număr document: 70223-rr-rpt-ev-8001-041 număr gis: e-0...

Nabucco Gas Pipeline International GmbH___________________________________________________________________

70223-RR-RPT-EV-8001-041 Revizia 4Pagina 1 din 356

Titlul Documentului : STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ A EFECTELORPOTENŢIALE ASUPRA ARIILOR NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR (SITURILENATURA 2000) GENERATE DE REALIZAREA PETERITORIUL ROMÂNIEI A CONDUCTEI DE TRANSPORTGAZE NATURALE NABUCCO

PARTEA I-a

- ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE ŞI ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI-

Număr Document: 70223-RR-RPT-EV-8001-041Număr GIS: E-0-475018

Tara: Romania

Document elaborat de :

Colectiv Institutul de BiologieBucureşti

Colectiv SC IPTANA SA

Dr. Mihăilescu Simona

Dr.ing. Mâra Liliana

Elaborat Coordonator proiect

Codul documentului:

70223-RR-RPT-EV-8001-041-Rev-4-D-0-475018



ECHIPA DE PROIECT –Institutul de Biologie Bucureşti

Nr.crt.

Numele şi prenumele Funcţia Domeniul de expertiză

Experţi/Specialişti1. Dr. Mihăilescu Simona CS II Conservarea biodiversităţii,

vegetaţie terestră şi acvatică2. Dr. Maican Sanda CS II Conservarea biodiversităţii,

nevertebrate terestre3. Drd. Ion Constanţa Mihaela CS Conservarea biodiversităţii,

nevertebrate terestre4. Drd. Cobzaru Ioana Asistent

cercetareConservarea biodiversităţii,păsări şi mamifere

5. Drd. Ion Roxana Asistentcercetare

Conservarea biodiversităţii,plante şi vegetaţie

6. Dr. Cristea Ion CS II Conservarea biodiversităţii,nevertebrate acvatice şivertebrate (peşti, mamifere)

7. Dr. Szekely Paul Biolog Conservarea biodiversităţii,vertebrate (amfibieni, reptile)

Personal tehnic8. Constantinescu Dinu asistent I9. Murgan Maria Elisabeta asistent II10. Mihalcea Melania Cristina asistent I11. State Steluţa asistent I12. Lazăr Dumitru şofer13. Ion Ştefan asistent II14. Mocănaşu Valerica asistent I

Responsabil contract:

Dr. Mihăilescu Simona

Echipa de proiect SC IPTANA SA

Nr.crt.

Numele şi prenumele Funcţia

1. Mâra Liliana dr.ing., director proiect2. Urziceanu Mihaela biolog3. Vlad Preda inginer4. Gatu Valeria inginer

5. Miculete Maria inginer



CUPRINS

INTRODUCERE 15

CAP.1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL CONDUCTA DE RANSPORT GAZENATURALE NABUCCO 211.1. Localizarea proiectului 211.2. Tehnologiile şi metodele utilizate pentru realizarea proiectului 261.3. Traversarea râului Dunărea 281.3.1. Subtraversarea Dunării prin metoda cu şanţ deschis 311.3.1..A. Consideraţii generale 311.3.1.B. Execuţia şanţului 341.3.1.C. Lucrări de dragare in albia Dunării 351.3.1.D. Săpăturile de mal 361.3.1.E. Amplasarea conductei în albia Dunării – dragarea de la un mal la

altul 361.3.1.F. Umplerea şanţului 361.3.2. Subtraversarea Dunării în varianta fără şanţ deschis 371.3.3. Semnalizarea definitivă a conductei 411.3.4. Durata execuţiei lucrărilor de subtraversare a Dunării 411.3.4.A. Durata execuţiei lucrărilor de subtraversare a Dunării prin metoda

şanţului deschis 411.3.4.B. Durata execuţiei lucrărilor de subtraversare a Dunării fără şanţ

deschis 411.3.5. Amplasarea drumurilor de acces şi a depozitelor de material

dragat 411.4. Aspecte tehnice privind traversarea râului Jiu 431.4.1. Varianta subtraversarii râului Jiu prin metoda şanţului deschis 431.4.2. Varianta subtraversarii râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis 451.4.3. Durata execuţiei subtraversării râului Jiu 461.4.3.A. Durata execuţiei subtraversării râului Jiu prin metoda şanţului

deschis 461.4.3.B. Durata execuţiei subtraversării râului Jiu prin metoda fără şanţ

deschis 471.5. Funcţionarea conductei de gaz NABUCCO 471.6. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectului 471.7. Surse de poluare 481.8. Managementul deşeurilor 541.8.1. Surse şi tipuri de deşeuri produse pe perioada de execuţie a

lucrărilor 541.8.2 Surse şi tipuri de deşeuri 56

CAP. 2. INFORMAŢII PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI NABUCCO 572.1. Informaţii privind aspectele legislative 572.2 Informaţii despre ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSCI0045

Coridor Jiu 57

CAP.3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS DE PROIECTULNABUCCO 763.1. Evaluarea semnificaţiei impactului 763.2. Activităţi cu impact potenţial 813.2.1. Impact potenţial negativ, ca urmare a activităţilor de rutină 81



3.2.2. Posibile efecte adverse ca urmare a poluării accidentale în timpulconstrucţiei 83

3.3. Evaluarea impactului asupra Siturilor Natura 2000 ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului 83

3.3.1. ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE (Kp NGPL 0 - kp11)833.3.1.A. DATE DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR: SUPRAFAŢA , TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURIDE HABITATE ŞI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRINIMPLEMENTAREA PP 83

3.3.1.B. CARACTERIZAREA BIODIVERSITĂŢII ZONEI LUATĂ ÎNSTUDIU, CU EVIDENŢIEREA SPECIILOR DE FLORĂ, FAUNĂŞI A HABITATELOR DE INTERES PROTECTIV DEOSEBIT LANIVEL NAŢIONAL ŞI COMUNITAR 88

3.3.1.C. DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞIECOLOGIA SPECIILOR DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITARPREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA VECINĂTATE APP. 96

3.3.1.D. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR DEPĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI A RELAŢIEIACESTORA CU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA 96

3.3.1.E. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE PĂSĂRI DEINTERES COMUNITAR OBSERVATE ÎN ROSPA0023CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE PE TRASEUL PROIECTULUINGPL 104

3.3.1.F. DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DESPECII AFECTATE (EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ÎNCADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR, PROCENTUL ESTIMATIV AL POPULAŢIEI UNEISPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP, SUPRAFAŢAHABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU AASIGURA MENŢINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG 107

3.3.1.G. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARECREEAZĂ ŞI MENŢIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 114

3.3.1.H. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AUFOST STABILITE PRIN PLANURI ŞI PROGRAME 118

3.3.1.I. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEINATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRI CARE SE VOR PRODUCE ÎNVIITOR 119

3.3.1.J. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL INDUS DECONSTRUCŢIA ŞI OPERAREA NGPL ŞI MĂSURI DEPROTECŢIE 120

3.3.1.J.1. Impactul potenţial asupra speciilor de păsări din ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre 120

3.3.1.J.2. Măsurile de diminuare a impactului asupra păsărilor 1323.3.1.K. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI

PROPUS ASUPRA INTEGRITĂŢII SITULUI NATURA 2000. 1393.3.1.L. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

ÎN AREALUL ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE1473.3.1.M. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA

MĂSURILOR DE DIMINUARE A IMPACTULUI 1483.3.1.M.1. Stabilirea indicatorilor şi a perioadelor de monitorizare în scopul

prevenirii unor surse de impact generate de lipsa corelării îndesfăşurarea unor lucrări de construcţie cu perioadele critice aleciclului biologic (împerechere, cuibărit, migraţie etc) 148

3.3.1.M.2. Plan de monitorizare 148



3.3.1.N. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREAINFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE DE PĂSĂRI DE INTERESCOMUNITAR DIN SITUL ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE 150

3.3.2. ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI (Kp 0+000 – Kp 11+000 şi Kp46+000 – Kp 65+600) 150

3.3.2.A. DATE DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERESCOMUNITAR: SUPRAFAŢA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURIDE HABITATE ŞI SPECIILE CARE POT FI AFECTATE PRINIMPLEMENTAREA PP 150

3.3.2.B. CARACTERIZAREA BIODIVERSITĂŢII ZONEI LUATĂ ÎNSTUDIU, CU EVIDENŢIEREA SPECIILOR DE FLORĂ, FAUNĂŞI A HABITATELOR DE INTERES PROTECTIV DEOSEBIT LANIVEL NAŢIONAL ŞI COMUNITAR 155

3.3.2. C. DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞIECOLOGIA SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERESCOMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATAVECINĂTATE A PROIECTULUI NGPL, MENŢIONATE ÎNFORMULARUL STANDARD AL ROSCI0045 CORIDORULJIULUI 167

3.3.2. D. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR DEINTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI A RELAŢIEI ACESTORACU ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA 170

3.3.2.E. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE FLORĂ ŞIFAUNĂ ŞI A TIPURILOR DE HABITATE DE INTERESCOMUNITAR OBSERVATE ÎN ROSCI0045 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE PE TRASEUL PROIECTULUI NGPL 186

3.3.2.F. DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DESPECII AFECTATE (EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ÎNCADRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR, PROCENTUL ESTIMATIV AL POPULAŢIEI UNEISPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PP, SUPRAFAŢAHABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU AASIGURA MENŢINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG 189

3.3.2.G. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARECREEAZĂ ŞI MENŢIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 192

3.3.2.H. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AUFOST STABILITE PRIN PLANURI ŞI PROGRAME 203

3.3.2.I. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEINATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR,INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRI CARE SE VOR PRODUCE ÎNVIITOR 203

3.3.2.J. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL INDUS DECONSTRUCŢIA ŞI UTILIZAREA NGPL ŞI MĂSURI DEDIMINUARE 204

3.3.2.J.1. Estimarea impactului potenţial şi măsuri de diminuare 2043.3.2.J.2. Măsurile de diminuare a impactului asupra habitatelor şi speciilor

din faună din ROSCI0045 Coridorul Jiului 2153.3.2.K. Identificarea şi evaluarea impactului proiectului propus asupra

integrităţii sitului Natura 2000 2203.3.2.L. Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului în arealul

ROSCI0045 Coridorul Jiului 2263.3.2.M. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII

MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI 2303.3.2.M.1. STABILIREA INDICATORILOR ŞI A PERIOADELOR DE

MONITORIZARE ÎN SCOPUL PREVENIRII UNOR SURSE DE



IMPACT GENERATE DE LIPSA CORELĂRII ÎNDESFĂŞURAREA UNOR LUCRĂRI DE CONSTRUCŢIE CUPERIOADELE CRITICE ALE CICLULUI BIOLOGIC(ÎMPERECHERE, CUIBĂRIT, MIGRARE, ETC.) 230

3.3.2.N. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREAINFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE DE PĂSĂRI DE INTERESCOMUNITAR DIN SITUL ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI 233

3.4. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 2393.5. Impact cumulativ şi interacţiuni 239

CAP.4. ANALIZA ALTERNATIVELOR PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI PRODUSDE PROIECTUL NABUCCO 2484.1. Alternative privind traseul propus 2484.2. Soluţii alternative de traversare a Dunării 2524.3. Variante de traseu 2584.4. Soluţii alternative ţinând seama de caracteristicile tehnologice ale

execuţiei 259

CAP.5 CONCLUZII 259

BIBLIOGRAFIE 267

ANEXA 1 HĂRŢI AMPLASARE CONDUCTĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI 277

ANEXA 2 TRAVERSAREA RAULUI JIU 290

ANEXA 3 FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0045 CORIDORUL JIU 2943.1. ROSCI0045 Coridorul Jiului 2953.2. ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU- DUNĂRE 300

ANEXA 4 ANALIZA RELEVANŢEI PENTRU SITUL ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE A SPECIILOR DE PĂSĂRI MENŢIONATE IN FORMULARULSTANDARD ŢINÂND CONT DE TRASEUL CONDUCTEI NABUCCO 305

ANEXA 5 EFECTE ALE ZGOMOTULUI ŞI BOOM-URILOR SONICE ASUPRAANIMALELOR DOMESTICE ŞI SALBATICE 324

ANEXA 6 HARTA CU PUNCTELE STUDIULUI PENTRU MAMIFERE 329

ANEXA 7 HARTA CU PUNCTELE STUDIULUI PENTRU PĂSĂRI 331

ANEXA 8 CHESTIONARE FOTO ŞI DE TEREN 333

ANEXA 9 DATE PRIVIND IHTIOFAUNA ŞI FAUNA DE MACRONEVERTEBRATEBENTONICE (MACROZOOBENTOS) DIN ZONA DE LUNCĂ A FLUVIULUIDUNĂREA, PRECUM ŞI INFORMAŢII CU PRIVIRE LA MEDIUL DINSECTORUL DINTRE KM FLUVIAL 686 ŞI 685. 347

ANEXA 10 REZULTATELE STUDIILOR ÎNTREPRINSE CU PRIVIRE LA FLUVIULDUNĂREA ÎN DATA DE 15.09.2007 ÎN AVAL DE CALAFAT (PE CANALULPRINCIPAL) ŞI ÎN DATA DE 17.09.2007 ÎN AMONTE DE TURNU MAGURELE(MIXT), PRIVIND POPULAŢIILE SPECIILOR DE PEŞTI 352



Tabele, Figuri şi FotoLista de abrevieriDefinire termeni utilizaţi

TABELE

Tabel 1.1 Poziţionarea NGPL faţă de siturile Natura 2000 declarateconform egislaţiei în vigoare 1

21

Tabel 1.1.2 Suprafeţe de teren necesare pentru realizarea proiectuluiNabucco pe teritoriile siturilor ROSCI0045 Coridorul Jiului şiROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

23

Tabel 1.1.3 Suprafeţe de teren necesare pentru realizarea proiectuluiNabucco pe teritoriile siturilor ROSCI0045 Coridorul Jiului şiROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

24

Tabel 1.1.4 Tipuri de habitate şi suprafeţe ce vor fi afectate prinimplementarea proiectului NGPL în situl ROSCI0045 CoridorulJiului

25

Tabel 1.1.5 Poziţia staţiilor de robineţi pe traseul conductei Nabucco de petronsonul kp 0+500 – kp 70

26

Tabel 1.2.1 Metode pentru traversarea cursurilor de apă şi a căilor decomunicaţii

27

Tabel 1.3.1 Volume de lucrări hidrotehnice 32Tabel 1.3.4.1 Drumurile de acces la culoarul de lucru şi la depozitul de ţeavă 42Tabel 1.7.1 Surse de poluare a factorilor de mediu din ROSPA0023

Confluenţa Jiu – Dunăre şi în ROSCI0045 Coridorul Jiu încondiţii normale de execuţie şi funcţionare

48

Tabel 1.7.2 Surse de poluare accidentală a factorilor de mediu în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 CoridorulJiului

52

Tabelul 2.1 Poziţia axului conductei NGPL faţă de situl ROSPA0023Confluenţa Jiu – Dunăre şi situl ROSCI0045 Coridorul Jiului

58

Tabelul 2.2 Caracteristicile siturilor Natura 2000 ROSPA0023CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE şi ROSCI0045 Coridorul Jiului

59

Tabel 2.3 Speciile şi habitatele de interes comunitar din cadrul ROSCI0045Coridorul Jiului potenţial a fi afectate de proiect

62

Tabel 2.4 Speciile şi habitatele de interes comunitar din cadrulROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre potenţial a fi afectate deproiect

67

Tabel 3.1.1 Matrice pentru evaluarea intensităţii impactului 77Tabel 3.1.2 Interpretarea intensităţii impactului aspura florei şi faunei 78Tabel 3.2.1 Activităţi în cadrul proiectului Nabucco şi impactul acestora 81Tabel 3.3.1.1 Tipuri de habitate şi suprafeţele ce vor fi afectate prin

implementarea proiectului NGPL în situl ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre

86

Tabel 3.3.1.2 Rezultatele investigatiilor privind pasarile pe traseul conductei kp0+000 – kp 10 - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

92

Tabel 3.3.1.3 Datele bio ecologice ale speciilor de interes comunitar şi dateprivind identificarea speciilor în perimetrul proiectului de investiţii

96

Tabel 3.3.1.4 Statutul conservativ pentru speciile observate în ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

104



Tabel 3.3.1.5 Specii de păsări periclitate şi critic periclitate pe traseul Nabuccoîn ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre

107

Tabel 3.3.1.6 Dinamica populaţiei speciilor de interes comunitar identificate înzona de intersecţie a traseului proiectului Nabucco cu arealulROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre în cazul reducerii habitatuluiposibil folosit pentru cuibărit, pasaj, iernat

111

Tabel 3.3.1.7 Clase de habitate din interiorul ROSPA0023 Confluenţa Jiu -Dunăre şi tipuri de habitate ce vor fi ocupate de proiect

115

Tabel 3.3.1.8 Relaţiile dintre speciile de păsări de desemnare a situluiROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi clasele de habitatidentificate pe traseul proiectului NGPL în interiorul sitului

117

Tabel 3.3.1.9 Impactul estimat asupra speciei Ciconia nigra din situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

123

Tabel 3.3.1.10 Impactul estimat asupra speciei Circus aeruginosus in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

124

Tabel 3.3.1.11 Impactul estimat asupra speciei Egretta garzetta in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

125

Tabel 3.3.1.12 Impactul estimat asupra speciei Lanius collurio în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

126

Tabel 3.3.1.13 Impactul estimat asupra speciei Ciconia ciconia in ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

127

Tabel 3.3.1.14 Impactul estimat asupra speciei Dendrocopos syriacus în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

128

Tabel 3.3.1.15 Impactul estimat asupra speciei Chlidonias niger in ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

129

Tabel 3.3.1.16 Impactul estimat asupra speciei Pelecanus crispus in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

130

Tabel 3.3.1.17 Impactul estimat asupra speciei Phalacrocorax pygmeus in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

131

Tabel 3.3.1.18 Măsuri pentru diminuarea impactului asupra păsărilor dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre în cazul utilizării metodeiprin şanţ deschis

133

Tabel 3.3.1.19 Măsuri pentru diminuarea impactului asupra păsărilor dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre in cazul subtraversăriifluviului Dunărea şi a râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis

137

Tabel 3.3.1.20 Măsuri pentru diminuarea impacturilor generate de riscuri peperioada de operare a conductei de transport gaze Nabucco şi ainstalaţiilor aferente

138

Tabel 3.3.1.21 Analiza impactul proiectului propus asupra integrităţii situluiNatura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

140

Tabel 3.3.1.22 Perioade optime de lucru pentru protecţia avifaunei dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

147

Tabel 3.3.1.23 Planul de monitorizare a biodiversităţii din ROSPA0023Confluenţa Jiu – Dunăre pentru perioada de implementare aproiectului (în timpul şi după realizarea lucrărilor)

149

Tabel 3.3.2.1 Zone cu vegetaţie ocupate de proiect în cadrul fiecărei rezervaţiinaturale sau sit Natura 2000 [ha]

154

Tabel 3.3.2.2 Pădurea Zăval – unităţi amenagistice (U.A.) 159Tabel 3.3.2.3 Pădurea Corabia - unităţi amenagistice (M.U.) 161



Tabel 3.3.2.4 Datele biologice şi ecologice ale speciilor de mamifere de interescomunitar afectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045Coridorul Jiului şi distribuţia acestora

171

Tabel 3.3.2.5 Datele biologice şi ecologice ale speciilor de amfibieni şi reptilede interes comunitar afectate, relaţia acestora cu situlROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţia acestora

174

Tabel 3.3.2.6 Datele biologice şi ecologice ale speciilor de nevertebrate deinteres comunitar afectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045Coridorul Jiului şi distribuţia acestora

179

Tabel 3.3.2.7 Datele biologice şi ecologice ale speciilor de peşti de interescomunitar afectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045Coridorul Jiului şi distribuţia acestora

180

Tabel 3.3.2.8 Specii de peşti descrise pe cursul mijlociu al Dunării şi cursulinferior al râului Jiu, în zona localităţii Zăval

186

Tabel 3.3.2.9 Statutul conservativ pentru speciile observate în ROSCI0045Coridorul Jiului şi limitrof acestuia, Kp 46 – Kp 64

188

Tabel 3.3.2.10 Monitorizarea unor parametri fizico-chimici ai apei pentru raurileinvestigate in sezonul de toamna 2010

195

Tabel 3.3.2.11 Clase de habitate din interiorul ROSCI0045 Coridorul Jiului şitipuri de habitate ce vor fi ocupate de proiect

200

Tabel 3.3.2.12 Relaţiile dintre speciile de desemnare a sitului identificateROSCI0045 Coridorul Jiului şi clasele de habitat identificate petraseul proiectului NGPL în interiorul sitului

202

Tabel 3.3.2.13 Impactul estimat generat de execuţia NGPL asupra speciilor demamifere din situl ROSCI0045 Coridorul Jiului

206

Tabel 3.3.2.14 Situaţia speciilor de pe situl ROSCI0045 Coridorul Jiului înfuncţie de criteriile de evaluare propuse de Directiva Habitate92/43/CEE, Convenţia de la Berna, lista roşie IUCN şi la nivelnaţional (OUG 57/2007)

208

Tabel 3.3.2.15 Situaţia speciilor de reptile din situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluiîn funcţie de criteriile de evaluare propuse de Directiva Habitate92/43/CEE, Convenţia de la Berna, lista roşie IUCN şi la nivelnaţional (OUG 57/2007)

209

Tabel 3.3.2.16 Impactul potenţial generat de construcţia NGPL asupra speciilorde nevertebrate terestre din ROSCI0045 Coridorul Jiului

210

Tabel 3.3.2.17 Impact potenţial generat de realizarea NGPL asupra speciilor depeşti din ROSCI0045 Coridorul Jiului

213

Tabel 3.3.2.18 Măsuri pentru diminuarea impactului asupra habitatelor şispeciilor din ROSCI0045 Coridorul Jiului în cazul utilizăriimetodei prin şanţ deschis.

215

Tabel 3.3.2.19 Analiza impactul proiectului propus asupra integrităţii situluiNatura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului

221

Tabel 3.3.2.20 Perioada în care se poate implementa proiectul astfel incâtimpactul pe tronsonul Kp 0 – kp 11 şi kp 46 – kp 64 să fie minim

227

Tabel 3.3.2.21 Planul de monitorizare a biodiversităţii din ROSCI0045 CoridorulJiului pentru perioada de implementare a proiectului (în timpul şidupă realizarea lucrărilor)

232

Tabel 3.3.2.22 Sinteza analizei efectuate asupra ROSCI0045 Coridorului Jiuluişi ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre

235

Tabel 3.5.1 Matricea pentru identificarea efectelor cumulate importante 241



FIGURI

FOTOGRAFII

Foto 1.1: Vecinătatea Pădurii Criva 22Foto 3.3.1.1 Vegetaţie de margine de apă – fluvial Dunărea 107Foto 3.3.1.2 Vegetaţie caracteristică zonei de terenuri înmlăştinite

(VEG014)108

Foto 3.3.1.3 Margine de râu (Jiu) comunitati ruderale. Specii deplante: Salix alba

109

Tabel 3.5.2 Efecte secundare şi cumulate şi interacţiuni potenţiale asupraROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 CoridorulJiului

243

Tabel 4.1 Analiza metodelor de subtraversare a râului Jiu 249Tabel 4.2 Analiza metodelor de subtraversare a fluviului Dunărea 253Tabel 5.1 Impact şi măsuri de reducere a impactului pentru speciile de

păsări de interes comunitar prezente sau care pot fi prezente petraseul proiectului NGPL pentru care a fost desemnat situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

260

Tabel 5.2 Impact şi măsuri de reducere a impactului pentru speciile şihabitatele de interes comunitar prezente sau care pot fi prezentepe traseul proiectului NGPL pentru care a fost desemnat situlROSCI0045 Coridorul Jiului

261

Figura 1.1 Detaliu cu lacul Fântânele 22Figura 1.2 Plan general - Subtraversarea Dunării prin metoda

cu şanţ deschis29

Figura 1.3 Plan general - Subraversarea Dunării prin metodafără şanţ deschis

30

Figura 1.4.: Instalaţia de foraj 39Figura 1.5 Instalaţia de tragere a ţevii 40Figura 1.6 Traversarea râului Jiu 43Figura 3.3.1.1 Poziţia NGPL faţă de ROSPA0023 Confluenţa Jiu-

Dunăre; poziţionarea drumurilor de acces84

Figura 3.3.1.2 Traseul NGPL pe teritoriul ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre

85

Figura 3.3.1.3 Suprafaţa de plantaţie de plopi ce urmează a fidefrişată în cazul subtraversării fluviului Dunărea prinşanţ deschis

110

Figura 3.3.1.4 Reproducere Anexa nr.6 la Codul Naţional al Gazelor 121Figura 3.3.2.1 Poziţionarea NGPL faţă de situl Natura 2000

ROSCI0045 Coridorul Jiului150

Figura 3.3.2.2 Traseu NGPL Pădurea Corabia-Cobia (localitateaCalopăr) 46+400 - kp 46+900 şi Kp 48+900 – kp50+200

153

Figura 3.3.2.3 Traseu NGPL- Pădurea Criva şi Pădurea Palilula kp60+500 – kp 62 şi kp 64+400 – kp 65+600

153

Figura 4.1 Traversare Jiu prin şanţ deschis 258



Lista de abrevieri

ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Bucureşti

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului

CFR Căile Ferate Române

CNADR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri dinRomânia

ESIA Evaluarea impactului asupra mediului

IUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii

kp Kilometru conducta de gaze Nabucco

LC Mai puţin ingrijorator

NGPL Conducta de transport gaze naturale Nabucco

O.S. Ocol silvic

PP Proiect propus

U.A. Unitate amenajistică

VU Specie vulnerabilă

Definire termeni utilizaţi

Zona de influenţă

In cazul proiectului Nabucco, prin zona de influenţă aproiectului inţelegem atât culoarul de lucru, cât şidepozitele de ţeavă, organizările de şantier, căile detransport ţeavă conductă şi alte materiale (căi navale,rutiere sau feroviare), drumurile de acces la culoarulconductei, gropile de împrumut şi zonele de depozitarea pământului excavat sau a deşeurilor, zonele care potpune la dispoziţie, pe perioada de construcţie, bunuri şiservicii (magazine alimentare, spitale, etc). In zona deinfluenţă am inclus de asemenea facilităţile asociateNGPL (staţii de robineţi, staţii off-take), şi zonelepotenţial in care poate apare un impact negativ caurmare a dezvoltării proiectului sau a unor dezvoltărineplanificate.

Staţii off-take Staţii de preluare gaze naturale

IMPACTURI

Impact Schimbarea din aspectul mediului care n-ar fi aparutdaca n-ar fi avut loc activitatea antropica.

Evaluarea impactului Evaluarea magnitudinii schimbarii in contextul



sensibilitatii/ valorii receptorului sau resursei afectate.

Identificareaimpactului

Procesul de urmarire a activitatilor proiectului şi aresurselor şi receptorilor mediu, social şi sănătate carear putea fi afectati şi identificarea interactiunilor dintreacestea.

Prognozareaimpactului

Descrierea scarii sau magnitudinii schimbarii induse deactivitatea proiectului.

Semnificatiaimpactului

Evaluarea impactului in raport cu criteriile definitepentru a determina acceptabilitatea impactului rezidualşi daca este necesara atenuarea ulterioara. Impactulsemnificativ este acela adus in atentia proiectului şidecidentilor de catre evaluarea de impact.

Monitorizareaimpactului

Monitorizarea variabilelor de sanatate/sociale/demediu, care sunt preconizate ca se vor schimba dupace proiectul va fi construit şi va fi operational, pentru atesta daca schimbarile observate sunt numai din cauzaproiectului şi nu au şi influente externe.

Plan de Managementşi Monitorizare Impact

Plan de management structurat care schiteazacerintele de management, monitorizare şi de atenuarece reies din evaluarea impactului asupra mediului.

Impact Negativ: Schimbare negativa de la situatia existenta din cauzaproiectului.

Beneficiu: Schimbare pozitiva de la situatia existenta datoritaproiectului.

Direct (sau Primar)

impact care rezulta din interactiunea directa dintre oanumita caracteristica a unei actiuni planificate şimediul receptor ( de ex. dintre o descarcare de efluentşi calitatea apei receptoare)

Secundar

impact care rezulta din interactiunile primare dintreproiect şi mediul sau ca urmare a interactiunilorulterioare din cadrul mediului ( de ex. pierderea unuiparti dintr-un habitat afecteaza viabilitatea unei populatiide specii pe un areal mai intins)

Indirect

Impact care rezulta din alte dezvoltari sau activitati carese intampla ca urmare a dezvoltarii initiale ( de ex. oconstructie noua stimuleaza cerinta pentru drumuri deacces imbunatatite)

CumulativImpacturi care actioneaza impreuna pentru a afectaacceasi resursa sau receptor al mediului. Acestea potfi:

Temporale O serie de impacturi care apar in timp care nu sunt



importante in sine ci acumulate pana in punctul in caredevin semnificative.

Acumulate

Efectul general al diferitelor tipuri de impact ( de ex.poluarea aerului + zgomot + trafic + vizual) asupra unuisingur receptor ( de ex. comunitate sau un habitat) carepot sa nu fie importante individual dar combinate devinimportante.

Aditive

Acolo unde impactul de la o activitate planificata aparein acelasi timp cu impactul din activitatile intreprinse dealte parti (acestea pot fi constructii care apar deja saucare pot aparea pe viitor).

Interactive

Acolo unde doua tipuri diferite de impacturi ( care pot finesemnificative in sine) reactioneaza intre ele pentru acrea un impact nou şi semnificativ ( de ex. schimbariledin calitatea aerului in raport cu doi poluanti diferiti)

Permanente

impact care provoaca o schimbare permanenta inreceptorul sau resursa afectata ( de ex. taierea uneipaduri mature ca urmare a preluarii terenului de catreamplasament sau a relocarii comunitatii)

Pe termen scurt

impact care este prognozat sa dureze doar pe operioada limitata de timp ( de ex. in timpul constructiei,forajului sau scoaterii din functiune) dar va inceta lafinalizarea activitatii sau ca urmare a masurilor deatenuare/ restaurare şi recuperare naturala.

Pe termen lung

impact care va continua pe o perioada extinsa de timp (de ex. din perturbarea repetata a speciilor cu emisii saudescarcari operationale). Aceasta include impactul carepoate fi continuu sau intermitent pe o perioada extinsade timp.

Impact rezidual

Impactul ce ramane dupa aplicarea atenuarii. Impactulrezidual semnificativ este acela care trebuie adus inatentia partilor interesate şi autoritatilor externe dereglementare.

Local impact care afecteaza la nive local resurse importantede mediu sau un singur habitat/biotop.

Regional

Regional: impact care afecteaza la nivel regionalresurse importante de mediu sau este simtit la scararegionala dupa cum este stabilit de catre limiteleadministrative, tipul de habitat

NationalNational: impact care afecteaza la nivel nationalresursele importante de mediu sau afecteaza o zonacare este importanta/protejata la nivel national.



Internationalimpact care afecteaza la nivel international resurseimportante de mediu precum zone protejate de catreConventiile Internationale.

Transfrontalier

Orice impact, nu exclusiv de natura globala, din cadrulunei zone de sub jurisdictia unei Parti provocat de oactivitate propusa a carei origini fizice este situata inintregime sau partial intr-o zona de sub jurisdictia uneialte Parti, adica impactul care este resimtit intr-o tara caurmare a activitatilor din alta tara.

Anexele la OUG nr. 57din 20/06/2007

ANEXA nr. 2 – Tipuri de habitate naturale a cărorconservare necesită declararea ariilor speciale deconservare.ANEXA nr. 3 – Specii de plante şi de animale a cărorconservare necesită desemnarea ariilor speciale deconservare şi a ariilor de protecţie specialăavifaunistică.ANEXA nr. 4B – Specii de interes naţional. Specii deanimale şi de plante care necesită o protecţie strictă.ANEXA nr. 5C – Specii de interes comunitar a cărorvânătoare este permisă.ANEXA nr. 5D – Specii de păsări de interes comunitara căror comercializare este permisă.ANEXA nr. 5E – Specii de păsări de interes comunitar acăror comercializare este permisă în condiţii speciale.

Categoriile SPEC(specii de interesconservativ la niveleuropean)

SPEC 1. Specii de interes conservativ la nivel global(ameninţate pe plan global), implicit dependente deconservareSPEC 2. Concentrate în Europa şi cu statut conservativnefavorabilSPEC 3. Nu sunt concentrate în Europa şi au un statutconservativ nefavorabilSPEC 4. Concentrate în Europa şi cu statut conservativfavorabil

© Copyright Transgaz-Petrostar-Gazproiect 2010. All rights reserved.

This document is issued in accordance with an agreement between Transgaz, Petrostar,Gazproiect and the Client, which sets out the entire rights, obligations and liabilities of the partieswith respect to the content and use of this document.



INTRODUCERE

Conducta de transport gaze natural Nabucco intră în ţară la 6 km amonte deportul Bechet (la kilometrul 685+300 al fluviului Dunărea ) şi este amplasată peteritoriul administrativ al judeţelor Dolj, Mehedinţi, Caraş Severin, Timiş şi Arad,părăsind teritoriul României la Nord de unitatea teritorială administrativă Nădlac(aproximativ kp 475) – hărţile din anexa 1.

Descrierea proiectului este prezentată in documentul 70223-RR-RPT-EV-8001-004 ataşat la acest studiu de evaluare adecvată .

Pe teritoriul judeţului Dolj, conducta de gaze Nabucco traversează următoarelesituri Natura 2000:

1. ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre (kp 0+100 – kp 10+572);

2. ROSCI0045 Coridorul Jiului (între kp 0+060 şi kp 60+600, conform cutabelul 1.1 de mai jos)

Pentru cele 2 situri Natura 2000 intersectate de proiect mai sus menţionate,accentul s-a pus pe speciile şi habitatele de interes listate în anexele OUG nr.57/2007. Abordarea fazelor contractului incheiat intre SC IPTANA SA şi IBB inbaza căruia a fost realizat studiul a avut în vedere prevederile corespunzătoaredin Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale aleplanurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interescomunitar (O.M. nr. 19/2010), precum şi prevederi ale ghidului UniuniiEuropene în baza căruia se apreciază impactul planurilor şi programelorasupra siturilor Natura 2000 , bazat pe Directiva Habitate şi Directiva Păsări

Pentru traversarea Dunării şi a râului Jiu, s-au examinat două alternative detraversare (şanţ deschis şi HDD). Aceste variante sunt prezentate în continuare încap.1.Au fost utilizate următoarele surse de informare pentru obţinerea de informaţii cuprivire la flora şi fauna identificate de-a lungul conductei de gaz:

- Prevederi legale privind transpunerea în legislaţia românească a Directivei92/43/CEE cu privire la conservarea habitatelor naturale şi a speciile de florăşi faună sălbatică. Aceste prevederi legale sunt prezentate în documentulNabucco 70223-RR-MST-EV-0006-000-Rev-3-C-0-471480 şi se referă la: Ordonanţa de Urgenţă nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice,aprobată prin Legea nr. 49/2011

Hotărârea Guvernului nr.230/2003 privind delimitarea rezervaţiilorbiosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi stabilireaadministraţiilor acestora

Hotărârea Guvernului nr.2151/2004 privind instituirea regimului de arienaturală protejată pentru zone noi.

Hotărârea Guvernului nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturaleprotejate în categoria de zone umede de importanţă internaţională

Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 776/2007 privinddesemnarea siturilor de importanţă ca parte integrantă a reţeleiecologice europene Natura 2000 din România

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1198/2005 pentruactualizarea anexelor nr. 2,3,4 si 5 la Ordonanţa de Urgenţă aGuvernului nr..236/2000 privind regimul de arie naturală protejată,conservarea habitatelor naturale, aprobată prin Legea nr. 462/2001 cumodificări şi completări



Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind desemnarea zonelor deprotecţie specială ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura2000 din România, modificată de HG nr. 971/2011

Ordinul nr. 1.964/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privindinstituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţăcomunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000din România, modificat prin Ordinul 2.387/2011

- Literatura de specialitate menţionată la Bibliografie.

- Formularele Standard Natura 2000 pentru desemnarea SCI

- Programe de management ale ariilor protejate şi ale siturilor Natura 2000traversate sau situate în vecinatatea conductei Nabucco, acolo unde estecazul;

- Rapoarte anuale cu privire la starea mediului din judeţele traversate deconducta de gaze, întocmite de agenţiile de protecţie a mediului;

- Baza de date a Institutului de Biologie, Bucureşti, precum şi alte studiiîntocmite de instituţii de specialitate.

- Discuţii cu administratorii rezervaţiilor naturale, parcurilor naţionale, cuautorităţile administraţiilor publice locale, precum şi cu localnicii.

- Aerofotograme ca urmare a zborului de-a lungul coridorului de 500 m pe olungime aproximativă de 476 km, în partea de sud-vest a României, traversândcinci judeţe (Dolj, Mehedinţi, Caraş Severin, Timiş şi Arad). Coridorul a fostobţinut prin survolarea stânga-dreapta a traseului propus, pe 250 m.

In studiu se prezintă:a) Informaţii privind sursele de poluare şi despre proiect (cap.1)

b) Informaţii despre Situl Natura 2000 (cap.2)

c) Informaţii privind investigaţiile efectuate in teren in coridorul de lucru şiin zona de influenţă a NGPL (subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentuluistudiu)

d) Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectatede implementarea Proiectului (subcap.2 al prezentului studiu) :

1. date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţa, tipuride ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prinimplementarea PP etc.;

e) Informaţii privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate deimplementarea Proiectului (subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentuluistudiu):

2. date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediatavecinatate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturaleprotejate de interes comunitar;

3. descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interescomunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţieiacestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şidistribuţia acestora;

4. statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar;



5. date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţianumerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interescomunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate deimplementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru aasigura menţinerea speciei pe termen lung);

6. relaţiile structurale şi funcţionale care creeaza şi menţin integritatea arieinaturale protejate de interes comunitar;

7. obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,acolo unde au fost stabilite prin planuri de management;

8. descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor;

9. alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate deinteres comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a arieinaturale protejate de interes comunitar;

10. alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.

f) Identificarea şi evaluarea impactului; măsuri de reducere a impactului(subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentulu studiu)

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat în mod corespunzatorimpactul asupra fiecarei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din fiecarearie naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea PP,astfel încât sa se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritateareţelei Natura 2000.

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au învedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şihabitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se va faceţinându-se cont de caracteristicile fiecarei arii naturale protejate de interescomunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservareetc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interescomunitar.

Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PPpoate:

1. să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numarul exemplarelor speciilor deinteres comunitar;

2. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

3. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stăriifavorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

4. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/saufuncţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

În cadrul studiului vor fi identificate următoarele tipuri de impact:

1. direct şi indirect;

2. pe termen scurt sau lung;

3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;

4. rezidual;

5. cumulativ.



Se va face o prognoză privind amploarea/mărimea impactului cumulativ identificatşi semnificaţia acestuia. Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de impact se vorface în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări(zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc.),precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia.

Evaluarea semnificaţiei impactului (subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentuluistudiu)

Interpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă cea mai importantăparte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare.Semnificaţia impactului trebuie să fie evaluată la nivelul fiecarei arii naturaleprotejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare aspeciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice. Se au in vedere:

- pentru siturile europene şi pentru reţeaua Natura 2000:menţinerea integrităţii;

- pentru speciile europene protejate: menţinerea statutului de conservare aşacum a fost interpretat in raport cu statutul favorabil şi orice obiective deconservare care au fost stabilite.

Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului se face pe baza următorilorindicatori-cheie cuantificabili:

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentrunecesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interescomunitar;

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

4. durata sau persistenţa fragmentării;

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar,distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa);

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate deimplementarea PP;

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate deresursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determinamodificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate deinteres comunitar.

Pe baza acestor indicatori cheie se va determina, în cadrul studiului EA, impactulpreconizat al PP asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, luandu-se inconsiderare viabilitatea sitului, habitatului sau populatiei speciilor ramase.Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale protejate sau reducere a efectivelorpopulaţiei speciei va fi cuantificată şi evaluată sub raportul impactului asupraobiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asupra statutului deconservare a habitatelor şi speciilor-cheie.

g) Măsurile de reducere a impact (subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentuluistudiu)

Măsurile de reducere a impactului sunt stabilite în funcţie de impactul negativposibil al PP. În cadrul studiului se stabilesc măsurile de reducere a impactuluinegativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, după cum urmează:

1. identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementatepentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care



acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejatede interes comunitar. Ca exemple de măsuri menţionam: planificareaadecvată a lucrărilor de construcţie pentru a se evita sau reduce perturbareaspeciilor sau distrugerea cuiburilor şi adăposturilor, panouri fonoabsorbante,panouri de protecţie, pentru a se preveni electrocutarea şi lovirea păsărilor,plantare de arbori etc.

2. prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducerea impactului;

3. orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor şi/sau habitatelorde interes comunitar.

h) Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere aimpactului (subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentului studiu);

i) Concluzii relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin statulde conservare a speciilor din ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şiROSCI0045 Coridorul Jiului (subcap.3.3.1 şi subcap. 3.3.2 al prezentuluistudiu) ;

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar este analizată in cadrulsubcap. 3.4, iar impactul cumulativ şi interacţiunile sunt prezentate in cadrulsubcap. 3.5.

Etapa soluţiilor alternative (Capitolul 4 al prezentului studiu)

Evaluarea soluţiilor alternative ale unui PP se face luându-se în considerarespeciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturala protejatăde interes comunitar a fost desemnată, costurile, întarzierile sau alte aspecte alesoluţiei alternative. Soluţiile alternative identificate în aceasta etapă vor fi evaluatedistinct, folosindu-se aceleaşi criterii utilizate la evaluarea variantei iniţiale a PP.Se identifica soluţiile alternative, inclusiv „alternativa zero”, care înseamnă ca nuse realizează nicio intervenţie.

Tot în conformitate cu Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată aefectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturaleprotejate de interes comunitar (O.M. nr. 19/2010), au fost abordate următoareleaspecte pentru evaluarea adecvată (EA), respectiv informaţiile care pot fi utilizatela elaborarea studiului de evaluare adecvată pot fi:

i. planurile de management/măsurile de conservare a ariei naturale protejatede interes comunitar;

ii. studiile de fundamentare şi/sau formularele standard Natura 2000;

iii. informaţii de la instituţii şi organizaţii relevante pentru conservarea naturii;

iv. planuri, hărţi, materiale privind geologia, hidrologia şi ecologia zonei;

v. rapoarte privind starea mediului;

vi. rapoartele anuale ale administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;

vii. planuri privind utilizarea terenurilor şi alte planuri relevante existente;

viii. alte surse de informaţii.

Concluziile sunt prezentate in cap.4.

Chestionarele de teren şi fotografii sunt ataşate prezentului studiu in anexa 8.

În conformitate cu cerinţele experţilor internaţionali s-a folosit următoareaProcedura de Transfer Date, care permite realizarea corespondenţei/comparăriidatelor între toate cele 4 ţări (Bulgaria, România, Ungaria şi Austria) participantela proiectul NABUCCO.



Tipuri de Vegetaţie CL

COD Descriere Explicaţie

VEG001 Pădure mixtă

VEG002 Pădure de foioase

VEG003 Pădure de conifere

VEG004 Arbust/tufiş

VEG005 Păşune îmbunătăţită Păşune care a fost îmbunătăţită prin însămânţarecu amestec de iarbă comercială

VEG006 Păşune montană Păşune neîmbunătăţită din zonele muntoase

VEG007 Păşune de câmpie Păşune neîmbunătăţită din zonele de câmpie

VEG008 Păşune de stepă Câmpie fără copaci, aridă, plană cu xerofite

VEG009 Păşune dune Vegetaţie caracteristică pentru dunele semi-mobilecu conţinut organic minim

VEG010 Păşune calcar Vegetaţie caracteristică pentru zonele calcaroase;profilul de sol superficial; păşune bogată în specii

VEG011 Teren cultivat

VEG012 Zonă umedă (Mlaştina,baltă)

Zonă slab asanată pe sol mineral. Turba ce seformează din rogoz putrezit

VEG013 Zonă umedă (Mlaştina) Condiţii organice, acide; turba ce se formează dinmuşchi Sphagnum

VEG014 Riveran Ecosistem în apropierea râului

VEG015 Emergent acvatic

VEG016 Mal acvatic

VEG017 Mlaştina cu apă sărată

VEG018 Stânci goale

VEG019 Limită câmp şi ruderală

Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sauhabitatele de interes comunitar afectate la Proiectul NABUCCO

Pentru realizarea investigaţiilor au fost dezvoltate metodologii specifice, respectivdocumentele Nabucco:

- 70 223-RR-MST-EV-0002- Metodologie studii teren pentru Amfibieni- 70223-RR-MST-EV-0003- Metodologie studii teren pentru Vegetaţie (inclusiv

speciile de plante)- 70223-RR-MST-EV-0004- Metodologie studii teren pentru Păsări- 70223-RR-MST-EV-0005- Metodologie studii teren pentru Reptile- 70223-RR-MST-EV-0006- Metodologie studii teren pentru Mamifere- 70223-RR-MST-EV-0007- Metodologie studii teren pentru Nevertebrate

Terestre- 70223-RR-MST-EV-0008- Metodologie studii teren pentru Vertebrate acvatice

(Peşti)- 70223-RR-MST-EV-0009- Metodologie studii teren pentru Nevertebrate

acvatice



CAP.1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL CONDUCTA DE RANSPORTGAZE NATURALE NABUCCO

1.1. Localizarea proiectuluiConducta de transport gaze naturale Nabucco (NGPL) traversează siturile Natura2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului conformcu Tabelul 1.1 de mai jos şi hărţile din anexa 1.

În zona de traversare a fluviului Dunărea şi a rîului Jiu, situl ROSPA0023Confluenţa Jiu – Dunăre se suprapune pe situl ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Tabelul 1.1: Poziţionarea NGPL faţă de siturile Natura 2000 declarate conformlegislaţiei în vigoare 2

Nrcrt

Sit Natura2000

KmIntrare

KmIeşire

Distanţasitului Natura2000 faţă deaxul NGPL

Comentarii

1. ROSPA0023ConfluenţaJiu-Dunare

0+100 10+572 0 m în coridorul de lucru

0+060 10+611 0 m în coridorul de lucru

46+273 46+875 130 m – 250m

în afara coridorului delucru

48+500 50+230 25 m – 250 m În afara culoarului delucru

60+300 61+058 250 m – 0 m traversare fără şanţdeschis a râului Prodila

61+058 61+155 64 m – 250 m în afara coridorului delucru


61+829 61+844 23 m – 14 m în coridorul de lucru61+844 61+847 14 m – 23 m în coridorul de lucru61+847 61+933 23 m – 250 m la limita şi în afara

coridorului de lucru

2.

ROSCI0045Coridor Jiu


Traversarea siturilor ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre în zona kp 0+000 – kp 11+000 nu s-a putut evita din cauza punctului detraversare impus de amplasarea conductei pe teritoriul Bulgar.

Traversarea sitului, ROSCI0045 Coridorul Jiului între kp 46+273 şi kp 65+600 nus-a putut evita întrucât după intersecţia cu DJ 561 (kp 50) există o zonă intenspopulată, cu multe cursuri de apă, precum şi lacul Fântânele pe raza comuneiRadovanu, cu suprafaţa de 280 ha (Figura 1.1. de mai jos).



Figura 1.1.: Detaliu cu lacul Fântânele

Traseul NGPL de la STF intra la kp 60.300 intr-o zona impadurita– PadureaCriva, NATURA 2000 – ROSCI0045 Coridorul Jiului, arie protejata (foto 1.1 demai jos).

Foto 1.1: Vecinătatea Pădurii Criva

Traseul a fost modificat.



In revizia D a traseului, între kp 46 – kp 64 , traseul propus evită:

- Pădurea Corabia (Calopăr): Kp 46+400 - kp 46+900 şi Kp 48+900 – kp50+200

- Pădurea Criva şi Pădurea Palilula: Kp60+500 – kp 62 şi Kp 64+400 – kp65+600

Cerinţele legate de utilizarea terenului necesar pentru realizarea proiectului(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţe de teren permanent/temporarocupate de Proiect) sunt prezentate în tabelele 1.2.1, 1.2.2 şi 1.2.3 de mai jos.

Tabel 1.1.2: Suprafeţe de teren necesare pentru realizarea proiectului Nabuccope teritoriile siturilor ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Notă:

1-

Tr1 - Traversarea fluviului Dunărea prin metoda şanţ deschis

2- Traversarea fluviului Dunărea prin metode fără şanţ deschis (HDD de exemplu)

Ariileprotejate

Culoar delucru /

(m)

Lungimeconductă

(m)

Suprafaţa totalăocupată de proiect

(ha)

Suprafaţa sitului

(ha)

Procent dinsit ocupat de

proiect

36 m 37,041 ha

32,942 ha

71452 ha 0,05 %1

0,04%2ROSCI 0045Coridor Jiu

500 m

10975.38 m

570,03 ha 71452 ha 0,79 %

36 m 35,151 ha

30,882 ha

19800 ha 0,17 %1

0,15%2ROSPA0023

ConfluenţaJiu-Dunăre

500 m

10448.82 m

487,74 ha 19800 ha 2,46 %



Tabel 1.1.3: Suprafeţe de teren necesare pentru realizarea proiectului Nabucco pe teritoriile siturilor ROSCI0045 Coridorul Jiului şiROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

SuprafaţaTeren agricol

cultivat(ha)

Păşune/pajişte

(ha)

Pădureplantată

(ha)

Livezi Zoneumede

(ha)

Ape desuprafaţă

(ha)

Drumuri(ha)

Utilizareamixtă a

terenurilorLocuinţe

Suprafaţatotală

ocupată deproiect

(ha)

Suprafaţasitului

Suprafaţasitului3

(ha)5148 2178 7920 - 396 3366

Nu existădate in

formularulstandarddespre

suprafeteleocupate

396 - - 19800

30,69ha 1,89ha - - 1,12ha 1,19ha - 0,26ha - 35,151ha -Suprafaţaocupată

temporar încoridor1 0,59% 0,086% - - 0,28% 0,035% - 0,065% - 0,17%

26,42ha 1,89ha - - - - 28,312ha -Suprafaţaocupată

temporar încoridor2 0,51% 0,086% - - - - - - - 0,14%

424,93ha 23,72ha - - 16,36ha 19,04ha - 3,70ha - 487,74ha -Suprafaţa din

corridor 1

8,25 % 1,08 % - - 4,13 % 0,56 % - 0,93 % - 2,46%

366,94 ha 23,72ha - - - - - - - 60,41ha -Suprafaţa din

coridor 2

7,12% 1,08% - - - - - - - 0,30%

1) in cazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda şanţului deschis2) in cazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis3) Conform Formularului Standard ROSPA 0023 Jiu-Confluenţa Dunării



Tabel 1.1.4: Tipuri de habitate şi suprafeţe ce vor fi afectate prin implementarea proiectului NGPL în situl ROSCI0045 Coridorul Jiului

SuprafaţaTerenagricolcultivat

(ha)

Păşune/pajişte

(ha)

Pădureplantată

(ha)

Livezi Zoneumede

(ha)

Ape desuprafaţă

(ha)

Drumuri(ha)

Utilizareamixtă a

terenurilorLocuinţe

Suprafaţatotală

ocupată deproiect

(ha)

Suprafaţasitului

Suprafaţasitului3

(ha)

10717,8 9288,76 34296,96 - 6430,68 8574,24 Nu existădate in

formularulstandarddespre

suprafeteleocupate

- - - 71452

30,69 ha 2,74 ha 1,04 ha - 1,12 ha 1,19 ha - - - 36,781 haSuprafaţaocupată

temporar încoridor1 0,28% 0,029% 0,003% - 0,017% 0,013% - - - 0,051%

30,69 ha 0,9 ha - - -- - - - - 31,592 haSuprafaţaocupată

temporar încoridor2

0,28% 0,0096% 0,044%

426,71 ha 34,73 ha 69,20 ha - 16,36 ha 19,09ha

- - - 570,031

Suprafaţa dincorridor 1

4,59% 0,37% 0,20% - 0,25% 0,22% - - - 0,797%

426,71 1,25 - - - - - - - 426,962Suprafaţa din

coridor 2

4,59% 0,013% - - - - - - - 0,597%

Note: 1 in cazul traversării fluviului Dunărea prin metoda şanţ deschis2 in cazul traversării fluviului Dunărea prin metoda fără şanţ deschis (HDD)3Conform Formularului Standard al sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului



Pe teritoriul celor două situri Natura 2000 nu sunt amplasate instalaţii aferenteconductei (robineţi (BVS) sau staţii de măsurare (OT)).

Blocurile de robineţi cu elementele aferente de instalare pentru tronsonul deconductă kp 0+500 – kp 70 s-au amplasat pe traseul conductei proiectateconform datelor din Tabelul 1.3. de mai jos.

Tabelul 1.1.5. : Poziţia staţiilor de robineţi pe traseul conductei Nabucco de petronsonul kp 0+500 – kp 70

Nrcrt AGI KP

revizia D

SuprafaţaAGI(m2)

Clasa delocaţie aNGPL

Judeţ Unitate teritorialăadministrativa

1 BVS-1 12+500 5.600 1 DJ Gighera

2 BVS2 +OT 39+500 11.160 1 DJ Segarcea

1.2. Tehnologiile şi metodele utilizate pentru realizarea proiectului

Pe teritoriul român, conducta de transport gaze naturale NABUCCO va fiamplasată numai subteran, cu excepţia blocurilor de robineţi şi a staţiilor de ieşire

Lucrările de executie necesită culoare de lucru cu lăţimile (dimensiunile)următoare:

a) pentru montarea NGPL Dn 1400 mm (Ø 56”):

culoar lăţime 36,00m în teren agricol (arabil, păşune, fâneaţă,neproductiv);

culoar lăţime 30,00m în teren silvic, teren cu livezi sau cu vii şi in zonespeciale (teren dificil);

b) pentru montarea cablului electric pentru SPC şi montarea anozilor:

culoar lăţime 1,00 m (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv).

Următoarele metode se vor utiliza pentru instalarea conductei pe teritoriul siturilorROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre:

- Metoda cu şanţ deschis, care constă din execuţia unui şanţ deschis în carese instalează conducta (vezi Tabelul 1.4 de mai jos)

Metoda fără şanţ deschis, respectiv utilizarea unor metode de foraj tunel încare se instalează conducta (vezi Tabelul 1.4 de mai jos).

Solutiile de traversare ale cursurilor de apa (râuri, pârâuri, văi, canale) s-austabilit in functie de conditiile din teren şi rezultatele forajelor geotehnice. Acestesoluţii se referă la traversarea prin şanţ deschis sau alte metode (foraj dirijat deexemplu

În scopul traversării Dunării şi a râului Jiu, se prezintă ambele metode.



Tabelul 1.2.1.: Metode pentru traversarea cursurilor de apă şi a căilor decomunicaţii

METODA DESCRIEREA METODEI

TRAVERSĂRI PRIN SĂPĂTURĂ ÎN ŞANŢ DESCHISOPEN CUT – OCSăpătură în şanţ

deschis

Este necesară decopertarea prealabilă a suprafetei pe întreaga lăţime sau pesecţiuni, conform acordului obţinut de la autorităţile implicate, şi executareaexcavatiei până la cota de pozare a conductei. Dacă sunt necesare tuburi deprotecţie, acestea trebuie să se sprijine pe o fundaţie stabilă.

TRAVERSĂRI FĂRĂ ŞANŢ DESCHISForaj mecanic

(Auger Boring – AB)Dintr-o groapă de plecare se efectuează un foraj prin intermediul unui arborece acţionează un cap de tăiere rotativ. Materialul excavat este evacuat prininteriorul tubului, care se montează odată cu înaintarea capului de frezare, cuajutorul axului elicoidal către groapa de plecare.Acest procedeu de traversare este un proces în două etape: în prima etapă seintroduce tubul de protectie iar în a doua etapă se introduce conducta de gaz.

Foraj prin batere(Pipe Ramming – PR)

Prin această tehnică se introduce tubul de protecţie, din groapa de poziţieunde se instalează unitatea de batere, prin intermediul energiei dinamicedezvoltată de un ciocan de percuţie ataşat la capătul conductei. Acesta esteun proces în două etape.

Metoda tuburilorîmpinse

(Pipe Jacking PJ)

Constă în împingerea, cu ajutorul unei instalaţii hidraulice de forţă, a tuburilorde oţel. Tehnologia presupune excavarea unui puţ corespunzător în care să sepoată încadra echipamentul, montarea dispozitivului hidraulic de împingere,realizarea excavaţei în partea din faţă a scutului urmată de înaintarea acestuiacu ajutorul preselor, montarea tubului de protecţie pentru operaţia deîmpingere şi evacuarea sterilului prin interiorul tubului. Excavarea poate fiexecutată manual sau mechanic

Foraj orizontal dirijat

Dintr-o groapă de poziţie se execută un foraj pilot; utilajul de forare dirijabilrealizează, cu ajutorul unui fluid de foraj prin jet de înaltă presiune, un tunel.Suspensia de forare ( amestec de apă, bentonită şi aditivi ) dislocă pământul,transportă materialul dislocat în habe, susţine microtunelul şi reduce frecarea.După ce echipamentul de forare ajunge precis în groapa de iesire, semontează capul corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea şi tragereacapului de lărgire prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiunea dorită;imediat după capul de lărgire se ataseaza conducta ce trebuie trasă.

Fluidul de foraj are şi rol de lubrifiant între conductă şi pereţii microtunelului.Localizarea tridimensională a capului de forare se bazează pe emiterea dedate de către un emitător montat în capul de forare către un receptor de date;astfel se poate localiza exact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şiînclinaţia capului de forare. Conductele montate prin foraj orizontal dirijat nupot fi pozate în tub de protecţie datorită razei de curbură.

Detalii privind procesul tehnologic se regăsesc în documentul 70223-RR-PCA-EV-8001-0004 (cap. 1.3).

Utilajul folosit pentru instalarea conductei pe teritoriile siturilor ROSCI0045Coridorul Jiului şi ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, caracteristicile tehnice aleacestuia sunt prezentate în cap. 1.3. de mai jos



1.3. Traversarea râului Dunărea

Fluviul Dunărea va fi subtraversat cu conducta de gaze naturale la kmf 685+300,în amonte de Portul Bechet aflat pe malul românesc la kmr 679+000 . Pe malulbulgăresc profilul subtraversării se încadrează între gura de vărsare a râuluiOgosta şi balastiera care în prezent este funcţională. Vis-à-vis de Portul Bechetse află localitatea bulgară Oriahovo.

Pentru realizarea subtraversării s-au analizat două metode:

- metoda subtraversării cu şanţ deschis (figura 1.2 de mai jos şi Anexa 2,figurile A.2.1, A.2.2 şi A.2.3), lucrările fiind executate din mal în mal;

- metoda subtraversării fără şanţ deschis (figura 1.3 de mai jos şi Anexa 2,figura A.2.4), lucrările de forare fiind executate din puncte amplasate in afaradigurilor de apărare de la Dunăre.

Din analiza studiului topo-hidrografic rezultă că în zona de subtraversare, canalulnavigabil este foarte aproape de malul bulgar. Acest aspect are o influenţănegativă asupra ambelor soluţii, mărind lungimea de subtraversare, în specialpentru forajul orizontal dirijat

Dacă se utilizează metoda cu şanţ deschis pentru traversarea Dunării, lucrările sevor efectua de la un mal la altul (Figura 1.2 de mai jos). Digurile de protecţie depe malul românesc vor fi traversate prin batere.

Dacă se utilizează metoda cu şanţ deschis, lucrările se vor efectua în afara diguluide protecţie de pe malul românesc până la malul bulgar, fără a afecta zona dig-mal, malurile Dunării şi albia. (Figura 1.3 de mai jos).

Posibilităţile de execuţie tehnică, riscurile tehnice în perioada de execuţie,riscurile privind integritatea conductei în timpul execuţiei, aspectele sociale şi demediu, estimarea costurilor sunt principalele probleme de care se va ţine seamaîn alegerea variantei adecvate de traversare a Dunării.



Figura 1.2.: Plan general - Subtraversarea Dunării prin metoda cu şanţ deschis



Figura 1.3.: Plan general - Subraversarea Dunării prin metoda fără şanţ deschis



1.3.1. Subtraversarea Dunării prin metoda cu şanţ deschis

1.3.1..A. Consideraţii generaleConducta de oţel (cu acoperire din beton greu) care se va instala în albie prinmetoda cu şanţ deschis va avea următoarele caracteristici, pentru Clasa 4 delocaţie: diametrul exterior al conductei 1422,00 mm × 36,65 mm, diametrulexterior inclusiv acoperirea din beton greu: 1743,00 mm; presiunea maximă asistemului: 100 bar minimum, rezistenţa oţelului 483 N/mm2, SR EN 10208-2,raza minimă de curbură: 1077,00m.

Pentru protecţia cablurilor de telecomunicaţii, se vor utiliza două ţevi Ø 168 mm,cu acoperire din beton greu instalate în acelaşi şanţ, împreună cu conducta degaz natural DN 1400 mm.

În continuare, se prezintă metoda de execuţie.

Elemente de geometrie la subtraversare

Elementele de geometrie în zonele de subtraversare depind în principal detehnologie. Curba elastică minimă a conductei de 1,530 m şi adâncimea depoziţionare conform determinărilor din paragraful anterior se vor respecta înambele variante.

Profilul longitudinal

În varianta cu şanţ deschis, profilul longitudinal al sectorului de subtraversare (dela malul românesc până la cel bulgar) este un sector format dintr-o curbă cu razade 2,000m pe lungimea de ~ 155 m, un alignment de ~ 940 m şi o curbă cu razade 1,800 m, pe lungimea de aprox. 276 m.

Profilul de subtraversare rezultat trebuie să asigure cantităţile de excavareminime, cu condiţia eliminării inflexiunilor de pe conductă (alternareaconcavitate/convexitate).

Secţiuni transversale

În varianta cu şanţ deschis, la execuţia şanţului se va ţine seama de faptul căexcavările se vor executa în cursul apei. Pentru stabilitate, şanţul se va face înalbie la panta de 1:3. În zona malurilor, unde debitul apei este mai mic, iarexcavările se fac cu echipamentul de teren, se va folosi în loc de 1:3, panta de1:1,5.

Lăţimea bazei şanţului variază de la 5 m în zona malurilor la 12 m în albie.Lăţimea bazei s-a stabilit pentru a se asigura linearitatea şanţului (vor fi abaterispre stânga/dreapta în timpul execuţiei cu echipamentul de dragare de la axul desubtraversare şi deci este necesară o lăţime mai mare a bazei şanţului pentru aasigura continuitatea coridorului în axul sectorului de subtraversare în vedereatragerii conductei de la un mal la altul); raportul dintre lăţimea bazei şi lungimeaşanţului este de approx. 1/1,000.Volumele de lucrări care se vor realiza în calea navigabilă a Dunării sunt indicateîn Tabelul 1.3.1 de mai jos.

Nabucco Gas Pipeline International GmbH__________________________________________________________________

70223-RR-RPT-EV-8001-041 Pagina 32 din 356 Revizia 4

Tabelul 1.3.1: Volume de lucrări hidrotehnice

Excavaţii Lucrări deumplutură

Deasupra niveluluiapei

Între 0 şi -2.5 msub nivelul apei

Între -2.5 m şi -6 msub nivelul apei

Între - 6 m şi -14.5 msub nivelul apei Sub -14.5 m în apă Pe

uscat În apăSector

Distanţautilizată

(m)

S (m2) V (m3) S (m2) V (m3) S (m2) V (m3) S (m2) V (m3) S (m2) V (m3) V (m2) V (m3)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

1 84.5 108,0 9,126 56,6 4,783 21,4 1,809 - - - - 15,717 -

2 100.0 - - 71,7 7,170 99,0 9,900 14,3 1,430 - - 18,500 -

3 200.0 - - - - 74,0 14,800 61,8 12,360 - - - 26,680

4 260.0 - - - - 132,3 34,398 177,2 46,072 - - 73,970

5 211.6 - - - - - - 322,9 68,326 5,5 1,164 69,490

6 158.4 - - - - - - 293,4 46,475 42,0 6,653 42,547

7 120.0 - - - - - - - - 83,8 10,056 10,056

8 80.0 - - - - 67,8 5,424 482,5 38,600 69,5 5,560 49,584

9 78.7 - - 39,2 3,086 231,9 18,251 247,0 19,439 - - 40,775

10 75.9 134,6 10,217 65,3 4,957 16,9 1,283 - - - - 16,456

Total 1,369.1 19,343 19,996 85,865 232,702 23,433 91,448 272,327

Volumul total al excavaţiilor pe uscat: = 19,343 m3

Volumul total al excavaţiilor în apă: = (19,996 + 85,865 + 232,702 + 23,433) m3 = 361,996 m3

Cantităţi de lucrări pentru protecţia malurilor:Geotextile în protecţia malurilor (suprapunere 20%): S = [(1,900 + 10,200) m2 + (190 + 430) m x 1.5 m] x 1.2 = 15,640 m2


70223-RR-RPT-EV-8001-041 Pagina 33 din 356 Revizia 4

Protecţie de mal cu piatră spartă de 40÷65 mm: V = (1,900 + 10,200) m2 x 0.3 m = 3,630 m3

Protecţie de mal cu piatăr brută 10÷50 kg/pc: V = (1,900 + 10,200) m2 x 0.3 m = 3,630 m3

Protecţie de mal cu blocuri de piatră 50÷200 kg/pc: V = (1,900 + 10,200) m2 x 0.9 m = 10,890 m3

Notă: Volumul lucrărilor de umplutură mai sus-menţionate se referă la materialul care este efectiv pus în lucrare. Volumele dematerial excavat din depozite, necesare pentru umplutură vor fi mai mari prin faptul că în timpul operaţiilor de aşternere, o partedin material este antrenat de curgerea apei.Totuşi, la stabilirea cantităţilor de lucrări şi în cadrul ofertei financiare, se va ţine seama de faptul că unele operaţii ce rezultă dinexcavări la şanţ şi umpluturi de şanţ vor fi poziţionate în puncte critice pentru navigaţie.

Pe baza granulometriei care rezultă din studiul geotehnic, a studiilor anterioare pentru astfel de situaţii şi a experienţei dinlucrările de subtraversare anterioare, cantităţile mai sus-menţionate sunt astfel aproximate:

Procesul tehnologic al lucrărilor off-shore include operaţiile de excavare a şanţului, descărcarea materialului excavat din barjă lalocul de depozitare, excavarea materialului de la locul de depozitare necesar pentru acoperirea şanţului şi descărcarea dematerial din barjă peste şanţ. Volumul de material antrenat de apă în timpul procesului de excavare este de aprox. 10-20%, iarvolumul antrenat la descărcarea barjelor de aprox. 20-30%, astfel:

Volumul excavaţiilor sub nivelul apei: 361,996 m3 ~ 362,000 m3

Volumul de material descărcat din barjă: 272,327 m3 ~ 272,400 m3

- Volumul de material antrenat în procesul de excavare:362,000 m3 x 15% = 54,300 m3

- Volumul de material antrenat la descărcarea barjelor la locul de depozitare:(362,000 – 54,300) m3 x 25% = 77,000 m3

- Volumul de material antrenat la descărcarea materialului excavat în şanţuri de la locul de depozitare :

272,400 = Vd – 25%Vd Vd = 75,0400.272 mc

= 363,200 m3 V = 363,200 m3 x 25% = 90,800 m3

- Volumul de material antrenat la excavare de la deposit, pentru umplerea şanţului:

363,200 m3 = Ve – 15%Ve Ve = 85,0200.363 mc

= 427,300 m3 V = 427,300 m3 x 15% = 64,100 m3

Conform celor de mai sus, rezultă un volum de material antrenat de cursul de apă de aproape 286,200 m3 (54,300 m3 +77,000m3 + 90,800 m3 + 64,100 m3).Studiile de mai sus arată că din volumul total de material antrenat de cursul de apă spre punctele critice pentru navigaţie,aproape 5-10% se vor depune, rezultînd o valoare de aproape (0.050,1) x 286,200 m3 = 14,300 28,700 m3.



1.3.1.B. Execuţia şanţului

Dacă se alege această metodă, impactul transfrontalier se va examina ţinândseama de următoarele aspecte:- Tehnologia de dragare şi termenul planificat pentru implementare;- Echipamentul de dragare şi amplasare a conductei;- Transportul pământului dragat de la sectorul dragat la spaţiul de depozitare;- Tehnologia de depozitare a materialului dragat;- Adecvarea la mediu a depozitului de material dragat (groapa de gunoi);- Evaluarea caracteristicilor calitative şi cantitative a sedimentelor acvatice, carese vor draga (volum total, granulozitate, compoziţia minerală şi chimică, prezenţaposibilă a unor sedimente impurificate).

Conducta va fi amplasată în albia Dunării prin metoda cu şanţ deschis, avândurmătoarele caracteristici: diametrul 1,422 x 28,6 mm Clasa I de poziţionare; masa: 983 kg/m; diametrul exterior, inclusiv pereul de beton: 1,649 mm; presiune max. 90 bar; material tubular: X 70 PSL 2 API 5L/SR EN 10208/2; limita minimă de curgere: 483 N/mm2; raza minimă a curbei: 1,530 m.

