä-§i miroase §i lingd mielul spre a-Irecunoa§te de al san ; iar mielul, cum se na§te, II pun sä sugdcurastrd ca sä se intremeze mai repede §i sd nu rdmand slab §iTipernicit. Cand insd cu toate aceste precautiuni luate de 'Astonse intampld, cate odatd, din cine §tie ce imprejurdri, Ca oaia nuvrea sd-§i recunoascd mielul §i prin urmare, nu lu-apleacd (nu-i<Id sd sugd), atunci ei fac patul'e (sing. Slant mic loc§or catIncape o oaie cu mielul") imprejmuite de ligOreaud (rAchitä) §1pun fiecare oaie cu mielul ei In Cate un pdtul'u. Aci ele staucateva zile, pand cand mieii sant lasati sä sugd in voie. Dudnici in pdtul'u oaia nu apleacei mielul, atunci ea este bdtutdbine, pand ce, in cele din urmä, cedeazà. Dupd aceasta, atatmielului cat §i oaiei li se cld drumul in turmä.

Cand se intampld sd moard mielul unei oi, imediat dupd-ce a fost Mat, atunci, pentru ca oaia sd se lase a fi suptd deun alt miel de la o oaie care a fdtat mai multi miei, pästorii in-grijesc si-ndzeaminei un miel. Adied se ia mielul strein, pe carepästorii grämusteni II numesc field dzeamin (miel geaman) §i seinvele§te in soarte (cdma§a mielului mort) dupd ce mai Intaiu afost curatitd bine de mucoare. Oaia cu mielul mort, crezand cdeste al ei, mai intaiu incepe sä-1 miroase §i sd-I lingd, dupd-aceea II apleacd, II lasd sä sugd. De multe ori se Intampld caea sd nu vrea sä-1 ldpteze. In cazul acesta, pdstorii din regiu-nea Veriei obicinuesc s-treacd prit cdmeafe (sä treacd mielul princdma§d). Anume, se ia o basma mai mare de culoare ro§ie §1se leaga pe subt pantecele oii. Dupd aceea se ia mielul §1 setrece intre basma §i pantece, odatä de la cap spre coadd §i Incaodatä de la dreapta spre stanga. Dacd §i dupd aceastà operatic

www.dacoromanica.ro

ROMANI! NomAzI 3011

oaia tot mai continua sä nu dea mielului lapte, atunci ea se-pune la pdtuf u, procedandu-se ca mai sus.

Nu toate oile fatä la timp. Unele fatd mai tarziu: oaie tdrdzie;.allele Insä mai de vreme. Faptul acesta din urmä nelini§te§te foarte-mult pe pdstori §i in special pe marii proprietari de turme, cdci,,in cazul acesta, multe oi astrik'escu (ajung sterpe). Un leac sigurin contra fdtatului de timpuriu nu se cunoa§te. Cei mai multipästori se slujesc de o piatrd sfântä numitä astàmàliri, adusä dela Sf. Munte. Inainte de fital'u pästorii se Ingrijesc ca sä ingroapeaceastä piatrd la intrarea In staul, tu ante!. Oile care au trecut,peste ea, nu astac'escu. Altii, care nu au aceastä piaträ, se pdzescsd friga branzd pe carbuni aprin§i.

Dupd ce thate oile au Mat §i ultima zäpadd s'a topit,regiunile din apropierea märii, primävara Incepe sä se arate mai.de vreme §i cdIdurile mari näpädesc dinteodatä. Acum se aproprie-t unsul oilo r. Cu acest prilej pdstorii aromâni fac o särbd-toare mare. Aceastä särbdtoare este pentru celnici §i peste tot-pentru proprietarii de turme un nou prilej ca sä multumeasca pe-pdstori pentru toatd munca depusä in cursul iernii, cu pregalireamandrelor, cu Ingrijirea oilor in timpul fdtatului, cu alaptareamieilor §i cu atAtea alte treburi, dintr'un anotimp, care se poatesocoti ca cel mai -covAr§itor pentru viitorul crescdtorilor de oLEpoca and se tund oile, varieazd de la o regiune la alta. In celemai multe locuri, tunsul oilor se face pe la sfar§itul lui Martie ;-in alte pdrti, in luna Aprilie. Oile se tund cu foarfeci mari Mute-anume pentru aceasta. De foarfecile pästorilor se leagd foate multe-superstitii. In zilele de 11 pAnd la 14 Noemvrie pastorii se ferescsä deschidd foarfecile, cad se deschide gura lupilor §i le manancd oile. Altii leagd foarfecile cu o sfoara, ca sä fie legatagura lupilor. In alte parti foarfecile nu se deschid de la 11-23Noemvrie 1. In acest interval femeile nu incep nici un lucru, caci,dupd credinta lor, iese lupul din luidr (culcu§) §i le sugrumä oile. Totin acest interval femeile se feresc sä pima pieptenele pe cap casd se pieptene. Ele lasd pärul IncâlCit, ca sd se Incalceascddrumul lupilor in pädure §i sd nu mai poatd ajunge la turme casd le sugrume oile 2 In fine, dupd ce oile au fost tunse, se frig

La pAstorii dacoromAni 11 Noemvrie este sArbätoarea oilor" (Cf..H. Marian, Sarbatorile la Romani I p. 113 si 235.

2 Vezi despre aceste obiceiuri la DacoromAni 1 Dimitrie Dan, Sidnala Romanii din Bucovina In Junimea Lilerara, Anul XII p. 161.

IrL

1

www.dacoromanica.ro

W2 TH. CAPIDAN

-mai multi miei la frigare. Se Intinde jos pe iarbd verde o masälungd, la care iau parte §i famillile fäledrilor, §i, in canteee §ibduturi, care: tin pang noaptea tarziu, se incheie perioada uneimunci, care trebue sä aducd prosperitate §1 bel§ug In casele pa--storilor aromani.

*

Dacd, MO, iarna la §es unea bdrbatilor se margine§te-numai la grija turmelor, femeile, in schimb) i§i gäsesc mai multde lucru in cursul acestui anotimp, fie cu treburile zilnice din

-gospoddria caSnicd; fie, mai ales, cu prelucratul lanei. In pri-.

winta aceasta, ele sant neintrecute de femeile celorlalte neamuri'din Peninsula Balcanied. La aceasta activitate putin obicinuitdla popoarele orientale, ele se vdd indemnate, desigur, mai intaiude aceea dispozitie fireascd ce se observä peste tot la popula-liunile aromane§ti de a fi vecinie cu gandul la lucru, al doilea,li de bel§ugul lanei care le stä la indemand. Este interesant sa-urmdrim eonstatarile arheologului francez Heuzey fäcute cu 'opt-.zeci de ani inainte, la Aromancele färproate din Acarnania, spre.a ne puteh face o idee neexageratd despre vrednicia femeei aro-mane in treburile familiare §i mai cu deosebire in industria casnied :Les femmes sont comilie leurs maris fortes et travailleuses. II

faut les voir revenir de la fontaine, le dos plie sous une chargele linge hu-mide, coiffees du bassin de metal oil elles ont fait lalessive, portant encore pendu a leur epaule un baril plein d'eau,

Set, de leurs mains, pour ne pas perdre de temps, filant leurquenouillée. Nous traversions un campement, le lendemain d'unmariage ; la nouvelle épouse etait déjà au travail. Assise en pleinair, devant son métier, comme pour faire montrer de son ardeurà l'ouvrage, elle tissait sans relache, encore revetue de seshabits de noce" 1 lar scriitorul englez M. Leake, care a vizitatpe Aromani cu mai multe decenii Inaintea lui Heuzey, vorbinddespre vredniciea femeei aromane, adaoga cd ele se ocupd cucultura pdmantului toreand in ace14 timp §1 din furcd 2.

Lana pe care o prelucreazd femeile aromane poartä diferitenumiri, eat dupd calitatea ei cat §i dupd locul de unde este tunsd.

1 Heuzey o. C. p 274.2 The gardens and the small quantity of arable land which surrounds

these towns, are chiefly cultivated by the women, who reap the harvest as-well as perform all the household work and spin (M. Leake, o. c. p. 275).

www.dacoromanica.ro

Tunsul oilor. www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 303

Inainte de a trece la tesaturile pregätite din land, vom da acesteinumiri :

based este lana tunsd de pe oaie §i rdmasä inteo singurdbucatd ;

canard este, la o parte din Fdr§eroti, lana alba' build pentru-tort", la ceilalti Romani canard este tortul de land in feluriteculori care se bagd in suvainifd (suveicd) §i serve§te la tesut,Itrecand prin usturd (urzeald);

arudd, land lungd, tigae ;dirmina (numai la Aromanii din Albania), land tigae ;sumd,lana cu firul mai lung. La Aromanii grämusteni suma

.este lana nici cea mai bund, nici cea mai rea. La pieptenat ea-se alege la marginea pieptenilor §i apoi se strange la olaltà ;

iligi, lana scurId tunsä de pe noateni ;leenclic (in Veria) este lana mai putin lungd §1 nu prea moale;miale (in Samarina), lana tunsd de pe pantecele §i coada oilor ;sueru, lana tunsd de pe pantece, de la picioare §i de la coadd,

,este calitatea de land mai proastd ;capit, lana de pe cap, gat §i piept ;coade,lana de la coadd. Dupd ce se junghie mieii sau oile,

lana de la coadd se vinde deosebit ;stand (sau land sdind), land albd amestecata cu Cate un par

negru ;Kind di tabac, land de tabdcdrie ;land di drdgeald, rdind§itele lanoase rämase din tesaturile

ide land scoase din vältoare (drd§teald);gabfir land surd, sau orice land amestecatd cu negru ;fume (di land), resturi, buci de land 1;cdprind (sau land cdprind), land de Or de caprä ;Lana se prelucreazd in starea ei naturald, alba' sau culoratd.

Dintre culorile tesaturilor de land mai obicinuite insemnam :Iliad, albastrd ;n'iruyald, albastrd mai deschis ;il'imild, neagrä ;gangur, de culoare inchisä care dd in verde §i negru ;vinitd, vandtd ;ailed, de culoare ro§ie deschis ;

1 Pentru unele soiuri de FLA vezi articolul lui M. Pinetta din Penin-sula Balcanied 111 (1925) p. 121.

www.dacoromanica.ro

304 TH. CA PIDAN

g'uveze, ro§u, vi§iniu ;cafereng'ie, de culoare cafenie etc.;galbind, galbend.Pentru obtinerea acestor culori femeile aromane intrebuin-

teazd indigo pen'ru culoare albastrd ; frandzii di frapsin (frunzede frasin), coaje de aria sau coaje di sclzilitur pentru culoareneagra ; frandzd di siifrane (§ofran) pentru galben ; bdcdne saudirmdze pentru ro§u.'.

Lana, spre a fi prelucratd, mai intaiu se spald, dupd aceease usucd §i la urmä de tot se scarmand cu man& Dupd ce lanaa fost bine scdrmanatd, s-da la k'aptanii (se dd in piepteni),ca sä se obtind ceea ce se nume§te dada (bucata de land dubla,de forma' mai mult sau mai putin drep:unghiulard) sau apald(pl. apdl'i). Acestea se mai trec Inca odatà prin piepteni, de astä datafiecare cicindu sau apald pe rand, din care se scot ceea ce Aromaniigrämusteni numesc pi6uri (sg.. pi6ur), iar cei din Veria pitrik'e.Acestea sant un fel de caiere mai groscioare, care se tore laeicrik'e (rodan) spre a se obtine tortul. Adevaratul cair (caier) laAromani este lana de pe fund; la Gramusteni ea se nume§teful'orii (fuior). Femeile aromane nu scarmand lana la piepteni inziva de Sf. Minazi (11 Noemvrie st. v.), mai intaiu pentrucd aceastäzi este o sarbatoare, §1 al doilea, pentrucd le merge bine turmelorde oi. In aceastd zi o femeie mai bdtrand ia o atd §i leagd piep-tenii. Prin aceasta se crede ca limba lupului rdmane legata Ingurd 2. Tortul, se pastreazd in jireagl'e (masura de tort; la Aro-manii grämusteni §i peste tot la cei din Macedonia jurubitd dezece legaturi a Ole trei fire"), din care apoi se adund in gl'em(ghem). Acesta se mai nume§te crund, cand contine numai tortuldintr'o singurd jireagl'e §i drugd, cand contine tort special fäcutdin land mai intrebuintata numai pentru impletitul ciorapilor.Dalametra dä in dictionarul sdu pentru drugd intelesul de bum-bac". La Veria nu mi s'a confirmat acest Inteles, care poate sdexiste in altd parte. Bumbacul räsucit in Macedonia se nume§teleintic 3

' Cf. G. Zuca, o. C. p. 15.2 Cf. Tache Papahagi, Din Folclorul rom. fi lat. p. 52.3 La o bund parte din cuvintele date de mine intelesul se deosebeste

de acela Insemnat in glosare si dictionare. Eu am Inregistrat ceea ce mi s'aspus, Ma si contest intelesurile date. mai nainte, care si ele trebue s'aexiste In dialect.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Familie din Pind.(Duo Wace and Thompson, o. c.)

7::51 -7', ..'2*'. . .,.. .0,-. . -MT .. Fr.!. ,1. , ,, - V.*:

if. FI

. rnii 41.-%:112

.

'6.. '''',- ''' cL 4 r,-14-. --,..

Al.!?k%k.,.. .,....,...- .4._ .. t 1 1,.......,v,...4%..!..J ....1"3" it-7

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 305

Din lana astfel prelucrata femeile aromane prepara tot felulde tesaturi, dintre care o bunä parte e destinata de-a -nv4ti penirutrebuintele casei, iar alta de-a-vindi pentru comert 1

Tesatura de baza pentru imbräcaminte este Oac lu (§aiacul)mai gros sau mai subtire, cu sau fail floati (floace), dupa hainala care se intrebuinteaza. El este de culoare alba, neagrd sauvanath. Se aduce in piata in rotocoale mari pe care Aromanii lenumesc vilare, in spre deosebire de trdmbe, intrebuintat numaipentru valul de panza, §i se vinde in mari cantitati aproape in maitoate ora§ele din Peninsula Balcanica. Dintre felurile de Wac avem:

gravanO (yravan6), §aiac gros §i bine Mut, de culoarenegru, cenu§iu sau bagav. In regiunea Veriei el se tese din lanamai proastä de oaie. Exist 11 insä §1 gravand facut din Fang, Incare cea mai mare parte este thfci, sau chiar numai curat riità. Dupace a fost tesut, el se da la drdgeal'e (pitia), ca sä fie mai batut,sa aibà pe deasupra floati, iar pe dos un fel de puf ie§it tot dinpar, insa subtire §i scurt, care se cheama frumd;

bulubotd, §diac mai subtire, din care se fac haine §i nadragi ;milild (In Veria), scutec. In unele parti are -§i intelesul de

orice bucata de Yana mai groasa in forma de §aiac, de se punepruncilor la §ezut ca sä nu ajunga pi§atul la imbracaminte. Aro-manii din Pind TO au dr4tealile lor. Cei din Veria *II dau laBulgarii din Caragiova ;

taldyan este acela§i cu gravano. Se nume§te astfel pentrucadin acest fel de §aiac gros se fac talayane ;

scutic este §aiac mai ordinar cu tesatura mai putin batuta,§i de culoare alb sau negru. Din acest fel de §aiac pastor!! aro-mani l'§i fac un fel de pantaloni mai largi pe care ii imbracaatunci cand mulg oile la aruga. El este cautat de Bulgari §i Greci,care i§i fac din el §alva. ri.

Din lana de capra (cdprind) se fac capotele numite tdmbdri,de culoare cdnutd sau neagra.

Dintre celelalte tesaturi, care servesc mai mult pentru in-velituri §i tot felul de scoarte in casä, avem :

tendd, tesatura de land de capra care se intrebuinteaza maimult pentru corturile pastorilor nomazi, chid se gasesc pe drumuri§i poposesc undeva ;

1 Cf, Peninsula Balcanicd 111 (1925) p. 125 §i urm.

www.dacoromanica.ro

306 TH. CAP1DAN

cloud, invelitoare de lank Vara floace, insd groasd si caldu-roasd ; se intrebuinteazd ca tol de invelit in timpul noptii.

bilifd (Intrebuintat numai in Albania §i Ohrida) este doaga,alba', insd mai groasd ;

ëergd tot un fel de doagd. Ele sânt colorate si se \rand maimult, Cate cloud la un loc ; de aceea se mai numesc 6ifte.

Hdraie (0 hdraye pl. hdrdyi), tesdturd de land ceva maisubtire, in cloud culori, alb §i negru (rar §1 in alte culori) dispusein forma.' de pdträtele. Din ea isi fac Aromânii saci mari carepoartd acelasi nume §1 in care isi incarcd tot avutul lor, cdnd semutä de la un loc la altul. Tot din aceasta tesatura se fac tastre(traste) traiste", liyutastre (liyutraste) traiste in care se punsemi* pentru cai, catAri (orz, oväz) si se atArnd de gâtul ani-malului", stricdtori (strecurdtori) §i alte tesaturi de care au nevoie.

sazrnd, un fel de scoarta, in unele part! (Pind si Veria)facutä numai din cdprind, in alte pdrti insd §1 din land ameste-catd cu cdpriná ;

tiftica, doagd mai mica pentru invent a§ternutul ; ea estede obiceiu alba' cu marginile ro§ii sau vinete ;

zilie, covora§ lucrat in mai multe culori, de márime mijlocie ;vilendzd, velinta de cele mai multe ori prevAzuta cu floace :

vilenda flucoasd ;flucatd, este tot un fel de sazmd, peste tot alba sau peste

tot rosie si acoperità cu floace mari pe deasupra. Flucatele pot fisi in doua culori : de obiceiu marginea, de o palma si mai binelargime, neagra, si restul rosie, sau vdnata si ro§u. Serveste caasterndmânt pe jos langd Ca:11in, unde §ed cei mai batrâni, §1ca invelitoare peste tot, iarna, sau in anotimpurile mai friguroase.

In afara de acestea, Aromâncele mai tes tot felul de chili-muri care au diferite numiri orientale, cunoscute la toate popoa-rele balcanice I.

Toate aceste fabricate se vindeau, Ina inte de rdzboiul bal-canic, in intreaga Peninsula Balcanica. Pentru desfacerea lorAromânii nu se slujeau de mijlocitori. Ca unii care cunosteautoate centrele din Peninsula, ei singuri se ocupau cu vdnzarealor. Pentru aceasta ei erau ajutati §1 de caravanele lor, desprecare se va vorbi in capitolul urmator.

1 Vezi despre industria Iânei Lumina Anul VI (1908) No.3 p.I §i urm.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' NOMAZI 307

4. &area aetuard a pAstoritului.