Tranşeea care se va executa în albia Dunării va avea următoarele caracteristici- lungimea subtraversării: 1,370.00 m;- cota minimă a fundului tranşeei (cota minimă a excavaţiilor): + 5,91 mrMN;- acoperirea minimă a conductei, deasupra generatoarei superioare: 2.00 m;- lăţimea la bază a tranşeei în zona malurilor: 5.00 – 12.00 m;- lăţimea la bază a tranşeei în albie: 12.00 m- panta taluzurilor în secţiunea transversală a tranşeei în zona malurilor:1:1.5 – 1:3;- panta taluzurilor în secţiunea transversală a tranşeei în albie: 1:3.

Înainte de începerea execuţiei tranşeei se recomandă efectuarea unui profiltransversal prin axul subtraversării, care va fi comparat cu profilul transversalrezultat în urma efectuării studiului topohidrografic.

Tehnologia de lucru propusă este:

- deasupra nivelului mediu de lucru al Dunării la Bechet (~ +24,60 mrMN):excavaţii cu excavatorul cu lingură inversă;

- între cotele +24,6 şi +22,6 mrMB: excavaţii cu draglina;- între +22,6 şi +10,1 mrMN: dragaj cu draga cu cupe cu posibilitatea de

săpare până la 14,5 m adâncime;- între +10,1 şi +5,9 mrMB: dragaj cu draga cu cupe cu posibilitatea de lucru

până la 22,00 m adâncime

Constructorul general este liber să propună tehnologia de lucru proprie cuobligația de a respecta dimensiunile de execuţie și cerinţele de calitate impuse,termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor. Impactul social și de mediu,constrângerile și măsurile de atenuare a impactului se vor lua în considerarepentru luarea deciziilor.



1.3.1.C. Lucrări de dragare in albia DunăriiActivităţile de dragare şi depozitare impugn posibilitatea apariţiei unui impacttransfrontalier.

Impactul tehnologiei de dragare specifice se referă la impactul asupra aeruluigenerat de funcționarea instalațiilor de dragare, a motoarelor echipamentelor dedragare autopropulsate pentru transportul materialului dragat, precum și impactulgenerat asupra mediului acvatic ca urmare a dragării, instalarea conductei șilucrări care acoperire a șanțului.

Constructorul va lua în considerare faptul că o parte din material solid transportatde curentul de apă va fi depus în şanţuri în perioada execuției și că acest volumulva fi, de asemenea, dragat.

Realizarea cotelor corecte de fundație este importantă pentru a asigura grosimeanecesară de protecție deasupra conductei, ca urmare a posibilelor afuieri în albiarâului și căderi accidentale de obiecte. Montarea conductei la cotele proiectate (șinu mai sus) va asigura ca, în timpul funcționării conductei, această protecție va fiasigurată.

La finalizarea lucrărilor de dragare, Constructorul va proceda la curățarea șinivelarea şanţului la partea inferioară, utilizând transport aerian și scafandri.

Înainte de tragerea conductei de la un mal la altul, este obligatoriu să se verificebaza şanțului cu scafandri și să se facă o secțiune transversală prin șanț pentru averifica dimensiunile. Secțiune transversală se va efectua de către o unitateindependentă.

Toleranțele admisibile ale dimensiunilor de la baza șanțului trebuie să fie de ± 10cm pentru 95% din valori și ± 15 cm pentru restul de 5%.

Lucrări de dragare vor fi executate cu ajutorul unei drage autopropulsate cu ocapacitatea de 750.00 m3 / h. Utilajul poate fi folosit la adâncimi mai mari de 2,00m. În secțiunea transversală, excavarea se va face cu pante de 1:3, în trepte de1.00 m adancime şi 3.00 m lățime, fiecare treaptă reprezentând un sectorindependent de dragare. De-a lungul șanț, excavarea se va face în trepte de0,50m. Lungimea sectorului dragat al șanțului va fi de aproximativ 1,248.00 m, dincauza imposibilității de a utiliza echipamente de la adâncimi mai mici de 2,50 m.

Materialul de cariera va fi încărcat în barje autopropulsate și va fi transportat lapunctele indicate de Autoritatea română de navigaţie AFDJ Galați, unde acestava fi descărcat (a se vedea Anexa 2).

Depozitul de material dragat (groapa de gunoi) este un ostrov, inundabil, cândcota apelor e mare.

Volumul total de săpături pe uscat: = 19,343 m3

Volumul total de săpături în apă: = 361,996 m3

Studiile geotehnice efectuate în albia Dunării (documentul Nabucco 70223-RR-RPT-PL-0044) au evidențiat un complex necoeziv format din nisip și pietriș cudimensiuni diferite, în principal, gri, uneori cu lentile de argile prăfoase, prafuriargiloase sau intercalații de gresii și bolovăniş.

Datele disponibile au evidenţiat lipsa impurificării sedimentelor.



1.3.1.D. Săpăturile de malSăpăturile de mal se vor face cu excavatoare echipate cu dragline pentru lucrulsub apă.

Solul vegetal de pe maluri va fi colectat și transportat într-un depozit special,pentru a fi reutilizat la finalizarea lucrărilor.

Materialul va fi încărcat în autobasculante și transportat la depozitele de pemalurile Dunării. Pamantul rezultat din excavațiile de sub nivelul apei va fidepozitat pe mal, într-un depozit intermediar, pentru a permite apei sa se scurga,iar apoi va fi transportat în aceleaşi depozite, de unde va fi recuperat pentruumplerea șanțului.

În zonele cu terenuri erodate, precum și în zonele cu pante înclinate, se vor faceîngrădiri de consolidare, compactări şi inierbarea solului dupa acoperireaconductei, în scopul de a evita apariția alunecărilor de teren.

La executarea săpăturilor în culoarul de lucru, solul vegetal va fi stocat separat înaceeași zonă, în scopul de a fi recuperat și adus înapoi, atunci când terenurileagricole vor fi redate în folosinţă.

Dupa acoperirea conductei, solul vegetal va fi repus la loc, în așa fel încât terenulsă fie la profilul inițială, după compactare.

De asemenea, în varianta cu şanţ deschis, se consideră necesar să se asigureprotecția cu piatra de pe ambele maluri în zona de variație a nivelul apei, caurmare a faptului că materialul local distribuit pentru a acoperi șanțul este maislab decât înainte de excavare și poate fi mai uşor antrenat de fluxul de apă. Unalt avantaj important adus de protecția malurilor în vederea asigurării stabilităţiialbiei este amortizarea tensiunile din maluri din cauza producerii sloiurilor și apodurilor de gheață.

1.3.1.E. Amplasarea conductei în albia Dunării – dragarea de la un mal la altulSectoarele de conductă se formează pe malul stâng al Dunării, în albia majoră(unde are loc betonarea conductei) şi sunt trase succesiv în albia minoră cuechipament montat orizontal utilizat pentru ridicare, macarale, având cutii deviteze și convertoare de cuplu.

1.3.1.F. Umplerea şanţuluiDupă amplasarea conductei în şanţ în conformitate cu elementele de geometriestabilite în proiect, şanţurile de pe uscat şi din apă vor fi umplute conform cumetodologia stabilită în cadrul proiectului.

În acest sens, materialul de umplere va fi dragat în zona convenită de AFDJGalați, iar apoi va fi transportat cu barjele și descărcat în şanţuri. Umplereașanțului se va executa în așa fel încât să se asigure o grosime de stratcorespunzătoare deasupra conductei, determinată având în vedere condiţia deafuiere și protecție împotriva acțiunii mecanice.În zona malurilor, după reumplerea șanțului cu materialul rezultat din săpături,protecția malului se va executa în conformitate cu desenele din Anexa 3, FiguraA.3.4.. Materialul de umplutură va fi compactat în straturi de 15-20 cm deasupranivelului apei.Protecțiile de mal se vor executa în zona de variație a nivelului apei, pe circa 3 mdeasupra și sub nivelul mediu al apei.Deasupra nivelului apei, lucrarea de protecție va consta dintr-un strat support de30cm grosime de piatră concasată 40÷65mm, amplasată pe un filtru geotextil de



tip 1, peste care se va aşterne atent piatra sparta de 10 ÷ 200 kg / buc la pantaproiectată, după cum urmează: cea de clasa 10 ÷ 50 kg / buc. trebuie să fieplasată peste piatra sparta, pe o grosime de 30 cm, iar blocurile mari de 50 ÷ 200kg / buc vor fi amplasate pe suprafaţa protecției.La finalizarea operațiunii de reumplere a șanțului și a protecției de mal, AFDJGalați va face o secțiune transversală pentru a verifica cotele de umplutură.

Excavarea șanțului și lucrări de reumplere se vor efectua păstrând în același timpdeschis traficul navelor pe Dunăre. Traficul va fi suspendat doar în momentul încare conducta este trasă de la un mal la altul. A.F.D.J. Galați în calitate deautoritate care asigură condițiile de navigație pe acest sector al Dunării vor fiinformaţi din timp cu privire la momentul închiderii navigației pe Dunăre în zonade subtraversare.

1.3.2. Subtraversarea Dunării în varianta fără şanţ deschisDeoarece nu s-a stabilit niciun contract pentru a executa subtraversarea Dunăriiprin altă metodă decât cu şanţ deschis la data de pregătire a studiului de evaluarea impactului, prezentăm mai jos o serie de date privind forajul orizontal (HDD).

Unele dificultăți de amplasare terestră a echipamentului de foraj ar putea apăreaîn cazul utilizării acestei metode. Mai mult decât atât, riscul de amplasare aconductei pe un alt profil decât cel proiectat este mai mare. În acest caz,conducta poate fi amplasată mai aproape de partea inferioară a albiei (mai susdecât cotele de proiectare).

Se vor efectua două foraje distincte.

Pentru conducta de gaz este utilizat același tip de conductă ca şi în cazul metodeicu şanţ deschis, diametrul exterior 1422.00 mm × 36.65 mm grosimea peretelui.

Pentru protectia cablurilor de telecomunicatii, se realizează un foraj cu un tub deprotecție din oțel Ø 168 mm. Lungimea de subtraversare pentru toate cele douăforaje este de 2000,00 m.

Realizarea forajului dirijat se face prin excavare și injectarea de fluid de foraj subpresiune și presupune următoarele etape:

Foraj dirijat: Dintr-o gaură de pornire se execută un foraj cu un cap de foraj subtensiune. Capul de foraj dirijat realizează un tunel, utilizând un jet de suspensiede înaltă presiune. Materialul dizlocat este parțial incorporat în tunel, iarparticulele fine sunt transportate de suspensia de foraj înspre groapa de pornire.

Lărgire foraj: După ce capul de foraj atinge cu precizie groapa, se instaleazăcapul de lărgire foraj corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea și tragereacapului înapoi prin tunelul pilot, acesta se va extinde la dimensiunea dorită.Diametrul tunelului de foraj trebuie să fie cu 30% mai mare decât diametrulconductei care urmează să fie instalată. Dacă este necesar, se pot face lărgirisuccesive, la diametre din ce în ce mai mari.

Instalare: Imediat după capul de lărgire, se va ataşa conducta sau cablul careurmează să fie trase. Această operație se va face foarte atent din cauzasuspensiei de foraj, care conține bentonita, şi acționează ca un lubrifiant altunelului forat.

Tehnica de foraj: Fluidul de foraj este o componentă importantă a sistemului.Conţine nisip și pietriș și transportă acest material la o groapă de deşeuri.Fluidului de foraj este facut dintr-un amestec de apă și bentonită (argilă naturalăsolubilă în apă) și aditivi chimici, utilizat pentru a stabiliza condiția gropii de forajspecifică structurii geologice a maerialului forat. Fluidului de foraj este recirculat



din groapă, iar particulele din suspensie se acumulează în groapă, fiind ulterioreliminate. Conducta se instalează (fără a fi supusă unei tensiuni suplimentare), înașa-numita turtă de filtrare care reţine în interior produsul. Numai produsele carenu prezintă niciun pericol pentru mediu sunt folosite ca material de suspensiepentru foraj.

Tehnica de amplasare: Prin intermediul instrumentelor de adâncime din groapăinstalate deasupra capului de foraj, se obţin date despre poziția capului de foraj,astfel încât capul de foraj poate fi exact direcţionat pentru a respecta traseul ,unghiul și direcția conform proiectului. Un receptor de date primește semnale dela emițător. Informatiile sunt transmise la distanță pe ecranul unui receptortelefonic cu afișaj. Ca urmare, pot fi localizate exact adâncimea, poziția șiînclinarea axei longitudinale a capului de foraj.

Echipamentului necesar pentru construirea și amplasarea instalației de foraj.

Echipamentul folosit va fi ales de Constructor. Întrucât nu se cunoaşteConstructorul la data de pregătire a raportului, se presupune că se va utiliza oplatformă de foraj orizontal de 100t. Suprafaţa de montare a unei astfel deinstalatii este de 6x17m2.

Pentru transportul instalaţiei, se vor utiliza camioane + remorci.

Pentru controlul lucrărilor se utilizează echipamente de poziţionare.

Compoziția noroiului de foraj (apă, bentonită şi un amestec de aditivi) se alege înfuncție de natura solului.

Forarea gropilor de intrare-ieșire se efectuează pentru poziţionarea instalaţiei deforaj și a instalaţiei de lansare a conductei.

Pământul rezultat din excavarea acestor gropi se va depozita de o parte a gropii,pe marginea liberă, la o distanță adecvată de la marginea gropii, evitândperturbarea traficului. Elementele vegetale se vor stoca separat și se vor replantapentru redarea în folosinţă a terenului.

Deșeurile rezultate în timpul activității (metale, plastic, hârtie, carton, anvelopeuzate, uleiuri uzate, deşeuri) vor fi triate în funcție de planul de gestionare adeșeurilor.

Bentonita și cimentul trebuie depozitate astfel încât să se elimine riscul derăspândire. Materia primă, uneltele, accesoriile și echipamentele vor fi depozitateîn locuri special desemnate ca depozite de şantier

Figurile 1.4 şi 1.5 de mai jos prezintă un exemplu de echipament necesar pentrulucrările de execuţie.



Figura 1.4: Instalaţia de foraj



Figura 1.5 : Instalaţia de tragere a ţevii



Instalaţia de foraj se va amplasa pe malul bulgar, iar echipamentul de tragere aconductei, pe malul românesc

1.3.3. Semnalizarea definitivă a conducteiPrezenţa conductei în albia Dunării se va indica prin marcaje tip A 6 (interzicereaancorării, a tragerii ancorelor, parâmelor sau lanţurilor).De asemenea, traseul conductei va si semnalizat şi pe uscat.

1.3.4. Durata execuţiei lucrărilor de subtraversare a Dunării

1.3.4.A. Durata execuţiei lucrărilor de subtraversare a Dunării prin metoda şanţuluideschisProiectantul recomandă o durată de 6 luni calendaristice, care va include toatelucrările de pregătire a terenului, săpăturile în malul şi în albia cursurilor de apă,verificări, tragerea conductei de la un mal la altul, lucrări de umplutură pe uscat şiîn apă, protectii de mal, repunerea terenului în uz după dezafectarea şantieruluide construcție. Constructorul trebuie să stabilească echipamentul necesar, înconformitate cu cerințele de calitate și siguranță, pentru a nu depăşi durata deexecuție.

Având în vedere durata unor lucrări similare în zona Isaccea (conducta detransport gaze între Ucraina şi România), se poate estima perioada de execuţieîntre 6 - 8 luni calendaristice, în funcție de echipamentul plutitor alConstructorului.

Această estimare ţine seama de complexitatea operațiunilor, lungimea conductei,natura terenului, de lucrările efectuate în cursul unei ape, de timpul pentrupregătirea sectoarelor de conducte, etc.

1.3.4.B. Durata execuţiei lucrărilor de subtraversare a Dunării fără şanţ deschisDesignerul recomandă o durată de execuție de 4 luni calendaristice, care vainclude toate lucrările. Durata de executie este mai lungă, deoarecesubtraversarea Dunării este reprezentată de două foraje separate, unul pentruconducta de gaz și unul pentru telecomunicații.

1.3.5. Amplasarea drumurilor de acces şi a depozitelor de material dragatDrumurile de acces la sectorul kp 0+500 – kp 67+400 sunt prezentate în tabelul1.3.2 de mai jos şi în anexa 2, figura A2.7 (pentru metoda HDD) şi figura A2.8(pentru metoda cu şanţ deschis).

Deoarece instalaţia de forare va fi amplasată pe malul bulgăresc, depozitareamaterialului rezultat din forare se va amplasa pe acest mal (Anexa 2, figura A2.7).Pe malul românesc se va amplasa, în culoarul de lucru, materialul rezultat dinexcavare (în cazul folosirii metodei şanţ deschis).

Pentru depozitarea materialului rezultat din dragare (360000 m3) , s-au analizatmai multe variante, în final adoptându-se următoarea soluţie: materialul dragat seva descărca în Dunăre, in aval de traversare, în zona din apropierea maluluiromânesc (harta din anexa 2).



Tabel 1.3.2. Drumurile de acces la culoarul de lucru şi la depozitul de ţeavă

De lakp La KP Detalii drum Lungime Tip De la la

Situl Natura2000

0.55 1.1 Acces pe culoarul de lucru

1.1 1.1 Drum de acces peste dig 50DEX - existent- va fireabilitat

Culoarul delucru

Culoarul delucru

1.1 4 Acces pe culoarul de lucru -

4 4 Drum de acces la culoarul de lucru 3900DEX - existent- va fireabilitat DN 55A

Culoarul delucru

4 10 Acces pe culoarul de lucru -

10 10 Drum de acces la culoarul de lucru 1400DEX - existent- va fireabilitat DN 55A

Culoarul delucru

ROSCI0045CoridorulJiului şiROSPA0023ConfluenţaJiu-Dunăre

10 12.3 Acces pe culoarul de lucru

12.3 12.3 Drum de acces la culoarul de lucru 50 Nou DN55ACuloarul delucru

12.3 19 Acces pe culoarul de lucru

19 19Drum de acces la culoarul de lucru şi ladepozitul de ţeavă 1

DC - existent- va fireabilitat DJ 561B

Culoarul delucru

19 39.87 Acces pe culoarul de lucru

39.7 39.7 Drum de acces la culoarul de lucru 50 Nou DJ 561BCuloarul delucru


46.2 46.2 Drum de acces la culoarul de lucru 50 Nou DJ 561Culoarul delucru


ROSCI0045CoridorulJiului

51.1 51.1 Drum de acces la culoarul de lucru 50 Nou DC 95Culoarul delucru

51.1 55.4 Acces pe culoarul de lucru55.4 58.5 Acces pe culoarul de lucru

58.5 58.5 Drum de acces la culoarul de lucru 50 Nou DN56Culoarul delucru


65.5 65.5 Drum de acces la culoarul de lucru 50 Nou DJ 552ACuloarul delucru


ROSCI0045CoridorulJiului



1.4. Aspecte tehnice privind traversarea râului JiuPentru realizarea subtraversării s-au analizat două metode (Figura 1.6. de maijos:

- metoda subtraversării cu şanţ deschis (Anexa 3, figurile A.3.7. şi A.3.8.),lucrările fiind executate din mal în mal;

- metoda subtraversării fără şanţ deschis (Anexa 3, figura A.3.9.), lucrările deforare fiind executate din puncte amplasate in afara digului de apărare de la Jiu

Figura 1.6. : Traversarea râului Jiu

1.4.1. Varianta subtraversarii râului Jiu prin metoda şanţului deschisSubtraversarea râului Jiu prin metoda santului deschis (Anexa 3., Figurile A.3.7şi A.3.8), se va realiza cu conducta lestata prin betonare continua pe o lungimede 184,00 m, digurile de aparare impotriva inundatiilor urmand a fi traversate prinmetoda forajului prin batere, cu utilizarea unor tuburi de protectie, acestea avandanexate distantiere, dispozitive de etansare, prize de potential şi dispozitive deaerisire.

Lungimea de subtraversare în plan orizontal este de aproximativ 220,00m, iarlungimea totală (dezvoltată), în această variantă este de aproximativ 224,00m.Această variantă de subtraversare ar prezenta avantajul de a avea o lungime maimică decât varianta de subtraversare prin foraj orizontal dirijat, dar şi dezavantajulunui impact negativ asupra mediului.

Executia transeei

Tranşeea care se va executa în albia Jiului va avea următoarele caracteristici:



- lungimea subtraversării: 184,00 m pentru conducta lestata, 220,00 mlungimea subtraversarii in proiectie orizontala, 224,00 m lungimeadesfasurata a subtraversarii;

- acoperirea minimă a conductei, deasupra generatoarei superioare: 1,50 m;- lăţimea la bază a tranşeei : 4,00÷6,00 m;- panta taluzurilor în secţiunea transversală a tranşeei : 1:1,5 ÷ 1:3;

Înainte de începerea execuţiei tranşeei se recomandă efectuarea unui profiltransversal prin axul subtraversării, care va fi comparat cu profilul transversalrezultat în urma efectuării studiului topohidrografic.Antreprenorul general are libertatea de a propune propria tehnologie de lucru, cuobligaţia respectării dimensiunilor de execuţie şi a condiţiilor de calitate impuse,cu asumarea termenului stabilit pentru finalizarea lucrărilor

Lucrari de sapatura in albia Jiului

Lucrările de sapatura se vor executa cu excavatorul cu lingura inversa şi draglinaiar pentru adancimi mai mari de 2,00 m se va folosi draga. Constructorul va aveaîn vedere că o parte din materialul solid transportat de curentul de apă se vadepune în tranşee, pe toată perioada de execuţie a acesteia şi că acest volum vatrebui dragat.Realizarea cotelor de fundare este importantă pentru asigurarea grosimiinecesare a protecţiei de deasupra conductei, ca urmare a posibilelor afuieri alealbiei. Pozarea conductei la cotele din proiect (şi nu mai sus) ar garanta că înperioda de exploatare a conductei va fi asigurată această protecţie.La terminarea lucrărilor de dragaj şi sapatura, se va proceda la curăţarea şinivelarea fundului tranşeei cu airliftul.Înainte de tragerea conductei de pe un mal pe celălat, este obligatorie verificareafundului tranşeei cu scafandrii şi efectuarea unui profil transversal prin tranşeepentru verificarea cotelor. Profilul transversal va fi efectuat de către o unitateindependentă.Toleranţa admisibilă a cotelor la fundul tranşeei va fi de ±10 cm pentru 95 %dintre valori şi de ±15 cm pentru restul de 5 %.

Excavaţiile de maluri

Excavaţiile de pe maluri se vor executa cu excavatoare, care, pentru lucrul subnivelul apei, vor fi dotate cu echipament de draglină.Pământul vegetal de pe maluri va fi adunat şi transportat într-un depozit special,pentru a putea fi refolosit la terminarea lucrărilor.Materialul rezultat va fi încărcat în autobasculante şi transportat în depozitele depe malul Jiului. Pământul rezultat din excavaţiile de sub nivelul apei va fi depuspe malul apei, într-un depozit intermediar, pentru a se permite scurgerea apei,după care va fi transportat în aceleaşi depozite, de unde va fi recuperat învederea astupării tranşeei.

Pozarea conductei in albia Jiului – tragerea de pe un mal pe celalalt

Tronsoanele se formeaza pe malul Jiului, in albia majora (unde are loc şibetonarea conductelor), şi se trag succesiv in albia minora cu ajutorul uneiinstalatii montata pe orizontala de la care se utilizeaza troliul, geamblacul,macaraua, motoarele, reductoarele şi convertizoarele de cuplu.

Umplerea transeei

După montarea conductei în tranşee, respectându-se geometria stabilită prinproiect urmează umplerea tranşeei de pe apă şi de pe maluri.



Riscuri tehnologice

Riscurile privind ratarea execuţiei constau în imposibilitatea ajungerii la cotele dinproiect ale tranşeei, datorită, în principal, unor posibile viituri care s-ar produce înperioada finală a excavaţiilor, cu consecinţe asupra prelungirii perioadei deexecuţie spre iarnă, când ar fi foarte dificilă tragerea conductei de pe un mal pecelălalt. O astfel de situaţie ţine, în principal, de organizarea constructorului, careo poate evita, eşalonând execuţia pe o perioadă mai mică de timp.Riscurile asupra integrităţii conductei la execuţie se rezumă la posibilitatea forţăriirazei minime de curbură în situaţia în care nu ar fi respectate cotele din proiectale tranşeei. Pentru evitarea acestui risc este necesar ca, înainte de tragereaconductei de pe un mal pe celălalt, să fie curăţat materialul solid depus pe fundultranşeei, iar atingerea cotelor definitive din proiect să fie verificată prin măsurătoritopografice pe un profil în lungul subtraversării.Conducta din otel (lestata prin betonare continua) care va fi pozată în albia Jiuluiprin metoda şanţului deschis va avea următoarele caracteristici: diametrul exterior1422,00 mm × 36,65 mm grosime de perete; diametrul exterior incluzândcămăşuiala cu beton şi izolatia: 1743,00 mm; presiunea maximă de regim: 100bar; otel cu limita minimă de curgere: 485,00 N/mm2; material tubular inconformitate cu SR EN 10208-2; raza minimă de curbură: 1077,00 m.Pentru protectia cablurilor de telecomunicatii se utilizeaza un tub din otel Ø 114mm lestat prin betonare continua şi care va fi pozat in acelasi sant deschis,impreuna cu conducta de transport gaze naturale Dn 1400 mm.

1.4.2. Varianta subtraversarii râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis

Urmare configuraţiei terenului din spatele digului, echipamentul de forare poate fiamplasat in afara celor două diguri. Distanţele dintre axele digurilor sunt de circa680,00 metri, respectiv de la malul stag distanţa este de 270,00 metri şi de lamalul drept de 250,00 metri, lungimea secţiunii de traversare fiind de 160,00metri. Lungimea subtraversării prin această metodă este de circa 866,00 m inproiecţie orizontală. Această variant are avantajul că patul albiei, malurile, mediulacvatic şi factorii de mediu in general nu sunt afectatiAsemănător variantei cu sapatura deschisa, unde ar putea exista unele dificultăţiîn amplasarea pe mal a troliului de tragere şi în această variantă ar putea existaunele dificultăţi în amplasarea pe mal a utilajului de forare.De asemenea, riscul pozării conductei pe un profil diferit de cel proiectat este maimare, în acest caz conducta putând fi pozată mai aproape de fundul albiei (maisus faţă de cotele proiectate).Se vor executa doua foraje separate, unul pentru conducta de transport gazenaturale principala Dn 1400 mm şi unul pentru tubul protector metalic Dn 100mm, ale cablurilor de telecomunicatie.Pentru conducta de transport gaze se va utiliza acelasi tip de teava ca şi lavarianta cu sapatura deschisa; diametrul exterior 1422,00 mm × 36,65 mmgrosime de perete; presiunea maximă de regim: 100 bar; otel cu limita minimă decurgere: 485,00 N/mm2; material tubular in conformitate cu SR EN 10208/2; razaminimă de curbură: 1580,00 m..Pentru protectia cablurilor de telecomunicatii se realizeaza un foraj cu tub din otelØ114,00 mm.Lungimea subtraversarii pentru cele doua foraje este de 866,00 m in proiectieorizontala, lungimea desfasurata fiind de 868,00 m.Realizarea tunelului de foraj se face prin taierea-injectarea de fluid de foraj subpresiune şi presupune parcurgerea mai multor etape, descrise in cele ceurmeaza.

Forajul pilot: Dintr-o groapa de pornire se forează cu un cap de forare prin sol.Capul de forare, dirijabil, forează cu ajutorul unei suspensii de forare prin jet de



inalta presiune, un tunel. Materialul dislocat este parţial înglobat in tunel, iarparticulele mai fine sunt transportate de suspensia de forare in groapa de pornire.

Forajul de lărgire: Dupa ce capul de forare ajunge precis in groapa ţinta, semontează capul de lărgire corespunzător diametrului conductei. Prin rotirea şitragerea capului de lărgire inapoi prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte ladimensiunea dorita. Diametrul tunelului de foraj trebuie sa fie cu 30 % mai maredecât diametrul conductei care urmează a fi pozată. Dupa caz se utilizează lărgirisuccesive, cu diametre de lărgire din ce in ce mai mari.

Pozarea produsului: Imediat dupa capul de lărgire se prinde conducta sau cablulcare trebuiesc trase. Aceasta operaţie se face foarte blând întrucât suspensia deforare, ce conţine bentonita, acţionează acum ca un mijloc de ungere a tuneluluiforat.

Tehnica forării prin injecţie sub inalta presiune: Suspensia de forare este ocomponenta importanta a sistemului. Ea disloca pământul, transporta materialuldislocat in gropi, susţine microtunelul şi reduce frecarea dintre acesta şi produs(conducte sau cabluri). Suspensia de forare se realizează dintr-un amestec deapa şi bentonita (argila naturala solubila in apa) şi este specifica fiecărui sol inparte. Amestecul de apa şi bentonita este legat de parametrii fizici ai solului,parametrii stabiliţi prin cercetări geologice. Conducta este pozată (fara a fi supusaunor tensiuni suplimentare) intr-asa numita turta de filtrare care înconjoară de jurîmprejur produsul. La suspensiile de forare folosim exclusiv produse care nuprezintă nici un pericol pentru mediul înconjurător.

Tehnica de locaţie: Prin localizarea tridimensionala a capului de forare, se oferăpermanent date despre poziţia capului de forare putandu-se astfel ocoli diferiteleobstacole subterane. Localizarea se bazează pe emiterea de date (modulate pesemnalul de emisie) de către un emiţător montat in capul de forare. Un receptorde date, recepţionează semnalele emise de emiţător. Informaţiile se transmit printeletransmisie către ecranul de vizualizare a datelor de pe receptor. Astfel sepoate localiza exact adâncimea, poziţia in axa longitudinala şi inclinatia capului deforare.

1.4.3. Durata execuţiei subtraversării râului Jiu

1.4.3.A. Durata execuţiei subtraversării râului Jiu prin metoda şanţului deschis

Proiectantul recomandă o durată de 5 luni calendaristice, care va include toatelucrările de pregătire a terenului, săpăturile în malul şi în albia cursurilor de apă,verificări, tragerea conductei de la un mal la altul, lucrări de umplutură pe uscat şiîn apă, protectii de mal, repunerea terenului în uz după dezafectarea şantieruluide construcție. Durata efectivă de traversare a râului Jiu se estimează la 2 luni.

Constructorul trebuie să stabilească echipamentul necesar, în conformitate cucerințele de calitate și siguranță, pentru a nu depăşi durata de execuție.

Se poate face o estimare între 4 şi 6 luni calendaristice, în funcție deechipamentul plutitor al Constructorului.

Această estimare ţine seama de complexitatea operațiunilor, lungimea conductei,natura terenului, de lucrările efectuate în cursul unei ape, de timpul pentrupregătirea sectoarelor de conducte, etc.



1.4.3.B. Durata execuţiei subtraversării râului Jiu prin metoda fără şanţ deschisProiectantul recomandă o perioadă de execuţie de 2 luni calendaristice, care vainclude toate lucrările. Subtraversarea Jiului este reprezentată de două forajeseparate, unul pentru conducta de gaz și unul pentru telecomunicații.

1.5. Funcţionarea conductei de gaz NABUCCO

Funcționarea conductei de gaz implică cinci țări.Funcţionarea conductei este comandată de la distanță pe bazele sistemuluiSCADA. Principalele centre de control vor fi amplasate în Turcia și centrul decontrol secundar în Austria. În România, cele două posturi din orașul Segarcea șiNădlac vor avea aproximativ 10 de persoane de serviciu. Centrul de controlpentru întreaga țară va fi în Mediaș.

Întreţinere

Supravegherea este programată la intervale determinate de operatorul conductei.Pe lângă operațiunile de inspecție de tip “intelligent PIG”, o dată la cinci ani, caresunt absolut necesare în acest variantele, mai sunt necesare şi alte activități deîntreținere, cum ar fi:

- semnalizare cu geamanduri și semnale de coastă permanente;

- inspecţia albiei în zona de traversare și verificarea poziției axei conductei înzona de subtraversare (cu scafandri) se recomandă să se facă anual;

- supravegherea vizuală a integrității malurilor din zona de trecere și detectareascurgerilor posibile a conductei de gaz se recomandă să se facă lunar;- se recomandă să se facă zilnic supravegherea patului albiei în zona desubtraversare, în scopul de a detecta posibilitatea deplasării conductei, de aprograma intervenţiile operative în zonele de mal în care se află conducta, traseulde traversare, începând de la data semnalării evenimentelor şi până lastabilizarea zonei;

- verificarea stării de izolare și protecție anticorozivă a conductelor de oțel în zonamalurilor prin executarea unor puţuri de intervenție se recomandă de trei ori pean.

Planul de urgență se aplică în timpul funcţionării conductei, dacă conducta estedeteriorată.

1.6. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectuluia) Conducta Nabucco este destinată să transporte gaze naturale pe teritoriul

României către ţări din Europa. După realizarea acestei sistemul naţionalde distribuţie a gazelor se poate racorda, cu acceptul deţinătorului, laaceastă conductă.

b) Material antrenat în punctele critice pentru navigaţie. Acest aspect va fianalizat in detaliu in cap.3.3.



1.7. Surse de poluareIn acest capitol sunt analizate numai sursele de poluare ce pot afecta directsiturile Natura 2000 analizate, respectiv ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăreşi ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Menţionăm următoarele:

Organizările de şantier in care este cazat personalul ce activează pe şantier şicare nu este rezident în zona lucrărilor, nu sunt amplasate in situri Natura 2000.Santierul de pe tronsonul din zona ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şiROSCI0045 Coridorul Jiului este deservit de organizarea de şantier amplasată lakp 51, la 735 m distanţă de limita sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului şi 2475 mfaţă de ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre.

- Depozitul de ţeavă amplasat la kp 19 în comuna Gângiova Dj se află la odistanţă de 3625 m faţă de ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSCI0045Coridorul Jiului

- In zona lucrărilor se va organiza o organizare de şantier mobilă, pentru birouri,dotată cu WC-uri ecologice. Această organizare va fi mutată odată cu deplasareaşantierului.

- Depozitarea combustibilului se va face in organizarea de şantier de la kp 51.Aprovizionarea utilajelor la punctual de lucru se va face cu cisterna.

In ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi în ROSCI0045 Coridorul Jiului nu suntamplasate:

- staţii de robinete sau staţii off-take

- staţii de betoane.

Tabelul 1.4.1 de mai jos cuprinde sursele de poluare a mediului în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului în condiţiinormale de execuţie şi funcţionare, iar Tabelul 1.4.2. de mai jos indică sursele depoluare în cazul poluărilor accidentale

Tabel 1.4.1. : Surse de poluare a factorilor de mediu din ROSPA0023 ConfluenţaJiu – Dunăre şi în ROSCI0045 Coridorul Jiu în condiţii normale de execuţie şifuncţionare

Activitatea Surse de poluare

Ape de suprafaţă şi subterane

Transportul pecalea apei atuburilor deconductă,robineţilor şialtor materiale

Transportul se poate asigura cu motonave, convoaie de barje impinse deîmpingător sau şlepuri remorcate de remorcher. Sursele de poluare in cazulmotonavelor, remorcherelor şi împingătoarelor sunt constituite din:

- Apa de santină din compartimentul maşinilorApele de santina sunt de fapt amestec de apa cu resturi de combustibil şiuleiuri, provenite din functionarea navei şi colectate la bord. Cantitatea deapa de santina produsa de o nava este funcţie de capacitatea navei, de tipulmotoarelor, de viaţa navei, de perioada intre două predări în port.

- Ape uzate menajere de la bordul navelorAcestea sunt stocate pe navă şi colectate de la bordul navelor, cu naveletehnice specializate din dotarea portului de destinaţie.

- Deşeuri solide produse la bordul navelor




Structura acestor deşeuri corespunde provenienţei lor. Ele sunt produse deactivitatea echipajului la bordul navei şi de activitatile de intretinere şi exploatarea navei.

Gunoiul produs la bordul navelor se compune din: resturi culinar-menajere,plastic, hârtie, cartoane, cârpe, obiecte din sticla, metalice, resturi alimentare,ambalaje de orice fel, bucati de parâme, saci de plastic, cutii din carton saumetalice, resturi de materiale folosite in exploatarea navei. Pentru a prevenipoluarea apei, legislatia interna şi internationala interzice şi sanctioneazaaruncarea peste bord a gunoiului provenit din activitatea echipajului şi dinexploatarea navei.

Atât pe timpul navigatiei, cât şi in perioada in care nava se afla in port sau inradă, este obligatorie colectarea gunoiului şi predarea acestuia serviciilorportuare abilitate cu colectarea, stocarea, transportul şi tratarea acestuia.

Serviciile portuare abilitate trebuie sa faciliteze navelor predarea deseurilor, lacerere, fără să producă acestora intârzieri excesive.

Din considerente sanitare, deşeurile colectate de la nave sunt considerateinfestate, aşa incât colectarea, transportul şi tratarea acestora urmează regulispeciale.

Executareastudiilor geo şitopo

Executarea forajelor in apropierea cursurilor de apă la adâncimi mai mari de 5 mpoate produce poluarea apelor

Amplasamentullucrărilor,inclusivsubtraversareacursurilor de apă

Categoria surselor punctuale include deversarea de fecale deşeuri menajereprovenind de la personalul care lucrează pe şantier

Subtraversarea Dunării şi a Jiului prin metoda cu şanţ deschis: - creştereaturbidităţii apei

Air

Transportul pecalea apei atuburilor deconductă,robineţilor şialtor materiale

Transportul se poate asigura cu motonave, convoaie de barje impinse deîmpingător sau şlepuri remorcate de remorcher.

Dintre compartimentele energetice ale unei nave, compartimentul maşinireprezintă principala sursă generatoare de toxici gazoşi, prezenţi într-o gamăfoarte variată, de la substanţe primare (gaze şi solide), substanţe secundare cepot forma smogul fotochimic şi umed.

Emisiile nocive ale unui motor sunt generate de două cauze:- alimentarea şi arderea combustibilului;- imperfecţiuni ale etanşării cilindrului şi a rezervorului de combustibil.

Literatura de specialitate identifică în cazul motoarelor termice navale treisisteme de bază:

- eşapamentul motorului- ungerea şi ventilaţia carterului- alimentarea cu combustibil

ca potenţiale surse de poluare cu toxici gazoşi şi hidrocarburi (simple şicomplexe precum aromate policiclice, PAC) cu efecte imediate sau în timp, de lairitant la cancerigen şi mutagen.

Din datele de literatură au putut fi estimate cantitativ emisiile rezultate dinfuncţionarea unui remorcher sau a unui împingător, respectiv:




Compus Formula de calcul Rezultat (kg/oră)

NOx 17,5 x 10-3 x P x N 1,64

CO 0,68 x 10-3 x P1,08 x N 0,063

HC 0,28 x 10-3 x P x N 0,026

SO2 Nu este cazul pentru motoare cu P<2000 kWh -Executareastudiilor geo şitopo

Funcţionarea echipamentelor de lucru şi a vehiculelor de transport

Work site

Executarea lucrărilor implică o serie de operaţii care pot constitui sursestaţionare sau mobile de emisie a poluanţilor atmosferici, şi anume:

- mişcarea pământului (curăţarea terenului, excavarea solului, umpluturile) şimanevrarea agregatelor. Sursele aferente manevrării agregatelor, precum şistocării acestora sunt surse joase, la nivelul solului sau în apropierea solului,deschise şi punctuale. Sursele aferente stocării agregatelor sunt surse desuprafaţă, deschise, în apropierea solului.

- traficul aferent transportului materialelor şi muncitorilor

- emisii ca urmare a funcţionării utilajelor, cum sunt: buldezerele, excavatoareleşi basculantele. Emisiile sunt constituite din gaze de combustie şi pulberi însuspensie şi sedimentabile, după cum urmează

Utilaj Caracteristicisursă

Poluant Debitmasic[g/h]

Timpemisie[ore/zi]

Concentraţiaemisiei[mg/mc]

NOx 18.4 108SO2 4 24

Excavator Motorină

Funingine 4.76

4-7

28NOx 16.5 90SO2 4 22

Basculantă Motorină

Funingine 5.9

4-7

3Buldozer Pulbere - 7 8.6

Traficul aferentlucrarilor

Poluanţii caracteristici traficului rutier sunt:

-precursori ai ozonului troposferic: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx),compuşi organici volatili nemetanici (COVnm);

-gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot(N2O);

-gaze care contribuie la acidifierea atmosferei: dioxid de sulf (SO2) şi amoniac(NH3);

-particule (PM) rezultate în gazele de eşapament (în principal particule cudiametre aerodinamice echivalente sub 2,5 µm – PM2,5, fracţia PM10 – PM2,5 fiindneglijabilă) ca urmare a arderii carburanţilor, precum şi particule provenite dinuzura frânelor, a pneurilor şi a drumului şi antrenate în aer de turbulenţagenerată de trafic;

-substanţe cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice – HAP şi poluanţiorganici persistenţi – POP);

-substanţe toxice (dioxine şi furani);

metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) conţinute în particulele emise în gazelede eşapament.




Perioada deexploatare aconductei detransport gazenaturale şi astaţiilor aferente

În regim de funcţionare normală, conductele de transport gaze nu provoacăemisii de gaze naturale

Sol, subsol, ape freatice

Executareastudiilor geo şitopo

Depozitarea temporară a pământului scos din gaura de foraj


In condiţii normale de funcţionare, conducta de transport gaze naturale nuconstituie o sursă de poluare a solului, subsolului şi pânzei freatice.

Faună – surse de zgomot şi vibraţii

Amplasamentlucrari

Zgomot produs de utilajele folosite pentru terasamente şi fundaţii :- săpături cu excavatorul,- nivelare şi transport cu autogrederul şi buldozerul;- încărcare transport cu încărcătorul frontal;- compactarea pământurilor cu role compactoare

Procesarea materialelor pentru punere în operă pe şantier:Beton

- preparare;- transport şi pompare;- vibrare;

Mixturi asfaltice:- uscare, transportare, ciuruire;- malaxare şi depozitare;

Agregate minerale balastieră şi carieră:- transport;- concasare;- ciuruire prin vibrare;- separarea părţilor fine.

Lucrari de drumuri:- ciocane perforatoare;- freze rutiere;- repartizatoare de mixturi;- rulouri compactoare vibratoare

Pe perioada de execuţie a lucrărilor, zgomotul va fi produs de utilajele deconstrucţie folosite în acest scop.

Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:- buldozere – Lw = 115 dB(A)- încărcătoare Wolla - Lw = 112 dB(A)- excavatoare - Lw = 117 dB(A)- screpere - Lw = 110 dB(A)- compactoare - Lw = 105 dB(A)- basculante - Lw = 107 dB(A)

Din literatura de specialitate rezultă că în câmp liber, când sunetul nu estereflectat de obstacole, nivelul acustic scade cu 6 dB la dublarea distanţei faţă desursă.




Nivelele sonore obţinute sunt:- excavator hidraulic pe pneuri – LAeq = 53 dB(A)- excavator hidraulic pe şenile 100 kW - LAeq = 58 dB(A)- camion - LAeq = 43 dB(A)- încărcător - LAeq = 55 dB(A)- buldozer - LAeq = 66 dB(A)

Conform Ordinului nr.558/20083, valoarea admisibilă a nivelului de zgomotechivalent, la limita zonelor funcţionale din mediul urban, respectiv la limita uneiincinte industriale este:

Lech = 65 dB(A)

Traficul aferentlucrărilor

In funcţie de încărcătură, viteză şi starea tehnică, vehiculele grele genereazăniveluri de presiune sonoră de 85 - 90 dB(A) la marginea şoselei şi, în funcţie şide structura terenului în zonă şi de tipul construcţiilor, vibraţii importante aleacestora.


În regim de funcţionare normală, conducta de transport gaze nu emite zgomotsau vibraţii.

Tabelul 1.4.2. : Surse de poluare accidentală a factorilor de mediu în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului


Ape de suprafaţă şi subterane

Transportul pecalea apei atuburilor deconductă,robineţilor şi altormateriale

Transportul se poate asigura cu motonave, convoaie de barje impinse deîmpingător sau şlepuri remorcate de remorcher. Sursele de poluare in cazulmotonavelor, remorcherelor şi împingătoarelor sunt constituite din:

- Apa de santină din compartimentul maşinilor- Ape uzate menajere de la bordul navelor- Deşeuri solide produse la bordul navelor

Amplasamentullucrărilor, inclusivsubtraversareacursurilor de apă

In amplasamentul lucrărilor, sursele difuze de poluare sunt constituite din:

- Poluări accidentale cu hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelor.Prezenţa excavatorului şi a altor utilaje constituie o sursă potenţială depoluanţi, în special de reziduuri de produse petroliere (motorină, uleiuri,etc.). Această sursă se activează numai în cazul stării tehnice imperfectea utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare.

- Poluări accidentale ca urmare a manevrării necorespunzătoare asubstanţelor chimice şi periculoase;

- Poluări accidentale ca urmare a manevrării necorespunzătoare acombustibilului la alimentarea utilajelor;

- Poluări accidentale ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor

Faţă de aceste surse de poluare, in cazul subtraversărilor de ape, se maimenţionează:




La subtraversarea cu foraj dirijat:

- Poluări accidentale cu fluide de foraj, in cazul subtraversării cursului deapă prin foraj dirijat.

La subtraversarea cu şanţ deschis:

Creşterea gradului de turbiditate a apei, având ca urmare antrenarea unoreventuali poluanţi de pe fundul albiei

Curăţirea şitestarea conductei

- Poluări accidentale cu ape provenite de la curăţirea şi testarea rezistenţeiconductei prin procedeu hidraulic, ape insuficient epurate inainte deevacuare in emisar, sau descărcate accidental pe sol.

Aer

Executarea studiilorgeo şi topo

Funcţionarea echipamentelor de lucru şi a vehiculelor de transport

Amplasamentlucrări

Execuţia lucrărilor "implică o serie de operaţiuni care pot fi surse fixe saumobile ale emisiilor de poluanţi atmosferici (a se vedea Tabelul 1.12 de maisus), o creştere a emisiilor în atmosferă are loc în cazul în care echipamentuleste întreţinut inadecvat din punct de vedere tehnic. Lipsa de revizii tehniceperiodice poate duce la o creştere a poluării aerului


Lipsa de revizii tehnice periodice poate duce la o creştere a poluării aerului.


Pierderile la exploatare apar ca urmare a:

- Scurgerilor eventuale de gaze prin macrofisuri şi perforari (atat pe traseulde transport, cat şi pe conductele statiilor de comprimare, masurare şipredare ) - care pot fi usor depistate vizual;

- Scurgerilor eventuale de gaze prin microfisurile şi perforarileconductelor sistemului de transport - care pot fi depistate doar prindetectare;

- Deetanşării imbinarilor prin flansa sau filet al echipamentului aferentretelelor şi instalatiilor pentru transportul gazelor (robinete, separatoare,filtre etc.);

- Deetanşării zavoarelor robinetelor de purjare;

- Deetanşării presgarniturii şi altor etanseri;

- Deetanşării conductelor de impuls ale aparatelor de masura şi controlprecum şi sistemelor de automatizare;

- Deetanşării presgarniturii tijelor de manevra ale robinetelor şi vanelorsubterane de retea.

Intervenţiile pe conductele de transport se execută după evacuareacontrolată a gazelor de pe tronsonul de conductă avariat sau aflat in revizie.

Metanul, cu o densitate mai mică decât aerul, se ridică în păturile superioareale atmosferei, unde interactionează, in mod special cu ozonul, oxidant activdin punct de vedere chimic.

Sol, subsol, ape freatice

Amplasamentlucrări

- Poluări accidentale cu hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelor.Prezenţa excavatorului şi a altor utilaje constituie o sursă potenţială depoluanţi, în special de reziduuri de produse petroliere (motorină, uleiuri,etc.). Această sursă se activează numai în cazul stării tehnice imperfecte




a utilajului sau a exploatării sale necorespunzătoare.

- Poluări accidentale ca urmare a manevrării necorespunzătoare asubstanţelor chimice şi periculoase;

- Poluări accidentale ca urmare a manevrării necorespunzătoare acombustibilului la alimentarea utilajelor;

- Poluări accidentale ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor- Evacuarea de ape uzate fecaloid menajere neepurate provenite de la

personalul ce activează pe şantierCurăţirea şi testareaconductei

- Poluări accidentale cu ape provenite de la curăţirea şi testarea rezistenţeiconductei prin procedeu hidraulic, ape insuficient epurate inainte deevacuare in emisar, sau descărcate accidental pe sol


În caz de intervenţii la conductele de gaze, o parte din sursele difuzeprezentate la capitolul organizare de şantier pot fi activate, respectiv:

- Poluări accidentale cu hidrocarburi ca urmare a neîntreţinerii utilajelorsau manevrării necorespunzătoare a combustibilului la alimentareautilajelor;

- Poluări accidentale ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilorFaună – surse de zgomot şi vibraţii

Amplasamentlucrări

Zgomotul şi vibraţiile sunt mai puternice dacă echipamentul este întreţinutinadecvat din punct de vedere tehnic.


In funcţie de încărcătură, viteză şi starea tehnică, vehiculele grele genereazăniveluri de presiune sonoră de 85 - 90 dB(A) la marginea şoselei şi, în funcţieşi de structura terenului în zonă şi de tipul construcţiilor, vibraţii importante aleacestora.

Perioada deexploatare aconductei detransport gazenaturale şi a staţiiloraferente

În regim de funcţionare normală, conducta de transport gaze nu emite zgomotsau vibraţii

1.8. Managementul deşeurilor

1.8.1. Surse şi tipuri de deşeuri produse pe perioada de execuţie a lucrărilorPrincipalele surse de deşeuri în perioada de execuţie a lucrărilor sunt:

Transportul pe apă a ţevilor şi armăturilor Procese tehnologice în timpul execuţiei lucrărilor (montare şi punere în

funcţiune NGPL şi instalaţii aferente, amenajare organizare de şantier şidepozite ţeavă, reabilitări drumuri de acces existente şi execuţie noidrumuri);

Activităţi desfăşurate în baza de producţie (depozite ţeavă) şi în cadrulorganizărilor de şantier

Instalaţii de producere a agregatelor minerale, cele de preparare abetoanelor, mixturilor asfaltice şi emulsiilor bituminoase

Angajaţii constructorului şi personalul în tranzit

Se menţionează faptul că pe teritoriul ROSCI0045 Coridorul Jiului şi respectiv alROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre nu se amplasează: organizări de şantier,depozite de ţeavă, staţii de betoane, staţii de mixturi asfaltice. Deşeurile produse



de activităţile desfăşurate în acestea sunt analizate în cap.3 Document Nabucco70223-RR-PCA-EV-8001-004.

In urma activităţilor de execuţie a lucrărilor vor rezulta următoarele tipuri dedeşeuri:

Deşeuri nepericuloase:

20 01 08 Deseuri biodegradabile de la bucatarii şi cantine

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectateseparat) :

15 01 01. ambalaje de hartie şi carton

15 01 02 ambalaje de materiale plastice

15 01 03 ambalaje de lemn

15 01 07 ambalaje de sticla

20 01 01 Hartie şi carton

19 08 05 Nămol din staţia de epurare a organizării de şantier

17 05 04 Pământ, pietre (altele decât cele specificate la 17 05 03 )

17 04 07 Deşeuri metalice

16 01 03 Anvelope uzate

17 09 04 Deşeuri materiale construcţii, inclusiv şarje beton rebutate

12 01 13 Deşeuri de la sudură

17 02 01 Deşeuri lemn

02 01 07 Deşeuri din exploatarea forestieră

17 05 06 Deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17.05.05.

01 05 04 Noroaie de foraj

Deşeuri din construcţii şi demolări (inerte), respectiv:

17 01 01 beton

17 01 02 cărămizi

17 01 03 ţigle şi materiale ceramice

17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle şi materiale ceramice

17 02 01 lemn,

17 02 02 sticlă

17 02 03 materiale plastice

17 04 05 fier şi otel

Deşeuri periculoase:

17 05 03* Pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase

13 05 02* Nămol colectat în decantoarele din organizarea de şantier

13 02 04* Uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere

13 04 01* Uleiuri de santina din navigatia pe apele interioare

17 06 01* Deşeuri materiale construcţii cu conţinut de azbest

16 06 01* Baterii cu plumb



16 01 07* Filtre de ulei

15 02 02* Deşeuri textile contaminate (lavete)

08 01 11* Ambalaje grunduri şi vopsele

08 01 11* Deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau altesubstanţe periculoase

15 01 10* Ambalaje care conţin reziduuri de, sau sunt contaminate cu,substanţe periculoase

16 02 15* Componente periculoase demontate din echipamente casate

Deşeuri sanitare

18 01 03* Deseuri a caror colectare şi eliminare fac obiectulunor masuri speciale privind prevenirea infectiilor

18 01 06* Chimicale constand din sau continand substantepericuloase

17 05 05* Deşeuri de la dragare, cu potenţial toxic

15 02 02* Echipamente de protecţie uzate

Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate, global, după numărul de angajaţi şi listelecantităţilor de lucrări.

Cantităţile de deşeuri menajere au fost estimate pe baza formulei:

Qmed = N x imedx 0,001 (t/zi)

unde : N – numărul de persoane ce activează pe şantier, imed =0,5÷0,8

S-a considerat N= 700, imed =0,5

Planul de Management al deşeurilor va fi aplicat în timpul construcţiei.

Planul de management al deşeurilor este în strânsă legătură cu următoareleplanuri dezvoltate de antreprenor:

Plan privind managementul sănătăţii comunităţilor Plan privind relaţia cu comunităţile Plan de instruire şi pregătire profesională Plan de prevenire a poluărilor Plan privind managementul traficului Plan privind capacitatea de răspuns in situaţii de urgenţă

1.8.2 Surse şi tipuri de deşeuriÎn cadrul proiectului NGPL, nu se vor produce deşeuri. Conducta va fi completingropată în subteran, cu excepţia zonelor de amplasare BVS. Acestea suntamplasate în afara siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului şi respectivROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi nu sunt prevăzute cu clădiri administrative.



CAP. 2. INFORMAŢII PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPROIECTULUI NABUCCO

2.1. Informaţii privind aspectele legislative

În acest capitol, abordarea se va realiza având în vedere prevederilecorespunzătoare din Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată aefectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturaleprotejate de interes comunitar (O.M. nr. 19/2010), precum şi prevederi aleghidului Uniunii Europene în baza căruia se apreciază starea favorabilă deconservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în baza DirectiveiHabitate şi Directivei Păsări.

In Tabelele 1 ÷ 7 din Anexa 4 (Document Nabucco 70223-RR-PCA-EV-8001-004) este prezentat Statul speciilor şi habitatelor de interes comunitar din siturileNatura 2000 de interes pentru proiect, in relaţie cu criteriile de evaluare propusede Directiva Habitate 92/43/EEC, Convenţia de la Berna, Lista Roşie IUCN, iar lanivel national de Lista Roşie Naţională şi OUG 57/20074, precum şi categoriileSPEC in cazul păsărilor. De asemenea, s-a ţinut cont de rezultatul investigaţiilorefectuate in teren, atât in siturile Natura 2000, cât şi în afara acestora.

The folmicaing data will be Prezented by groups (invertebrates, vertebrates: fish,amphibians, reptiles, birds, mammals) for each species of community interest inanexa 5 of Nabucco document 70223-RR-PCA-EV-8001-004):

Pentru fiecare specie de interes comunitar, in anexa 5 din Document Nabucco70223-RR-PCA-EV-8001-004 sunt prezentate pe grupe (nevertebrate, vertebrate:peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere) următoarele date:

date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinatate aProiectului, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interescomunitar;

descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitarafectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariilenaturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;

statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar,

date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evolutianumerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementareaProiectului, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asiguramenţinerea speciei pe termen lung).

2.2 Informaţii despre ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şiROSCI0045 Coridor JiuNGPL traversează situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi traversează /trece pe lângă situl ROSCI0045 Coridorul Jiului (Tabelul 2.1 de mai jos).

ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre se suprapune pe situl ROSCI0045Coridorul Jiului în zona de traversare.



Tabelul 2.1. Poziţia axului conductei NGPL faţă de situl ROSPA0023 ConfluenţaJiu – Dunăre şi situl ROSCI0045 Coridorul Jiului

Nrcrt Sit Natura 2000 Kp

IntrareKp

Ieşire

Distanţa situluiNatura 2000 faţă

de axul NGPLComentarii

1. ROSPA0023ConfluenţaJiu-Dunăre

0+100 10+572 0 m În culoarul de lucru

0+060 10+611 0 m În culoarul de lucru



60+300 61+058 250 m – 0 m Traversare fără şanţdeschis a râului Prodila



61+829 61+844 23 m – 14 m În culoarul de lucru61+844 61+847 14 m – 23 m În culoarul de lucru61+847 61+933 23 m – 250 m În afara culoarului de

lucru

2. ROSCI0045

Coridor Jiu


Speciile pentru care situl Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şisitul ROSCI0045 Coridorul Jiului au fost desemnate de interes comunitar suntincluse în Tabelul 2.2 de mai jos

Formularele Standard Natura 2000 pentru aceste situri sunt prezentate în anexa6.1 pentru situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi anexa 6.2 pentru situlROSCI0045 Coridorul Jiului.

Tabelul 2.3 de mai jos prezintă speciile din cadrul siturilor ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului care ar putea fi afectate deproiect.

In anexa 8 la prezentul studiu sunt prezentate exemple de chestionare şi fişe deteren pentru siturile Natura 2000, precum şi pentru întreg traseul conducteiNabucco completate in timpul investigaţiilor în teren efectuate pe perioada unuian de zile (aprilie 2010 – aprilie 2011).

Studiile de teren efectuate de IBB nu au evidenţiat habitate prioritare şi deinteres comunitar existente în afara ariilor protejate şi posibil a fi afectate derealizarea conductei Nabucco.



Tabelul 2.2.: Caracteristicile siturilor Natura 2000 ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE şi ROSCI0045 Coridorul Jiului

Nr.crt.

Denumire sitNatura 2000 Motivul desemnării Caracteristici Comentarii

1. ROSPA0023CONFLUENŢAJIU-DUNĂRE

Situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăregazduieste efective importante ale unor specii depasari protejate, respectiv:

a) număr de specii din anexa 1 a DirectiveiPăsări: 34

b) număr de alte specii migratoare, listate inanexele Conventiei asupra speciilor migratoare(Bonn): 77

c) număr de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important:

- pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilorurmătoare: Crex crex, Haliaetus albicilla, Ciconiaciconia, Burhinus oedicnemus

- in perioada de migratie pentru speciile: Tringaglareola, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia,Plecadis falcinellus

- pentru iernat pentru urmatoarele specii:Phalacrocorax pygmaeus

In perioada de migraţie, situl găzduieşte mai multde 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

Lunca Jiului se prezintă ca unteritoriu bogat în ce priveştehabitatele, aici întâlnindu-sepăduri de luncă şi zăvoaie, livezi,pajişti, teren agricol, zone umede– bălţi şi canale şi numeroasehabitate antropogene, toateconcentrate pe aceastăsuprafaţă, astfel că seîntrepătrund iar delimitarea lordevine uneori dificilă.Se remarcăprezenţa speciilor de păsări deapă, care au găsit aici condiţii deviaţă şi reproducere

Vulnerabilitate:

Extinderea suprafeţelormodificate antropic, poluareacursurilor de apă au influentenegative asupra speciilor depăsări din zonă.

NGPL traversează situlîntre km 0+000 –12,500

In zona de traversarese suprapune cuROSCI0045 CoridorulJiului

2. ROSCI0045Coridorul Jiului

Situl a fost desemnat pentru:-Habitatele:3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cuvegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea ;3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie deChenopodion rubri şi Bidention;

Teritoriul, situat de-a lungul cursuluimijlociu şi inferior al Jiului, includeunul dintre cele mai rare şi maireprezentative eşantioane relictare deluncă europeană puţin alterată îndispariţie vertiginoasă. Amplasat între23030’02’’ şi 24014’ 05’’longitudine

Este traversat de NGPLpe o distanţă de11+094 km

Trece pe lângă SCI:- la 0,0309 km distanţă



Nr.crt.


6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri;6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensisSanguisorba officinalis)1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosaşi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae) 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cuQuercus spp. 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şigorun91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţiebentonică de specii de Chara3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tipMagnopotamion sau Hydrocharition3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până lacele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şiCallitricho-Batrachion6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile dela nivelul câmpiilor, până la cel montan şi Alpin

Speciile de mamifere5 :1335 Spermophilus citellus ,1355 Lutra lutraSpecii de amfibieni şi reptile2:1188 Bombina bombina;1220 Emys orbicularis;1166 Triturus cristatusSpecii de peşti2 :1146 Sabanejewia aurata;1149 Cobitis taenia ;

estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’latitudine nordică, cu lungimea pedirecţia NNV-SSE de circa 129 km,acest areal traversează 4, respectiv27 % din cele 15 ecoregiuni (PodişulGetic, Câmpiile Găvanu-Burdea,Silvostepa Câmpiei Române, LuncaDunării) ale regiunii biogeograficecontinentale din România, pe odiferenţă de nivel de 355 m, dispusăîntre 50 şi 405 m alt. Din suprafaţatotală de 147.540 ha, 34.979 ha (24%) revin fondului forestier, din carepădurile deţin 33.543 ha (23 %) şiconcentrează un complex deecosisteme preponderent naturale,cu o diversitate considerabilă şi oabundenţă locală de 764 – 5.000 orisuperioară valorilor medii specificepădurii româneşti, ceea ce-i conferă opersonalitate biogeografică deexcepţie.

Concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*,91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170,92A0), respectiv 32 % din cele 28tipuri de habitate naturale forestiereprotejate de legislaţia română şicomunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*),respectiv 33 %, din cele 6 prioritarprotejate

Vulnerabilitate

Amplasarea teritoriului în trei judeţe şiîn apropierea municipiului Craiovaimpune elaborarea unui plan judiciosde amenajarea teritoriului (P.A.T.) înbaza căruia să poată fi actualizat,decenal, planul de urbanism general

in culoarul de lucru<36,- şi la o distanţă de0,991 km faţă decoridor



Nr.crt.


2491 Alosa pontica;1124 Gobio albipinnatus;1130 Aspius aspius ;1134 Rhodeus sericeus amarus;1145 Misgurnus fossilis ;1157 Misgurnus fossilis ;1159 Zingel zingel;1160 Zingel streber;2522 Pelecus cultratus;2555 Gymnocephalus baloni; 4125 Alosa immaculate

Specii de nevertebrate2 :4013 Carabus hungaricus;1042 Leucorrhinia pectoralis;1044 Coenagrion mercurial;4045 Coenagrion ornatum;4048 Isophya costata;4054 Pholidoptera transsylvanica; 1083 Lucanus cervus

Specii de plante2:1428 Marsilea quadrifolia

(P.U.G.) al tuturor localităţiloraferente. P.U.G., odată actualizat,permite elaborarea planului urbanisticzonal (P.U.Z.), din care derivă planulurbanistic de detaliu (P.U.D.).Elaborarea P.A.T., reclamăarmonizarea tuturor intereselorprezente şi viitoare din acest spaţiuextrem de mozaicat, în careponderea fondului forestier (34 %) şia pădurii (33 %) nu pot să scadă, lafel ca şi a altor categorii funciare carefocalizează habitate naturaleprotejate prin legi române şicomunitare. In acest fel, poluarea,urbanizarea, agricultu-ralizarea şi alteimpacturi antropice ecodistructive potfi conciliate cu imperativele majoreale dezvoltării durabile şi aleconservării biodiversităţii în frunteacărora e însuşi omul.



Tabel 2.3. Speciile şi habitatele de interes comunitar din cadrul ROSCI0045 Coridorul Jiului potenţial a fi afectate de proiect

ROSCI0045 Coridorul Jiului

Sursainregistrare:

Formularstandard (F)/Vizita teren

(V)

Locaţia în raport cu zona afectată de proiect

1. Habitate coordonate GIS:

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba F

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun F

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen F

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae)

F

91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cuQuercus spp.

F

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum F

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

F

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sauFraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri(Ulmenion minoris)

F

3130 Ape stătătoare oligotrofe până lamezotrofe cu vegetaţie din Littorelleteauniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

F

6120 * Pajişti xerice pe substrat calcaros F

Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui tip de habitat în sit.Nu a fost identificat în zona intersectată de proiectul NGPL




Sursainregistrare:


(V)


6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii F

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecuruspratensis Sanguisorba officinalis)

F

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţiede Chenopodion rubri şi Bidention

F

1530 * Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şiponto-sarmatice

F

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţiebentonică de specii de Chara

F

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tipMagnopotamion sau Hydrocharition

F

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie,până la cele montane, cu vegetaţie dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

F

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înaltehigrofile de la nivelul câmpiilor, până la celmontan şi alpin

F

Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui tip de habitat în sitNu a fost identificat în zona intersectată de proiectul NGPL

2. Specii de mamifere1335 Spermophilus citellus F / V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui mamifer în sit.

Populaţia speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.În perimetrul proiectului NGPL au fost observate câteva intrări în galerii, la kp 10 alconductei, în zona de traversare a râului Jiu. Nu s-a confirmat prezenţa animalelorîn sezonul de vară, galeriile fiind probabil părăsite datorită păşunatului în zonă.

1355 Lutra lutra F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui mamifer în sit.Populaţia speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.Nu a fost identificat în zona intersectată de proiectul NGPL




Sursainregistrare:


(V)


3. Specii de amfibieni şi reptile1188 Bombina bombina F /V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui mamifer în sit.

Populaţia speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.În perimetrul proiectului NGPL specia Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtaroşie): a fost observată în afara culoarului şi pe culoarul de impact, între km 0 şikm 11 al traseului (N43 45.485 E2352.924) şi în pădurea Criva (Km 60+500m – km62) unde foloseşte bălţile temporare din pădure la reproducere.

1220 Emys orbicularis F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui mamifer în sit.Populaţia speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.Nu a fost identificat în zona intersectată de proiectul NGPL

1166 Triturus cristatus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestui mamifer în sit.Populaţia speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.Nu a fost identificat în zona intersectată de proiectul NGPL

4. Specii de peşti1124 Gobio albipinnatus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţia

speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.4125 Alosa immaculata F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţia

speciei este neizolată dar la limita ariei de distribuţie.1149 Cobitis taenia F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţia

speciei este neizolată în sit cu o arie de distribuţie extinsă.Prezenţa speciei a fost evdenţiată în râul Jiu.

1146 Sabanejewia aurata F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. În situlROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsă derăspândire

1157 Gymnocephalus schraetzer F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei ia este neizolată cu arieextinsă de răspândire. Specia a fost identificată în râul Dunărea.




Sursainregistrare:


(V)


1145 Misgurnus fossilis F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei ia este neizolată cu arieextinsă de răspândire. Prezenţa speciei nu a fost constatată în cursul monitorizării pe râul Jiu însă a fostidentificată în fluviul Dunărea.

1130 Aspius aspius F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire.În prezentul studiu în situl ROSCI0045 Coridorul Jiului specia a fost întâlnită în râulJiu şi în fluviul Dunărea.

2522 Pelecus cultratus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire.În perimetrul proiectului specia a fost identificată în râul Dunărea.

1134 Rhodeus sericeus amarus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire. În perimetrul proiectului NGPL din ROSCI0045 Coridorul Jiului a fostidentificată în Dunăre şi Jiu.

1160 Zingel streber F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului, populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândireÎn perimetrul proiectului NGPL a fost identificată în Dunăre.

1159 Zingel zingel F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire.În perimetrul proiectului NGPL a fost identificată în Dunăre.




Sursainregistrare:


(V)


2555 Gymnocephalus baloni F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire.În perimetrul proiectului NGPL a fost identificată în Dunăre

5. Specii de nevertebrate4013 Carabus hungaricus F1044 Coenagrion mercuriale F4045 Coenagrion ornatum F1042 Leucorrhinia pectoralis F4048 Isophya costata F4054 Pholidoptera transsylvanica F

Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.Populaţia speciei este neizolată în sit dar la limita ariei de distribuţie.

1083 Lucanus cervus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire.

În perimetrul proiectului NGPL specia a fost observată în pădurea Corabia laCalopăr la km 46.9 al conductei,

6. Specii de planteMrsilea quadrifolia F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului populaţia speciei este neizolată cu arie extinsăde răspândire.



Tabel 2.4: Speciile şi habitatele de interes comunitar din cadrul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre potenţial a fi afectate de proiect

ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre

Sursainregistrare:

Formularstandard (F)/

Vizita teren (V)


Păsări coordonate GIS:

A255 Anthus campestris FA029 Ardea purpurea F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

A133 Burhinus oedicnemus FA224 Caprimulgus europaeus F

Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.

A196 Chlidonias hybridus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.A197 Chlidonias niger F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire. În teren au fost observate 7 exemplare în zbor (N 43 50 15.2E 23 50 45.4) pe zona de influnţă a proiectului (coridor de 500m).

A081 Circus aeruginosus F / V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.Specia a fost observată de mai multe ori, în special în zonele din apropierea rîurilor(N43 45 44.9 E23 52 57.7 şi N43 49 50.9 E23 51 01.8), cu stufăriş.

A122 Crex crex F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.

A429 Dendrocopos syriacus F /V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire. A fost observată în pădurea Zăval care nu este traversată detraseul conductei ci se află în vecinătatea acestuia

A238 Dendrocopos medius F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.




Sursainregistrare:


Vizita teren (V)


A027 Egretta alba F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.