Deceiderea pdstoritului. Cauzele : comerjul i meseriile.Transportul cu caravanele. Rdzboaiele cu jafurile.

Astazi pdstoritul se mai continua la Aromanii nomazi dinAlbania si la Grdmustenii din Bulgaria. La FAr§eroti, araturi depdstorit, o desvoltare mare a luat si transportul cu caravanele.La toti ceilalti, pdstoritul se &este in plinA decadere, ame-nintand sd dispard cu desdvarsire. Dintre acestia foarte putiniRomani din Tesalia si Epir se mai ocupA cu cresterea vitelor ;,dupd aceea Far§erotii din tinutul Vodena ; in fine Romanii dinregiunea Veriel si grupuri de Aromani din Tracia si Macedonia.

Cauzele care au contribuit la treptata lui slabire sant multe.Nci vom studia aici pe cele mai hotArItoare.

10. Comertul si meseriile.DesteptAciunea fireascd a Aromanilor, unitd cu acea expe-

irientd §i cunoastere de lurne, pe care numai ei singuri §i-o puteau<castiga In cursul drumurilor lungi ce strabateau, i-au facut maide mult sd nu rAmand indiferenti fatd de celelalte ocupatiuni §i,mai ales, NA' de comert, care era sd le procure castiguri multmai mari -decat cre§terea turmelor de vite. Aceasta nAzuinta alor de a se inavuti pe cal cat se poate mai practice, a fostfoarte mult ajutata si de caravanele lor care, dupd cunt vomvedea.mai jos, se ocupau cu transporturile in Intreagd Peninsula13alcanicd. Inceputul comertului la Aromani s'a fAcut prin car-vandrit. Caravanele Aromanilor nu se multumeau sd transportenumai mArfurile altora, ci ele duceau cu sine spre vanzare §iprodusele in lapte sau in land fabricate la ei acasd. Cu modul.acesta gustul de ca§tig, care avea mai multi sorti de izbandd incomert decal in pAstorit, incepuse sd-i atraga tot mai mult, §iputin Cate putin, ei treceau, Inca din timpurile cele mai vechi, dela starea de pastori cu viatd nomadA la aceea de negutAtori, lainceput ambulanti, dupd aceea cu asezdri stabile. Aceste trecerinu sant asa de noud, cum ni le inchipuirn. Ele s'au produs Incadin primele veacuri de convietuire cu popoarele balcanice, atuncicand elementul citadin din ora§e era reprezentat si prin Aromani.Aceasta presupunere o facem din consideratiunea, cd, ori cuntvom cAufa sd ne explicdm deosebirea ce existd, la tart intre

www.dacoromanica.ro

308 TH. CAPIDAN

viata inaintatd a Aromanilor §i viata inapoiatt a Slavilor, noi nufvom puted ajunge la adevArata ei pricepere, decal numai admi-rand cd, de la inceflut, o parte din elementul românese din sudulDundrii a mo§tenit ceva din viata citadind a Romanilor. TotiicAlAtorii care au trecut prin Peninsula Balcanied §i au cunoscutmai de aproape a§ezdrile ca §i locuintele Grecilor, Albanezilor§i ale Slavilor, au rdmas uimiti de marea deosebire ce existd.Intre aranjamentul §i mai ales soliditatea §i confortul caselor din)satele romane§ti §i intre acelea din satele grece§ti, albaneze§4§ibulgAre§ti. Cel mai vechiu dintre ace§tia, William Martim Leakevorbind In opera sa citatd des in aceastd lucrare, despre locuin-tele Aromanilor din comunele din Pind, pe unde fusese §i pe carele cunoscuse mai de aproape, le compard cu locuintele ora§elormai mari §i mai infloritoare din Grecia. Iar Weigand. care aurmat aproape cu un veac mai tarziu dupd el, observd, cu dreptcuvant, cd scriitorul englez, care In aprecierile lul se luase nu-mai dupd locuintele Aromanilor din Pind §i nu ydzuse pe aceleadin satele Aromanilor din Macedonia, n'a cunoscut decal foartepufin din frumusetea comunelor romane§ti: Leake a avut in ve-dere, probabil spune Weigand localitdti ca Siracm, CAlarl'i,Aminciu §1 Vlaho-Clisura, care, cu toate cd au o pozitie oare-cum izolatd in munfi, totu§i impresioneazd pldcut pe cAlAtor atatprin masivitatea clAdirilor cat mai ales prin InfAti§area lor curatd4§i drdgutd. Dar dacä el ar fi cunoscut Cru§ova, Nevesca §i altesate a§ezate mai la nord, de sigur cd uimirea lui ar fi trecut inadmiratie. Dupd ce cineva a trecut pe langd satele, in plind starede mizerie, ale Bulgarilor §i a vdzut locuintele lor murdare, con-stand din colibe mici cu peretii de lut, dupd ce a trecut pe langdcdtunele mai mult deck sdräcAcioase ale Grecilor din Epir, sawpe langd casele de piatrd absolut lipsite ale Albanezilor, se simte-cu atat mai fermecat la priveli§tea ce-i oferd satele romane§ti,care se impun nu numai prin pozitia lor splendid §i prin In-treaga lor infAti§are, cat, mai ales, prin maretia caselor §i aran-jamentul lor din nduntru" 1 Aceea§i constatare o face §I Cvijia.pentru ora§ele Aromanilor. Ei [Aromanii] trdesc In ora§e caresant mai sdnAtoase din toate cate se afld in Peninsula Balca-nicA. Aceste ora§e sant la o Indltime mare §i pe pozitiuni fru-moase ; ele sant a§ezate de obiceiu pe povarni.prile muntilorc

I Weigand, Die Aromunen I p. 266.

www.dacoromanica.ro

Com

una

Cru

lov

a.

Com

una

M o

lo v

i§te

.

Irtveir

4e,

".1&"60:

Comuna M o lo v i § t e.

tAktA.

Comuna C r u v a.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 309

greu de urcat. Case le §i präväliile sant cladite din piatrd §i celetnai multe acoperite ou piatrd. Ele sant clddiri frumoase, cu inte-,riorul aranjat ca In Europa centralä" .

Aici nu vom Incerca sa expunem mai pe larg proportiile.comertului pe care Aromanii, numai cu doud-trei veacuri Inainte,Il fAceau In interiorul Peninsulei Balcanice, precum §i afard, cuOdle streine, ca Italia 2, Franta, Egipetul, Austria, Ungaria, Prusia,Po Ionia §i Rusia 3. Ne vom multumi numai sd ardtam cd un in-ceput de decddere pentru pdstorit s'a fäcut din momentul andAromanii no§tri au Incept sä se indeletniceasca cu comertul.Prin comert, care dateazd Inca din vremea coboririi AromanilorIn sudul Peninsulei Balcanice, s'a format treptat acel elementaromanesc din ora§e, care, cu timpul, a ajuns purtdtorul culturiigreco-bizantine la populatiunile slave, la care o influentd aroma-neasca se observä Inca rand astdzi. Despre urmele acestei influente-se va vorbi inteun alt capitol. Aici ne vom multumi sal spunemca intreg acest element ora§enesc, Intru cat, la Inceput, se alcd-duia din pastorii mai rasdriti, care se dedaserd cu comertul, formao pierdere pentru pastorit.

deoarece prin comert pdstorii aromani avurd prilejul sd,cunoasca artele §1 meseriile, foarte multi din ei, dedandu-se decu vreme cu acest ram de ocupatiune, repede au putut ajungearti§tii §i meseria§ii de frunte ai intregii Peninsule Balcanice.Nici in privinta acestei noud indeletniciri nu voiu insista preaInuit. Ma voiu multumi sa arät numai, In treacdt, cd dintre vechiicalatori streini care au avut prilejul sd admire lucrdrile artisticeale Aromanilor, unii au relevat me§te§ugul lor neintrecut In

1 Naselja srpskill zemalja Vol. 1 p. XCV.2 Vezi despre comertul pe care it fAceau Aromfinii pe la sfArsitul sec.

XVII cu Venetia si Trieste, studiul lui N. lorga, Cdteva §tirl despre comerfulnostru in veacurile al XVII-lea V al XVIII, publicat in Anal. Acad. Rom.sectia istoricA (1915) p. 313 si urm.

a Iatä ce ne spune W. Martin Ledke despre inceputul comertului laAromAni: They began by harrying to Italy the woollen cloakes, called Cappewhieh are made in these mountains, and much used in Italy and Spain, aswell as by the Greeks themselves. This opened the route to a more extendedcommerce: they now share with the Greeks In the valuable trade of colonialproduce between Spain or Malto and Turkey, and many are owners of bothship and carge". (Travels in Northern Greece Vol. 1 274-275). Vezi si Pouque-Mlle despre inceputul comertului la pAstorii nomazi in Voyage darzs la GreceWol. I, P. 173.

www.dacoromanica.ro

310 TH. CAPIDAN

fabricarea obiectelor de arta in filigran, pe care ei singuri dintretoate popoarele balcanice II Invataserä de la Venetieni 1, alpsculpturile in lemn, mai cu deosebire la executarea catapetesme-lor de la bisericile ora§elor mai mari, iar altii aptitudinile lorpentru arhitectura. Aptitudinea extraordinara a Aromanilor pentrutarhitectura n'a fost observata *la acum. In afara de Con-stantinopol, Atena ci Belgrad, orale in care ei au aproape-monopolul constructiunii, Aromanii sant singurii arhitecti. dinTurcia §i Grecia. Aromanul §tie sa execute ucor, gratie inteli-gentii sale naturale, cupolele §i boltile. Luerärile lui de arhitecturaIntrec pe acelea ale arhitectilor care au studiat In §colile tehnice,§i, dacd se compard biserica din Semedria cu cea mai mare partea monumentelor sarbecti sau germane, cineva n'ar puteà cleatsa admire abilitatea Aromanului. De cele mai multe ori Aroma-nul este in acelaci timp arhitect, zidar, lacatu§, dulgher §1 tamplar.Numai piesele turnate ci fabricate le aduce din Austria ; restulII face singur. Ca giuvaergiu §i ca cizelar, se bucura de o repu-tatie meritata : lucrarile frumoase in filigran din Nic §i Vidinies din mainile lui" 2. Toti acectia, negutatori, arti§ti ca §I me-seriaci de rand, se desprindeau din clasa pastor;lor, formand cmtimpul, patura oamenilor cu stare de la orme.

20. Transportul cu caravanele.Alta cauza care, de la inceput, a contribuit la scadereai

pastoritului a fost §1 transportul cu caravanele sau c at. vanar i-tu I. El a existat de and cur primele Incercari ale pastoriloraromâni de a-0 desface produsele lor in, lapte §i lana. La ince-put, ei se multumeau sä transporte aceste produse de la locuin-tele lor de munte sau de §es pand la principalele centre regio-nale. In acest stadiu mai vechiu, carvänaritul nu prezenta nici o.pierdere pentru pastorit; din contra, el II ajuta. Cand Insä ei, inafara de produsele care tineau de pastorit, mai transportau §Imarfurile altora ; cand pentru acest dublu scop, care le aduceavenituri mai marl, ei nta se multumeau sä parcurga drumurile dimcuprinsul unui singur tinut, ci cutreerau intreaga Peninsula Bal-

1 They excel in mounting pistols, and, musquets m the Albanian taste,,in making fisans or silver coffee cups) and im,embroiderung Albanian dres-ses' (W. Martin Leake,. a. C., x 275):

' Kanitz, Serbiea (1858), IN 322 5.i, urim

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 311

canica ; and, in fine, prin carvanarit foarte multi, dintre celniciiaromani Incepusera sa se dedeh si cu comertul, §i, prin acesta,mai pe urma, se vedeau siliti sä treaca de la tail la orase,atunci meseria transporturilor cu caravanele ajunsese o pierderepentru pastorit. Ca §i comertul primitiv, aceastä pierdere, la In-ceput, nu se simtea. Insa cu timpul ea deveni o a doua inde-letnicire pentru Aromani, de multe ori mai rentabild deckpastoritul. and dupa o iarna grea se Intampla ca pastorul aro-man sa-si piarda turmele de oi, in cazul acesta lui nu-i mairamanea alt mijloc de a-§i ca§tiga traiul deck nurnai prin car-vanarit.

Vechima ocupatiunii Aromanilor cu transporturile este totasa de mare ca si aceea a pastoritului. De fapt, §1 prima amin-tire istorica despre nomadismul Vlahilor din Peninsula Balcanicdeste legata de carvanaritul lor. Interpretarea formei 68E-roct prin calä-tori" in inteles de chervanagii", pe care a dat-o N. Iorga 1, core-spunde perfect cu forma mai noud kjelator, de la Vlahii din Serbia,in care trebue sa vedem acelasi derivat din cale, ca §i In eatat din666;2. De§1 noi facem o strictä deosebire Intre Vlahii din sudul Penin-sulei Balcanice, cunoscuti astazi subt numele de Aromani sauMa c edor oman i, si Intre Vlahii din Serbia, din care n'aumai Minas deck Romanii din Istria, cu toate acestea trebuesa recunoastem ca si. unii §1 altii au avut cu Indeletnicire debaza pastoritul §i carvanaritul. Daca acum vom cauta sd aflainla care dintre aceste cloud' populatiuni indeletnicirea cu transpor-turile le-a fost de imprumut, nu vom putea da un raspuns hota-ritor. In privinta aceasta eu inclin a crede ca, Intru cat Vlahiidin Serbia, din putinele nume de persoane care au ajuns pandla noi, se dovedesc a fi tinut mai mult de ramura Romanilor dinnordul Dunarii, adica de Dacorotrani, ei, la Inceput, se vor fiocupat ca si fratii lor Dacoromani, mai mult cu agricultura deckcu pastoritul. Generalizarea acestei Indeletniciri ca si carvanari-tul trebue sa le fi Invatat relativ mai iarziu, prin contactul lorcu stramo§ii Aromanilor. Eu nu cred ca Vlahii chervanagii din1430, care au jefuit pe Raguzani, batuti intre Trebinje §i Bergato

1 N. lorga, Notele until istoric relativ la evenimentele din Bateau'',pag. 17.

2 y. Bogrea in Bulletin de l'Inst. p. l'étude de l'Europe sud-orlentaleV11-eme année p. 52.

www.dacoromanica.ro

312 TH. CAPIDAN

de catre oamenii lui Rados lav Pavlovici I au fost Aromani. Eierau Vlahi din Serbia. Insä prezenta celnicatului aroman, Incadin 1214, In documentele din ormele dalmatine, ne dovede§teca eat turmele cat §1 caravanele Aromanilor au ajuns odata randla Raguza. De aceea, o influenta a Aromanilor pastori §i cher-vanagii asupra Vlahilor din Serbia, a§a dupà cum cu veacuri mailarziu Aromanii au putut face din Bulgarii agricultori oamenicare sä se ocupe numai Cu pdstoritul §i cu carvanaritul 2, n'ar ficu totul imposibila. Aceste Oren, tinand mai mult de domeniulpresupunerilor, vom trece ca sä examinant drumurile mai maripe care chervanagiii aromani le faceau Inca din timpurile celemai vechi.

Dupd ce Aromanii chervanagii incepuserd sd se indepartezetot mai mult de tinuturile lor, care nu puteau fi decal cele treiVlahii amintite de scriitorii bizantini §i, poate, unele regiuni dinAlbania §i Macedonia, ei strabateau cu caravanele lor drumurilecare Cuceau la centrele cele mai Insemnate pentru comertul interndin Peninsula Balcanied. Intre acestea, lasand la o parte Salonicul§1 Constantinopole, acelea care Inca din timpurile cele mai vechierau mai cunoscute printre populatiunile din Epir, Albania §i Mace-donia erau mai Intaiu ora§ele de land mare Avl on a (V alon a),Dur a zz o §i chiar Raguz a. Din aceste trei porturi chervanagiiiaromâni transportau in interior toate marfurile aduse din Italia prinVenezia §i Trieste. Acei care expediau aceste mdrfuri, constand,mai mult din tesaturi scumpe §i argintarii In filigran erau negu-tatori aromani stabiliti in cele cloud ora§e 3. Dupà acestea veneauora§ele Per 1 epe in Macedonia §i Ser es in Tracia occidentala.Targurile anuale din aceste ora§e, in care veneau negutatori dintoatd Turcia europeand din veacurile dinainte de eliberareaGreciei, nu s'au desfiintat deck in urma de tot, cand cu intro-ducerea cdilor ferate pe valea vardaro-moraviana Salonic-Belgrad§i pe vechiul drum transversal care uneh Salonicul cu Constanti-nopolul. Aceste targuri datau Inca din Evul-mediu: Il semble que

1 Jireèek, Die Wlachen und Maurowlachen in den Denkm. von Ragusa(1879) p 123.

2 Vezi despre aceasta capitolul: Influenta pastorilor aromâni asuprapopoarelor balcanice.

a Cf. N. Iorga, Cateva qtiri despre comerful nostru in veacurile alXV II-lea $1 al XVIII-lea, publicat in Anal. Acad. Rom. sectia istoria (1915)p 313. Vezi §1 Istoria Romtinilor din Peninsula Balcanied (1919) p. 48.

www.dacoromanica.ro

Romanii chervanagii.(DUO C N. Burileanu, 0. c.)

44.

,

ilk 4. - t.

p..

p4; ,. ,.: ,

J " IA. ....:: -, . 4.,

, .

..., p"....r. ..,' -. .-01., i, ,7

0.. i 1'..1:- , -- .-.. .?* 4.- 'n: -..9.5f:___.6,:.

' ' :kh,?, IX '; .rf;. r ...''V'',,S414,7 Ii! .;,, 4. ,..t% . , . ... .: .i, r, : ,.. ....,

, A,. .

rir,..-,: --,.: il w e '' _ ....P-'4:::17 , . y:u.e.... 51-g.; .:: . , ,

www.dacoromanica.ro

ROMANH NOMAZI 313

l'origine des foires de Prilep remonte au Moyen-Age ; avec cellesde Seres, elles ont été pendant toute l'époque turque les plusimportants rendez-vous de commerce de la Péninsule Balkanique.Elles avaient lieu au commencement du mois de septembre etduraient quinze jours. On voit encove a Prilep quelques-unesdes boutiques, oil de toute la Turquie d'Europe on venait acheterdes marchandises européennes et orientates. Ce n'étaient seule-ment les marchandises qui faisaient l'objet de ce trafic, mais lesproduits agricoles et le bétail" 1 Perlepe aträgeà toate caravanele§i pe top comerciantii din Macedonia §i Serbia. Ace§tia din urmäveneau prin valea Moravei §i a Vardarului. Nu lipseau, in tim-purile cele mat vechi, nici negutätorii din Albania §i Pind. Ace§tiaajungeau panä in Seres4 In cursul veacului XVIII atAt Perlepeat §i Seres avurd putin de suferit in urma concurentei pe carele-o fAcea ora§ul pur aromânesc Moscopole. Muskopolje, sur leDévol, habitée exclusivement par les Aromounes et qui comptaitau XVIIIe siecle 60.000 habitants, était alors le centre commercialde toutes les regions centrales et occidentales, la principale villecommergante de l'intérieur. Dans toute la Peninsule, le commerce,les impriméries et les écoles de Muskopolje étaient célebres" 2Insä dup`a distrugerea Moscopolei de catre Albanezi ele I§i men-linurd renumele.