A026 Egretta garzetta F /V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit. In teren, în perimetrul proiectului au fostobservate mai multe exemplare în apropiere de traversarea Dunării, în zonămlăştinoasă (N43 45 16.5 E23 55 46.5)

A075 Haliaeetus albicilla FA131 Himantopus himantopus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

A338 Lanius collurio F /V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.

A177 Larus minutus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.

A246 Lullula arborea F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

A073 Milvus migrans F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.

A072 Pernis apivorus FA132 Recurvirostra avosetta F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

A193 Sterna hirundo FA166 Tringa glareola FA021 Botaurus stellaris FA231 Coracias garrulus FA022 Ixobrychus minutus F


A020 Pelecanus crispus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată dar lalimita ariei de distributie.În teren specia a fost observată pe Dunăre, în culoarul de impact al proiectului(N43 44.925 E23 57.282 şi N43 45.345 E23 53.151)




Sursainregistrare:


Vizita teren (V)


A393 Phalacrocorax pygmeus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.În teren specia a fost observată pe Dunăre, în culoarul de impact al proiectului (N4345.221 E23 53.975)

A034 Platalea leucorodia F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.

A032 Plegadis falcinellus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.A229 Alcedo atthis FA403 Buteo rufinus F


A030 Ciconia nigra F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.Specia a fost observată în coridorul de 500m şi pe culoarul de impact, la kp 0 şi kp11 al traseului (N43 45 16.5 E23 55 46.5 şi N43 49 50.9 E23 51 01.8).

A031 Ciconia ciconia F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire.În teren specia a fost observată pe culoarul de impact, la kp 0 şi kp 11 al traseului(N43 45 16.5 E23 55 46.5 şi N43 49 50.9 E23 51 01.8)

A321 Ficedula albicollis FA089 Aquila pomarina FA195 Sterna albifrons FA060 Aythya nyroca V

Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECA247 Alauda arvensis F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre populaţia speciei este neizolată cu arieextinsă de răspândire. In perimetrul proiectului spacia a fost observată pe habitatede terenuri agricole corespunzătoare kp 3+000 – kp 4+000 al conductei,coordonate N43 47 05.6 E23 52 14.0




Sursa inregistrare:Formular standard

(F)/Vizita teren (V)


A383 Miliaria calandra F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.In perimetrul proiectului specia a fost observată pe habitate de terenuri agricolecorespunzătoare kp 3+000 – kp 4+000 al conductei, coordonate N43 47 05.6 E2352 14.0

A262 Motacilla alba F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.În urma studiilor de teren pe traseul proiectului NGPL specia a fost observată la kp10 al conductei, N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''pe habitatele ripariene de la râulJiu.

A260 Motacilla flava FA319 Muscicapa striata FA277 Oenanthe oenanthe F

Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.

A337 Oriolus oriolus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.În urma studiilor de teren pe traseul proiectului NGPL specia a fost observată înPădurea Corabia=Cobia, lângă localitatea Calopăr, kp 47 din conductă (N 44º 08’08,9’’ E 23º 43’ 57,3’’ şi Pădurea Criva şi Pădurea Palilula Kp 60+500m – kp 62(N44 14 30.3 E23 41 35.6) şi Kp 64+400 m – kp 65+600 m (N44 16 13.4 E23 3851.1) parte din ROSCI0045 Coridorul Jiului

A017 Phalacrocorax carbo F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.În urma studiilor de teren pe traseul proiectului NGPL specia a fost observată petraseul proiectului NGPL la kp 0+000 – kp 1+200 N 43º 45' 48,4” E 23º 53' 10,4”) şikp 10 N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4'' la traversarea Jiului,

A273 Phoenicurus ochruros F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.

A274 Phoenicurus phoenicurus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.







A315 Phylloscopus collybita FA005 Podiceps cristatus F


A249 Riparia riparia F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''pe malul râului Jiu.

A275 Saxicola rubetra F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit. Specia a fost observată în studiile de teren însitul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre la kp 0+000 – kp 1+200, pe habitatele deluncă din apropierea Dunării, coordonate N 43º 45' 48,4” E 23º 53' 10,4”)

A351 Sturnus vulgaris FA311 Sylvia atricapilla FA310 Sylvia borin FA309 Sylvia communis FA308 Sylvia curruca FA004 Tachybaptus ruficollis F


A165 Tringa ochropus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''în apropierea râului Jiu.

A283 Turdus merula FA285 Turdus philomelos FA232 Upupa epops F


A142 Vanellus vanellus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în studiile de teren în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre la kp 0+000 – kp 1+200, pe habitatele de luncă din apropierea Dunării,coordonate N 43º 45' 48,4” E 23º 53' 10,4”)







A298 Acrocephalus arundinaceus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în studiile de teren în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre la kp 0+000 – kp 1+200, pe habitatele de luncă din apropierea Dunării,coordonate N 43º 45' 48,4” E 23º 53' 10,4”)

A297 Acrocephalus scirpaceus FA295 Acrocephalus schoenobaenus FA336 Remiz pendulinus FA056 Anas clypeata FA051 Anas strepera FA041 Anser albifrons F


A043 Anser anser F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de terenîn zona de intersecţie cu prioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º50' 15,2'' E 23º 50' 45,4'' în apropierea râului Jiu.

A258 Anthus cervinus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de terenîn zona de intersecţie cu prioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º50' 15,2'' E 23º 50' 45,4'' în apropierea râului Jiu.

A257 Anthus pratensis FA259 Anthus spinoletta F


A256 Anthus trivialis F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de terenîn zona de intersecţie cu prioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º50' 15,2'' E 23º 50' 45,4'' în apropierea râului Jiu.

A221 Asio otus FA059 Aythya ferina FA061 Aythya fuligula FA147 Calidris ferruginea FA145 Calidris minuta FA146 Calidris temminckii F








A366 Carduelis cannabina F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în studiile de teren în situl ROSPA0023 la kp 0+000 – kp1+200, pe habitatele de luncă din apropierea Dunării, coordonate N 43º 45' 48,4” E23º 53' 10,4”)

A364 Carduelis carduelis FA136 Charadrius dubius FA137 Charadrius hiaticula FA207 Columba oenas FA113 Coturnix coturnix FA208 Columba palumbus F


A212 Cuculus canorus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în teren în Pădurea Criva şi Pădurea Palilula Kp 60+500m– kp 62 (N44 14 30.3 E23 41 35.6) şi Kp 64+400 m – kp 65+600 m (N44 16 13.4E23 38 51.1) corespunzător sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului.

A253 Delichon urbica FA269 Erithacus rubecula FA099 Falco subbuteo F


A096 Falco tinnunculus F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''în apropierea râului Jiu.

A359 Fringilla coelebs F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''în pădurea din apropierea râului Jiu.







A251 Hirundo rustica FA340 Lanius excubitor FA291 Locustella fluviatilis FA292 Locustella luscinioides FA270 Luscinia luscinia FA271 Luscinia megarhynchos F


A230 Merops apiaster F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''pe malurile râului Jiu.

A052 Anas crecca F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''pe habitatele râului Jiu.

A050 Anas penelope F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.A052 Anas crecca F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţia

speciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată în urma studiilor de teren în zona de intersecţie cuprioiectul NGPL la kp 10 al conductei, coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''pe habitatele râului Jiu.

A050 Anas penelope F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.A053 Anas platyrhynchos F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

În ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre pe traseul NGPL specia a fost identificată lakp 0+000 – kp 1+200 ai conductei, coordonate N 43º 45' 48,4” E 23º 53' 10,4”)corespunzătoare habitatelor Dunării.O alta locaţie unde a fost observată specia este la râul Jiu, kp 10 al condcutei,coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''







A055 Anas querquedula F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.

A028 Ardea cinerea F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.În ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre pe traseul NGPL specia a fost identificată lakp 0+000 – kp 1+200 ai conductei, coordonate N 43º 45' 48,4” E 23º 53' 10,4”)corespunzătoare habitatelor Dunării.O alta locaţie unde a fost observată specia este la râul Jiu, kp 10 al conductei,coordonate N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''

A156 Limosa limosa F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.A125 Fulica atra F/V Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţia

speciei este nesemnificativă în sit.Specia a fost observată pe habitatele râului Jiu, kp 10 al condcutei, coordonate N43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''

A179 Larus ridibundus F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.A153 Gallinago gallinago F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţia

speciei este nesemnificativă în sit.A161 Tringa erythropus FA164 Tringa nebularia F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit.

A459 Larus cachinnans F Nu există informaţii oficiale privind locaţia distribuţiei acestei specii în sit. Populaţiaspeciei este nesemnificativă în sit.

Nabucco Gas Pipeline International GmbH_______________________________________________________________

70223-RR-RPT-EV-8001 -041 Revizia 4Pagina 76 din 356

CAP.3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS DEPROIECTUL NABUCCO

3.1. Evaluarea semnificaţiei impactului

Pe parcursul unui an calendaristic – aprilie 2010- aprilie 2011 – echipa despecialişti din IBB a făcut observaţii în teren, pe traseul conductei.

Folosind datele din referinţele de bază (literatură, planuri de management aleariilor protejate, hărţi de distribuţie a speciilor şi habitatelor, etc), precum şi dateledin teren care sunt corelate cu punctele de observare (unde s-au notatcoordonatele cu GPS-ul), s-a realizat evaluarea semnificaţiei impactului.

In anexa 7 la prezentul studiu sunt prezentate exemple de chestionare şi fişe deteren pentru siturile Natura 2000, completate in timpul investigaţiilor în terenefectuate pe perioada unui an de zile (aprilie 2010 – aprilie 2011).

Aşa cum am menţionat deja, pentru realizarea investigaţiilor, în cadrul proiectuluiNabucco au fost dezvoltate metodologii specifice menţionate la cap.2 de maisus.

Semnificaţia impactului a fost evaluată la nivelul fiecarei arii naturale protejate deinteres comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare a speciilor şihabitatelor la nivelul regiunii biogeografice, pornind de la datele de referinţă dinformularele standard ale siturilor N2000 (O.M. 1964/2007, cu modificările adusede O.M. 2.387/20116 şi H.G. 1284/2007, cu modificările aduse de H.G.971/20117).

Pe cât posibil, evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului s-a realizat pebaza următorilor indicatori-cheie:

- Pentru siturile europene şi pentru reţeaua Natura 2000: menţinerea integrităţii;

- Pentru speciile europene protejate: menţinerea statutului de conservare aşacum a fost interpretat în raport cu statutul favorabil şi orice obiective deconservare care au fost stabilite.

Pentru evaluarea indicatorilor cheie, se vor stabili:

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentrunecesitatile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interescomunitar;

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

4. durata sau persistenta fragmentării;

5. durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar,distanta faţă de aria naturala protejată de interes comunitar;

6. schimbari în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa);

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate deimplementarea Proiectului;

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate deresursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determinamodificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate deinteres comunitar.



În cadrul prezentului studiu au fost identificate urmatoarele tipuri de impact:

1. direct şi indirect;

2. pe termen scurt sau lung;

3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;

4. rezidual;

5. cumulativ.

Pe cât posibil, s-a realizat o prognoză privind amploarea/mărimea impactuluicumulativ identificat şi semnificaţia acestuia. Analiza şi evaluarea diverselor tipuride impact s-a făcut în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interescomunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitateaacestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile desubstanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acestora.

Acolo unde a fost posibil, pierderea din suprafaţa ariei naturale protejate saureducerea efectivelor populaţiei speciei a fost cuantificată şi evaluată sub raportulimpactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asuprastatutului de conservare a habitatelor şi speciilor-cheie.

În scopul de a evalua impactul asupra factorilor de mediu matricea din tabelul3.1.1 de mai jos a fost folosită atât în timpul executării lucrărilor cât şi în timpulfuncţionării conductei de gaz.

Semnificaţia impactului asupra caracteristicilor de mediu este ierarhizată conformcelor prezentate in tabelul 3.1.2 de mai jos

Tabel 3.1.1.: Matrice pentru evaluarea intensităţii impactului

Probabilitatea apariţiei impactului

A B C D ENr.

Crt.Intensitatea Impactului

Nea

ştep

tat,

dar p

revi

zibi

l

Rar

Posi

bil

Aşte

ptat

Aşte

ptat

şi

repe

tabi

l

0 Fără impact

1 Foarte mic

2 Mic

3 Mediu

4 Mare

5 Foarte mare



Tabel 3.1.2: Interpretarea intensităţii impactului aspura florei şi faunei

CATEGORIE FOARTE REDUS REDUS MEDIU INALT FOARTE INALT

Ierarhizare 1 2 3 4 5

Integritate habitat Impact neperceptibilasupra integritatiihabitatului

Pierderea integritatiihabitatului1 nu se poatemasura folosindu-setehnicile standard

Reducerea integritatiihabitatului important lanivel regional folosindu-se tehnici standard

Reducerea integritatiihabitatului important lanivel national folosindu-se tehnici standard

Reducerea integritatiihabitatului important lanivel internationalfolosindu-se tehnicistandard

Interacţiuni şicomportament specii

Niciun efect perceptibildin cauza deranjariicomportamentului sauinteracţiunilor speciilor

Deranjarea2

comportamentului sauinteracţiunilor speciilorperceptibila folosindu-se tehnici standard

Deranjareacomportamentului sauinteracţiunilor speciilorimportante la nivelregional perceptibilafolosindu-se tehnicistandard

Deranjareacomportamentului sauinteracţiunilor speciilorimportante la nivelnational perceptibilafolosindu-se tehnicistandard

Deranjareacomportamentului sauinteracţiunilor speciilorimportante la nivelinternationalperceptibila folosindu-se tehnici standard

Refacere habitat/specie(ocupare temporara aterenului)

Intoarcere imediata laconditiile existente lafinalizarea activităţilorde refacere a cadruluinatural

Intoarcere la conditiileexistente in 2 ani de lafinalizarea activităţilorde refacere a cadruluinatural

Intoarcere la conditiileexistente in 2-5 ani dela finalizareaactivităţilor de refacerea cadrului natural

Intoarcere la conditiileexistente in 5-10 ani dela finalizareaactivităţilor de refacerea cadrului natural

Intoarcere la conditiileexistente dupa >10 anide la finalizareaactivităţilor de refacerea cadrului natural

Habitate protejate Nu are impact asupraunei zone afectate delegislatia nationala,conventii internationale,politicile companiei saupoliticile IFI

Activităţile pot perturbatemporar ariile protejatedar nu vor duce laefecte pe termen lungasupra integritatiiecologice a arieiprotejate

Potential de acontraveni categoriei deimpact foarte inalt (5);se presupune refacereacadrului natural in 3 ani

Potential de acontraveni prevederilorsau intentiei legislatieinationale, conventiilorinternationale, politicilorcompaniei sau politicilorIFI dupa masurile dereducere, se presupunerefacerea completa acadrului natural lastarea initiala in 5 ani

Contravine prevederilorsau intentiei legislatieinationale, conventiilorinternationale, politicilorcompaniei sau politicilorIFI

Specii protejate Lipsa ariei sau întinderiibiotopului

Reducerea calităţiihabitatului speciei(fauna)

Reducerea succesuluiîmperecherii conducândla o populaţie redusă

Viabilitate sau mărimeredusă a populaţiei



Notă 1: Integritatea ecologică include probleme precum pierderea habitatului, fragmentarea habitatului, distrugerea şi pierderea culoarelorvieţii sălbatice, a capacitătii ecologice

Notă 2: Perturbare cauzată de schimbările fizice, zgomot şi emisiile în aer, de ex. pentru reproducere, cuibărit, împerechere/depunereaouălor, migraţie diurnă şi sezonieră, hibernare, activităţi teritoriale, relaţii pradă-prădător şi mortalitate.



Pentru situl ROSPA0013 Confluenţa Jiu-Dunăre sunt prezentate:

A. DATE DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR:SUPRAFAŢA , TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE ŞI SPECIILECARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PP

B. CARACTERIZAREA BIODIVERSITĂŢII ZONEI LUATĂ ÎN STUDIU,CU EVIDENŢIEREA SPECIILOR DE FLORĂ, FAUNĂ ŞI A HABITATELOR DEINTERES PROTECTIV DEOSEBIT LA NIVEL NAŢIONAL ŞI COMUNITAR

C. DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIASPECIILOR DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PESUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA VECINĂTATE A PP.

D. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR DE PĂSĂRI DEINTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI A RELAŢIEI ACESTORA CU ARIILENATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞIDISTRIBUŢIA ACESTORAE. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE PĂSĂRI DE INTERESCOMUNITAR OBSERVATE ÎN ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE PETRASEUL PROIECTULUI NGPL

F. DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECIIAFECTATE (EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ÎN CADRUL ARIEINATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, PROCENTULESTIMATIV AL POPULAŢIEI UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPP, SUPRAFAŢA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU AASIGURA MENŢINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG

G. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢININTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

H. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI ŞIPROGRAME

I. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRICARE SE VOR PRODUCE ÎN VIITOR

J. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL INDUS DE CONSTRUCŢIA ŞIUTILIZAREA NGPL ASUPRA SPECIILOR ŞI HABITATELOR ŞI MĂSURI DEPROTECŢIE

J.1. Impactul potenţial asupra speciilor de păsări în situlROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre

J.2. Măsuri de atenuare a impactului asupra păsărilor

K. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI ASUPRAINTEGRIZĂŢII SITULUI NATURA 2000

L. MĂSURI SPECIFICE DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI INAREALUL ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

M. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII MĂSURILOR DEREDUCERE A IMPACTULUI

M.1. STABILIREA INDICATORILOR ŞI A PERIOADELOR DE MONITORIZAREÎN SCOPUL PREVENIRII UNOR SURSE DE IMPACT GENERATE DE LIPSACORELĂRII ÎN DESFĂŞURAREA UNOR LUCRĂRI DE CONSTRUCŢIE CU



PERIOADELE CRITICE ALE CICLULUI BIOLOGIC (ÎMPERECHERE, CUIBĂRIT,MIGRARE, ETC.)

M.2. PLAN DE MONITORIZARE

N. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVINDSPECIILE DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR DIN SITUL ROSPA0013CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE

Informaţii similare sunt prezentate şi pentru situl ROSCI0045 Coridorul Jiului

3.2. Activităţi cu impact potenţial

3.2.1. Impact potenţial negativ, ca urmare a activităţilor de rutinăImpactul ce va rezulta din execuţia şi funcţionarea proiectului pe teritoriul situluiROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului sunt indicateîn Tabelul 3.2.1 de mai jos.

Tabelul 3.2.1: Activităţi în cadrul proiectului Nabucco şi impactul acestora

Faza proiectului Activitate Tipul impactului

Constructie

Trafic

1. Emisii în aer

2. Efectele poluării aerului asupra florei şi faunei

3. Zgomot

4.Vibraţii

Lucrări de execuţie

Defrişarea vegetaţieiîn culoarul de lucru

1. Pierderea unor exemplare din speciei2. Fragmentarea habitatelor3. Pierderea habitatului4. Deteriorarea calității habitatului.• Pierderea permanentă a habitatului în cazulhabitatelor forestiere prin pierderea și deteriorareaunor importante refugii• poluarea aerului, apei și a solurilor• crearea condițiilor pentru înlocuirea vegetațieinative de specii invazive și dezvoltarea de noihabitate5. Deranjare- Zgomot- Vibrații- Impact vizual- Prezența continuă a persoanelor și utilajelor6. Pierderea sau deteriorarea surselor de hrană



Faza proiectului Activitate Tipul impactului

Excavare şanţuri

1. Pierderea unor exemplare din speciei2. Fragmentarea habitatelor și a populațiilor dinspecii3. Deteriorarea calității habitatului• poluarea aerului, apei și a solurilor4. Deranjare- Zgomot- Vibrații- Impact vizual- Prezența continuă a persoanelor și utilajelor

Traversarea cursurilorde apă

1. Pierderea unor exemplare din speciei2. Fragmentarea habitatelor3. Pierderea habitatului4. Deteriorarea calității habitatului.• pierderea și deteriorarea unor importante refugii• reducerea sursei de umbră în zona râului,poluarea aerului, apei și a solurilor• creşterea turbidităţii5. Deranjare- Zgomot- Vibrații- Impact vizual- Prezența continuă a persoanelor și utilajelor6. Pierderea sau deteriorarea surselor de hrană

Reumplere

1. Deranjare- Zgomot- Vibrații- Impact vizual- Prezența continuă a persoanelor și utilajelor

Activităţi deredare înfolosinţă

1. Deranjare- Zgomot- Vibrații- Impact vizual- Prezența continuă a persoanelor și utilajelor

Curăţire egulatăa puieţilor şiarbuştilor dinculoarul desiguranţă

1. Menţinerea fragmentării în habitatele de pădure2. Deranjare

Funcţionare

Inspectarearegulată peteren

1. Deranjare



3.2.2. Posibile efecte adverse ca urmare a poluării accidentale în timpulconstrucţiei

Tabelul 1.6.2. de mai sus indică sursele accidentale de poluare a solului, apei şiaerului. Această poluare ar putea avea efecte de lungă durată puternice negativecare continua după finalizarea activităților de construcţie. Efectele ar putea fi descurtă sau de lungă durată, în funcţie de tipul de poluanţi. Importanţa impactuluieste evaluată ca fiind moderata pana la mare, în funcţie de sensibilitateareceptorului. Altă sursă de poluare accidentală ar putea să apară în timpulactivităţilor de forare (HDD) pentru subtraversarea Dunării sau a Jiului. Procesulde foraj ar putea avea un impact negativ asupra ecosistemului acvatic, deoareceeste posibilă infiltrarea de soluţie bentonitică în cursurile de apă.

În general, bentonita este un material natural derivat din argilă şi nu va cauza unimpact negativ asupra pestilor. În unele situaţii, soluţia de bentonita conţineaditivi toxici, care, atunci când pătrund în râu pot provoca un impact negativasupra ecosistemului acvatic şi mortalitatea speciilor de peşti.

În cazul proiectului Nabucco, lucrările nu vor fi executate în timpul iernii, astfelîncât să nu fie necesar să se utilizeze glicol.

3.3. Evaluarea impactului asupra Siturilor Natura 2000 ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului

3.3.1. ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE (Kp NGPL 0 - kp11)

3.3.1.A. DATE DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR:SUPRAFAŢA , TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE ŞI SPECIILECARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PP

Conducta Nabucco traversează ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunăre intre kp0+099 şi kp 10+572 (Figura 3.3.1.1 şi Figura 3.3.1.2 de mai jos).

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.Conform datelor avem urmatoarele categorii:a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 34b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilormigratoare (Bonn): 77c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Crexcrex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia, Burhinus oedicnemus, precum şi inperioada de migratie pentru speciile: Tringa glareola, Pelecanus crispus, Platalealeucorodia, Plecadis falcinellus. In perioada de migratie situl gazduieste mai multde 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSARSitul este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Phalacrocoraxpygmaeus.



Figura 3.3.1.1: Poziţia NGPL faţă de ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre;poziţionarea drumurilor de acces



Figura 3.3.1.2: Traseul NGPL pe teritoriul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Coordonate ale localităţilor din interiorul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăretraversate de proiect:

Localitate coordonate

Ostroveni

Gighera

N 43º45’44.9’’ E 23º52’58.1’’

N 43º49’58.4’’ E 23º50’07.4’’

Dunăre malul românesc

Dunăre pe şenal

N43 44.925 E23 57.282

N43 45.345 E23 53.151

N43 45.221 E23 53.975



Suprafaţa totală a sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre este de 19.800ha din care pentru realizarea proiectului va fi ocupată direct o suprafaţă de35,15ha in cazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda şanţului deschissau 30,88 ha in cazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda fără şanţdeschis (tabel 3.1.1.1. de mai jos)

Indirect, prin implementarea proiectului se va resimţi un impact pe o suprafaţă de487,74 ha din situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.

Suprafeţele tipurilor de habitate ce vor fi afectate prin implementarea proiectuluisunt redate în tabelul 3.1.1.1 de mai jos:



Tabelul 3.3.1.1.: Tipuri de habitate şi suprafeţele ce vor fi afectate prin implementarea proiectului NGPL în situl ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

culoar lăţime 36,00m în teren agricol (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv); culoar lăţime 30,00m în teren silvic, teren cu livezi sau cu vii şi in zone speciale (teren dificil);

Metoda detraversare

Culoarde lucru/coridor

Paduri defoioaseVEG002

PăşuneVEG007

Terencultivat

VEG011

RiparianVEG014

Emergentacvatic

VEG015

Malacvatic

VEG016

Ruderalaşi

Marginede campVEG019

Suprafaţatotală

ocupată deproiect

Suprafaţasitului

Procent dinsuprafaţa sitului

ocupată deproiect

Şanţdeschis

36 m/

30 m1,37 ha 2,52 ha 32,42 ha

2,55 ha 0,74 ha 0,34 ha 2,10 ha 42,04 ha19799,81ha 0,21%

HDD 36 m/

30m1,37 ha 2,52 ha 18,21 ha

2,55 ha 0,42 ha 1,74 ha 26,81 ha19799,81ha 0,13 %

Şanţdeschis/HDD

500 m 18,25 ha 26,63 ha 405,02 ha34,74 ha 5,56 ha 3,19 ha 28,60 ha 521,99 ha

19799,81ha 2,63 %



3.3.1.B. CARACTERIZAREA BIODIVERSITĂŢII ZONEI LUATĂ ÎN STUDIU, CUEVIDENŢIEREA SPECIILOR DE FLORĂ, FAUNĂ ŞI A HABITATELOR DEINTERES PROTECTIV DEOSEBIT LA NIVEL NAŢIONAL ŞI COMUNITAR

FLORA şi VEGETAŢIA

În perimetrul cercetat, situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre prezintăurmătoarele caracteristici.

In general:

Bechet Kp 0 + 500 m – Kp 10

La zona de confluenţă a Jiului cu Dunărea se află o întindere de lunca inundabilăveche cu soluri aluviale şi bancuri de nisip. Zona este joasă cu o pânză freaticăînaltă şi este traversată de câteva şanţuri mari de drenare.

Vegetaţie de luncă, între dig şi fluviu este o plantaţie deasă de plop canadian(Populus × canadensis Moench s.l.) şi salcie – Salix alba L., cu plante ierboaseacvatice şi palustre: trestie – Phragmites australis (Cav.) Steudel, papură – Typhaangustifolia L., nufăr galben – Nuphar lutea (L.) Sm., Nufăr alb – Nymphaea albaL., Gălbinea – Rorippa amphibia (L.) Besser, Coada calului – Equisetum arvenseL., Ţipirig – Scirpoides holoschoenus (L.) Soják, Ranunculus lingua L., Limbariţă– Alisma plantago-aquatica L., Stânjenei galbeni – Iris pseudoacorus L. Şi mur demirişte Rubus caesius L.

La baza digului, spre zona inundabilă, există o fâşie întinsă pe câţiva kilometrii desalcâm pitic – Amorpha fruticosa L.

Pe dig cresc specii de vârteju pământului – Medicago orbicularis (L.) Bartal., trifoi– M. Minima (L.) L., Trifolium retusum L. Subsp. Clusii, Trifoiaş – T. CampestreSchreber, T. Medium L. Subsp. Banaticum (Heuffel) Hendrych, T. Striatum L.Subsp. Tenuiflorum (Ten.) Archangeli, Scaete – Dipsacus laciniatus L., Obsigă –Bromus sterilis L., Mac de câmp – Papaver dubium L..

Pe cealaltă parte a digului, după un canal populat cu trestie – Phragmitesaustralis (Cav.) Steudel, papură – Typha angustifolia L, încep culturi agricole cese întind până la pădurea de foioase Zăval

Detaliat:

Kp 0 + 500

Zona luată în considerare se află pe malul Dunării (VEG014) (N43 45 38.9 E2351 38.7) în apropierea punctului de intrare în ţară a conductei de gaze. Aceastaeste inundată în perioadele cu precipitaţii abundente, substratul fiind reprezentatde nisipuri umede.

Porţiunea din imediata apropiere a apei este dominată de specia invazivăAmorpha fruticosa (As. Salicetum triandrae subas. Amorphosum fruticosae)alături de aceasta întâlnim: Portulaca oleracea var. Oleracea (iarba grasă),Xanthium italicum, Salix triandra, Salix purpurea, Setaria viridis (mohor), Ivaxantiifolia, Cyperus fuscus (caprişor oacheş), Crypsis alopecuroides, Lycopuseuropaeus, Lithrum salicaria, Polygonum lapathifolium.

De menţionat că această compoziţie floristică se menţine de-a lungul Dunării atâtla punctul de intrare al conductei în ţară (coridorul de 36 m) cât şi în culoarul de500 m.

Valoarea conservativă a habitatului este redusă, chiar negativă fiind un stadiuinvaziv.

Parcurgând drumul din apropierea malului Dunării (paralel cu acesta) N43 4530.1 E23 52 41.4 la N43 45 28.4 E23 52 57.5 se pot observa din loc în loc



parcele cu plop (VEG002) şi (VEG004), Populus x canadensis (plop negru hibrid,plop de Canada) astfel: parcele cu copaci plantaţi de aproximativ 5 ani,împădurită de aproximativ 15 ani aceştia ajungând la aproximativ 5-6 m înălţime,în următoarea copacii au fost tăiaţi, actualmente teren viran dar pregătit pentruîmpădurit (în locul de trecere al conductei). Speciile de plante vasculare întâlnite:Solanum nigra, Aristolochia lutea, Xanthium italicum, Asparagus pseudoscaber(umbra iepurelui), Lysimachia nummularia (gălbăjoară), Rubus caesius, Rubusidaeus, Amorpha fruticosa, Alnus glutinosa, Potentilla reptans, Plantago media,Inula britannica, Oxalis fontana, Vitis sylvestris (viţă sălbatică), Morus alba (dudalb), Erigeron canadensis , Humulus lupulus (hamei), Bidens tripartita (dentiţă),Setaria viridis (mohor).

Kp 0 - Kp 1+200 - Bechet Dig

La zona de confluenţă a Jiului cu Dunărea se află o întindere de luncă inundabilăveche cu soluri aluviale şi bancuri de nisip. Zona este joasă cu o pânză freaticăînaltă şi este traversată de câteva şanţuri mari de drenare.

Vegetaţie de luncă (VEG014), între dig şi fluviu este o plantaţie deasă de plopcanadian (Populus × canadensis Moench s.l.) şi salcie – Salix alba L., cu planteierboase acvatice şi palustre: trestie – Phragmites australis (Cav.) Steudel,papură – Typha angustifolia L., nufăr galben – Nuphar lutea (L.) Sm., Nufăr alb –Nymphaea alba L., Gălbinea – Rorippa amphibia (L.) Besser, Coada calului –Equisetum arvense L., Ţipirig – Scirpoides holoschoenus (L.) Soják, Ranunculuslingua L., Limbariţă – Alisma plantago-aquatica L., Stânjenei galbeni – Irispseudoacorus L. Şi mur de mirişte Rubus caesius L.

La baza digului, spre zona inundabilă, există o fâşie întinsă pe câţiva kilometrii desalcâm pitic – Amorpha fruticosa L., alături de Cynoglossum officinale, Sambucusebulus, Arissolochia lutea, Robinia pseudacacia.

VEG007 – Pe dig cresc specii de vârteju pământului – Medicago orbicularis (L.)Bartal., trifoi – M. Minima (L.) L., Trifolium retusum L. Subsp. Clusii, Trifoiaş – T.Campestre Schreber, T. Medium L. Subsp. Banaticum (Heuffel) Hendrych, T.Striatum L. Subsp. Tenuiflorum (Ten.) Archangeli, Scaete – Dipsacus laciniatusL., Obsigă – Bromus sterilis L., Mac de câmp – Papaver dubium L., Haynaldiavillosa, Vicia cracca, Vicia grandiflora, Capsella bursa-pastoris, Plantagolanceolata, Tragopogon dubius, Convolvulus arvensis, Aegilops cylindrica,Gnaphalium luteoalbum, Verbascum blattraia, Matricaria recutita, Medicagosativa, Tanacetum vulgare, Poa bulbosa, Artemisia scoparia, Polygonumaviculare, Xanthium italicum.

Pe cealaltă parte a digului, după un canal populat cu trestie – Phragmitesaustralis (Cav.) Steudel, papură – Typha angustifolia L, încep culturi agricole cese întind până la pădurea de foioase Zăval.

În urma deplasărilor efectuate în luna septembrie 2010 au fost investigate câtevazone unde urmează a fi amplasată conducta de transport gaze în zona deconfluenţă a Jiului cu Dunăre unde în perioada mai-august accesul în zonă a fostrestricţionat din cauza inundaţiilor. Staţiile unde s-au făcut înregistrările se află înapropierea localităţii Ostroveni.

În urma deplasărilor efectuate în luna aprilie 2011 au fost investigate câteva zoneunde urmează a fi amplasată conducta de transport gaze din ROSCI0045Coridorul Jiului. Deplasarea a permis inventarierea speciilor vernale ce vegeteazăaici deoarece în perioada mai-august 2010 accesul în zona a fost restrictionat dincauza inundaţiilor. Staţiile unde s-au facut înregistrările se află în apropierealocalităţii Ostroveni (N 43º 45’ 29,1’’ E 023º 52’ 55,5’’).

Inventarul s-a făcut de-a lungul unui transect desfăşurat din punctul kp 0 (malulDunării) până la kp 1 (dig) unde au fost înregistrate toate speciile de plantesuperioare observate. Traseul conductei traversează un teren viran populat despecii ierboase ca Senecio vernalis (spalacioasa), Glechoma hederacea



(rotungioara), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Lysimachianummularia (gălbăjoară), Ranunculus acris, Lamium maculatum, Rumexacetosella, Carex sp. În plantaţia de plop canadian vegetaţia este luxuriantă, însădiversitatea specifică mică. Specii predominante: Rubus caesius (mur), Galiumaparine (lipicioasa), Lamium maculatum (urzica moarta). Alte specii: Carpinusbetulus, Urtica dioica, Symphytum tuberosum (tataneasa), Iris sp., Leucojumaestivum (ghiocei de baltă).

Kp 1 + 500; Punct GPS 122

Zona luată în considerare este situată în apropierea digului (N43 45 56.4 E23 5311.4) şi este reprezentată de vegetaţie caracteristică zonei de terenuriînmlăştinite (VEG014).

Substratul este reprezentat de depozite aluviale, nisipuri şi pietrişuri, cu soluri detipul aluviosolurilor, aluvionale nisipoase.

Etajul superior este reprezentat de specii ca Schoenoplectus lacustris (pipirig)care poate atinge înălţimi de peste 2 m, Typha angustifolia (papură),Calamagrostis epigejos (trestie de câmp), Cyperus glomeratus (căprişor). Altespecii: Alisma plantago-aquatica (limbariţă), Butomus umbellatus (crin de baltă),Lycopus europaeus (piciorul lupului), Heleocharis lacustris (pipiriguţ), Inulabritannica, Solanum dulcamara, Mentha aquatica (izma broaştei), Lythrumsalicaria, Gratiola officinalis (veninariţă). Tot în acestă zonă s-a instalat speciainvazivă Sambucus ebulus (boz).

Traseul conductei urmăreşte de aici terenuri agricole (VEG011) şi comunităţiruderale (VEG019) ce cuprind următoarele specii: Cicorium inthybus, Viciacracca, Xanthyum italicum, Erigeron annuus, Setaria viridis, Cynodon dactylon,Lotus corniculatus, Daucus carota, Inula britannica.

Kp 3 + 100

Teren agricol (VEG011) şi comunităţi ruderale (VEG019) (N43 47 05.6 E23 5214.0). Specii edificatoare: Ambrosia artemisiifolia, Cannabis sativa, Sclerochloadura, Polygonum aviculare, s.a.

Valoarea conservativă este redusă

Kp 10 – Coridorul Jiului – Traversarea Jiului la Zăval

Regiunea cercetată este caracterizată prin: teren plan, solurile sunt nisipoase şiluto-nisipoase bogate în substanţe organice în descompunere deficitare înumiditate în timpul verii.

Din punctul de vedere al vegetaţiei, aspectul general se prezintă sub forma unuimozaic de habiate, formând în final o pajişte cu influenţe antropice datorateapropierii de drumul comunal, dar şi de prezenţa în zonă a unor stâne.

Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, etajul inferior este alcătuitdin specii repente sau cu tulpina foarte redusă.

În compozia floristică au fost observatespecii de plante cu caracter invaziv:Xanthium spinosum, Urtica dioica, Amorpha fruticosa (salcâm pitic) (pe malulJiului unde începe să se instaleze formând benzi).

Pe marginea drumului, în locurile bătătorite, târlite au fost observate speciile:Sclerochloa dura, Poa annua, Polygonum aviculare. (VEG019)

Pe malul Jiului, Phragmites australis (stuf, trestie) formează fragmente din alianţahidrofilă Phragmition communis.



AVIFAUNA (PASARI)

Situl Natura 2000 ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunăre este important pentrupopulaţiile cuibăritoare ale speciilor, Crex crex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia,Burhinus oedicnemus şi pentru speciile, Tringa glareola, Pelecanus crispus,Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus în perioada de migraţie. În perioada demigraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de pasări de apă.

În cadrul studiului au fost realizate deplasări pe parcursul unui an (2010-2011), întoate sezoanele, pentru identificarea speciilor de păsări clocitoare şi de pasaj sauoaspeţi de iarnă, ce pot fi afectate de proiect. S-a identificat un total de 49 speciide păsări pentru ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, dintre care 10 specii depăsări sunt incluse în anexa 1 a Directivei Pasări: Ciconia nigra, Circusaeruginosus, Egretta garzetta, Aythya nyroca, Lanius collurio, Ciconia ciconia,Dendrocopos syriacus, Chlidonias niger, Pelecanus crispus şi Phalacrocoraxpygmeus. 6 specii sunt de interes naţional (anexa 4B, OUG 57/2007).Observaţiile au fost realizate pe culoarul de impact al proiectului (500 m),urmărind un transect liniar, ce se suprapune peste traseul conductei. Latraversarea râului Jiu şi fluviului Dunărea au fost realizate observaţii asupraluciului de apă şi a malurilor. În cazul Dunării s-au făcut observaţii asupra maluluiromânesc, din barcă.

În timpul sezonului de cuibărit, vara, au fost identificate mai multe specii ce potfolosi zona culoarului de impact ca zonă de cuibărit, hrănire sau popas, datorităhabitatelor prielnice ce se găsesc aici. Dintre acestea, menţionăm următoarelespecii protejate: Circus aeruginosus, Aythya nyroca, Lanius collurio, Ciconiaciconia.

În perioada de pasaj, lunile septembrie şi martie, întregul sit devine o zonădeosebit de importană, oferind zone de popas şi hrană pentru mii de păsări aflateîn migraţie. S-au identificat următoarele specii protejate aflate în pasaj: Ciconianigra, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Egretta garzetta, Chlidoniashybridus. În timpul sezonului de iarnă s-au realizat deplasări pentru a identificaspeciile de păsări ce iernează în zona de impact a proiectului, respectiv pentru aconfirma prezenţa/absenţa speciei Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic).Cormoranul pitic este semnalat în fişa standard a sitului ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre ca specie ce iernează aici, cu o populaţie de 40-70 de indivizi. A fostconfirmată prezenţa acestuia în sit, în culoarul de impact al conductei, pe malulDunării, însă numai 2 indivizi şi la sfârşitul iernii, aceştia aflându-se probabil înpasaj.

De asemenea, un număr impresionant de raţe mari, lişiţe şi cormorani folosesczona în migraţie, iar o parte din acestea şi în perioada de iarnă şi vară.

In tabelul 3.1.1.2 de mai jos se prezintă sinteza observaţiilor efectuate inROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.



Tabelul 3.3.1.2.: Rezultatele investigatiilor privind pasarile pe traseul conductei kp 0+000 – kp 10 - ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Rezutatul observaţiilorNo TraseuconductăNabucco

HabitatDate existente Coordonate / Foto

1 ROSPA0023Confluenţa Jiu-

Dunăre

kp 0+000 – kp1+200

N 43º 45' 48,4”E 23º 53' 10,4”)

Habitate deluncă. Pădurede luncăinundabilă cuplante acvaticeşi plantaţii deplop canadian

Dintre speciile de interes comunitar observate aici menţionăm:barza albă (A031Ciconia ciconia), barza negră (A030 Ciconianigra), eretele de stuf (A081Circus aeruginosus), sfrâncioculroşiatic (A338 Lanius collurio), egretă mică (A026Egrettagarzetta), raţă roşie (A060Aythya nyroca), cormorant mic (A020Phalacrocorax pygmeus).

Alte specii observate: stârc cenuşiu (Ardea cinerea), mărăcinarmare (Saxicola rubetra), găinuşă de baltă (Gallinula chloropus),raţă mare (Anas platyrhynchos), lăcar mare (Acrocephalusaerudinaceus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo –foto 9),cinteză (Fringilla coelebs), vânturel roşu (Falco tinnunculus),presură sură (Miliaria calandra), cânepar (Carduelis cannabina),codobatură albă (Motacilla alba), nagâţ (Vanellus vanellus), cioarăde semănătură (Corvus frugilegus), pescăruş sur (Larusmichaellis).

N43 45 28.4 E23 52 57.5

Foto 1. Anas platyrhynchos

2 kp 3+000 – kp4+000 al

conductei,

N43 47 05.6

E23 52 14.0

Habitate deculturi agricole.

Au fost realizate observaţii de-a lungul unui transect, notându-sespeciile văzute sau auzite în stânga şi dreapta traseului. Astfel s-au înregistrat un număr de 6 specii, după cum urmează: presurăsură (Miliaria calandra – foto 2), ciocârlie de câmp (Alaudaarvensis), nagâţ (Vanellus vanellus), barză albă (A031Ciconiaciconia), fazan (Phasianus colchicus), cioară de semănătură(Corvus frugilegus), şorecar comun (Buteo buteo).

Exceptând barza albă (ce a fost observată în zbor deasupratransectului, speciile nu au o valoare conservativă mare, fiindîn general specii comune, des întâlnite şi caracteristicehabitatelor de culturi agricole.

N43 47 05.6 E23 52 14.0

Foto 2. Miliaria calandra



3 kp 10

N 43º 50' 15,2''

E 23º 50' 45,4'',

Traversarea

Jiului

Un număr de 28 de specii au fost observate: barza albă(A031Ciconia ciconia), egretă mică (A026Egretta garzetta), eretede stuf (A081Circus aeruginosus- foto 3), prigorie (Meropsapiaster – foto 7), chirighiţă cu obraz alb (Chlidonias hybridus),lăstun de mal (Riparia riparia), raţă mare (Anas platyrhynchos –foto 5), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), porumbel domestic(Columba livia domestica), lişiţă (Fulica atra), nagâţ (Vanellusvanellus), cinteză (Fringilla coelebs), vânturel roşu (Falcotinnunculus- foto 4), presură sură (Miliaria calandra), cânepar(Carduelis cannabina), stârc cenuşiu (Ardea cinerea), codobaturaalbă (Motacilla alba), nagâţ (Vanellus vanellus), fluierar de zăvoi(Tringa ochropus), cioară grivă (Corvus corone cornix), cioară desemănătură (Corvus frugilegus), pescăruş cenuşiu (Larusmichaellis), pescăruş râzător (Larus ridibundus) sfrâncioc roşiatic(Lanius collurio – foto 6), raţă mică (Anas crecca), pitulicefluierătoare (Phylloscopus trochilus), gâscă de vară (Anser anser),fâsă de pădure (Anthus trivialis- foto 8), fluierar negru (Tringaerythropus).

În perioada de pasaj (septembrie) au fost observate un numărmare de exemplare (sute) de raţe, pescăruşi şi cormorani mari,staţionând şi hrăninu-se pe luciul apei, pe mal şi pe insulele de pecursul râului Jiu.

N 43 48 482; E 23 52 558

Foto 3. Circus aeruginosus



Foto 4. Falco tinnunculus Foto 5. Anas plathyrhynchos Foto 6. Lanius collurio

Foto 7. Merops apiaster Foto 8. Anthus trivialis Foto 9. Phalacrocorax carbo (cormoran)



4 kp 10

(N43 49 50.9

E23 51 01.8)

Padure Pădurea Zăval a fost vizitată în zona limitrofă păşunii. Aufost observate specii caracteristice pădurilor de şes:vânturel roşu (Falco tinnunculus), cinteză (Fringillacoelebs), pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus- foto10).

N43 50 14.7 E23 50 44.9

Foto 10. Phylloscopus trochilus



3.3.1.C. DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIASPECIILOR DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PESUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA VECINĂTATE A PP.

Tabelul 4.1.1.7 din Anexa 4.1 (documentul Nabucco 70223-RR-RPT-EV-8001 -004 ) prezintă situaţia speciilor de păsări ce ar putea fi întâlnite pe traseulconductei.

Observaţiile privind avifauna au fost realizate pe culoarul de impact al proiectului,de la kp 0 (traversarea Dunării) la kp 11 (traversarea râului Jiu) –chestionare deteren prezentate în anexa 7.

Astfel, speciile de interes protectiv deosebit au fost observate în următoarelepuncte ale traseului:

- Ciconia nigra (barză neagră): specia a fost observată în afara culoarului şi peculoarul de impact, la kp 0 şi kp 11 al traseului (N43 45 16.5 E23 55 46.5 şiN43 49 50.9 E23 51 01.8), în luna mai 2010 şi apoi la începutul lunii martie2011, 5 exemplare în migraţie.

- Circus aeruginosus: specia a fost observată de mai multe ori, în special înzonele din apropierea rîurilor (N43 45 44.9 E23 52 57.7 şi N43 49 50.9 E2351 01.8), cu stufăriş.

- Egretta garzetta: observate mai multe exemplare în apropiere de traversareaDunării, în zonă mlăştinoasă (N43 45 16.5 E23 55 46.5)

- Lanius collurio: exemplare frecvente, pe tot traseul- Ciconia ciconia: pe culoarul de impact, la kp 0 şi kp 11 al traseului (N43 45

16.5 E23 55 46.5 şi N43 49 50.9 E23 51 01.8), şi hrănindu-se pe cîmp.- Dendrocopos syriacus: observată în pădurea Zăval- Chlidonias niger: observate 7 exemplare în zbor (N 43 50 15.2 E 23 50 45.4)- Pelecanus crispus: observate 3 exemplare la observaţiile realizate din barcă,

pe Dunăre, în culoarul de impact al proiectului (N43 44.925 E23 57.282 şiN43 45.345 E23 53.151)

- Phalacrocorax pygmeus: observate 2 exemplare la observaţiile realizate dinbarcă, pe Dunăre, în culoarul de impact al proiectului (N43 45.221 E2353.975)

Speciile de interes conservativ observate, dar neincluse în Formularul Standard alsitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, sunt următoarele:

- Aythya nyroca: observată în zbor în zona canalelor cu stufăriş din apropiereaDunării (N43 45 16.5 E23 55 46.5)

3.3.1.D. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR DE PĂSĂRI DEINTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI A RELAŢIEI ACESTORA CU ARIILENATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞIDISTRIBUŢIA ACESTORA

In anexa 5 se prezintă analiza relevanţei pentru situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre a speciilor de păsări menţionate in Formularul standard ţinând cont detraseul conductei Nabucco.

În tabelul 3.3.1.3 de mai jos sunt prezentate date bio ecologice ale speciilor depăsări de interes comunitar şi distribuţia pe traseul proeictului NGPL dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.



Tabelul 3.3.1.3.: Datele bio ecologice ale speciilor de interes comunitar şi date privind identificarea speciilor în perimetrul proiectului deinvestiţii

Cod Denumire specie Date bio ecologice Distribuţia speciei în perimetrul proiectului NGPL şi peteritoriul ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre

A030 Ciconia nigra

-barză neagră-

Este o specie cu statut de conservare nefavorabil (SPEC 2: rară),fiind în declin în Europa, în special în statele baltice şi dispărută dinSuedia şi Spania. În prezent se constată o uşoară revenire, înspecial în Polonia şi Belarus. În Europa cuibăresc cca. 7.000-10.000 de perechi. În România nu este suficient de bine cunoscutărăspândirea speciei, datorită dificultăţilor de localizare. Efectivulpopulaţiei este estimat la 100-150 de perechi.Descriere şi biologie: Este oaspete de vară, din luna aprilie până înoctombrie. Se observă mai ales în perioadele de pasaj, cândpoposeşte pe lângă apele de la şes. Cuibăreşte în lunile mai-iulie.Cuiburile sunt situate în copaci mari şi bătrâni, cu coroană bogată şisunt folosite mai mulţi ani la rând. Ponta constă din 3-4 (5) ouă şieste depusă la sfârşitul lunii aprilie sau în luna mai. Hrana constădin diferite animale acvatice, inclusiv peşti. Este foarte sensibilă laprezenţa omului.Habitat: Păduri întinse cu copaci înalţi, neafectate de prezenţaomului, în apropierea unor ape curgătoare sau stagnante (cahabitate trofice). Preferă zona submontană, în etajul fagului şi almolidului.

Specia a fost observată în afara culoarului şi pe culoarul de impact,la kp 0 şi kp 11 al traseului, în luna mai 2010 şi apoi la începutul luniimartie 2011, 5 exemplare în migraţie.

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre, conform formularuluiStandard Natura 2000, populaţia speciei este neizolată în sit, avândo arie de răspândire extinsă

A081 Circus aeruginosus

-erete de stuf-

Eretele de stuf este specie migratoare, cu un statut conservativ bunîn momentul de faţă, nefiind listată pe lista roşie naţională, însă cupopulaţii aflate în declin în anumite zone ale arealului.

Habitat: Este strâns legat de zonele umede, cu suprafeţe mari destuf (Phragmites australis), unde şicuibăreşte, dar poate fi întâlnit şiîn alte tipuri de habitat, ca de exemplu culturi agricole şipăşuniînvecinate cu zone umede.

Specia a fost observată de mai multe ori, în special în zonele dinapropierea rîurilor (N43 45 44.9 E23 52 57.7 şi N43 49 50.9 E23 5101.8), cu stufăriş.În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre, conform formularuluiStandard Natura 2000, populaţia speciei este neizolată în sit, avândo arie de răspândire extinsă

A026 Egretta garzetta

-egreta mică-

Specie de apă, migratoare, oaspete de vară (lunile aprilie –septembrie), considerată a avea un statut de conservare favorabilîn Europa.Habitat: Bălţi şi lacuri, de preferinţă mari, cu stufăriş, pâlcuri dearbori, cu întinderi de apă puţin adâncă şi terenuri inundate.

Au fost observate mai multe exemplare în apropiere de traversareaDunării, în zona mlăştinoasă.

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre, conform formularuluiStandard Natura 2000, populaţia speciei este nesemnificativă,




În interiorul ţării cuibăreşte în păduri naturale, plantaţii, zăvoaie. Sehrăneşte în ape stagnante puţin adânci, naturale sau amenajate,sau în lungul malurilor. Cuibăreşte în lunile mai-iulie, în coloniimixte cu alte specii de stârci. Se hrăneşte cu diferite animaleacvatice, inclusiv peşti mici.Nu este rezidentă in sit, fiind intalnita in pasaj

nefiind prezentate date despre distribuţia acesteia.

A060 Aythya nyroca

- Raţa roşie-

Este o specie aflată în declin accentuat pe teritoriul continentuluieuropean, fiind încadrată în categoria SPEC 1: vulnerabilă.România este una dintre ţările cu efective mai mari faţă de alte ţări,fiind estimate la 2.000-6.000 de perechi.

Habitat: Preferă bălţile şi lacurile eutrofe, cu vegetaţie acvaticăabundentă (stufăriş), şi suprafeţe de apă liberă. Se găseşte înbazine acvatice naturale, dar cuibăreşte şi pe heleştee, iazurile saulacurilede baraj parţial colmatate, pe care se dezvoltă vegetaţie

Specia nu este menţionată in formularul standard al ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre.

Mai multe exemplare au fost observate în zbor în zona canalelor custuf din apropierea Dunării.

A338 Lanius collurio

-sfrânciocul roşiatic-

Este specie migratoare, oaspete de vară (aprilie-octombrie) cu unstatut conservativ nefavorabil (SPEC 3).Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuricu spini (măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şiterenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală constituiehabitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.

Au fost observate exemplare pe tot traseul in coridorul conductei..

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre, conform formularuluiStandard Natura 2000, populaţia speciei este nesemnificativă,nefiind prezentate date despre distribuţia acesteia.

A031 Ciconia ciconia

-barza albă-

Barza albă este o specie cu un statut de conservare nefavorabil,fiind inclusă în categoria SPEC 2: reducere numerică. Populaţiaeuropeană a suferit un declin lent în secolul XIX şi unul pronunţat însecolul XX, în unele ţări europene dispărând complet. Populaţiaeuropeană este estimată la cca. 200.000 de perechi, din care 25%sunt în Polonia. În ţara noastră barza cuibăreşte în cea mai mareparte a teritoriului, mai puţin în zonele de munte şi aproape exclusivîn localităţi. Migrează în număr mare prin ţară, în deosebi prinTransilvania şi prin Moldova-Dobrogea. Efectivul actual al populaţieieste estimat la 4.000-6.000 de perechi clocitoare.Descriere şi biologie: Este oaspete de vară (martie/aprilie –septembrie). Cuibăreşte în lunile aprilie-iulie. Ponta constă din 3ouă, uneori 4, în mod excepţional chiar 5. Maturitatea sexuală este

A fost observată in zbor pe culoarul de impact, la kp 0 şi kp 11 altraseului şi hrănindu-se pe câmp.





atinsă la 3 ani. Berzele se hrănesc cu animale acvatice prinse înbălţi şi mlaştini sau terestre, ca de exemplu rozătoarele. Succesulcuibăritului depinde de nivelul resurselor trofice.Habitat: Sate şi periferiile unor oraşe, în ţinuturile joase, rară înunele depresiuni intramontane, până la altitudinea de 800 m.Condiţia prezenţei perechilor clocitoare este existenţa în apropiereacuiburilor a unor habitate convenabile de hrănire (pajişti umede,smârcuri, mlaştini). În prezent, majoritatea cuiburilor de berze albesunt construite pe stâlpi ai reţelelor electrice, în localităţi, tot maipuţine cuiburi fiind amplasate pe construcţii (case, hornuri, grajduri).Datorită asanării zonelor umede şi a climatului secetos din ultimiiani, berzele s-au orientat spre zonele mai umede din ţinuturilesubmontane şi depresionare, lunci de râuri, vecinătăţi ale lacurilorde baraj. În prezent, berzele se întâlnesc mai des hrănindu-se pecâmpurile agricole, mirişti şi pârloage, păşuni, departe de orice apă.Este prezentă in sit la cuibărit.

A429 Dendrocopossyriacus

Este specie specie sedentară, răspândită în toată ţara. Este speciecu statut conservativ favorabil (SPEC 4).Descriere şi biologie: Ciocănitoarea de gradini este omnivora şipoate fi descrisa ca nespecializata intr-o anumita dieta. Aceastaconsta intr-un amestec de insecte şi fructe, seminte şi nuci.Proportia dintre hrana de natura animala şi cea vegetala poate fiegala. Insectele pot fi consumate ca larve, pupe sau adulti. Maiconsuma paienjeni, afide, viermi s.a. Este singura ciocănitoare dinEuropa care îşi hrăneşte constant puii cu fructe. Perioada dereproducere începe din martie-aprilie, ambele sexe ajutând laconstruirea cuibului. Sunt depuse între 3 şi 7 oua, la clocirea cărorapărinţii participă în egala masură. Pe sezon este crescută doar osingură pontă.Habitat: Habitatele tipice includ grădini, parcuri, livezi, plantaţii,cimitire, limite de sate, în special cele cu arbori fructiferi. Teritoriileocupate şi densitătile populaţiilor sunt mai mari faţă de ale celorlalteciocănitori, deoarece habitatele sunt deseori fragmentate.Populaţie rezidentă în sit cu un număr de 90-120 de perechi.

A fost observată în pădurea Zăval care nu este traversată de traseulconductei ci se află în vecinătatea acestuia





A197 Chlidonias niger Cuibăreşte colonial pe mlaştini şi lacuri. In afara perioadei decuibărit este intâlnită mai ales de-a lungul costelor. Speciemigratoare, în sit fiind apreciati in pasaj 50-100 i . Se hrăneşte maiales prinzând insecte de pe suprafaţa apei.

A fost observată în zbor in zona de influenţă.


A020 Pelecanus crispus În Europa, pelicanul creţ are un statut de conservare nefavorabil(SPEC 1: rar). Populaţia totalizând 1.400-1.800 perechi (20 % dinpopulaţia mondială). Este o pasăre migratoare sau sedentar-migratoare.În Delta Dunării şi complexul lagunar Razelm-Sinoie, înmai multe puncte, pelicanul creţ cuibărind în colonii restrânse carenumără sub 100 de cuiburi.Descriere şi biologie: Oaspete de vară, în lunile IV-X. Cuibăreşte încolonii mici. Ponta este depusă de la sfârşitul lunii aprilie până laînceputul lunii iunie şi constă din 2 ouă. Durata clocitului este de30-32 zile. Regim trofic strict piscivor (Korodi, 1964). Exemplareeratice urcă vara pe Dunăre în sus, iar altele rămân chiar şi iarna înDobrogea. Pelicani creţi din Bulgaria traversează Dunărea în zborpentru a se hrăni pe lacurile din lunca fluviului.Habitat: Bălţi şi lacuri întinse, cu stufăriş (de preferinţă plaur) pentrucuibărit şi cu suprafeţe libere de apă pentru hrănire. În migaţie seopreşte şi pe unele ape mai restrânse ca suprafaţă, pare să prefereape mai adânci.Pelicanul creţ soseste la noi in tara in acelasi timp cu pelicanulcomun, avand aceleasi locuri de cuibarit in Delta Dunarii. In pasajau fost apreciati 30-70i

Au fost observate 3 exemplare in zbor la observaţiile realizate dinbarcă, pe Dunăre, în culoarul de impact al proiectului.

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre, conform formularuluiStandard Natura 2000, populaţia speciei este neizolată în sit, dar lalimita ariei de distribuţie.

A393 Phalacrocoraxpygmeus

Cormoranul mic este, conform clasificării IUCN 1994, o specieaproape ameninţată. La nivel european este consideratăvulnerabilă. Cormoranul pitic este cea mai mică specie dintrecormorani, cu o populaţie mondială estimată la aproximativ 13.000de perechi. În România populaţia este estimată la 4000 de perechi,specia fiind înregistrată de curând ca iernând aici.Descriere şi biologie: Cormoranul mic se reproduce începând dinsezonul de iarnă, când are loc formarea perechilor. Ponta estedepusă începând cu sfârşitul lunii martie. Cuibăreşte în colonii,uneori alături de alţi stârci sau egrete. Puii părăsesc cuibul la 6-7săptamâni după eclozare.

Au fost observate 2 exemplare in zbor la observaţiile realizate dinbarcă, pe Dunăre, în culoarul de impact al proiectului.





Dieta cormoranului pitic este formată în cea mai mare parte dinpeşte.Habitat: Este o specie de climat cald, cu întinderi de apă, cuvegetaţie de stufărişuri şi arbori pe marginea apei. Iernarea poateavea loc în delte şi lagune, dar şi pe râuri şi în păduri ripariene.Este intalnit numai ca pasare de vara, cuibarind indeosebi in DeltaDunarii, in salciile pitice din marile intinderi ale stufarisurilor, toamnaretragandu-se in sudul Marii Negre şi nord-vestul Marii Mediterane.In pasaj au fost apreciati 40-70 i



Speciile de păsări de interes comunitar prezente pe zona amplasamentuluiconductei, din punct de vedere al relaţiilor cu situl ROSPA0023 Confluenţa JiuDunăre din zona proiectului se caracterizează prin următoarele:

Barza neagră (Ciconia nigra)

Relaţia speciei Ciconia nigra cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Un număr de 2-3 perechi ale speciei Ciconia nigra cuibăresc în sit. Mărimea şidensitatea populaţiei speciei prezente în sit în raport cu populaţiile prezente peteritoriul naţional este evaluată ca fiind cuprinsă între 0 – 2%. Habitatele din situlROSPA0023 care sunt importante pentru specia Ciconia nigra au o conservarebună în sit. Specia este ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă în sit. Valoareasitului ROSPA0023 pentru conservarea speciei Ciconia nigra este considerată cafiind bună.

Pe culoarul de lucru şi în coridorul de 500 de metrii din situl ROSPA0023Confluenţa Jiu Dunăre nu au fost observate specii la cuibărit.

Eretele de stuf (Circus aeruginosus)

Relaţia speciei Circus aeruginosus cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Un număr de 6-10 perechi ale speciei Circus aeruginosus cuibăresc pe întregsitul. Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţionaleste evaluată ca fiind cuprinsă între 0 – 2%. Habitatele din situl ROSPA0023 caresunt importante pentru specia Circus aeruginosus au o conservare bună în sit.Specia este ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă în sit. Valoarea situluiROSPA0023 pentru conservarea speciei Circus aeruginosus este considerată cafiind bună.

Pe culoarul de lucru şi în coridorul de 500 de metrii din situl ROSPA0023 nu aufost observate specii la cuibărit.

Egreta mică (Egretta garzetta)

Relaţia speciei Egretta garzetta cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Specia se află în pasaj în sit într-un număr de 150 – 200 i. Mărimea şi densitateapopulaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional este evaluată ca fiindnesemnificativă.â

Raţa roşie (Aythya nyroca)

Relaţia speciei Aythya nyroca cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-DunăreSpecia este inclusă în Formularul Standard al sitului ca fiind prezentă în perioadade înmulţire în sit. Mărimea şi densitatea populaţiei de pe sit raportată la nivelnaţional este estimată ca fiind nesemnificativă.

În coridorul de lucru şi pe culoarul de 500 m din situl ROSPA0023 Confluenţa JiuDunăre, nu au fost observate specii la cuibărit.

Barza albă (Ciconia ciconia)

Relaţia speciei Ciconia Ciconia cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Specia este prezentă la cuibărit în sit şi în pasaj cu un număr de 500-800i.Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional esteevaluată ca fiind cuprinsă între 0 – 2%. Habitatele din situl ROSPA0023Confluenţa Jiu Dunăre care sunt importante pentru specia Ciconia ciconia au oconservare bună în sit. Specia este ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă în



sit. Valoarea sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre pentru conservarea specieiCiconia ciconia este considerată ca fiind bună.

Pe culoarul de lucru şi în coridorul de 500 de metrii din situl ROSPA0023Confluenţa Jiu Dunăre nu au fost observate specii la cuibărit.

Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus)

Relaţia speciei Dendrocopos syriacus cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Specia este prezentă la cuibărit în sit şi în pasaj cu un număr de 90-120p.Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional esteevaluată ca fiind cuprinsă între 0 – 2%. Habitatele din situl ROSPA0023Confluenţa Jiu Dunăre care sunt importante pentru specia Dendrocopos syriacusau o conservare bună în sit. Specia este ne-izolată cu o arie de răspândireextinsă în sit. Valoarea sitului ROSPA0023 pentru conservarea specieiDendrocopos syriacus este considerată ca fiind considerabilă.

Chirichiţa neagră (Chilodonias niger)

Relaţia speciei Chilodonias niger cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Specia se află în sit în pasaj cu un număr la 50-100i. Mărimea şi densitateapopulaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional este evaluată ca fiind cuprinsăîntre 0 – 2%. Habitatele din situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre care suntimportante pentru specia Chilodonias niger au o conservare bună în sit. Speciaeste ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă în sit. Valoarea situluiROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre pentru conservarea speciei Chilodonias nigereste considerată ca fiind considerabilă.

Pelicanul creţ (Pelecanus crispus)

Relaţia speciei Pelecanus crispus cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

În situl ROSPA0023 specia se află In pasaj într—un număr de 30-70i. Mărimea şidensitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional este evaluată cafiind cuprinsă între 0 – 2%. Habitatele din situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunărecare sunt importante pentru specia Pelecanus crispus au o conservare bună însit. Specia este ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă în sit. Valoarea situluiROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre pentru conservarea speciei Pelecanus crispuseste considerată ca fiind bună.

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus)

Relaţia speciei Phalacrocorax pygmeus cu ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Specia se află în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre la iernat cu un număr de40-70 de indivizi.Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional esteevaluată ca fiind cuprinsă între 0 – 2%. Habitatele din situl ROSPA0023Confluenţa Jiu Dunăre care sunt importante pentru specia Phalacrocorax pygmeusau o conservare bună în sit. Specia este ne-izolată cu o arie de răspândireextinsă în sit. Valoarea sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre pentruconservarea speciei Phalacrocorax pygmeus este considerată ca fiind bună.



3.3.1.E. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE PĂSĂRI DE INTERESCOMUNITAR OBSERVATE ÎN ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE PETRASEUL PROIECTULUI NGPL

Lista completă a speciilor observate în ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre esteprezentată in tabelul 3.1.1.4 de mai jos, împreună cu statutul lor de conservare.Pe acest sector al NGPL, ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre se suprapune cuROSCI0045 Coridorul Jiului.

Starea de conservare a speciilor de păsări şi a habitatelor folosite de acestea înROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre este una bună, atât pentru clocit cât şi pentrupasaj şi iernat. Efectivele păsărilor migratoare şi oaspeţi de iarnă fluctuează înfuncţie de condiţiile climatice şi starea habitatelor (perioade de inundaţii, folosireaterenurilor şi a resurselor).

Tabel 3.3.1.4.: Statutul conservativ pentru speciile observate în ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

Statutul conservativCod

N2000 Specia Denumirepopulară

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)

OUG57/2007

Listaroşie

naţională

CategorieSPEC

Acrocephalusarundinaceus

lăcar mare - - - -

Alaudaarvensis

ciocârlie decâmp

Anexa II/2 Anexa 5 C - 3

Anas crecca Raţă mică Anexa II/1 Anexa 5C,5D

- -

Anas clypeata Raţălingurar Anexa II/1 Anexa 5C,

5E- -

Anasplatyrhynchos raţa mare Anexa II/1 Anexa 5C,

5D

Anser anser gâscă devară

Anexa II/1 Anexa 5C,5D

Anthus trivialis fâsă depădure - - - -

Ardea cinerea stârccenuşiu

- - - -

A060 Aythya nyroca raţa roşie Anexa I Anexa 3 vulnerabilă 1

Buteo buteo şorecarcomun

- - - -

Cardueliscannabina cânepar - Anexa 4B - 4

A197Chlidoniasniger

chirighiţăneagră

Anexa I Anexa 3 - 3

A031 Ciconia ciconia Barză albă Anexa I Anexa 3 vulnerabilă 2

A030 Ciconia nigra barzaneagră

Anexa I Anexa 3 vulnerabilă 3

A081Circusaeruginosus erete de stuf Anexa I Anexa 3

- -

Columba liviadomestica

Porumbeldomestic

Anexa II/1 - - -





DirectivaPăsări

(2009/147/EC)

OUG57/2007

Listaroşie

naţională

CategorieSPEC

Corvus coronecornix

cioară grivă Anexa II/2 Anexa 5 C - -

Corvusfrugilegus

cioară desemănătură

Anexa II/2 Anexa 5 C - -

A429Dendrocopossyriacus

ciocănitoarede grădini

Anexa I Anexa 3 - 4

Dendrocoposminor

Ciocănitoarepestriţămică

- -- -

A026 Egrettagarzetta

egretă mică Anexa I Anexa 3 vulnerabilă -

Falcotinnunculus

vânturelroşu

- Anexa 4B- 3

Fringillacoelebs cinteză - - - 4

Fulica atra lişiţa Anexa II/1,III/2

Anexa 5C,5E

- -

Gallinulachloropus

găinuşă debaltă

Anexa II/1, II/2 Anexa 5C - -

Galeridacristata

Ciocârlan - - - 3

Hirundo rustica Rândunică - - - -

A338 Lanius collurio sfrânciocroşiatic Anexa I Anexa 3 3

Laniusexcubitor

Sfrânciocmare - - - 3

Larusmichaellis

pescăruşcenuşiu

- - - -

Larusridibundus

pescăruşrâzător

- - - -

Meropsapiaster prigorie - Anexa 4B - 3

Miliariacalandra

presură sură - Anexa 4B - 4

Motacilla alba codobaturăalbă

- Anexa 4B - -

Paruscaeruleus

Piţigoialbastru

- - - -

Parus major Piţigoi mare - - - -A020 Pelecanus

crispusPelican creţ Anexa I Anexa 3 Critic

periclitată1

Phalacrocoraxcarbo

Cormoranmare

- -- -

A393Phalacrocoraxpygmeus

Cormoranmic Anexa I Anexa 3 vulnerabilă 2

Phasianuscolchicus

fazan Anexa II/1 Anexa 5C,5D

- -





DirectivaPăsări

(2009/147/EC)

OUG57/2007

Listaroşie

naţională

CategorieSPEC

Phylloscopustrochilus

pitulicefluierătoare

- Anexa 4B - -

Pica pica Coţofană Anexa II/2 Anexa 5C - -

Riparia riparia lăstun demal

- - - 3

Saxicolarubetra

mărăcinarmare

- - - 4

Sturnusvulgaris

graur Anexa II/2 Anexa 5C - -

Tringaochropus

fluierar dezăvoi

- - - -

Tringaerythropus

fluierarnegru

Anexa II/2 - - -

Turdus pilaris Cocoşar Anexa II/2 Anexa 5C - 4Vanellusvanellus

nagâţ Anexa II/2 - - -

Categoriile SPEC (specii de interes conservativ la nivel european) sunt definiteastfel:

SPEC 1. Specii de interes conservativ la nivel global (ameninţate pe planglobal), implicit dependente de conservareSPEC 2. Concentrate în Europa şi cu statut conservativ nefavorabilSPEC 3. Nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativnefavorabilSPEC 4. Concentrate în Europa şi cu statut conservativ favorabil

Lista roşie naţională este preluată din lucrarea Păsări rare, vulnerabile şipericlitate în România, Dan Munteanu, Ed. Amna Mater, Cluj-Napoca, 2009

Anexe ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57 din20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice, menţionate în text:

ANEXA nr. 2 – Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declarareaariilor speciale de conservare.