La aceste tArguri veneau, alAturi de negutätorii aromâni,§1 pästorii ca §I chervanagii aromâni. Nu avem documente initemeiul cArora putem sä dovedim In mod absolut sigur prezentacärvAnarilor aromâni in aceste doud centre comerciale pentruveacurile dinainte de venirea Turcilor In Europa. Ayem Insä nu-mete lor prin care se poate dovedi cd ele le erau cunoscutepopulatiunilor romane§ti Inca din evul-mediu. Perlepe §i Seresse pronunta In graiul Aromânilor de pretutindeni Par leap §iS e a r. Amandoud §i-au pästrat forma lor arhaicd de pronuntarepaleoslavd, a§a cum astAzi nu se aude la nici una din populatiunileslave. De§i numele oraplui P dr leap vine din sl. nin-intrw.§i ar trebui sä se pronunte de catre Bulgari Pr ileap totuO,in gura acestor Slavi azi nu se aude decdt Prilep (cu ,l; pro-nuntat ca e) . Aceea§i forma arhaicd o prezintà §I Seres. Numele.acestui ora§ este de origine romanä. La Romani el se chemA

1 Cvijid, o. c., p. 438.2 Cvijid o. c., p, 196,

.

www.dacoromanica.ro

314 TH. CAPIDAN

Sirrae 1 Din aceastä forma Paleoslavii au fäcut crhp (Sér), care-ar fi trebuit sä se pronunte S e a r. Insä aceastä veche pronuntarese pastreazä numai la Aromani, pe cand Bulgarii pronunta Seres.(cu t redat prin e, intocmai ca la Prilep). N'ar putea fi exclus faptulca numele arhaic al acestor cloud orme sa se fi continuat §1 primpopulatiunile aromane§ti localnice. Aceasta presupunere dad s'arputeà intemeia pentru. Seres, mai ales cd populatiuni aromane§ti,se pastreaza in aceste regiuni Inca pana astazi, nu s'ar puteasustine pentru Perlepe. Aci toti Aromanii sant veniti din Gra-moste. Dar §1 Aromanii din Seres, dupa cum am aratat mai sus,.sant veniti din Gramoste, Pind §i Albania. Pastrarea acestornume de loc, subt forma lor arhaica numai prin Aromanii ca l a-t o r i, prin care inteleg pe negutatori ca §i pe pastori, se poatesustine §1 prin faptul ca alte nume de localitati de origine slava,pastrate de catre Aromani subt o forma veche, care sä se ga-seasca departe de regiunile locuite de masa compacta a roma-nismului §i in mijlocul populatiunilor slave, nu avem. In acestfel s'ar putea explica §1 forma aromaneasca S dr un a din lat.Salona pentru Salonic. Atat inainte de existenta targurilor din.Seres §i Perlepe cat §i dupa, caravanele Aromanilor ajungeau cumärfuri pana la Salona, cel mai mare centru comercial pentru,toate populatiunile din sudul Peninsulei Balcanice.

In afard de Perlepe §i Seres, targuri mai mici se tineau §Iin D r a m a §i Ca v a I a. In special Cavala, ca port comercial,In vremurile mai vechi, nu era mai pe jos de cat Seres 2. Foartemulti Aromani care veneau cu comertul sau cu caravanele inacest ora§, ramaneau aci pentru totdeauna. Numele patronimicCava 1 i oti la Aromanii din Albania s'a pastrat din acestevremuri de legaturi comerciale cu Cavala, la fel cum s'au pa-strat Inca pana azi la Aromanii comercianti din Perlepe numelede familie Magi a r §1 mai ales Ha 1 i c i. i tot a§a caravaneleAromanilor urmand drumurile transversale care duceau In sprerasaritul Peninsulei Balcanice, ajungeau pe vremuri pand lalI drin ei l' i (sl. Edrene, din Adrianopole) §1 P o 1 e (Constan-tinopole).

0 alta directie pe care o urmau caravanele Aromanilor IrtPeninsula era §i aceea care ducea In spre miaza-noapte. Ad.

1 Ilreaek, Geschichte der Bulgaren p. 106.2 CvijiC, o. C. p. 452.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 315.

orasul mai important, care aträgea pe comerciantii din toatàPeninsula Balcanied, era Raguz a. In cursul veacului al XVIInegutätorii aromani, ajutati de caravanele lor pentru transportulmdrfurilor, ajungeau In Serbia in U 2 i c e, Valjevo §i B e 1-g r a d. In aceste vremuri comertul Aromânilor, in Serbia, fdeea.concurenta Raguzanilor 1 In anul 1667, afirmd Const. Jireóek,printre negutätorii streini din Belgrad se afla si un mare numdrde Aromâni. Nu se poate §ti cu siguranta drumurile mai in spremiazd-noapte, pe care le sträbdteau Aromanii chervanagii. De sigurele ajungeau pAnd in Ungaria §i chiar in Austria, mai laes cd pe lasfar§itul sec. al XVI negutatorii aromâni ajunserd in aceste tdri.

Dar in gall de aceste drumuri mari, chervanagiii aromanimai mijloceau transportul mdrfurilor si intre centrele cu maiputina insematate, asezate la distante mai mici. Intre acesteaam putea cità mai toate orasele din Macedonia, Albania, Epir siTesalia. In Macedonia orasele in care ei incdreau si descdreaumarfuri erau V er i a, V oden a, Bit oli a, pe de o parte, iarVeles, Scopia, Cumanova, Vrania pe de alta parte.In Albania drumul cel mai umblat era vechea sosea transversaldcare lega tarmul Adriaticei cu interiorul Macedoniei prin D u-r az z o, Ohrida, Bitolia. In EpirsiTesaliaerau Conita.Grebena, Janina §i Larisa cu Tarcol (Tricala) siLasun (Elosona). Intre acestea veneau apoi toate ordselele sitargurile mai mici ca Cur eao (Corita), Resn a, Crusov a,Sa'aista,'Cailar, Cojani, Castoria, Clisura, Hru-pistea §. a.

Dupd introducerea cdilor ferate §i desfintarea marilor targuridin Per lep e, Ser es si Ca v al a, Ineepuserd sä se formezebalciuri regionale, la care cele mai multe märfuri erau aduse spredesfacere de cdtre negutatorii si chervanagiii aromâni. Acestebalciuri ddinuese Inca pand astazi. In Macedonia avem mareleb'alciu din V er i a, care se tine la 15 August. La acest bAlciueärvänarii aromâni aduc tot produsul in lapte §i mai ales intesaturi de rand din Intreaga regiune a Veriei. In Albania esterenumitul bAlciu din Conita (8 Septembrie), iar In Epir marele-bAlciu din Gr e be n a, care se tine la 15 Mai, cu prilejul sdrbd-

1 Const. JireZek, Die Heerestrasse von Belgrad nach Consfaniinopetund Balkanpdsse (1877) p. 123.

www.dacoromanica.ro

316 TH. CAPIDAN

toarei Sf. Achile. Toate mdrfurile, care se desfac la aceste bal-ciuri, sant aduse de chervanagii aromani.

Astdzi ace§ti chervanagii mai lucreazd numai intre ora§eleIn care nu ex stä ci ferate. Din acestea sant multe. Pentru di-stantele mai mici, legate prin linii laterale, se preferd mai multtransportul cu caravanele deck cel cu calea feratd. Linia feratdKa l a bak a-Tr i ca la-V ol o, construitä de o societate belgi-and, nu prea lucreazd, dupd mdrturisirile acestei societati 1, nunumai din cauza putinei circulatii, caci trei vagoane sant preamulte pentru pasageri, dar §1 pentru faptul cd, chiar in anii andse face cea mai frumoasd recoltd In Tesalia, negutdtorii preferdsa-§i facä transporturile prin chirigii aromani. Ace§tia yin pandacasä ca sä incarce márfurile, §i tot a§a merg §i le descaredpand la locul de vanzare. In modul acesta ei scutesc pe negu-tatori de cheltuielile de transport complementare, ce au de facut,tn afard de acelea cu calea feratä.

3. Räzboaiele §i jafurile.Dar pe and atat comertul cat §i cdrvänäritul contribuiau

pe nesimtite la mic§orarea pdstoritului, §1, Inca' cu cincizeci deani Inainte, muntii Peninsulei Balcanice gemeau de turmele Aro-manilor, imprejurdri mult mai rele veneau sä distrugd situatiacelnicilor aromani. Aceste imprejurari, care au sArdcit pe totiAromânii, le aduceau rdzboaiele §i jafurile de dupd ele. Un rdzboiupe vremea aceea era o nenorocire pentru toti crescatbril de vite,din cauza rechizitiilor neomenoase ce li se fdceau. Ei erau cei cededeau stapânirii turmele de berbeci pentru intretinerea trupelor,§i tot ei imprumutau pentru vecie caii §i catarii pentru transpor-tul munitiilor. Un razboiu, cu urmdri bune sau rele pentru stä-panire, era o calamitate pentru bietii Aromani. De aceea nu arare

versuri in cantecele populare, In care picurarin (pa-storul) sau cdrydnarlu (chervanagiul), despoiati de turmele §1

catarii lor, plang §i se valid, ne§tiind cum sä se reIntoarcd acasà,spre a vesti celnicului nenorocirea ce Ii s'a Intamplat :Te plandzeti, la i picurari ? Ce plangeti, voi pastori ?Te plandzeti, lai cdrvanari ? Ce plangeti, voi chervanagii ?Te s- nu plandzim §i s-nu uhtdm, Cum sa nu plangern §i sd nu oftdm,Polim greu Pd noi n'asparsi, Rdzboiu greu ne-a nimicit,

1 Weigand, Die Aromunen Vol. I p. 175.

dri intalnim

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMA n 317

Oi le nä li loard toate,calTi na-1' loard gumitate,

Di nd dor laile h'icate.Cum s-nd tem, cum s-na tur-

, näm]Acasd cum s-aspunem.

Ne-au luat oile toate,i caii pe jumätate,

De ne doare la ficate.Cum sä mergem, cum sä ne in-

toarcerntAcasd cum sä spunem.

Lit. Pop. 937..5i dacd ar fi fost numai rdzboaiele insotite de rechizitii,

n'ar fi fost nimic. Aromanii u§or s'ar fi putut reface din pier--derile suferite. Dar dupd ele urmau jafurile, §i acestea erau care-agravau . situatia !or §i mai mult. In privinta aceasta cazul celmai tipic ni-1 oferd rdzboiul ruso-turc din 1769-1774. Albaneziiprofitand de släbiciunea imperiului istovit dupd un rdzboiu de-patru ani, pierdut, au pustiit trecand prin foc §i sabie toatd-aceea regiune cu sate §1 targuri rornane§ti, in care falnica M o -scop ol e, cu §asezeci de mii locuitori §i patruzeci de biserici,cu §coli superioare §i cu tipografie, era mandria romanismului,sud-dundrean. Pe vremea aceea, dacd negutätorii §i meseria§iis'au putut refugia in ora§ele din Macedonia §i peste granitä, inschimb, o parte dintre pdstori a azut victima barbariei albaneze,iar restul a trebuit sd se refugieze cu turmele in nordul Penin-sulei Balcanice, de unde nu s'a mai putut reintoarce. i intr'un,caz §1 altul pierderile pentru pästoritul din Gramoste §i Albaniaau fost foarte mari.

In vremea aceea numai pästorii din Pind, Tesalia §i Acar-nania au putut salva situatia pdstoritului din sudul Dundrii. Ja-furile Albanezilor lui Ali-pa§a nu s'au putut intinde §1 asupraturmelor acestor Romani. Pe ace§tia ii a§teptau insa alte neno-rociri cu urrnäri mai rele. Una dintre acestea a fost mi§carea.pästorilor aromani din 1854, cunoscutd subt numele de anal--sia". Pe vremea and Rusia era angajatd cu Turcia pentru Cri-mea, patriotii greci din Elada, crezand a a sosit momentul casa-§i anexeze Tesalia §i Epirul, au facut o vie propaganda prin-tre pästorii aromani din aceste provincii, ca sä se räscoale, MO-duindu-le cd vor fi sprijiniti de organizatiile lor revolutionare-din Grecia. Insd abia s'a proclamat rascoala (andarsia) §i guver-nul turc, prinzdnd de veste, a trimes in Tesalia o armata de mai'multe mii, sub conducerea lui Mehmetar. Acesta, la inceput, cre-zand cd Aromanii revoltati sant multi la numär, n'a voit sd-i.

Bi

www.dacoromanica.ro

318 TH. CAPIDAN

atace. A incercat mai intaiu sä se inteleaga cu capeteniile lor.In acest scop, a trimes pe un oarecare lagar-bei ca sà tratezecu celnicii aromani. In vremea aceasta ajutorul fagaduit Aroma-nilor din partea Grecilor din regat nu le venea. In imprejurdrileacelea celnicii aromani, vazandu-se parasiti de Greci, au cautatsa se inteleaga cu trimisul comandantului Mehmetar. Insä acesta,dupd intelegere, afland ca Aromanii au fost parasiti, nu s'a ldsat

pedepseasca, luandu-le pentru folosul armatelor un marenumar de oi, de cai §i de catari. Comunele care au suferit Intirma acestor evenimente au fost acelea din Epir §i in specialSamarina §i Avdela. Celnicii din aceste comune au ramas fàrànici o oaie I. Pierderea pentru pastorii aromani nu era prea mare,dacd ne gandim la dezastrul ce ar fi urmat pentru familiile Aro-manilor, In cazul and ace§tia, neinarmati indeajuns cum erau, s'arfi incumetat sa atace pe Turci. De aceea, numai dupa cloud treidecenii de la aceasta nenorocire, Aromanii pagubiti §i-au pututreface turmele de oi.

Insa imprejurarile care au adus adevarata ruina in gospo-&aria celnicilor aromani, au fost acelea provocate de razboiul din1877. Dupd acest razboiu, Tesalia fu cedata Greciei. Noile fron-tiere dintre Grecia §i Turcia desparteau teritoriul ocupat de pa-storii aromani in douä: regiunea Pindului, cu toate comuneleromane§ti de munte ramaneau la Turci, iar Tesalia, cu clima eidulce §i Campine presarate de sate romane§ti §i bogate in pd§uni,trecea la Greci. In modul a cesta judetele de munte Greb en a,Amin c iu (Metovo), Co nita §i Ianin a, cu locuitori in mar emajoritate Aromani ramaneau desmembrate. Acum coborirea pa-storilor aromani, la iernatec, in comunele din Tesalia era impo-varata cu tot felul de greuthti, provenite, mai intaiu, din pricinaformalitatilor de indeplinit atat la plecare (la Turci) cat §I lareintoarcere (la Greci), formalitati insotite mai intotdeauna debac§i§uri costisitoare, al doilea, din pricina taxelor ce trebuiau säplateasca in Grecia pentru trecerea vitelor la iernatec, aläturide impozitele grele, pe care le plateau la Turci. Toate acestedificulthti, care proveneau mai cu deosebire din cauza cheltuieli-lor prea mari la care erau supu§i pdstorii aromani, le ingreunaua§a de mult situatia economica, incat, de la inceput, foarte multis'au vazut nevoiti sä se lase de pastorit.

Vezi G. Zuca, o. c. p. 13.

fare sA-i

:

'

www.dacoromanica.ro

ROMANO 1NOMAZI 319

Este drept ca. Inca din primele decenii ale sec. XIX darilepastorilor aromani din Turcia mergeau crescand. La inceput eiplateau dari in natura. Statul le lua zece oi la o suta. Aceastädare era destul de mare, daca ne gandim cd pe vremea aceea.aproape fiecare cornunä romaneasca cre§tea Cate 80 [Ana la 100mii de oi. Turme de zeci de mii de oi plecau la Constantinopol,numai din impozitul pe care pastorii aromani II plateau la sta-panire. Ceva mai tarziu, darile in natura s'au schimbat in bani.La inceput se pthtea 35 de bani de oaie, mai In urma, urcan-.du-se aceasta taxa, ea a ajuns la 60 de bani, §i in urea de totpana la 1 leu §i cinci bani 1 Insä cand dupa anexarea Tesalieila Grecia, alatuii de aceste impozite grele, Aromanii se vazuramevoiti sä plateasca bani pentru Inchirierea mandrel, ca §i taxele,de frontiera, despre care a fost vorba mai sus, atunci cei maimulti dintre ei s'au vazut ruinati chiar In primul an dupa acestnenorocit eveniment.

Si nu numai Aromanii care se ocupau cu pastoritul, dar §Iaceia care, alaturi de pastorit, mai faceau §l putin comert. 0 parte,din Aromanii care se ocupau cu prelucratul Iânei, odata cu tur-mele, duceau in Tesalia §i toate tesaturile lor, ca sä le desfacaIn pietele din centrele mai mari, cum .erau Tarcol (Tricala) §iLar is a. Insa pentru toate acestea trebuiau sä pläteasca la fron-Aiera o vamd a§a de mare, that, la desfacerea lor, abia dacamai reu§eau sä obtina cheltuielile. Si fiindca, cu banii obtinuti dinvanzare, aproape mai toti se aprovizionau in Tesalia cu cereale§i cu toate cele de trebuinta pentru lunile de iarna In comuneleclor de munte, la plecarea din Tesalia, ei erau supu§i de catre.autoritatile turce§ti la alte dari pentru märfurile importate. In condi-ttunile acestea, numai dupa cativa ani, trecerea Aromanilor dinPind in Tesalia deveni cu neputinta. Si deoarece, pe vremeaaceea, situatia din interiorul Turciei se inasprea tot mai mult inurma mi§carilor revolutionare din partea Bulgarilor, Sarbilor §iGrecilor, pästorii aromani nu aveau posibilitatea sa ierneze cuturmele nici macar in regiunile mai calde din interiorul imperiu-lui. Gäsindu-se In aceasta tristä situatie, cei mai multi dintrepastorii romani Incepurd sa-§i \rancid turmele, unii ocupandu-secu comertul sau meseriile, iar altii cu munca campului.

! G. Zuca, o. C. p. 10.

www.dacoromanica.ro

320 TH. CAPIDAN

Se inte1ege, insä, 0 am exagera prea mult rolul nefast ce1-a jucat acest evenirnent politic, dacd am vrea sä reducem numaila aceastä singurd cauzd tot regresul ce s'a simtit, in anii dinurmä, in gospoddria Aromanilor din Pind. La aceasta au maicontribuit §1 alti factori.

Averea Aromanilor nu provenea numai din comertul ce-rfaceau cu turmele de oi §1 cu derivatele de lapte. Ei mai ca§tigaufoarte mult §1 cu transporturile. Caravana unei Mari consta camdin 70 pand la 100 de mule (catari). Fiecare familie avea dela 5-6 catari ; celnicii de la 15 rand la 20. Transporturile cefdceau cu aceste caravane le aduceau venituri mari. De asemeneacomertul cu tesdturile ie§ite din mana femeii aromane, le procu-rau venituri, care nu cu putin contribuiau la buna stare a pdsto-rilor aromani. Toate aceste resurse, cu timpul, au inceput sd semic§oreze. Calle ferate, multe-putine, Cate sant in Peninsula Bal-canicd, au redus ocupatiunea cu cdrvänäritul. lar fabricatele in-dustriei occidentale, care se vindeau pe un pret mai ieftin, pede o parte au depreciat valoarea tesaturilor de cask pe de altdparte insä au introdus luxul §1 in familiile aromane§ti.

La aceasta se mai poate adaoga, de sigur, §1 mandria justi-ficatd a unor celnici de a continua cu cre§terea turmelor de vitechiar atunci, and din cauzele ardtate mai sus, nu se alegeaudeck numai cu pagube. Le venea greu sä inceteze cu o 'Jude-letnicire pe care o mo§teniserd, dupd expresia lor, din papa-strApapil" (mo§ strdmo§i) §i care le dedea, printre Aromani, auto-ritatea §1 vaza, mäsuratd nu atat dupd avere, cat, mai ales, dupdfaima sträbunilor. i astfel, cu timpul, §1-au pierdut averea invite celnici cu nume ca; Papahagi, Giuvara, Tuvald,.Caraiani, Zarmd, Tivicd, Docu, Cealera, BardcuD a 1.1 c d §. a. toti originari din Avdela ; Vrac d, Vr a Sul i,Barbaiani, Nibi, Ayrucosta, Teguiani, Balamotioriginari din Perivoli; Hagibira, Zisi-al-Dzimd-al-Joga, Hagimätu§u, Ayruiani din Samarina; Nasicddin Smixi ; Vasi la k' i din Bdieasa ; Jici u, S u f l' e r i dinFurca ; Cundur din Blata §. a. Unii din ei, cum au foStBarda, Exarhu, Hagi-Gak'i, Papa §. a., pdräsindpästoritul §1 ocupandu-se numai cu comertul, §i-au putut 'Astraaverile; insä dintre ace§tia au fost foarte putini.

www.dacoromanica.ro

ROMANI NOMAZI 321

Mu It mai favorizati de soarta au fost pastorii aromani dinPind, Gramoste §1 Albania, care, pe la sfar§itul sec. XVIII, s'aumutat cu turmele in Macedonia §i Tracia. Ace§tia, §i in specialcei din regiunea Veriei §i Vodena, langa Salonic, au continuat randaproape de razbOiul balcanic sä se ocupe cu cre§terea turmelorde oi. Locurile de iernat de pe langa tarmul marl, in imediataapropiere de locuintele lor de munte, ca §i lipsa cheltuielilor degranitä, pe care le aveau pastorii din Pind ; dupa aceea platarelativ mica pentru mandre pe care cei mai multi le aveau de labeii turci cu care se intelegeau u§or, toate acestea erau conditiunicare favorizau continuarea ocupatiunilor cu pastoritul. Este dreptc5 unii din ei §i mai cu deosebire fii de celnici, profitand decomertul ce se faceh in marile ora§e din Macedonia, cu timpul,s'au dedat la comert, parasind cu desavar§ire pastoritul. Cu toateacestea, toti ace§ti Aromani, in marea lor majoritate au ramaspastori, §i astazi comune ca Selia-Marup cu Xirolivad numarade la 10 rand la 15 falcari cu tot atatia celnici, cei mai multiocupandu-se numai cu cre§terea turmelor §i fabricarea ca§ca-valului, altii ocupandu-se cu carvänäritul §i cu comertul, ca:Dauti, Tosc5, Caranica, Caravida, Pitulä, Sum-buru, Mandu, Bu§ulanga; dupd aceea Caprini cufratii Toli Hagigogu §i Gheorghe Hagigogu, acestadin urmä decedat, insä ramas cu faima printre Aromanii dinVeria pentru intelepciunea §1 Spiritul lui de echitate ; in fineBucuvala, Spanu §i altii.

*

Astazi, dupa §apte ani de la marele rdzboiu, situatia Aro-manilor crescatori de vite de pretutindeni in Grecia s'a inra u-nlit. Dupa razboiul balcanic, granitele dintre Tesalia §i Pind seridicau, MO., de astä data, pastorii nu mai aveau ce duce, laiernatec, in Tesalia. Pastorilor din Macedonia nu le-a mers maibine. Ad navala in comunele române§ti a sutelor de mii de re-fugiati greci din Tracia räsariteand §i din Asia-Mica, top pra-päditi de saracie §i cu apucaturi asiatice, au bagat groaza printre-pästorii aromani, care i§i vedeau turmele amenintate de pieire.In zadar s'au incercat ei sa mijloceasca pe langa guvernul romanca sd obtina din partea Greciei degajarea comunelor romane§tide ref ugiati asiatici. Nici o masurd de u§urare nu s'a putut ilia.De altfel, intreaga chestiunea se prezinta foarte greu de rezolvat_

www.dacoromanica.ro

322 TH. CAPIDAN

Aproape mai toate mandrele Aromânilor, unde l'§i manau oile laOvine apartinand beilor turci, ace§tia, in urma schimbului depopulatiuni stabilit Intre Grecia si Turcia, la venirea Grecilorasiatici, trebuea sa le cedeze acestora. Daca la aceasta maiadaogam faptul ca numarul refuglatilor greci veniti in Mace-donia, era de trei ori mai mare cleat acela al Turcilor, mo§iileacestora nu ajungeau pentru toti Grecii. Din cauza aceasta, gu-vernul grec s'a vazut silit ca sa expropieze §1 mosiile cre§tinilorspre a le Impart! la ref ugiatii greci. Dar cu aceasta Aromaniipastori nu mai aveau posibilitatea sa-§i mai procure cu arendamo§iile §i muntii de care aveau nevoie pentru intretinerea tur-melor de oi. Din aceastä cauza aproape toti s'au vazut nevoitisä se lase de pastorit. In imprejurärile acestea cei mai multidintre pastorii far§eroti din regiunea Vodena §i-au vandut tur-mele §i toata averea lor nemiscatoare, in case si munti, cugandul ca sa se mute in Tara. Acelasi lucru incearca sa-1 fadacum si pastorii din regiunea Veria ca §1 Gramustenii din apro-pierea Meglenului. Cei dintai In numar de cateva sute de familiiau §i sosit in toamna anului 1925, a§ezandu-se l'n Dobrogeanouä. Cei din urma se pregatesc pentru plecarea lor In Tara,In primavara anului 1926. Dupd acestia vor urma O. altii. Inorice caz, acest exod, care dupa unii, reprezintd un castig realpentru romanismul balcanic amenintat de pieire, thsemneaza sfar-§itul pastoritului la Romanii din Grecia.

5. Influenta pastorilor aromani asupra celorlalte popoarebalcanice.

Pastorii aromani, care prin insä§i indeletnicirea lor au fostnevoiti sa cutreiere intreaga Peninsula Balcanied, n'au lipsit saexercite o oarecare inraurire asupra popoarelor cu care au venitin atingere. Ea se observa mai mult la Slavi (Sarbi, Bulgari) §ila Greci. Albanezii, care duceau aceea§i viata ca §1 ei, au fostmai putin atin§i de ea.

Aceastä inraurire, studiatd mai de aproape, se manifesta 'Inmai multe directiuni : in ocupatie, in port, in limba §i in felul deviata mai inaintatä sau in civilizatie.

In ocupatia cu pästoritul.In capitolul l'n care am studiat migratiunile Aromanilor, am

vazut ca multi din pastorii aromani se coborau cu turmele §1

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 323

familiile lor in partea de miazd-zi a Peninsulei Balcanice, uniiajungAnd, la apus, pand la färmurile Adriaticei, alfii, la rdsdrit,Valid la Marea Egee. In toate aceste regiuni, ocupate de popula-fiunile grece§ti, pästoritul Aromânilor a läsat urme atal de adanciin terminologia greceascd din sfera vietii pästore§ti, Inc At numaicunoa§terea lor ar ajunge sd putem avea mäsura dreaptädespre puternica inrdurire aromâneascd 1 Dar pdstorii aromaninu s'au mi§cat numai in sudul Peninsulei Balcanice. Foarte multidin ei, in special cei din muntele Gramoste §i din Albania, 1§imánau turmele in partea de miazd-noapte. Dacd influenfa lorasupra Grecilor este mai greu de specificat, initru cat in regiunilecutreierate de pästorii aromâni se gäseau §I foarte multi Greci,care se Indeletniceau cu pdstoritul, la miazd-noapte, unde majo-ritatea populafiunilor o forma elementul slay, care se ocupa maimult cu munca câmpului, urmele influenfei române§ti, in domeniulpastoritului la populafiunile slave, sânt mai evidente. De aceea,la Greci, avem pe de o parte mai pulind viafd romaneascd, insdpe de altd parte foarte multi termeni pästore§ti de origine roma-neascd ; la Slavi, din contrd, prin insu§i contrastul ce existaintre ocupafiunea de bazd a lor §i Intre aceea a Aromânilor, nu-mdirul cuvintelor romane§ti din sfera pästoritului este mai mic 2,Insd, in schimb, acolo unde inteadevär pdstorii aromâni auexercitat o. Inraurire, viafa româneascd este mai pronunfatd.

In privinfa aceasta, regiunea slava' din imediata apropierea pdstorilor aromani din Albania, cuprinsd intre ora§ele Dibra-Ki6evo, la miazd-zi, §i Scopie-Prizren, la miazd-noapte, aratdcaracterele cele mai pronunfate ale unei Inrauriri venite dinpartea pd§torilor aromâni. In aceastä regiune se afld munteleVlahinica (Vlahinifa), cu o platformd de 1500 rand! a 1600 m.altitudine ; el alcdtue§te limita Mire Vardar §i Radika, un afluental Drinului Negru. Pe panta apuseand a acestui munte se gdsescpd§uni imense, care se potrivesc pentru cre§terea turmelor devite. Cu o sutd §i cincizeci de ani inainte, toate satele de pea cest munte se ocupau cu pdstoritul. Mai tarziu, cand invaziile

. I Vezi despre aceasta lucrarea lui G. Murnu, Rumdnische LehnwörterIm Neugriechischen (1902) München.

2 Vezi cuvintele rornâne§ti din sfera vietii pastorale intrate la Bulgari§i SArbi in lucrarea mea Raporturile lingvistice slavo-romclne, publicatä InDacoromania III, pp. 129-233.

www.dacoromanica.ro

324 TH. CAPIDAN

Albanezilor din vremea lui Ali-pap le-a distrus gospoddria lorin vite, cei mai multi din locuitorii slavi ai acestui munte auajuns meseria§i sau negutatori, care l'§i ca§tigau viata in ora§elemai mari din Serbia, Bulgaria §i Romania. Astäzi numai locuitoriimai sdraci se Indeletnicesc cu pästoritul. Indrumarea lor laOstorit n'a fost conditionata numai de natura solului, cat maiales de prezenta printre ei a unui numdr cat mai mare de pästoriaromani. Ace§ti pästori, cu timpul, ne mai putandu-se intoarceiernile in Albania, de unde veneau cu turmele la väratec, s'au asi-milat cu ei, desnationalizandu-se. In urma lor, astdzi, n'a mai Minasdecat pozitia satelor care se identified cu aceea§i pozitie a sateloraromane§ti ; a mai rdmas viata lor de pe'ealbari, pe care, dintretoate popoareleb alcanice, numai Aromanii sedentari o au in gradubcel mai mare ; In fine tipul brun mai pronuntat al locuitorilor,care nu se vede la ceilalti Slavi. De altfel, in unele comune dinaceastä regiune, multi dintre locuitori mai §tiau aromane§te randcu vreo 50-60 de ani inainte. In comuna Mavr ovo din aceastäregiune, existd §1 astdzi o familie Vlahovei, in care locuitorii l'§i maiaduc aminte de sträbunii lor aromani. Iatd la ce concluziune ajungeCvijid, care a studiat mai de aproape a§ezdrile, viata §i tipulacestor Slavi : L'emplacement des villages semble indiquer qu'ilsont été fondés par des Aromounes. Le mode d'élevage des be-stiaux est le meme que chez ces pasteurs. Parmi les vieillards 11en est qui ont le type physique de l'Aromoune, si caractéristiqueque tout le monde les prendrait pour des Aromounes authen-tiques. Mais on rencontre aussi parmi eux le type blonde desSlaves" I.

Dar in aceste regiuni din nordul Peninsulei Balcanice, undeSlavii formeazd o masa compactd, pästorii aromani n'au ajunsnumai din Albania §i din milli Gramoste, ci §I din pärtile Cal-cidicei. Mi§cdrile acestor Aromani trebue sd fie vechi, dacd tinemseamd de faptul cd de mai multe veacuri ei nu mai existd inin acele Orli ca crescdtori de vite. De asemenea §1 distanta dela gurile Vardarului, langd Salonic, pand la Gostivar, de undeizvore§te acest rat', §i unde se gdse§te regiunea ocupatd odinioardde pastorii aromani originari din Calcidica, este foarte mare.Dar aceastd depärtare nu trebue sd ne surprindd, dad tinemseama, mai intaiu, de migratiunile Fd§rerotilor dealungul Aspro-

1 Cvijid, o. c., p. 445. Cf. §i 441 §i urm.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 325

potamului pand in Acarnania §i de acelea ale GrAmustenilor pindIn muntii Balcani, al doilea, §1 de drumul natural care se pre-tungeVe dealungul vii Vardarului.

In aceastä regiune nordicd, cuprinsä in tinutul Ma la Rek a,un afluent al rdului Radika, despre care a fost vorba mai sus,pästorii aromâni, odatd a§ezati Intre Slavi, au influentat asupravietii populatiunii bulgäre§ti, cunoscutd sub numele Mijaci. Sateleacestor Bulgari, in numär de vreo 28 (Gali6nik, Lazaropole, Tresodee,Selce, &Aka, Rosoka etc.), sânt a§ezate la indltimi neobicinuitepentru celelalte populatiuni slave din apropiere 1. De asemeneaaccesul lor este foarte greu. Mai mult cleat pozitia particulard asatelor, influenta aromând se vede In ocupatiunea bor. Rand pela mijlocul sec. XIX top locuitorii acestei regiuni se indeletniceaucu pästoritul, subt forma nomadd §1 de transhumantd. Astäzi seglse§te In plind decädere §i, ca §1 in alte regiuni curat aroma-ne§ti, el amenintd sä dispard de tot. Cauzele trebue cdutate injafurile hoardelor albaneze. Ei fdceau acelea§i drumuri periodice ieväratec §i iernatec ca §i pdstorii aromâni Apres la Saint-George (23 Avril), ces pasteurs vont dans la montagne, y con,struisent des habitations temporaires, fabriquent du fromage etdu beurre, vendent la laine et les moutons ; des l'approche de

ils descendent vers le littoral de la mer Egée avec leurstroupeaux, qu'ils font paitre dans des prairies affermées. Ilss'en allaient autrefois a Musakija, en Albanie, sur le littoral dela mer Adriatique. Comme les Aromounes, ils faisaient un peu decommerce en remontant de la plaine. Ils achetaient surtout aElbassan, du sel Plusieurs avaient fini par se spécialiser dansce commerce, mais tout cela a disparu par suite de l'insécurite 2.

Autorul acestor rânduri, care a studiat viata acestor Slavi subttoate raporturile, crede cä ei au fost influentati de pästorii aro-mani, care si-au stabilit asezdrile printre satele lor. Una dinaceste asezäri, pe care Cvijik o dä ca tipica, este satulAcest sat 1§i trage numele de la Galiko, un rdu care se varsd Inmare, in imediata apropiere a ora§ului SalOnicIn,rogiftelea

A-iz-L.stui rdu se aflau odatä a§ezdri aromdne§ti. Dupd autpdstori aromani care au populat regiunea slaqi re care estevorba, au fost originari din Galiko. Admit:dna ceastä pdrere ca

I Cf. Const. Jirlèek, Geseldclde der Bulgeren (Praga) 1875, p. 575.Cvijid, o. c., p. 450.

l'hiver,

Galt& nik,

tVe-,ecitrdintdi

'

www.dacoromanica.ro

326 TH. CAP1DAN

posibild, nu ne vom ocupà ca sdi afläm dacd toti Aromanii aufost originari din regiunea Calcidicei, sau au mai fost dintre eicare au venit §1 din altd parte. Probabil cä cei mai multi vor fifost din Albania, unde emigrau cu turmele. Aici ne vom multumisä adaogam numai cd urmele de influentd aromaneascd care sevdd in ocupatia §i viata lor, in infäti§area §i in intreaga lordispozitie sufleteascd, dau dovada cea mai sigurd cd pe vremuri,aläturi de populatiunea de bastind slavd, a existat un bun numdrde pdstori aromani, care, de§i au reu§it sä exercite o puternicdinraurire asupra Slavilor, cu timpul, s'a asimilat lor, desnationa-lizandu-se.