ANEXA nr. 3 – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesitădesemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specialăavifaunistică.

ANEXA nr. 4B – Specii de interes naţional. Specii de animale şi de plante carenecesită o protecţie strictă.

ANEXA nr. 5C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă.

ANEXA nr. 5D – Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare estepermisă.

ANEXA nr. 5E – Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare estepermisă în condiţii speciale.

In tabelele 3.3.1.5. de mai jos sunt prezentate speciile de păsări periclitate şicritic periclitate pe traseul Nabucco.



Tabelul 3.3.1.5: Specii de păsări periclitate şi critic periclitate pe traseul Nabuccoîn ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre

Specia Statut Tip de habitat Exemplareobservate

Culoar 36m/coridor500 m

kp

Pelecanuscrispus

CRITICPERICLITAT

Fluviu Dunarea 3 36 m 0-1

Egretta garzetta PERICLITAT În zona mlăştinoasădin apropiere detraversarea Dunării –la est faţa de traseu

mai multeexemplare

0-1

Notă: Pop. -Reprezintă numărul de indivizi observaţi

3.3.1.F. DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECIIAFECTATE (EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ÎN CADRUL ARIEINATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, PROCENTULESTIMATIV AL POPULAŢIEI UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPP, SUPRAFAŢA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU AASIGURA MENŢINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNG

Teritoriul sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, respectiv a situluiROSCI0045 Coridorul Jiului intersectat de culoarul NGPL este format din păduride luncă şi zăvoaie (foto 3.1.1.2 şi foto 3.1.1.2), livezi, pajişti, teren agricol, zoneumede – bălţi şi canale (foto 3.1.1.3) şi numeroase habitate antropogene, toateconcentrate pe această suprafaţă, astfel că se întrepătrund iar delimitarea lordevine uneori dificilă.

Foto 3.3.1.1. Vegetaţie de mal – fluviul Dunărea



Foto 3.3.1.2. Vegetaţie caracteristică zonei de terenuri înmlăştinite (VEG014)

Foto 3.3.1.3. Margine de râu (Jiu) comunitati ruderale. Specii de plante: Salixalba

Următoarele suprafeţe (extras din tabelul 3.3.1.1 de mai sus) din cele 19.800hadin situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre vor fi temporar ocupate în zona desuprapunere cu coridorul de lucru pe o distanţă de 10 km:

Ariileprotejate

Culoar delucru

/coridor(m)

Lungimeconductă

(m)

Suprafaţatotală ocupată

de proiect(ha)

Suprafaţasitului(ha)

Procent din sitocupat de

proiect

36 m 35.151 ha30.882 ha

19800 ha 0.17 %1

0.15%2

RO

SP

A 0

023

Con

fluen

taJi

u-D

unar

e

500 m

10448.82 m

487.74 ha 19800 ha 2.46 %

1) in cazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda şanţului deschis2) in cazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis

Asupra habitatelor naturale din zona de intersecţie a traseului proiectului Nabuccocu arealul de protecţie avifaunistică se resimte influenţa antropică datorităvecinătăţii a două localităţii (comuna Ostroveni şi comuna Zăval), a activităţilor



agricole, păşunatului, circulaţiei rutiere pe DN 55A, circulaţiei pe digurile canalelordin zonă ce asigură acces la malul Dunării.

Aşa cum am menţionat, pentru subtraversarea fluviului Dunărea s-au analizatdouă variante, cu şanţ deschis, respectiv fără şanţ deschis (figurile 1.2 şi 1.3 demai sus).

Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate:a) In cazul subtraversării Dunării prin metoda fără şanţ deschis, nu se defrişează

pădure ( a se vedea figura 1.3 de mai sus)b) In cazul subtraversării Dunării prin metoda cu şanţ deschis, se defrişează

13.679,905 m2 plantaţie de plopi canadian ( a se vedea figura 3.3.1.3 de maijos).

Cele două metode de subtraversare au fost analizate şi pentru subtraversarearâului Jiu (figura 1.6 de mai sus).

In situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre nu se ocupă definitiv nici o suprafaţă.

La terminarea lucrărilor, suprafeţele ocupate temporar vor fi redate circuituluiiniţial.

Este interzisă plantarea de copaci cu rădăcini mai adânci de 0,50 m pe 6mstânga / dreapta de la axa conductei, în cazul traversării fluviului Dunărea de prinmetoda fără şanţ deschis.

In zona proiectului, in situaţia aplicării metodei de subtraversare a fluviuluiDunărea prin şanţ deschis, schimbarile pe care le implica defrisarea plantaţiei deplop canadian din zona proiectului presupun:- fenomene de degradare a peisajului prin introducerea de elemente noi,

respectiv protecţia malului,- schimbarea microclimatului local de pădure,- modificarea valorii estetice a peisajului,- schimbarea modului de utilizare a terenului pe o distanţă de 6m

stânga/dreapta faţă de axul conductei.

Având în vedere faptul că în urma studiilor de teren efectuate de specialiştii IBBs-a ajuns la concluzia că habitatele din ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăretraversate de proiectul NGPL pot folosi speciilor de păsări de interes comunitarpentru cuibărit, pasaj, popas şi hrană, în tabelul 3.3.1.6 de mai jos se prezintăevoluţia acestor specii, respectiv posibilul declin în cazul reducerii temporare ahabitatelor de pe traseul vizat. In acest tabel, în funcţie de întreaga populaţie afiecărei specii de păsări din situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi populaţiaidentificată pe teren s-a apreciat un procent estimativ al populaţiei fiecarei speciiafectate de implementarea proiectului.



Figura 3.3.1.3: Suprafaţa de plantaţie de plopi ce urmează a fi defrişată în cazul subtraversării fluviului Dunărea prin şanţ deschis



Tabelul 3.3.1.6: Dinamica populaţiei speciilor de interes comunitar identificate în zona de intersecţie a traseului proiectului Nabucco cuarealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre în cazul reducerii habitatului posibil folosit pentru cuibărit, pasaj, iernat

Suprafaţa habitatelor (ha)Habitatul preferatafectat de investiţie

directDirect afectat deproiect (ha)

Specii de păsăride interes

comunitar dinROSPA0023

Confluenţa Jiu-Dunăre

identificate petraseul

proiectului

Habitatulpreferat

M1 M2

Totalhabitatpreferat

afectat deproiect în

SPA

(ha)

M1 M2

Populaţia dinsit conform

form. standard

Populaţia observatăpe teren pe traseul

NGPL

Declin apreciatal populaţiiilor speciilor

în ceea ce priveştereducerea habitatelor

necesare(ţinând cont de

necesităţile speciilorpentru care esteimportant situl)

Ciconia nigra-barză neagră- R, PA R, PA nu 11682 2,49 nu 2-3p (cuibărit) 5 indivizi în migraţie < 0,001 p – declin

nesemnificativ

Circus aeruginosus- erete de stuf- R,L,TA,P R, P, TA P, TA 10494 33,77 32,58 6-10p

(cuibărit)1 individ în căutarea

hranei< 0,03 p – declinnesemnificativ

Egretta garzetta-egreta mică- R, L, ML R, ML nu 3564 2,31 nu 20-30i (pasaj) mai mulţi indivizi la

odihnă şi hrănire< 0,01 i – declinnesemnificativ

Aythya nyroca- Raţa roşie- R, L, ML R, ML nu 3564 2,31 nu - - -

Lanius collurio-sfrâncioculroşiatic-

P, C, TA P, C, TA P, C,TA 7326 32,58 32,58

Nr necunoscutde perechi

cuibăritoare

Exemplare frecventede-a lungul traseului

în sit la odihnă-

Ciconia ciconia-barza albă- R, L, P, C,

TAR, P, C,

TAP, C,TA 10494 33,77 32,58 500-800i

(pasaj)

1-2 indivizi (hrănire,zbor)

< 2,5 i afectaţi dereducerea habitatului

din intreg situl

Dendrocopossyriacus PA, Gr, Li - - - 35,15 30,88 90-120p

(cuibărit)1 individ (odihnă) -

Chlidonias nigerR R nu 3168 1,19 nu

50-100i

(pasaj)

7 indivizi (în zbor) < 0,03 i – declinnesemnificativ



Suprafaţa habitatelor (ha)Habitatul preferatafectat de investiţie

directDirect afectat deproiect (ha)

Specii de păsăride interes

comunitar dinROSPA0023

Confluenţa Jiu-Dunăre

identificate petraseul

proiectului

Habitatulpreferat

M1 M2

Totalhabitatpreferat

afectat deproiect în

SPA

(ha)

M1 M2

Populaţia dinsit conform

form. standard

Populaţia observatăpe teren pe traseul

NGPL

Declin apreciatal populaţiiilor speciilor

în ceea ce priveştereducerea habitatelor

necesare(ţinând cont de

necesităţile speciilorpentru care esteimportant situl)

Pelecanus crispusR, L R nu 3168 1,19 nu

30-70i

(pasaj)

3 indivizi (odihnă inpasaj)

< 0,02 i – declinnesemnificativ

Phalacrocoraxpygmeus R, L, PA R nu 3168 1,19 nu

40-70i

(iernat)

2 indivizi (iernat) < 0,02 i – declinnesemnificativ

Notă:

M1 – metoda de subtraversare cu şanţ deschisM2 - metoda de subtraversare fără şanţ deschis

PN – plaje de nisip

R, L – râuri, lacuri

ML, T - malştini, turbării

C, TA – culturi, terenuri agricole

P – pajişti

PA –păduri

Gr – grădini

Li - livezi



Conform datelor prezentate mai sus pentru speciile de păsări de interes comunitar ale căror habitate de pe traseul proiectului NGPL dininteriorul ROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre pot fi folosite pentru cuibărit, pasaj, popas şi hrană, iernat reducerea acestor tipuri dehabitate va duce la un impact nesemnificativ. Suprafaţa habitatelor neafectate de proiect este suficient de mare pentru a asiguramenţinerea speciei pe termen lung şi este prielnică pentru a satisface nevoile de cuibărit, pasaj şi iernat, etc. pe perioada cât sedesfăşoară priectul NGPL.

În teren speciile nu au fost observate având activitaţi pentru care este important situl cu excepţia speciei Phalacrocorax pygmeus carefoloseşte habitatul de pe fluviul Dunărea din zona proiectului pentru iernat, însă suprafaţa afectată în cazul metodei subtraversăriiDunării cu cu şanţ deschis este nesemnificativă şi nu conduce la un declin major al speciei, iar în cazul subtraversării fară şanţ deschisspecia şi habitatul acesteia pentru iernat nu va avea de suferit în mod semnificativ.



Speciile de păsări de interes comunitar identificate pe traseul proiectului NGPLnu sunt restrânse la o arie limitată, ci au o arie largă de răspândire în sit şi nusunt izolate, suprafeţele de habitat vecine implementării proiectului putândgăzdui aceste specii pe durata implementării proiectului NGPL.

Aceste afirmaţii sunt argumentate de informaţiile prezentate în formularulstandard al sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu - Dunăre privind mărimeasuprafeţelor diferitelor tipuri de habitate, gradul de izolare a speciilor de păsări şiconservării habitatelor preferate de speciile de păsări din sit, dar şi în urmastudiilor de teren efectuate de specialiştii IBB în surveiul efectuat pentru proiectulNGPL

Astfel putem estima că se poate asigura menţinerea integrităţii populaţiilor depăsări din sit pe termen lung dacă se respectă măsurile de diminuare aimpactului.

3.3.1.G. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢININTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Situl Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu - Dunăre a fost dat în custodieîmpreună cu situl Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, Consiliului JudeţeanDolj în sesiunea a III a din ianuarie – martie 2011, însă până în acest moment nua fost promovat un plan de management avizat, iar altă documentaţie publicărelevantă pentru aria naturală protejată de interes comunitar nu există. Singureledate disponibile referitoare la ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre suntinformaţiile din Formularul Standard al sitului de importanţă avifaunistică.

Menţionăm însă că acestea, conţin cu precădere informaţii despre compoziţiacalitativă şi cantitativă a avifaunei din sit fără a analiza relaţiile structurale şifuncţionale care au creat şi menţin integritatea ariilor naturale protejate.

Pentru realizarea studiului de evaluare adecvată au fost efectuate o serie deobservaţii în teren relevante pentru amplasamentul analizat, însă nu se potraporta la toată suprafaţa ariei naturale protejate de interes comunitar pentruredarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritateaacesteia.

Menţionăm totuşi că suprafaţa ocupată de culoarul de lucru pentru proiectulNabucco în arealul de importanţă avifaunistică reprezintă un procent redus (0,17% in cazul aplicării metodei cu şanţ deschis şi 0,15% a metodei fără şanţ deschis), iar oastfel de raportare devine irelevantă, cu atât mai mult cu cât condiţiile de mediubiotic şi abiotic variază pe întreaga suprafaţă a sitului.

O arie naturală protejata, functioneaza ca un tot unitar, adică fiecare intervenţieantropică poate influenţa activitatea acesteia dacă nu este realizată înconcordanţă cu statutul de conservare al speciilor şi habitatelor din regiune.

În cazul proiectului Nabucco se estimează un impact temporar produs în perioadade construcţie a conductei, astfel că după finalizarea lucrărilor starea deconservare a habitatelor care sunt importante pentru speciile de păsări din situlROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre nu va fi modificată.

Legăturile dintre speciile de păsări precum şi a acestora cu alte specii de faună şicu habitatele preferate din interiorul sitului (în special în zona strict protejată), suntfoarte importante deoarece asigură menţinerea integrităţii populaţiilor de avifaună.

Faptul că nu există o zonare internă a sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu –Dunăre, nu se cunosc zonele „sensibile din sit”, astfel că singurele date



concludente privind relaţiile structurale şi funcţionale in situl menţionat şi înspecial pe traseul conductei sunt cele din teren şi aprecieri teoretice.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor naturalesunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilorabiotici (factorii geologici (solul), factori geografici (altitudine, longitudine,latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenţi, cutremure), factori fizici(temperatura, lumina, apa, aer) şi factori chimici (compoziţia aerului, a apei, asolului) şi biocenoza (ce reprezinta întreaga diversitate elementelor vii, precumflora şi fauna, dar şi relaţiile acestora intra şi interspecifice).

Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilornaturale protejate de interes comunitar sunt multiple şi deosebit de complexe.Acestea se bazează pe relaţiile între organismele vii şi mediul lor de viaţă.

Astfel situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre face parte din Lunca Jiului fiind unteritoriu bogat în ceea ce priveşte habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă şizăvoaie, livezi, pajişti, teren agricol, zone umede – bălţi şi canale şi numeroasehabitate antropogene, toate concentrate pe această suprafaţă, astfel că seîntrepătrund, iar delimitarea lor devine uneori dificilă. Speciile de păsări de apă augasit astfel în situl Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu - Dunăre condiţii deviaţă şi de reproducere.

Teritoriul sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre intersectat de culoarulproiectului Nabucco este format din următoarele categorii de ecosisteme: lucii deapă, păduri de luncă şi zăvoaie, pajişti, teren agricol, zone umede - bălţi şi canaleşi habitate antropogene.

Comparând suprafeţele de habitate ce vor fi ocupate de proiectul NGPL(suprafeţe ce se vor putea reface dupa perioada de construcţie) cu suprafeţeletotale ale aceloraşi clase de habitate din interiorul sitului de importanţăavifaunistică situaţia se prezintă astfel:

Tabel 3.3.1.7: Clase de habitate din interiorul ROSPA0023 Confluenţa Jiu -Dunăre şi tipuri de habitate ce vor fi ocupate de proiect

Clase dehabitate

ÎnROSPA0023ConfluenţaJiu Dunăre

Suprafaţatotală în situlROSPA0023

Confluenţa JiuDunăre

(ha)

Suprafaţa dehabitatafectatădirect

(culoar de36m)

Suprafaţa dehabitatafectatăindirect

(coridor de500m)

Procentdin

habitatafectatdirect

Procentdin

habitatafectatindirect

Plaje de nisip 396 - - - -

Râuri, lacuri 3168 1,19 19,04 0,03% 0,60%

Mlaştini,turbării 396 1,12 ha 16,36 ha 0,28% 4,31

Culturi (terenarabil) 5346 30,69 424,93 0,57% 7,94%

Păşuni 1980 1,89 23,72 0,09% 1,19%

Păduri 8514 1,3 18,2 0,01% 0,21%



Habitatele din arealul Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăreintersectat de traseul proiectului Nabucco se pot clasifica în două grupe: habitatenaturale şi habitate artificiale sau antropice.

După cum se observă în tabelul prezentat mai sus dintre clasele de habitatecaracteristice sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre ocupate de proiectulNGPL cea mai mare proportie este reprezentată habitate antropizate (culturi/terenarabil - 0,57%, păşuni - 0,09%, pădure de plop plantată – 0,03%). Habitatelenaturale precum râuri, lacuri, mlaştini sunt şi ele influenţate de proiect însă intr-omasură mult mai mică faţă de cele antropizate.

Având în vedere că un procent mic din suprafaţa totală a fiecărei clase dehabitate din ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre va fi ocupat de proiectul NGPL,iar acest lucru se va întâmpla numai în perioada de construcţie, considerâm căproiectul nu va avea impact asupra relaţiilor structurale şi funcţionale care creazăşi menţin integritatea sitului.

În situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, cele mai importante grupe deinteracţiuni cu clasele de habitate afetate de proiectul NGPL sunt speciile depăsări, în special speciile de păsări pentru care a fost desemnat acest sit deimportanţă avifaunistică.

În urma studiilor de teren efectuate în sezonul de cuibărit, vara, au fostidentificate mai multe specii ce pot folosi clasele de habitate din zona culoaruluide impact ca zonă de cuibărit, hrănire sau popas. Dintre acestea, au fostmenţionate următoarele specii de desemnare a ariei de importanţă avifaunistică:Circus aeruginosus, Lanius collurio, Ciconia ciconia precum şi specia Aythyanyroca inclusă în anexa 1 a Directivei Păsări.

În perioada de pasaj, lunile septembrie şi martie, habitatele de pe traseu oferăzone de popas şi hrană pentru următoarele specii protejate aflate în pasaj:Ciconia nigra, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Egretta garzetta,Chlidonias hybridus.

În perioada de iernat în zona de impact a proiectului, tipurile de habitate de aici(fluviul Dunărea) oferă conditii bune de iernat speciei Phalacrocorax pygmeus(cormoran mic).Cormoranul pitic este semnalat în fişa standard a sitului ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre ca specie ce iernează aici,cu o populaţie de 40-70 de indivizi. A fostconfirmată prezenţa acestuia în sit, în culoarul de impact al conductei, pe malulDunării, însă numai 2 indivizi şi la sfârşitul iernii, aceştia aflându-se probabil înpasaj.

De asemenea, un număr impresionant de raţe mari, lişiţe şi cormorani folosesczona în migraţie, iar o parte din acestea şi în perioada de iarnă şi vară.

Speciile de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl deimportanţă avifaunistică şi care au fost observate pe culoarul de impact şi pecoridorul de 500 de metri ai conductei, din punct de vedere al relaţiilor cu claselede habitate supuse proiectului Nabucco folosesc tipurile de habitat din situlROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre după cum urmează:

In tabelul 3.3.1.8. de mai jos sunt sintetizate relaţiile dintre speciile de păsări dedesemnare a sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi clasele de habitatidentificate pe traseul proiectului NGPL în interiorul sitului .



Tabel 3.3.1.8.: Relaţiile dintre speciile de păsări de desemnare a situluiROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi clasele de habitat identificate pe traseulproiectului NGPL în interiorul sitului

După cum se observă din datele prezentate mai sus, un număr mic de exemplaredin fiecare specie de păsări de desemnare a ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăreeste prezent pe traseul proiectului NGPL.

Majoritatea speciilor de păsări identificate folosesc habitatele de pe traseulconductei pentru odihnă, hrănire sau au fost observate doar tranzitând în zborzona fără a cuibări sau a fi dependente de o suprafaţă limitată strict pe zonaproiectului.

Habitatul de râu (respectiv Dunărea şi râul Jiu) este conform datelor prezentate întabel cel mai des folosit de speciile de desemnare a sitului ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre, urmat de habitatele de terenuri agricole, păşune (ex.Ciconia ciconia, Circus aeruginosus) şi într-o mică măsură este folosit habitatulde pădure de pe traseul proiectului (Dendrocopos syriacus).

SpeciaClasa de habitat undefost observată speciape traseul proiectului

Populaţia(nr.

Exemplare)

Relaţia specieicu habitatelede pe traseulproiectului

Relaţia speciei cusitul ROSPA0023

Confluenţa Jiu –Dunăre

Ciconia nigra

Barza neagrăRâu (Dunăre, Jiu) 5 migraţie

Prezentă lacuibărit (2-3perechi)

Circus aeruginosus

Eretele de stuf

Râu ( limitrof riparian -zone cu stufăriş),Pășune.

1 Zbor încăutarea hranei

Prezentă lacuibărit (6- 10perechi)

Egretta garzetta

Egreta mică

Râu ( Dunăre) şi zonemlăştinoase din jurulDunării.

mai multeexemplare

Odihnă şihrănire Pasaj (150-200 i)

Lanius collurio

Sfrânciocul roşiaticRâu (Jiu - pe tufe dearbori ripariene)

Exemplarefrecventepe tottraseul

Odihnă Cuibărit

Ciconia ciconia

Barza albăRâu (Dunăre), Terenuriagricole

1-2exemplare

Hrănire, zbordeasupra

Prezentă lacuibărit şi în pasaj(500-800i)

Dendrocopossyriacus

Ciocănitoarea

Pădure (Pădurea Zăval)– corridor de 500m

1 Odihnă Prezentă lacuibărit (90-120perechi)

Chlidonias niger Râu (Dunăre) 7 În zbor Pasaj (50-100 i)

Pelecanus crispus

Pelecanus

Râu (Dunăre) 3 Odihnă în Pasaj Pasaj (30-70 i)

Phalacrocoraxpygmeus

Râu (Dunăre) 2 iernat Iernat (40 -70 i)



Conform datelor furnizate de formularul Standard al sitului populaţiile speciilor depăsări identificate sunt ne-izolate şi cu o arie de răspândire extinsă în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu Dunăre astfel că se poate conclutiona că peperioada execuţiei lucrărilor de amplasare a conductei şi pe perioada de utilizarea acesteia vor evita zona şi se vor acomoda la acelaşi tip de habitat din zoneînvecinate până în momentul refacerii habitatului şi vegetaţiei pe sectorul afectat.

Suprafetele de habitat din sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre neafectatede proiect sunt suficient de mari pentru a asigura menţinerea speciilor de păsăride interes comunitar pe termen lung, încât integritatea ariei de importanţăavifaunistică să nu fie afectată, iar relaţiile structurale şi funcţionale care au creat-o şi o menţin să fie asigurate.

3.3.1.H. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURIŞI PROGRAME

Conform art. 4, pct 34 din O.U.G. nr 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr.49/2011, definiţia Planului de management al unei arii naturale protejate esteurmătoarea:„documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate,defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şireglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, înconformitate cu obiectivele de management”.

Stabilirea obiectivelor de conservare se realizează ţinându-se cont decaracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare, etc), prinplanurile de management ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

În general, obiectivele de conservare corespunzătoare siturilor Natura 2000 au învedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şihabitatelor de interes comunitar. Acestea sunt cuprinse în planurile demanagement aprobate la nivel naţional.

Pentru stabilirea obiectivelor de conservare corespunzătoare unei arii naturaleprotejate se au în vedere caracteristicile ariei naturale protejate de interescomunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservareetc).

Obiectivele generale de conservare pentru speciile aparţinând arealelor Natura2000 intersectate de traseul proiectului Nabucco pot face referire la:

- mentinerea speciilor şi habitatelor din directivele UE, şi daca este cazulrefacerea statutului favorabil de conservare

- adaptarea activităţilor la nevoile de conservare ale speciilor,- reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate,- asigurarea teritoriilor naturale de hrănire reproducere şi cuibărit/hibernare,- reducerea surselor de poluare a apei, aerului, solului şi poluare fonică.

Aceste obiective generale, conduc la refacerea şi menţinerea în stare favorabilă aecosistemelor şi legăturilor funcţionale.

Consiliul Judeţean Dolj are în curs de avizare un plan de management pentruROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.



3.3.1.I. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRICARE SE VOR PRODUCE ÎN VIITOR

Starea de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fiapreciată pe baza următoarelor caracteristici:

starea de conservare a speciilor pentru a căror conservare a fostdesemnat oficial sit de interes comunitar,

starea de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar pentru acăror conservare a fost desemnat oficial respectivul sit de interescomunitar.

Starea de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate ariile naturaleprotejate de interes comunitar s-a evaluat pe baza criteriului privind gradul deconservare a caracteristicilor habitatului care este important pentru asigurareaviabilităţii (supravieţuirii pe termen lung a speciei), respectiv posibilităţile derefacere ale acestuia (dacă este cazul).În cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitateafactorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poateafecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuireaspeciilor caracteristice.

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea starii de conservare favorabilă,se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realitatile economice, socialeşi culturale specifice zonei.

Datele cuprinse în formularul standard privind gradul de conservare a trăsăturilorhabitatului care sunt importante pentru speciile de desemnare şi posibilităţile derefacere ale habitatelor specifice arealului implicat în implementarea proiectului,fac referire în general la starea de conservare B ( stare bună ) sau C (stare deconservare medie sau redusă). Aceasta de datorează factorilor ce actioneazaasupra integritatii ariei naturale protejate şi care pot influenta pe termen lungrăspândirea şi abundenta populatiilor speciei respective la nivel comunitar cumsunt: inundaţiile, mai ales in zona dig-mal, ingheţurile, cum a fost luna februarie2012, extinderea suprafeţelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apă.

Gradul de conservare a trăsăturilor habitatului importante pentru speciileidentificate in traseul conductei Nabucco, cu excepţia speciilor Pelecanus crispusşi Phalacrocorax pygmeus nu este evaluat întrucât populaţiile speciilor în sit suntevaluate în formularul standard ca fiind nesemnificative. Pentru cele două speciimai sus menţionate, starea de conservare a habitatelor este bună.

Speciile Aythya nyroca şi Lanius collurio nu sunt menţionate in formularulstandard al ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, dar se regăsesc in formularulstandard al sitului ROSPA0010 Bistreţ aflat la o distanţă de circa 9 km.

Speciile de păsări care determină statutul de arie protejată a ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre sunt verigi importante ale lanţurilor trofice care asiguracoeziunea acesteia. Plasticitatea comportamentală a speciilor de păsări din sit aasigurat menţinerea lanţurilor trofice complexe şi integritatea acestuia, prinutilizarea eficientă a tuturor biocenozelor din zonă.Zona fiind intersectată de un drumuri locale ce asigură accesul către malulDunării sau la terenurile agricole, zona nu este utilizată ca loc de cuibărire pentrupopulaţii sau exemplare ale unor specii de păsări protejate sau alte clase depăsări importante pentru menţinerea biodiversităţii sitului.Zona adăposteşte populaţii ale unor specii importante de păsări in pasaj.În concluzie având în vedere poziţia proiectului în raport cu aria protejată seestimează că implementarea proiectului nu va aduce modificări ale stării actualede conservare şi nici schimbări majore pe viitor.



3.3.1.J. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL INDUS DE CONSTRUCŢIA ŞIOPERAREA NGPL ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE

3.3.1.J.1. Impactul potenţial asupra speciilor de păsări din ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre

Un studiu de teren pentru determinarea speciilor de păsări, distribuţiaspaţială şi cartografierea habitatelor de-a lungul traseului s-au efectuat înperioada aprile 2010-aprilie 2011.

De menţionat că in situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu- Dunăre nu sunt amplasateorganizări de şantier care să asigure cazarea muncitorilor şi nici depozite deţeavă. De asemenea zona nu este locuită.

Pentru transportul ţevilor necesare pentru subtraversarea Dunarii se va folosidrumul de la baza digului de apărare care va fi consolidat, iar pentru traseulcuprins intre digul de la Dunare şi digul de la Jiu se va folosi traseul conductei.Pentru subtraversarea fluviului Dunărea şi a râului Jiu, s-au analizat ambelevariante de traversare: cu şanţ deschis sau prin metoda forajului dirijat.

Proiectantul apreciază durata de execuţie a lucrărilor de traversare a Dunării prinşanţ deschis (figura 1.2 de mai sus) între 6-8 luni funcţie de facilităţileconstructorului privind echipamentul de dragare. Această perioadă includeoperaţiile de pregătire a terenului, excavarea în maluri şi în apă, verificarealucrărilor, formare segmentelor de ţeavă, tragerea ţevii de pe un mal pe celălalt,umpluturi în apă şi pe maluri, execuţia protecţiilor de mal, restaurarea terenuluidupă dezafectarea şantierului.

In cazul utilizării metodei de subtraversare fără şanţ deschis (figura 1.3 de maisus), proiectantul recomandă un timp de execuţie de 4 luni calendaristice, careva include toate operaţiunile. Există o durată lungă de execuţie întrucâtsubtraversarea Dunării se face prin trei foraje separate, unul pentru conducta degaz şi două pentru telecomunicaţii.

Proiectantul estimează durata traversării Jiului prin metoda şanţului deschis(Figura 1.6 de mai sus), la aprox. 2 luni, în funcţie de dotarea de care dispuneconstructorul în ceea ce priveşte echipamentele de dragare. Această perioadăinclude operaţiunile de pregătire a terenurilor, excavare pe uscat şi offshore,verificarea lucrărilor, formarea tronsoanelor de conducte, umpluturi pe uscat şioffshore, executarea de protecţii de mal, redarea în folosire a terenului dupădezafectarea şantierului.

În cazul metodei HDD, proiectantul recomandă o perioadă de execuţie de 1 lunăcalendaristică, care va include toate operaţiunile.

Nu au fost identificate cuiburi de păsări în coridorul de lucru, cu excepţia zonei depe malul Jiului, in timpul studiului. Speciile care cuibăresc în malurile înalte cu solargilos (Merops apiaster, Riparia riparia) nu sunt specii protejate.

Conform legislaţiei în vigoare, s-au prevăzut zone, de siguranţă şi de protecţiepentru conducta de gaz (Figura 3.3.1.4 de mai jos). Din acest motiv, dupăfinalizarea lucrărilor, terenul va fi readus la starea anterioară, cu excepţia zoneide 6m la stânga / dreapta faţă de axa conductei, în care este interzisă plantareade copaci cu rădăcini mai adânci de 0,50 m.



Figura 3.3.1.4: Reproducere Anexa nr.6 la Codul Naţional al Gazelor



Impactul s-a analizat pentru fiecare specie observată în timpul studiului, careprezintă interes pentru conservare, în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre,examinând datele bio-ecologice ale speciilor de păsări de interes comunitar,distribuţia acestora pe traseul NGPL în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre(Tabelul 3.3.1.3. de mai sus), precum şi aspectele menţionate mai jos.Prezenţa echipamentelor şi a lucrătorilor poate duce la eliminarea păsărilor dinzonă.În cazul operaţiunilor speciale, depozitarea necontrolată a deşeurilor poateprovoca mortalitate pentru avifaună.

Dacă se utilizează metoda HDD, nu se vor afecta suprafaţa apei şi implicitpăsările de apă care îşi procură hrana din resursele acvative. Impactul asuprapăsărilor de apă este minim şi este produs de prezenţa muncitorilor şi utilajelor înzona.

a) Barza neagră (Ciconia nigra ), Natura 2000 cod A030

Pasăre migratoare. Este prezentă pentru cuibărit în sit. Trăieşte pe întreg teritoriulţării (2800-3000), numărul şi densitatea populaţiilor rezidente în sit (2-3p) este(C): 2> = P> 0% .Este o specie cu un statut nefavorabil de conservare (SPEC 2: rare), în Europafiind în declin, în special în Ţările Baltice şi a dispărut din Suedia şi Spania. Seaflă pe lista roşie naţională.

. Este foarte sensibilă la prezenţa umană.

Specia a fost observată în afara RoW şi pe coridor de impact, la kp 0 și kp 11 dintraseu, în mai 2010 și la începutul lui martie 2011; 5 exemplare, în timpulmigrației.

Populația speciei nu este izolată în site-ul ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre,având o distribuție largă, conform cu formularul standard Natura 2000. Cuibăreşteîn mai-iulie.

Identificarea impactului în cazul utilizării metodei cu şanţ deschis detraversare a fluviului Dunărea şi a fluviului Jiu.

Nu se estimează ca proiectul să provoace pierderi sau distrugerea exemplarelordin specia Ciconia nigra. Păsările au fost observate în zbor în afara culoarului delucru. Habitatul preferat este reprezentat de paduri mari, cu copaci înalţi,neafectate de prezenţa umană, aproape de râuri sau apă stătătoare (ca habitatetrofice). Prefera zona sub-montană, nivelul pădurilor de fag şi molid. În cazulzonei de traversare a Dunării, pădurea este afectată de prezenţa umană. Între kp1+187 şi kp 10+630, inclusiv traversarea râului Jiu, există doar terenuri agricole.Zona din afara sectorului de proiect poate servi ca un habitat favorabil pentruhrana speciilor.

Gradul de impact poate fi estimat ca fiind mare (Tabelul 3.3.1.9 de mai jos) întimpul lucrărilor de traversare a Dunării prin şanţ deschis ca urmare a perioadeide execuţie de lungă durată (zgomot, prezenţa lucrătorilor).

Identificarea impactului în cazul metodei HDD de traversare a Dunării şi arâului Jiu

Lucrările de traversare se vor executa în afara zonei inundabile. În acest caz,pădurea din zona de mal- zona inundabilă nu va fi afectată. Durata lucrărilor va fimai scurtă. Având în vedere tipurile de habitat afectate de coridorul de lucru,şantierele temporare şi metoda HDD de traversare a Dunării s-ar putea trageconcluzia că traseul conductei nu va afecta habitate importante ale Ciconia nigra.



Gradul de impact evaluat este mediu (Tabelul 3.3.1.9 de mai jos) în ceea priveştederanjarea păsărilor din sit.

Tabelul 3.3.1.9: Impactul estimat asupra speciei Ciconia nigra din situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Metoda cu şanţ deschis Metoda cu foraj orizontal dirijatTipul deimpact Magnitudine Sensibilitatea

receptorilorImportanţaimpactului

Magnitudine Sensibilitateareceptorilor

Importanţaimpactului

În timpul execuţiei

Pierderi deexemplaredin specie

1-foartemică

B-mică B1 1-foartemică

B-foartemică

B1

Pierdereahabitatului

3- medie D-medie D3 1-foartemică

B-foartemică

B1

Deranjare 4- mare D-mare D4 3-medie D-medie D3

Pierdereasursei dehrană

1-foartemică

C-mică C1 1-foartemică

C-mică C1

În timpul funcţionării

Pierdereahabitatului peculoarul de 6mstânga/dreaptafaţă de axulconducteiunde esteinterzisăplantareacopacilor curădăcini maiadânci de0.50m.

2-mică D-mică D2 Fără impact Fără impact Fără impact

b) Eretele de stuf - Circus aeruginosus, Natura 2000 cod A081

Pasăre migratoare, nu figurează pe lista roșie națională. Populația de specii nueste izolată în situl ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre, cu o distribuție largă, înfuncție de formularul standard Natura 2000

Identificarea impactului în cazul utilizării metodei cu şanţ deschis pentrutraversarea Dunării şi râului Jiu

Nu se estimează ca acest proiect să producă pierderi sau distrugerea unorexemplare ale speciei Circus aeruginosus. Păsările au fost observate în zbor înafara coridorului de lucru. Cuibăreşte în stufăriş unde şi vânează. De asemenea,vaneaza pe câmpuri şi terenuri agricole.

Importanţa impactului poate fi evaluată ca fiind mare (Tabelul 3.3.1.10 de maijos).



Identificarea impactului în cazul metodei HDD pentru traversarea Dunării şirâului Jiu

Având în vedere tipurile de habitat afectate de coridorul de lucru, de şantiereletemporare şi metoda HDD de traversare a Dunării se poate concluziona faptul cătraseul conductei nu va afecta habitate importante ale Circus aeruginosus.Semnificaţia impactului poate fi evaluată ca fiind minoră (Tabelul 3.3.1.10 de maijos).

Tabelul 3.3.1.10: Impactul estimat asupra speciei Circus aeruginosus in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Metoda cu şanţ deschis Metoda cu foraj dirijatTipul deimpact Magnitudine Sensibilitatea




În perioada de execuţie

Pierderi deexemplare dinspecie

1-foartemică

B-mica B1 1-foartemică

B-foartemică

B1



B-foartemică

B1

Deranjare 4- mare D-mare D4 4- mare D-mare D4


2- mica C-mica C2 2- mica C-mica C2


Pierdereahabitatului însectorul de 6mstânga/dreaptafaţă de axulconductei undeeste interzisăplantareacopacilor curădăcini maiadânci de0.50m.

1-foartemică

B-mica B1 Fără impact

c) Egreta mică - Egretta garzetta, Natura 2000 cod A026

Este o specie migratoare de apă, considerată ca având o stare de conservarefavorabilă în Europa.Cuiburile de pe uscat sunt situate în păduri naturale, pe plantaţii şi luciuri de apă.Acesta cuibăreşte în lunile mai-iulie, în colonii mixte cu alte specii de stârci.Câteva exemplare au fost observate în apropierea sectorului de traversare aDunării, în zona cu apă, în căutarea hranei şi pentru odihnă.



Identificarea impactului în cazul utilizării metodei cu şanţ deschis pentrutraversarea Dunării şi a râului Jiu

Fiind o specie foarte sociabilă, proiectul poate genera pierderi sau distrugeri deexemplare ale specieiEgretta garzetta dacă lucrările se execută în perioada aprilie –septembrie. Această pasăre este un oaspete de vară. Importanţa impactului esteestimată ca fiind medie (Tabelul 3.3.1.11 de mai jos).

Identificarea impactului în cazul metodei HDD pentru traversarea Dunării şia râului Jiu

Având în vedere tipurile de habitat afectate de coridorul de lucru, de şantiereletemporare şi metoda HDD de traversare a Dunării, se poate concluziona faptul cătraseul conductei nu va afecta habitate importante ale speciei Egretta garzetta.Semnificaţia impactului poate fi evaluată ca fiind minoră. (Tabelul 3.3.1.11 de maijos).

Tabelul 3.3.1.11: Impactul estimat asupra speciei Egretta garzetta in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Metoda cu şanţ deschis Metoda cu foraj dirijatTipul de impact







2-mică C-mica C2 1-foartemică

B-foartemică

B1



B-foartemică

B1

Deranjare 3- medie D-medie D3 2-mică D-mică D2

Pierderea surseide hrană

2- mică D-mică D2 1-foartemică

D-mică D1


Pierdereahabitatului însectorul de 6mstânga/dreaptafaţă de axulconductei undeeste interzisăplantarea copacilorcu rădăcini maiadânci de 0.50m.

Fără impact Fără impact

d) Sfrânciocul roşiatic – Lanius collurio, Natura 2000 cod A338

Pasăre migratoare, cu statut de conservare nefavorabil (SPEC 3).Nu există date privind distribuţia acesteia în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.Populaţia acestei specii nu este izolată în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, având o distribuţie largă, conform formularului standard Natura 2000. Au



fost observate exemplare din specie de-a lungul întregului traseu în coridorulconductei. Păsările ar putea fi deranjate, dar impactul este nesemnificativ, fiindposibilă deplasarea în aval în căutarea hranei.

Păşunile şi terenurile agricole mărginite de vegetaţie naturală reprezintă habitatulideal pentru această specie.

Importanţa impactului poate fi evaluată ca fiind mică (Tabelul 3.3.1.12 de mai jos),pentru ambele metode de traversare.

Tabelul 3.3.1.12: Impactul estimat asupra speciei Lanius collurio în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre








1-foartemică


B-mică B1



B-foartemică

B1

Deranjare 4- mare D-mare D4 3-medie D-medie D3


1-foartemică


C-mică C1



2-mică D-mică D2 Fără impact

e) Barza albă – Ciconia Ciconia, Natura 2000 cod A031

Barza albă este o specie cu statut de conservare nefaborabil, fiind inclusă încategoria SPEC 2: reducere numerică.A fost observată în zbor pe coridorul de impact, la kp 0 şi kp 11 de pe traseulconductei, în căutarea hranei.

Populaţia acestei specii nu este izolată în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, având o distribuţie largă, conform formularului standard Natura 2000.

Nu se estimează ca acest proiect să producă pierderi sau distrugerea unorexemplare ale speciei Ciconia ciconia.



Având în vedere tipurile de habitat afectate de coridorul de lucru, de şantiereletemporare şi metoda HDD de traversare a Dunării, se poate concluziona faptul cătraseul conductei nu va afecta habitate importante ale Ciconia ciconia. Zona dinafara proiectului poate servi ca habitat favorabil pentru hrănirea speciei.

Importanţa impactului poate fi estimată ca fiind medie în ceea ce priveştederanjare şi pierderea habitatului (Tabelul 3.3.1.13 de mai jos).

Tabelul 3.3.1.13: Impactul estimat asupra speciei Ciconia ciconia in ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre








1-foartemică


B-mică B1



B-foartemică

B1

Deranjare 4- maimare

D- maimare

D4 4- maimare

D- maimare

D4


1-foartemică


C-mică C1




f) Ciocănitoarea - Dendrocopos syriacus, Natura 2000 cod A429

Specia are un statut de conservare favorabil (SPEC 4).A fost observată în pădurea Zăval care nu este traversată de traseul conductei,dar se află în zonele învecinate.Populaţia acestei specii nu este izolată în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, având o distribuţie largă, conform formularului standard Natura 2000.

Metoda de traversare nu afectează specia..

Importanţa estimată a impactului este minoră (Tabelul 3.3.3.14.de mai jos).



Tabelul 3.3.1.14: Impactul estimat asupra speciei Dendrocopos syriacus în situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre







1-foartemică


B-mică B1


1-foartemică

D-foartemică

D1 1-foartemică

D-foartemică

D1

Deranjare 2- mică D- foartemică

D2 2- mică D- foartemică

D2


1-foartemică


C-mică C1-




g) Chlidonias niger, Natura 2000 cod A197

Cuibăreşte pe mlaştini şi lacuri. Se gaseste in special de-a lungul coastelor înafara perioadei de cuibărit. A fost observată în zbor în zona de influenţă. Sehrăneşte în special prin prinderea insectelor pe suprafaţa apei în timpul zborului.


Nu se estimează ca acest proiect să producă pierderi sau distrugerea unorexemplare ale speciei Chlidonias niger individuals. Păsările vor fi deranjate dezgomotul echipamentelor şi se vor îndrepta înspre sectoarele din amonte sauaval faţă de coridorul de lucru. Suprafaţa apei este suficient de mare pentru aasigura condiţiile de hrănire.

Importanţa estimată a impactului este minoră (Tabelul 3.3.1.15 de mai jos).



Identificarea impactului în cazul metodei HDD pentru traversarea Dunării şia râului Jiu.

Nu se estimează ca acest proiect să producă pierderi sau distrugerea unorexemplare ale speciei Chlidonias niger . Păsările vor fi deranjate de zgomotulechipamentelor.

Tabelul 3.3.1.15: Impactul estimat asupra speciei Chlidonias niger inROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre








1-foartemică


B-mică B1



B-foartemică

B1

Deranjare 2- mică D-mică D2 2- mică D-mică D2


2- mică D-mică D2 Fără impact




h) Pelicanul – Pelecanus crispus, Natura 2000 cod A020

In Europa, pelicanul are un statut de conservare nefavorabil (SPEC 1: pasărerară). Trei exemplare din această specie au fost observate pe sectorul kp 0+000- kp1+000.


Metoda de traversare a Jiului nu va avea efect asupra populaţiilor de pelicani.Aceştia au fost observaţi în zona de traversare a Dunării.

Nu se estimează ca acest proiect să producă pierderi sau distrugerea unorexemplare ale speciei Pelecanus crispus. În timpul lucrărilor de traversare aDunării, păsările vor fi deranjate de zgomotul echipamentelor şi vor migra în avalsau amonte faţă de zona de lucru. Suprafaţa apei Dunării este suficient de marepentru a asigura condiţii de hrănire adecvate.



Identificarea impactului în cazul metodei HDD pentru traversarea Dunării şia râului Jiu.

În cazul Dunării, lucrările de traversare se vor executa din afara digului deprotecţie. Importanţa estimată a impactului este minoră (Tabelul 3.3.3.16 de maijos).

Tabelul 3.3.1.16: Impactul estimat asupra speciei Pelecanus crispus in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre







1-foartemică


B-mică B1



B-foarte mică B1

Deranjare 4- mare D-mare D4 1-foartemică

D-mică D1


1-foartemică

C-mică C1 Fără impact




i) Cormoranul mic - Phalacrocorax pygmeus - Natura 2000 cod A393

La nivel European, specia este considerată vulnerabilă. In România, Populaţia dinaceasă specie este estimată la 4.000 perechi, fiind recent înregistrată ca iernândîn Romania.Două exemplare au fost observate în zbor în timpul investigaţiilor pe Dunăre cubarca, în coridorul de impact al proiectului.

Populaţia acestei specii nu este izolată în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, având o distribuţie largă, conform formularului standard Natura 2000.

Metoda de traversare a Jiului nu va afecta populaţiile de pelicani.




Nu se estimează ca acest proiect să producă pierderi sau distrugerea unorexemplare ale speciei Phalacrocorax pygmeus. Păsările au fost observate în zborîn afara coridorului de lucru. Hrana lor constă în cea mai mare parte din peşte.Lucrările de traversare prin şanţ deschis vor duce la creşterea nivelului turbidităţiiapei, ceea ce va face hrănirea păsărilor dificilă. Păsările ar putea fi deranjate, darimpactul este nesemnificativ, fiind posibilă găsirea unor surse alternative de hranăîn aval. Importanţa impactului poate fi evaluată ca fiind minoră (Tabelul 3.3.1.17de mai jos).

Identificarea impactului în cazul metodei HDD pentru traversarea Dunării şia râului Jiu

Lucrările de traversare se vor executa din afara zonei dig-mal

Tabelul 3.3.1.17: Impactul estimat asupra speciei Phalacrocorax pygmeus in situlROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre







1-foartemică


B-mică B1



B-foarte mică B1

Deranjare 4- mare D-mare D4 1-foartemică

B-foarte mică B1


2-foartemică

D-mică D2 1-foartemică

B-mică B1




La terminarea perioadei de operare se va lua decizia dacă conducta va fiabandonată in pământ sau scoasă la suprafaţă. In cazul abandonului, dupăluarea unor măsuri de protecţie, respectiv golirea completă a conductei, nu se



inregistrează nici un impact asupra avifaunei. In cazul in care decizia este de ascoate la suprafaţă NGPL, impactul este similar cu cel de la montarea conductei.La data respectivă, se vor elabora toate documentele necesare conform cerinţelorlegislative in domeniul protectiei mediului

3.3.1.J.2. Măsurile de diminuare a impactului asupra păsărilor

In tabelul 3.3.1.18 de mai jos se propun măsuri pentru diminuarea impactuluiasupra păsărilor din ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre în cazul utilizăriimetodei prin sanţ deschis, inclusiv la traversarea Dunării şi a Jiului, iar în tabelul3.3.1.19 de mai jos se propun măsuri pentru diminuarea impactului asuprapăsărilor din ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre in cazul subtraversării fluviuluiDunărea şi a râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis

Aceste măsuri trebuie să ţină cont de fenologia speciilor şi de necesităţile lor dehabitat şi condiţiile de viaţă. Astfel, pentru speciile cuibăritoare (migratoare şisedentare), trebuie să se evite deranjul lor în perioada de reproducere, cuibărit şicreştere a puilor (în principal lunile martie – început de august).

Pentru speciile migratoare de pasaj, în special specii acvatice de cormorani,cormorani mici, pelicani, raţe şi pescăruşi, perioada de pasaj se petrece în lunileseptembrie, octombrie şi primăvara devreme, în principal în funcţie de condiţiileclimatice din anul respectiv.

În această perioadă mii de exemplare tranzitează zona şi se opresc pentru hranăşi odihnă. Pentru a evita deranjarea păsărilor în această perioadă este necesar ase evita lunile de pasaj mai sus menţionate în planificarea lucrărilor. CoridorulJiului este de asemenea o arie naturală importantă pentru iernarea unei specii cuvaloare conservativă (anexa I, Directiva Păsări): Phalacrocorax pygmeus.

S-a confirmat prezenţa speciei în sit, însă la începutul perioadei de pasaj(martie), în număr mic de exemplare. Este foarte posibil ca datorită apelorcrescute ale râurilor din acest an, cormoranul mic să fi preferat alte zone de iernatdin sit, mai protejate (ca de exemplu gura de vărsare a Jiului în Dunăre) şi deaceea să nu fi fost observat iarna. Dar este bine de ştiut că pentru protecţiaspeciei în această perioadă este necesar a menţine un nivel scăzut de intervenţieumană în această perioadă.

Astfel, perioada optimă de efectuare a lucrărilor pe teren este următoarea:

Kp 0+000 – Kp 10+700: August -Februarie

În afara perioadelor critice, păsările vor folosi pentru hrănire terenurile adiacentezonei afectate, cu aceleaşi caracteristici de habitat, nefiind afectate în mod direct.

Nu s-au identificat colonii ale speciior cuibăritoare în malurile lutoase înalte(Merops apiaster, Riparia riparia), însă zona de traversare a râului Jiu este unpotenţial loc pentru amplasarea acestora, de accea este recomandat păstrareamalurilor intacte prin folosirea metodei de traversare prin foraj dirijat. Ambelespecii au fost observate în zonă, în special zburând deasupra apei.

După terminarea lucrărilor şi pe perioada de utilizare a conductei, impactul se vamenţine negativ până în momentul refacerii habitatului şi vegetaţiei pe sectorulafectat



Tabelul 3.3.1.18: Măsuri pentru diminuarea impactului asupra păsărilor dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre în cazul utilizării metodei prin şanţ deschis

Impact remanent

ImpactMăsuri de reducere a impactului

Prob

abili

tate

/M

agni

tudi

nee

Proiectare şi condiţii preliminare

Amplasarea organizărilor de şantier şi a depozitelor deţeavă în zonele antropice, în afara ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

Stablirea Planului de Management al Transportului

Nu are

D0

UtilajeToate echipamentele, maşinile şi utilajele implicate înactivitatea de şantier vor fi bine întreţinute şi inspectateperiodic, pentru evitarea nivelului ridicat de imisii .

Management

- prevenirea poluării aerului prin intreţinereacorespunzătoare a mijloacelor de transport şi a utilajelorşi evitarea mersului în gol a acestora

Nu are

D0

Poluareaaerului

Comportament

Instruire personal privind legislaţia în vigoare dindomeniul protecţiei mediului

Măsuri de compensare

Nu are

Nu are

D0


Stablirea Planului de Management al Transportului

Nu areD0

Deranjareaanimalelorca urmare azgomotelorşi vibraţiilorproduse şiprezenţeimuncitorilor

UtilajeToate echipamentele, maşinile şi utilajele implicate înactivitatea de şantier vor fi bine întreţinute şi inspectateperiodic, pentru evitarea nivelului ridicat de zgomot .

Echiparea utilajelor cu amortizoare de zgomot

Nu are

D0



Impact remanent


Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

e

Management

Respectarea cu stricteţe a Planului de Management alTransportului

Nu are

D0

Reducerea zgomotului prin evitarea mersului in gol autilajelor, manevrarea cu mai multă atenţie atronsoanelor de ţeavă.

Nu areD0

Respectarea strictă a culoarului de lucru pentrureducerea suprafeţelor defrişate. In acest fel se reduceşi migraţia păsărilor din aceste suprafeţe. Migraţia poatefi redusă şi prin reducerea zgomotelor, a circulaţieimuncitorilor in afara culoarului de lucru

Nu are

D0

Menţinerea unui număr minim de muncitori in culoarulde lucru

Nu are D0

ComportamentSe vor respecta prevederile legale .

Nu are D0

Deranjareaanimalelorca urmare azgomotelorşi vibraţiilorproduse şiprezenţeimuncitorilor


Nu are



Nu are

D0

Utilaje

Utilizarea unor utilaje adecvate pentru minimizareasuprafeţelor afectate în afara culoarului de lucru

Nu are D0

Management Nu are D0

Colectarea selectivă a deşeurilor, depozitareatemporară şi transportul acestora în condiţii desiguranţă

Nu are D0

-Folosirea pământului în surplus pentru acoperirea unorgropi de împrumut epuizate sau la depozitele ecologicede deşeuri

Nu are D0

- Prevenirea poluării solului cu hidrocarburi, ape uzatesau deşeuri

Nu are D0

Pierdere dehabitat

Pierderesurse dehrană

Stocarea stratului vegetal astfel încât să poată fireutilizat

Nu are D0



Impact remanent


Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

e

Decopertarea solului se va face pe straturi. Dupăterminarea lucrărilor, stratul superficial de sol trebuieaşezat la suprafaţa (pentru asigurarea supravieţuiriiunor larve şi ouă de insecte şi refacerea vegetaţieinaturale).

Nu are D0

Redare teren în circuit la finalizarea umplerii tranşeei şiînsămânţarea speciilor specifice fiecărei zone deamplasare a NGPL. Aplicarea de ierbicide, ţinând contde faptul că unele ierbicide necesită ca aplicarea să sefacă in perioade uscate, fără ploi in timpul aplicării şi peo perioadă de 2-24 ore după aplicare. Astfel nu suntafectate de ploi. In scopul minimizării efectului ploilorasupra ierbicidelor, se va evita aplicarea acestora întimpul şi după ploi puternice.

Refacereastratului vegetaldurează operioadă de timp

D1

- verificare amplasament înainte de inceperea săpăriiunui nou tronson pentru evitarea distrugerii unor cuiburide păsări

Nu arePierdere dehabitat

Pierderesurse dehrană Comportament

Instruire personal privind legislaţia in domeniul protecţieimediului


Nu are

Nu are



Realizarea investigatiilor in teren pe baza metodologiilorelaborate

UtilajeToate echipamentele, maşinile şi utilajele implicate înactivitatea de şantier vor fi bine întreţinute şi inspectateperiodic, pentru evitarea pierderilor accidentale desubstanţe toxice, nivel ridicat de zgomot, imisii .

Utilizarea de wc-uri ecologice la punctele de lucru

Nu are D0

Pierderi deindivizi

Management



Impact remanent

Impact Măsuri de reducere a impactului

Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

e

Protecţia avifaunei

Efectuarea săpăturilor în ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre în afara perioadei de cuibărit a păsărilor ( a sevedea tabelul 3.3.1.21)

D1

Traversarea fluviului Dunărea va incepe la sfârşitul luniiiulie

În cazul în carelucrarile deexecutie seprelungesc înafara perioadeispecificatedatoritaprecipitatiilor,impactul poate fiscazut datoritaimplementarii demasuri propuse

D1

Interdicţia pentru lucratori de a vâna sau captura speciide păsări

Nu are D1Pierderi deindivizi Depozitarea corecta a ierbicidelor Nu are

Prevenirea poluării solului şi apelor:

- cu hidrocarburi, prin întreţinerea utilajelor,

- cu ape uzate, prin utilizarea toaletelor ecologice şiasigurarea tratării apelor folosite la testele hidrostaticeînainte de evacuarea în emisar

- cu deşeuri, prin aplicarea măsurilor prevăzute inPlanul de Management al deşeurilor elaborate deconstructor pe baza propurilor de plan făcute înprezentul studiu.

Nu are

D0

Deteriorareacalităţiihabitatelor

Redare teren în circuit la finalizarea umplerii tranşeei şiînsămânţarea speciilor specifice fiecărei zone deamplasare a NGPL. Nu se vor folosi îngrăşămintechimice, amendamente şi substanţe de protecţie aplantelor.

Refacereastratului vegetaldurează operioadă de timp,funcţie de specie

Pierderi deindivizi


ComportamentIn apropierea/în interiorul ariilor protejate, zona lucrărilorse va limita la strictul necesar.

Se vor respecta prevederile legale.

Instruire personal privind legislaţia in domeniul protecţieimediului, perioadele de prohibiţie la pescuit

Interzicerea vânătorii, a capturării oricăror exemplare defaună de către muncitori.

Nu are



Măsurile de reducere a impactului asupra ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăredacă traversarea fluviului Dunărea se va realiza prin metoda fără şanţ deschis,sunt similare cu cele prezentate în tabelul 3.3.1.18 de mai sus. Măsurile specificeacestei metode de traversare sunt prezentate in tabelul 3.3.1.19 de mai jos.

Tabelul 3.3.1.19: Măsuri pentru diminuarea impactului asupra păsărilor dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre in cazul subtraversării fluviului Dunărea şi arâului Jiu prin metoda fără şanţ deschis

Se

con

Se consideră că in condiţii normale de operare, NGPL fiind îngropată nu prezintănici un risc pentru situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.

In perioada de operare a NGPL pot apare următoarele situaţii de risc:

Riscuri naturale Riscul deteriorării unor lucrări din vecinătatea conductei şi care ar putea

afecta integritatea conductei (nu este cazul pe teritoriului ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre)

In categoria riscurilor naturale au fost incluse:


Nu are

Impact remanentImpact

Măsuri de reducere a impactului

Probabilitate/

Magnitudine

Proiectare şi conditii preliminare

Amplasarea instalaţiilor HDD în zonele antropice,

EchipamenteDepozitarea substanţelor toxice in spaţii inchise, inambalajele originale

Nu are

ManagementEvitarea depozitarii in spaţii deschise ale bentonitei si

cimentului pentru prevenirea poluării aerului in perioadelecu vânt

D0

- prevenirea poluării solului cu fluid de foraj Nu are

Deranjare/pierderi

deindivizi

Comportament

Instruire personal privind legislaţia in domeniul protecţieimediului, perioadele de prohibiţie la pescuit.

Măsuri de compensareNu are



Riscuri climatice: nesemnificative in cazul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Riscuri la inundaţii/secetă Geohazarde Risc seismic

Pe perioada de operare a conductei Nabucco, pentru exploatarea in condiţii desiguranţă a conductei Nabucco şi evitarea apariţiei unor situaţii de risc se propunmăsurile din tabelul 3.3.1.20 de mai jos.

Tabelul 3.3.1.20. : Măsuri pentru diminuarea impacturilor generate de riscuri peperioada de operare a conductei de transport gaze Nabucco şi a instalaţiiloraferente

Impact remanent

Situ

aţii

de ri

sc


Prob

abili

tate

/M

agni

tudi

ne

Ope

rare

a co

nduc

tei d

e tra

nspo

rt ga

ze n

atur

ale

Nab

ucco

Proiectare şi conditii preliminareProiectare la adâncime adecvată, măsuri de lestare, calculede afuiere, calcule privind protecţa in şenalul navigabil.

In cazul traversării râului Jiu prin şanţ deschis, studiile auevidenţiat ca necesar, apărări vegetative de mal pe o lungimede 150m pe fiecare mal şi praguri de fund din anrocamentepentru stabilizarea talvegului pe o lungime de 150 m aval desecţiunea de traversare.

Amplasare robineţi secţionare in scopul intreruperii furnizăriigazelor şi evitării producerii unei explozii urmate de incendiuRespectarea cerintelor privind calitatea materialelor:- Toate materialele, armăturile, confecţiile şi accesoriileutilizate la execuţia conductei, vor corespunde standardelorşi normelor de fabricaţie şi vor fi însoţite de certificate decalitate care se vor păstra (arhiva) pentru a fi incluse înCARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI.

- La recepţia materialelor se va verifica corespondenţa cucertificatele de calitate însoţitoare.

- Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite laexecutarea lucrării.

-Orice înlocuire sau schimbare de material se va puteaface numai cu acordul scris al proiectantului general şi albeneficiarului.

- Sudurile vor fi integral controlate prin metodenedistructive pentru a se asigura etanşeitateaAstuparea conductei se va face numai după:- verificarea şi izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi depoziţie;- montarea prizelor de potenţial (unde este cazul);- realizarea stratului de pământ cernut;-realizarea drenajelor cu răsuflători (unde este cazul).

Numai incaz deactivare aunoralunecăridupăperioadelungi deprecipitaţii

D1



3.3.1.K. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI PROIECTULUI PROPUSASUPRA INTEGRITĂŢII SITULUI NATURA 2000.

Considerentele prezentate în capitolul “Identificarea şi evaluarea impactuluiasupra mediului” constituie o parte dintre datele care au stat la baza evaluăriiimpactului asupra arealului de importanţă comunitară. Obiectivele de conservareale ariei de protecţie de interes comunitar stabilite conform caracteristiciloracesteia constituie obiectivul principal al realizării Planului de management alsitului care urmează a fi elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern. În lipsaPlanului de management şi a obiectivelor de conservare a ariei de protecţie deinteres comunitar in tabelul 3.3.1.21 de mai jos vom analiza impactul proiectuluipropus asupra integrităţii sitului Natura 2000.

Impact remanent

Situ

aţii

de ri

sc


Prob

abili

tate

/M

agni

tudi

ne

EchipamenteUtilaje adecvate

Nu are

ManagementNumire coordonator cu securitatea şi sănătatea in muncă

Nu are

Revizia staţiilor de reglare şi reglare -măsurare pe bază deprogram la intervale regulate, dar nu mai mari de 2 ani

Verificarea şi, după caz, înlocuirea aparaturii de măsură şicontrol, in conformitate cu prevederile reglementărilormetrologice în vigoare, sau cu prescripţiile tehnice

Intervenţii rapide în caz de incident

Nu are

Supraveghere atentă în zonele în care agresivitatea soluluieste mare sau foarte mare.

Neacordarea de către autorităţile competente in domeniu aautorizaţiilor de construire in zona de siguranţă a conductei(400 m) fără acordul proiectantului conductei, ţinând cont deplanul zonelor de protecţie şi de siguranţă prezentat in figura7.9.de mai sus(anexa 6 din Codul Naţional al Gazeloraprobat prin Decizia preşedintelui A.N.R.E. no.1220/2006 )

In caz deconstrucţiiilegale

D3

Ope

rare

a co

nduc

tei d

e tra

nspo

rt ga

ze n

atur

ale

Nab

ucco

Semnalizare corespunzătoare a traseului conductei

Comportament

Programe de instruire şi constientizare

Respectarea strictă a instrucţiunilor proprii de securitate şisănătate in muncă şi a prevederilor Planului de răspuns însituaţii de urgenţă

Nu are

Efectuarea lucrărilor de revizii periodice şi capitale latermenele stabilite

Nu are

Ope

rare

a co

nduc

tei d

e tra

nspo

rtga

ze n

atur

ale

Nab

ucco


Nu are



Tabelul 3.3.1.21.: Analiza impactul proiectului propus asupra integrităţii sitului Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Tipul deimpact

Indicatori pentru evaluareaimpactului Arealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Procentul din suprafatahabitatelor de interes comunitarocupat temporar

Suprafata de teren ocupată temporar de traseul conductei Nabucco în arealul ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre este de:

- metoda de subtraversare cu şanţ deschis : 35,15 ha şi reprezintă 0,05% din suprafaţa totală asitului.

- metoda de subtraversare fără şanţ deschis: 30,88 ha şi reprezintă 0,04% din suprafaţa totală asitului.

Pe aceste suprafaţe de teren habitatele ocupate vor fi distruse datorită decopertării şi dispariţieivegetaţiei. Habitatele degradate din interiorul sitului vor fi situate în lungul conductei pe o fâşie culăţimea de 30 m în zonele impădurite şi 36 m în terenurile agricole. La finalizarea lucrărilor, terenurile vorfi redate circuitului iniţial, cu excepţiea zonei de 6m stânga/dreapta faţă de axul conductei unde esteinterzisă plantarea copacilor cu rădăcini mai adânci de 0,50 m.

Pe suprafetele de teren ocupate temporar de traseul conductei nabucco nu au fost identificate habitatede interes comunitar.

DIRECT

cu referire laintegritateaarieinaturaleprotejate

Procentul ce va fi pierdut dinsuprafeţele habitatelor folositepentru necesitatile de hrana,odihna şi reproducere alespeciilor de interes comunitar

Suprafaţele de 35,15 ha , respectiv de 30,88 ha ocupate temporar de traseul conductei Nabucco înarealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, funcţie de metoda de subtraversare a cursurilor de apă,cuprinde:

Teren agricolcultivat

(ha)

Păşune/pajişte

(ha)

Zoneumede

(ha)

Ape desuprafaţă

(ha)

Drumuri(ha)

30,69 ha 1,89 ha 1,12 ha 1,19 ha 0,26 ha

In cazul subtraversării fluviului Dunărea şi a râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis, nu vor fi afectatezonele umede şi apele de suprafaţă. In cazul subtraversării fluviului Dunărea prin metoda cu şanţdeschis, se apreciază că suprafata habitatului favorabil speciilor Pelecanus crispus şi Phalacrocoraxpygmeus ce nu va fi afectată de constructia conductei Nabucco este suficient de mare astfel încât



Tipul deimpact


populaţiile speciilor să îsi poată asigura necesităţile de hrană, odihnă şi cuibărit.

Zona supusă investiţiei nu are biocenoze stabile de hrană, acestea putând varia în funcţie de condiţiileexterne şi nici nu oferă condiţii de linişte necesare cuibăritului sau adăpostului permanent şistabil.Absenţa cuiburilor în zona proiectului se explică prin existenţa factorilor perturbatori în zonă –trafic auto pe drumurile de acces precum şi activităţile gospodăreşti şi prezenţa umană în zonă.

În urma studiilor s-a constatat că în condiţii de trafic speciile de păsări păstrează o distanţă de siguranţăîntre drum şi locurile de cuibărit. In zona dig –mal , in anul 2011 s-au constat activităţi legate de tăiereplantaţie şi amenajări pentru replantare.

Pe perioada de operare a conductei Nabucco, impactul este nesemnificativ, conducta fiind ingropată. Incazul sbtraversării Dunării prin metoda cu şanţ deschis, nu se va putea planta copaci pe 6 mstânga/dreapta faţă de ax.

Fragmentarea habitatelor deinteres comunitar (exprimată înprocente)

Traseul conductei Nabucco în arealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre nu va ocupa habitate deinteres comunitar, iar conducta Nabucco fiind ingropată nu constituie o barieră totală care să conducăla fragmentarea habitatelor speciilor de păsări de interes comunitar identificate în zona investiţiei.

Efectele fragmentării se pot resimţi pentru speciile de avifaună în special în perioada de execuţie alucrărilor şi se vor datora prezenţei umane în zona, funcţionării utilajelor şi echipamentelor amplasate înfrontul de lucru care vor genera nivele de zgomot şi vibraţii şi concentraţii de impurificatori atmosfericisuperioare celor din perioada anterioară lucrărilor.

Durata sau persistentafragmentarii

Efectele temporare ce vor fi resimţite în perioada de execuţie a lucrărilor pot consta în reducerea calităţiihabitatelor, pierderea temporară a locurilor utilizate pentru adăpost, odihnă, eliminarea surseloresenţiale de hrană precum: insecte şi nevertebrate.

Având în vedere faptul că speciile de păsări identificate sunt organisme cu mobilitate ridicată seapreciază că populaţiile speciilor din zonele unde va fi realizată conducta Nabucco nu vor înregistra undeclin, ci doar o retragere a exemplarelor speciei spre zonele adiacente neperturbate.

Având în vedere potenţialul speciei de a se deplasa în zbor cât şi condiţiile prielnice pentru asigurareanecesităţilor de hrană, odihnă şi cuibărit în profunzimea sitului se apreciază că speciile nu va înregistraun declin.



Tipul deimpact


Efectele investiţiei din zona arealului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre vor fi resimţite numaitemporar, pe perioada de execuţie a lucrărilor.

Menţionăm că acelaşi tip de deranj se va înregistra şi pentru speciile cu migraţie regulată în sit care aufost înregistrate pe zona proiectului.

Durata sau persistenta perturbariispeciilor de interes comunitar,distanta fata de arealul protejat deinteres comunitar

Speciile de interes comunitar identificate în zonă vor resimţi efectele construcţiei conductei Nabucconumai pe perioada de şantier.

Schimbari în densitateapopulatiilor (nr. indivizi /suprafata)

Datorită mobilităţii ridicate a speciilor de păsări de interes comunitar identificate în zona proiectului şi asuprafeţelor generoase ale habitatelor favorabile oferite de arealul de importanţă comunitară seapreciază că implementarea proiectului nu va genera schimbări majore în densitatea populaţiilorspeciilor de interes comunitar.

Evaluările teoretice privind dinamica populaţiei speciilor de interes comunitar:

- în zona de intersecţie a traseului conductei Nabucco cu arealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şiîn vecinătatea acesteia au evidenţiat o diminuare redusă a populaţiei speciilor de interes comunitaridentificate în zona ce urmează a fi ocupată definitiv de traseul conductei Nabucco, adică declinulestimat pentru fiecare dintre speciile identificate este de mai puţin de 1 pereche, ceea ce inseamnă unimpact nesemnificativ.

- pe coridorul de lucru nu se estimează o degradare a habitatelor.