0 influentai romaneascd §i mai caracteristicd nu numai inpäsiorit dar §i in cdrvancirit se observd la Sarbii din Sumadia §iin tinutul superior al raului Bosna din regiunile Dinarice. Locui-torii acestui tinut numiti Era, isi au a§ezdrile in locurile celemai inalte. Ei se mi§cd cu turmele de la un loc la altul §1, desidispun de teren arabil, nu se ocupd decat cu cre§terea turmelorde oi si cu caravanele. Nu se §tie dacä pästorii aromani au pututinainth cu turmele la miazd-noapte pand in Bosnia. Faptul insine n'ar puteh fi exclus dacd tinem seamd cd celnicii aromanisant mentionati in documentele dalmatine (pastores seu celnicos")Inca din a. 12141. Intru cat insa, in imediata apropiere de aceastäregiune se afld muntii mai insemnati Romanija in Bosnia siStari-Vlah in Serbia, cu cele mai vechi urme de toponimie ro-'maneascd, se pare 0' indoita indeletnicire, ca pastori §i cherva-nagii a acestor Sarbi, se datoreste mai de gran Vlahilor pastorisi kjelatori° din Serbia medievald decal Aromanilor. Si ca oprobd despre vechimea acestei indeletniciri, care trece poate'dincolo de mi§cdrile pdstorilor aromani in aceste pärti, este faptulcd top Iocuitorii sarbi ai muntilor Dinarici, care se ocupd cupdstoritul §i cu cdrvänäritul, se nutnesc Inca pand astdzi Vlahi:it semble que les Era aient reçu en heritage ces deux modesde vie de l'ancienne population romanisée qui se retira apresl'invasion slave dans les montagnes dinariques. Les Jougoslavesappelaient la population romanisée les Vlah, les Valaques,c'est-d-dire les Latins. Cette population des montagnes dinariquess'étant assimilée aux Serbes au cours du Moyen-Age, le nom

1 Vezi despre aceasta mai pe larg Th. Capidan, Elemental slay indialectal aromtin (1925) p. 16.

www.dacoromanica.ro

ROMANJI NOMAZI 327

de Vlah persista en s'appliquant meme aux Serbes dinariquess'occupant de l'élevage des troupeaux et du kiradiiluk. Au coursdes derniers siecles, on oublia meme cette signification du nom Vlahet on l'appliqua parfois a tous les paysans des pays dinariques"

In port.In capitolul despre Imbracämintea pastorului aroman am

spus cd ea se deosebe§te in mod fundamental de portul celor-lalte neamuri din Peninsula. Cu toate acestea, regional, se intal-nese unele asemänäri, care nu se pot explica altfel cleat numaica influente romane§ti.

Printre acestea vom pune in primul rand inrauririle asupraportului pastorilor greci. Acestea nu se vad numai la Cupdeari,Aromani grecizati, §i la Háofl, greci, vecini de aproape ai Aro-mAnilor, dar §i la pastorii greci din interiorul Greciei. Aci nune putem ocupa cu deamanuntul in ce anume constau acesteinfluente. Stim numai ca piese de Imbracaminte de provenientaromaneasca ca otipxa, cpXoxciza (cpXoustdtcz) §i xa-c ocUcc, care re-prezinta formele aromane saric a, f 1 oc at a, c a u l a, santcunoscute §i de catre pastorii greci din interiorul Greciei. Inafard de aceasta, speciali§ti in materie, care s'au ocupat mai deaproape cu studiul portului grecesc, sustin cd el a suferit multeInrauriri din partea portului pästorilor aromani. Las, in privintaaceasta, sä vorbeasca, in cateva randuri, pe Fr.. Nopcsa : Da dieTracht der arkadischen Schaferinnen Stackelbegs, sowie die desSchafers stark von der normalen griechischen abweicht, da fernergrade im Hirtentum Griechenlands aromunischer Einschlag be-merkbar ist, neige ich zur Annahme, dass die Tracht dieserarkadischen Schafer durch diese Aromunen beeinflusst wurde" 2.

In afara de Greci, portul pastorului aroman a exercitat oInraurire §i asupra portului albanez. In capitolul In care am discutatprovenienta faldurilor la cama§e §i peste tot la hainele pastoriloraromani, prin localizarea extensiunii geografice a acestei partictf-laritäti, am ajuns la constatarea originei lor pentru Aromani §ibanezi. Totu§i tinand seama ca aceste falduri de la cam* §i de lasarica Albanezilor lipsesc la Gheghi §i se gasesc numai la Toschi,vecini de aproape ai Aromanilor, in afard de aceasta tinandseama §l de faptul cd sarica numita frokate este un Imprumut

I Cvji, o. c., p. 312.Fr. Nopcsa, Albanien, Bauten, Trachten etc., p. 181.

i.

www.dacoromanica.ro

328 TH. CAPIDAN

aromanesc, am presupus ca o influenta aromaneasca asupra por-tului albanez n'ar parea exclusä.

In ce prive§te pe Slavi, dupa cat §tiu, numai doi Invatati,Weigand §1 Cvijid, s'au exprimat despre apropierea ce existä intreportul aromanesc §i portul Slavilor. Weigand crede ca existä oasemanare intre portul aromanesc §i cel bulgäresc din campiaBitoliei, numai In ce prive§te croiala : Der Aromune halt viel aufeine saubere und ganze Kleidung und ist auch die oben geschil-derte Tracht der Manner der der bulgarischen Bauern in derEbene von Monastir, was den Schnitt betrifft, ziemlich ahnlich,so wird sie sich doch immer durch das bessere Aussehen unter-scheiden" 1 Eu, care am copilarit in aceastä campie §i cunoscbine portul taranilor bulgari, n'am &sit nimic asemanator. Por-tul Bulgarilor se deosebe§te de cel aromanesc tocmai in croiald.Pe and portul Aromanilor este croit pe talie §1 face falduri, laBulgari, din contra, haina cade ca un sac §i nu face nici unfald. Cvijid, ocupandu-se cu portul Mijad-lor, despre care a fostvorba mai sus, ajunge sa gaseasca particularitäti aromane§ti. Nu§tiu cum va fi portul acestor Bulgari la ei acasa, insä judecanddupd imbracamintea celor din Cru§ova, pe care ii cunosc foartebine, eu n'am putut vedea nici o asemanare. Broderiile §1 cusä-turile bogate de un ro§u deschis de pe hainele acestor Slavi,care nu se pomenesc la Aromani, imi bat §1 acum la ochi. Dealtfel, la Aromani lipsesc §1 piesele de imbracaminte pe careCvijid le citeaza ca imprumuturi de la Aromani : Le costume desMijaci fournit une preuve des liens qui existent entre ceux-ci etles pasteurs aromounes ; les noms memes des differentes partiesdu vetement, tels que drapna, sokaj etc., sont d'origine aromoune" 2Dintre acestea drapna se regase§te numai la Meglenoromani :trapnd 3, iar so/cal imi este necunoscut. In schimb Mijacii poartaguna §i guee, ca aproape toti Slavii. Cum am spus, poate, lacostumul purtat la ei acasä, s'ar putea gasi unele asemanari,care, avand In vedere §1 celelalte inrauriri, s'ar putea considerica influente aromane§ti 4.

I Weigand, Die Aromunen Vol. 1 p. 264.' Cvijid, o. c., p. 452.

Th. Capidan, Megienoromelnii, istoria $i graiul kr. Vol. I, p. 33.4 N. Balaria, care cunoagte bine pe Mad, gAsegte puncte de ase-

manare intre ei gi Arornini: Miatil sânt In genere oameni frumogi, lubitodde ordine gi curätenie, mult mai inteligenti gi Intreprinzatori. El au multepuncte cornune cu Aromânii". Lumina, Anul 11 (1904) p. 149.

a

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 329

In limb 6..

Ca influente romane§ti de limbä pot fi socotite toate aceleparticularitAti gramaticale din limba popoarelor balcanice, pe carele-am studiat la raporturile slavo-romane §i albano-romane 1 Deasemenea §1 toate fmprumuturile lexice reproduse mai sus. Aicivoiu cad numai o altä particularitate din limba bulgard, care sedovede§te a fi de origine aromaneasa.

Slavii din Peninsula Balcanicd Sarbi sau Bulgari con-struesc perf. compus de la verbele transitive ca §1 intransitivecu verbul a fi". Numai Romanii, Albanezii §1 Grecii Intrebuin--teazd verbul a aved". La Bulgarii Mijaci se intalne§te construe-tia cu a aved" in loc de a fi". Astfel ei zic : imam videno,imam arena (am vazut, am auzit) in loc de seim cu participiulverbului etc. Aceastd particularitate nu poate fi albaneza §i cuatat mai putin greceasa. Ea face parte din aceea§i serie de in-rauriri pe care le-am v6zut a vin de la pdstorii aromani 2.

In civilizatie.Pastorii aromani nomazi sant de cloud' feluri : pästori cu

locuintele mobile, cum sant Farprotii §i o parte dintre Grdmu-steni, §i pastori cu locuintele fixe. Cei dintai locuesc in dilivesau tende. Ori unde se duc ei, i§i construesc alive, sau 1§iintind tende. Cei din urmd au locuinte fixe, constand din cladiride forma pätratd, toate mari, solide, zidite in piatrd, §1 acoperitecu lespezi de ardezie. In aceste cladiri, care constau cel putindin patru inaperi, ei l'§i au tot confortul necesar. LocuinteleSlavilor din Peninsula Balcanica n'au nici soliditatea §i nici con-fortul caselor aromane§ti. In ce prive§te mobilierul, de§i el varieazddupa situatia fiearuia, totu§i se prezintd incomparabil mai bogatcleat la Slavi, la Greci §i Albanezi. De asemenea curdtenia Aro-manilor este neintrecutd : Man muss sagen, dass die Fraueneine peinliche Sorgfalt auf die Reinhaltung der Wohnungen ver-wenden. Der gedielte Fussboden ist immer blank gescheuert, schoneTeppiche, Stickereien in den Ecken und selbst Vorhangeschmileken das Zimmer. Von Ungeziefer habe ich in den aromu-nischen Gebirgsdarfern nie etwas gemerkt" 3. Nu discutäm aici

1 Dacoromania II p. 444, III p. 129.2 Cvijid, o. c., p. 406.

Weigand, Die Arornunen Vol. 1 p. 269.

www.dacoromanica.ro

330 TH. CAPIDAN

ca sd §tim cum §i de la cine au mo§tenit pästorii aromâni acestepredispozilii pentru bund stare in casä, curdtenie in menaj §ifrumos in viatd. Cvijiá crede cd ele ar fi o mo§tenire veche, inurrna influentei greco-bizantine. Noi, tinând seamd de murddrianeasemuitä a pdstorilor greci din Peninsula Balcanicd, socotirncd ele sânt insu§iri proprii ale poporului nostru. In acest capitol,märginindu-ne numai in cadrul vietii pästore§ti, care alatue§teobiectul studiului de fata, WA a considerà traiul Aromânilor ord§eniinstdriti, din care au ie§it negutätori abili, invätati eminenti, arhitectiexcelenti §i meseria§i neintrecuti, dorim sd ardtdm numai faptulcd acolo unde Slavii au venit in atingere cu pdstorii aromani,ei n'au lipsit sä-§i schimbe felul de viata in mai bine, imitând,ca traiu, pe pdstorii aromâni. In privinta aceasta, observdm, maiintaiu, cd in ce prive§te locuintele lor, ete au primit soliditatea§i confortul caselor aromâne§ti : Les maisons sont hautes etconstruites en pierre ; les chambres, la disposition intérieure,l'ameublement, tout rappelle l'habitation des Aromounes pe&albari.La propreté et le confort sont poussés plus loin que dans lemaisons de Polog" 1 De asemenea gustul pentru frumos, Slaviiveniti in contact cu Aromânii II au tot de la, ace§tia : Plus queles autres Slaves, ils montrent un certain gout, le gofit greco-aroumain, pour le beau, l'achevé, meme pour ce qui est moderne" 2.In fine, la ace§ti Slavi amestecati cu Aromdni tot ce se ob-servd ca ceva mai ales §1 mai distins in viata lor nu se poateexplick dupd inse§i constatdrile invgatului sarb, decAt ca unimprumut mai nou venit pdstoril4 aromanil Purtätbiii cul -turii bizantino-române au un gust hotdrit §i tendinte pentru untraiu mai bun §i mai ales ; nu este nici o indoiald cd ei au fostaceia care au introdus aceste deprinderi intre populatiunile slavedin Balcani. De asemenea influenta lor asupra culturii materiale)este foarte mare. Caracterul stilttlui bizantin pentru bisericile §imdndstirile ortodoxe este cunoscut. Orânduiala din camerile ca-)selor noastre, in ora§e, este aproape aceea§i ca la. Greci §i la:Aromani ; e primitd de noi §i curätenia casei caracteristicd femei-lor aromâne" 3.

1 Cvijid o. c., p. 402.2 Cvijid o. c., p. 442.8 CviiiC, Naselia srpskilt zentalja 1, p. XXX.

www.dacoromanica.ro

ROM-ANN NOMAZI 331

6. Pastoritul Aromfinilor In toponimia baleanica.

In toate tarile in care indeletnicirea cu pastoritul a avut odatao desvoltare mai mare, toponimia pastreaza Inca pana astaziurmele acelei ocupatiuni. De multe ori aceste urme §i-au schim-bat, in cursul veacurilor, in a§a fel forma, Meat astazi abia li se-mai poate recunoaste orlginea. In Franta, cele mai raspanditenume de localitali din domeniul vietii pastorale sant acelea care-deriva din cuvantul A I p e, cu intelesul secundar de pa§une", §idin Calmi s, cu acela§i "'Metes. La unele compuse cu acestecuvinte se poate recunoa§te u§or forma de baza, la altele Insa nu..Astfel din Alpe avem : Au p 0 Au p s; dupa aceea Alpette

Arpette; in fine Alpettag, Arpettag §i altele. DinCalmis avem: Chalmette, Chaurionde, Cholonge,Chaufleriaz

Nici la noi in Tara nu lipsesc aceste urme, mai cu seamaIn judetele de munte. Un studiu asupra lor nu avem. Totu§i, ras-foind numai in treacat Dictionarul .Geografic, vom da de o mul-time de nume de localitati, toate cu obar§ie pastoreasca; ca._

St a ni§oara munte In Dolj acoperit cu pa§uni avand stane-pe el"; U r d a, Ur da r i, Ur de §t i, toate nume de sate in Dolj ;in fine Drumul oilor2, Valea Oilor, Dealut Oilor,si altele. Ele nu lipsesc nici in tarile streine, pe uncle au emi-grat odata pastorii romani. In Galitia intalnim nume locale, ca

Cf. I. Roman, Dictionnaire topographique du departement des Hautes-Alpes, contenant les noms des lleux anciens et modernes. Paris 1884. .

2 Despre Drumul-Oilor vezi si Emmanuel de Martonne, La Valachienessni de monographie géographique. Paris (1902) pl 115. De asemeneaCvijiC, La Péninsule Balkanique Paris (1918) P. 185. Dupd aceea 0. Densusianumai Intdiu, in Pdstorltul la popoarele romanice p. 9, In care autorul se in-treabd clacd aceste drumuri n'ar fi o urnid din timpul colonizdrii romane; intVieata peistoreascd in poesia noastrd populard (1922) Vol. 1., In Apendiceautorul reproduce unele informatiuni privitoare la Drum oilor", luaterdspunsurile date la Chestionarul lui N. Densusianu, pastrat In ms. la Aca-demia Romând. Dupd spusele mosului Ion Banitd, numefe Drumm! Oaiei'°ar vent de la urmatoarea intamplare: In vremea de demult treceau Mocaniicu oile din Transilvania ca sl le ierneze la Tarigrad. 0 oaie fiind schioapala rdmas pe timid din card, Insi a stdbAtut drumul singurd si a venit acasd.Aceasta s'a intämplat pe timpul cdnd MocanH s'au Inapoiat din Tarigrae(p. 126). Tot In feul acesta se povesteste si la pp. 124, 125. Paralel cu.Drumul oilor" exist& i Drumul Sdreim, despre care vezis pp. 124, 125, 126.Vezi I Paula, Monografia comunel Rektnarl p. 292.

din.

§i

etc:t.-

1

www.dacoromanica.ro

332 TH. CAPIDAN

Strung a, Mägur a, Laj an o - o vce (oaie-neagra) §1 altele 1.In toate aceste nume u§or le poate distinge cuvantul de origine.Vor fi existand Insä §1 nume de localitati cu o form.4 mai corn-plicata. Acestea trebuesc studiate, spre a ne da seama mai binedespre intensitatea vietii pastore§ti la !mi.

In Peninsula Balcanica ele nu lipsesc nici pentru Megleno-romani, care se ocupä, astazi, aproape numai cu agricultura.Nume ca Mirindzu §i 13 ae- i 1 i ri, semnalate de mine in parteade miaza-noapte de Manta, dupa aceea Mirindzu-vec l' u §1Baoili§ti in HuMa, Mirindzu-mari In 0§ani §i allele 2,aratä, alaturi de termenii pastorali pastrati In acest dialect, caindeletnicirea Meglenoromanilor cu pästoritul era tot a§a deintinsa ca §i agricultura.

La Aromani aceste nume trebue sä fie §1 mai numeroase.ln cele ce urmeaza amintim cateva din ele.

Masii endroit montagneux a Cerne§i". Aceastä comunä seafla in Epir, In regiunea Zagori, situata in partea de miaza-zi,(drum 41/2 ore) de Laca (Lai§ta).

Mul'ori nom de colline dans la region de Franci, villagearoumain grecise". Acest nume de localitate, Impreuna cu satulFranci, tine de Anovlachie annexée au Zagori".

In ce prive§te originea numelui Mul'ori el este acela§i cu.Ml'or pentru mil'or. Tinutul fiind grecizat, nu s'a mai putut!Astra pronuntarea originala : Mil'or. Vocala neaccentuata u pentrui din prima silaba s'ar putea explica subt influenta labialei, iar Ifinal s'ar putea explica sau prin analogiea altor nume de loc,din limba greaca terminate in i, sau de la plural.

Stana, nume de loc. In apropiere de Aminciu (Metova).Derivat din stane, despre care vezi in capitolul urmator. Un altflume de loc. Stana, se gase§te §i in muntele Tomor (arom. Ndumor).in Albania 3. Un derivat de la radicalul slay stan, este Stank e,inume de loc. aproape de Ghevgheli. Formatiunea esteturceasca,din stan §i suf. -ec.4.

1 miklosich.Kaluzniacki, Wanderungen der Rumunen in den Dalma-Lischen Alpen und in den Karpathen (1879) p. 43 .,,i 62.

2 pericle Papahagi, Megleno-Romeinii 11 p. 38 vi 45.3 Cf. C. N. Burileanu, I Romeni di Albania p. 185.4 Cf. Spisanle. Kniga XIV. (1917) p. 103.

www.dacoromanica.ro

ROMANU NOMA ZI 333

Stanile, o localitate in regiunea muntoasä dintre Cratova §iChiustendil id Bulgaria, acolo unde, dupa cum se poate vecleain harta anexata, mai existä §1 alte a§ezari de Aromâni.

Stanigor, nume de sat situat langa ora§ul Onjilane, inregiunea moravo-vardariana, in apropiere de Vranja. In toataaceasta regiune existau odatä pastori aromâni. Ace§tia, cntimpul, s'au slavizat. Cvijid, care s'a ocupat cu stabilirea carac-terului etnic al Slavilor din linutul .Moravei meridionale, in carese gase§te acest nume, adaoga : 11 n'y a pas dans cette regiond'Aromouns. II est cependant hors de doute qu'il y en avait auMoyen-Age" 1

Strunga, nume de loc. de pe muntele Tomor in Albania,in care odata se aflau a§ezate numeroase familii far§erote§ti..Cuvântul acesta este insemnat §i pentru faptul a el lipse§teastazi in terminologia pastoralä la Aromâni, fiind inlocuit cu formaslava cutar. El se mai ,IntAlne§te rar numai in literatura popularardespre care vezi mai departe in capitolul urmator.