Apreciem că arealul de protecţie avifaunistică ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre oferă habitate de ocalitate superioară care pot deveni mediu receptor pentru populaţiile speciilor de interes comunitar acăror habitat va fi distrus sau degradat

Scara de timp pentru inlocuireaspeciilor / habitatelor afectate deimplementarea proiectului

Implementarea proiectului nu va distruge habitate de interes comunitar, iar pentru speciile de interescomunitar apreciem că arealul oferă habitate de calitate în zone situate în afara culoarului conducteiNabucco.

Habitatele din zona sunt pe alocuri degradate şi invadate de specii alohtone.



Tipul deimpact


In zona de interes nu au fost identificate cuiburi.

Prognozăm o modificare a zonelor de satisfacere a nevoilor pentru speciile de păsări din zona cuhabitate favorabile distruse pentru construcţia conductei Nabucco către zonele din jur cu habitate careoferă condiţii favorabile pentru hrănire, adăpost şi cuibărit.

Apreciem că nu se va înregistra un declin la nivelul populaţiei speciilor de interes comunitar astfel încâtsă fie necesară înlocuirea lor.

DIRECT Evaluarea impactului datoratmodificărilor fizice şiimpurificatorilor chimici evacuaţiîn mediu

Modificările fizice aduse prin ocuparea temporară a suprafeţelor din ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunărevor induce o modificare a aspectului peisajului.

Impactul negativ, în faza de construcţie este datorat în special deranjării speciilor de păsări din zonaproiectului datorat creşterii nivelului de zgomot şi vibraţii, a concentraţiilor de poluanţi atmosferici şi aprezenţei umane.

Poluarea fonica produsă în faza de execuţie poate masca semnele care prevestesc apropiereapradatorilor şi a celor care avertizeaza speciile de pasari asupra unui potential pericol la care se expun.Mai mult decat atat, poluarea sonora poate fi un obstacol in calea procesului de reproducere aindivizilor, in conditiile in care, in functie de frumusetea cantecului, femelele isi aleg masculii sau princantec ele isi marcheaza teritoriul.

Lucrările executate, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele şi mijloacele de transportutilizate pentru realizarea lucrarilor pot conduce la modificarea calitatii solului şi aerului în zona deexecutie a lucrarilor. Pot fi afectate exemplarele care, din cauza mobilitatii lor reduse, nu se pot refugiala timp în zonele adiacente neperturbate.

Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, şi căhabitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate lanivel regional şi/sau naţional.



Tipul deimpact


INDIRECT

Evaluarea impactului cauzat deproiect fără a lua în consideraremăsurile de diminuare aimpactului

Efectul indirect asupra ecosistemelor constă în alterarea biologică a habitatelor disponibile pentruspeciile de păsări de interes comunitar. Acesta se maniestă numai pe perioada de realizare a lucrărilorşi este temporar.

Pe termenscurt

Evaluarea impactului cauzat deproiect fără a lua în consideraremasuri de diminuare a impactului

Impactul pe termen scurt asupra speciilor de desemnare a sitului se manifestă în perioada de execuţie alucrărilor la conductă şi se datorează realizării lucrărilor în zona arealului, prezenţei omului şi funcţionăriiutilajelor/echipamentelor în perioada de execuţie a lucrărilor.

Se apreciază că speciile identificate în zona proiectului vor evita zona în perioada realizării lucrărilorastfel impactul asupra speciilor de desemnare fiind minim.

Pe termenlung

Evaluarea impactului cauzat deproiect fara a lua în consideraremăsuri de diminuare a impactului

Impactul pe termen lung se va manifesta numai in cazul utilizării metodei de subtraversare a fluviuluiDunărea prin metoda fără şanţ deschis, prin faptul că se interzice plantarea de copaci cu rădăcini maiadânci de 0,50 m pe 6 m stânga/dreapta faţă de ax. Nu vor fi ocupate terenuri definitive.

Se apreciază că traseul conductei Nabucco în arealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre nu vaintroduce fragmentarea habitatelor, speciile de păsări având posibilitatea deplasarii în zona arealuluitraversat de culoarul conductei.

În perioada de operare, conducta Nabucco este in totalitate subterană, fără a avea impact asupraspeciilor de avifaună din sit.

In faza deconstructie

Evaluarea impactului cauzat deproiect fara a lua in consideraremasuri de diminuare a impactului

Impactul generat în perioada de construcţie este un impact temporar resimţit asupra componentelor demediu (aer, apă, sol, vegetaţie şi faună) în perioada de realizare a culoarului conductei Nabucco înarealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.

Se apreciază că valorile concentraţiilor de impurificatori în aer, apă şi sol generaţi în perioada deexecuţie a lucrărilor vor fi situate sub valorile maxim admisibile.

Impactul asupra speciilor de păsări în perioada de construcţie se manifestă prin deranjul produs deprezenţa umană în zonă, funcţionarii utilajelor şi echipamentelor de construcţie care vor genera nivelurisuperioare de zgomot şi vibraţii precum şi concentraţii superioare de poluanţi atmosferici. Traficulaferent şantierului va genera perturbări suplimentare. Nu se va lucra pe timpul nopţii.



Tipul deimpact


Defrişarea vegetaţiei arboricole şi arbustive de pe traseul conductei reprezintă o operaţie cu un impactimportant având în vedere că majoritatea speciilor de avifaună prezente în sit pot folosi vegetaţia pentruodihnă şi hrană.

Speciile comune care au migraţie regulată în situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre pot fi deranjatede realizarea lucrărilor de construcţie, unele dintre ele având posibilitatea să cuibărească în zonaproiectului dat fiind faptul că sunt şi specii mai puţin pretenţioase pentru care în alţi ani habitatul poate fifavorabil cuibăritului.

In faza deoperare

Evaluarea impactului cauzat deproiect fara a lua în consideraremasuri de diminuare a impactului

În perioada de operare, conducta Nabucco este in totalitate subterană, fără a avea impact asupraspeciilor de avifaună din sit.

RezidualEvaluarea impactului care rămânedupă implementarea măsurilor dereducere a impactului

Se apreciază că după implementarea măsurilor de reducere a impactului în zona de intersecţie atraseului conductei Nabucco cu arealul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre disconfortul creat va fiminim.

Cumulativ

Evaluarea impactului proiectuluipropus cu alte proiecte

În perioada de realizare a evaluării impactului asupra arealului de importanţă comunitară au fostidentificate următoarele planuri şi proiecte aflate în elaborare:

- Proiect ISPA ce asigura asistenta tehnica pentru îmbunatatirea pentru navigaţie a unor sectoare aleDunarii, în special pe sectorul relativ lung de-a lungul granitei româno-bulgare, de la Portile de Fier IIpâna la Silistra/Călăraşi, precum şi canalul Brăila-Sulina, canalul Dunăre-Marea Neagră şi canalulPoarta Alba-Midia Năvodari, pe teritoriul românesc.

- Amenajarea, pe teritoriul Bulgariei, a unui depozit de deşeuri radioactive cu activitate mică şi medie(radionuclizi de viaţă scurtă) generate pe perioada funcţionării şi dezafectării Centralei Nucleare„Kozlodui”, funcţionarea viitoare a centralei Nucleare Belene şi din alte surse convenţionale – medicină,cercetare ştiinţifică, aplicaţii tehnice şi altele. Pana in anul 2075, aici urmeaza sa fie depozitate până la345.500 de tone de asemenea reziduuri. Depozitul va fi construit intr-o zona din Bulgaria cunoscută ca“Radiana”. Locaţia este la patru kilometri distanţa de malul Dunării.

Detalii privind impactul cumulativ sunt prezentate in cap.3.4 de mai jos. Nu se anticipează un impactcumulativ.



Tipul deimpact


Evaluarea impactului cumulativcu alte planuri şi proiecte fara alua în considerare masurile dereducere a impactului

Având în vedere că nu a fost identificat un impact cumulativ nu există diferente între situaţiile cu/sau fărămăsuri de reducere a impactului.



3.3.1.L. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN AREALULROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE

Pentru diminuarea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitarprezente în ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre se vor respecta categoriile demăsuri propuse cuprinse în capitolul 3.3.1., punctul J.2 “Măsuri de reducere aimpactului”, tabelele 3.3.1.18 şi 3.3.1.19:- măsuri generale pentru protecţia arealelor de interes comunitar adoptate în fazade proiectare,- măsuri pentru protecţia florei şi faunei în perioada de execuţie a lucrărilor,- măsuri pentru diminuarea impactului asupra speciilor de avifauna,- măsuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor forestiere din zoneleunde vor fi realizate lucrări de defrişare.

Se recomandă respectarea următoarelor MĂSURI SPECIFICE DE REDUCERE AIMPACTULUI asupra arealului ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre pentru speciilede păsări de interes comunitar şi speciile cu migraţie regulată în sit prezente pezona traversată de autostradă:

Aşa cum am menţionat la punctul J2 de mai sus, perioada optimă pentru lucrări înteren, pentru a evita deranjul în perioada de clocit, migraţie şi iernat, se restrângeastfel în zonele critice pentru păsările acvatice

Kp 0+000 – Kp 10 +700: August -Februarie

Pentru celelalte păsări se propun perioadele de lucru din tabelul 3.3.1.22 de maijos.

Tabelul 3.3.1.22: Perioade optime de lucru pentru protecţia avifaunei dinROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

Lunileanului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Păsări înperimetrultraversărilor

DA

Păsări înperimetreleagricole şi deluncă

DA DA DA DA DA DA DA

Deoarece din punct de vedere tehnic traversarea Dunării nu se poate realiza intr-o lună, se propune utilizarea metodei de subtraversare fără şanţ deschis.

Se impune, în mod special, utilizarea metodei de subtraversare fără şanţ deschis,deoarece următoarele specii/habitate ale speciilor pot fi afectate:

- Speciile de păsări acvatice, toate categoriile fenologice (clocitoare, de pasaj,oaspeţi de iarnă), prin distrugerea habitatelor de clocit (maluri ale râurilor,vegetaţie specifică etc.), de odihnă (insule, maluri) şi de hrănire.

- Situl este zonă de iernare pentru cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmeus).Specia a fost confirmată în perioada de pasaj, în număr mic, dar în funcţie decondiţiile climatice în anii următori poate avea efective mai mari.



Folosirea acestei soluţii şi în cazul râului Jiu, permite ca speciile de păsăriobservate în zona râului Jiu (Merops apiaster, Riparia riparia), cuibăritoare înmaluri lutoase, să poată folosi în anii următori malurile pentru cuibărit. În cazulaltei soluţii tehnice este afectat un potenţial bun ca loc de cuibărit.

Antreprenorul are obligaţia implementării măsurilor propuse, iar NNC are obligaţiaefectuării controlului privind implementarea măsurilor propuse.

Se apreciază că populaţiile din zonele unde va fi realizată conducta Nabucco nuvor înregistra un declin, ci se va manifesta o retragere a exemplarelor speciilor înzonele adiacente neperturbate.

3.3.1.M. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA MĂSURILOR DEDIMINUARE A IMPACTULUI

3.3.1.M.1. Stabilirea indicatorilor şi a perioadelor de monitorizare în scopul preveniriiunor surse de impact generate de lipsa corelării în desfăşurarea unorlucrări de construcţie cu perioadele critice ale ciclului biologic(împerechere, cuibărit, migraţie etc)

FLORA ŞI HABITATE

Pentru plante, speciile de bryophyte şi habitatele importante pentru conservare,NU sunt necesari indicatori specifici şi nici perioade de monitorizare, cu scopul dea evita unele surse de impact generate de lipsa de corelare a lucrărilor deexecuţie cu perioadele critice ale ciclului biologic, deoarece nu sunt specii deplante şi bryophite importante pentru conservare care să fi fost înregistrate pânăîn prezent în perimetrul de amplasare a conductei de gaze naturale (sectorul de36 m de lucru şi coridorul de 500 m).

AVIFAUNA

Pentru avifaună este necesară realizarea unei monitorizări a speciilor observateîn sit, în special în zonele unde au fost semnalate un număr mai mare de specii:kp 00 – kp 1+100.

Monitorizarea este necesar a se face în perioada de construcţie, precum şi dupăaceastă perioadă, pe minim 3 ani, pentru a urmări efectele construcţiei şi aacţiona imediat pentru diminuarea impactului. Datorită condiţiilor climatice ce potdiferi de la an la an, perioadele critice ale ciclului biologic la păsări (reproducere,migraţie. etc) pot fi decalate.

De aceea este necesar a se face o inspecţie înainte de începerea lucrărilorpentru ca acestea să fie corelate şi pentru a nu fi afectat ireversibil ciclul biologic.

3.3.1.M.2. Plan de monitorizare

In Tabelul 3.3.1.23. de mai jos se propune planul de monitorizare a biodiversităţiidin ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre pentru perioada de implementare aproiectului (în timpul şi după realizarea lucrărilor).



Tabelul 3.3.1.23.: Planul de monitorizare a biodiversităţii din ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre pentru perioada de implementare aproiectului (în timpul şi după realizarea lucrărilor)

Nr.crt.

SIT/Localitate

Segmenttraseu NGPL

Deplasare/perioada

SPECII/HABITATE

ABORDATE

Analizadatelor

Progresulrealizat

(%)

OBSERVAŢII CUPRIVIRE LASTAREA DE

CONSERVARE1 dep. / Mai Păsări

Habitate naturaleTerenuri agricole

1 dep. / Iulie PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole

1 dep./ Sep. PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole

1 dep./Dec. PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole

1. ROSPA0023Confluenţa Jiu –Dunăre(Ostroveni – Gighera)

Kp 0-11

1 dep./ Feb. PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole

Nabucco Gas Pipeline International GmbH______________________________________________________________


3.3.1.N. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVINDSPECIILE DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR DIN SITUL ROSPA0023CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE

Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor în situl ROSPA0023 privindspeciile de păsări de interes comunitar sunt prezentate în documentele Nabuccomai sus mentionate referitoare la metodologiile de efectuare a investigatiilor dinteren.

Investigarea populatiilor de păsări s-a făcut alegând metoda optimă de teren, înfunctie de tipul de habitat şi structura terenului. În cazul zonelor ce prezintă unmozaic de habitate s-a realizat o combinatie de metode (puncte fixe şi transecte,precum şi playback pentru speciile ce pot fi detectate usor prin această metodă)

Pentru planificarea metodologiei de teren în functie de tipul de habitat, locatiazonelor umede şi a cursurilor de apa, s-au folosit aerofotograme rezultate caurmare a zborului efectuat pe un culoar de circa 2 km in lungul traseuluiconductei.

S-au efectuat fotografii utilizand şi chestionarul din anexa 8.

3.3.2. ROSCI0045 CORIDORUL JIULUI (Kp 0+000 – Kp 11+000 şi Kp 46+000 – Kp65+600)

3.3.2.A. DATE DESPRE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR:SUPRAFAŢA, TIPURI DE ECOSISTEME, TIPURI DE HABITATE ŞI SPECIILECARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PP

In Figura 3.3.2.1. de mai jos se prezintă poziţionarea NGPL faţă de situl Natura2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului. Situl este traversat de NGPL pe o distanţă de11.094 m.



Figura 3.3.2.1: Poziţionarea NGPL faţă de situl Natura 2000 ROSCI0045Coridorul Jiului



Cuprins exclusiv în regiunea biogeografică continentală, situl are o suprafaţă de71.394 ha ce se desfăşoară pe teritoriul administrativ a două judeţe, Dolj cu 91%şi Gorj cu 9%.

Investigaţiile in teren au fost efectuate in lungul traseului amplasat pe teritoriullocalităţilor

Localitate Coordonate

Ostroveni N45 35 38 E21 5 23

Gighera N43 49 58.4 E23 50 07.4

Calopar N44 08 04.9 E23 44 19.1N44 08 12.8 E23 43 54.6N44 09 31.0 E23 44 04.7

Tuglui N44 13 30.4 E23 42 05.1

Podari N44 13 30.4 E23 42 05.1

Bucovăţ N44 16 05.0 E23 39 39.9N44 17 20.6 E23 40 33.1N44 16 16.1 E23 38 48.9

Teritoriul ROSCI0045 Coridorul Jiului include unul dintre cele mai rare şi maireprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin alterată în dispariţievertiginoasă. Concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0,9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiereprotejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv33 %, din cele 6 prioritar protejate. In tabelul 2.1 de mai sus (cap.2.1) se prezintăspeciile pentru care a fost desemnat ROSCI0045 Coridorul Jiului. Statul acestorspecii este prezentat in anexa 4 din documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004. In anexa 5 din acelaşi document sunt prezentate informaţii privindspeciile de interes comunitar afectate de implementarea proiectului Nabucco.

Traseul conductei Nabucco pe tronsoanele care sunt în ariile protejate sau limitrofcu acestea (kp 46÷ kp 64 ) sunt prezentate in figurile 3.3.2.2. şi 3.3.2.3 de maijos.



Figura 3.3.2.2.: Traseu NGPL Pădurea Corabia-Cobia (localitatea Calopăr)46+400 - kp 46+900 şi Kp 48+900 – kp 50+200

Figura 3.3.2.3.: Traseu NGPL- Pădurea Criva şi Pădurea Palilula kp 60+500 – kp62 şi kp 64+400 – kp 65+600

Suprafaţa totală a sitului ROSCI 0045 Coridorul Jiului este de 71.452 ha din carepentru realizarea proiectului va fi ocupată direct o suprafaţă de 37,04 ha in cazulsubtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda şanţului deschis sau 32,94 ha incazul subtraversării Dunării şi râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis (tabel3.2.3.1. de mai jos). Indirect prin implementarea proiectului se va resimţi unimpact pe o suprafaţă de 570,03 ha din situl ROSCI 0045 Coridorul Jiului.

Suprafeţele tipurilor de habitate ce vor fi afectate prin implementarea proiectuluisunt redate în tabelul 3.3.2.1 de mai jos.



Tabelul 3.3.2.1: Zone cu vegetaţie ocupate de proiect în cadrul fiecărei rezervaţii naturale sau sit Natura 2000 [ha]

Arii protejate

Coridor/culoar

de lucru

Pădurimixte

VEG001

Păduri defoioasaVEG002

PajişteVEG007

Terencultivat

VEG011

Zonăumedă

(mlastina)VEG012

RiveranăVEG014

Emergentacvatic

VEG015

Mal acvaticVEG016

Mlaştinăsărată

VEG017

Limitacâmp şiruderalăVEG019

Suprafaţătotală

ocupatăde proiect

Suprafaţasitului

Procentdin sit

ocupat deproiect

ROSCI0045Coridorul Jiului

Sant deschis

36 m/30m -- 2,43 ha 2,69 ha 32,4 ha -

2,79 ha 0,75 ha 0,30 ha - 2,81 ha44,17 ha

71451,86 ha 0.06%


SubtraversareHDD

36 m/30m - - 2,69 ha 40,81 ha -

- 0,43 ha - - 2,46 ha

46,39 ha71451,86 ha 0.06 %


500 m -88,30 ha

29,37 ha 406,66 ha -

36,67 ha 6,43 ha 3,20 ha - 35,61 ha606,24ha

71451,86 ha0.84%

Notă: culoar lăţime 36,00m în teren agricol (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv); culoar lăţime 30,00m în teren silvic, teren cu livezi sau cu vii şi in zone speciale (teren dificil);



3.3.2.B. CARACTERIZAREA BIODIVERSITĂŢII ZONEI LUATĂ ÎN STUDIU, CUEVIDENŢIEREA SPECIILOR DE FLORĂ, FAUNĂ ŞI A HABITATELOR DEINTERES PROTECTIV DEOSEBIT LA NIVEL NAŢIONAL ŞI COMUNITAR

Datele care urmează sunt valabile pentru cele 2 arii protejate Natura 2000(ROSCI0045 Coridorul Jiului) care se referă la coridorul Jiului.

În urma deplasărilor au fost investigate următoarele zone unde urmează a fiamplasată conducta de transport gaze:

Pădurea Corabia = Cobia (localitatea Calopăr) – kp 46.9 (N 44º 08’ 08,9’’ E23º 43’ 57,3’’).

Intersecţia conductei cu drumul european E79, localitatea Podari (N44º13’30.4’’ E23 º 42’05.1’’)

Pădurea Criva şi Pădurea Palilula Kp 60+500m – kp 62 şi Kp 64+400 – kp65+600

Caracterizarea generală a zonei

Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul dintrecele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţinalterată, care se află sub presiune antropică ceea ce ar putea duce la o dispariţievertiginoasă.

Din Formularul Standard, publicat în O.M. nr. 1964/2007, situl este amplasat întrepunctele N 43º41 28.3 şi E 24º09’08.9” la limita sudică şi N 44º 56’38.6” şi E23º18’48.4” la limita nordică cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 140 km,acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic,Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) aleregiunii biogeografice Continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 326m,dispusă între 6 şi 332 m alt.

Întinderea de luncă inundabilă veche cu soluri aluviale şi bancuri de nisip, estecaracterizată ca o zonă joasă cu o pânză freatică înaltă, traversată de câtevaşanţuri mari de drenare.

Pădurile concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu odiversitate considerabilă şi o abundenţă locală, mult superioară valorilor mediispecifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică deexcepţie.

Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din care multeelemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferăteritoriului o specificitate remarcabilă, evidenţiată prin:

- existenţa unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectăinterferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene;

- conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestierearhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct(insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ) sau insularizate antropic(stejarul brumăriu din Pădurea Braniştea Bistreţului etc.);

- adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a cărorconservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale deconservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă etc.



FLORA şi VEGETAŢIA

În perimetrul cercetat, situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre se suprapune cuROSCI0045 Coridorul Jiului în zona Bechet şi prezintă aceleaşi caracteristici.

În general:

Bechet Kp 0 +500m – Kp 10

La zona de confluenţă a Jiului cu Dunărea se află o întindere de lunca inundabilăveche cu soluri aluviale şi bancuri de nisip. Zona este joasă cu o pânză freaticăînaltă şi este traversată de câteva şanţuri mari de drenare.

Vegetaţie de luncă, între dig şi fluviu este o plantaţie deasă de plop canadian(Populus × canadensis Moench s.l.) şi salcie – Salix alba L., cu plante ierboaseacvatice şi palustre: trestie – Phragmites australis (Cav.) Steudel, papură – Typhaangustifolia L., nufăr galben – Nuphar lutea (L.) Sm., Nufăr alb – Nymphaea albaL., Gălbinea – Rorippa amphibia (L.) Besser, Coada calului – Equisetum arvenseL., Ţipirig – Scirpoides holoschoenus (L.) Soják, Ranunculus lingua L., Limbariţă– Alisma plantago-aquatica L., Stânjenei galbeni – Iris pseudoacorus L. Şi mur demirişte Rubus caesius L.

La baza digului, spre zona inundabilă, există o fâşie întinsă pe câţiva kilometrii desalcâm pitic – Amorpha fruticosa L.

Pe dig cresc specii de vârteju pământului – Medicago orbicularis (L.) Bartal., trifoi– M. Minima (L.) L., Trifolium retusum L. Subsp. Clusii, Trifoiaş – T. CampestreSchreber, T. Medium L. Subsp. Banaticum (Heuffel) Hendrych, T. Striatum L.Subsp. Tenuiflorum (Ten.) Archangeli, Scaete – Dipsacus laciniatus L., Obsigă –Bromus sterilis L., Mac de câmp – Papaver dubium L..


DETALIAT:

Kp 0 + 500

Zona luată în considerarea se află pe malul Dunării (VEG014) (N43 45 38.9 E2351 38.7) în apropierea punctului de intrare în ţară a conductei de gaze. Aceastaeste inundată în perioadele cu precipitaţii abundente, substratul fiind reprezentatde nisipuri umede.

Porţiunea din imediata apropiere a apei este dominată de specia invazivăAmorpha fruticosa (As. Salicetum triandrae subas. Amorphosum fruticosae)alături de aceasta întâlnim: Portulaca oleracea var. Oleracea (iarba grasă),Xanthium italicum, Salix triandra, Salix purpurea, Setaria viridis (mohor), Ivaxantiifolia, Cyperus fuscus (caprişor oacheş), Crypsis alopecuroides, Lycopuseuropaeus, Lithrum salicaria, Polygonum lapathifolium.

De menţionat că această compoziţie floristică se menţine de-a lungul Dunării atâtla punctul de intrare al conductei în ţară (coridorul de 36 m) cât şi în culoarul de500 m.

Valoarea conservativă a habitatului este redusă, chiar negativă fiind un stadiuinvaziv.

Parcurgând drumul din apropierea malului Dunării (paralel cu acesta) N43 4530.1 E23 52 41.4 la N43 45 28.4 E23 52 57.5 se pot observa din loc în locparcele cu plop (VEG002) şi (VEG004), Populus x canadensis (plop negru hibrid,plop de Canada) astfel: parcele cu copaci plantaţi de aproximativ 5 ani,



împădurită de aproximativ 15 ani aceştia ajungând la aproximativ 5-6 m înălţime,în următoarea copacii au fost tăiaţi, actualmente teren viran dar pregătit pentruîmpădurit (în locul de trecere al conductei). Speciile de plante vasculare întâlnite:Solanum nigra, Aristolochia lutea, Xanthium italicum, Asparagus pseudoscaber(umbra iepurelui), Lysimachia nummularia (gălbăjoară), Rubus caesius, Rubusidaeus, Amorpha fruticosa, Alnus glutinosa, Potentilla reptans, Plantago media,Inula britannica, Oxalis fontana, Vitis sylvestris (viţă sălbatică), Morus alba (dudalb), Erigeron canadensis , Humulus lupulus (hamei), Bidens tripartita (dentiţă),Setaria viridis (mohor).

Kp 0 – Kp 1+200 - Bechet Dig

La zona de confluenţă a Jiului cu Dunărea se află o întindere de luncă inundabilăveche cu soluri aluviale şi bancuri de nisip. Zona este joasă cu o pânză freaticăînaltă şi este traversată de câteva şanţuri mari de drenare.

Vegetaţie de luncă (VEG014), între dig şi fluviu este o plantaţie deasă de plopcanadian (Populus × canadensis Moench s.l.) şi salcie – Salix alba L., cu planteierboase acvatice şi palustre: trestie – Phragmites australis (Cav.) Steudel,papură – Typha angustifolia L., nufăr galben – Nuphar lutea (L.) Sm., Nufăr alb –Nymphaea alba L., Gălbinea – Rorippa amphibia (L.) Besser, Coada calului –Equisetum arvense L., Ţipirig – Scirpoides holoschoenus (L.) Soják, Ranunculuslingua L., Limbariţă – Alisma plantago-aquatica L., Stânjenei galbeni – Irispseudoacorus L. Şi mur de mirişte Rubus caesius L.

La baza digului, spre zona inundabilă, există o fâşie întinsă pe câţiva kilometrii desalcâm pitic – Amorpha fruticosa L., alături de Cynoglossum officinale, Sambucusebulus, Arissolochia lutea, Robinia pseudacacia.

VEG007 – Pe dig cresc specii de vârteju pământului – Medicago orbicularis (L.)Bartal., trifoi – M. Minima (L.) L., Trifolium retusum L. Subsp. Clusii, Trifoiaş – T.Campestre Schreber, T. Medium L. Subsp. Banaticum (Heuffel) Hendrych, T.Striatum L. Subsp. Tenuiflorum (Ten.) Archangeli, Scaete – Dipsacus laciniatusL., Obsigă – Bromus sterilis L., Mac de câmp – Papaver dubium L., Haynaldiavillosa, Vicia cracca, Vicia grandiflora, Capsella bursa-pastoris, Plantagolanceolata, Tragopogon dubius, Convolvulus arvensis, Aegilops cylindrica,Gnaphalium luteoalbum, Verbascum blattraia, Matricaria recutita, Medicagosativa, Tanacetum vulgare, Poa bulbosa, Artemisia scoparia, Polygonumaviculare, Xanthium italicum.


În urma deplasărilor efectuate în luna septembrie 2010 au fost investigate câtevazone unde urmează a fi amplasată conducta de transport gaze în zona deconfluenţă a Jiului cu Dunăre unde în perioada mai-august accesul în zonă a fostrestricţionat din cauza inundaţiilor. Staţiile unde s-au făcut înregistrările se află înapropierea localităţii Ostroveni.

În urma deplasărilor efectuate în luna aprilie 2011 au fost investigate câteva zoneunde urmează a fi amplasată conducta de transport gaze din ROSCI0045Coridorul Jiului. Deplasarea a permis inventarierea speciilor vernale ce vegeteazăaici deoarece în perioada mai-august 2010 accesul în zona a fost restrictionat dincauza inundaţiilor. Staţiile unde s-au facut înregistrările se află în apropierealocalităţii Ostroveni (N 43º 45’ 29,1’’ E 023º 52’ 55,5’’).

Inventarul s-a făcut de-a lungul unui transect desfăşurat din punctul kp 0 (maluluiDunării) până la kp 1 (dig) unde au fost înregistrate toate speciile de plantesuperioare observate. Traseul conductei traversează un teren viran populat despecii ierboase ca Senecio vernalis (spalacioasa), Glechoma hederacea(rotungioara), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Lysimachianummularia (gălbăjoară), Ranunculus acris, Lamium maculatum, Rumex



acetosella, Carex sp. În plantaţia de plop canadian vegetaţia este luxuriantă, însădiversitatea specifică mică. Specii predominante: Rubus caesius (mur), Galiumaparine (lipicioasa), Lamium maculatum (urzica moarta). Alte specii: Carpinusbetulus, Urtica dioica, Symphytum tuberosum (tataneasa), Iris sp., Leucojumaestivum (ghiocei de baltă).

Kp 1 + 500; Punct GPS 122

Zona luată în considerare este situată în apropierea digului (N43 45 56.4 E23 5311.4) şi este reprezentată de vegetaţie caracteristică zonei de terenuriînmlăştinite (VEG014).

Substratul este reprezentat de depozite aluviale, nisipuri şi pietrişuri, cu soluri detipul aluviosolurilor, aluvionale nisipoase.

Etajul superior este reprezentat de specii ca Schoenoplectus lacustris (pipirig)care poate atinge înălţimi de peste 2 m, Typha angustifolia (papură),Calamagrostis epigejos (trestie de câmp), Cyperus glomeratus (căprişor). Altespecii: Alisma plantago-aquatica (limbariţă), Butomus umbellatus (crin de baltă),Lycopus europaeus (piciorul lupului), Heleocharis lacustris (pipiriguţ), Inulabritannica, Solanum dulcamara, Mentha aquatica (izma broaştei), Lythrumsalicaria, Gratiola officinalis (veninariţă). Tot în acestă zonă s-a instalat speciainvazivă Sambucus ebulus (boz).

Traseul conductei urmăreşte de aici terenuri agricole (VEG011) şi comunităţiruderale (VEG019) ce cuprind următoarele specii: Cicorium inthybus, Viciacracca, Xanthyum italicum, Erigeron annuus, Setaria viridis, Cynodon dactylon,Lotus corniculatus, Daucus carota, Inula britannica.

Kp 3 + 100

Teren agricol (VEG011) şi comunităţi ruderale (VEG019) (N43 47 05.6 E23 5214.0). Specii edificatoare: Ambrosia artemisiifolia, Cannabis sativa, Sclerochloadura, Polygonum aviculare, s.a.

Valoarea conservativă este redusă.

Kp 10 – Coridorul Jiului – Traversarea Jiului la Zăval

Regiunea cercetată este caracterizată prin: teren plan, solurile sunt nisipoase şiluto-nisipoase bogate în substanţe organice în descompunere deficitare înumiditate în timpul verii.

Din punctul de vedere al vegetaţiei, aspectul general se prezintă sub forma unuimozaic de habiate, formând în final o pajişte cu influenţe antropice datorateapropierii de drumul comunal, dar şi de prezenţa în zonă a unor stâne.

Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, etajul inferior este alcătuitdin specii repente sau cu tulpina foarte redusă.

În compozia floristică au fost observatespecii de plante cu caracter invaziv:Xanthium spinosum, Urtica dioica, Amorpha fruticosa (salcâm pitic) (pe malulJiului unde începe să se instaleze formând benzi).

Pe marginea drumului, în locurile bătătorite, târlite au fost observatespeciile:Sclerochloa dura, Poa annua, Polygonum aviculare. (VEG019)

Pe malul Jiului, Phragmites australis (stuf, trestie) formează fragmente din alianţahidrofilă Phragmition communis.

Pădurea Zăval

Coordonate geografice: N43 49 49,3 E23 51 01,1.

Pădurea de la Zaval: intră în culoarul de 500 m (VEG002). La intersecţia traseuluiconductei cu pădurea, în jurul pădurii, se observă specia Gleditschia triachantos



(glădiţă). Specii edificatoare: Quercus cerris, Fraxinus excelsior, Rosa canina,Cornus sangiunea, Pirus pyraster, Carpinus betulus, Crategus monogyna,Ligustrum vulgare, Populus alba, Juglans regia, Prunella vulgaris,, Euphorbiaamygdaloides, Brachypodium sylvaticum, Setaria viridis,, Achilea millefolium,Agrimonia eupatoria.

Pădurea Zăval se află în administrarea O.S. Sadova, delimitată în UP III, LuncaJiului.Pădurea Zăval este alcătuită din unităţile amenagistice prezentate in tabelul3.3.2.2. de mai jos.

Tabelul 3.3.2.2: Pădurea Zăval – unităţi amenagistice (U.A.)

U.A. Descriere

U.A. 1A,B,C,D,E,F,G,H,I, J Suprafaţa U.A. este de 9,7 ha , arboret dezvoltat în lunca joasă

pe teren plan la altitudinea de 31 de metri, cu floră de tip Asarum– Stellaria. Arboretul este artificial, echien, având în compoziţiestejar, frasin, diverse tări. Subarboretul este reprezentat depăducel, măceş, lemn câinesc. Vârsta arborilor pe subparceleeste cuprinsă între 17 şi 77 de ani, iar consistenţa este cuprinsăîntre 0,3-0,

U.A. . 2A,B,C,D,E,FG Suprafaţa U.a. este de 14, 4 ha. Arboretul este dezvoltat în lunca

joasă pe teren plan la altitudinea de 31 de metri, cu flora de tipAsarum-Stellaria. Arboretul este echien, având în compoziţiefrasin, stejar, diverse tări, cer, tei, în amestecuri cu proporţiidiferite pentru fiecare subparcelă. Vârsta arborilor este cuprinsăîntre 12 şi 57 de ani, iar consistenţa între 0,2 şi 0,7.

U.A. . 3 A,B,CD,E,F Suprafaţa U.a. este de 27,1 ha. Arboretul este dezvoltat încâmpie plană la altitudinea de 32 de metri, cu flora de tip Asarum-Stellaria. Arboretul este relativ echien şi are în compoziţie stejar,frasin, pur ca şi compoziţie sau în amestec de specii cu diversetări. Stejarul este dominant în subparcelele 3A, 3B, 3C, 3E avândvârste de 32-77 de ani, cu consistenţe de 0,6-0,8. Frasinul esteprezent în amestec sau în arboret pur în subparcelele 3A, 3D,având vârsta de 70-80 de ani şi consistenţa de 0,16-0,9.

U.A. . 4 A,B Suprafaţa U.a. este de 25,3 ha. Este arboret de tip naturalfundamental, relativ plurien având în compoziţie 2 stejar 7 frasin 1jugastru, dezvoltat în teren plan din lunca joasă la altitudinea de32 de metri, cu flora de tip Asarum-Stellaria. Stejarul are vârstade aproximativ 80 de ani, iar frasinul de 77-127 de ani.Consistenţa este cuprinsă între 0,16 şi 0,4.

U.A. 5 A,B,C,D,E Suprafaţa este de 31,5 ha. Subparcela 4 A are suprafaţa cea maimare având în compoziţie 2 stejar, 7 frasin, 1 Jugastru. Vârstastejarului este de 167 de ani, iar a frasinului este cuprinsă între87 şi 127 de ani. Pădurea este de tip natural fundamental, relativplurienă, cu consistenţa de 0,16-0,4.

U.A. 6A,B,C,D,E,F,G,H,I,J Suprafaţa u.a. este de 29,5 ha. Subparcela cu suprafaţa cea mai

mare este 6B având în compoziţie numai frasin cu vârsta de 82de ani şi consistenţa de 0,45. Celelalte subparcele au încompoziţie ca specii principale stejarul şi frasinul în proporţiidiferite de amestec.



Kp 46+400 – kp 46+900 - Pădurea Corabia=Cobia (localitatea Calopăr)

Secţiunea: Pădurea Corabia (Calopăr) situată la aproximativ 100 de metri de axulconductei, pe partea dreaptă a acestuia, întâlnim VEG002 Pădure de amestecde foioase (cu frunze căzătoare), cu arbori şi arbuşti: stejar (Quercus robur L.),carpen (Carpinus betulus L.), frasin (Fraxinus excelsior L.), păducel (Crataegusmonogyna Jacq.), măceş (Rosa canina L. S.l.), sânger (Cornus sanguinea L.) şiMahonie – Mahonia aquifolium (Pursh) Nutt., în apropierea comunei Calopăr (loc.Panaghia). Pădurea se află la aproximativ 110 m de traseul conductei. Conductanu străbate această pădure, ci terenurile agricole de la marginea acesteia.

Pădure cu Quercus robur,(VEG001) Alături de acesta mai creşte: Fraxinus sp.,Maclura pomifera.

Stratul arbuştilor bine dezvoltat, compus din: Cornus sanguinea, Rosa canina,Robinia pseudacacia, Crategus pentagyna, Crategus monogyna, Evonimuseuropaeus, Prunus spinosa, Ligustrum vulgare.

În partea de sud a României, clima are nuanţe submediteraneene ceea ce apermis instalarea unor specii ca: Mahonia aquilinum, Smyrnium perfoliatum,Myrrhoides nodosa, Asparagus tenuifolius. Alte specii prezente: Polygonatumlatifolium, Viola sp., Galium aparine, Brachypodium sylvaticum, Fragaria viridis,Conium maculatum, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Arctium tomentosum.

Briofite – Pădurea Corabia (loc.Calopăr, DJ, 17.V.2010).Hepatice: Frullania dilatata (L.) Dumort., Porella platyphylla (L.) Pfeiff.Musci:Orthotrichum lyellii Hook. & Taylor, Orthotrichum pumilum Sw. Ex anon.,Pterigynandrum filiforme Hedw.

Pădurea Corabia=Cobia, Os. Segarcea, UP.V Dalga

Pădurea Corabia este alcătuită din unităţile amenagistice prezentate in tabelul3.3.2.3 de mai jos.

S-a investigat zona ce aparţine administrativ comunei Bucovăţ:

Teren agricol abandonat şi comunităţi ruderale în lungul căilor de comunicaţie(VEG019) (N 44º 14’ 24,1’’ E 023º 41’ 30,1’’) ; de o parte şi de alta a acestuiaterenuri agricole cultivate, urmând ca traseul conductei să traverseze un mic corpde pădure aparţinând ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Compoziţia floristică cuprinde următoarele specii: Achillea millefolium, Xanthiumsp., Fragaria vesca. Pe măsură ce avansăm spre pădure se observă următoarelespecii: Quercus cerris, Crategus monogyna, Carpinus betulus, Acer campestre,Ranunculus ficaria, Heleborus odorus, Geum urbanum, Ranunculus acer,Glechoma hirsuta, Veronica hederifolia, Lathrea squamaria, Pulmonariaofficinalis, Rumex acetosella, Corydalis solida, Crucianella sp., Viola odorata,Galanthus nivalis, Ornithogalum sp., Symphytum tuberosum, Muscari sp. Îninteriorul pădurii remarcăm prezenţa unei plantaţii de nuc (Juglans regia) întinsăpe o suprafaţă mică de aproximativ 15 m2. Punctul de ieşire a conductei din SCIeste N 44º 14’ 36,6’’ E 023º 41’ 17,5’’. De aici traseul urmăreste o serie deterenuri agricole.



Tabelul 3.3.2.3: Pădurea Corabia - unităţi amenagistice (M.U.)

U.A. Descriere

U.A. 15A,B,C,D,E,FG,H Suprafaţa U.a. este de 27 de ha, dintre care subparcela 15 A are

suprafaţa cea mai mare (19 ha), având în compoziţie 8 ST, 2 CE.Arboretul este relativ echien, artificial, cu flora de tip Carex-Poapratensis. Subarboretul este reprezentat de sânger şi păducel.Pădurea se dezvoltă în câmpia plană, la altitudinea de 147 demetri. Stejarul şi cerul din subparcela 15 A au vârsta de 62 de ani.Consistenţa este de 0,7 la stejar şi 0,18 la cer. Celelaltesubparcele au în compoziţie ca specie principală de amestecfrasinul alături de care apar salcâmul, plopul negru, plopul alb,mojdreanul, nucul american.

U.A. 2 Suprafaţa U.a. este de 6,8 ha. Se dezvoltă pe teren plan, laaltitudinea de 144 de metri. Flora caracteristică este de tip Carex-Poa pratensis. Arboretul este artificial, relativ echien, compus din6CE 2ST 2FR, cu subarboret reprezentat de păducel şi măceş,Vârsta arborilor este de 57 de ani, iar consistenţa este cuprinsăîntre 0,16 şi 0,64.

U.A. 3 A,B,C Suprafaţa U.a. este de 2,8 ha, dezvoltată în câmpie înaltă, plană,la altitudinea de 148 de metri, cu flora de tip Carex-Poa pratensis.Arboretul este artificial, având în compoziţie cer, stejar, diversetări, cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani.

U.A. 4 A,B,C Suprafaţa U.a. este de 23,9 ha. În compoziţia arboretului aparesalcâmul, cerul, stejarul pufos. Salcâmul are vârsta de 15 ani,cerul şi stejarul pufos de 62 de ani în U.A 4C. Consistenţa este de0,7-0,8 la salcâm, 0,3-0,6 la cer, 0,16 la stejarul pufos, 0,27 lagârniţă.

U.A. 5 A,B,C,D,E,F Suprafaţa U.a. este de 15 ha. Principalele specii forestiere dincomponenţa parcelei sunt cerul, gârniţă, stejarul, frasinul cuvârste cuprinse între 15 şi 90 de ani şi consistenţe de 0,15-0,5pentru subparcelele cu arbori vârstnici şi 0,8-0,9 pentru frasinul de15 ani.

U.A. 6 A,B,C,D Sprafaţa U.a este de 22,7 ha având în componenţă cer, gârniţă,stejar, cu vârsta cuprinsă între 42 şi 67 de ani la gârniţă, 67 şi 127de ani la stejar, 42 de ani la cer. Consistenţa este în generalcuprinsă între 0,27 şi 0,67.

Kp60+500m – kp 62 - Pădurea CrivaKp 64+400 m – kp 65+600 m - Pădurea Palilula

Pădurile Criva şi Palilula Podari, O.s. Craiova, UP I Criva, Dolj POTE FC ECOLParcelele de pădure aflate la limita zonelor de construcţie a conductei sunturmătoarele:Trupul de pădure Criva: 117, 118,119,120, 81, 91, 102, 101;Trupul de pădure Palilula:121, 122, 124.

Parcele 117-120 sunt amplasate în câmpie înaltă plană, la altitudini de 160-167de metri. Flora caracteristică este de tip Carex-Poa pratensis. Speciile principalede arbori sunt gârniţa, stejarul, cerul care realizează procente diferite departicipare la realizarea compoziţiei pe specii a fiecărei parcele, alături de careapar diverse tări, frasin, arţar, pin. Gârniţa este specie dominantă în parcelele 117(A,C,F), 118 (B, D), 119 (A,B), 120 F. Cerul domină celelalte specii de arbori înparcelele 117 (B, D), 118 (A,B,E,F), 120 B. Parcela cu cea mai mare diversitate



de specii este 120 în care alături de frasin, stejar, cer, gârniţă apar şi alte speciica de exemplu pin, nuc, diverse tări, plop.Vârsta arborilor şi consistenţa pădurilor diferă destul de mult de la o parcelă laalta. Exemplarele de gârniţă au vârste cuprinse între 23 şi 128 de ani, cerul arevârste de 23-113 ani, stejarul aproximativ 60 de ani.

În U.A. 81 specia domiantă este cerul, care apare atât în arboret pur cât şi înamestec alături de gârniţă. Vârsta cerului este cuprinsă între 53 şi 93 de ani, iargârniţa are vârsta de aproximativ 93 de ani. În U.A. 91 specia principală este totcerul care apare atât în arboret pur (91 B.C.D) cât şi în amestec cu gârniţa 91 A(8GI 2 CE). În parcelele 101 şi 102 sunt aceleaşi specii principale, cerul şi gârniţacare apar în arborete pure dar şi în amestec cu alte specii: stejar, frasin.

U.A. 121,122,124 sunt localizate în zona de câmpie şi pe versanţi ondulaţi laaltitudini cuprinse între 120 şi 170 de metri. Flora caracteristică este de tip Carex-Poa pratensis. Principalele specii forestiere din parcelele menţionate sunt cerul şigârniţa alături de care apar frasinul, stejarul şi diverse tări. Vârsta arboretelor esteîn general de 40-60 de ani, cu consistenţa cuprinsă între 0,25 şi 0,9.

Suprafaţa investigată se află pe teritoriul localităţii Palilula. Teren agricol(VEG011) şi comunităţi ruderale în lungul căilor de comunicaţie (VEG019) (N4416 21.6 E23 38 55.1). Compoziţia floristică cuprinde următoarele specii: Plantagolanceolata, Erophyla verna (flamanzica), Euphorbia cyparisias s.a. Valoareaconservativă este redusă.

Traseul conductei traversează câmpul şi ocoleşte un mic corp de pădureaparţinând ROSCI0045 Coridorul Jiului (N44 16 03.3 E23 39 36.2). În aceastăzonă sunt observate tăieturi de copaci pe locul cărora s-au instalat tufărişuri deRosa canina, Prunus spinosa şi numeroşi puieţi de Quercus cerris, Carpinusbetulus, Pirus piraster, Crategus monogyna. Stratul ierbos este alcătuit dinGalanthus nivalis, Achillea sp., Lamium maculatum, Veronica sp., Hypericumperforatum, Carex sp., Glecchoma hirsuta, Asparagus sp., Aliaria petiolata,Polygonatum odoratum.

FAUNA

NEVERTEBRATE

Nevertebrate acvatice

În fişa standard a sitului ROSCI0045 Coridorului Jiului, nu sunt menţionatenevertebrate acvatice de interes conservativ. Condiţiile meteo deosebite (inclusivinundaţiile din vara anului 2010) au făcut dificile metodele de prelevare cubentometru.

În acest sit, în probele recoltate nu s-au evidenţiat nevertebrate acvaticeprotejate, dar au fost observateformele larvare (bentonice) ale unor odonate (nus-au identificat speciile protejate).

Date fiind conditiile atmosferice nefavorabile şi turbiditatea ridicata a apeiprelevarea probelor de nevertebrate nu s-a putut realiza conform protocolului delucru. S-au realizat insa observatii pe faciesurile nisipoase şi lutoase din zonamalurilor unde au fost identificate cochilii apartinand gasteropodelor din genurileLimnaea sp., Planorbis sp., Theodoxus sp., Viviparus sp., precum şi alamelibranhiatelor din genurile Unio sp., Anodonta sp., Dreissena sp. Deasemenea s-a identificat prezenta decapodului Astacus sp.Datele de mai sus sunt completate cu date furnizate de către NIC ca urmare aanalizei efectuate de LFE Bulgaria implicat în proiectul Nabucco (anexa 9 laprezentul studiu). În total, în situl studiat au fost prezenţi 21 de taxoni demicronevertebrate bentonice, inclusiv Dreisena polymorpha.



Nevertebrate terestre

În situl cercetat s-au evidenţiat până în acest moment:

Habitatele de luncă oferă terenul necesar pentru hrănire şi înmulţire pentru omare varietate de odonate dintre care şi Leucorrhinia pectoralis, Coenagrionmercuriale, Coenagrion ornatum, Calopterix splendens- masculi şi femele.

Punctul de intrare a conductei pe teritoriul ţării între malul Dunării şi plantaţia deplop (inclusiv) kp 0 +500 în punctele N43 45 38.9 E23 51 38.7 şi N43 45 30.1E23 52 41.4 –N43 45 28.4 E23 52 57.5. S-au realizat observaţii punctiforme ladata de 22.09.2010, identificându-se libelule din specia Sympetrum meridionale(Selys, 1841) şi fluturii Apatura ilia (Denis & Schiffermüller, 1775) şi Coliascroceus (Fourcroy, 1785)

Carabus hungaricus preferă stepele, pajiştile nisipoase de-a lungul Dunării şiJiului. Această specie este listată ca prezentă în fişa standard a sitului darperimetrul studiat nu conţine habitatul specific.

Lunca Jiului la punctul de traversare de către conductă, oferă un habitat prielnicpentru odonate, dar nu au fost încă identificate specii protejate.

Coridorul Jiului la Bechet (dig) în dreptul kilometrului 1.2 al traseului, coordonateaproximative N 43º 45’ 48,4’’ E 23º 53’ 10,4 (120 m).

La data de 17.05.2010, condiţiile meteo (înnorat, vânt foarte puternic) au fostnefavorabile pentru observarea principalelor grupe de nevertebrate în sit, cum arfi odonatele (prezente pe fişa sitului cu trei specii). Aceleaşi condiţii au fost şi latraversarea Jiului la Zăval N 43º 50’ 15,2’’ E 23º 50’ 45,4’’ .

Speciile Sympetrum meridionale (Selys, 1841)-Odonata (libelule) şi Coliascroceus (Fourcroy, 1785)-Lepidoptera (fluturi) au fost documentate ca prezente(22.09.2010) la kp 1 +500m al conductei –N43 45 56.4 E23 53 11.4 .

La data de 15/06/2010 condiţiile meteo au fost bune (senin, cald, calm) astfel căla punctul de traversare Jiu, localitatea Zăval (DJ); la kp 10 al conductei, N 43º50’ 15,2’’ E 23º 50’ 45,4’’ monitorizarea s-a desfăşurat în condiţii normale.

Nevertebratele terestre colectate de pe vegetaţia ierboasă din apropierea maluluirâului Jiu sunt reprezentate de numeroase odonate (popular denumite libelule),formicide (furnici din genul Formica), aranee, coleoptere, hymenoptere (albine –specii de Apis, viespi, furnici, bondari), lepidoptere (fluturi) şi gasteropode (melci).Dintre coleoptere, au fost prezente specii aparţinând următoarelor familii:Coccinellidae (cu specia Coccinella septempunctata sau buburuza-cu-şapte-pete), Chrysomelidae, denumite popular gândacii-de-frunze sau gândacii-lucioşi(cu speciile: Labidostomis longimana, Cryptocephalus octacosmus, Gonioctenasp. Şi Asiorestia sp. – fiecare reprezentate printr-un exemplar), Melyridae (1exemplar din specia Malachius bipustulatus, cunoscută şi sub numele degândacul-de-malachit), Scarabaeidae (două exemplare de Onthophagus sp., genale cărui specii sunt caracterizate de un regim trofic exclusiv coprofag).

Din cadrul odonatelor au fost identificate specii din subordinul Zygoptera, familiaPlatycnemididae ce se remarcă prin culoarea deschisă a picioarelor (cu speciaPlatycnemis pennipes- două exemplare, masculi, un adult şi un imatur) şi familiaCalopterygidae cu aripi mai mari, intens colorate cu iri zaţii albastre (cu speciaCalopteryx splendens- agregare numeroasă de masculi şi femele pe vegetaţie deSalix sp.- peste 40 indivizi, cu comportament de curtare). Ambele specii suntcaracteristice râurilor relativ mari, cu viteză mică şi transparenţă redusă.A fost semnalată şi prezenţa unor lepidoptere precum Aricia agestis (familiaLycaenidae), Maniola jurtina (familia Satyridae) şi Synaphe moldavica (familyPyralidae).

La date ulterioare (11.09.2010, 22.09.2010), monitorizarea în aceleaşi puncte areconfirmat prezenţa odonatelor Calopteryx splendens (Harris, 1782) şi



Platycnemis pennipes (Pallas, 1771) şi a adaugat specii de lepidoptere precumPolyommatus icarus (Rottemburg, 1775), Coenonympha pamphilus (Linnaeus,1758), Aglais io (Linnaeus 1758) şi Pieris rapae (Linnaeus, 1758).

În siturile cercetate în cursul deplasării din iunie 2010 în Coridorul Jiului, situate înperimetrul amplasamentului NGPL nu au fost semnalate specii de nevertebrateterestre de interes conservativ.

Coridorul Jiului – Pădurea Corabia la Calopăr la kp 46.9 al conductei, coordonateaproximative N 44º 08’ 08,9’’ E 23º 43’ 57,3’’ (150 m ), la data de 19.07.2010,au fost identificate în imediata apropiere a traseului, în interiorul pădurii dinimediata apropiere, sau traversate de conductă, s-au observat insecte din familiileCarabidae, Culicidae, adulţi şi exuvii de cicade – familia Cicadidae (OrdinulHemiptera), iar dintre coleoptere, din familia Lucanidae, exemplare de Lucanuscervus denumite popular rădaşcă. În partea stângă a conductei se întind culturiagricole cu faună de nevertebrate specifică agroecosistemelor.

VERTEBRATE

ICHTIOFAUNA (PEŞTI)

Caracterizarea ihtiofaunei Fluviului Dunărea la kp 0+000 de pe traseulconductei de gaze

Ihtiofauna şenalului Dunării a fost clasificată din punct de vedere ihtiofaunistic deTh. Buşniţă în anul 1961 în patru categorii, după cum urmează:

1. peşti migratori anadromi (9 specii) ;2. peşti migratori catadromi (1 specie) ;3. peşti semimigratori reofili de apă dulce (19 specii) ;4. peşti semimigratori stagnofili de apă dulce (23 de specii) ;5. peşti nemigratori (14 specii).

În zona de interes pentru proiect (sectorul de Dunăre de la Calafat) şenalulDunării se caracterizează prin absenţa braţelor secundare şi apariţia de miciinsule. Panta albiei fluviului în sens longitudinal este de 0,19 %o, cu viteza relativmare de scurgere a apei. Substratul albiei este format din nisip grosier şi pietriş,iar lunca inundabilă este redusă prin îndiguire.

Ihtiofauna sectorului investigat al Dunării este compusă din specii de peşti reofili,caracteristici afluenţilor din această zonă (Cerna, Bahna, Topolniţa, Vodiţa) :mreana, scobar, clean, mihalţ, mreană vânată, fusar, alături de alte specii depeşti paşnici şi prădători comune şenalului Dunării din sectorul românesc. Dintrespeciile de interes piscicol capturate în zonă se menţionează : Babuşca (Rutilusrutilus carpathorossicus), batca (Blicca bjoerkna), caracuda (Carassiuscarassius), carasul auriu (Carassius auratus gibelio), cega (Acipenser ruthenus),cosac (Abramis ballerus), crap (Cyprinus carpio), morunaş (Vimba vimbacarinata), mreana (Barbus barbus), mreana vânătă (Barbus meridionalis), obleţ(Alburnus alburnus), plătica (Abramis brama), roşioara (Scardiniuserythrophthalmus), sabiţa (Pelecus cultratus), scrumbia de Dunăre (Alosapontica), văduviţa (Leuciscus idus), avat (Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis),fusar (Zingel zingel), pietrar (Zingel streber), mihalţ (Lota lota), somn (Silurusglanis), şalău (Styzostedion lucioperca), ştiuca (Esox lucius). Alături de acestespecii care în prezent apar cu frecvenţă mai mare sau mai mică se menţioneazăprezenţa speciilor : Leuciscus cephalus, Gobio kesslery, Gobio albipinatus,Rhodeus sericeus marus, Misgurnus fossilis, Gymnocephalus cernuus,Gymnocephalus schraestser, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva.



Ihtiofauna Fluviului Dunărea la confluenţa Jiu-Dunăre și a râului Jiu

Diversitatea condiţiilor de habitat din râu şi lacurile luncii inundabile face posibilăexistenţa unei ihtiofaune constituită din specii aparţinând unor grupări ecologicediferite.

Acţiunile de pescuit experimental realizate în zona punctului de traversare a râuluiJiu de către conducta de gaze (kp 10+250) s-au realizat pe ambele maluri, pedistanţe de 50 de metri, în zone cu adâncimea apei mai mică de 1,5 metri. Înzonele de pescuit malurile sunt abrupte, cu înălţimea de 2,5-4 metri. Substratuleste în cea mai mare parte nisipos, cu porţiuni înguste de substrat pietros, iar înzonele cu curent slab de apă substratul este argilos şi în unele locuri mâlos (cudepozite fine de aluviuni). Malul drept este acoperit de plopi şi sălcii, la rădăcinacărora s-au format adăposturi pentru peşti. Malul stang este descoperit.

S-au pescuit următoarele specii :Silurus glanis (Linnaeus) 1758, (somn) ;Gymnocephalus baloni (Holcik şi Hensel) 1974 (ghiborţ de Dunăre) ;Rhodeus sericeus amarus (Bloch) 1782, boarţaAbramis brama (Pavlov) 1956, plăticăCarassius auratus gibelio (Bloch) 1783, caras auriuAlburnus alburnus Linnaeus, 1758, obleţAspius aspius Linnaeus, 1758, avatGobio albipinnatus Lukasch, 1933, porcuşor de şesLeuciscus (Idus) idus Linnaeus, 1758, văduviţăLeuciscus (Petroleuciscus) cephalus Linnaeus, 1758, clean mareCyprinus carpio (Linnaeus) 1758, crapPerca fluviatilis (Linnaeus) 1758, bibanStyzostedion lucioperca (Linnaeus) 1758, şalău

În sezonul de iarnă s-au pescuit următoarele specii :Rhodeus sericeus amarus (Bloch) 1782, boarţaAbramis brama (Pavlov) 1956, plăticăCarassius auratus gibelio (Bloch) 1783, caras auriuAlburnus alburnus Linnaeus, 1758, obleţLeuciscus (Idus) idus Linnaeus, 1758, văduviţăLeuciscus (Petroleuciscus) cephalus Linnaeus, 1758, clean mareCobitis taenia L, zvarluga

Se mentionează că majoritatea peştilor capturaţi au fost subadulţi (cu vârsta de0+ şi 1+).

Dintre speciile de pesti identificate in Dunare in sezonul de iarna se mentioneazamreana (Barbus barbus L., 1758), avatul (Aspius aspius L., 1758), crapul(Cyprinus carpio L., 1758), carasul (Carassius auratus Bloch), platica (Abramisbrama L., 1758), cleanul mare (Petroleuciscus cephalus L., 1758). In acestaperioada se pescuiesc cu frecventa mare bibanul (Perca fluviatilis L., 1758),vaduvita, (Idus (Leuciscus) idus L., 1758), rosioara (Scardinius erithrophthalmusL., 1758), somnul (Silurus glanis L., 1758), obletul (Alburnus alburnus L., 1758),salaul (Styzostedion lucioperca L., 1758), stiuca (Esox lucius L.1758). Dintreciprinidele asiatice cu frecven a mare se pescuiesc Ctenopharhyngodon idella şiHypophthalmichthys nobilis. Rare au devenit speciile de acipenseride : morun(Huso huso L., 1758), cega (Acipenser ruthenus L., 1758), scrumbia de Dunare(Alosa pontica) insa prezenta lor este inca semnalata in zona. Incerta esteprezenta morunasului (Vimba vimba).Datele de mai sus sunt completate cu date furnizate de către NIC ca urmare aanalizei efectuate de LFE Bulgaria implicat în proiectul Nabucco (anexa 9 laprezentul studiu). În zona studiată s-au identificat in total 16 specii de peşti din 5familii.



In Anexa 10 se prezintă rezultatele studiilor efectuate la Dunăre în data de15.09.2007 în aval de Calafat (pe canalul principal) şi în data de 17.09.2007 înamonte de Turnu Magurele, privind populaţiile speciilor de peşti (date furnizate decătre Administraţia Naţională la cererea SC IPTANA SA.).

Se menţionează că nu s-au găsit specii de Cyprinidae.

AMFIBIENI şi REPTILE

Observaţiile privind herpetofauna au fost realizate pe culoarul de impact alproiectului, de la kp 0 (traversarea Dunării) la kp 11 (traversarea râului Jiu).Astfel, speciile de interes comunitar (specii incluse în anexa II şi IV a DirectiveiConsiliului 92/43/CEE) au fost observate în următoarele puncte ale traseului:

- Rana dalmatina (broasca roşie de pădure): specia a fost observată înafara culoarului şi pe culoarul de impact, între kp 0 şi kp 11 al traseului(N43 45.485 E23 52.924), în luna aprilie 2011.

- Lacerta viridis (guşterul): specia a fost observată în afara culoarului şi peculoarul de impact, între kp 0 şi kp 11 al traseului (N43 45.485 E2352.924), în luna aprilie 2011.

Urmare a observaţiilor pe traseul conductei, s-a consemnat prezenţa speciilor:Rana ridibunda, Lacerta agillis, Lacerta viridis, specii comune, fără valoareconservativă.

În Pădurea Corabia=Cobia (localitatea Calopăr) au fost observate exemplare deBufo viridis (broască râioasă verde) în bălţile temporare formate în urma ploilorcare au fost utilizate la reproducere. Această specie este listată în anexa IV aDirectivei Consiliului 92/43/CEE, fiind specie strict protejată.

În Pădurea Criva au fost observate exemplare de Triturus (Lissotriton) vulgaris(tritonul comun), Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burta roşie), Hyla arborea(brotăcel) şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) care foloseau bălţiletemporare din pădure la reproducere. Bombina bombina este listată în anexa II şiIV iar Hyla arborea şi Rana dalmatina în anexa IV a Directivei Consiliului92/43/CEE, fiind specii strict protejate.

AVIFAUNA (PĂSĂRI) s-a prezentat detaliat la cap. 3.1.1 ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre, la care se adaugă următoarele date:

AVIFAUNA (PĂSĂRI)

Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie apăsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr impresionat depăsări. Împreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificateaproximativ 30 % din speciile avifaunistice semnalate în România, din care unnumăr însemnat sunt protejate prin legi naționale şi comunitare.

ROSCI0045 Coridorul Jiului se suprapune parțial peste ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre, informațiile privind speciile de păsări prezente în sit sunt ocompletare la lista de specii din Capitolul I.

Pe lângă cele 49 de specii semnalate în ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, aufost identificate în teren 19 specii de păsări pentru ROSCI0045 Coridorul Jiului șilimitrof acestuia, pe culoarul conductei, dintre care 3 specii de păsări suntincluse în anexa 1 a Directivei Pasări: Lanius collurio, Dendrocopos syriacus şiEmberiza hortulana.



MAMIFERE

Pe fişa standard a sitului apar menţionate specii de mamifere enumerate în anexaII a Directivei Consiliului 92/43/CEE precum Spermophilus citellus și Lutra lutra.

3.3.2. C. DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIASPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PESUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA VECINĂTATE A PROIECTULUI NGPL,MENŢIONATE ÎN FORMULARUL STANDARD AL ROSCI0045 CORIDORULJIULUI

FLORA şi VEGETAŢIA (HABITATELE)

În perimetrul amplasamentului NGPL (36 m tronsonul unde se execută efectivlucrarea şi 500 m culoarul amplasamentului) nu s-au consemnat până în prezent,specii de plante, briofite şi habitate de importanţă conservativă.

Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ce priveşte habitatele, aiciîntâlnindu-se păduri de luncă şi zăvoaie, livezi, pajişti, teren agricol, zone umede– bălţi şi canale şi numeroase habitate antropogene, toate concentrate peaceastă suprafaţă, astfel că se întrepătrund iar delimitarea lor devine uneoridificilă.

În fişa standard a sitului SCI sunt înscrise 18 habitate şi anume:

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelleteauniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea, 3270 Râuri cu maluri nămoloase cuvegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention, 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri, 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii, 6510 Pajişti dealtitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), 1530* Pajişti şimlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 9130 Păduri de fag de tipAsperulo-Fagetum, 9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum ,91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae), 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cuQuercus spp. , 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 Păduridacice de stejar şi carpen, 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba, 91F0Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sauFraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 3140 Apeputernic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara , 3150 Lacurieutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3260Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie dinRanunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion, 6430 Comunităţi de lizieră cuierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi Alpin.

Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare pentruconservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a acestuia.Astfel, deşi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6 % din suprafaţanaţională, totuşi concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0,9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiereprotejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etajefitoclimatice ale ţării (Etajul deluros de cvercete – gorunete, cerete, gârniţete,amestecuri dintre acestea – şi şleauri de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar– şi cu cer, gârniţă, gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestierăSilvostepă); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate înRomânia; 22 (44 %) din cele 50 formaţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306tipuri de pădure evidenţiate în ţară.

Din datele de literatură consultate până în prezent şi în urma deplasărilor în teren,s-a constatat că în perimetrul traseului, 36m respectiv, 500 al culoaruluiconductei, nu sunt intersectate nici unul din habitatele de interes conservativ.



Menţionăm că, valoarea conservativă a habitatului intersectat de traseu, esteredusă, chiar negativă, fiind parţial, un stadiu invaziv al speciei Amorphafruticosa.

FAUNA

NEVERTEBRATE

Terestre

Carabus hungaricus preferă stepele, pajiştile nisipoase de-a lungul Dunării şiJiului, şi este o specie rară, protejată fiind caracteristică regiunii panonice.Această specie este listată ca prezentă în fişa standard a sitului dar perimetrulstudiat nu conţine habitatul specific.

Lunca Jiului la punctul de traversare de către conductă, oferă un habitat prielnicpentru odonate, dar nu au fost încă identificate specii protejate.

O altă specie de interes conservativ identificată este Lucanus cervus(coleopter din familia Lucanidae) în Pădurea Corabia la Calopăr la kp 46.9 alconductei, această specie fiind listată în anexa II a Directivei Habitate.

În cazul formei adulte (imago) dimorfismul sexual este foarte pronunţat. Mascululeste masiv (lungimea corpului poate ajunge până la 7,5 cm) cu mandibulelemodificate puternic ce iau forma unor coarne ramificate. Capul este mai maredecât protoraxul. Mandibulele şi capul femelelor sunt mult mai mici, ca de altfelîntreg corpul, ce nu depăşeşte 5 cm. Elitrele şi mandibulele sunt castanii în timpce restul trunchiului şi picioarele sunt negre.

Habitat – păduri de stejar sau gorun

Hrana larvei-material lemnos, Imago- seva speciilor de Qeurcus.

Relaţia cu aria afectată de proiect .- Au fost colectate pe sol exemplare moarte şiresturi (mandibule de mascul adult) – se confirma prezenţa.

PEŞTI

Pe cursul râului Jiu se întâlnesc mai multe specii de peşti, 12 dintre ele fiindlistate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE-Sabanejewia aurata, Cobitistaenia, Alosa pontica, Gobio albipinnatus, Aspius aspius, Rhodeus sericeusamarus, Misgurnus fossilis, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel, Zingelstreber, Pelecus cultratus, Gymnocephalus baloni.

AMFIBIENI şi REPTILE

Pe fişa standard a sitului apar menţionate specii de amfibieni şi reptile enumerateîn anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE precum Bombina bombina, Emysorbicularis.

Pădurea Corabia=Cobia, lângă localitatea Calopăr, kp 47 din conductă (N4408.241 E23 43.895), parte din ROSCI0045 Coridorul Jiului. Observaţiile privindherpetofauna au fost realizate pe culoarul de impact al proiectului. Astfel,următoarele specii de interes comunitar (specii incluse în anexa II şi IV aDirectivei Consiliului 92/43/CEE) au fost observate:

- Bufo viridis (broască râioasă verde)

Pădurea Criva Kp 60+500m – kp 62 (N44 16.130 E23 39.362) parte dinROSCI0045 Coridorul Jiului. Observaţiile privind herpetofauna au fost realizate peculoarul de impact al proiectului. Astfel, următoarele specii de interes comunitar(specii incluse în anexa II şi IV a Directivei Consiliului 92/43/CEE) au fostobservate:



- Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burta roşie)- Rana dalmatina (broasca roşie de pădure)- Hyla arborea (brotăcel)

AVIFAUNA

Pentru ROSCI0045 Coridorul Jiului se vor lua în considerare speciile de păsări şirecomandările de la capitolul 3.1.1, la care se adaugă următoarele observaţii:

Pădurea Corabia=Cobia, lângă localitatea Calopăr, kp 47 din conductă (N 44º08’ 08,9’’ E 23º 43’ 57,3’’), parte din ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Zona investigată a fost pădurea de stejar, în imediata apropiere a traseuluiconductei. Aici au fost identificate specii caracteristice pădurilor de şes, limitrofeculturilor agricole: ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus), presură degrădină (Emberiza hortulana), şorecar comun (Buteo buteo), ciocănitoare pestriţămare (Dendrocopos major), grangur (Oriolus oriolus), cinteză (Fringilla coelebs),pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus), turturică (Streptopelia turtur), piţigoimare (Parus major).

Pe traseul conductei, în zona de culturi agricole au fost identificate speciicaracteristice zonelor deschise, cu culturi agricole: ciocârlie de câmp (Alaudaarvensis), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), presură sură (Miliaria calandra),vrabie de câmp (Passer montanus), vânturel roşu (Falco tinnunculus), şorecarcomun (Buteo buteo), fazan (Phasianus colchicus).