Strungula, nume de loc. pe tarmul stâng al rAului Arta, cursulde mijloc. Pe tarmul drept se aflä o altà localitate (nume decomund) româneascä Val6ora, care este un derivat din vale, ca§1Strungula din Strunga. S'ar puteà sä fie §1 o forma greceascamai cu seama cd, dupa cum se va vedea In capitolul urmator, cu-vântul românesc strungd, dispärut din dialectul aromalt, se pastreaza la Grecii din Epir.

Mandra, nume de loc. pe tarmul drept al rthilui Arta, inimediata apropiere de ora§elul Arta.

C'drarea '1 Lampi, nume de loc. tot in muntele Tomor, inapropiere de varful Tornorita-mica. 1 aceastä localitate a fostlocuitä odata ..de pastori nomazi din Albania. Cuvântul edrare,dupa cum am aratat in altà parte din aceasta lucrare, este rar indialect: El se mai intalne§te in literatura populara.

Turcig, nume de loc. intre cele cloud vArfuri ale munteluiTomor in Albania 2. 0 altä localitate cu numele Turage saltStane, locuità odata de Far§eroti, se aflä la o mica distantä deora§ul Durazzo, In partea din spre miaza-noapte. Toti Aromaniidin aceasta localitate locuesc acum in ora§ul Durazzo 3.

1 Cvijië, La Péninsule Balkanique p. 467.2 C. N. Burileanu, 0. c. p. 183.a C. N. Burileanu, o. c. p. 238.

www.dacoromanica.ro

334 TH. CA PI DAN

Caprara, vArful superior al muntelui Cacardista din Pind.Acest nume este insemnat de Pouqueville. El se gdse§te inteoregiune unde se intalnesc sl alte nume de loc. nerelevate pândacum. Vom cità cateva randuri din scrierea autorului, ca sd sevadd mai bine pozitia geograficd a acestui Off de munte : J'airelevé les sommets du Pinde qui donnent naissance a l'Achélous,c'est aussi le moment de les nommer et de les classer dans monlprographie. Je dois donc dire que du mont Zigos, d'oir nail enpartie l'Aous, ou VoIoussa, ii y a trois lieues ouest-sud-ouest aumont Codjaca. Ce dernier éleve ses sommets Apres et séveresau-dessus du Copanez, qui le lie au Zigos. En suivant l'arretedu Ccdjaca qui se prolonge au sud-ouest pendant six lieues, onaboutit au Caprara, pic supérieur du Cacardista" 1 In altd parte,Pouqueville, vorbind despre muntele Copanez, spune cd ramura.acestui munte qui se recourbe en arc, prend le nom Souma-Coubrado".

Ad avern mai Intai Caprara care vine din ceiprar §i sufixullocul -a, ca in Tricala, Tarnova, Magarova etc. Dupd aceeaSuma-cu-bradu várful cu brad". Acest din urmd nume pe care

Pouqueville 11 traduce mai departe cu pic des Sapins" esteinteresant pentru pAstrarea cuvântului latin summum cu intelesulde varf §i in româneste ca in celelalte limbi romanice.

La ce4area di k'atrel este, dupd cum imi comunicd Chr.Geagea din Avdela, un nume de localitate dintr'o regiune mun-tcasd din apropierea comunei Avdela din Pind. Nu se Vie dacdpdstorii aromâni au avut odatd, ca §i pdstorii albanezi, stâne ziditein piatrd. Acest nume de localitate ar fi un indiciu pentru existentalor In timpurile mai vechi.

Lacatun, nume de localitate In muntii din Albania, in re-giunea Tomorului. Am ardtat in altd parte din aceastd lucrarecd, odatd, partea cuprinsd Intre cele cloud varfuri ale Tomorului-erau locuite de pdstori aromâni. Astdzi numai urmele de numede localitdti aromanesti cuprinse in aceastd regiune mai daudovadd despre existenta in numdr mai mare a pdstorilor aromâniin muntele Tomor sau Ndumor, cum II numesc Aromânii.

Cuvântul este o Impreunare din la ceitun. Prezenta lui esteimportantd pentru faptul cd este pentru prima oard la Aromâni

1 Voyage dans la Gréce. Vol. II, 192.

§i

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 335

and Intalnim acest cuvant subt forma obicinuild la Dacoromani§1 Meglenoromani. 1. C. Burileanu, cel mai bun cunoscdtor alRomanilor din Albania, care inregistreazd Lacatun ca nume delocalitate, mai da §1 Clitund. Aceasta este forma mai obicinuitä,de§1 §1 ea e destul de rail 1.

Patul'a, nume de localitate, in Tesalia, pe 111.11 Salamvria,la apus de Ciotili.

Este un derivat din piitul'u cu suf. -a.larbata, sat langd Teteven. Este derivat din iarbd §i arti-

colul feminin bulgar -ta2. Nu se §tie dacd cuvantul este o for-matiune aromaneascd sau chiar dacoromand. Derivate analoageslave, in Macedonia, avem Tiravna, Triavna din trevend §1 acestadin tréva iarbd" 3.

Pagunci, sat situat in partea de miazd-zi de Tarn, langdBangor, in Bulgaria. Weigand, aducandu-1 In legAturd cu pdfune,adaogd : ,,Moglich sogar wahrscheinlich ist die Herleitung vondem Personennamen Pagun". Eu cred cd derivatia lui din pcipnenu trebue pusa deloc la indoiald, mai ales cd se afid inteo re-giune in care se gäsesc §1 alte nume de loc. de origine roma-neascd 4. Nici despre acest nume de loc. nu putem §t1 cu sigu-rantd, dacä el tine de dialectul aroman sau dacoroman.

Ciobanlades, nume de comund din Tesalia, situatd in parteaapuseand de Lamia. Derivatia cuvantului este greceascd din plu-ralul aromanesc &banl'i de la ëoban5. 0 derivatie greceascddirect de la ëoban n'ar fi cu putintä, deoarece In cazul acestaar trebui sä avem &obanades (färd 1).

Tot ca nume de localitati din domeniul vietii pastore§ti,insd de importanta cu totul secundard, pot fi socotite §1 o seriede nume care se referd la nutretul vitelor. Printre acestea seIntalne§te livade, subt forma simpld sau compusd : Livãdz, comundarom. In Meglen ; Xirolivadi, comund In Veria ; Vlaho-Livadi com.In Olimp etc. Dupd aceea $esti, nume de localitate in Cerne§i.

1 Vezi I. C. Burileanu o. c., p. 312. Katuna ca nume de loc. se gase§te§1 In Acarnania pe un platou la nord de Xiromeri. (Cf. Heuzei, Le montOlympe et l'Acarnanie p. 239. Vezi ì p. 261). De asemenea §1 W. MartinLeake, Travels in northern Greece p. 163; il relevA la p. 218 §1 ca nume de familie-

Weigand, Rumdnen und Aromunen in Bulgarien (1907) p. 44.8 Spisanle ib. p. 102.4 Weigand, o. c., ib.; Const. Jireèek, Das Fiirstentum Bulgarlen p. 123.

Vezi despre acest cuvânt si In Dacoromania 1 422.

'

www.dacoromanica.ro

336 TH. CAPIDAN

Valea-gasd mime de loc. In Siracu §1 Aminciu (Metovo). Insem-nätatea acestor doud din urind nume de loc. constd In aceea c'dcuvântul qesii (lat. sessus, a, -urn) pierzandu-se din dialect, s'apästrat in toponimie, gratie ocupatiunii pästore§ti a Aromânilor.0 comund româneased de langd lanina se nurne§te $egi cu sdin silaba a doua trecut in f. Cuvântul pare a fi de origine alba-nezd : g e g (lat. séssus), mai cu deosebire cd in Epir se Intalnesc§i alte nume de loc. de origine alb., acolo unde astdzi se gäsescnumai Aromâni, ca Bari (dat §i subt forma Bard), munte Maltdin lantul care separd valea din Aspropotam de regiunea Siracu§i Calarl'i. Cuvântul ar puteh veni sau din bar iarbd" sau dinbari pdstor". In fine tot aici pomenim §i rdspAndirea prin pästorii.arornâni a cuvântului pade In toponimia aromâneascd, precurn :-Pade-Mwtd, nume de loc, in Pind, In spre muntele Gumara.Padea '1 Ghion, nume de loc, in apropiere de Molovi§te (Mace-donia). Pddz, comund aromAneascd in Pind, situatà pe munteleSmolica, la o jumdtate de oil departe de Armata. Pddz, numede loc. langd CAlarl'i.

7. Termeni pastoreti pierduti din dialect, insd pdstrati inlinibile balcanice.

In capitolele precedente, Incercând sd dau o descriere avietii pdstore§ti la Aromâni, am cdutat sä grupez toti termeniireferitori la aceastd viatd. Se intelege, insd, cd, in afard de ei,trebue sd se mai gäseascd §1 altii unii care existä In dialectutdacoromân §i lipsesc in dialectul aromân, sau lipsesc §1 In dia-lectul dacoromân, Insä au existat in dialectul aromân §i cu timpuls'au pierdut pe care numai un studiu mai amdnuntit §i bazatpe cercetäri noud ni-i mai poate descoperi. In capitolul acestanu va fi vorba despre aceste cuvinte, care se presupune cd auexistat, Insä astäzi au dispdrut cu desdvar§ire. In rândurile careurmeazd ne vorn ocupa de acele putine cuvinte, tinând din do-menial vietii pdstore§ti, care, de§1 astdzi in dialectul vorbit sântnecunoscute, totu§i din prezenta lor intr' altd limbd din Penin-sula Balcanicd, deducem cd au existat odatd §i in dialect.

Dintre7acestea avem :brdnzd cu acela§i inteles ca In dacoromând. Astdzi cu-

vântul acesta este Inlocuit prin ca§", iar pentru ceea ce Daco-românii numesc ca§", se intrebuinteazd numai ca§ dulte"..

www.dacoromanica.ro

R OMINH NOMA ZI 337

Prezenta cuvantului se atesta prin existenta formei grece§tinpiv*G Kase in Lederschlauch" Intrebuintat In Epir. Aceastabranza, dupa cele ce mi se comunica, este aceea§i cu ceea ce Aro-manii far§eroti numesc cas Mut dit foale sau la ceilalti Aro-mani tuneiref (din cas tumniirel). G. Murnu (Rum. Lehnw. imNeugr. 38) presupune ca cuvantul este de origine dacoromana,§i cd el ar fi trecut la Greci numai prin mijlocirea Raguzanilor.Este drept ca brenca sau caseus vlachescus erau cunoscute lapopulatiunile romane de pe coasta Dalmatiei, Insä lipsind acestcuvant la Sarbi §i Albanezi, §1 gäsindu-se, dupa informatiunilece am, numai la Grecii din Epir, el trebue sal fie considerat caun imprumut din dialectul aroman, Inca' din vremea cand cu-vantul nu dispäruse din graiu. De fapt, cuvantul mai trae§te §1astazi in comuna Hali chi din Aspropotam1.

strungd, cu acela§i inteles ca in dacoromana. Ca O. branza,cuvantul este necunoscut in sfera termenilor pastore§ti Intre-buintati de tulpinile aromane§ti. Cu toate acestea II intalnim inliteratura populara :

Alai Chichi, paid lungä, Mai Chichi, pia lunga,111'4 Gretl'i tuti tu strunga. Taia§i pe Greci toti In strunga.

Tache Papahagi, Antol. 49.De asemenea, batranul poet Belimace II intrebuinteaza in

cunoscuta lui poezie Picurarlu": .

Picurar cu perCea lunga Pdstorule cu chica lungaCate plandzi cu boate'n strunga ? De ce plangi cu voce'n strunga ?

De fapt dictionarul grecesc al lui Vlahos II inregistreaza :(37pm-in; ca un cuvant nu regional ci general, cu intelesul enclos,parc", §1 G. Meyer, relevandu-I pentru intaia data, II atribue pa-storilor Vlahi, fail O. specifice anume de la care pastori a fostluat. Tinand seamd de ceilalti termeni pastore§ti pe care Grecii i-auimprumutat de la pastorii aromani, trebue sa admitem 9&" §Iotpopyyz este un cuvant aromanesc, mai ales a urme din vTchealui Inirebuintare in dialect se pastreazd Inca gaud azi 2.

farcu. Astazi, dupd informatiunile mele luate de la pastoriidin regiunea Veriei, de la Far§erotii din Vodena §i de la Gra-mustenii din Livadz, cuvantul nu exista in dialect cu intelesul de

I Cf. Dundrea Anul 1 No. 5-8 p. 126.2 G. Meyer, Neugr. Stud. 11 p. 79.

www.dacoromanica.ro

38 TH. CAPIDAN

ocol" ca l'n dacoromang. In locul lui se intrebuinteazA la pg-storii din toate tulpinile cutar. Cu toate acestea, el se Intalnestenumai in expresia, pretutindeni cunoscutd la pAstorii aromani,k'irdui tarclu (di riel, di edz) cu intelesul am pierdut toti mieii,toti iezii, am pierdut intreaga fatAturd".

Dna ne referim la limba greacA, vorn vedea cA §1 acestcuvant se gAseste in Epir, intrebuintat mai mult In Zagori:'cc:4%o; kleiner Stall far junge Ziegen, der Ort, wo Zicklein undLammer eingeschlossen werden, urn zu saugen". (G. Meyer, Etym.Wb. der alb. Spr. p. 445).

Al Mud de tare, mai existA §1. cuvantul "littered, care este dat§1 in dictionare. El nu prea se aude in dialectul vorbit. In locullui pAstorii aromani intrebuinteaza numai curmu. ..

negru, nu se aude astAzi in dialect decat numai in unelenume de localitate. In locul lui avem lai, In tot domeniul aro-manei, §i gal 'in Laca din Zagori 1. Tot in acest tinut se auderat §i negru. De aci cuvantul a trecut la Greci vtciyxpcx schwarzesSchaf", intrebuintandu-se numai ca substantiv 2. Trecerea lui s'afAcut prin pAstorii aromani. Cuvantul grecesc reprezinth formafemininA neagra din oaia neagni. Asthzi negru se mai intalnesteIn Toponimie K'eatra-neagrci(Vezi p. 244).

Originea euvintelor.

Luand In cercetare originea cuvintelor Intrebuintate la pAsto-rit, in primal rand ne vom oprl putin la douA-trei nume de loca-litate cu fralgiare mai veche.

Dintre acestea, in afard de S ear (Seres) si Par 1 ea p(Perlepe), despre care s'a vorbit in cuprinsul acestei lucrari (vezip. 312), am mai avea urmAtoarele :

Vilardi, intrebuintat des in literatura populard aromanA pen-tru Bae 17a-T7 ora§ in Albania.,...

SA scriati nä laie carte SA scrieti o scrisoareLa pAseulu di Vilardi. Pasei din Berat.

Lit. Pop. 1018/28.Asthzi cuvantul nu se aude decal numai la unii Farseroti ;

incolo, pretutindeni avem Berat. De asemenea el este cunoscut .

1 Weigand, Die Arornunen II p. 361.2 G. Murnu, Kum. Lehnw. lin Neugr. p. 37.

www.dacoromanica.ro

ROMILNII NOMAZI 339

inumai la Aromani. Grecii, Turcii §1 Slavii nu-1 cunosc. La totiace§tia se aude numai forma Berat. In special Grecii au 1117reptt.In vremurile mai (echi cuvantul grecesc se apropia mai mult deforma etimologicd Mil gradd. Din aceasta Grecii au fdcut (cu,pronuntarea lui b ca v, ca in BoOpyozpog din Bulgar, Btikcce dinbalta) BeXciypacc §i BEA.Ocypcc&, cu i final pentru a ca in actualul11.17cepcht pentru 1V1-7capc. Astäzi aceste forme nu se mai aud, dupdcum nu se aude la Aromani, deck foarte rar, Vilardi. Forma aro-mand esta o rdind§ita din vechea pronuntare greceascd. Din Be-Xdcypx8c, prin aderea lui a neaccentuat din silaba penultimä, a.rezultat regulat Velagrdi, iar din aceasta Velardi, din care apoi,cu e neaccentuat trecut in i, Vilardi.

Ldsun este pronuntarea aromaneascd la pästorii nomazi dinPind prntru Elasona, Alasona §i Elason. Aceasta din urmd forma'am gdsit-o insemnatd pe hArti. Comparand cuvantul romanesccu formele grece§ti, surprinde trecerea lui o 'in u inaintea luin, in pozitie accentuatd. Mi-a fost cu neputintd sä ajung lavariantele formelor vechi grece§ti ale acestui nume de locali-tate. Dacd se va dovedi insd cd e initial din forma greacd esteTulterior, sau cd cuvantul se pronunta cu dublu I, atunci formaaromaneascd, cu on accentuat trecut in un, trebue sd fie tot apde veche ca' §1 on > un din Salona> &Irma'.

Bdiasa (scris §i Bayeasa) este numele comunei romane§ti-din Zagori §1 numele raului pe care se and a§ezatd. comuna.Intre numele comunei §i numele raului, desigur numele acestuidin urmd este cel mai vechiu. A§a dar, pentru lamurirea formei

.aromane§ti trebue plecat de la numele raului. In grece§te atatcomuna cat §i raul se cheamd Volusa §i Vovusa. In unele hdrti alestatului major austriac am intalnit §i Vjosa. Nu §tiu intru cat acea-.stä transcriere corespunde adevdratei pronuntdri. Numele vechiugrecesc al raului este Aous. Este greu de stabilit legaitura intreforma veche §1 numirile grece§ti de astdzi. Probabil ca.' sele vorfi existat aläturi de numele vechiu. Pentru noi faptul importanteste ca v initial din Vojusa grecesc apare ca b in &Vasa aro-manesc. Aceasta insemneazd, pe de o parte, cd. Aromanii au cu-noscut de cu vreme numele grecesc al raului, cdci numai a§as'ar explicd redarea lui v initial prin b, al doilea, cd forma gre--ceased Vofusa, ajunsd pand astdzi, nu este noud. In orice cazrentru ldmurirea originei numelui comunei, trebue tinut seamd

www.dacoromanica.ro

340 TH. CAPIDA N

de numele rdului ; iar numele românesc al rauluf nu poate fiidespartit, din cele ce am spus mai sus, de numele lui grecesc..

Imbracamintea.La imbracaminte, in gall de cuvintele de origine latind :..

ceiMuil (<calceonem. Cf. Dacoromania III, p. 756), baltu, curaud,_nastur (anastur), stringl'e (stringula. Cf. Per. Papahagi, Not. Etim.45) §i de cele studiate in capitolul de la p. 254, mai avem urmd-toarele :

aarowle §i aWeroand, o pAnza alba cu care Far§eroatele-bMrâne i'§i infa§oard 6uparea,§i prin extensiune, intreaga coafura..Tinand seama de forma Malta §i ascutita care ia intreaga coafurda capului, mai cu seama ca. insd§i &uparea este destul d! Inalta,cuvantul nu poate fi despartit de forma ki'derd, care a trebuit sdexiste odatd §1 la Aromani, cu acela§i inteles de varf, Inaltime,deal in forma acoperi§ului casei". Din ki6"erd cu suf. -oarie atmavut kieerowle, din care apoi a rezultat 6i6eroarie, intocmai cala k'kbr> 6ieor picior". In cazul acesta, cuvantul nu mai poatefi socotit stravechiu 'in limba romana. Legatura lui cu forma alba-nezà k'ikel'e, k'ilest' varf, varf de munte" (despre care vezi N.Draganu in Dacoromania I p. 117 §i urm., Th. Capidan Dacoromania III p. 151) e problematica, iar originea lui e mai degrabd slava' (despre care vezi Ovid Densusianu, Graiul dinTara Hategului p. 58). Ca chestiune semantica cuvàntul nuintAmpind nici o greutate. and am intrebat pe un Far§erot casd-mi spund ce este Oaroaria, el, impreunandu-§i varful dege-telor de la amândoud mânile §i ducându-le deasupra capului casd-mi arate ca este ceva Inalt §i ascutit, mi-a raspuns baltul,ti-§ baga moa§ile pisti 6upare". Forma earoand pentru ãiãe-roarie se datore§te unui schimb de terminatiune.

.dupare, este o cdciuld 'in formä de fes, ceva mai Inalt, pecare il poarta Farproatele. Este cunoscutd numai la Românii dinAlbania. Forma tupare, la Românii din Olimp, este mai noud §i e re-data cu pronuntarea locala obicinuitd a acestor Români, la care avemregulat t pentru e. A§a dar, originea cuvântului trebue cautatd pie-and de la forma &pare. Cuvântul nu poate fi despärtit de formaalbanezd k'ipars cu intelesul nesigur Gesichtztige" pe care 11 dddictionarul lui G. Meyer (p. 227). El trebue sa aka §1 alte in

www.dacoromanica.ro

'ROMANII NOMAZ1 341

Aelesuri referitoare la cap §i fats, pe care noi nu le cunoa§tem.Originea cuvântului albanez G. Meyer o cautd in sal-b. bulg. kipdin ung. kép, care a dat §1 in române§te chip. Eu cred cd el repre-zintd o formä veche albanezd.

marot In arom. este din alb. mal'ot (Cf. Nopcsa o. c. p. 169)din cauza lui l' palatal care nu s'ar putea explicA in arom. §1mid in limba ngr. Cuvântul este, ca origine, acela§i cu dacor.malotea dintr'o formd arabd (prin Turci) malkita, iar acestadin vgr. p.ocXXorcil Sopci, pdstrat in mgr. irqXcoril pellis ovina".Cuvântul se intalne§te §1 in vsl. miloti, milotart pellis ovina" ;in limbile romanice : ital. melota bland" fr. mélote etc. La Greci,existd subt forma malt& §1 vine tot din albanezd.

partite"' din vsl. prattii pannus, Stackchen Tuch" cu suf.-ita (Mikl. Lex. Pal.). In limba bulgard avem azi derivatul pill-tugina .orice obiect de pânzd de legat sau infa§urat ; haind".Este acela§i cuvânt care std la baza formei dacor. pelrtie.

Dintre celelaIte cuvinte, urmdtoarele sânt de origine turcd :culane (dacor. coIan),k'ileafe, k'uleafe (dacor. chiulaf), 4,-* umindane cuAoate variantele (dacor. geamadan), ilek'e (dacor. ilic), gailane (dacor.gditan), ibrigme (dacor. ibri§in), dulumel (dacor. dulamd), silealz' e cutoate variantele (dacor. sileaf), tirlike (turc..tirlyk), mingu? (turc. men-gue), dizgei (turc. dizge Strumpfband"), gmie (turc. Aami), 'euprake4turc. .6aprak, dacor. ceapraz). Urmdtoarele sânt de origine neogreacd :aimtu (SEpAto; etoffe croisee"), alsi8a (cilc(&p:), aritharik'e(cipc'ck),asime in tas di asime (at:sip), caltaveta (xca-cooSL-ca), catasarcu (cf.otataccipxt din xcrcac §i .acipx% tradus prin cpXavaXce), curSer (xopaalcc§i xopaacc), leiptidz (Acucopaa, Xa.nooSt dupd G. Meyer, Neugr. St.II 38 din sl. lapa), mandila (p,corbilXcov), puSeauei (icoaLci), ldrulz'etcoopot5x0, tipd (col= ; despre rdspandirea cuvântului in limbilebalc. Cf. G. Meyer Alb. Wb. 441 §i. Neugr. St. II 62), zdrculd,Ceptoacz din turc. zer kiilah propriu zis chiulaf brodat cu aur";-cf. k'ileafe, k'uleafe. Cuvântul ar fi putut trece la Aromâni §1direct din turc.). De origine albanezd avem zava (zave, rdspAndit§1 la celelalte popoare balc., despre care vezi G. Meyer, Alb.Wb. p. 481). Cu origine neldmurità avem : gadzoafd, mogur, nau.

Famili.a pastorului. .

Familia pdstorului se cheamd feimeal'e, fumeare (lat. familia)./Vlai multe familii la olaltä alcdtuesc o falcare. Originea acestui-stivânt ,este strâns legatd cu felul vechilor a§ezari aromâne§ti.

www.dacoromanica.ro

342 TH. CAPIDAN

Cuvantul stä, desigur, in legaturä cu lat. falx, -cern seeere". Umderivat adjectival falcalis, -em, din care am avea plcare, a trebuitsä insemneze, la inceput, portiunea de pamant in forma secerei"pe care se ea grupatä o apzare de mai multe familii. Cuvantulifdlcare s'a putea explica foarte bine §1 din falcaria 1, insa nicide cum cu intelesul de portion de terre fauchée" ci portiuneade pamant in forma unei falce". Aceasta, de sigur, pentru cà la.

alegerea unui loc pentru o a§ezare nu juca nici un rol faptuldacd portiunea de parnant este secerata sau nu. Principalul eraca satul sau felul de a§ezare sa aiba o forma" care putea ajutamai bine la apararea lui atunci and satul ar fi fost atacat dinafara. In cazul acesta forma seceret convenea cel mai mult. Colegul mieu G. D. Serra, care de ani de zile lucreaza la toponomastica tinutului Canavese din nordul Italiei, ma asigurd cd multe-din vechile a§ezari din Italia sant derivate nu numai de la falx,-cem, dar §1 de la orice cuvknt cu intelesul de curva, svolta distrada". WA acum §i cateva nume de loc. din toponomasticaitaliand comunicate mie de G. D. Serra, care mi-a atras luareaaminte asupra acestui fapt. In Piemonte. avem Falcimagna, aproape-de Bussoleno di Susa ; tot a§a Falsimagna sau Fausi, sat laMontanaro Canavese ; Rtra di Fissimagna la S. Martino CanaveseFalsabologna la Bolangero. i tot a§a avem nume de localitätiderivate de la obiecte care au forma rotunda : Via lunaria §iiLunatto de la luna. De asemenea numeroase nume de loc. de larota. Astfel avem C'ollis Rote (atestat in anul 1189) pe shad&romana din Val di Susa Vezi de asemenea Via Ruata Cloti (anul1284), Ruata Urbiani (anul 1107) in Val di Susa, Ruata de Latro-nibus (anul 1194) la Savigliano etc. In fine, tot in vechea toponomastica italianä avem numeroase derivate de la c or nut a,arcuarius, flexus, cubitus, *volvita etc., adica totde la cuvinte care au o forma curbata sau rotunda, despre carevezi mai pe larg in: S. Pieri, Toponomastica della Valle dell' Arno ,-.-Toponomastica delle valli del Serchio e della Lima, D. Olivieri,Saggio di una illustratione generale della toponomastica veneta.

Capetenia unei Mari este eelnicul (vsl. cellnikii, desprecare vezi mai pe larg la p. 214) Denumirea de k'elzdid (turc...kehaja) intrebuintata mai mutt de Gramusteni, este noua.

1 Candrea-Densusianu, Dict, aim al limbii romdne p. 90 (547).

;.

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 343

Pdstorul se cheamd picurar (lat. pecorarius); dupd felulvitei pe care o pdze§te, el se mai nume§te triar (oier), nutinar(noaten), birbicar (berbete), matricar (mdtried), stirpar (stearpd),.vitul'ar (vdtuiu), cdprar.

La stand mai marele este pdstorul numit cd4ar (din lat..casearius). Acest termen este vechiu §i Intrebuintarea lui a trebuitsd fie comund la top Romanii. Cuvantul baed (bagu) dat in glo-sare nu mi-a putut fi confirmat. Este drept cä intr'o poeziepopulard intalnim versurile :

Trä fl Rdmand Pentru o RomancdMi bdgam §i ba6i.1 la stand. Ma bägam §1 baciu la stand.

Lit. Pop. 31.Insä observ cd aceste versuri ar putea fi o pläsmuire a culegd-torului. Aceasta se dovede§te §1 din intrebuintarea euvantuluistand introdus numai ca sd rimeze cu Rdmand ; in aromana existdnumai stane. Culegdtorul, care cuno§ted dialectul dacoroman, 1-aintrodus, färd sd-§i dea seama despre falsificarea poeziei. Cutoate acestia nu este exclus cazul ca undeva sä se audd §i cu-vantul baeu.

In afard de cdpr, in timpurile mai noud, de and cu fabri-carea ca§cavalului, s'a introdus intre termenii pdstore§ti §1 masturgr. picssopocc (maiestru).

Locuinta pdstorului.Pdstorii cu locuinte stabile, care numai iarna plead Ia §es.

§i vara revin la locuintele lor de munte, au case; pdstorii nomazilocuesc in cdlive (ngr. x0005p). Generalizarea cdliviei la Aromanitrebue sd fie noud §i dateazd de cand cu rdspandirea cuvantului gre-cesc la toate popoarele din Peninsula Balcanied §i chiar la Slavii demiazd-noapte prin intermediul turcescului koliba: bulg., sarb., ceh -slov., pol. (dialectul) koliba, rus. kolyba (Miklosich, Turk. Elem.

88). Numai Albanezii, Intocmai ca §1 Aromanii, II au direct dinngr., nu prin turee§te : /calve Witte" (G. Meyer, Alb. Wb. 170).Daed prezenta cuvantului casd aratd ea' aläturi de pdstorii no-mazi au existat §1 pästori sau agricultori sedentari, nu mai putinnoul imprumut cãliv& presupune ca el a inlocuit un cuvant maivechiu pentru desemnarea locuintei vremelnice. La Albanezi,aldturi de gpl (din Atpi, gtepi) casd" avem koliba, kasol, bun §ikaeor, toate cu Intelesul de colibd. Forma din urmd kaeor se Intal-

I

www.dacoromanica.ro

344 TH. CAPIDAN

neste §i in sarba kaöara 1, care, mai mult deck forma albanezd,ne aminteste cuvantul românesc ceiscioarei. Ma Intreb daca' acestedscioard, care mai traleste acum numai la SArbi §i la Albanezi,n'ar fi tinut locul formei côlivä. CAci in aromânä, in afard de casä

cdlivA, nu existä bordeiu, cu toate cd acesta este raspkidit laBulgari etc. 2

Mai multe sate alcdtuesc o hoard, iar mai multe alive isipästreaz'a aceeasi denumire : càlive. Denumirile sat §1 ditun lipsescastAzi. Dupd cum cAlivä este un imprumut nou din ngr., tot asasi hoard din ngr. y_Wpoc nu-i o formä veche. Ca inteles, cuvântul,astäzi, In grece§te, nu se mai intkneste deck in tb xwpt6 sat",

in xwptivqg taran", derivate din xcl)pcc. Iar acesta si-a pdstratin ngr. Intelesul de contrée, pays, lieu, place" ca in vgr. §i inbizantina' Intelesul a evoluat in aromang. La Bulgari acelasi cuvânthora insenineald Iume, oameni multi", desi in monumentele vechidin sec. XIII Ii pdstreazä intelesul vechiu : Po vsej horè caristva-int in loate tinuturile Impärätiei mete" (a. 1217-1241). Cu acestvechiu inteles existä si la SArbi (Rjeönik).

Cc cuvânt au avut Aromanii in locul lui hoard? Albanezii,care intocmai ca Aromanii se impart in nomazi si sedentari, aukatund §i fgat, cuvinte pästrate §1 la Dacoromâni (ckun, sat).Din aceste doug, la Aromâni a mai rämas o urrnd numai dincdtun. In proverbul Nu fate cdtune. Intr'o lucrare anterioard amsocotit cä aceastä fornial este un imprumut din limba greacds.Acum aflu cä adevdratul proverb grecesc, care corespunde aro-friar escului nu fate atune" sunä Aiv xovouv v.optb (nu fac satimpreunä). Aici xtoptb este cuvântul grecesc propriu pentru sat.Incolo, xwcoova, in grece§te, lipseste ca apelativ. El existä canume de localitate in Acarnania 4; dar aci originea lui este aro-mâneascd. De altfel, §1 dupd forma', cuvantul nu poate fi decknumai românesc. Grecii 1-ar fi putut imprumutà §1 de la Albanezi;insä la acestia se pronunta katund, din care n'ar fi putut iesiIcCeCGthiz. Aceastä formä flU s'ar puteà explich deck numai dintr'unarom. cdtund, asa cum se aude pAnd azi in proverbul de

' Dupl Rjeaik surA sau cAsutã in care se tin buti". Existi §1 canume de loc. in districtul Smedrevo: Livada u Kclearu (livadá in Caaar).

2 Fr. Nopcsa, Albanian, Bauten etc. p. 8 si urm.a Th. Capidan, Raporturtle Albano-romiThe in Dacoromania II p. 4654 W Martin Leake, o. C. p. 208.

§iSarbi,

§i

www.dacoromanica.ro

ROMANII NOMAZI 345

nai sus. lar forma aromand NA' de dacorom. cdtun se explicäun nou singular feminin refAcut din pluralul cdtune. De altfel,

odatä a trebuit sä existe §I forma cdtun. Aceasta se vede dinmumele de localitate Lacatun despre care s'a vorbit la p 334.

Felul vitelor.Aprcape mai toate denumirile sant de origine latind §1 ele

se regäsesc §i in dacoromand; numal'u (dintr'un mai vechiundmal'u; dacor. ndrnaie); oaie, pal'u oaie (gr. rccall §i oaie); ma-tried (pentru un mai vechiu *nitrite cu plur mdtrifi, din care apoising. mdtricd; dacor. rndtrice); muldzard, rnuldzarcd (lat. *mulgeariaCf. Pu§cariu Lat. 7-1 und Kj p. 63 ; dacor. manzare din mul-+hare manz. Forma decor. existd §1 in bulg. mandzara cf.Th. Capidan, Rap. slavo-rom.An Daeoromania III p. 208): mroard(mioard). stdmroard (strämioarl); noatind (noatend); birbeacd (dela birbec); ñel (miel); riao enia); sugar (sugar); noatin (noaten);birbec (berbece); m(r)l'or; areate (arete); caprd; eadd;vitul'u (vdtuiu).

Urmdtoarele 4enumiri sant de origine streind : marmardngr. 1.tapp.4%)Insemnand otepz. Cuvantul se intrebuinteazd la

Greci regional, ittEpir, pufeh fi deci un imprumut din aromana.in cazul din 6rnid originea lui este neldmuritd) ; stearpd (cu ori-gine neclard): strif (ngr. otpi)cpoc din avirpo tordre, retordre");&cutit (derivat din &cut, pentru care vezi Th Capidan, Elem.slay. in dial. arom. p. 87); der? (alb. da'S cf. Th. Capidan, Rap.alb.-rom. in Dacoromania II p. 527) ; pdr6u (sl. pme; verbul :przëat se sie paaren sich" din care arorn. pdrcescu. Despre rä-spandirea cuvantului la Greci §i Albanezi cf. Th. Capidan, Elem.slay. in dial. atom. p. 77).

Cu origine neclard avem: asman, gagur §i tap1.

Locuinta vitelor.Aci cuvintele de bazd, de origine latind, sant mas (lat.

mansum) cu intelesul de Schlafstätte für Schafe" numai in limbaromand; in celelalte limbi romanice intelesul diferd cf. Meyer-

' Despre tap au vorbit pe larg Vasmer i Roswadowski (Cf. Mllteit.des rum. Inst. p. 27g), cluandu-I originea In iranicá (Vezi Dacoromania II,460, 551). Mum in urmä 0. Densusianu Inceara sA-1 explice tot din iranica(Cf. Graf ql Suflet I p, 245).

ca

+

mil'ut',.

.<cf.

'ar

www.dacoromanica.ro

346 TH. CAPIDAN

Ltibke REW. 5322): amiridza (postv. de la amiridzii vb. din lat.meridio, -are ; cf. mgl. amirindzu) §i arugd (lat. alga).

Dintre celelalte avem tarcu (tarc), pilturu §i coardd (i Inmgl.) indigene, cu origine neldmuritä 1. Dupd aceea matidrd cudifuziune balcanied extraordinard. Se gdse§te in bulg. mandrasinonim cu baöja, beiio ; In sdrb. mandra Sennerei" sin. cubadja, stan; in ital. mandra Herde, Viehherde", toate din ngr.

v8pcc Pferch, Htirde, Stall", cu Intelesul apropiat din vgr. enclos,étable, écurie" §i monastere", din care mai tArziu a ie§it &w-ilco/Spit% arhimandrit" adied mai marele peste mandra mona-stied". Din vgr. a trecut §1 in latina mandra (cf. Georges), care insdnu s'a mo§tenit la noi ; cdsld Imprumut nou din turc. kygla caserne";cutar (bg. kotar); turiste, (turuste) din sArb. tor Hiirde", torate Htir-denlager". Aci apartine §1 cupie (vsl. kupti grdmadd).

Locul unde se prepard laptele.Si aci cuvantul de bazd, care a existat odatd peste tot la

pdstorii români de pretutindeni, este cdsare (lat. casearia, derivatdin caseus). Peste acesta, care are cea mai largd Intrebuintare,a venit cuvântul stane, rdspândit la Far§eroti (din sl. stanisi).Cuvântul existd in ngr. CYGOnit Stall, Schaferei", alb. stan Schaf-pferch". Forma stand, dupd cum am al-Mat §1 in altd parte, nuexistd la Aromâni.

Derivatele laptelui. .