Pădurea Criva şi Pădurea Palilula Kp 60+500m – kp 62 (N44 14 30.3 E23 4135.6) şi Kp 64+400 m – kp 65+600 m (N44 16 13.4 E23 38 51.1)

Zona a fost investigată pe parcursul conductei, realizându-se observaţii îninteriorul pădurii şi la limita acesteia cu culturile agricole

Speciile obsevate în pădure sunt: grangur (Oriolus oriolus), cinteză (Fringillacoelebs), pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus), piţigoi mare (Parus major),ţiclean (Sitta europaea), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoare de grădini(Dendrocopos syriacus), iar la limita pădurii cu culturile agricole: sfrâncioc roşiatic(Lanius collurio), presură sură (Miliaria calandra), vrabie de câmp (Passermontanus), vânturel roşu (Falco tinnunculus), şorecar comun (Buteo buteo),fazan (Phasianus colchicus).

MAMIFERE

Dintre speciile listate în fişa standard a sitului menţionăm popândăul(Spermophilus citellus), pentru care s-au identificat câteva intrări în galerii, la kp10 al conductei, în zona de traversare a râului Jiu. Nu s-a confirmat prezenţaanimalelor în sezonul de vară, galeriile fiind probabil părăsite datorită păşunatuluiîn zonă.

Altă specie importantă observată, cu valoare conservativă, este pisica sălbatică(Felis silvestris), la marginea plantaţiei de plop canadian Populus × canadensis,în apropiere de traversarea Dunării.

Au mai fost observate frecvente urme de specii de vânat: Meles meles, Capreoluscapreolus, Sus scrofa în zona de dig la traversarea Dunării şi în Pădurea Corabia.



3.3.2. D. DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR DE INTERESCOMUNITAR AFECTATE ŞI A RELAŢIEI ACESTORA CU ARIILE NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIAACESTORA

Habitate

Descrierea tipurilor de habitate incluse în Anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE menţionate în formularul standard ROSCI0045 Coridorul Jiului esteprezentată in anexa A.5.2. din documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004.

Habitatele de interes comunitar menţionate în Formularul Standard al situluiROSCI0045 nu au fost identificate în zona proiectului NGPL..

Descrierea speciilor de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE pentru care a fost desemnat ROSCI0045 Coridorul Jiului esteprezentată in anexa A 5.1.3.5 din documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004..

Datele biologice şi ecologice ale speciilor de mamifere de interes comunitarafectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţiaacestora este prezentată mai jos în tabelul 3.3.2.4.

Amfibieni şi reptile

Datele biologice şi ecologice ale speciilor de amfibieni şi reptile de interescomunitar afectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului şidistribuţia acestora este prezentată mai jos în tabelul 3.3.25 de mai jos.

Dintre speciile de amfibieni şi reptile de interes comunitar menţionate înFormularul Standard al sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului (Bombina Bombina,Emys orbicularis, Triturus cristatus) a fost identificată în zona proiectului numaispecia Bombina Bombina.

Pe lângă acestea au mai fost identificate şi alte specii de amfibieni de interescomunitar nemenţionate în formularul Standard al sitului: Bufo viridis (broascarâioasă verde), Rana dalmatina (broasca roşie de pădure), Hyla arborea(brotăcel) precum şi specii de reptile precum: Lacerta agillis (şopârla de câmp),Lacerta viridis (guşter), specii menţionate în Anexa 4 A a OUG 57/2007.

Descrierea speciilor de amfibieni şi reptile enumerate în Anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat ROSCI0045 Coridorul Jiuluieste prezentată in anexa A 5.1.3.2 şi A.5.1.3.3. din documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004.



Tabelul 3.3.2.4.: Datele biologice şi ecologice ale speciilor de mamifere de interes comunitar afectate, relaţia acestora cu situlROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţia acestora.

Cod Denumire specie Date bio ecologiceRelaţia speciei cu situl Distribuţia speciei în perimetrul

proiectului NGPL şi pe teritoriulROSCI0045 Coridorul Jiului

1335 Spermophiluscitellus-popândăul-

Habitatul speciei îl reprezintă zonele deschise destepă şi terenuri înierbate, izlazuri, pajişti, terenuricultivate, îndeosebi cu plante furajere perene,gradini, până la liziera pădurii, râpe, diguri,marginea drumurilor de ţară, pe terenuri binedrenate, unde îşi pot săpa galeriile. Evită terenurilecultivate intensiv. Este un animal social, trăieşte încolonii, fiecare individ având galeriapropie.

Popândăul este prin excelenţă diurn, heliofil şi îşidesfăşoară activitatea de căutare a hranei în primaparte a zilei (între orele 8-11) şi după-amiază,înainte de asfinţitul soarelui.

Consumă atât hrană vegetală cât şi animală,vegetalele predominând prin volumul mare, fiindconsumate părţile verzi ale plantelor (rădăcini,tulpini, muguri), seminţe şi rădăcini. Au fostidentificate în hrana popândăului peste 200 deplante dintre care gramineele, leguminoasele şicompositele sunt preferate (Setaria glauca, Setariaviridis, Agrostis stolonifera, Cynodon dactylon, Poabulbosa, Poa pratensis, Brachipodium pennatum,specii de Festuca şi Bromus, Secale cereale,Triticum vulgaris, Hordeum vulgare, Avena sativa,Zea mays, Medicago lupulina, Medicago sativa,Melilotus officinalis, Trifolium repens, Trifoliumarvense, Trifolium pratense, Achilea millefolium,Matricaria chamomilla, Artemisia vulgaris, Cicorium

Populaţie rezidentă, în situlROSCI0045 Coridorul Jiului.

Mărimea şi densitatearelativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia lanivel naţional este raportatăla 2>=p>0%.

Conservarea trăsăturilorhabitatului importante pentruexistenţa speciei esteconsiderată bună (B).

Valoarea sitului ROSCI0045Coridorul Jiului pentruconservarea speciei estebună

În perimetrul proiectului NGPL s-auidentificat câteva intrări în galerii, lakp 10 al conductei, în zona detraversare a râului Jiu.

Nu s-a confirmat prezenţa animalelorîn sezonul de vară, galeriile fiindprobabil părăsite datorită păşunatuluiîn zonă.

În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia este neizolată cu o arie derăspândire extinsă.

Situl îi oferă condiţii bune de habitatpentru construirea galeriilor şi hrană(plantele preferate şi insectele segăsesc în cantităţi suficiente)





inthybus, Taraxacum officinalis, Lactuca sativa,Helianthus annuus). Compoziţia speciilor de planteconsumate cât şi numărul lor diferă înfuncţie de structura biocenozei, de anotimp, devârsta şi sexul individului.Hrana animală este constituită din insecte,miriapode, melci, râme, mici vertebrate. Insecteleocupă un loc important în hrana popândăului,consumând specii de odonate, ortoptere,coleoptere, lepidoptere, diptere, himenoptere,heteroptere, homoptere.

Reproducerea.Perioada de reproducere la popândău începe lacâteva zile după ieşirea din hibernare, mai târziu înzonele nordice (aprilie) şi mai devreme în celesudice (martie).

Perioada de hibernare este determinată detemperatură. În general începe în luna septembrie,dar în anii călduroşi chiar la sfârşitul lui octombrie.Când temperatura scade sub 15 grade, aceştia numai părăsesc adăpostul.

Răspândire geografică: Se întâlneşte în parteacentrală şi sud-estică a Europei şi în Asia Mică.Arealul său nu este continuu ci este divizat în zoneseparate sau izolate de fluvii, râuri, păduricompacte. În Europa se întâlneşte în partea sud-estică a Austriei, Germaniei, într-o zonă limitată apărţii sudice a Poloniei, în Ungaria, Iugoslavia,Macedonia, România, Republica Moldova, parteavestică a Ucrainei, Bulgaria, Turcia, Grecia.





În România popândăul are o distribuţie discontinuă,lipsind total în Podişul Transilvaniei şi din alte zonerestrânse. Se întâlneşte în afara arcului carpatic,până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia,Oltenia, Dobrogea. În Crişana, Maramureş şiMoldova de nord efectivele sunt mici.

Conservare.In România, populaţia a fost estimată la cca. 15.000indivizi. În unele părţi ale Dobrogei, populaţia aratăsemne de stabilizare şi de refacere după 1989, carezultat al abandonării agriculturii intensive.

Principalele ameninţări pentru această specie suntconversia habitatelor de stepă/păşuni în terenuricultivate, dar şi împăduririle, abandonarea păşunilorşi transformarea terenurilor în suprafeţe cu iarbăînaltă sau tufărişuri.



Tabelul 3.3.2.5.: Datele biologice şi ecologice ale speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar afectate, relaţiaacestora cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţia acestora

Cod Denumire specie Date bio ecologice Relaţia speciei cu situlDistribuţia speciei în perimetrulproiectului NGPL şi pe teritoriul


1188 Bombina bombina

Buhai de baltă cuburta roşie

Este activă atât pe timpul zilei cât şi alnopţii din martie până în octombrie.Perioada de reproducere este cuprinsăîntre mai şi iulie; femelele pot produce 300de ouă într-unsezon, depuse în grămezi decâte 30, depuse în vegetaţia acvatică.Larvele se metamorfozează în 2-3 luni.

Se întâlneşte în bălţi din lunci, terenuriagricole, păduri, mlaştini şi zoneinundabile, fiind des întâlnită la marginealacurilor şi a bălţilor. Poate fi întâlnită şi înbălţi temporare dar preferă zonele cuvegetaţie submersă bine dezvoltată. Deasemenea întâlnită şi pe uscat undehibernează, putând fi găsită sub pietre,crengi, în frunzar sau între rădăcinilecopacilor.

În România este distribuită peste tot înzonele de şes, putând fi întâlnită până la400 m altitudine.

Populaţie rezidentă în sit.Mărimea şi densitatearelativă a populaţiei specieiîn sit în raport cu populaţiala nivel naţional esteraportată la 15>=p>2%.Conservarea trăsăturilorhabitatului importantepentru existenţa specieieste considerată bună (B).

În perimetrul proiectului NGPLspecia Bombina bombina(buhaiul de baltă cu burta roşie):a fost observată în afaraculoarului şi pe culoarul deimpact, între kp 0 şi kp 11 altraseului (N43 45.485 E2352.924)şi în pădurea Criva (Kp 60+500 –kp 62) unde foloseşte bălţiletemporare din pădure lareproducere.

În situl ROSCI0045 CoridorulJiului populaţia speciei esteneizolată cu arie extinsă derăspândire.





Bufo viridis

broasca râioasăverde

Specie nocturnă, cu toate că poate fiobservată şi în timpul zilei, în specialprimăvara. Foarte rezistentă la condiţiile deariditate şi temperaturile ridicate fiind desîntâlnită în habitate uscate şi nisipoase.Femela depune în apele puţin adânci unşirag de ouă de 2-4 m lungime care conţine2000-10000ouă şi în care sunt dispusedoar câte două ouă în lăţimea şiragului.Mormolocii se metamorfozeazăîn 2-3 luni. Specie întâlnită în multe tipuride habitate cum ar fi păduri deschise, zonepietroase, zonecostiere, terenuri agricole, zone industrialeşi miniere. Des întâlnită în jurul localităţilor,fiind foarte numeroasă în zonele ruraleunde este des văzută vânând insecte lalumina felinarelor. Specie foarte tolerantăla apa salmastră şi la poluare.

Specia nu este menţionatăîn Formularul Standard alsitului ROSCI0045Coridorul Jiului şi nu existăalte date referitoare larelaţia acesteia cu situlnatura 2000.

În perimetrul proiectului NGPLspecia a fost observată înPădurea Corabia=Cobia, lângălocalitatea Calopăr, kp 47 dinconductă (N44 08.241 E2343.895), parte din ROSCI0045Coridorul Jiului în bălţile formatetemporar.

O specie în general estică,distribuită până în Danemarca,Suedia, statele baltice şi Rusia, şipână în Germania, Franţa şi Italia;de asemenea în nordul Africii şiAsia de sud-vest.Întâlnită în mod tipic în zonele deşes, dar poate atinge şi altitudinide 2400 m. În Româniaesteîntâlnită aproape peste totpână la 1700 m altitudine.

Rana dalmatinana Specie extrem de agilă, capabilă de salturiuriaşe; de obicei hibernează pe uscat.Reproducerea are loc în februarie-aprilie,în ape stătătoare, bălţi din mlaştini demulte orichiar în apropierea pădurii în care broascatrăieşte în restul anului. Grămezile de ouăconţin 450-1800 ouă care sunt depozitatela o anumită adâncime în jurul crengilor,creând iluzia că grămada afost înţepată deacestea.

Întâlnită în mod tipic în păduri de foioase,cu sau fără vegetaţie ierboasă, unde

Specia nu este menţionatăîn Formularul Standard alsitului ROSCI0045 CoridorulJiului şi nu există alte datereferitoare la relaţia acesteiacu situl natura 2000.

În perimetrul proiectului NGPLspecia a fost observată înPădurea Corabia=Cobia, lângălocalitatea Calopăr, kp 47 dinconductă (N44 08.241 E2343.895), parte din ROSCI0045Coridorul Jiului în bălţile formatetemporar.

În general este larg răspândită laest de România, fiind absentă dinnordul Europei, Portugalia şi încea mai mare parte a Spaniei; deasemenea prezentă în nordul





coloritul se aseamănă foarte bine cufrunzarul din pădure. Comună în pădurilede stejari din Europa Centrală dar şi în alteasociaţii de copaci din alte zone; întâlnităde asemenea şi în tufărişuri şi pajişti. Deobicei preferă habitatele umede cu toate căpoate fi întâlnită şi în părţile foate uscateale anumitor păduri.

Turciei asiatice, Caucazi şi nordulIranului. Întâlnită până la 1700 mdar la altitudini mai mici în nord. ÎnRomânia este larg distribuităpânăla 900 m altitudine.

Hyla arborea Specie nocturnă şi crepusculară, cu toatecă, câteodată poate fi activă şi petimpul zilei, în special când vremea estecaldă şi umedă; în astfel de condiţii poate fiîntâlnită în zone complet expuse razelor desoare. De obicei îşi petrece ziua odihnindu-se pe ramurile sau crengile tufărişurilor şicopacilor.

Se reproduce din aprilie până în iunie, într-o varietate marede ape stătătoare care sunt de obicei cuexpunere la soare şi vegetaţie submersăbogată, incluzând chiar şi bălţi din zonelemontane sau rurale.

De obicei întâlnită în habitatele cuvegetaţie densă, cu o preferinţă pentruzonele acoperitecu tufărişuri, copaci saustufăriş. De asemenea poate fi întâlnită îngrădini şi parcuri. Hibernează pe sol printrerădăcini şi litieră.


În perimetrul proiectului NGPLspecia a fost observată înPădurea Corabia=Cobia, lângălocalitatea Calopăr, kp 47 dinconductă (N44 08.241 E2343.895), parte din ROSCI0045Coridorul Jiului.

În general este distribuită înmajoritatea Europei, exceptândnordul; de asemenea întâlnită laest de Marea Caspicăşi TurciaAsiatică. Atinge altitudini de pânăla 2300 m în sudul ariei dedistribuţie. În România estedistribuită aproape peste tot, pânăla 100 m altitudine.





Lacerta agillis Este capabilă să-şi modificecomportamentul în funcţie de situaţiileapărute. Specie diurnă, iubitoare de soare.Reproducerea are loc în primăvară,femelele împerechindu-se deseori cu maimulţi masculi. Femelele depun 4-14 ouă,care sunt îngropate în soluri nisipoaseexpuse la razele soarelui, câteodatăfemela păzind ponta; puii eclozează în 7-12 săptămâni.

Specie de sol care trăieşte în feluritebiotopuri: pajişti, liziera pădurilor de fag saude conifere, în văile apelor, în porţiunilestâncoase şi chiar în culturi şi livezi


Specia a fost observată în afaraculoarului şi pe culoarul deimpact, între kp 0 şi kp 11 altraseului (N43 45.485 E2352.924)Este distribuită în aproape toatăEuropa; de asemenea la est deAsia Centrală până în Mongolia.Ajunge până la 2000 m în sud,dar este o specie de şes în nordularealului. În România esteprezentă aproape peste tot,urcând până la altitudini de 1500de m.

Lacerta viridis

(guşter)

Femela depune 6-23 ouă într-o pontă, careeclozează în aproximativ 7-15 săptămâni.

Este o specie mezofilă ce populeazăbiotopuri diferite, căutând zone acoperitede vegetaţie,cu expunere la soare şi unanumit grad de umiditate. Preferă lizierelepădurilor, poienile din interiorul pădurilor,tufărişurile etc.


Specia a fost observată în afaraculoarului şi pe culoarul deimpact, între kp 0 şi kp 11 altraseului (N43 45.485 E2352.924)Distribuţie: În mare parte ajumătăţii sudice a Europei, pânăîn nordul Franţei, sudul şi vestulElveţiei, sudul şi estul Austriei,Cehia, Slovacia şi sudul Ucrainei.Ajunge până în Spania, Sicilia şiGrecia centrală şi de nord. Speciede şes în nordul arealului derăspândire; în sud poate ajungepână la altitudini de 2200 m. ÎnRomânia este distribuită aproapepeste tot.



Nevertebrate

Datele biologice şi ecologice ale speciilor de nevertebrate de interes comunitarafectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţiaacestora este prezentată mai jos în tabelul 3.3.2.6 de mai jos.

Dintre speciile de nevertebrate de interes comunitar menţionate în FormularulStandard al sitului ROSCI0045 (Carabus hungaricus, Coenagrion mercuriale,Coenagrion ornatum, Leucorrhinia pectoralis, Isophza costala, Pholidopteratranssylvanica, Lucanus cervus ) a fost identificată în zona proiectului numaispecia Lucanus cervus, de altfel singura specie de interes conservativ identificatăîn ROSCI0045 pe traseul proiectului NGPL..

Descrierea speciilor de nevertebrate terestre enumerate în Anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CEE pentru care a fost desemnat ROSCI0045 Coridorul Jiuluieste prezentată in anexa A.5.1.1. documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004.

Peşti

Datele biologice şi ecologice ale speciilor de peşti de interes comunitar afectate,relaţia acestora cu situl ROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţia acestora esteprezentată mai jos în tabelul 3.3.2.7 de mai jos.

Speciile de peşti de interes comunitar menţionate în Formularul Standard al situluiROSCI0045 (Gobio albipinnatus, Alosa immaculata, Cobitis taenia, Sabanejewiaaurata, Gymnocephalus schraetyer, Misgurnus fossilis, Aspius aspius, Pelecuscultratus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel streber, Zingel zingel,Gymnocephalus baloni) se întâlnesc pe cursului râului Jiu.

Descrierea speciilor de peşti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE pentru care a fost desemnat ROSCI0045 Coridorul Jiului esteprezentată in anexa A.5.1.3.1. documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004.



Tabelul 3.3.2.6.: Datele biologice şi ecologice ale speciilor de nevertebrate de interes comunitar afectate, relaţia acestora cu situlROSCI0045 Coridorul Jiului şi distribuţia acestora



1083 Lucanus cervus -rădaşca

Specie silvicolă care se întâlneşte înpădurile bătrâne cu esenţe foioase,preferând pădurile de quercinee, darpot apărea şi în zonele de stepă şisilvostepă. Deseori adulţii se potîntâlni şi înparcuri şi grădini. Adulţii zboară înperioada mai-iulie. Larvele sedezvoltă în rădăcinile puternice aletrunchiurilor bătrâne de Quercus,Fagus, Tilia, Populus, Salix şi pomiifructiferi, foarte rar în conifere saucompost.

Este una dintre cele mai cunoscutespecii de coleopterele xilofageaparţinând de familia Lucanidae.Această specie prezintă preferinţepentru habitate subterane umede culemn putred, până la 50 cm adâncime.

Populaţie prezentă în sit, despre carenu se cunosc date numerice. Mărimeaşi densitatea relativă a populaţieispeciei în sit în raport cu populaţia lanivel naţional este raportată la2>=p>0%. Conservarea trăsăturilorhabitatului importante pentru existenţaspeciei este considerată bună (B).

În perimetrul proiectului NGPL speciaa fost observată în pădurea Corabia laCalopăr la km 46.9 al conductei,

In situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei este neizolată cuarie extinsă de răspândire.



Tabelul 3.3.2.7.: Datele biologice şi ecologice ale speciilor de peşti de interes comunitar afectate, relaţia acestora cu situl ROSCI0045Coridorul Jiului şi distribuţia acestora

Cod Denumirespecie Date bio ecologice Relaţia speciei cu situl

Distribuţia speciei în perimetrulproiectului NGPL şi pe teritoriulROSCI0045 Coridorul Jiului

1146 Sabanejewiaaurata

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B).

În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei este neizolată cuarie extinsă de răspândire

1149 Cobitis taenia Reproducerea are loc în perioada martie-iunie,icrele fiind depuse pe suporturi vegetale (aderăla substrat). Hrana constă din larve de insecte,mici nevertebrate acvatice şi alge.Aria de distribuţie din România includemajoritatea râurilor fiind localizată însegmentele inferioare ale acestora. Esteprezentă de asemenea şi în Dunăre pe toatălungimea sa de pe teritoriul României.Dintre râurile monitorizate în cadrul prezentuluistudiu prezenţa sa a fost semnalată în Mureş,aval de Reghin, Bega (afluentul Făget), bălţilede la Satchinez, Timiş aval de Lugoj, Cerna (laOrşova), Jiu (aval de Filiaşi), Dunăre.Habitat: Specie dulcicolă care habitează însegmentele cu curent redus de apă ale râurilordar şi în ape stătătoare pe substrat nisipos,mâlos sau argilos.

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B), iar


Prezenţa speciei a fost evdenţiată înrâul Jiu.

2491 Alosa pontica Reproducerea are loc în mai-iunie, dar şi maitârziu şi se realizează în apele Dunării. Zonelede reproducere principale par să fie localizateîntre Călăraşi şi Brăila. Depunerea pontelor seface în mai multe etape.

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.

Specia este menţionată în formularulstandard al Sitului Natura 2000ROSCI0045 Coridorul Jiului.Prezenţa sa nu a fost semnalată înperioada monitorizării.





Specie marină migratoare care iernează înmare dar urcă în fluvii pentru reproducere.Întreruperea traseului migraţiei şisuprapescuitul.

Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B),

În situl ROSCI0045 populaţia specieieste neizolată cu arie extinsă derăspândire

1130 Aspius aspius -avat

Reproducerea are loc în primăvară, în perioadamartie-aprilie, la temperaturi ale apei de 6-10grade Celsius. Pontele sunt depuse pe substratdur atât în râuri cât şi în lacuri.

Idivizii juvenili (de un an) se hrănesc cuplancton, iar adulţii sunt dominant ihtiofagi. ÎnRomânia prezenţa speciei este semnalată înDunăre, Tisa, Someş, Crişul Repede, Mureş,Bega, Timiş, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Argeş,Neajlov, Ialomiţa, Siret, Prut, Suceava,Moldova, Bistriţa Moldovenească, mai ales înzonele inferioare ale râurilor tributare Dunării.

Populează apele Dunării şi râurilor interioarede la şes până în zona de deal. Uneleexemplare urcă pe râurile tributare Dunăriipentru reproducere în lacuri sau bălţi şi seretrag o datăcu scăderea apelor. În general este speciereofilă, dar unele exemplare s-au adaptathabitatelor caracteristice apelor stagnante.

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B),

În prezentul studiu în situlROSCI0045 Coridorul Jiului specia afost întâlnită în râul Jiu şi in fluviulDunărea.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei este neizolată cuarie extinsă de răspândire

1134 Rhodeussericeus amarus

Prezenţa sa în habitatele acvatice este legatăde existenţa lamelibranhiatelor din genurileUnio şi Anodonta. Reproducerea se realizeazăîn perioada aprilie-iulie, icrele fiind depuse înponte la intervale de 10-12 zile. Hrana estereprezentata de alge unicelulare şipluricelulare, ţesuturi vegetale, detritus şi mairar hrană animală.


În perimetrul proiectului NGPL dinROSCI0045 Coridorul Jiului a fostidentificată în Dunăre şi Jiu.






În România specia este semnalată în tot cursulDunării, în lacurile şi bălţile din zona inundabilă,în unele lacuri litorale. Populează toţi afluenţiiprincipali ai Dunării de pe teritoriul României şiunele dintre râurile mai mici tributare acestorafluenţi. Este semnalată în Tisa şi afluenţi,Someşu Mare, Someşu Mic, Crasna, Beretău,Crişul Repede, Crişul Alb, Mureş, TârnavaMare, Strei, Bega, Timiş, Beregsău, Caraş,Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Teleorman,Argeş, Dâmboviţa, Neajlov, Sabar, Ialomiţa,Călmaţui, Siret, Prut, Suceava, Moldova,Bistriţa moldovenească, Milcov, Putna, Bârla.

Specie exclusiv dulcicolă care preferă apele cucurent redus de scurgere sau tronsoane de râucu ape mai puţin repezi. Populează atât râurilemari cât şi afluenţii mai mici, fiind frecventîntâlnită în braţe secundare de râu.

1145 Misgurnusfossilis

Reproducerea are loc în martie-iunie cândfemelele depun pontele pe substrat vegetal(icrele aderă la substrat). Hrana constă dindetritus, ţesuturi vegetale, nevertebrateacvatice, larve de insecte, crustacei. Deşi aveaîn trecut o distribuţie largă în România ocupândlacurile din zona inundabilă a Dunării, zoneleinundabile ale râurilor mari, segmente lateraleale râurilor din zona de câmpie sau afluenţi cudebite relativ mici şi substrat mâlos ai porţiuniiinferioare a râurilor mari, în prezent aria sa dedistribuţie s-a restrâns foarte mult, existândpuţine date certe privindrepartiţia sa actuală.


Specia este menţionată în formularulstandard al sitului Natura 2000ROSCi0045 Coridorul Jiului.

Prezenţa speciei nu a fost constatatăîn cursul monitorizării pe râul Jiu însăa fost identificată în fluviul Dunărea.

În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei ia este neizolată cuarie extinsă de răspândire





Habitat: Specie dulcicolă care populeazăhabitatele lentice sau uşor curgătoare cusubstrat mâlos, cuvegetaţie abundentă.

1157 Gymnocephalusschraetzer

Reproducerea are loc în primăvară, în perioadaaprilie – mai, pontele fiind depuse pe substrattare. Hrana constă din nevertebrate acvatice.Specia a fost semnalată în Dunăre. În Mureşeste mai frecvent aval de Arad, în Bega aval deTimişoara, în Timiş aval de Lugoj, în Cerna laOrşova.

Habitat: Este specie reofilă a cărei prezenţă afost semnalată în Dunăre şi segmentul inferioral râurilor cu viteza mică de scurgere şisubstrat nisipos.


Specia a fost identificată în râulDunărea.

În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei ia este neizolată cuarie extinsă de răspândire.

1159 Zingel zingel Reproducerea are loc în martie-aprilie. Icrelesunt lipicioase şi aderă la substrat (pietriş).Hrana constă din insecte şi larve acvatice,nevertebrate acvatice.Prezenţa speciei a fost semnalată în Dunăreaval de Baziaş, în Mureş aval de Târgu Mureş,în Begala Timişoara, în Timiş în zona inferioară de lagraniţă, în Jiu aval de Filiaşi.Habitat: Este specie reofilă a cărei prezenţă afost semnalată în Dunăre şi segmenteleinferioare alerâurilor mari pe substrat nisipos sau pietros, înzone cu curent puternic al apei.


Specia a fost identificată în râulDunărea.Deşi este meţionată în formularulStandard al sitului ROSCI0045Coridorul Jiului în râul Jiu În perioadamonitorizării prezenţa speciei nu afost semnalată.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei este neizolată cuarie extinsă de răspândire

1160 Zingel streber Reproducerea are loc în primăvara, în perioadamartie-mai. Icrele sunt depuse pe pietre sau pecrengi şi aderă la suprafaţa suportului. Hranaeste preponderent de natură animală. insecteadulte, larve de insecte, nevertebrate acvatice.

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.

Specia a fost identificată în râulDunărea.Deşi este meţionată în formularulStandard al sitului ROSCI0045Coridorul Jiului în râul Jiu În perioada





În România prezenţa sa a fost semnalată înDunăre, între Baziaş şi Brăila, în Mureş aval deReghin, în Bega între Chizătău şi Timişoara, înTimiş aval de confluenţa cu pârâul Lugoj, înCerna aval de Herculane, în Jiu aval de Filiaşi.Habitat: Specie reofilă care trăieste în Dunăreşi în râurile din zona de şes şi de deal, în zonecucurent rapid al apei, pe substrat nisipos saupietros.

Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B).

monitorizării prezenţa speciei nu afost semnalată.


2522 Pelecuscultratus

Reproducerea are loc în primãvarã, în lunileaprilie –iunie, la temperaturi aleapei de peste 12 grade Celsius, mai ales înbãlţi şi lacuri din zona inundabilã a Dunãrii.Adulţii se retrag în Dunãre dupã reproducere.Icrele sunt semipelagice şi eclozeazã dupã 3-4zile de la fecundare. În primul an de viaţãjuvenilii sunt planctonofagi. Adulţii se hrãnesccu nevertebrate acvatice, larve de insecte şiinsecte adulte şi pesti. În România prezenţaspeciei a fost semnalatã în Dunãre şi lacuriledin zona inundabilã, lacurile litorale, Someş,Mureş, Bega, Timiş, Olt, Ialomiţa, Siret, Prut.Habitat: Populeazã apele Dunãrii şi râurilormari în segmentul inferior, dar şi în unele lacurimari interioare, în special lacurile litorale.


Specia a fost identificată în râulDunărea.Deşi este meţionată în formularulStandard al sitului ROSCI0045Coridorul Jiului în râul Jiu În perioadamonitorizării prezenţa speciei nu afost semnalată


2555 Gymnocephalusbaloni Habitat: Este specie reofila care populeaza

apele Dunarii şi râurilor din zona de ses. Secaracterizeaza prin teritorialism pronuntat.Ocupa de obicei zonele mai profunde aleapelor, cu substrat tare.

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B),

Specia a fost identificată în râulDunărea.Deşi este meţionată în formularulStandard al sitului ROSCI0045Coridorul Jiului în râul Jiu În perioadamonitorizării prezenţa speciei nu afost semnalată.






4125 Alosaimmaculata

Populaţie rezidentă, despre care nu secunosc date numerice. Mărimea şidensitatea relativă a populaţiei speciei însit în raport cu populaţia la nivel naţionaleste raportată la 100>=p>15%.Conservarea trăsăturilor habitatuluiimportante pentru existenţa speciei esteconsiderată bună (B), iar din punct devedere al izolării populaţiei în sit înraport cu aria de răspândire normală aspeciei s-a apreciat că populaţia esteneizolată cu arie extinsă de răspândire

În perimetrul proiectului NGPL dinROSCI0045 Coridorul Jiului specianu a fost observată.În situl ROSCI0045 Coridorul Jiuluipopulaţia speciei este neizolată cuarie extinsă de răspândire



3.3.2.E. STATUTUL DE CONSERVARE AL SPECIILOR DE FLORĂ ŞI FAUNĂ ŞI ATIPURILOR DE HABITATE DE INTERES COMUNITAR OBSERVATE ÎNROSCI0045 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE PE TRASEUL PROIECTULUI NGPL

FLORA ŞI HABITATELE

În perimetrul amplasamentului NGPL (36 m tronsonul unde se execută efectivlucrarea şi 500 m culoarul amplasamentului) nu s-au consemnat până în prezent,specii de plante superioare, briofite şi habitate de importanţă conservativă. Încadrul siturilor nu sunt menţionate elemente de floră protejată la nivel european.

FAUNA

Speciile de faună din ariile naturale protejate se află în prezent într-o starefavorabilă de conservare graţie măsurilor de protecţie aplicate pentru conservareaspeciilor şi habitatelor naturale şi a monitorizării activităţilor cu impact potenţialasupra acestora. Administrarea patrimoniul natural faunistic şi floristic estereglementată în prezent prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/iunie 2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice, transpunere în legislaţia naţională a prevederilor DirectiveiHabitate şi a Directivei Păsări ale Comisiei Europene.

NEVERTEBRATE

Terestre

Lucanus cervus – rădaşca – este una dintre cele mai cunoscute specii decoleopterele xilofage aparţinând de familia Lucanidae. Această specie prezintăpreferinţe pentru habitate subterane umede cu lemn putred, până la 50 cmadâncime. Specia este protejată la nivel naţional şi european deoarece, din cauzareducerii habitatului preferat (păduri bătrâne cu esenţe foiase) şi amanagementului zonelor forestiere (inlăturarea materialului lemnos mort sauîmbătrânit), efectivele populaţionale au scăzut foarte mult. Statutul speciei este derisc redus la nivel european, în unele ţări declinul populaţiei şi a habitatului fiindstopat.

VERTEBRATE

PEŞTI

In tabelul 3.3.2.8. de mai jos se prezintă speciile de peşti descrise pe cursulmijlociu al Dunării şi cursul inferior al râului Jiu, în zona localităţii Zăval

Tabelul 3.3.2.8.: Specii de peşti descrise pe cursul mijlociu al Dunării şi cursulinferior al râului Jiu, în zona localităţii Zăval

Nr.crt. Denumirea speciei Denumire

Populara English Name Statut deprotectie

1. Esox lucius Ştiuca Northern Pike2. Cobitis taenia taenia Zvârluga Spined Loach Ber III, DH3. Sabanejewia aurata Zvarluga Sand Loach Ber III, DH, RL4. Misgurnus fossilis Tipar5. Alosa pontica Scrumbia de Dunare6 Abramis brama Plătica Carp Bream7. Alburnus alburnus Oblete Bleak8. Aspius aspius Avat Asp Ber III, DH, RL



Nr.crt. Denumirea speciei Denumire

Populara English Name Statut deprotectie

9. Barbus barbus Mreana Barbel10. Barbus meridionalis Moioaga Mediterranean Barbel Ber III, DH11. Carassius auratus gibelio carasul auriu Prussian Carp12. Ctenopharyngodon idella crapul chinezesc Grass Carp13. Cyprinus carpio carpio Crapul Common Carp RL14. Hypophthalmicthys molitrix crapul argintiu Silver Carp15. Lepomis gibbosus bibanul soare Pumpkinseed16. Leuciscus cephalus Cleanul European Chub17. Leuciscus idus Văduviţa Ide18. Pelecus cultratus Sabita19. Pseudorasbora parva Murgoi Stone Moroko20. Rhodeus sericeus amarus Boarta Amur Bitterling Ber III, DH21. Rutilus rutilus Babuşca Roach22. Scardinius erythrophthalmus Roşioara Rudd23. Gobio kessleri Porcusor de nisip Kessler’s Gudgeon Ber III, RL24. Gobio albipinnatus Porcusor de ses25. Gymnocephalus baloni ghiborţ de râu Danube Ruffe RL26. Gymnocephalus cernuus Ghiborţ Ruffe27. Gymnocephalus schraetzer Raspar Schraetser RL28. Perca fluviatilis Bibanul European Perch29. Styzostedion lucioperca Şalăul Zander30. Zingel zingel Pietrar Zingel RL31 Zingel streber Fusar Streber RL32. Silurus glanis Somnul Wels Catfish

Pe cursul râului Jiu se întâlnesc mai multe specii de peşti 12 dintre ele fiind listateîn anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE-Sabanejewia aurata, Cobitis taenia,Alosa pontica, Gobio albipinnatus, Aspius aspius, Rhodeus sericeus amarus,Misgurnus fossilis, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel, Zingel streber,Pelecus cultratus, Gymnocephalus baloni.

AVIFAUNA

In teren au fost identificate, în afara ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, 19specii de păsări pentru ROSCI0045 Coridorul Jiului şi limitrof acestuia, respectivPădurea Corabia, pădurea Criva şi pădurea Palilula, pe culoarul de impact alconductei (tabelul 3.3.2.9 de mai jos ). Trei dintre acestea sunt incluse înanexa 1 a Directivei Pasări: Lanius collurio, Dendrocopos syriacus şi Emberizahortulana.



Tabelul 3.3.2.9: Statutul conservativ pentru speciile observate în ROSCI0045Coridorul Jiului şi limitrof acestuia, Kp 46 – Kp 64:



DirectivaPăsări

(2009/147/EC)

OUG57/2007

Listaroşie

naţională

CategorieSPEC

Alaudaarvensis

ciocârlie decâmp

Anexa II/2 Anexa5 C

- 3

Buteo buteo şorecar comun - - - -Cuculuscanorus cuc - - - -

Dendrocoposmajor

ciocănitoarepestriţă mare

- - - -


ciocănitoare degrădini Anexa I Anexa 3 - 4

A379 Emberizahortulana

Presură degrădină

Anexa I Anexa 3 - 2

Falcotinnunculus vânturel roşu - Anexa

4B- 3

Fringillacoelebs cinteză - - - 4

A338 Lanius collurio sfrânciocroşiatic Anexa I Anexa 3 - 3

Miliariacalandra presură sură - Anexa

4B- 4

Oriolus oriolus grangur - Anexa4B

- -

Parus major piţigoi mare - - - -Pasermontanus vrabie de câmp - - - -

Phasianuscolchicus

fazan Anexa II/1 Anexa5C, 5D

- -

Phylloscopustrochilus

pitulicefluierătoare - Anexa

4B- -

Sittaeuropaea ţiclean - Anexa

4B- -

Streptopeliaturtur turturică Anexa II/2 Anexa

5Cvulnerabilă 3

Vanellusvanellus nagâţ Anexa II/2 - - -

Upupa epops pupăza - Anexa4B

- -

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, s-a creat cadrul legal pentru transpunerea in legislaţia română a prevederilorurmătoarelor directive:- Directiva Consiliului 2009/147/EC- Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de

flora şi fauna salbaticeIn anexele 4.1.1 ÷ 4.1.6 din documentul Nabucco: 70223-RR-PCA-EV-8001-004se prezintă statutul habitatelor şi speciilor din România, iar în anexa 4.1.7. ,statutul habitatelor şi speciilor de interes comunitar ce pot fi întâlnite de-a lungultraseului NGPL.



Criteriile de desemnare au fost adoptate in conformitate cu criteriile internaţionalespecifice pentru fiecare specie, precum şi in functie de cunoasterea situatieipopulatiei la nivelul tarii

3.3.2.F. DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECIIAFECTATE (EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI ÎN CADRUL ARIEINATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, PROCENTULESTIMATIV AL POPULAŢIEI UNEI SPECII AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPP, SUPRAFAŢA HABITATULUI ESTE SUFICIENT DE MARE PENTRU AASIGURA MENŢINEREA SPECIEI PE TERMEN LUNGDin suprafaţa totală a sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului de 71.452 ha peste carese suprapune pe o distanţă de circa 11 km, culoarul de lucru, respectiv coridorulconductei, se vor ocupa temporar suprafeţele menţionate in tabelul 1.2.3. de maisus.

Asupra habitatelor naturale din zona de intersecţie a traseului proiectului Nabuccocu arealul de protecţie avifaunistică se resimte influenţa antropică datorităvecinătăţii a două localităţii (comuna Ostroveni şi comuna Zăval), a activităţiloragricole, păşunatului, circulaţiei rutiere pe DN 55A, circulaţiei pe digurile canalelordin zonă ce asigură acces la malul Dunării.

Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate:

a) In cazul subtraversării Dunării prin metoda fără şanţ deschis, nu se defrişeazăpădure ( a se vedea figura 3.3.2.3 de mai sus)

b) In cazul subtraversării Dunării prin metoda cu şanţ deschis, se defrişează13.679,905 m2 plantaţie de plopi canadian ( a se vedea figura 3.1.1.3 de maisus).

c) Defrişarea, in zona kp 55+300 – kp 55+400 a 3500 m2 pădure (planşa nr.70223/RR/PL/00/01/0114 de mai jos), a circa 101 m2 in zona kp 61+800 – kp61+900 (planşa nr. 70223/RR/PL/00/01/0115 de mai jos), are un impactnesemnificativ asupra păsărilor din ROSCI0045 Coridorul Jiului

Nu se ocupă definitiv nici o suprafaţă. La terminarea lucrărilor, suprafeţeleocupate temporar vor fi redate circuitului iniţial.In cazul subtraversării fluviului Dunărea prin metoda fără şanţ deschis, aşa cumrezultă din figura 3.1.1.4 de mai sus, pe o distanţă de 6m stânga/dreapta faţă deaxul conductei este interzisă plantarea de arbori cu rădăcini mai adânci de 0,50m.

In zona proiectului, in situaţia aplicării metodei de subtraversare a fluviuluiDunărea prin şanţ deschis, schimbarile pe care le implica defrisarea plantaţiei deplop canadian din zona proiectului presupun:- fenomene de degradare a peisajului prin introducerea de elemente noi,respectiv protecţia malului ,- schimbarea microclimatului local de pădure,- modificarea valorii estetice a peisajului,- schimbarea modului de utilizare a terenului pe o distanţă de 6m stânga/dreaptafaţă de axul conductei ,

Având în vedere faptul că în ROSCI0045 Coridorul Jiului traversate de proiectulNGPL nu au fost identificate specii strict localizate pe o arie restrânsă de habitatiar habitatul lor poate varia, se estimează că prin aplicarea măsurilor dediminuare a impactului şi monitorizării nu vor avea loc schimbări în efectivelepopulaţionale ale speciilor de interes comunitar din zona proiectului.



3.3.2.G. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢININTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Situl Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului a fost dat în custodie împreună cusitul Natura 2000 ROSPA 0023 Confuenţa Jiu Dunăre, Consiliului Judeţean Doljîn sesiunea a III a din ianuarie – martie 2011, însă până în acest moment nu afost promovat un plan de management avizat, iar altă documentaţie publicărelevantă pentru aria naturală protejată de interes comunitar nu există. Singureledate disponibile referitoare la ROSCI0045 Coridorul Jiului sunt informaţiile dinFormularul Standard al sitului de importanţă avifaunistică.

Menţionăm însă că acestea, conţin cu precădere informaţii despre compoziţiacalitativă şi cantitativă a avifaunei din sit fără a analiza relaţiile structurale şifuncţionale care au creat şi menţin integritatea ariilor naturale protejate.

Pentru realizarea studiului de evaluare adecvată au fost efectuate o serie deobservaţii în teren relevante pentru amplasamentul analizat, însă nu se potraporta la toată suprafaţa ariei naturale protejate de interes comunitar pentruredarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritateaacesteia.

Menţionăm totuşi că suprafaţa ocupată de culoarul de lucru pentru proiectulNabucco în arealul de importanţă comunitară reprezintă un procent redus (0,05 %in cazul aplicării metodei cu şanţ deschis şi 0,04% a metodei fără şanţ deschis), iar oastfel de raportare devine irelevantă, cu atât mai mult cu cât condiţiile de mediubiotic şi abiotic variază pe întreaga suprafaţă a sitului.

O arie naturală protejata, functioneaza ca un tot unitar, adică fiecare intervenţieantropică poate influenţa activitatea acesteia dacă nu este realizată înconcordanţă cu statutul de conservare al speciilor şi habitatelor din regiune.

În cazul proiectului Nabucco se estimează un impact temporar produs în perioadade construcţie a conductei, astfel că după finalizarea lucrărilor starea deconservare a habitatelor care sunt importante pentru speciile din situl ROSCI0045Coridorul Jiului nu va fi modificată.

Legăturile dintre speciile de faună şi cu habitatele preferate din interiorul sitului (înspecial în zona strict protejată), sunt foarte importante deoarece asigurămenţinerea integrităţii populaţiilor de de specii existente în sit.

Faptul că nu există o zonare internă a sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului, nu secunosc zonele „sensibile din sit”, astfel că singurele date concludente privindrelaţiile structurale şi funcţionale in situl menţionat şi în special pe traseulconductei sunt cele din teren şi aprecieri teoretice.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor naturalesunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilorabiotici (factorii geologici (solul), factori geografici (altitudine, longitudine,latitudine), factori mecanici (flux, reflux, curenţi, cutremure), factori fizici(temperatura, lumina, apa, aer) şi factori chimici (compoziţia aerului, a apei, asolului) şi biocenoza (ce reprezinta întreaga diversitate elementelor vii, precumflora şi fauna, dar şi relaţiile acestora intra şi interspecifice).

Habitatele de pădure din situl ROSCI0045 Coridorul Jiului intersectate direct sauindirect de proiectul Nabucco sunt menţinute de caracteristici ale factorilor abioticidupă cum urmează:



Pădurea Zăval

Coordonate geografice: N43 49 49,3 E23 51 01,1.

Este localizată pe malul stâng tehnic al râului Jiu, în secţiunea inferioară aacestuia. Zona investigată aparţine Câmpiei Olteniei, subdiviziune a CâmpieiRomâne. Pădurea Zaval se dezvoltă pe substrat sedimentar format din depozitealuviale (pietrişuri, bolovănişuri, nisipuri) peste care s-au format soluri aluviale cuzăvoaie de plopi şi salcii şi stejărete de luncă – cazul de faţă. Pădurea Zaval estesituată în lunca majoră a râului în zona de câmpie plană, cu versanţi de micialtitudini cu înclinare slabă. Altitudinea este cuprinsă între 30 şi 45 de metri cuvegetaţie reprezentată de şleauri de luncă.

Temperatura medie anuală este de 11,2 grade Celsius, cu o amplitudine termicăanuală de 25,7 grade Celsius. Luna cu valoarea medie cea mai mare atemperaturii este iulie (23,2 grade Celsius) iar temperatura medie cea mai micăse înregistrează în ianuarie (-2,5 grade Celsius).

Pădurea Corabia=Cobia (localitatea Calopăr) - Kp 46+400 – kp 46+900

Pădurea Cobia este localizată în Câmpia Olteniei, subunitate a Câmpiei Româneacoperită de depozite cuaternare de loess, depozite de terase şi aluviuni recentedispuse pe depozite mezozoice care acoperă stratul de fundament al cristalinelor.Acumulările de aluviuni din terasele joase sunt reprezentate de pietrişuri,bolovănişuri şi nisipuri dispuse în straturi cu grosimi cuprinse între 5 şi 10 metri,peste care s-au format depozite de dune. În zonele de luncă se găsesc depozitede pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri cu grosimi de 10-15 metri.

Din punct de vedere geomorfologic zona este dominată de terenuri plane, decâmpie.

Reţeaua hidrologică este formată din râul Jiu şi în parte din Desnatui, în luncilecărora s-au format şleauri de luncă.

Clima este specifică zonei de câmpie, cu veri călduroase şi secetoase şi ierniblânde. Zona investigată se află în etajul fitoclimatic al câmpiei forestiere.

Temperatura medie anuală in zona pădurii Cobia este estimată la 10,8 gradeCelsius, având o amplitudine de 25,2 grade Celsius. Temperatura maximăabsolută a fost înregistrată în anul 1941 (41,5 grade Cesius, în luna iulie), iarminima absolută s-a înregistrat în anul 1942 (-30,5 grade Celsius, în lunaianuarie). Data medie a primului îngheţ este 7.XI, iar ultimul îngheţ se manifestaîn jurul datei de 20.04. Durata perioadei în care temperaturile depăşesc 0 gradeCelsius este de 310 zile iar cea a perioadei cu temperaturi mai mari de 10 gradeCelsius este de 202 zile. Regimul pluviometric se caracterizează prin precipitaţiimedii anuale de 546,5 mm, cu un maxim manifestat în luna iunie (67,4 mm) şi unminim de 28,9 mm în luna februarie.

Regimul eolian se caracterizează prin vânturi dominante din direcţiile E-SE şi V-NV care nu au însă intensităţi ce ar putea produce distrugeri majore vegetaţieiforestiere. În funcţie de factorii climatici şi pedologici în zona de câmpie s-auformat arborete de cer, gârniţă şi amestecuri ale acestor specii pe soluri bruneroşcate, cernoziomuri, brune roşcate luvice sau arborete de salcâm pepsamosoluri. Pădurea Cobia se încadrează, ca etaj de vegetaţie, în „câmpiaforestieră”.

Pădurile Criva şi Palilula Podari

Substratul geologic este reprezentat de formaţiuni sedimentare de tipul loessurilorşi depozitelor loessoide pe care s-au format soluri de tip brun roşcat, brun



argiloiluvial, brun roşcat luvic pe care s-au constituit păduri de cer, gârniţă, gorunşi amestec ale acestor specii.

Din punct de vedere geomorfologic zona face parte din Ţinutul Piemontului Geticşi al Câmpiei Române, Câmpia Colinară a Balacitei din Piemontul Balacitei.

Relieful zonei este complex, cu forme de relief de la luncă, câmpie şi coline,câmpie colinară, cu energie de relief mică (50-100 de metri). În zona de luncă s-au format soluri aluviale pe care vegetează arborete de plop alb, plop negru,salcie, plop euramerican, stejar şi diverse specii de amestec-frasin, tei, arţar,jugastru. Pe terenurile plane sau uşor înclinate din zona de câmpie s-au formatsoluri brune roşcate luvice, brune roşcate, brune argiloiluviale pe care s-audezvoltat arborete de gârniţă, cer şi amestecuri ale acestor specii. Pe versanţi s-au format soluri brune roşcate, brune argiloiluviale acoperite de arborete pure saude amestec formate din cer, gârniţă şi gorun.

Din punct de vedere hidrologic zona investigată este localizată în bazinul inferioral râului Jiu având ca principali afluenţi în această zonă pâraiele valea Rasnic,Valea Nicolii, Leamna, Grajdana, Palilula, Prodila şi Valea Bisericii (pe parteadreaptă tehnică). Debitul pâraielor este variabil, scăzând foarte mult în cursulanotimpului secetos. Regimul hidrologic este relativ constant, însă cu viituri mariale Râului Jiu în sezonul de primăvară. Pânza freatică se află aproape desuprafaţa solului în zona de luncă (2-6 metri), şi la adâncime (peste 20 de metri)în zona de câmpie.

Regimul termic se caracterizează prin temperatura medie anuală de 10,8 gradeCelsius, cu amplitudinea termică anuală de 25,2 grade Celsius. Media cea maiscăzută a temperaturii se înregistrează în luna ianuarie (-2,5 grade Celsius) iarcea mai ridicată în luna iulie (22,7 grade Celsius). Temperatura maximă absolută(41,5 grade Celsius) a fost înregistrată în luna iulie 1916, iar minima absolută (-30,5 grade Celsius) în luna ianuarie 1942.

Numărul zilelor cu temperaturi mai mari de 0 grade Cesius este de 304, iar alcelor cu temperaturi de peste 10 grade Celsius este de 199. Data medie aprimului îngheţ este 25.10, iar a ultimului 6.05.

Regimul pluviometric se caracterizează prin precipitaţi medii anuale de 523 mm.Precipitaţiile cele mai mici se constată în luna februarie (28,2 mm), iar cele maiabundente în iunie (71,3 mm).

Pentru zona pădurii Criva dominante sunt vânturile estice şi vestice, cu vitezereduse, care nu afectează în măsură importantă vegetaţia forestieră.

Pe sezoane valorile medii ale temperaturilor se prezintă, pentru zona câmpieiforestiere, astfel:

Temperatura(grade Celsius):

media anuală10,8

Primavara11,1

Vara21,6

Toamna11,6

Iarna-0,9

Precipitaţii(mm):

media anuală523,0

Primavara132,9

Vara164,7

Toamna120,8

Iarna104,6

Zona silvostepei:Temperatura(grade Celsius) :

media anuală10,6

Primavara10,8

Vara21,7

Toamna11,2

Iarna-1,5

Precipitaţii(mm):

media anuală483,0

Primavara120,9

Vara136,1

Toamna117,8

Iarna108,2

Clima este de tip continental, în care se evidenţiază două ţinuturi climatice: alclimei de câmpie şi cel al silvostepei.Clima se încadrează în climatul districtului central al Câmpiei Române, cuprecipitaţii de aproximativ 500 mm anual şi temperaturi de peste 25°Celsius.



Se apreciază că implementarea proiectului nu va contribui la modificări majoreasupra factorilor abiotici şi nu va influnţa negativ echilibrul dintre factorii abiotici şicei biotici.

Habitatele acvatice din situl ROSCI0045 Coridorul Jiului intersectate direct sauindirect de proiectul Nabucco se caracterizează din punct de vedere al relaţieidintre biotop şi biocenoză prin următoarele caracteristici:

Starea ecologică a ecosistemului acvatic pe Dunăre

Starea ecologică a ecosistemelor acvatice se apreciază pe baza elementelor decalitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici.

Evaluarea acestor elemente indică prezenţa condiţiilor naturale, alterări minoreale acestora sau amploarea impactului antropic şi respectiv, starea calităţiicorpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp.

La nivelul anului 2010, pe cursul fluviului Dunărea, conform criteriilor DirectiveiCadru Apă, Administraţia Naţională “Apele Române” a delimitat şi desemnat 7corpuri de apă, din care 5 corpuri puternic modificate (Bazias – Porţile de Fier I,Porţile de Fier II, Porţile de Fier II – Chiciu, Chiciu – Isaccea şi Sulina) şi 2 corpuride apă naturale (braţele Chilia şi Sf. Gheorghe). Dintre acestea, toate cele 5corpuri de apă puternic modificate ating ”potențialul ecologic bun”, iar cele 2corpuri de apă naturale au o stare ecologică bună. Prin urmare, la nivelulcorpurilor de apă delimitate pe fluviul Dunărea, toate au o stare ecologică bună șiun potențial ecologic bun. Elementele de calitate biologice determinate se referăla compoziţia şi abundenţa macronevertebratelor bentonice.

Condiţiile fizico – chimice generale au fost evaluate pe baza următorilor indicatori:condiţii termice, condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat), starea acidifierii (pH),nutrienţi (N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal). Pentru Dunare temperatura apei aavut valoarea de 18 grade Celsius. pH-ul a inregistrat o valoare cuprinsa intre7,5-8 (pH neutru şi usor alcalin), cu duritate totala relativ mica a apei (8,6 gradegermane) şi concentratie a carbonatilor de 8,2 grade germane. Concentratiaoxigenului dizolvat a inregistrat valoarea de 8,6 mg/l oxigen, suficient pentrudezvoltarea normala a organismelor acvatice care populeaza apele fluviului.Masurarea concentratiilor nitritilor, nitratilor şi amoniului a evidentiat valori relativscazute, care nu afecteaza viata acvatica (Tabelul 3.3.2.10. de mai jos).

Tabelul 3.3.2.10.: Monitorizarea unor parametri fizico-chimici ai apei pentruraurile investigate in sezonul de toamna 2010

Parametri fizici şi chimici ai apelor monitorizateNr.crt. Râul/Statia Data

prelevariiT

apa°C

pH O2mg/l

D.T.0d

D.C.0d

Nitratimg/l

Nitritimg/l

Amoniumg/l

Fosfatimg/l

Obs.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121. Dunare

kp 0+00011.09.2010

18 7,5-8

8,2 8,6 8,2 10-25

0,05 0,2-0,4 0,5

2. Jiu laZaval kp10+250

11.09.2010

18 7,5-8

8,4 14,8

13,4

0-10 0,05 - 0,25-0,5



Caracteristici ale apelor Dunării in zona Confluenţa Jiu-Dunăre

Pe teritoriul Romaniei apele Dunarii se desfasoara pe o distanta de aproximativ1000 de kp, intre Drobeta Turnu Severin şi varsarea in Marea Neagra. Acestsector este descris ca segmentul inferior al Dunarii in care caracteristicilehidrografice şi hidrobiologice difera in oarecare masura de segmentele mijlociu şisuperior. In acest sector panta longitudinala a albiei este cuprinsa intre 34 cm/kpin zona defileului şi 2,8 cm/kp in zona orasului Braila. Principalul afluent al Dunariidin zona Confluenta Jiu-Dunare este raul Jiu cu un aport mediu de apa estimat la92 m3/s.

In acest sector biotopul caracteristic Dunarii este şenalul (albia minora). Prinindiguire lunca inundabila s-a redus de la cativa kp la numai cateva sute de metri,reducand astfel considerabil functiile sale in mentinerea complexitatii şi diversitatiibiologice.

In aceasta zona regimul scurgerii apei prezinta importante variatii sezoniere şianuale functie de cantitatile de precipitatii inregistrate in sectorul mijlociu şi celsuperior ale Dunarii. Debitele cele mai mari de apa sunt constatate in sezonul deprimavara şi de inceput al verii. Debitul mediu multianual al Dunarii in acest sectoreste estimat la 6290 m3/s.

Valorile temperaturii apei inregistrate in cursul unui an calendaristic sunt cuprinsein general intre 1-2 grade Celsius in sezonul de iarna şi 25-26 de grade Celsius invara. Valorile minime multianuale (2-3 grade Celsius) se inregistreaza in ianuarie-februarie, iar valorile maxime multianuale (25-26 de grade Celsius) suntinregistrate in august. In general apele Dunarii se caracterizeaza prin inertietermica relativ mare dat fiind volumul mare de apa (variatiile diurne aletemperaturii apei sunt de 3-4 grade Celsius). Temperatura medie pe perioadamultianuala a fost estimata la 13 grade Celsius. Pe sectorul mentionat scurgereaeste in general laminara, cu viteza a curentului apei de la 0,2-0,3 m/s in unelezone din apropierea malurilor la 1,5-2 m/s in zona de mijloc a cursului.Fenomenul de inghet la suprafata a al apelor Dunarii se manifesta pe o perioadade 30-45 de zile.

Transparenta apei, depinzand de cantitatea de materiale solide in suspensie esteapreciata la 10 cm in perioada viiturilor şi 70-80 de centimetri cand apa estelimpede.

Debitul solid al apei (cantitatea totala de materiale solide transportate insuspensie) variaza functie de volumul precipitatiilor din sectoarele amonte aleDunarii, in general fiind estimat la 2,2 tone/s (valoare medie), cu o densitatecuprinsa intre 90 şi 325 mg/l particule in suspensie.

Concentratia oxigenului dizolvat este cuprinsa intre 5 şi 10 mg oxigen / litru deapa, valorile maxime fiind inregistrate in sezonul de iarna.

pH-ul apei inregistreaza valori anuale cuprinse intre 7 şi 8, in perioada de iarnafiind de obicei 7-7,5.

Duritatea medie a apei este de 9 o dH (grade germane). Concentratiile ionilor deCa şi de Mg fiind de 40-50 mg/l, iar clorurile avand concentratii de 14-21 mg/l.Valorile inregistrate pentru concentratia fosfatilor sunt cuprinse intre 0,05 şi 0,5mg/l.

In ceea ce priveste calitatea chimica a apei in luna martie, determinata cu trusade teren Merck « Laborator compact pentru determinarea calitatii apei » aevidentiat urmatoarele aspecte :- nitritii (NO2-) au inregistrat valori cuprinse intre 0,075-0,1 mg/l ;



- nitratii (NO3-) au inregistrat valori cuprinse intre 50-75 mg/l ;- amoniul (NH 4+) a inregistrat valori 0,4-0,6 mg/l ;- fosfatii (PO4 3-) au inregistrat valori de 0,5-0,75 mg/l ;- pH-ul a manifesta valori de 7-7,5 mg/l ;- concentratia oxigenului dizolvat – 8-8,5 mg/l ;- temperatura apei 4-6 grade Celsius

- transparenţa apei 20-30 cm.

Caracteristici ale râului Jiu in zona ROSCI 0045 Coridorul Jiului

Râul Jiu unul dintre principalele rauri ale retelei hidrografice a României secaracterizeaza printr-o lungime a albiei de 331 de kp şi o suprafata de 10 070 kp2.Altitudinea medie a bazinului este de 446 m cu un debit de 92 m3/s.Valorile termice ale raului Jiu in zona investigata sunt similare celor prezentate incazul Dunarii conditiile climatice fiind aceleasi.

In ceea ce priveste calitatea chimica a apei in sezonul de iarna (februarie),determinata cu trusa de teren Merck « Laborator compact pentru determinareacalitatii apei » a evidentiat urmatoarele aspecte :

- nitritii (NO2-) au inregistrat valori cuprinse intre 0,05 şi 0,075 mg/l ;- nitratii (NO3-) au inregistrat valori cuprinse intre 25 şi 50 mg/l ;- amoniul (NH 4+) a inregistrat valori 0,2-0,4 mg/l ;- fosfatii (PO4 3-) au inregistrat valori de 0-0,25 mg/l ;- pH-ul a manifesta valori de 7-7,5 mg/l ;- concentratia oxigenului dizolvat – 8,7-9 mg/l ;- temperatura apei 4-6 grade Celsius ;- transparenţa apei 30-40 cm.

Calitatea apei

Analiza calităţii apei râurilor şi pâraielor investigate în sezonul de toamnă 2010 s-a realizat cu trusa de teren Merck 111.51 „Laborator compact pentru analizacalităţii apei” care permite măsurarea principalilor parametri chimici ai apei ceinfluenţează supravieţuirea organismelor acvatice. S-a determinat astfelconcentraţia nitriţilor, nitraţilor, amoniului, fosfaţilor, pH-ul, concentraţia oxigenuluidizolvat, duritatea totală şi concentraţia carbonaţilor. Valoarea temperaturii apei afost înregistrată cu termometrul cu alcool.

Astfel pentru cele 13 staţii de monitorizare, care corespund şi staţiilor deprelevare de nevertebrate şi investigare a ihtiofaunei au fost înregistraterezultatele măsurătorilor în cursul a două deplasări realizate în luna septembrie2010. Rezultatele pot fi observate în tabelul de mai jos.

Valorile temperaturii apei diferă în funcţie de ora prelevării (temperaturaatmosferică), profunzimea coloanei de apă, debitele râurilor, încărcarea cusubstanţe organice. Prelevările de probe in cazul prezentei lucrari s-au facutpentru toate raurile din orizontul de suprafata. Pentru toate raurile investigate seconstata valori termice corespunzatoare sezonului de prelevare (toamna).

Pentru Dunare temperatura apei a avut valoarea de 18 grade Celsius. pH-ul ainregistrat o valoare cuprinsa intre 7,5-8 (pH neutru şi usor alcalin), cu duritatetotala relativ mica a apei (8,6 grade germane) şi concentratie a carbonatilor de8,2 grade germane. Concentratia oxigenului dizolvat a inregistrat valoarea de 8,6mg/l oxigen, suficient pentru dezvoltarea normala a organismelor acvatice carepopuleaza apele fluviului. Masurarea concentratiilor nitritilor, nitratilor şi amoniuluia evidentiat valori relativ scazute, care nu afecteaza viata acvatica.

Inregistrarile realizate pentru raul Jiu in punctul de la Zaval (ROSCI0045,Coridorul Jiului, la kp 10+250, au aratat valori apropiate celor ale apelor Dunarii,



care denota un nivel scazut de afectare a calitatii apei cu poluanti de tip menajer(Tabelul 3.3.2.10 de mai sus).

Caracterizarea ihtiofaunei Fluviului Dunărea la kp 0+000 de pe traseulconductei de gaze

Ihtiofauna şenalului Dunării a fost clasificată din punct de vedere ihtiofaunistic deTh. Buşniţă în anul 1961 în patru categorii, după cum urmează:1. peşti migratori anadromi (9 specii) ;2. peşti migratori catadromi (1 specie) ;3. peşti semimigratori reofili de apă dulce (19 specii) ;4. peşti semimigratori stagnofili de apă dulce (23 de specii) ;5. peşti nemigratori (14 specii).

Ihtiofauna cursului inferior al râului Jiu şi a segmentului mijlociu al Dunării de peteritoriul României este în general comună râurilor mari din zona sudică a ţării,afluenţi ai Dunării. Pentru cursul inferior al Jiului au fost descrise 32 de specii depeşti, dintre care unele sunt menţionate în Directiva Habitate a CE.Prezenţa anumitor specii de peşti şi densitatea indivizilor din populaţiile localesunt strict corelate cu caracteristicile hidrobiologice ale râului şi lacurilor formateîn această zonă.

Pentru ihtiofauna constituită importanţă deosebită au regimul hidrologic, regimultermic şi baza trofică existentă care au determinant realizarea unei componentespecifice relativ diferenţiată faţă de alte râuri din zona de câmpie, şi care conţinecâteva elemente de mare importanţă ihtiofaunistică, dată fiind şi restrângereapopulaţiilor acestor specii în bazinele hidrografice ale României dar chiar aleîntregului areal european. Regimul hidrologic influenţează populaţiile de peştiprin frecvenţa, intensitatea şi durata viiturilor/inundaţiilor. Debitele cele mai mariale râului se înregistrează în perioada de primăvară şi sunt cauzate mai ales detopirea bruscă a zăpezilor din bazinul hidrografic dar şi de ploile care cad cufrecvenţă mai mare în această perioadă. Creşterea debitului râului şi inundareaunor suprafeţe importante din lunca inundabilă se suprapune ca timp perioadeide reproducere a speciilor de peşti, ceea ce favorizează pătrunderea indiviziloradulţi şi depunerea pontelor în biotopuri optime dezvoltării embrionare,postembrionare şi juvenile a peştilor care depun pontele pe diferite suporturiacvatice (vegetaţie submersă, rădacini şi tulpini ale speciilor de plante emerse).Dovadă în acest sens sunt bancurile mari de juvenili aparţinând mai alesspeciilor de ciprinide care pot fi observate prin transparenţa apei în ochiurile deapă de adâncime mică. Habitatele formate la deschiderea canalelor în lacuriledin lunca inundabilă constituie probabil cele mai bune zone de hrănire pentrularvele şi juvenilii peştilor lentofili dar şi reotoleranţi. Puietul care se concentreazăîn aceste biotopuri beneficiază de un aport suficient de hrană, adăpost şi deconcentraţiile optime ale oxigenului dizolvat necesare desfăşurării funcţiilorfiziologice normale. În aceste biotopuri viteza curentului apei este în generalscăzută, formându-se adesea curenţi turbionari de apă, bogaţi în organismeplanctonice (fito- şi zooplancton).

Importanţă mare în realizarea şi stabilitatea unor biocenoze specifice au vitezacurentului apei şi adâncimea acesteia. Viteza curentului apei diferă destul demult pe traiectul râului Jiu şi cursul mijlociu al Dunării. Astfel, în râu vitezasuperficială a curentului apei este cuprinsă între 0,1-0,2 m/s în apropiereamalurilor, în zonele în care albia se lărgeşte şi 0,4-0,6 m/s în unele zone în carealbia este puternic îngustată sau la coţurile albiei, unde se formează şi curenţiturbionari puternici. Viteza curentului apei determină o anumită structură asubstratului. În tronsoanele de râu caracterizate prin curent slab al apeisubstratul este de natură mâloasă, depozitele aluvionare având în unele locuri



adâncimi de până la 0,5 m. Pe tronsoanele caracterizate prin curent puternic alapei substratul este “spălat” permanent, fiind reprezentat de un strat de nisip fin,cu granulaţia de 0,1-0,2 mm, cu grosime variabilă. Frecventele inundaţii alerâului modifică permanent structura şi textura substratului. Caracteristicilesubstratului determină la rândul lor constituirea unor biocenoze specifice.Speciile de peşti cu valenţe euritope pot fi întâlnite în majoritatea biotopurilorformate (Carassius auratus gibelio, Pseudorasbora parva, Alburnus alburnusetc.). Altele sunt strict legate de un anumit biotop acvatic de exemplu Gobiokesslery, porcuşorul, care îşi desfăşoară întreg ciclul de viaţă în plin curent alrâului.

Adâncimea apei diferă destul de mult pe traiectul râului Jiu din zona investigatăşi este cuprinsă între 1 şi 2 m pe cea mai mare parte din traseul râului, putândajunge însă la 3-5 m în anumite sectoare. Zonele cu apă cea mai adâncă suntlocalizate îndeosebi la coţurile albiei minore şi s-au format prin spălareasubstratului de către curentul de apă. Biotopul format este populat mai ales decătre Carassius auratus gibelio, Cyprinus carpio, Alburnus alburnus, Gobiokesslery, alături de care apar şi câteva specii de prădători: Esox lucius, Percafluviatilis, Styzostedion lucioperca, Silurus glanis. Tronsoanele caracterizate princurent redus al apei sunt populate de către: Carassius auratus, Cyprinus carpio,Gobius sp., Rhodeus sericeus amarus. Peştii caracteristici habitatelor zonelorinundabile aparţin ciprinidelor (genurile Carassius şi Cyprinus). Speciile deciprinide asiatice introduse în cultură, care au ajuns accidental în apele naturalepot fi întâlnite atât în mediul lotic, cât şi în cel lentic.

Temperatura apei este unul dintre factorii principali în selectarea speciilor depeşti, cele mai multe specii prezente fiind euriterme, suportând variaţii mari aletemperaturii apei. Adâncimea mică a apei şi expunerea directă la razele solare,ca şi viteza scăzută de scurgere a apei determină în timpul verii o încălzireputernică între orele 1400-1800, când se înregistrează valori maxime aletemperaturii (22-24 0C), pentru ca în timpul nopţii temperatura să scadă la 18-200C. Constatăm astfel existenţa unei corelaţii directe între valoarea temperaturiiatmosferice şi cea a apei. După cum aminteam, majoritatea speciilor sunteuriterme, adaptate deci acestui tip de habitat. Transparenţa ridicată a apei şiadâncimea scăzută permit pătrunderea razelor solare şi încălzirea apei înprofunzime, astfel încât intregul volum de apă are aproximativ aceeaşitemperatură (nu se poate vorbi de o stratificare termică). Concentraţia oxigenuluidizolvat depinde direct de valorile temperaturii apei, fiind de obicei mai marepentru apa râului şi înregistrând amplitudini mai mici ale variaţiei concentraţiei.Pentru lacurile formate în lunca inundabilă valorile concentraţiei oxigenuluidepind de temperatura apei, primenirea cu apă mai bine oxigenată din râu şigradul dezvoltării organismelor planctonice.

Se apreciază că implementarea proiectului nu va influnţa negativ echilibrul dintrefactorii abiotici şi cei biotic în habitatele acvatice, prin adoptarea unei măsuriadecvate de traversare a râurilor (de preferat traversarea fără şanţ deschis).

Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilornaturale protejate de interes comunitar sunt multiple şi deosebit de complexe.Acestea se bazează pe relaţiile între organismele vii şi mediul lor de viaţă.

Astfel situl ROSCI0045 Coridorul Jiului face parte din Lunca Jiului fiind un teritoriubogat în ceea ce priveşte habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă şi zăvoaie,livezi, pajişti, teren agricol, zone umede – bălţi şi canale şi numeroase habitateantropogene, toate concentrate pe această suprafaţă, astfel că se întrepătrund,iar delimitarea lor devine uneori dificilă. Speciile de păsări de apă au gasit astfelîn situl Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului condiţii de viaţă şi dereproducere.



Teritoriul sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului intersectat de culoarul proiectuluiNabucco este format din următoarele categorii de ecosisteme: lucii de apă, păduride luncă şi zăvoaie, pajişti, teren agricol, zone umede - bălţi şi canale şi habitateantropogene.

Comparând suprafeţele de habitate ce vor fi ocupate de proiectul NGPL(suprafeţe ce se vor putea reface dupa perioada de construcţie) cu suprafeţeletotale ale aceloraşi clase de habitate din interiorul sitului de importanţăavifaunistică situaţia se prezintă astfel:

Tabelul 3.3.2.11: Clase de habitate din interiorul ROSCI0045 Coridorul Jiului şitipuri de habitate ce vor fi ocupate de proiect

Clase dehabitate

ÎnROSCI0045

CoridorulJiului

Suprafaţatotală în sit

(ha)

Suprafaţa dehabitatafectată

direct (ha)

(culoar de36m)

Suprafaţa dehabitatafectatăindirect

(coridor de500m)

Procentdin

habitatafectatdirect

Procentdin

habitatafectatindirect

Râuri, lacuri 8574,24 1,19 19,09 0,01% 0,22%

Mlaştini,turbării 6430,68 1,12 16,36 0,01% 0,25%

Culturi (terenarabil) 10717,8 30,69 426,711 0,28% 3,98%

Păşuni 9288,76 2,74 34,73 0,02% 0,37%

Păduri 36440,52 1,04 69,20 0,002% 0,18%

Habitatele din arealul Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului intersectat detraseul proiectului Nabucco se pot clasifica în două grupe: habitate naturale şihabitate artificiale sau antropice.

După cum se observă în tabelul prezentat mai sus dintre clasele de habitatecaracteristice sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului ocupate de proiectul NGPL ceamai mare proportie este reprezentată habitate antropizate (culturi/teren arabil -0,28%%, păşuni - 0,02%). Habitatele naturale precum râuri, lacuri, mlaştini şipădure naturală sunt şi ele influenţate de proiect însă intr-o masură mult mai micăfaţă de cele antropizate.

Având în vedere că un procent mic din suprafaţa totală a fiecărei clase dehabitate din ROSCI0045 Coridorul Jiului va fi ocupat de proiectul NGPL, iar acestlucru se va întâmpla numai în perioada de construcţie, considerâm că proiectul nuva avea impact asupra relaţiilor structurale şi funcţionale care crează şi menţinintegritatea sitului.

În situl ROSCI0045 Coridorul Jiului, cele mai importante grupe de interacţiuni cuclasele de habitate afetate de proiectul NGPL sunt speciile faună, în specialspeciile de faună pentru care a fost desemnat acest sit de importanţă comunitară.

În urma studiilor de teren efectuate în situl Natura 2000 ROSCI0045 CoridorulJiului au fost identificate unele specii de interes comunitar pentru care a fostdesemnat situl, ce pot folosi clasele de habitate din zona culoarului de impact.

Dintre speciile de mamifere de interes comunitar menţionate în formularulstandard al sitului, specia Spermophilus citellus a prezentat câteva intrări în



galerii la km 10 al conductei în zona de traversare a râului Jiu. Nu s-a confirmatprezenţa animalelor în sezonul de vară, galeriile fiind probabil părăsite datorităpăşunatului în zonă.

O altă specie de mamifere de interes comunitar identificată este Felis sylvestris(anexa 4 a a OUG 57/2007) care foloseşte habitatele din zona proiectului(plantaţia de plop canadian Populus × canadensis, în apropiere de traversareaDunării).

Dintre speciile de amfibieni şi reptile de interes comunitar menţionate înformularul standard al sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului a fost identificată înurma studiilor de teren specia Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie) înbălţile temporare din pădurea Criva.

Alte specii de amfibieni de interes comunitar identificate în zona proiectului aufost Bufo viridis în bălţile temporare din pădurea Calopăr, Hyla arborea, Ranadalmatina, în bălţile temporare din pădurea Criva.

Dintre speciile de reptile de interes comunitar menţionate în formularul standardal sitului nu a fost observată niciuna pe traseul proiectului. În schimb au fostobservate 2 specii de reptile de interes comunitar Lacerta agillis şi Lacerta viridis(anexa 4 a a OUG 57/2007) pe traseul proiectului NGPL în ROSCI0045 CoridorulJiului.

Dintre speciile de peşti de interes comunitar menţionate în formularul standardal sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului au fost identificate speciile pe traseulproiectului din sit (Cobitis taenia, Aspius aspius, Rhodeus sericeus, Misgurnusfossilis, Gymnocephalus schroetyer, Zingel zingeln Zingel streber, pelecuscultratus, Gymnocephalus baloni).

Dintre speciile de nevertebrate de interes comunitar menţionate în formularulstandard al sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului a fost identificate pe traseulproiectului din sit specia Lucanus cervus Pădurea Corabia la Calopăr la km 46.9al conductei, coordonate aproximative N 44º 08' 08,9'' E 23º 43' 57,3'' (150 m ).

In tabelul 3.3.2.12. de mai jos sunt sintetizate relaţiile dintre speciile dedesemnare a sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului şi clasele de habitat identificatepe traseul proiectului NGPL în interiorul sitului .

După cum observă din datele prezentate mai sus, cele mai numeroase specii deinteres comunitar prezente pe traseul proiectului NGPL sunt speciile de peşti ceau fost identificate în fluviul Dunărea şi râul Jiu. Prin metoda fară şanţ deschishabitatul acestora nu va fi influenţat pe perioada de construcţie. Specia demamifer Spermophilus citellus nu a fost identificată pe traseu, au fost observatenumai nişte intrări de galerii parăsite, astfel că nu se poate spune că specia estestrict dependentă de habitatul de pe traseul proiectului.

Conform datelor furnizate de formularul Standard al sitului populaţiile speciilor defaună identificate sunt ne-izolate şi cu o arie de răspândire extinsă în situlROSCI0045 Coridorul Jiului astfel că se poate concluziona că pe perioadaexecuţiei lucrărilor de amplasare a conductei şi pe perioada de utilizare aacesteia vor evita zona şi se vor acomoda la acelaşi tip de habitat din zoneînvecinate până în momentul refacerii habitatului şi vegetaţiei pe sectorul afectat.

Suprafetele de habitat din sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului neafectate deproiect sunt suficient de mari pentru a asigura menţinerea speciilor de păsări deinteres comunitar pe termen lung, încât integritatea ariei de importanţăavifaunistică să nu fie afectată, iar relaţiile structurale şi funcţionale care au creat-o şi o menţin să fie asigurate.



Tabelul 3.3.2.12.: Relaţiile dintre speciile de desemnare a sitului identificateROSCI0045 Coridorul Jiului şi clasele de habitat identificate pe traseul proiectuluiNGPL în interiorul sitului

Specia

Clasa de habitatunde fost

observată speciape traseulproiectului

Relaţiaspeciei cu

habitatele depe traseulproiectului

Relaţia speciei cu situlROSCI0045 Coridorul Jiului

Spermophiluscitellus - popândău păşune Foste galerii

Populaţia este rezidentă însit însă nu se cunoaşteefectivul numeric alpopulaţiei

Bombina bombina

Buhai de baltă cuburta roşie

Bălţi temporarepădurea Criva

Foloseştebălţiletemporarepentrureproducere

Populaţia este rezidentă însit însă nu se cunoaşteefctivul populaţiei

Cobitis taenia

zvârlugarâu

Prezent pesectorul deDunării şi Jiu

Populaţia este rezidentă însit însă nu se cunoaşteefectivul populaţiei

Aspius aspius

avatrâu



Rhodeus sericeus

boarţarâu



Misgurnus fossilis

ţiparrâu

Prezent pesectorul deDunării


Gymnocephalusschraetyer

răspăr

râuPrezent pesectorul deDunării


Zingel zingel

pietrarrâu



Zingel streber

fusarrâu



Pelecus cultratus

săbiţarâu



Gymnocephalusbaloni

Ghiborţ de râu

râuPrezent pesectorul deDunării

Populaţie a carei prezenţăeste incertă în sit



3.3.2.H. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURIŞI PROGRAME

Conform art. 4, pct 34 din O.U.G. nr 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr.49/2011, definiţia Planului de management al unei arii naturale protejate esteurmătoarea:„documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate,defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şireglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, înconformitate cu obiectivele de management”.

Stabilirea obiectivelor de conservare se realizează ţinându-se cont decaracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare, etc), prinplanurile de management ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

În general, obiectivele de conservare corespunzătoare siturilor Natura 2000 au învedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şihabitatelor de interes comunitar. Acestea sunt cuprinse în planurile demanagement aprobate la nivel naţional.

Pentru stabilirea obiectivelor de conservare corespunzătoare unei arii naturaleprotejate se au în vedere caracteristicile ariei naturale protejate de interescomunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservareetc).

Obiectivele generale de conservare pentru speciile aparţinând arealelor Natura2000 intersectate de traseul proiectului Nabucco pot face referire la:- mentinerea speciilor şi habitatelor din directivele UE, şi daca este cazulrefacerea statutului favorabil de conservare- adaptarea activităţilor la nevoile de conservare ale speciilor,- reconstrucţia ecologică a habitatelor degradate,- asigurarea teritoriilor naturale de hrănire reproducere şi cuibărit/hibernare,- reducerea surselor de poluare a apei, aerului, solului şi poluare fonică.Aceste obiective generale, conduc la refacerea şi menţinerea în stare favorabilă aecosistemelor şi legăturilor funcţionale.

Consiliul Judeţean Dolj are în curs de avizare un plan de management pentruROSCI0045 Coridorul Jiului.

3.3.2.I. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRICARE SE VOR PRODUCE ÎN VIITOR

Starea de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fiapreciată pe baza următoarelor caracteristici:

starea de conservare a speciilor pentru a căror conservare a fostdesemnat oficial sit de interes comunitar,

starea de conservare a tipurilor de habitate de interes comunitar pentru acăror conservare a fost desemnat oficial respectivul sit de interescomunitar.

Starea de conservare a speciilor pentru care au fost desemnate ariile naturaleprotejate de interes comunitar s-a evaluat pe baza criteriului privind gradul deconservare a caracteristicilor habitatului care este important pentru asigurarea



viabilităţii (supravieţuirii pe termen lung a speciei), respectiv posibilităţile derefacere ale acestuia (dacă este cazul).În cazul habitatului natural, starea sa de conservare este dată de totalitateafactorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poateafecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuireaspeciilor caracteristice.

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea starii de conservare favorabilă,se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realitatile economice, socialeşi culturale specifice zonei.Datele cuprinse în formularul standard privind gradul de conservare a trăsăturilorhabitatului care sunt importante pentru speciile de desemnare identificate şiposibilităţile de refacere ale habitatelor specifice arealului implicat înimplementarea proiectului, fac referire în general la starea de conservare B (stare bună ). Aceasta de datorează factorilor ce actioneaza asupra integritatiiariei naturale protejate şi care pot influenta pe termen lung răspândirea şiabundenta populatiilor speciei respective la nivel comunitar cum sunt: inundaţiile,mai ales in zona dig-mal, ingheţurile, cum a fost luna februarie 2012, extindereasuprafeţelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apă.

Speciile de floră şi faună care determină statutul de arie protejată a ROSCI0045Coridorul Jiului sunt verigi importante ale lanţurilor trofice care asigura coeziuneaacesteia. Plasticitatea comportamentală a speciilor de faună şi floră din sit aasigurat menţinerea lanţurilor trofice complexe şi integritatea acestuia, prinutilizarea eficientă a tuturor biocenozelor din zonă.

Efectuarea subtraversării fluviului Dunărea prin metoda fără şanţ deschis,activitatea propusă nu va avea un efect de perturbare a funcţiilor ecologice alesitului ROSCI0045 Coridorul Jiului, pe perioade lungi sau pe perioade scurte detimp.În concluzie având în vedere poziţia proiectului în raport cu aria protejată seestimează că implementarea proiectului nu va aduce modificări ale stării actualede conservare şi nici schimbări majore pe viitor.

3.3.2.J. ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL INDUS DE CONSTRUCŢIA ŞIUTILIZAREA NGPL ŞI MĂSURI DE DIMINUARE

3.3.2.J.1. Estimarea impactului potenţial şi măsuri de diminuare

De menţionat că in situl ROSCI0045 Coridorul Jiului nu sunt amplasate organizăride şantier care să asigure cazarea muncitorilor şi nici depozite de ţeavă. Deasemenea zona nu este locuită.Pentru transportul ţevilor necesare pentru subtraversarea Dunarii se va folosidrumul de la baza digului de apărare care va fi consolidat, iar pentru traseulcuprins intre digul de la Dunare şi digul de la Jiu se va folosi traseul conductei.Pentru subtraversarea fluviului Dunărea şi a râului Jiu, s-au analizat ambelevariante de traversare: cu şanţ deschis sau prin metoda forajului dirijat

Proiectantul apreciază durata de execuţie a lucrărilor de traversare a Dunării prinşanţ deschis între 6-8 luni funcţie de facilităţile constructorului privindechipamentul de dragare. Această perioadă include operaţiile de pregătire aterenului, excavarea în maluri şi în apă, verificarea lucrărilor, formare segmentelorde ţeavă, tragerea ţevii de pe un mal pe celălalt, umpluturi în apă şi pe maluri,execuţia protecţiilor de mal, restaurarea terenului după dezafectarea şantierului.



In cazul utilizării metodei de subtraversare fără şanţ deschis, proiectantulrecomandă un timp de execuţie de 4 luni calendaristice, care va include toateoperaţiunile. Există o durata lungă de execuţie întrucât subtraversarea Dunării seface prin trei foraje separate, unul pentru conducta de gaz şi două pentrutelecomunicaţii.

Un studiu de teren pentru a determina speciile de păsări, distribuţia spaţială şicartografierea habitatelor de-a lungul traseului s-au efectuat în perioada aprile2010-aprilie 2011.

a) Habitat

Impactul potenţial generat de execuţia şi funcţionarea NGPL este nesemnificativpentru că nu sunt specii de plante superioare, bryophyte şi habitate importantepentru conservare care să fi fost înregistrate până în prezent în perimetrul deamplasare a conductei de gaze naturale (sectorul de 36 m de lucru şi coridorul de500 m). Nu există elemente de floră protejate la nivel european sunt menționateîn cadrul site-urilor

b) Popândăul -Spermophilus citellus , Natura 2000 code 1335

Spermophilus citellus este cuprinsă în Anexele III din Actul de Biodiversitate, înAnexa IV a Directivei Habitate şi Anexa II a Convenţiei de la Berna. In Romania,veveriţele europene au o distribuţie discontinuă, lipsind complet din PodişulTransilvaniei şi din alte zone restricţionate. Este prezentă în afara arcului carpatic,până la graniţă, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea. In Crisana, Maramuresşi nordul Moldovei, populaţiile sunt reduse ca număr.

Este o populaţie rezidentă în situl ROSCI0045 Confluenţa Jiu-Dunăre. Situl oferaconditii bune de habitat în ceea ce priveşte construcţia de galerii şi hrană(plantele preferate şi insectele sunt prezente în cantităţi suficiente)

Identificarea impactului

În zona proiectului NGPL au fost identificate mai multe intrări în galeriile speciei,la kp 10 din conducte, în zona de traversare a Jiului.

Prezenţa animalelor în timpul verii nu a fost confirmată, galeriile fiind, probabil,abandonate din cauza păşunatului în zonă.

Tabelul 3.3.2.13 de mai jos analizează impactului potenţial generat de construcţiaNGPL asupra speciilor de mamifere în situl ROSCI0045 Coridorul Jiului



Tabelul 3.3.2.13 : Impactul estimat generat de execuţia NGPL asupra speciilor de mamifere din situl ROSCI0045 Coridorul Jiului

Metoda cu şanţ deschis Metoda cu foraj orizontal dirijat

Tipul de impactMagnitudine Sensibilitatea





În timpul perioadei dehibernare

3-medie C-mare C2 1-foarte mică B-mare B1

În timpul perioadei dereproducere

3- medie C- mare C3 1-foarte mică B-mare B1


În afara perioadelorsensibile

1-foarte mică C- mare C1 2- scăzut D-mare D2

În timpul perioadelorde reproducere, pesectoarele sensibile

3 medie C- mare C3 1-foarte mică B-mare B1Fragmentareapopulaţiilor speciei

În afara perioadei dereproducere

1-foarte mică C- mare C1 2- scăzut D-mare D2

Pierderea directă ahabitatelor în zonelehabitatelor de pădure

2- scăzut D- mare D2 1-foarte mică B-mare B1

Pierderea directă ahabitatelor în zonelehabitatelor deschise

2- scăzut D- scăzut D2 1-foarte mică B-mare B1

Poluarea apei şi asolului

4- mare B- mare B4 2- scăzut D-mare D2

Pierdereahabitatului şideteriorarea calităţiihabitatului

Crearea condiţiilor deînlocuire a vegetaţieilocale prin speciiinvazive

4- mare C- mare C4 3 medie C- mare C3



Metoda cu şanţ deschis Metoda cu foraj orizontal dirijat

Tipul de impactMagnitudine Sensibilitatea




Deranjare

Pierderea hranei debază

2- scăzut D-mare D2 1-foarte mică C-mare C2


Deranjare 1-foarte mică C-mare C2 1-foarte mică C-mare C2



c) Specii de amfibieni de interes comunitar

Conform cu Tabelul 3.3.2.14. de mai jos, speciile de amfibieni de interes pentrudesemnarea sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului au fost observate în afaracoridorului, în special în pădurea Corabia, unde aceste specii folosesc bălţiletemporare pentru reproducere.

Tabelul 3.3.2.14.: Situaţia speciilor de pe situl ROSCI0045 Coridorul Jiului înfuncţie de criteriile de evaluare propuse de Directiva Habitate 92/43/CEE,Convenţia de la Berna, lista roşie IUCN şi la nivel naţional (OUG 57/2007)

Specia AmfibieniCodN2000 Nume

ştiinţificDenumireapopulară

DirectivaHabitat

92/43/EEC1

Convenţiade la Berna

2

ListaroşieIUCN(2010)

La nivelnaţional (GEO57/2007)3

1188 Bombinabombina

Izvoraşul cuburta roşie II/IV II De interes

minor 3, 4a

1203 Hyla arborea Brotăcelul IV IIDe interesminor

4a

1210 Ranaesculenta

Broascaverde V III

De interesminor 5a

1209 Ranadalmatina

Broascaroşie depădure

IV II De interesminor 4a

Identificare impactului

În timpul investigaţiilor de teren, pe teritoriul proiectului NGPL, speciile Bombinamenţionate în Tabelul 3.3.2.14 de mai sus au fost întâlnite în afara coridorului şi înzona de influenţă, de la km 0 la km 11 pe traseul conductei (N43 45.485E2352.924) şi în pădurea Criva (Km 60+500m – km 62) unde specia foloseştebălţile temporare pentru reproducere.

Se consideră că impactul lucrărilor de construcţie asupra speciei estenesemnificativ, nefiind găsită în culoarul de lucru.

d) Speciile de reptile de interes comunitar

Conform cu Tabelul 3.3.2.15.de mai jos, dintre speciile de reptile pentru care situlROSCI0045 Coridorul Jiului a fost desemnat, doar speciile:

Lacerta viridis Lacerta agilis

au fost identificate în afara coridorului.In România, această specie este răspândită aproape pretutindeni.



Tabelul 3.3.2.15. – Situaţia speciilor de reptile din situl ROSCI0045 CoridorulJiului în funcţie de criteriile de evaluare propuse de Directiva Habitate 92/43/CEE,Convenţia de la Berna, lista roşie IUCN şi la nivel naţional (OUG 57/2007)

Specia ReptileCodN2000 Nume

ştiinţificDenumirepopulară

DirectivaHabitat

92/43/EEC1

ConvenţiaBern 2

Lista roşieIUCN(2010)

La nivelnaţional(GEO57/2007)3

1263 Lacerta viridis Guşter IV IIDe interesminor 4a

1261 Lacerta agilis Şopârlacenusie IV II - 4a

Identificarea impactului

Se poate spune cu certitudine că în culoarul de lucru şi în imediata vecinătate aacestuia nu se estimează prezenţa unor colonii sau adăposturi care ar putea fiafectate de traseu. În consecinţă, proiectul nu este de aşteptat să aibă un impactnegativ asupra populaţiei Lacerta viridis and Lacerta agilis.Întrucât studiul a fost realizat în 2011, sunt necesare mai multe măsuri dediminuare a impactului, aşa cum sunt ele prezentate în cap.3.3.2.J2.

e) Specii de nevertebrate terestre de interes comunitar

Conform cu Tabelul 3.3.2.6. de mai sus, dintre speciile de nevertebrate pentrucare a fost desemnat situl ROSCI0045 Coridorul Jiului, doar specia Lucanuscervus a fost identificată în pădurea Corabia la Calopar, kp 46.9 al conductei, înafara coridorului.Specia este menţionată în Anexa II a Directivei 92/43 CEE; Convenţia de la Berna(II), Legea privind Biodiversitatea României, Anexa 3 şi Anexa 4a, III, Lista RoşieIUCN (2010) – specie periclitată. Populaţia este prezentă în sit, nefiind cunoscutedate numerice.

Identificarea impactului în timpul perioadei de execuţieiPot fi pierderi directe accidentale de exemplare ale speciei, ca urmare aactivităţilor de execuţie şi trafic.

Identificarea impactului în perioada de funcţionareSe estimează că nu se vor înregistra efecte negative asupra speciilor denevertebrate terestre în perioada de funcţionare.

In tabelul 3.3.2.16 de mai jos se prezintă impactul potenţial generat de construcţiaNGPL asupra speciilor de nevertebrate terestre in ROSCI0045 Coridorul Jiului,este prezentat in tabelul 3.3.2.17 de mai jos.

Identificarea impactului în timpul funcţionării NGPLNu sunt previzibile impacturi semnificative asupra nevertebratelor terestre



Table 3.3.2.16.: Impactul potenţial generat de construcţia NGPL asupra speciilorde nevertebrate terestre din ROSCI0045 Coridorul Jiului

Tipul de impact Magnitudine Sensibilitateareceptorilor



Pierderi directe de indivizi 2-redus B-mare B2

Fragmentarea populaţiilor de specii 2-redus B- mare B2

In timpul funcţionării

Fragmentare numai in habitat forestier 2-redus B- mare B2

f) Peşti

Cobitis taenia, Natura 2000

S-a confirmat prezenţa acestei specii pe râul Jiu.Fluviul DunareaIhtiofauna sectorului investigat al Dunării este compusă din specii de peşti reofili,caracteristici afluenţilor din această zonă (Cerna, Bahna, Topolniţa, Vodiţa) :mreana, scobar, clean, mihalţ, mreană vânată, fusar, alături de alte specii de peştipaşnici şi prădători comune şenalului Dunării din sectorul românesc. Dintrespeciile de interes piscicol capturate în zonă se menţionează : Babuşca (Rutilusrutilus carpathorossicus), batca (Blicca bjoerkna), caracuda (Carassius carassius),carasul auriu (Carassius auratus gibelio), cega (Acipenser ruthenus), cosac(Abramis ballerus), crap (Cyprinus carpio), morunaş (Vimba vimba carinata),mreana (Barbus barbus), mreana vânătă (Barbus meridionalis), obleţ (Alburnusalburnus), plătica (Abramis brama), roşioara (Scardinius erythrophthalmus), sabiţa(Pelecus cultratus), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), văduviţa (Leuciscusidus), avat (Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), fusar (Zingel zingel), pietrar(Zingel streber), mihalţ (Lota lota), somn (Silurus glanis), şalău (Styzostedionlucioperca), ştiuca (Esox lucius). Alături de aceste specii care în prezent apar cufrecvenţă mai mare sau mai mică se menţionează prezenţa speciilor : Leuciscuscephalus, Gobio kesslery, Gobio albipinatus, Rhodeus sericeus marus, Misgurnusfossilis, Gymnocephalus cernuus, Gymnocephalus schraestser, Lepomisgibbosus, Pseudorasbora parva.In tabelul 3.3.2.19. de mai jos se prezinta rezultatele studiilor intreprinse la Dunarein data de 15.09.2007 in aval de Calafat (pe canalul principal) si in data de17.09.2007 in amonte de Turnu Magurele , cu privire la populatiile speciilor depesti. (Date furnizate de catre Administratia Nationala “Apele Romane” la cerereaSC IPTANA SA.).

Desi pescarii au precizat ca nu au gasit specii de Cyprinidae, se mentioneza ca nus-au gasit specii de Cyprinidae.

In anexa 9, se prezinta date privind ihtiofauna si fauna de nevertebrate bentonice(Macrozoobentos) din zona riverana a fluviului Dunarea precum si informatiiinsotitoare cu privire la parametrii de mediu din sectiunea dintre km fluvial 686 si685. In zona de studiu, s-au identificat in total 16 specii de pesti din 5 familii.Conform acestor date, din Fam. Cyprinridae sunt prezente urmatoarele specii:Abramis brama, Alburnus alburnus, Aspius aspius, Blicca bjoerkna,Chondrostoma nasus, Pseudorasbora parva, Squalius cephalus



Identificarea impactului în perioada de construcţie în caz de poluareaccidentală

Râul Jiu va fi traversat cu şanţ deschis. În acest caz, gradui de turbiditate al apeidin zona de subtraversare poate creşte în zona de dragare. Mai mult, există risculde apariţie a poluării accidentale a apei cu particule în suspensie. Materiileminerale constau în particule de nisip, iar materiile organice în organisme moarteşi substanţe organice. Importanţa ecologică a acestora este dată de faptul căacestea reprezintă hrana pentru cele mai mici organisme animale. Perturbareasolului acvatic duce la creşterea bruscă a concentraţiei de materii în suspensie dinapă. Dispersia lor este întârziată de existenţa unor factori perturbatori sau curenţicare încetinesc anumite procese. O cantitate mai mare de materie în suspensie peo perioadă mai lungă de timp, ca urmare a unei acţiuni repetate pe fundul apei,poate împiedica lumina să pătrundă în adâncuri. Lipsa radiaţiei solare afecteazaprocesul de fotosinteză la organismele acvatice.Impactul asupra organismelor acvatice poate fi observat prin modificareacaracteristicilor fizico-chimice ale apei, a vitezei de curgere în unele secţiuni alerâului şi prin modificarea configuraţiei substratului. Prin executarea lucrărilor deconstrucţii în albia minora a râurilor grupurile de specii de organisme acvatice vorfi afectate atât în zona in care se executa lucrarile de construcţie cat şi pe odistanţă variabilă în aval. Lucrările de excavare vor determina creşterea cantităţiide materii organice şi minerale în suspensie din apă, conducând astfel la un efectnegativ asupra tuturor organismelor acvatice, împiedicând desfăşurarea funcţiilorbiologice (procese de respiraţie, hrănire) sau a activităţilor, cum ar fi migraţia,reproducerea. De asemenea, în timpul săpăturilor poate apărea o modificaretemporară a chimiei apei cu efecte negative asupra organismelor, ca urmare aextragerii de materii organice şi agregate minerale din substrat.

In timpul lucrărilor se va produce fragmentarea habitatelor, ceea ce poate duce laefecte nefavorabile asupra migraţiei speciilor.

Acest tip de impact nu poate fi evitat daca se foloseste metoda sapaturii deschise.

Dunărea va fi traversată prin foraj orizontal dirijat. Nu se prevede nici un impactasupra pestilor.

Identificarea impactului în timpul constructiei, în cazul unor evenimente non-rutină

Prezenţa instalaţiilor de dragare poate duce la un risc potenţial de poluare aapelor râului ca urmare a scurgerilor de petrol şi combustibil de la utilajele deconstrucţii şi de la nave, a descărcarii apelor de santină şi a deşeurilor solide depe navele de construcţii, etc), cu impact direct asupra vieţii acvatice .Depozitarea necontrolată a deşeurilor poate provoca mortalitate pentru faunapiscicolă.Lipsa de informare a lucrătorilor cu privire la perioada de prohibiţie din timpuldepunerii icrelor poate duce la capturarea/colectarea deliberată a unor specii deinteres comunitar şi la pescuit în timpul perioadei de prohibiţie.În cazul traversarii Dunării prin foraj orizontal dirijat, ruperea coroanei de forajpoate avea ca rezultat poluarea apei cu noroi de foraj, ceea ce poate duce lamortalitate in randul peştilor.

Identificarea impactului în timpul funcţionăriiNu sunt de aşteptat impacturi negative asupra speciilor de peşte ca urmare afuncţionării proiectului.



Impactului potenţial generat de construcţia conductei de transport a gazelornaturale asupra speciilor de peşti din ROSCI0045 Coridorul Jiului este prezentatin tabelul 3.3.2.17 de mai jos.

Pe perioada de operare a conductei Nabucco, aceasta fiind ingropată, nu seinregistrează un impact negativ. Aşa cum rezultă din tabelul 1.4., primul grup derobinete este amplasat la kp 12+500, in afara sitului şi nu afectează speciile dinfaună din sit.

La terminarea perioadei de operare se va lua decizia dacă conducta va fiabandonată in pământ sau scoasă la suprafaţă. In cazul abandonului, după luareaunor măsuri de protecţie, respectiv golirea completă a conductei, nu seinregistrează nici un impact asupra avifaunei. In cazul in care decizia este de ascoate la suprafaţă NGPL, impactul este similar cu cel de la montarea conductei.



Tabel 3.3.2.17: Impactul potenţial produs de realizarea NGPL asupra speciilor de peşti din ROSCI0045 Coridorul JiuluiMetoda cu şanţ deschis Metoda HDD

Tip de impact Magnitudine Sensibilitatereceptor


Magnitudine Sensibilitatereceptor

Semnificatţaimpactului

In perioada de construcţie

In perioada dehibernare

4-înaltă D- înaltă D4

In perioada dereproducere

4- înaltă D- înaltă D4

Pierderea indivizilor

In afara perioadelorsensibile

2- redusă D- înaltă D2

Fără impact

In perioada dereproducere însectoarele sensibile

4- înaltă D- înaltă D4Fragmentareapopulaţiei speciilor

In afara perioadei dereproducere

2-redusă D- înaltă D2

Fără impact

Deteriorarea calităţiihabitatului

Poluarea apei 3-mediu C -mediu C3 Fara impact

Deterioratrea calităţiihabitatului în caz depoluare accidentală(în cazul deteriorăriicapului de foraj).

Poluarea apei 4- înaltă D- înaltă D4 4- înaltă D- înaltă D4

Perturbare 4- înaltă C- înaltă C4 Fără impact



Metoda cu şanţ deschis Metoda HDD

Tip de impact Magnitudine Sensibilitatereceptor


Magnitudine Sensibilitatereceptor

Semnificatţaimpactului

Lipsa surselor dehrană

2- redusă D- înaltă D2

In perioada deoperare

Perturbare Fără impact Fără impact



3.3.2.J.2. Măsurile de diminuare a impactului asupra habitatelor şi speciilor din faunădin ROSCI0045 Coridorul Jiului

In tabelul 3.3.2.18 de mai jos se propun măsuri pentru diminuarea impactuluiasupra habitatelor şi speciilor din faună din ROSCI0045 Coridorul Jiului, în cazulutilizării metodei prin sanţ deschis, inclusiv la traversarea Dunării şi a Jiului.Măsurile pentru diminuarea impactului in cazul subtraversării fluviului Dunărea şia râului Jiu prin metoda subtraversare fără şanţ deschis sunt propuse în tabelul3.3.2.18 de mai jos.

Tabelul 3.3.2.18: Măsuri pentru diminuarea impactului asupra habitatelor şispeciilor din ROSCI0045 Coridorul Jiului în cazul utilizării metodei prin şanţdeschis.

Impact remanent

Act

ivita

tea


Probabilitate/

Magnitudine



Prob

abili

tate

/M

agni

tudi

ne

Proiectare şi condiţii preliminareAmplasarea organizărilor de şantier şi a depozitelor deţeavă în zonele antropice, în afara ROSCI0045Coridorul JiuluiStablirea Planului de Management al Transportului

Nu are

D0

UtilajeToate echipamentele, maşinile şi utilajele implicate înactivitatea de şantier vor fi bine întreţinute şi inspectateperiodic, pentru evitarea nivelului ridicat de imisii .

Management- prevenirea poluării aerului prin intreţinereacorespunzătoare a mijloacelor de transport şi a utilajelor şievitarea mersului în gol a acestora

Nu are

D0

Poluareaaerului

ComportamentInstruire personal privind legislaţia în vigoare din domeniulprotecţiei mediului


Nu are

D0

Deranjareaanimalelor caurmare azgomotelor şivibraţiilorproduse şiprezenţeimuncitorilor

Proiectare şi condiţii preliminareStablirea Planului de Management al Transportului

Nu are

D0





Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

UtilajeToate echipamentele, maşinile şi utilajele implicate înactivitatea de şantier vor fi bine întreţinute şi inspectateperiodic, pentru evitarea nivelului ridicat de zgomot .Echiparea utilajelor cu amortizoare de zgomot

Nu are

D0

ManagementRespectarea cu stricteţe a Planului de Management alTransportului

Nu are

D0

Reducerea zgomotului prin evitarea mersului in gol autilajelor, manevrarea cu mai multă atenţie a tronsoanelorde ţeavă.

Nu areD0

Respectarea strictă a culoarului de lucru pentru reducereacirculaţiei muncitorilor in afara acestuia

Nu areD0

Menţinerea unui număr minim de muncitori in culoarul delucru

Nu areD0

ComportamentSe vor respecta prevederile legale .

Nu areD0

Deranjareaanimalelor caurmare azgomotelor şivibraţiilorproduse şiprezenţeimuncitorilor


Proiectare şi condiţii preliminareAmplasarea organizărilor de şantier şi a depozitelor deţeavă în zonele antropice, în afara ROSCI0045Coridorul Jiului

Nu are

D0

UtilajeUtilizarea unor utilaje adecvate pentru minimizareasuprafeţelor afectate în afara culoarului de lucru

Nu are D0

Management Nu are D0

Colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporarăşi transportul acestora în condiţii de siguranţă- Prevenirea poluării solului cu hidrocarburi, ape uzate saudeşeuri

Nu are D0

Pierdere dehabitatPierdere sursede hrană

Decopertarea solului se va face pe straturi. Dupăterminarea lucrărilor, stratul superficial de sol trebuieaşezat la suprafaţa (pentru asigurarea supravieţuirii unorlarve şi ouă de insecte şi refacerea vegetaţiei naturale).

Nu are D0





Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

Redare teren în circuit la finalizarea umplerii tranşeei şiînsămânţarea speciilor specifice fiecărei zone deamplasare a NGPL. Aplicarea de ierbicide, ţinând cont defaptul că unele ierbicide necesită ca aplicarea să se facăin perioade uscate, fără ploi in timpul aplicării şi pe operioadă de 2-24 ore după aplicare. Astfel nu sunt afectatede ploi. In scopul minimizării efectului ploilor asupraierbicidelor, se va evita aplicarea acestora în timpul şidupă ploi puternice.

Refacereastratuluivegetal şiprindereacopacilordurează operioadă detimp

D1

Pământul va fi excavat pe straturi, iar stratul de pământvegetal se va depozita astfel încât să poată fi refolosit. Laîncheierea lucrărilor, pământul vegetal se va reaşterne pesuprafaţa solului (pentru a asigura supravieţuirea unorlarve şi ouă de insecte şi pentru a restabili vegetaţianaturală).

Nu are


Replantarea suprafeţelor de pădure afectate deconstruirea NGPL in zonele kp 55+300 – kp 55+400 şi kp61+800 – kp 61+900

In zona de6m lastânga/dreapta aaxuluiconductei,seinterziceplantareaarborilor curădăcini maiadânci de0,50 m.

D3

Pierdereahabitatelor

Protejarea eroziunii soluluiRealizarea unor lucrări de protecţie a malurilor, pentru aevita deteriorarea malurilor şi implicit asigurând stabilitateaconductei.Sunt prevăzute apărări vegetative pe ambelemaluri . Lungime 200 m pe fiecare mal

Nu are


ComportamentInstruire personal privind legislaţia in domeniul protecţieimediului






Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

Proiectare şi condiţii preliminareAmplasarea organizărilor de şantier şi a depozitelor deţeavă în zonele antropice, in afara ROSCI0045Coridorul JiuluiUtilajeToate echipamentele, maşinile şi utilajele implicate înactivitatea de şantier vor fi bine întreţinute şi inspectateperiodic, pentru evitarea pierderilor accidentale desubstanţe toxice, nivel ridicat de zgomot, imisii .Utilizarea de wc-uri ecologice la punctele de lucru

Nu are D0

Management

Respectarea perioadei in care se poate implementaproiectul astfel incat impactul asupra traseului dinROSCI0045 Coridorul Jiului sa fie minim (Tabel 3.3.2.20de mai jos).

Nu are D0

Protecţia amfibienilor şi reptilelor- Pentru amfibieni şi reptile trebuie construite rampe de

ieşire din şanţ.

Nu are D0

- inspectarea in fiecare dimineata a santurilor pentru aelibera animalele care ar fi putut sa cada in acestea

Nu are D0

Pierderi deindivizi


Respectarea strictă a culoarului de lucru. Interzicerea arderii lemnului (mai ales a celui putred) decătre muncitorii ce execută lucrări în zonă

Tratarea cu substanţe chimice se va face în mod strictcontrolat

Estenecesară operioadă detimp până larefacereahabitatelor(minim 6luni).

D1

În cazul în care lucrările impun înlăturareaarborilor/materialului lemnos este necesar să se asigurerăspândirea trunchiurilor precum şi a buturugilor aflate îndescompunere, în interiorul pădurii. În caz contrar, prindistrugerea/extragere din zonă a lemnului putrezit, suntafectate larvele de Lucanus cervus şi alte specii xylofage. Interzicerea arderii lemnului (mai ales cel putred) de cătrepersonalul care execută lucrările în zonă Perioada recomandată pentru executarea lucrărilor estedin a doua jumătate a lunii august.

Estenecesară operioadă detimp până larestaurareahabitatelor

D1





Prob

abilit

ate/

Mag

nitu

dine

Protecţia mamiferelor Pentru şanţurile deschise în timpul lucrărilor se impuneprotejarea cu garduri din plasă de sârmă, cu înălţime decel puţin 120 cm, pentru protejarea faunei mari (căpriori,mistreţi, etc).

Nu are D0

Şanţul deschis trebuie acoperit pe anumite sectoare,pentru a reduce impactul determinat de fragmentareahabitatelor animalelor mici.

Nu are D0

Investigarea traseului înainte de inceperea lucrărilorpentru depistarea speciilor de Spermophillus, dat fiindfaptul că investigatiile in teren s-au efectuat in perioada2010-2011. Măsurile necesar a fi luate vor fi propuse despecialişti, funcţie de situaţia din teren. In cazul specieiSpermophillus, exemplarele intalnite vor fi prinse si mutatein condiţii de siguranţă in alte zone ce prezintă aceleaşicaracteristici.

Nu are D0

Limitarea accesului muncitorilor în perimetrul zonei cusălcii unde s-a consemnat prezenţa pisicii sălbatice (Felissilvestris), kp 00- kp 00+500m, pentru a nu deranjaanimalele.

Nu are

Pierderi deindivizi

Protecţia peştilor-Se recomandă ca traversarea cursului de apă prin şanţdeschis să se facă in perioadele de ape mici. Se reduceastfel şi durata de traversare.Se consideră că traversarea fluviului Dunărea prinmetoda cu şanţ deschis se poate realiza in aproximativ 4luni, iar a râului Jiu in aproximativ 2 luni, in perioade deape mici, fără viituri.-Traversarea cu şanţ deschis a celor două cursuri de apăîn afara perioadei de reproducere a peştilor

D0


Prevenirea poluării solului şi apelor:- cu hidrocarburi, prin întreţinerea utilajelor,- cu ape uzate, prin utilizarea toaletelor ecologice şi

asigurarea tratării apelor folosite la testele hidrostaticeînainte de evacuarea în emisar- cu deşeuri, prin aplicarea măsurilor prevăzute in Planulde Management al deşeurilor elaborat de constructor pebaza propunerilor de plan făcute în prezentul studiu.

Nu are

D0

Pierderi deindiviziDeteriorareacalităţiihabitatelor

ComportamentIn apropierea/în interiorul ariilor protejate, zona lucrărilorse va limita la strictul necesar.Se vor respecta prevederile legale.Instruire personal privind legislaţia in domeniul protecţieimediului, perioadele de prohibiţie la pescuitInterzicerea vânătorii, a capturării oricăror exemplare defaună de către muncitori.Măsuri de compensareNu are

Nu are



Pe perioada de operare a conductei Nabucco, pentru exploatarea in condiţii desiguranţă a conductei Nabucco şi evitarea apariţiei unor situaţii de risc se propunmăsurile din tabelul 3.3.1.20 de mai sus.

3.3.2.K. Identificarea şi evaluarea impactului proiectului propus asupra integrităţiisitului Natura 2000

Considerentele prezentate în capitolul “Identificarea şi evaluarea impactuluiasupra mediului” constituie o parte dintre datele care au stat la baza evaluăriiimpactului asupra arealului de importanţă comunitară. Obiectivele de conservareale ariei de protecţie de interes comunitar stabilite conform caracteristiciloracesteia constituie obiectivul principal al realizării Planului de management alsitului care urmează a fi elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern. În lipsaPlanului de management şi a obiectivelor de conservare a ariei de protecţie deinteres comunitar in tabelul 3.3.2.19 de mai jos vom analiza impactul proiectuluipropus asupra integrităţii sitului Natura 2000



Tabelul 3.3.2.19: Analiza impactul proiectului propus asupra integrităţii sitului Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului

Tipul deimpact

Indicatori pentru evaluareaimpactului Arealul ROSCI0045 Coridorul Jiului

Procentul din suprafatahabitatelor de interescomunitar ocupat temporar

In ROSCI0045 Coridorul Jiului pe traseul proiectului NGPL nu au fost identificate habitate de interes comunitar.Prin urmare, proiectul NGPL nu va afecta niciun procent din suprafaţa habitatelor de interes comunitar din situlROSCI0045 Coridorul Jiului.

Suprafata de teren ocupată temporar de traseul conductei Nabucco în arealul ROSCI0045 Coridorul Jiului estede:

- metoda de subtraversare cu şanţ deschis : 37,04 ha şi reprezintă 0,05% din suprafaţa totală a sitului.

- metoda de subtraversare fără şanţ deschis: 32,94 ha şi reprezintă 0,04% din suprafaţa totală a sitului.

Pe aceste suprafaţe de teren habitatele ocupate vor fi distruse datorită decopertării şi dispariţiei vegetaţiei.Habitatele degradate din interiorul sitului vor fi situate în lungul conductei pe o fâşie cu lăţimea de 30 m înzonele impădurite şi 36 m în terenurile agricole. La finalizarea lucrărilor, terenurile vor fi redate circuitului iniţial,cu excepţiea zonei de 6m stânga/dreapta faţă de axul conductei unde este interzisă plantarea copacilor curădăcini mai adânci de 0,50 m.

Pe suprafetele de teren ocupate temporar de traseul conductei Nabucco nu au fost identificate habitate deinteres comunitar.

DIRECT

cu referire laintegritateaarieinaturaleprotejate

Procentul ce va fi pierdut dinsuprafeţele habitatelor folositepentru necesitatile de hrana,odihna şi reproducere alespeciilor de interes comunitar

Suprafaţele de 37,04 ha, respectiv de 32,94 ha ocupate temporar de traseul conductei Nabucco în arealulROSCI0045 Coridorul Jiului, funcţie de metoda de subtraversare a cursurilor de apă, cuprinde:

Teren agricolcultivat

(ha)

Păşune/pajişte

(ha)

Zoneumede

(ha)

Ape desuprafaţă

(ha)

Drumuri(ha)

30,69 ha 2,74 ha 1,12 ha 1,19 ha 0,26 ha

In cazul subtraversării fluviului Dunărea şi a râului Jiu prin metoda fără şanţ deschis, nu vor fi afectate zoneleumede şi apele de suprafaţă. In cazul subtraversării fluviului Dunărea prin metoda cu şanţ deschis, seapreciază că suprafata habitatului favorabil speciilor de peşti de interes comunitar identificaţis ce nu va fiafectată de constructia conductei Nabucco este suficient de mare astfel încât populaţiile speciilor să îsi poată



Tipul deimpact


asigura cerinţele ecologice.

Zona supusă investiţiei nu are biocenoze stabile de hrană, acestea putând varia în funcţie de condiţiile externeşi nici nu oferă condiţii de adăpost permanent şi stabil.

In zona dig –mal , in anul 2011 s-au constat activităţi legate de tăiere plantaţie şi amenajări pentru replantare.

Pe perioada de operare a conductei Nabucco, impactul este nesemnificativ, conducta fiind ingropată. In cazulsbtraversării Dunării prin metoda cu şanţ deschis, nu se va putea planta copaci pe 6 m stânga/dreapta faţă deax.

Fragmentarea habitatelor deinteres comunitar (exprimatăîn procente)

Traseul conductei Nabucco în arealul ROSCI0045 Coridorul Jiului nu va ocupa habitate de interes comunitar,iar conducta Nabucco fiind ingropată nu constituie o barieră totală care să conducă la fragmentarea habitatelorspeciilor de interes comunitar identificate în zona investiţiei.

Efectele fragmentării se pot resimţi pentru speciile de peşti în special în perioada de execuţie a lucrărilor dacăse optează pentru metoda cu sanţ deschis.

Durata sau persistentaperturbarii speciilor de interescomunitar, distanta fata dearealul protejat de interescomunitar

Speciile de interes comunitar identificate în zonă vor resimţi efectele construcţiei conductei Nabucco numai peperioada de şantier.

Schimbari în densitateapopulatiilor (nr. indivizi /suprafata)

Se apreciază că implementarea proiectului nu va genera schimbări majore în densitatea populaţiilor speciilorde interes comunitar dacă se respectă măsurile de diminuare a impactului.

- pe coridorul de lucru nu se estimează o degradare a habitatelor.

Apreciem că arealul de protecţie ROSCI0045 Coridorul Jiului oferă habitate de o calitate superioară care potdeveni mediu receptor pentru populaţiile speciilor de interes comunitar a căror habitat va fi distrus sau degradat

Scara de timp pentruinlocuirea speciilor /habitatelor afectate deimplementarea proiectului

Implementarea proiectului nu va distruge habitate de interes comunitar, iar pentru speciile de interes comunitarapreciem că arealul oferă habitate de calitate în zone situate în afara culoarului conductei Nabucco.

Habitatele din zona sunt pe alocuri degradate şi invadate de specii alohtone.



Tipul deimpact


In zona de interes nu au fost identificate adăposturi permante pentru speciile de interes comunitar din situlROSCI0045 Coridorul Jiului

Apreciem că nu se va înregistra un declin la nivelul populaţiei speciilor de interes comunitar astfel încât să fienecesară înlocuirea lor.

DIRECT

Evaluarea impactului datoratmodificărilor fizice şiimpurificatorilor chimicievacuaţi în mediu

Modificările fizice aduse prin ocuparea temporară a suprafeţelor din ROSCI0045 Coridorul Jiului vor induce omodificare a aspectului peisajului.

Impactul negativ, în faza de construcţie este datorat în special deranjării speciilor de animale din zonaproiectului datorat creşterii nivelului de zgomot şi vibraţii, a concentraţiilor de poluanţi atmosferici şi a prezenţeiumane.

Poluarea fonica produsă în faza de execuţie poate masca semnele care prevestesc apropierea pradatorilor şi acelor care avertizeaza speciile asupra unui potential pericol la care se expun.

Lucrările executate, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele şi mijloacele de transport utilizatepentru realizarea lucrarilor pot conduce la modificarea calitatii solului şi aerului în zona de executie a lucrarilor.

Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei proiectului, şi căhabitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivelregional şi/sau naţional.

INDIRECT

Evaluarea impactului cauzatde proiect fără a lua înconsiderare măsurile dediminuare a impactului

Efectul indirect asupra ecosistemelor constă în alterarea biologică a habitatelor disponibile pentru speciile deinteres comunitar. Acesta se maniestă numai pe perioada de realizare a lucrărilor şi este temporar.

Pe termenscurt

Evaluarea impactului cauzatde proiect fără a lua înconsiderare masuri dediminuare a impactului

Impactul pe termen scurt asupra speciilor de desemnare a sitului se manifestă în perioada de execuţie alucrărilor la conductă şi se datorează realizării lucrărilor în zona arealului, prezenţei omului şi funcţionăriiutilajelor/echipamentelor în perioada de execuţie a lucrărilor.

Pe termen Evaluarea impactului cauzatde proiect fara a lua în

Impactul pe termen lung se va manifesta numai in cazul utilizării metodei de subtraversare a fluviului Dunăreaprin metoda cu şanţ deschis, prin faptul că se interzice plantarea de copaci cu rădăcini mai adânci de 0,50 m pe



Tipul deimpact


lung considerare măsuri dediminuare a impactului

6 m stânga/dreapta faţă de ax. Nu vor fi ocupate terenuri definitive.

În perioada de operare, conducta Nabucco este in totalitate subterană, fără a avea impact asupra speciilor deavifaună din sit.

In faza deconstructie

Evaluarea impactului cauzatde proiect fara a lua inconsiderare masuri dediminuare a impactului

Impactul generat în perioada de construcţie este un impact temporar resimţit asupra componentelor de mediu(aer, apă, sol, vegetaţie şi faună) în perioada de realizare a culoarului conductei Nabucco în arealulROSCI0045 Coridorul Jiului.

Se apreciază că valorile concentraţiilor de impurificatori în aer, apă şi sol generaţi în perioada de execuţie alucrărilor vor fi situate sub valorile maxim admisibile.

Impactul asupra speciilor de faună în perioada de construcţie se manifestă prin deranjul produs de prezenţaumană în zonă, funcţionarii utilajelor şi echipamentelor de construcţie care vor genera niveluri superioare dezgomot şi vibraţii precum şi concentraţii superioare de poluanţi atmosferici. Traficul aferent şantierului vagenera perturbări suplimentare. Nu se va lucra pe timpul nopţii.

In faza deoperare

Evaluarea impactului cauzatde proiect fara a lua înconsiderare masuri dediminuare a impactului

În perioada de operare, conducta Nabucco este in totalitate subterană, fără a avea impact asupra speciilor deavifaună din sit.

Rezidual

Evaluarea impactului carerămâne după implementareamăsurilor de reducere aimpactului

Se apreciază că după implementarea măsurilor de reducere a impactului în zona de intersecţie a traseuluiconductei Nabucco cu arealul ROSCI0045 Coridorul Jiului,disconfortul creat va fi minim.

Cumulativ

Evaluarea impactuluiproiectului propus cu alteproiecte

În perioada de realizare a evaluării impactului asupra arealului de importanţă comunitară au fost identificateurmătoarele planuri şi proiecte aflate în elaborare:

- Proiect ISPA ce asigura asistenta tehnica pentru îmbunatatirea pentru navigaţie a unor sectoare ale Dunarii,în special pe sectorul relativ lung de-a lungul granitei româno-bulgare, de la Portile de Fier II pâna laSilistra/Călăraşi, precum şi canalul Brăila-Sulina, canalul Dunăre-Marea Neagră şi canalul Poarta Alba-MidiaNăvodari, pe teritoriul românesc.



Tipul deimpact


- Amenajarea, pe teritoriul Bulgariei, a unui depozit de deşeuri radioactive cu activitate mică şi medie(radionuclizi de viaţă scurtă) generate pe perioada funcţionării şi dezafectării Centralei Nucleare „Kozlodui”,funcţionarea viitoare a centralei Nucleare Belene şi din alte surse convenţionale – medicină, cercetare ştiinţifică,aplicaţii tehnice şi altele. Pana in anul 2075, aici urmeaza sa fie depozitate până la 345.500 de tone deasemenea reziduuri. Depozitul va fi construit intr-o zona din Bulgaria cunoscută ca “Radiana”. Locaţia este lapatru kilometri distanţa de malul Dunării

Detalii privind impactul cumulativ sunt prezentate in cap.3.3 de mai jos. Nu se anticipează un impact cumulativ.

Evaluarea impactuluicumulativ cu alte planuri şiproiecte fara a lua înconsiderare masurile dereducere a impactului

Având în vedere că nu a fost identificat un impact cumulativ nu există diferente între situaţiile cu/sau fără măsuride reducere a impactului.



3.3.2.L. Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului în arealul ROSCI0045Coridorul Jiului

Pentru diminuarea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitarprezente în ROSCI0045 Coridorul Jiului se vor respecta categoriile de măsuripropuse cuprinse în capitolul 3.32., punctul J.2 “Măsuri de reducere a impactului”,tabelele 3.3.1.20 şi 3.3.2.18:- măsuri generale pentru protecţia arealelor de interes comunitar adoptate în fazade proiectare,- măsuri pentru protecţia florei şi faunei în perioada de execuţie a lucrărilor,- măsuri pentru diminuarea impactului asupra speciilor de avifauna,- măsuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor forestiere din zoneleunde vor fi realizate lucrări de defrişare.

Perioada în care se poate implementa proiectul astfel incât impactul pe tronsonulKp 0 – kp 11 şi kp 46 – kp 64 să fie minim este prezentată in tabelul 3.3.2.20 demai jos.



Tabelul 3.3.2.20.: Perioada în care se poate implementa proiectul astfel incât impactul pe tronsonul Kp 0 – kp 11 şi kp 46 – kp 64 să fie minim

Lunile anului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Alte restricţiiGrupele de specii/HabitateNevertebrate terestre DA DA DA DA DA DA DA DA

Nevertebrate terestrecu habitatul specieilegat de pădure

DA DA DA DA DA DA DA DA DA Pentru Lucanus cervus(rădaşcă)

Nevertebrate şivertebrate acvatice

DAdin15.06

DA DA DA DA DA

Amfibieni DA DA DA DA DA DA DA

Reptile DA DA DA DA DA DA DA DA

Păsări în perimetrultraversărilor

DA

Păsări în perimetreleagricole şi de luncă

DA DA DA DA DA DA DA

Mamifere DA DA DA DA DA Numai luna august pentruSpermophillus, cuverificare înainte deexecuţie dacă esteprezent pe traseu

Habitate DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA Cu excepţia perimetruluiredus unde este prezenthab. 92A0

DA – reprezintă perioada în care se poate implementa proiectul



Recomandări pentru realizarea lucrărilor de construcţie la traversarearâurilor mari:

Traversarea albiilor raurilor de catre gazoduct implica activitati de decopertare, deexcavatie a malurilor, a patului albiilor, de transport şi depozitare a materialuluirezultat in urma saparii, de deviere a cursului apei, modificare a caracteristicilorde scurgere a apei, modificare a debitelor de material solid transportat insuspensie, modificare a chimismului apei.

In perioada desfasurarii lucrarilor toate aceste actiuni afecteaza ecosistemeleacvatice curgatoare şi induc efecte negative asupra faunei şi florei acvatice.Impactul asupra vertebratelor şi nevertebratelor acvatice este proportionalintensitatii şi duratei lucrarilor de constructie.

- Tinand cont de aceste considerente se recomanda ca in zonele de traversarea Dunarii şi a raului Jiu, la amplasarea NGPL sa se aiba in vedere ca metodaprioritara traversarea subterana, prin foraj dirijat, care nu afecteaza viata acvaticaşi mentine neschimbate habitatele acvatice şi peisajul din zona malurilor. Dacadin punct de vedere tehnic aceasta metoda de traversare nu poate fiimplementata traversarea raurilor se va realiza prin sant deschis, aplicand toatemetodele tehnice eficiente pentru protejarea habitatelor şi speciilor. Acestemetode trebuie sa aiba ca scop in principal asigurarea continuitatii fluxului de apain albia minora, reducerea cantitatilor de material solid in suspensie transportat decatre rauri aval de punctul traversarii, reducerea duratei de executie a lucrarilor inalbia minora a raurilor, reconstructia ecologica şi renaturarea componentelorpeisajului afectate in perioada desfasurarii lucrarilor.

- Pentru protejarea speciilor de pesti este recomandat ca lucrarile de constructiesa se realizeze in afara perioadei de reproducere, care pentru pestii din apele deses, colinare şi majoritatea speciilor din apele de munte se desfasoara inperioada aprilie-iunie (iulie), iar pentru pastravul de rau din a doua jumatate a luniiseptembrie pana in noiembrie. Perioada optima de realizare a constructiilor inzonele de traversare a raurilor se reduce astfel la 60-75 de zile (15 iunie-15septembrie). Aceasta perioada corespunde in general şi unui minim alprecipitatiilor atmosferice care faciliteaza desfasurarea lucrarilor de constructie incazul unor debite minime şi relativ constante ale raurilor, lipsite de viituri saufluctuatii ample ale nivelului apei.

- Se recomanda ca lucrarile de constructie la traversarea raurilor sa nu sedesfasoare concomitent pe afluenti apropiati ai unui rau evitand astfel efectulcumulativ al factorilor negativi

- Durata execuţiei lucrărilor de excavaţie în albia minoră a râurilor se va reducela maxim pentru ca impactul asupra populaţiilor şi habitatelor să fie cât mai mic.

- Lucrările de construcţie din albia minoră a râurilor se vor realiza în afaraperioadei de reproducere a majorităţii speciilor acvatice (februarie-aprilie) şi adezvoltării embrionare, larvare şi postlarvare (aprilie-iunie).

- Se recomandă ca lucrările de construcţie care afectează albia minoră să seexecute începând din a doua jumătate a lunii august şi până la jumătatea luniinoiembrie, când şi debitele râurilor sunt mai scăzute şi în general mai puţinfluctuante.

- Se interzice depozitarea de deseuri in albiile minore şi majore ale raurilor.Depozitarea stratului decopertat de sol va fi acceptata in albiile majore ale raurilornumai in perioada executiei lucrarilor de traversare a albiilor raurilor, urmand casolul fertil rezultat in urma decopertarii sa fie reinstalat pe vechiul amplasament.



Agregatele minerale excavate vor fi transportate in afara albiilor majore aleraurilor.

- Fixarea substratului raului in zona amplasarii conductei se va face prinutlizarea anrocamentelor sau a fragmentelor de roci transportate din carieresituate in afara ariilor naturale protejate, mentinand la suprafata substratului albieiminore granulometria preexistenta.

- Se interzice deversarea apelor uzate rezultate din procesele tehnologice in aparaurilor. Se recomanda realizarea de statii de epurare şi tratare a apelor uzatetehnologic şi redarea apei circuitului natural

- Se interzice spălarea maşinilor şi instalaţiilor utilizate la executarea lucrărilorsau deversarea de substanţe chimice în apa râurilor şi deversarea de substantetoxice (carburanti, lubrifianti, vopseluri, diluanti etc.) in apa raurilor. In cadrulamenajarii santierelor se recomanda realizarea unor puncte speciale pentruspalarea şi decontaminarea echipamentelor şi utilajelor iar apa rezultata va fitransportata in statiile de epurare.

- Se interzice modificarea configuraţiei malurilor sau a vegetaţiei ripariene pe odistanţă mai mare decât cea necesară pentru instalarea conductei.

- Se interzice depozitarea materialelor necesare executării lucrărilor în imediatavecinătate a albiei minore.

- Sunt interzise orice lucrări care afectează solul, vegetaţia, aerul cu excepţiacelor menţionate în proiectul tehnic ale căror efecte poluante trebuie să seîncadreze în limitele stabilite prin normele şi normativele acceptate de legislaţia învigoare.

- După încheierea lucrărilor vor fi realizate activităţi de refacere şi reconstrucţieecologică

- Pentru afluentii raului Jiu din Campia Olteniei (Coridorul Jiului, ROSPA0045) executia lucrarilor de constructie la traversarea albiilor raurilor se va realizain perioada iunie-septembrie, in acest interval de timp raurile avand albiile secatesau au debite foarte mici (sunt in majoritate cursuri de apa cu caracternepermanent).

- Pe toata durata desfasurarii lucrarilor de constructie valorile parametrilorfizici şi chimici acvatici vor fi mentinute in limitele impuse de Directiva Cadrupentru Apa 2000/60 EEC.

- Consolidarea malurilor in zonele amplasarii conductelor va fi urmata derenaturarea acestora prin lucrari de reconstructie ecologica, astfel incat dupafinalizarea lucrarilor de consolidare interventiile antropice sa nu fie vizibile.

- Dupa finalizarea lucrarilor de constructie toate habitatele afectate din zonamalurilor (drumuri de acces, depozite temporare de materiale, organizari desantier etc) vor fi supuse actiunii de renaturare prin acoperire cu sol fertil,insamantare, plantare de arbori şi arbusti etc.

- Pe toata durata derularii proiectului toate activitatile desfasurate in luncileraurilor (albiile majore şi minore) vor fi monitorizate strict.

În cazul pârâului Prodila, soluţia tehnică principală luată în considerare esteforajul orizontal dirijat.



3.3.2.M. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII MĂSURILOR DEREDUCERE A IMPACTULUI

3.3.2.M.1. STABILIREA INDICATORILOR ŞI A PERIOADELOR DE MONITORIZARE ÎNSCOPUL PREVENIRII UNOR SURSE DE IMPACT GENERATE DE LIPSACORELĂRII ÎN DESFĂŞURAREA UNOR LUCRĂRI DE CONSTRUCŢIE CUPERIOADELE CRITICE ALE CICLULUI BIOLOGIC (ÎMPERECHERE,CUIBĂRIT, MIGRARE, ETC.)

FLORA şi HABITATELE

Pentru specii de plante, briofite şi habitate de importanţă conservativă NUsunt necesari indicatori specifici şi nici perioade de monitorizare în scopulprevenirii unor surse de impact generate de lipsa corelării în desfăşurareaunor lucrări de construcţie cu perioadele critice ale ciclului biologic,deoarece în perimetrul amplasamentului NGPL (36 m tronsonul unde se executăefectiv lucrarea şi 500 m coridorul amplasamentului) nu s-au consemnat până înprezent, specii de plante şi briofite de importanţă conservativă. În cadrul siturilornu sunt menţionate elemente de floră protejată la nivel european.

Pădurea Corabia (Calopăr)

Pe timpul desfăşurării lucrărilor de construcţie va fi monitorizată prezenţa speciilorde hepatice semnalate în Pădurea Calopăr (Frullania dilatata (L.) Dumort. ŞiPorella platyphylla (L.) Pfeiff.). Monitorizarea se poate realiza pe toată perioadade desfăşurare a lucrărilor în zonă.

FAUNA

Nevertebrate terestre- bogăţia specifică a două grupe importante de nevertebrate (Odonata,

Lepidoptera) la traversarea râului Jiu, se va evalua în culoarul de lucrupentru două transecte de 2 km cu lăţimea de 5m paralele cu albia râului, decel puţin două ori pe an, în perioada mai-august.

- menţinerea prezenţei indivizilor de Lucanus cervus în cel puţin unul din treipuncte stabilite în cadrul pădurilor traversate de conductă situate în sit (unpunct situat în pădurea Corabia de la Calopăr) perioada de monitorizare mai-august. (observarea a cel puţin un individ adult, cel puţin trei arbori cu găuriproaspete de emergenţă – activitate larvară).


Lucrările de monitorizare a impactului activităţilor de construcţie prin metodaşanţului deschis din bazinele acvatice curgătoare vor avea un caracter permanentpe perioada desfăşurării lucrărilor. Graficele de execuţie a lucrărilor vor fi corelatecu perioadele de migrare, reproducere, dezvoltare embrionară şi larvară aorganismelor acvatice astfel încât stadiile cu sensibilitate maximă din dezvoltareaontogenetică să nu fie afectate.

VERTEBRATE

AVIFAUNA

Este necesară realizarea unei monitorizări a speciilor observate în sit, în specialîn zonele unde au fost semnalate un număr mai mare de specii: Pădurea Corabia(localitatea Calopăr) Kp 46+400 – kp 50+200 şi Pădurea Criva, Pădurea PalilulaKp 60+500 – kp 62 şi Kp 64+400 – kp 65+600.



Monitorizarea este necesară a se face în perioada de construcţie, precum şi dupăaceastă perioadă, pe minim 3 ani, pentru a urmări efectele construcţiei şi aacţiona imediat pentru diminuarea impactului. Datorită condiţiilor climatice ce potdiferi de la an la an, perioadele critice ale ciclului biologic la păsări (reproducere,migraţie. etc) pot fi decalate. De aceea este necesar a se face o inspecţie înaintede începerea lucrărilor pentru ca acestea să fie corelate şi pentru a nu fi afectatireversibil ciclul biologic.

3.3.2.M.2. PLAN DE MONITORIZARE

In tabelul 3.3.2.21 de mai jos se propune planul de monitorizare a biodiversităţiipentru perioada de implementare a proiectului (in timpul şi după realizarealucrărilor).



Tabelul 3.3.2.21.: Planul de monitorizare a biodiversităţii din ROSCI0045 Coridorul Jiului pentru perioada de implementare a proiectului(în timpul şi după realizarea lucrărilor)

NR.CRT.

SIT/Localitate

SEGMENTTRASEU

CONDUCTĂ

DEPLASARE/PERIOADA

SPECII/HABITATE

ABORDATE

ANALIZADATELOR

Progresulrealizat

(%)

OBSERVAŢIICU PRIVIRE LA

STAREA DECONSERVARE

1 dep. / Mai Habitate naturaleTerenuri agricoleNevertebratePăsăriPeştiAmfibieniReptileMamifere

1 dep. / Iulie PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole

1 dep./Aug. Habitate naturaleTerenuri agricoleNevertebrate ter.Păsări

1 dep./ Sep. Habitate naturaleTerenuri agricoleNevertebratePăsăriPeştiAmfibieniReptileMamifere

1 dep./Dec. PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole

3. ROSCI0045 CoridorulJiului(Ostroveni – Gighera)(Segarcea – Calopar –Tuglui – Podari –Bucovat)

Kp 46-64

1 dep./ Feb. PăsăriHabitate naturaleTerenuri agricole



3.3.2.N. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVINDSPECIILE DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR DIN SITUL ROSCI0045CORIDORUL JIULUIMetodele utilizate pentru culegerea informaţiilor în situl ROSCI0045 CoridorulJiului privind speciile de interes comunitar sunt prezentate în documenteleNabucco mai sus mentionate referitoare la metodologiile de efectuare ainvestigatiilor din teren.

Informaţiile referitoare la amfibieni şi reptile s-au obţinut utilizând metoda refugiilorşi metode vizuale

In cazul mamiferelor mari, metoda eficientă a fost cea a transectelor. In cazulmamiferelor mici, populaţia speciilor de rozătoare şi insectivore a fostdeterminată utilizând capcane Metodologie pentru tipurile de habitate/ vegetatie.

Investigarea habitatelor s-a făcut folosind, în principal metoda Braun-Blanquet, iarpentru suprafeţe cu pantă mare, metoda profilelor corologico-fizionomice.

Studiul faunei de nevertebrate de la suprafaţa solului s-a efectuat la diferite nivelede vegetaţie: la nivelul litierei, al stratului ierbos, la nivelul coronamentului,utilizând diverse metode (de ex.metode directe-dinamice )

Recoltarea pestilor din apele de munte şi de şes s-a realizat cu ajutorul aparatelorde pescuit electric (electrofishing), de putere diferita, functie de debitul apei şicaracteristicile conductivitatii apei.

Concluzii

Având în vedere cele mai sus menționate, relaţiile structurale şi funcţionale carecrează şi menţin integritatea ariiei Natura 2000 intersectată de traseul NGPL şi apopulaţiilor speciilor pentru care acestea au fost desemnate sunt legate decondiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte depresiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitateazonei analizate.

Prin implementarea proiectului nu se produc fragmentări ale unor habitateimportante şi nici nu este influenţat într-un mod semnificativ ROSCI0045Coridorul Jiului

La punctul C de mai sus, s-a prezentat estimarea stării actuale deconservare a speciilor de floră şi faună şi a tipurilor de habitate. Pe bazaacestor aprecieri, a rezultatelor investigaţiilor în teren efectuate şi a evaluăriiimpactului se pot concluziona următoarele:

HABITATE

ROSCI0045 Coridorul Jiului concentrează 9 habitate (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0,91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitatenaturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2 (91E0*,91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate.

Impactul potenţial indus de construcţia şi utilizarea NGPL estenesemnificativ, deoarece în perimetrul amplasamentului NGPL (36 m tronsonulunde se execută efectiv lucrarea şi 500 m culoarul amplasamentului) nu s-auconsemnat până în prezent, specii de plante superioare, briofite şi habitate deimportanţă conservativă. În cadrul siturilor nu sunt menţionate elemente de florăprotejată la nivel european.



VERTEBRATE

Referitor la speciile de mamifere pentru care a fost declarat ROSCI0045Coridorul Jiului in prezent nu se dispun de date despre populaţiile acestor specii.Starea de conservare este buna (B), populaţie neizolată, cu o arie de răspândireextinsă, evaluarea globală indicând o valoare bună (B).