Cuvinte de origine latind : casd (-dulte, -albu, -tundret detoamnd" -beitut, -di localitate in Albania", vezi In hartänumele de loc. $ar. Formatiunea $arl'i este ca pentruIdrina din Edrene. despre cari vezi p. 314; teard (lat. tela)craw (cheag); stragreatd (lat. *extracoagulata); umtu (unt). Inafard de aceste derivate ale laptelui, referindu-ne la felurile debrânzd, mai avem §i a§a numitul casii-beu (bob)), care, dupd cumam spus in cuprinsul aceste luerdri, este brânza ce se Intrebuin-teaza in familie, zilnic, pentru Intretinerea copiilor. Desigur cdoriginea acestui cuvânt trebue cdutata In brânza intrebuintatd debaci, brânza care serve§te la intretinerea baciului". Ceea ce apare

Pentru originea alb. a lui lam cf. Th. Capidan, Rap. albano. rom.In Dacoromanla II 552.

2 0 noul Incercare pentru explicarea lui strange:1 a fãcut-o G. Giuglea,.In Cuvime $i Lucruri, apärut In Dacoromania 11 p. 327.

Idrineir

a.

.Sarl'i

'

www.dacoromanica.ro

ROMANI' NOMAZI 34T

Insa §1 mai interesant este faptul cä acest fel de branza, pe-vremuri, era cunoscut §1 la Dacorornani. Colegul mieu Const.,.Lacea irni comunicä cä in Quellen zut Geschichte der Stadt Kron-stadt II §1 III apare de mai multe ori m-baeu transcris : Kaz-bacsh (a. 1535) II p. 414. Duos caseos kaz batsch (a. 1538) ib. p. 565 ;duos kaz batsch (a. 1538) ib. p. 566. Pro 103 caseis kaazbatsch (a. 1544)III p. 29. Vendidimus 85 caseos kasz Batsch (a. 1547) ib. p. 30.Din aceste citate se vede ca forma curenta astazi numai la Aro-mani, in timpurile stravechi era cunoscutd §1 la alti Romani.

Cuvinte indigene cu origine neldmuritä : urdd, dzeir, alcd(cf. dacor. arichita) §i baku. Acesta din urma este acela§i cu baeu,cu trecere de inteles.

Cuvinte streine Imprumutate mai tarziu Said (alb.), g'izd(alb.) gavruiani (ngr. yaupo(ivt, nume propriu, din ropos aro-gant" §1 Iani loan"), imansdzpenir (turc. iman-sez-peinir branza-WA-lege", adica branza din care i s'a scos tot untul) ; mdxure (turc.mahsul produit"). Aci trecem §1 utlake (turc. otlak).

Sculele de trebuinta la prepararea lapteluLCuvinte de origine latinä gdleata, stricdtoare, peaticd (petec,

carpà), measci (masa), ccildare, cdlddruse, misurd (strachina, lat.mensura (cf. Capidan, Rap. alb. rom. In Dacorbmania 11 p. 474),sartind (sarcina), oald, tingurd.

Cuvinte streine : talcir (ngr. saczpoc). Cuvantul nu poate fiderivat din vgr., de oare ce intelesul arom. de§i nu existä In ngr.cu toate acestea, intru cat alaturi de corbeille", mai existä §1acela de forme (éclisse) a fromage", trecerea de sens din vgr..la intelesul arom. s'a fa cut in neogreacà ; cdlaOd (ngr xoadc0c);

furtie (ngr. cpopt(ov); aradd (cf. ngr. apo22); triak'e (ngr tqyLOCZI <turc. tizgiah din pers. dest-giah loc de lucru cu mane) ; stied(turc. saka); aka (turc. oka); curtamd (turc. kurutma); teleme(turc. teleme); dand (turc. dana); cuvatd (turc. kuvata); euband(sarb. 6obana); meard (bulg. m'era); burgadcd (bulg. bzrkabla ?).

Numele oilor (dupä culori).Cuvinte de origine latina coatind, nalbastrd, flora (cu lipsa

de metafonie a lui o accentuat neexplicata), rusti, cdnutd.Cuvinte streine : bal'u (Cf. acum In urma V. Bogrea In

Dacoromania III p. 808); muscurd (alb. Cf. Th. Capidan, Rap. alb.-f0171. In Dacoromania II p. 542) ; bardzd (alb. Cf. ib. p. 519, 520) ;.

:

:

www.dacoromanica.ro

:348 TH. CAPIDAN

beald (sl. tela); calep (sl. calaa); oacdrnd (sl., cf. Th. Capidan,Elem. sl. in dial, arom. p 76); caramuzd (turc. karamuzi negru,stralucitor"), judavd (capra) din bulg. iudav, slab, präpädit". De la

.pastorii arom. cuvantul a pdtruns §i la Greci : colfmnapoug; old (turc.kula ; existä §1 in celelalte limbi balcanice : bulg. kulest, ngr.5tooX0:).

Urmatoarele au originea nel'amurità : matd, baprd, Card, gd6u,g'esd. Cel din urma se gäse§te §1 in limba greaca, dialectul dinEpir : vyiacc, ceea ce probeaza cd avem a face cu un imprumutdin limba romana. Forma bea, care este foarte raspandita inAlbania §1 ca nume propriu pentru oamenii blonzi, contrariu luicaramuzi", este un diminutiv din b'elce (din b6l §i suf. -6e), dincare, cu caderea lui 1, greu de explicat, am avut béca. De ob-.servat este ca cuvantul se intalne§te §i in cantecele populare dinSerbia :

Da' voi mie sa-mi datiCin' sute de berbeci belgi I

Aici belgi explicat prin albi" este pentru belci de la bel-.ciu alb". De fapt, cuvantul ar fi trebuit sä fie transcris belci.

Numele clopotelor.Sant toate de origine streina: cloput (sl. klopotii) öocan

(bg. e'ekan); aimband (ngr. xocpcc'tvoc); coturu (alb. cf. Th. Capi-dan Rap. albrom. p. 524); k'ipur (alb. kipre).

Semnele de la urechi.De origine latina : töl'eturd (taietura). Streine : guvd (alb.

guys). Cu origine nelAmuritä : coacd.Boli la vite. .

Cuvinte de origine latina : arthie (rale); grop (§chiop) ; di-sfuldzir (de-fulger). Streine : gd1b(e)adzei (alb. gerbaza); farmac(ngr. cpcipp.00tov §i cpapp.dtxt) ; vdrlu (sl. cf. varlescu < varluvamturb"); culeandzd §i (prin schimbare de suf.) culeatd boalä laincheieturi, la genuchi, din bulg. kolénica (pl. IW kolènice) ge-nuchi", care a dat culeanitd, din care apoi, prin cäderea lui i aton,culeantd. Acesta, cu trecerea obicinuitä a lui nt in ndz din cauzanazalei, ca in pondth, ndzernu, malafrandzci, a dat forma actualäculeanda. Cuvantul exista §i in ngr. xouXtoivtacc cu acela§i inteles;.mdlleadza Orsat" din alb. mallsohem §i acesta din lat. malitia

1 G. Giuglea-G. Walsall, Dela Romanil din Serbia. Bucuroti 1913 p. 283-

www.dacoromanica.ro

ROMANII NI:IMAM 349.

(despre care vezi mai pe larg etimologia cuvântului arom. mail-teiscu In Dacoromania II, p. 627). Intelesul primitiv a fost mäsimt it'll, bolnav". Din maftsohem am avut la inceput un verb.mansedet,din care astdzi n'a mai rämas decdt postverbalul mal-teadzei,la fel ca treacd, ducd, fugd §i alte multe, toate de la formafeminind ; dzipe (turc. dzeba, zeba); &Had (turc. dalak) ; dugmana(turc. dugman). Dintre leacuri : axif (ngr. kcpo; arsenic") §iteafe (ngr. ttdapc).

Fdtatul oilor.Aci aproape toate cuvintele s'ânt de origine latind : aplec

(fiellu) ; curastrd, dzeamin, ndzeamin sb.; greaud (oaie) ; fital'u;mucoare, soarte, tdrdzie (oaie). Strein : astdmatire (gr. cs-miloctth).

Origine neldmuritä : astrik'ire (a stArpi).

Obiectele de trebuinta ale pästorului.Cuvinte de origine latind: cl' oagd, groagd (Cf. Dacoroma-

nia III p. 176 §i urm.); ma near, mance, amnear, cup, cuftt, iascd.Cuvinte streine : tastru, trastu (traistä gr.) piaupinac §i pit--

pinac (gr. .ncSoncyc'excx ; yilie (gr. yuoat), buclei §1 bucl'ifd (existdin alb. buldi id. ngr. lizot'xXce §i p.7couxXitacz id. sArb. buklijaplosca". Derivatia cuvântului din lat. butula sau buticla dinbuticula cf. Weigand, Die 01.-Walachen p. 37, nu-i posibilddin cauza pästrdrii lui 1 din grupa cla nealterat); cremine (sl.);sturnare (ngr. otoupvdpc id.); cumbur (turc. kumbur); sileafe cutoatä variantele (turc. silah cf. dacor. silef, alb. sileah etc.); alti-patlar (turc. alti §ase" patlar de la patlamak craquer"); mdsate(turc. masat cf. sArb. masat) ; cdval (turc. kaval). Aci trecem §1pe binek cal bun de cd.lärit" (turc. binek cheval de selle").Cuvinte cu origine neclard : cdrlig, cdrliband, fluer, flueard, fir ()att..

Hrana pastorului.Cuvinte de origine latind : pane, lapte, cap, laptucd, pldfintd.Cuvinte streine : pita (neogr. bulg. sarb. pita. De observat

este la acest cuvânt cd p s'a pästrat nealterat, ceea ce probeazacd a intrat tarziu in dialect, In locul lui platinth); pdpard(sl. popara); bumbar (bg. bumbar); arumani (cf. ngr. poup.cbc,

numai regional); bcidzard, (ngr. Fccrct;dcpcc ; dupd forma' cuvântulpare strein in ngr.); misur (turc. Misyr Egipt"); tarapq (turc..tarapag); cucureë (cf. turc. kukureè, ngr. xouxoup6toc); tuma6u(cf. alb. tumats, tumatge Blattertein toate in legAturd cu sicil.

www.dacoromanica.ro

350 TH. CAPIDAN

calabr. tuma, piem. toma ca§ proaspdt" ; despre care vezi G. Meyer,Alb. Wb. 451); bucuvald (alb bukuval'e, cf. Capidan, Rap. alb.-rom. p. 521); bubotd (alb. bobota ; ngr. p.noptótce). Cu origine ne-lärnurith mumulic (mArnäligd).

Numele Cânilor.Toate sant de origine streina : bar uca (cf. bal'u); belu (sl.

galana (sl. gaff', cf. mild gala, àIãif. Capidan, Elem. slay.in dial. arom. p. 67); arcu (bulg. garko); párjit (de la pArjescu-prdiescu bulg ); g'esuli (Cf. gesd); caraman (turc.).

FelulCuvinte de origine latind: land, canard, cdprind, mind, fiitd,

(mitd), suel'u, capit, coade, 6urnd, (lat. cyma). Indigene §1 streine :based (cf. alb. basks id.); arudd (sl. ruda); k'endic (ngr. xentxt,regional); frumd (ngr. cppo5p.a). Tot aici addogärn §i puravd careprin metat. pare a fi acela§i cu dacor. povard. Cu origine ne-Idmuritä sant: usturd, carmind, gdbur.

CuloareaIn afard de culorile de origine latind cunoscute mai avern

aid <merulus, -a, -um ; iliruyald (din riirlu-riiru, cu trecerea rl >r,§i yala lapte?) ; vinitd (vAndra). De origine streind ; alicd (turc.al rouge ecarlate", cf. bulg. alen; alb. a id.); guveze, (turc. gu-vez); caferengie (turc. kafe-rengi) ; cdrmdze (turc. kyrmyz). Cuorigine neldmuritä bagav, h' imild, gagur.

Produsele §i tesaturile de land.Cuvinte de origine latind: apald (lat. pal(u)la, Giuglea in

-DacoromanialI. p. 819) floati ; flucatd; cair (cf, Pu§cariu, Wb. 251 §iDacoromania III, 669); furor (fuior); vilare (lat. vellaria); mil'itd (lat.*agnellicia); tortu (tort). De origine streind : cldndu (sl. Cf. Capidan,Elem. slay. in dial. arom. p. 61); crund (cf. sl. krina); ugd (sArb.druga); bilitd (sl. belu): jireagre (sl. 'Irebij); trdmbd (sl. &Oa);scutic (sl. skutri ?); gravand (cf. ngr. regional in Epir §1 Macedoniaypai3xv6); tendd (cf. ngr. -gym); hdrale (ngr. xapccril); &lite (turc.CHO; e'ergd (turc. 6erga); Oac (turc. gaiak). Cuvinte cu origineneclard bulubotd, piCur, h' intic, tifticd, zilie, sazmd (cf. bulg.sazma). Despre vilendzd §1 formele ei din limbile balcanice cf.Capidan, Elem. slay. in dial. arom. 89.

belt:) ;

lanai.

lane'.:

:

:

www.dacoromanica.ro

ROMANI1 NOMAZI 351

Consideratiuni finale.

Dupd ce am cunoscut viata Romanilor din sudul PeninsuleiBalcanice in ocupatiunea lor cu pdstoritul, incercand sd specifi-cdm mai de aproape traisAturile ei caracteristice fatd de aceea§iviatd a romanismului din nordul Dundrii, avem de fdcut urmd-toarele constatdri :

10. Diipd cum graiul acestor Romani, in elementul de bazdal limbei romane, se prezinta inteun stadiu ceva mai vechiu, tota§a §1 indeletnicirea lor cu pdstoritul, subt forma nomad d, seinfati§eazd in stadiul mai vechiu al vietii romane§ti. Prin aceastanu vreau sd Inteleg cd intreaga viata romaneascd din veacurile

de mijloc era redusd la pästorit. Dovezile aduse in acest studiupentru existenta agriculturii §1 la Romanii din sudul Dundrii ex-clud o astfel de presupunere. Insä, admitand acest lucru §i

tinand seamd §i de unitatea limbei pand la formarea ei desdvar-§itd, trebue sd recunoa§tem cd ceea ce a fnlesnit aceastä unitatepentru toate populatiunile romane§ti din nordul ca §1 din sudulDundrii, a fost tocmai aceastd viatd pdstoreascd subt formanomad d, pe care numai populatiunile din sudul Dundrii, din cauzaevenimentelor expuse in acest studiu, au putut-o pdstra pand azi I.

20. Dupd cum in graiul acestor Romani se intalnesc uneleparticularitdti relevate de mine in mai multe randuri 2, care lipsescdin graiul Romanilor nord-dundreni §i l'§i au obar§ia inteo parti-cularitate locald, tot a§a §1 i'n laturea vietii pdstore§ti, ace§ti Ro-mani au in portul lor unele trdsMuri, care, dupd cum am incercatsd ldmuresc in acest studiu, se dovedesc a fi ceva specificlocal. Dacd aceastä constatare se va dovedl mai tarziu ca ade-

. vdratd, mai ales cd ea se aratd §1 la Albanezi, atunci cu aceastane apropiem tot mai mult de pdrerea istoricilor care admit o.origine sud-dundreand a Romanilor din Peninsula Balcanicd. Incazul acesta, stdruinta elementului roman in sudul Dundrii s'arexplica la fel ca §1 stdruinta elementului iliric din poporul alba-.nez : Intocmai dupd cum pdstorii iliri, dominand indltimile munti-

I In privinta aceasta, si cu rezervele fAcute in cursul acestui studiu,noi sAntem de acord cu Ovid Densusianu (Pdstoritul la popoarele romanice)in ce priveste forma nomadd a pAstoritului la populajiunile românesti dinveacurile de mijloc. De aceea sl obiectiunile lul P. Cancel (Pdstoritul la,poporul roman), pentru epoca care ne intereseazA, ne par exagerate.

2 Romani! din Sudul Peninsulei Balcanice, publicat in Anuarul In-stitutului de istorie nattonald din Ciuj. II, p. 115.

www.dacoromanica.ro

352 TH. CAPIDAN

lor dinarici, s'au putut sustrage unei romanizari complete, tc t a§a §1'pastorii aromani, traind mai mult prin munti, la Inaltimi neobicinuitepentru Greci, s'au putut sustrage de la grecizare, cu toate ca eitraiau inteo zona de culturd veche greceasca. La aceasta a con-tribuit mult, de sigur, ocupatiunea lor cu pastoritul subt forma,nomad a. Aceastä indeletnicire le-a inlesnit. In vremurile maivechi, legatura lor cu elementul roman de pe amandoua malurileDunarii cu care, mai tarziu, au format un singur popor.

3°. Tinand seama de mi§carile vechi §i noua ale pastorilornomazi, observam ca.' directiunea lor in rasaritul Peninsulei Bal-canice se arata mai intensa. In cursul veacurilor de mijloc,pastorii aromani se vor fi mi§cat cu turmele In amandoua di-rectiunile. Dar pe and mi§carile lor in apusul Peninsulei Balca-nice, care, prin Albania, ajungeau rand in Dalmatia, erau maiputin intense §i astazi ele s'au pierdut aproape cu desavar§ire,din contra, mi§carile In spre rasarit au continuat §i continuapand In zilele noastre. Astfel Meat, astazi, daca raspandireaelementului romanesc din sudul Dunarii ajunge, la apus, randIn spre regiunea oraplui Durazzo, la rasarit, el se in-tinde intre raurile Strum a §i Mesta ajungand la miazd-noapte, prin muntii Rodope, pad in Balcani. Aceastä constatarefacutd din domeniul vietii pastore§ti la populatiunile romane§tidin sudul Peninsulei Balcanice confirma din nou contactul lorcu populatiunile slave din rasaritul Peninsulei §i. prin aceasta selamure§te tot mai mult- nu numai urmele de limbä in dialectularomanain gralul bulgaresc rasaritean, dar §1 pozitia rasariteanaa populatiunilor romane§ti sud-dunarene, despre care am vorbit§1 cu alt prilej, deosebindu-se de Vlahii din S er bia ajun§imai tarziu M or 1 a c i.

40 i, dupa cum in pästoritul Aromanilor gasim confirmarealegaturilor ce a trebuit sä existe odata intre elementul romansud-dunärean §i Intre acela din nordul Dunärii, tot in acestpastorit al lor gäsim dovada unor legaturi mai stranse intre Aro-mani §I Albanezi, decat intre Aromani §i celelalte popoare bal-canice : §i unii §i altii se Indeletnicesc Inca din timpurile celemai vechi cu pästoritul subt forma nom ada la Albanezi seatestd aceastä forma Inca din anul 1308,vezi p. 203 §1 unii §1 altiipästreaza un port cu träsäturi vechi autohtone, care nu se vadIn portuP celorlalte popoare balcanice.

Th. Capidan.

www.dacoromanica.ro