Aşa cum am menţionat, dintre speciile listate în fişa standard a sitului menţionămpopândăul (Spermophilus citellus), pentru care s-au identificat câteva intrări îngalerii, la kp 10 al conductei, în zona de traversare a râului Jiu. Nu s-a confirmatprezenţa animalelor în sezonul de vară, galeriile fiind probabil părăsite datorităpăşunatului în zonă. Se poate concluziona că lucrările la proiectul Nabucco nuvor afecta această specie.

Referitor la amfibieni şi reptile, ROSCI0045 Coridorul Jiului a fost declaratpentru două specii a căror stare de conservare este bună (B), populaţii neizolate,cu o arie de răspândire extinsă, evaluarea globală indicând o valoare bună (B).Prin măsurile propuse se apreciază că impactul este unul negativ de scurtădurată, pe perioada de construcţie, datorită distrugerii habitatului pe porţiunea delucru şi deranjării animalelor din zonă.

Referitor la peşti, in Formularul standard Natura 2000 ROSCI0045 CoridorulJiului sunt menţionate 13 specii de peşti enumerate in anexa II a DirectiveiConsiliului 92/43/CEE (anexa 4.2 la prezentul studiu). In cadrul investigatiilorefectuate atât in perioada de vară cât şi de iarnă, s-au pescuit numai următoarelespecii: În fluviul Dunărea: Alosa pontica (scrumbie de Dunăre), Aspius aspius

(avat) In râul Jiu, în zona de confluenţă cu fluviul Dunărea: Gobio albipinnatus

(porcuşor de şes), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de Dunăre), Aspius aspius(avat), Rhodeus sericeus amarus ( boarţa), Cobitis taenia (zvârluga).

De asemenea, pescarii localnici confirmă prezenţa speciilor Huso huso(morun) şi Acipenser ruthenus (cega).

Starea de conservare este buna (B), populaţie neizolată, cu o arie de răspândireextinsă, evaluarea globală indicând o valoare bună (B).

AVIFAUNA (PĂSĂRI)Pe zona de traversare, ROSCI0045 Coridorul Jiului se suprapune cuROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre. Detalii sunt prezentate in cap. 3.3.1.

NEVERTEBRATE

Terestre

În siturile cercetate în cursul deplasării din iunie 2010 în Coridorul Jiului, situate înperimetrul amplasamentului NGPL nu au fost semnalate specii de nevertebrateterestre de interes conservativ.


În fişa standard a sitului ROSCI0045 Coridorului Jiului, nu sunt menţionatenevertebrate acvatice de interes conservativ.

In tabelul 3.3.2.22 de mai jos se prezintă rezultatul anticipat asupra integrităţiisitului ROSCI0045 Coridorului Jiului, inclusiv asupra sitului ROSPA0023Confluenţa Jiu – Dunăre peste care se suprapune.

Antreprenorul are obligaţia implementării măsurilor propuse, iar NNC are obligaţiaefectuării controlului privind implementarea măsurilor propuse.



Tabelul 3.3.2.22: Sinteza analizei efectuate asupra ROSCI0045 Coridorului Jiului şi ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre

Denumire Locaţie

Rezumat al impactului şireferinţa paginii unde estedată explicaţia detaliată

Rezumat al metodei dereducere a impactului şireferinţa paginii undeeste dată explicaţiadetaliată

Rezultat anticipat

SituriExecuţie lucrări

FluviulDunărea

Metoda şanţ deschis:Creşterea gradului deturbiditate, risc poluareaccidentală, deranjarepăsări acvatice etc

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact

-Traversare prin metodafără şanţ deschis,

sau-măsuri de reducereprivind durata deexecuţie, utilajelefolosite, intreţinereaacestora ,etc

Metoda şanţ deschis:Dacă se adoptă măsurile de reducere a impactuluipropuse, impactul este foarte redus sau redus.Integritate habitat: Nici un efect semnificativ asupraintegrităţii situluiRefacere habitat/specie (ocupare temporara a terenului):

- Impact foarte redus.- Intoarcere imediata la conditiile existente la

finalizarea activitatilor de refacere a cadruluinatural


Râul Jiu Metoda şanţ deschis:Mobilizarea sedimentelor,risc poluare accidentală,deranjare păsări acvaticeetc


-Traversare prin metodafără şanţ deschis,

sau-măsuri de reducereprivind durata deexecuţie, utilajelefolosite, intreţinereaacestora ,etc

Dacă se adoptă măsurile de reducere a impactuluipropuse, impactul este foarte redus sau redus. Astfel:Integritate habitat: Nici un efect semnificativ asupraintegrităţii sitului Refacere habitat/specie (ocuparetemporara a terenului):

- Impact foarte redus.- Intoarcere imediata la conditiile existente la

finalizarea activitatilor de refacere a cadruluinatural


Rîul Prodila Metoda fără şanţ deschis:Fără impact


FluviulDunărea,

Operare conducta degaze Nabucco - In condiţii

Măsuri luate laproiectarea şi execuţia

Nici un efect semnificativ în condiţii de funcţionare normalăImpact redus in perioada de revizii.



râul Jiu,râul Prodila

normale de exploatarenici un impact

conductei, precum şi lalivrarea gazului, etc.

In cazul în care este necesar să se inlocuiască un tronsonde conductă se vor reevalua condiţiile de mediu şi se vaelabora o nouă evaluare a imapctului, cu propunereamăsurilor adecvate funcţie de amploarea lucrărilor, utilajeleutilizate etc.

HabitateROSCI0045CoridoruluiJiului

Ocupare temporară a37,04 ha in cazul şanţuluideschis şi 32,94 ha fărăşanţ deschis – 0,05%,respectiv 0,04% dinsuprafaţa situluiDefrişare vegetaţie, etc

Măsuri de reducereprivind durata deexecuţie, utilajelefolosite, intreţinereaacestora ,etc

ROSPA0023Confluenţa Jiu– Dunăre

Ocupare temporară a35,15 ha in cazul şanţuluideschis şi 30,88 ha fărăşanţ deschis – 0,17%,respectiv 0,15% dinsuprafaţa situluiDefrişare vegetaţie, etc

măsuri de reducereprivind durata deexecuţie, utilajelefolosite, intreţinereaacestora ,etc

Nu s-au consemnat specii de plante, briofite şi habitate deimportanţă conservativă.Pe perioada de operare a NGPL nu se producefragmentarea habitatelor

Metoda cu şanţ deschisImpact negativ redus asupra integrităţii sitului dacă seadoptă măsurile de reducere propuse. Activitatile potperturba temporar ariile protejate dar nu vor duce la efectepe termen lung asupra integritatii ecologice a arieiprotejate.

Metoda fără şanţ deschisSe reduce suprafaţa ocupată temporar . Activitatile potperturba temporar ariile protejate dar nu vor duce la efectepe termen lung asupra integritatii ecologice a arieiprotejate

SpeciiPăsări ROSPA0023

Confluenţa Jiu– Dunăre

Metoda şanţ deschis:Distrugere habitate,eventuale cuburi,deranjare păsări acvatice,zgomot, poluare aer, etc

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact asuprapăsărilor acvatice şi acelor cuibăritoare înmalurile Jiului

Control traseu inainte deincepere lucrari,intreţinere utilaje,management adecvatdeşeuri etcAdoptarea metodei desubtraversare fără şanţdeschis

Metoda cu şanţ deschisDeranjare temporară a păsărilor de apă

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact asupra păsărilor acvatice identificatedeasupra fluviului Dunărea şi la malul acestuia, ca şi acelor cuibăritoare în malurile Jiului

Nevertebrateterestre

ROSCI0045Coridorului

Metoda şanţ deschis:Distrugere habitate, larve,

Control traseu inainte deincepere lucrari,

Metoda cu şanţ deschisÎn siturile cercetate în cursul deplasării din iunie 2010 în



Jiului zgomot, poluare aer, etc

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact pe zonaneafectată de lucrare

intreţinere utilaje,management adecvatdeşeuri etcAdoptarea metodei desubtraversare fără şanţdeschis

Coridorul Jiului, situate în perimetrul amplasamentuluiNGPL nu au fost semnalate specii de nevertebrate terestrede interes conservativ.

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact pe zona neafectată de lucrare

Amfibieni şireptile

ROSCI0045CoridoruluiJiului

Metoda şanţ deschis:Distrugere habitate,eventuale cuburi,deranjare păsări acvatice,zgomot, poluare aer, etc

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact asuprapăsărilor acvatice şi acelor cuibăritoare înmalurile Jiului

Control traseu inainte deincepere lucrari,intreţinere utilaje,management adecvatdeşeuri etcAdoptarea metodei desubtraversare fără şanţdeschis

Impactul este negativ de scurtă durată, pe perioada deconstrucţie, datorită distrugerii habitatului pe porţiunea delucru şi deranjării animalelor din zonă.Activitatile pot perturba temporar aria protejată dar nu vorduce la efecte pe termen lung asupra integritatii ecologicea ariei protejate.

Mamifere ROSCI0045CoridoruluiJiului

Metoda şanţ deschis:Distrugere habitate,eventuale cuburi, zgomot,poluare aer, etc

Metoda fără şanţ deschis:Fără impact asupramamiferelor pe tronsulsubtraversat.Zgomot, poluare aer, etcca urmare a funcţionăriiinstalaţiilor de forare

Control traseu inainte deincepere lucrari,intreţinere utilaje,management adecvatdeşeuri etcAdoptarea metodei desubtraversare fără şanţdeschis in cazul râurilormari

Nu au fost identificate specii de interes comunitar

Peşti

FluviulDunărea

Metoda şanţ deschisCreştere grad deturbiditate, afectare speciilente, pericol poluăriaccidentale cuhidrocarburi,etc.

Metoda fără şanţ deschis:

Subtraversare prinmetoda fără şanţdeschis

Metoda şanţ deschisImpact redus pe perioada lucrărilor

Nici un efect semnificativ asupra integrităţii sitului dacă seadoptă metoda de subtraversare fără şanţ deschis



Fără impactRâul Jiu Metoda şanţ deschis

Creştere grad deturbiditate, afectare speciilente, pericol poluăriaccidentale cuhidrocarburi,etc.


Subtraversare prinmetoda fără şanţdeschis

Metoda şanţ deschis

Nici un efect semnificativ asupra integrităţii sitului dacă seadoptă metoda de subtraversare fără şanţ deschis

Rîul Prodila Metoda fără şanţ deschisFără impact

Metoda fără şanţ deschisFără impact

Toatespeciile

ROSCI0045CoridoruluiJiuluiROSPA0023Confluenţa Jiu– Dunăre

Operare conducta degaze Nabucco - In condiţiinormale de exploatarenici un impact

Măsuri luate laproiectarea şi execuţiaconductei, precum şi lalivrarea gazului, etc.

Nici un efect semnificativ în condiţii de funcţionare normalăImpact redus in perioada de revizii.In cazul în care este necesar să se inlocuiască un tronsonde conductă se vor reevalua condiţiile de mediu şi se vaelabora o nouă evaluare a imapctului, cu propunereamăsurilor adecvate funcţie de amploarea lucrărilor, utilajeleutilizate etc.



3.4. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

În perimetrul amplasamentului NGPL (36 m tronsonul unde se execută efectivlucrarea şi 500 m culoarul amplasamentului) nu s-au consemnat specii de plante,briofite şi habitate de importanţă conservativă).

3.5. Impact cumulativ şi interacţiuni

In prezent nu este aprobat un plan de management al ROSPA0023 ConfluenţaJiu-Dunăre sau pentru ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Directiva 85/337/EEC, şi modificările ulterioare (11/97/EC) solicită ca un studiu deevaluare a impactului (EIA) să includă:

„O descriere a aspectelor mediului posibil a fi semnificativ afectate de cătreproiectul propus, inclusiv, în special, populaţia, fauna, flora,solul, apa, aerul,factorii climatici, bunurile materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic,peisajul şi relaţia dintre factorii de mai sus. Această descriere ar trebui să acopereefectele directe şi orice efecte indirecte, secundare, cumulative, pe termen scurt,mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative ale proiectului.”

Directiva EIA impune de asemenea acordarea unei consideraţii explicite„relaţiilor” şi „interacţiunilor” dintre efectele specificate asupra mediului.

Ghidurile UE pentru Evaluarea Impacturilor indirecte şi cumulative precum şipentru interacţiunile impacturilor furnizează următoarea definiţie a impacturilorcumulative ca fiind „impacturile care rezultă din schimbările cumulate generatede acţiunile trecute, prezente şi anticipate împreună cu proiectul”.

In continuare, Ghidurile furnizează definiţia după cum urmează:

„Impacturile care rezultă din schimbările cumulate generate de acţiunile trecute,prezente şi anticipate împreună cu proiectul”

Directiva Habitate, Articolul 6(3) specifică faptul că „Orice plan sau proiect care nueste legat în mod direct de organizarea amplasamentului dar care poate avea unefect semnificativ asupra acestuia individual sau în combinaţie cu alte planuri sauproiecte, va fi supus evaluării adecvate a implicaţiilor acestuia pentru zonă avândîn vedere obiectivele de conservare ale ariei.”

În cazul execuţiei unui proiect, cum ar fi NGPL, se va ţine seama de efectelecumulative pe distanţe mari într-un corridor de lucru relative îngust, şi se vorexamina toate activităţile şi obiectivele care ar putea contribui la producereaacestor efecte cumulative.

Tabelul 3.5.1 de mai jos prezintă Componentele de Ecosistem care ar putea fiafectate de un impact cumulativ al proiectului Nabucco. Modificările unorcomponente majore ale ecosistemelor sunt notate astfel:

Efect negativ

Fără efect/efect neutru

Efect pozitiv



Ca metode pentru identificarea componentelor ecosistemului care ar putea fiafectate de un impact cumulativ, s-au folosit următoarele:

- Efectuarea se aerotograme in coridorul de 500 m al NGPL;- Investigaţii în teren privind flora şi fauna;- Studii hidrologice, hidrogeologice şi geotehnice- Anchete sociale pe bază de chestionare, consultarea reprezentanţilor

administraţiei publice locale, de asemenea pe bază de chestionare specialelaborate,

- Consultarea autorităţilor, precum şi a deţinătorilor de utilităţi sau adezvoltatorilor de proiecte in zona de influenţă a proiectului.

Nu în ultimul rând a fost luată în considerare opinia specialiştilor

Limitele temporale se referă la construcţiile din cadrul sau care afectează zonade influenţă care sunt:

Trecute: acţiuni care sunt abandonate dar care încă generează efecte deîngrijorare. In cadrul proiectului nu sunt acţiuni abandonate

Existente: acţiuni active la momentul actual.

Viitoare: acţiuni care pot apărea. Este foarte posibil să se realizeze reţeauade alimentare cu gaze a zonei prin conexiunea la conducta Nabucco. Deasemenea s-au luat in considerare următoarele proiecte:

Proiect ISPA ce asigura asistenta tehnica pentru îmbunatatireapentru navigaţie a unor sectoare ale Dunarii, în special pe sectorulrelativ lung de-a lungul granitei româno-bulgare, de la Portile de FierII pâna la Silistra/Călăraşi, precum şi canalul Brăila-Sulina, canalulDunăre-Marea Neagră şi canalul Poarta Alba-Midia Năvodari, peteritoriul românesc.

Amenajarea, pe teritoriul Bulgariei, a unui depozit de deşeuriradioactive cu activitate mică şi medie (radionuclizi de viaţă scurtă)generate pe perioada funcţionării şi dezafectării Centralei Nucleare„Kozlodui”, funcţionarea viitoare a centralei Nucleare Belene şi dinalte surse convenţionale – medicină, cercetare ştiinţifică, aplicaţiitehnice şi altele. Pana in anul 2075, aici urmeaza sa fie depozitatepână la 345.500 de tone de asemenea reziduuri. Depozitul va ficonstruit intr-o zona din Bulgaria cunoscută ca “Radiana”. Locaţiaeste la patru kilometri distanţa de malul Dunării

Aprecierea efectelor proiectului Nabucco asupra componentelor ecosistemului s-a făcut pe baza analizei detaliate efectuate in cap 3.3.1.si 3.3.2 şi sintetizate întabelul 3.5.2. de mai jos.



Tabelul 3.5.1.: Matricea pentru identificarea efectelor cumulate importante

Componentele ecosistemului evaluate din cadrul siturilor Natura 2000

Nr.crt Lista proiectelor şi acţiunilor

Cal

itate

a ae

rulu

i

Cal

itate

a so

lulu

i

Cal

itate

a ap

elor

Res

urse

nat

ural

e

Situ

ri N

atur

a 20

00,

parc

uri n

atur

ale,

reze

rvaţ

iiC

alita

tea

vieţ

ii

Cal

itate

ape

isaj

ului

Man

agem

ent

deşe

uri s

olid

e şi

lichi

de

Patr

imon

iucu

ltura

l

Com

unită

ţi lo

cale

Zgom

ot

Infr

astr

uctu

ra d

etr

ansp

ort

Traf

ic

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Acţiuni

Proiectul Nabucco

Facilităţi ale proiectului

- Drumuri de acces

- Organizarea de şantier

- Gropi de imprumut

- Staţii de betoane

- Spaţii de depozitare

Facilităţi asociate

- Infrastructura de staţii Off take

- Facilităţi de depozitare

- Conducte de conectare



- Depozite furnizori

Dezvoltări anterioare

- Canale de irigaţii

Dezvoltări existente

- Noi drumuri

Dezvoltări viitoare

Dezvoltări de conducte de petrol şi gaze

- Nu se propun pe teritoriul siturilorNatura 2000

Proiecte propuse

Amenajarea pentru navigatie a Dunării

Amenajare pe teritoriul Bulgariei a depozituluide deşeuri radioactive

Total efecte negative cumulate 1 3 3 2 3 1 4 1 0 0 3 1 1



Tabelul 3.5.2. Efecte secundare şi cumulate şi interacţiuni potenţiale asupra ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045Coridorul Jiului

Caracteristicide mediu Efecte cumulate

Caracteristici demediu careinteracţionează

Interacţiunile potenţiale

Apa Metoda de subtraversare cu şanţ deschis

Impactul cumulat este determinat de efectul apelor subteranepoluate accidental prin scurgeri de la utilaje, deversările de apeuzate neepurate şi cel al apelor pluviale.

In cazul subtraversării fluviului Dunărea prin şanţ deschis,conform calculelor hidraulice, o parte din materialul dragat va fiantrenat de apă şi depus in aval de zona de excavaţie. În şenalulnavigabil va fi necesar să se execute lucrări de dragare pentrumenţinerea acestuia la parametrii necesari pentru navigaţie.

De asemenea, efectuarea lucrărilor de subtraversare in aceeasiperioadă cu lucrările pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţiepe sectorul comun Româno-Bulgar al Dunării, conduc la creştereagradului de turbiditate a apelor, ceea ce poate afecta mediulacvatic din aval.

Impactul general cumulat este negativ nesemnificativ , încondiţiile în care se vor implementa măsurile planului demanagement pentru emisii şi se resimte numai pe duratalucrărilor.

Metoda de subtraversare fără şanţ deschis

Nici un effect cumulate.

apă şi ecosistem acvatic,sol,

sănătatea

umană

Efect redus asupra solului şi apelorcursurilor de apă traversate prin şanţdeschis.

Efect asupra navigaţiei în aval de zonade traversare.

Posibile restricţii de navigaţie pe Dunărein perioada lucrărilor

Necesită supravegherea continuă alucrărilor de către AFDJ Galaţi

Aerul Zona de subtraversare a Dunării nu se suprapune cu zonele incare se implementează proiectele mai sus menţionate Locaţia

Biodiversitatea, Efect redus asupra vegetaţiei şi a






pentru implementarea proiectului este la patru kilometri distanţa demalul Dunării

Emisiile de praf se pot depune pe vegetatia din zona lucrărilor.Impactul se va situa cu mult sub valorile limită, în condiţiile în carese vor implementa măsurile planului de management pentruemisii.

Impactul cumulat este negativ nesemnificativ.

flora şi fauna, sănătatea

umană, solul, factoriiclimatici

ecosistemelor, cât şi la nivel global, înceea ce priveşte schimbările climatice.

Solul Impactul cumulat privind solul şi utilizarea terenului este apreciatca negativ semnificativ dar prin implementarea planului demanagement pentru deşeuri, a planului de închidere va deveni unimpact negativ nesemnificativ.

Se propun măsuri de reabilitare a mediului dupa închidereaactivităţilor

Populaţia, Biodiversitatea,

flora şi fauna, Peisajul,

Valorile materiale

Impactul asupra calităţii solului şimodificarile privind folosinţele terenuluipot determina diferite forme de impactasupra biodiversităţii (modificări şipierderi de habitate).

Zgomotul şi

Vibraţiile

Impactul cumulat asupra biodiversităţii şi populaţiei este apreciatca negativ nesemnificativ.

Măsurile de prevenire şi managementul adecvat al traficului şi allucrărilor de execuţie vor reduce considerabil efectul potenţial

Populatia, biodiversitatea,valorile materiale

Impact asupra biodiversităţii, faunei şipopulaţiei.

Biodiversitatea,

flora şi fauna

Impactul cumulat va consta în modificări şi alterări de habitate,Implementarea prevederilor planului de management albiodiversităţii va determina atenuarea semnificativă a efectelor,impactul cumulat fiind apreciat ca impact nesemnificativ.

Pierderea de nevertebrate care sunt sursa pentru păsări, poateavea un impact semnificativ, dar pe termen scurt, dat fiind şisuprafaţa relativ redusă de lucru. Păsările işi pot găsi hrană în

Peisajul, Solul Modificarea şi pierderea de habitateinfluenţează biodiversitatea, peisajul şimodul de utilizare a terenului






zonele învecinate.

Populaţia Principalele forme de impact sunt : îmbunătaţirea condiţiilor socialeşi de viaţă ale populaţiei pe termen scurt, mediu şi lung.Implementarea proiectului şi a măsurilor incluse în planurile demanagement social şi de mediu va determina un impact cumulatapreciat ca fiind pozitiv

Construcţia de noi drumuri de acces sau reabilitarea celorexistente, poate avea un impact indirect, pozitiv.

Pe anumite tronsoane de drumuri naţionale, intens circulate, sepoate inregistra un impact negativ semnificativ, prin cumulareaimpactului traficului existent cu cel asociat santierului.

Pe tronsonul de 6m stânga-dreapta al conductei sunt restrictii deplantare copaci cu rădăcină mai mare de 0,50m, ceea ce are unimpact negativ semnificativ asupra proprietarilor de livezi, păduri şia peisajului.

Restricţiile de construcţie in zona de protecţie a conductei, incondiţiile în care, pe durata de existenţă a conductei intravilanullocalităţilor se poate extinde, poate avea un impact semnificativasupra proprietarilor terenurilor pe care este amplasată conducta.

Pe perioada de construcţie, se exercită o presiune asupraresurselor comerciale locale, presiune care poate avea efectpozitiv, ca urmare a incasărilor inregistrate prin vânzareaproduselor sau a deschiderii de noi afaceri in scopul asigurăriiresurselor locale (de ex. brutării), dar poate conduce şi la oepuizare a resurselor locale (ex. in cazul balastierelor exploatate şi

Solul, patrimoniul cultural,

arhitectonic,

valorile materiale

Implementarea proiectului va determinamodificări în utilizarea terenului , înstatutul socio-economic al populaţiei, înpeisaj şi infrastructură






pentru proiectul Nabucco).

Managementul

Deşeurilor

Poluarea apei, solului şi subsolului, aerului, poate avea efecteasupra faunei şi florei, a oamenilor şi a peisajului.

Managementul corespunzător al deşeurilor tehnologice şimenajere poate reduce total impactul asupra caracteristicilor demediu

Forma de impact negativă, nesemnificativa

Apa, solul şi subsolul,aerul, populaţia,biodiversitatea, valorilemateriale, peisajul

Implementarea proiectului nu va avea unefect notabil asupra mediului dacă se varespecta planul de management aldeşeurilor

Peisajul Forma de impact apreciată ca negativă

nesemnificativă locala.

Implementarea măsurilor de refacere a terenurilor ocupatetemporar va conduce la atenuarea impactului la scară locală şiregională.

Biodiversitatea,

flora şi

fauna, solul, utilizarea

terenului,

populaţia

Biodiversitatea, flora şi fauna suntinfluenţate direct de elementele naturaleale peisajului, acestea fiind componenteesenţiale ale habitatelor.

Între utilizarea terenurilor şi peisaj existăo relaţie de interdependenţă.



Concluzii

Pe perioada de construcţie, impactul cumulativ cel mai mare se manifestă asupracalităţii peisajului (4 puncte) şi asupra solului şi apelor(3 puncte). Impactul estetemporar, pe perioada de construcţie. Pe baza datelor de care am dispus, estepuţin probabil ca perioada de implementare a proiectului Nabucco să sesuprapună cu implementarea celorlalte proiecte identificate. Impactul asupraapelor (3 puncte) este de asemenea temporar şi se inregistrează mai ales lacursurile de apă care sunt traversate prin şanţ deschis. Prin măsurile propuse(tabelele 3.3.1.18, 3.3.1.19,, 3.3.1.20,, 3.3.1.21, 3.3.2.18. şi 3.3.2.20), impactuleste diminuat. Pe perioada de operare a conductei, în condiţii normale defuncţionare nu se inregistrează un impact negativ semnificativ asupra mediului.



CAP.4. ANALIZA ALTERNATIVELOR PENTRU REDUCEREA IMPACTULUIPRODUS DE PROIECTUL NABUCCO

4.1. Alternative privind traseul propus

Conducta va avea DN 1400mm şi se va monta pe un corridor de lucru 36mcorridor de lucru in afara zonelor impadurite şi 32 m in interiorul ei.

Alternativa A. Dunărea şi râul Jiu vor fi traversate prin metoda fără şanţdeschis, în funcţie de dimensiunile zonei de traversare şi alte caracteristiciale sectorului de lucru.

Această metodă afectează terenul într-o măsură mai mică, la suprafață și înadâncime. Folosind această tehnică, perimetrul de vegetație este mai puținafectat de traseul deschis.

Nici calitatea apei, nici ecosistemul acvatic nu este afectat.

Alternativa B. Dunărea și râul Jiu vor fi traversate prin metoda cu şanț deschis,în funcție de mărimea zonei de traversare și alte caracteristici de lsectorului delucru.

Această metodă afectează terenul mai ales la suprafață și în adâncime. Folosindaceastă metodă, perimetrul de vegetație este grav afectat de traseul deschis.

Tabelele 4.1 şi 4.2 de mai jos cuprind o analiză pentru ambele metodepropuse de traversare a Dunării şi râului Jiu.



Tabelul 4.1.: Analiza metodelor de subtraversare a râului Jiu

Nr. Metodele prin şanţ deschis Traversare prin foraj orizontal dirijat (HDD)

Condiţii de teren şi modul în care acestea afectează variantele de subtraversare

1.

Condiţii morfologice

Subtraversare a râului Jiu prin metoda cu şanț deschis vafi realizată cu conducta de beton greu pe o lungime de184,00 m; digurile de protecție împotriva inundațiilor vor fitraversate prin metoda de batere, folosind o tubulatură, cudistantieri atașaţi, dispozitive de etanșare, de testare aprotecției catodicei și dispozitiv de aerisire. Lungimea desubtraversare pentru metoda de proiectare orizontală estede aproximativ 220,00 m, iar lungimea totală (dezvoltată),în această variantă este de aproximativ 224,00m. Aceastăvariantă de subtraversare ar avea avantajul de a se facepe o lungime mai mică decât varianta de subtraversareprin foraj orizontal dirijat, dar are dezavantajul că estefoarte afectat mediul.

Având în vedere configurația terenului din spatele digurilor,echipamentul de foraj poate fi plasat pe oricare dintre celedouă părți. Distanțele între axele digurilor sunt laaproximativ 680,00m: respectiv de la malul din stânga estede aproximativ 270,00m și de la malul drept este deaproximativ 250,00m, lățimea secțiunii transversale râuluifiind de aproximativ 16000m. Lungimea de subtraversare înaceastă variantă este de aproximativ 866,00m în proiectareorizontală și lungimea dezvoltat de subtraversare este deaproximativ 868,00m. Această variantă de subtraversareare avantajul că albia râului, malurile, plantele șiorganismelor acvatice, factorii de mediu, în general, nusunt afectate.

2. Condiţii geologice şigeotehnice

Această variantă de traversare utilizează draga cu cupăpentru a executa şanţul în albia Jiului, de asemenea,săpăturile din zona malurilor pot fi executate fărăprobleme. Nu există impedimente tehnice pentru aefectua umpluturi pe mal şi în zona uscat-apă pentru areumple șanțul, după amplasarea conductei.

Pe malurile drept și stâng ale râului Jiu, s-au făcut forajegeotehnice pentru a determina litologia solului (foraj nr 20și 21, realizate până la adâncimi de 29,00 – 30,00m,menţionate în documentul Raport geotehnic nr. 70223 -RR-RPT-PL-0014); după foraj, s-au interceptat nisipuri șipietrișuri.

3 Condiţii meteorologice şihidrologice

De obicei, condițiile meteorologice și hidrologice permit executarea normală a lucrărilor în perioada de primăvară -toamnă, în cazul în care debitele au valori relativ normale.

Indiferent de soluția aleasă, în condiţii de gestionare eficientă și în absenţa unor condiţii meteorologice și hidrologiceextreme, lucrările pot fi efectuate într-o perioadă de maximum 9-10 luni calendaristice (trei sezoane de lucru, evitândiarna, temperaturile scazute, viscolele, îngheţul, formarea sloiurilor de gheață, etc).




Condiţii meteorologice şihidrologice

În cadrul acestei variante, executarea normală a lucrărilorde pe maluri, în special lucrările de formare a sectoarelorde conductă pot fi afectate de debite mari, care potprovoca inundarea albiei în zona dintre mal, la fluxurimedii, și digul de protecție împotriva inundațiilor. În acestesituații, echipamentul trebuie îndepărtat de pe şantier, iarlucrările pot fi reluate numai după retragerea apei, cuconsecințe posibile (în funcție de durata inundațiilor șiperioada în care a avut loc), asupra finalizării la timp alucrărilor.

Inundațiile care ar putea să apară în timpul lucrărilor deconstrucție pot afecta, de asemenea, (într-o măsură maimică decât pe maluri), săpăturile din albie, știind că lainundații, apa poarta mult mai mult material solid însuspensie sau materialul dragat este mai abundent, decâtmedia, fapt ce implică o colmatare mai mare a șanțuluidecât cea prevăzută.

Debitele foarte scăzute pot provoca, de asemenea,prelungirea perioadei de lucrări de excavare în albie, întimp ce zonele de adâncimi mai mici (de pe malulromanesc) ar putea seca, sau nu ar mai prezentaadâncimea de navigație minimă pentru a putea lucra cuechipamentul plutitor. În acest caz, săpăturile se vor facecu echipament de teren, care au o productivitate mult maimică decât cele acvatice, sau se așteaptă o creștere anivelului apei.

Această opțiune este mult mai puțin dependentă decondițiile hidrologice.Creșterea sau scăderea nivelului apeinu are nicio influență asupra lucrărilor, iar-inundareamalurilor cu instalaţiile de foraj poate rămâne fărăconsecințe negative, în cazul în care se va înălţa unrambleu periferic constând din material compactat local înjurul instalaţiei de foraj. Asigurarea adăpostului pentruinstalaţiile de foraj vor fi temporare, întrucât rambleu va fiulterior eliminat.

Particularitaţi tehnice Printre riscurilor în timpul execuției se numărăimposibilitatea de a atinge cotele de proiectare la şanţ în

În mod similar cu metoda cu şanţ deschis care s-ar puteaprezenta unele dificultăţi, şi această metodă alternativă ar




4. principal din cauza inundațiilor care ar putea apărea înperioada finală a săpăturilor, cu consecințe asupraprelungirii perioadei de construcție în timpul iernii, când arfi foarte dificil de a trage conducta de la un mal la altul.

putea prezenta alte dificultăţi privind amplasarea instalaţieide foraj pe mal. De asemenea, riscul de amplasare aconductei pe un profil diferit de cel proiectat este maimare ; în cazul acesta, conducta poate fi instalată maiaproape de baza albiei (mai sus decât cotele proiectate).

4. Impact asupra mediului - Impact asupra calităţii apei Jiului (turbiditatea crescută aapei, risc potenţial de poluare a apei din cauza scurgerilorde combustibil şi produşi petrolieri de la utilajele deconstructii şi nave;- Impact asupra aerului din cauza emisiilor de gaze şi prafde la utilajele de construcţie şi nave;- Impact asupra biocenozelor acvatice, perturbareamigrației peștilor, a florei şi faunei terestrei legate de florași fauna acvatică, etc.- Impact asupra ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre- Impact asupra ROSCI0045 Coridorul Jiului

-Impactul asupra aerului din cauza emisiilor generate deinstalațiile de foraj și utilaje-Impact redus asupra florei şi faunei terestre, ca urmare azonelor relativ mici ocupate pe malul râului Jiu;-Impact minim asupra sitului ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre-Impact minim asupra sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului

6. Constrângeriarheologice

- În cazul metodei prin şanţ deschis există posibilitateade a întâlni situri arheologice

Nu există constrângeri arheologice

Eficienţa economicăCosturi totale estimate - Mai scumpă decât varianta prin metoda HDD - Această opțiune este mult mai puțin costisitoare, atât în

perioada de executie, cât şi în timpul funcționării.

7.

Costuri suplimentare - Un potenţial mare de întârziere a lucrărilor, din cauzacreşterii nivelului apelor râului Jiu, riscul producerii deinundaţii

- Potenţial redus de întârziere a lucrărilor



4.2. Soluţii alternative de traversare a Dunării

În 2004 și 2009, punctul de trecere a Dunării (hărțile din Anexa 2) a fost convenitîntre Republica Bulgaria și România.

Punctul de trecere a Dunării și punctul de legătură la granița româno-bulgară aufost stabilite în colaborare cu reprezentanții de la CHIMCOMPLECTENGINEERING AD-Bulgaria și TRANSGAZ România (Rapoartele şedinţelor din18-19 mai 2009 și 2 nov. 2010).

S-au analizat două soluţii alternative pentru traversarea Dunării:

- cu şanţ deschis

- foraj orizontal dirijat (HDD).

Cele două soluţii sunt analizate din punct de vedere tehnic şi economic îndocumentul Nabucco 70223-RR-RPT-PL-0017 “Subtraversarea Dunarii: Studiultehnico-economic. Variante de traversare”.

Analiza a ţinut seama de: Varianta cu şanţ deschis: 1.370,00m traversarea propriu-zisă plus

630,00m în albia majoră. Varianta prin foraj orizontal dirijat: 2.000,00m cu traversarea digului de

protecţie a Dunării amplasat pe malul românesc.

Analiza din punct de vedere al protecţiei mediului este prezentată în Tabelul 4.2.de mai jos.

Menţionăm că soluţia de traversare prin şanţ deschis a fost propusă SF

Concluzie:

Analiza efectuată privind condițiile morfologice, geologice și geotehnice, condițiilemeteorologice și hidrologice, aspectele tehnice și economice arată că opțiunea detraversare propusă este HDD.

Această metodă afectează terenul într-o măsură mai mică, în suprafață și înadâncime. Folosind această metodă, perimetrul de vegetație este mai puținafectat de traseul deschis. Ecosistemul acvatic nu este afectat.

Speciilor protejate nu sunt afectate



Tabelul 4.2.: Analiza metodelor de subtraversare a fluviului Dunărea

Nr.Metodele prin şanţ deschis Traversare prin foraj orizontal dirijat (HDD)

Condiţii de teren şi modul în care acestea afectează variantele de subtraversare

Analiza studiului topo-hidrografic arată că în zona de subtraversare, canalul navigabil este foarte aproape demalul bulgăresc. Acest lucru are o influență negativă asupra ambelor variante, datorită creșterii lungimii desubtraversare, în special în cazul forajului orizontal dirijat.

1. Condiţii morfologice

În metoda c u şanţ deschis, apropierea canalului navigabilde malul drept are o influență mică asupra lungimii desubtraversare. În plus, acolo unde se consideră căminimizarea lungimii de subtraversare cât mai mult posibileste favorabilă în zona malurilor, în această variantă, esteposibil să se aducă mai aproape conducta de nivelulterenuluii prin sudurarea unor tronsoane de conducte înformă de "S" (gât de lebădă) la capete - această metodăfiind aplicată şi la alte lucrări de subtraversare (a se vedeaAnexa B - sudarea unor tronsoane de conducte lacapetele conductei instalate).

Având în vedere că distanța dintre malul râului, la debitemedii și digul de protecție împotriva inundațiilor este deaprox. 530 m pe malul românesc, și cca. 650 m pe malulbulgăresc, este posibil ca tronsoanele de conducte să fieformate pe unul din maluri (ar putea rezulta 3 sectoare pemalul românesc și 2 sau 3 tronsoane pe malul bulgar),troliul de tragere fiind amplasat pe malul opus.

În ceea ce privește înălțimea malurilor, esteposibilă aplicarea metodei de foraj orizontal dirijat.Această opțiune ar fi devenit imposibil de aplicat,dacă profilul de subtraversare ar fost realizat lacâteva sute de metri în aval, unde malul bulgareste înalt şi abrupt.

Având în vedere configurația malurilor, instalaţiilede foraj pot fi amplasate pe ambele părți curespectarea cerinţelor de execuție, precum șiriscul ca instalaţiile de foraj nu pot asiguramontarea conductei în condiții de siguranță laadâncimea stabilită sub nivelul albiei, serecomandă să se poziţioneze capul de foraj pemalul bulgar (distanta dintre malul bulgar și cursulde apă navigabil este mai mică; erorile cumulateale instalaţiei de foraj în zona navigabilă - careeste zona cea mai sensibilă de subtraversare suntmai mici).

Condiţii geologice şiAvând în vedere stratificarea terenului, efectuarealucrărilor de dragare în albia Dunării este posibilă. Dragele

Din punct de vedere al condiţiilor geologice șigeotehnice, zona de subtraversare este



2. geotehnice maritime care efectuează astfel de lucrări pot săpa întoate tipurile de teren, iar problemele pot apărea doarpentru terenuri foarte moi sau foarte tare, care nu suntprezente pe situl de subtraversare.

De asemenea, săpăturile din zona malurilor se pot facefără probleme.

Nu există impedimente tehnice pentru a efectua lucrări deumplutură off-shore și on-shore, în scopul reumpleriișanțului după poziţionarea conductei.

Geologic și geotehnic, terenul din sectorul desubtraversare este total compatibil cu executarealucrărilor, în varianta cu şanţ deschis.

compatibilă cu executarea lucrărilor prin metodacu foraj orizontal dirijat.

De obicei, condițiile meteorologice și hidrologice permit executarea normală a lucrărilor în perioada deprimăvară - toamnă, în cazul în care debitele se încadrează în valori relativ normale.

Indiferent de soluția aleasă, în condiţii de gestionare eficientă, condițiile meteorologice și hidrologicenormale,lucrările pot fi efectuate într-o perioadă de maximum 9-10 luni calendaristice (trei sezoane, evitândperioada deiarnă, temperaturile scazute, viscolele, îngheţul , formarea sloiurilor de gheață, etc).

3. Condiţii meteorologice şi

În cadrul acestei opțiuni, executarea normală a lucrărilorde pe maluri, în special lucrările de formare a sectoarelorde conducte pot fi afectate de debitele mari, care potprovoca inundarea albiei în zona dintre malul râului, lafluxuri medii, și digul de protecție împotriva inundațiilor. Înaceste situații, utilajele trebuie retrase de pe şantier, iarlucrările pot fi reluate numai după retragerea apei, cuconsecințe posibile (în funcție de durata perioadei deinundații și de momentul de început) asupra finalizării latimp a lucrărilor.

Această opțiune este mult mai puțin dependentăde condițiile hidrologice.Creșterea sau scădereanivelului apei nu are nicio influență asupralucrărilor, iar inundarea malurilor cu instalaţiile deforaj poate rămâne fără consecințe negative, încazul în care se va înălţa un rambleu perifericconstând din material compactat local în jurulinstalaţiei de foraj. Asigurarea adăpostului pentruinstalaţiile de foraj vor fi temporare, întrucâtrambleu va fi ulterior eliminat.



hidrologice Inundațiile care pot apărea în timpul lucrărilor deconstrucție pot afecta, de asemenea, (într-o măsură maimică decât pe mal) săpăturile din albie, știind că înperioada de inundații, apa poarta mai mult material solidîn suspensie sau dragat decât în medie, care implică ocolmatarea mai mare a șanțului decât cea estimată.

Debitele foarte scăzute pot provoca, de asemenea,prelungirea perioadei de lucrări de excavare în albie, întimp ce zonele de adâncimi mai mici (de pe malulromanesc) ar putea seca, sau nu ar mai prezentaadâncimea de navigație minimă pentru a putea lucra cuechipamentul plutitor. În acest caz, săpăturile se vor facecu echipament de teren, care au o productivitate mult maimică decât cele acvatice, sau se așteaptă o creștere anivelului apei.

Varianta cu şanţ deschis este o metodă clasică testatepână acum în România.

În această variantă, pot exista unele dificultăți pentru afixa troliu pe mal, iar aceste dificultăți pot fi depășite încazul în care se ţine seama de condițiile de teren.

Printre riscurilor în timpul execuţiei se numără şiimposibilitatea de a atinge cotele de proiectare la şanţ înprincipal din cauza inundaţiilor care ar putea apărea înperioada finală a săpăturilor, cu consecinţe asupraprelungirii perioadei de construcţie în timpul iernii, când arfi foarte dificil de a trage conducta de la un mal la altul.Această situaţie depinde în principal de managementulConstructorului, care poate evita această situaţie prinplanificarea execuţiei pe un timp mai scurt.

În mod similar situaţiei în care se aplică metoda cuşanţ deschis la care unele dificultăți ar puteaapărea atunci când echipamentul de tragere esteinstalat pe mal, şi în soluţia de aplicare a metodeiHDD, pot apărea unele dificultăți de instalare ainstalaţiilor de foraj pe mal.

De asemenea, riscul de instalare a conductei peun profil diferit de cel proiectat este mai mare, înacest caz, conducta poate fi instalată mai aproapede fundul albiei (mai sus decât cota proiectată).



4. Particularităţi tehnice

Riscurile privind integritatea conductei în timpul execuţieipot avea ca rezultat o forțare a razei minime de curbură,în cazul în care cotele de șanț nu ar fi respectate. Pentrua evita acest risc, este necesar, înainte de a trageconducta de la un mal la altul, să se curățe materialulsolid depus la baza șanțului, și să se verifice prinmasuratori topografice pe un profil de-a lungulsubtraversării dacă cotele finale proiectate au fost atinse.

Proiectul va lua în considerare grosimea necesară deprotecție deasupra conductei, din cauza afuierilor în albieși a căderii accidentale de obiecte, precum și instalareaconductei la cotele de proiect (și nu mai sus) pentru caaceastă protecție să asigure grosimea calculată în timpulperioadei de funcționare a conductei.

Conductele de oțel (cu acoperire din beton greu) care sevor instala în albia Dunării prin metoda cu șanț deschisvor avea următoarele caracteristici, pentru Clasa 4 depoziţionare: diametrul exterior 1422,00 mm × 36,65 mm,diametrul exterior inclusiv acoperirea din beton greu:1743,00 mm; presiunea maximă din sistem: 100 barminim, rezistenţa minimă a oțelului 483 N/mm2, SR EN10208-2, raza de curbură minimă: 1077.00m.

Pentru protectia cablurilor de telecomunicatii sunt utilizatedouă tuburi din oțel Ø 168 mm, acoperite cu beton greuinstalate în acelaşi şanţ, împreună cu conducta de gazenaturale cu DN 1400 mm.

5. Impact asupra mediului - - Impact asupra calității apei Jiului (turbiditateacrescută a apei, risc potenţial de poluare a apei dincauza pierderilor de combustibil şi ulei de la utilaje şi

- Impactul asupra calității apei fluviului Dunărea -risc scăzut de poluare a apei din cauza pierderilorde combustibil de la utilaje;



nave;- - Impact asupra aerului, prin emisiile de gaze şi praf

de la utilaje şi nave;- - Impact asupra biocenozelor acvatice, perturbarea

migrației peștilor, deranjarea florei şi faunei terestrecare sunt legate de flora şi fauna acvatică, etc

- Impact asupra sitului ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre

- - Impact asupra sitului ROSCI0045 Coridorul JiuluiRestricţia potenţială a coridorului de lucru în zoneleîmpădurite şi siturile Natura 2000:

ROSPA 0023 Confluenţa Jiu-Dunăre


- Impactul asupra aerului din mediul înconjurătordatorită emisiilor generate de instalaţiile de foraj şiechipamente- Impact redus asupra florei şi faunei terestre dincauza zonelor relativ mici ocupate pe malul Dunării;- Impact redus asupra sitului ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre- Impact redus asupra sitului ROSCI0045 CoridorulJiului

6. Aspecte sociale şi socio-economice

- Impactul socio-economice, din cauza dificultăților careapar în transportul pe apă, atât în timpul și după execuție.

- Impact redus socio-economic, din cauzadificultăților care apar în transportul pe apă, dupăexecuție.

7. Constrângeri arheologice Potențiale constrângeri în cazul forajului deschis Nu există constrângeri arheologice

Eficienţa economică

Costuri totale estimate - Mai scumpă decât varianta prin metoda HDD - - Această opțiune este mult mai puțincostisitoare, atât în perioada de executie, câtşi în timpul funcționării

8.

Costuri suplimentare - Un potenţial mare de întârziere a lucrărilor, din cauzacreşterii nivelului apelor fluviului Dunărea, risculproducerii de inundaţii

- - Potențial scăzut de întârziere a lucrărilor



Se vor efectua lucrări de protecţie a vegetaţiei pe ambele maluri pe o lungime de150 m pe fiecare mal, în cazul utilizării acestei tehnici

4.3. Variante de traseu

Alegerea locaţiei alternative

O locaţie alternativă constă în implementarea aceluiaşi Proiect în locaţii diferitefaţă de planificarea iniţială. Rezultatul este reducerea impactului asupra arieinaturale protejate de interes comunitar. Schimbarea locaţiei/rutei alternative aProiectului va determina reducerea/eliminarea impactului asupra speciilor şi/sauhabitatelor de interes comunitar, pierderea suprafeţelor acestora etc.

In cazul proiectului Nabucco, punctul de intrare în ţară a fost impus de condiţiilede traseu de pe teritoriul Bulgariei.

Faţă de traseul propus la STF, traseul adoptat nu a putut evita traversareaROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE şi ROSCI0045 CORIDORUL JIULUIîntre Kp 0 – kp 11.

Râu JiuCursul de apa cu SAPATURADESCHISA şi digurile prinBATERE

Aparari vegetative pe ambelemaluri. Lungime 150 m pefiecare mal

Figura 4.1.: Traversare Jiu prin şanţ deschis



4.4. Soluţii alternative ţinând seama de caracteristicile tehnologice aleexecuţiei

Nu s-au luat în considerare soluţii alternative privind particularităţile tehnologice,întrucât este obligatorie implementarea standardelor şi metodelor europene şiinternaţionale în cazul execuţiei conductei NABUCCO.

CAP.5 CONCLUZII

Ca urmare a analizei efectuate în cadrul acestui studiu, recomandăm următoarele:

- Traversarea fluvliului Dunarea prin metoda forajului dirijat orizontal

- Traversarea râului Jiu prin metoda sapaturii deschise.

Cu excepţia traversării fluviului Dunărea şi a râului Jiu, situl ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre va fi traversat prin săpătură deschisă. Digurile de la Dunăreşi Jiu vor fi traversate prin metoda baterii cu maiul.

Tabelul 5.1 de mai jos prezintă concluziile privind impactul şi măsurile de atenuarea impactului pentru speciile de păsări de interes comunitar prezente sau care arputea fi prezente pe ruta conductei, pentru care situl ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre a fost desemnat.

Tabelul 5.2. de mai jos prezinta concluziile privind impactul şi măsurile de atenuarea impactului pentru speciile şi habitatele de interes comunitar prezente sau care arputea fi prezente pe ruta conductei, pentru care situl ROSCI0045 Coridorul Jiului afost desemnat.

Din analiza tabelelor menţionate mai sus se obţin urmatoarele:

Având în vedere cele menţionate anterior, relaţiile structurale şi funcţionale carecreeaza şi menţin integritatea siturilor Natura 2000 traversate de traseul conducteişi a populaţiilor de specii pentru care acestea au fost desemnate sunt legate decondiţiile de hrană, adăpost şi reproducere pe de o parte şi de presiuneaantropica şi presiunea factorilor externi care pot afecta biodiversitatea din zonastudiata, de cealalta parte.

Nu se produc fragmentării ale habitatelor majore ca urmare a implementariiproiectului.



Tabel 5.1: Impactul și măsurile de atenuare a impactului pentru speciile de pasari de interes comunitar, pentru care a fost desemnatsitul ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, prezente sau care ar putea fi prezente pe traseul NGPL

Cod SpeciePrezenţa/Absenţa înCoridorulinvestigat

Sursa impactului Măsuri de reducere aimpactului

Semnificaţieînainte deAtenuare

SemnificaţiedupăAtenuare Calificare

Pierderea temporara ahabitatului

Se aplica strict in cadrulculoarului de lucru

SemnificativRedusa sauneglijabila

(Constructie)Perturbarea populatiilorde animale in perioadade reproducere

Realizarea studiilor de terenpe baza metodologiilorintocmite pentru fiecarespecie investigataAplicarea stricta a Planuluide Management dinTransporturiTraversare in afara perioadeide reproducereInstruirea muncitorilor cuprivire la speciile de interescomunitar de fauna/flora sila perioada de prohibitie,precum si cu privire laprevederile legale dindomeniu.

Semnificativ Redusa sauneglijabila

Constrângere privindprogramul de construcţie,restrictie in perioada 1martie-31 iulie. Estenecesar un surveypreliminar constructieipentru identificarealocatiilor de cuibarit(oricare metoda detraversare).

A081 Circusaeruginosus

Prezent

(Constructie)Perturbarea populatiilorde animale in timpulhranirii

Traversarea cursului de apafara sant deschis


Traversare fara santdeschis va reduce acestimpact.

(Defrişare) Pierdere/reducere a zonei cuhabitat adecvat



Prezent

Perturbare

Evitarea defrisarilor inperioada de cuibarit (Martiesi Aprilie).

A026 Egrettagarzetta

Prezent (Constructie)Perturbarea populatiilorde animale in timpulhranirii


PosibilSemnificativ

Redusa sauneglijabila

Traversare fara santdeschis va reduceimpacturile.




Sursa impactului Măsuri de reducere aimpactului


SemnificaţiedupăAtenuare Calificare

A338 Lanius collurio Prezent (Defrişare) Pierdere/reducere a zonei cuhabitat adecvat

Nesemnificativ

A020 Pelecanuscrispus

Prezent Perturbarea populatiilorde animale

Nesemnificativ



PosibilSemnificativ


Traversarea fara santdeschis va reduceimpacturile.


Prezent

Perturbarea populatiilorde animale

Evitarea lucrarilor in perioadade iernare

PosibilSemnificativ


Traversarea fara santdeschis va reduceimpacturile.




Traversarea fara santdeschis va reduce acestimpact.

A030 Ciconia nigra Prezent









A031 Ciconiaciconia

Prezent


Traversarea cursului de apafara sant deschis Semnificativ





Tabel 5.2.: Impactul și măsurile de atenuare a impactului pentru speciile si habitatele de interes comunitar, pentru care a fost desemnatsitul ROSCI0045 Coridorul Jiului, prezente sau care ar putea fi prezente pe traseul NGPL


Sursa impactuluiMăsuri dereducere aimpactului


Semnificaţiedupă

AtenuareCalificare

Mamifere de interes comunitar1335 Spermophilu

s citellusPosibilprezent


Nesemnificativ Habitat identificat ca fiindcorespunzator

Amfibieni si reptile de interes comunitar1188 Bombina

bombinaPrezent (Defrişare) Pierdere/

reducere a zonei cuhabitat adecvat pentrufauna aferenta

Evitarealucrarilor inperioada dereproducere

Posibilsemnificativ

Scăzută

Nevertebrate de interes comunitar1083 Lucanus

cervusPrezent (Defrisare) Taierea

copacilor duce lapierderea faunei aferente

Protectiaarborilor

semnificativ Scăzută

Pesti de interes comunitar1146 Sabanejewia

aurataPrezent (Defrişare) Pierdere/

reducere a zonei cuhabitat adecvat pentrufauna aferenta

Traversareacursului de apafara sant deschis

Posibilsemnificativ

Scăzută sauneglijabilă

Se prefera traversarea cursuluide apa fara sant deschisConstrangere a programului deConstrucţie, restrictie inperioada 1 martie - 31 mai- seaplica numai daca se adoptametoda cu sant deschis.

1149 Cobitistaenia

Prezent (Defrişare) Pierdere/reducere a zonei cuhabitat adecvat pentrufauna aferenta


Posibilsemnificativ



2491 Alosa Prezent (Defrişare) Pierdere/ Traversarea Posibil Scăzută sau Se prefera traversarea cursului



pontica reducere a zonei cuhabitat adecvat pentrufauna aferenta

cursului de apafara sant deschis

semnificativ neglijabilă de apa fara sant deschisConstrangere a programului deConstrucţie, restrictie inperioada 1 martie - 31 mai- seaplica numai daca se adoptametoda cu sant deschis.

1130 Aspiusaspius



Posibilsemnificativ Scăzută sau

neglijabilă


1134 Rhodeussericeusamarus



Posibilsemnificativ Scăzută sau

neglijabilă


1145 Misgurnusfossilis

Prezent ((Defrişare) Pierdere/reducere a zonei cuhabitat adecvat pentrufauna aferenta


Posibilsemnificativ



1157 Gymnocephalusschraetzer



Posibilsemnificativ



1159 Zingel zingel Prezent (Defrişare) Pierdere/reducere a zonei cuhabitat adecvat pentrufauna aferenta


Posibilsemnificativ


Se prefera traversarea cursuluide apa fara sant deschisConstrangere a programului deConstrucţie, restrictie inperioada 1 martie - 31 mai- se



aplica numai daca se adoptametoda cu sant deschis.

1160 Zingelstreber



Posibilsemnificativ



2522 Pelecuscultratus



Posibilsemnificativ



2555 Gymnocephalus baloni



Posibilsemnificativ



4125 Alosaimmaculata



Posibilsemnificativ





Punctele 3.3.1.C şi 3.3.2.C de mai sus prezintă estimarea stării de conservareactuale a speciilor de floră şi faună şi a tipurilor de habitate. Pe baza acestorestimări ale rezultatelor studiilor din teren şi a evaluării impactului, se pot trageurmătoarele concluzii:

HABITATE

ROSCI0045 Coridorul Jiului concentreaza 9 habitate (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0,91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32% din cele 28 de tipuri de habitatenaturale forestiere protejate de legislaţia română şi cea comunitară, şi 2 (91E0*,91I0*) din cele 6 habitate prioritare protejate, respectiv 33%.

Impactul potenţial generat de construirea și exploatarea conductei de gazeste nesemnificativ, deoarece nu s-au observat în zona conductei de gazenaturale specii de plante superioare, briofite şi habitate de importanţă pentruconservare (sectorul de 36 m în care se executa lucrarile şi coridorul deamplasare de 500 m).

Nu au fost menţionate în cadrul siturilor elemente de floră protejate la niveleuropean.

Integritatea sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului nu este afectată.

VERTEBRATE

În ceea ce priveşte speciile de mamifere pentru care a fost desemnat situlROSCI0045 Coridorul Jiului, nu sunt disponibile date cu privire la populaţiileacestor specii. Starea de conservare este bună (B), cu populaţie neizolata, avândo arie largă de raspandire. Evaluarea globală indică o valoare bună (B).

Au fost identificate mai multe intrari de galerii de popândău (Spermophiluscitellus), la km 10 al conductei în zona de traversare a raului Jiu. Nu s-a confirmatprezenţa niciunui animal în sezonul de vară. Galeriile pot fi abandonate din cauzapăşunatului.

În consecinţă, lucrările la proiectul Nabucco nu vor afecta această specie.

În ceea ce priveşte amfibienii și reptilele, situl ROSCI0045 Coridorul Jiului afost desemnat pentru două specii a căror stare de conservare este bună (B), cupopulaţie neizolata, având o arie largă de raspandire. Evaluarea globală indică ovaloare bună (B).Măsurile propuse arată că impactul va fi negativ pe termen scurt, în timpulconstrucţiei, din cauza distrugerii habitatului în secţiunea in care se executalucrarile şi perturbarii animalelor din zona respectiva.

În ceea ce priveşte peştii, in Formularul Standard Natura 2000, pentru situlROSCI0045 Coridorul Jiului se menţionează 13 de specii de peşti enumerate înanexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (anexa 4.2 la prezentul studiu). Numaiurmătoarele specii au fost pescuite în cadrul investigaţiilor efectuate în timpul veriişi iernii: In fluviul Dunarea: Alosa pontica (Scrumbia de Dunare), Aspius aspius

(avatul) In raul Jiu, in zona de confluenta cu Dunarea: Gobio albipinnatus

(Porcusorul de nisip), Gymnocephalus baloni (ghiborţul de râu), Aspius aspius(avatul), Rhodeus sericeus amarus (Boarta), Cobitis taenia (Zvarluga).



Starea de conservare este bună (B), populaţia nu este izolata, avand o arie largăde distribuţie. Evaluarea globală indică o valoare bună (B).

NEVERTEBRATE


Nu s-a fost înregistrat nici o specie de nevertebrate terestre de interesconservativ în perimetrul amplasamentului conductei din siturile investigate întimpul vizitei organizate in iunie 2010 în Coridorul Jiului.


În formularul standard al sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului nu sunt menţionatenevertebrate acvatice de interes conservativ.

Antreprenorul trebuie să pună în aplicare măsurile propuse, iar NNC trebuie săefectueze controlul privind punerea în aplicare a măsurilor propuse.

În condiţii normale, se consideră că această conductă nu prezinta nici un riscpentru siturile ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului,deoarece aceasta este îngropata.

La încheierea perioadei de funcţionare, se va lua decizia de a abandonaconducta în pământ sau de a o dezgropa. În cazul în care va fi abandonata, nu seva înregistra nici un impact asupra avifaunei după luarea unor măsuri deprotecţie, respectiv după golirea completă a conductei. În cazul în care se iadecizia de a scoate conducta din pamânt, impactul este similar cu cel de lamontarea conductei.



BIBLIOGRAFIE

1. Adam I., 2007, Metoda de evaluare a riscului de incendiu in padurile României, AnaleleICAS 50:261-271, Institutul de Cercetari şi Amenajari silvice, Statiunea Timisoara, România

2. Anescu V., Bantea E., 1966, România in Razboiul Anti-Hitlerist, Ed. Militara, Bucureşti3. Angelescu Mircea, 1994, revizia 2001, Standarde şi ghiduri pentru investigaţii arheologice4. Ardelean Florinela, Iordache V., 2007, Ecologie şi Protectia Mediului, Ed. Matrix Rom,

Bucureşti5. Arnold, E.N., Burton, J.A. 2004, Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. Collins

Field Guide, London, 288 p.6. Atanasiu, I.,1961, Cutremure de pământ in România, Editura Academiei, Bucureşti

7. Avram C, 1987. Betonul armat in România. Ed. Tehnica, Bucureşti8. Barus V et al. 1992. Fauna of Czechoslovakia, Amphibian, Academia, Prague

9. Bălteanu D, Cheval S., Şerban Mihaela - Evaluarea şi carotografierea hazardelor naturaleşi tehnologice la nivel local şi naţional. Studii de caz. – Institutul de Geografie al AcademieiRomâne, Bucureşti

10. McBean, E., Rovers, F.A., Farquhar, G.J, 1995. Solid waste landfill engineering anddesign. Prentice Hall

11. Berlese, A. 1905. Apparicchio per raccogliere presto ed in gran numero di piccoli artropodi.Redia 2:85–89.

12. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 1999, Hamlyn Guide, Birds of România andEurope. Illustrated identification book, Translator Dan Munteanu, SOR;

13. Bibby C. et al., 2000, Bird Census Techniques, Second Edition, Academic Press, London14. Bogdan O, 2005, Caracteristici ale hazardurilor/riscurilor climatic pe teritoriul României,

Revista Mediul Ambiant, nr. 5, 23 oct.200515. Bogoescu C-tin, Dabija Al., 1980, Atlas zoologic, 1980, Ed. Didactica şi Pedagogica

Bucureşti16. Botnariuc N., Tatole V. (Ed.), 2005. Cartea roşie a vertebratelor din România. Muzeul

Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Bucureşti, 260p.17. Bretotean M., Macaleţ R., Ţernu A., Tomescu G., Munteanu M.T., Radu E., Drăguşin D.,

Radu C., 2006 – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România.Rev. “Hidrotehnica”, vol.50, nr.10, p.33-39, Bucureşti

18. Bretotean M., Macaleţ R., Ţernu A., Tomescu G., Munteanu M.T., Radu E., Drăguşin D.,Radu C., 2006 –Corpurile de ape subterane la risc din România. Rev. “Hidrogeologia”,vol.7, nr.1, p.9-15, Bucureşti

19. Bretotean M., Minciună M, Radu C., Rădescu M., 2007 – Evoluţia nivelurilor apelorsubterane freatice din România. Rev. “Hidrotehnica”, vol.52, nr.3, p.10-14, Bucureşti

20. Brodman-Kron, P Grossenbacher, K. 1994. Unsere Amphibien, Veröffentlichungen ausdem Naturhistorichen Museum Basel, nr.4.

21. Brummitt R., Powell C. (ed.), 1992. Authors of plants names, Royal Botanic Gardens. Kew,732 p.

22. Chelcea Septimiu,2007. Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative şi calitative.Editia III. Ed. Economica, Bucureşti

23. Chelcea Septimiu, Mărginean Ioan, Cauc Ion,1998. Cercetare sociologica. Metode şitehnici. Ed. Destin: Deva

24. Chisalita Dumitru, 2008, Asupra fiabilităţii conductelor de distribuţie a gazelor naturale dinRomânia, Forumul Regional al Energiei –FOREN 2008 - Cod lucrare: Sp-5-ro

25. Ciocârlan V., 2009. Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta, Bucureşti,Edit. Ceres, 1141 p.

26. Ciocarlan V., 2004, Flora segetala a Romaniei, Ed. Ceres, Bucureşti27. Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti28. Ciortan R., 2001, Amenajari portuare, Ed. “Ovidius”University Press, Constanţa29. Cinetti A., 1990, Resursele de apa subterana ale Romaniei. Ed. Tehnica, Bucureşti30. Constantinescu L, Cornea I, Lăzărescu V.,1975. Harta Seismotectonica a teritoriului

Romaniei , Techn. Econ., St., I.G.G. D Series, 10, 291-29831. Cornell, C. A. (1968), Engineering seismic risk analysis. Bull. Seis. Soc. Am., 58, 1583-

1606.



32. Crandall-Stotler Barbara, Stotler R., 2000. Morphology and classification of theMarchantiophyta. In: Shaw A.J. & Goffinet B., Bryophyte Biology, Cambridge, CambridgeUniversity Press, pp. 21-70.

33. Cristea V., Gafta D., Pedrotti F., 2004. Fitosociologie. Ed. Presa Universitara Clujeana,Cluj-Napoca. ISBN 973-610-192-4 .

34. Coenen R., Environmental impact assessment in EU member-states. Worldletter,Environmental Impact Assessment, July- August 1988. Etudes d’impact sur l’environment,publ. CEPT, Bucharest, 14-18 Dec. 1992.

35. Cogălniceanu, D. 1997. Metode şi tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. EdituraUniversităţii Bucureşti, 122 p.

36. Cogălniceanu D., Aioanei F., Matei B. 2002. Amfibienii din România. Determinator. EdituraArs Docendi, Bucureşti, 99 p.

37. Coord. D. Munteanu,2000, Metode de evaluare a abundentei pasarilor, pub. SOR, Cluj38. Coord. Dan Munteanu, 2004, Arii de importanta avifaunistica din România.

Documentatie”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca39. Corn, P.S., Bury, R.B., 1990. Sampling Methods for Terrestrial Amphibians and Reptiles.

USDA Forest Service, General and Technical Report PNW-GTR-256, 34 p.40. Csaba Jere, Abigel Szodoray, Farkas Azodoray-Paradi, 2008, Liliecii şi evaluarea

impactului asupra mediului –Ghid metodologic. Asociaţia pentru protecţia liliecilor dinRomânia

41. Cuculeanu V, (2003), Impactul potenţial al schimbãrii climei în România, Editura ArsDocendi, Bucureşti

42. Dihoru G. & Negrean G., 2009. Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Bucureşti,Editura Academiei Române, 2009, 630 p.

43. Dihoru G., 2001. Nume legitime şi sinonime ale taxonilor din Brioflora României (II).Hepatice (A-J), Acta Horti Botanici Bucureştiensis, 29:109-128, Bucureşti.

44. Dimitrie R., 1983, Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros, Bucureşti.45. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu Simona, Biriş I., 2005, Habitatele

din România Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).46. Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu Simona, Biriş I., 2006, Modificari

conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate(92/43/EEC). Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X). Frey W.

47. Duellman, W.E., Trueb, L. 1986. Biology of Amphibians. New York: Edit. McGraw-Hill BookCo. 670 p.

48. Eaton, T.H. Jr., Chandler, R.F. ,1942: Fauna of forest humus layers in New York. CornellUniv.Agr. Exper. Sta. Mere., 247, 1-26

49. Edwards, C.A., 1991. The assessment of populations of soil inhabiting invertebrates. Agric.Ecosystems Environ., 34:145-176

50. Elsing Andreas , Tenea Diana Doina,2005, Exigente pentru ranforsarea asfaltului. Buletinnr. 13/2005 al Asociatiei Romane a Geosinteticelor

51. Elzinga Caryl L., Salzer Daniel W. , Willoughby J.W., Gibbs James P., 2001. MonitoringPlant and Animal Populations: A Handbook for Field Biologists. Wiley-Blackwell, ISBN:978-0-632-04442-9.

52. Faiz F, Weaver C.S., Walsh M.P., 1996, Air pollution generated by the vehicles’ engines.Standards and technologies for emission control. International Bank for Reconstruction andDevelopment /World Bank, Washington

53. Frahm J.-P., Fischer E., Lobin W., 2006. The Liverworts, Mosses and Ferns of Europe,Colchester, Harley Books, 512 p.

54. Fuhn I.E., Vancea Ş. 1961. Reptilia (tortoises, lizards, snakes). Fauna of România. Vol. IX,fasc. 2. Românian Academy publishing house, Bucharest, 349 p.

55. Fuhn, I. 1960. Amphibia. Fauna RPR, Ed. Academiei RPR56. Gafiţeanu, M. şi colaboratorii, 1979, Vibratii şi zgomot. Ed. Junimea57. Gafta Dan, John Owen Mountford (coordonatori) et al., 2008 – Manual de interpretare a

habitatelor Natura 2000 din România,Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca.58. Gavrilescu Elena, 2008, Surse de poluare şi agenti poluanti ai mediului, Ed. Sitech, Craiova59. Gavrilescu Elena, 2006, Evaluarea ecosistemelor acvatice, Ed. Sitech , Craiova,60. Gâştescu P., 1971, Lacuri din România. Limologie regionala, Ed. Academiei, Bucureşti



61. Geambaşu, N., Surdu Aurelia, Dănescu F., Prigoreanu C., Monitorizarea calităţii solurilorforestiere din România. Rezultate obţinute in reţeaua europeană de 16x16 kp, Anale ICAS,47

62. Georgescu, M., 1989, Mamifere sălbatice din România. Editura Albatros, Bucureşti63. Gheoca, V., Sîrbu, M., Sîrbu, I., 2008 - Data concerning the terrestrial gastropods fauna of

the MaraMureş Mountains Natural Park (România), Transylvanian Review of Systematicand Ecological Research, Vol. 5 – The MaraMureş Mountains Natural Park

64. Ghinea Dan, 2000. Enciclopedia generală a României. Editura enciclopedică, Bucureşti,65. Green Rich, 2003, Metal Detection Reconnaissance66. Graeter, G.J., Buhlmann, K.A., Wilkinson, L.R., Gibbons, J.W. (Eds). 2008. Inventory and

Monitoring: Recommended Techniques for Reptiles and Amphibians, with application to theUnited States and Canada. PARC Technical Report. Aiken, South Carolina. 310 p.

67. Grolle R., Long D., 2000. An annotated check-list of the Hepaticae and Anthocerotae ofEurope and Macaronesia, Journal of Bryology, 22:103-140.

68. Grunthal, G. and D. Stromeyer (1992). - The recent crustal stress field in Central Europe:Trajectories and finite element modeling. J. Geophys. Res., 97, 11805-11820

69. Gurau M., 2007, Botanica sistematica, Ed. Alma Mater, Bucureşti70. Hendriks, Oktober 1998. Technical supplement on noise. Environmental Engineering-

Noise, Air Quality and Hazardous waste Management Office71. Hill M.O., Bell N., Bruggeman-Nannenga M. A., Brugués M., Cano M. J., Enroth J.,

Flatberg K. I., Frahm J.-P., Gallego M. T., Garilleti R., Guerra J., Hedenäs L., Holyoak D.T., Hyvönen J., Ignatov M. S., Lara F., Mazimpaka V., Muñoz J. and Söderström L., 2006.An annotated checklist of the mosses of Europe and Macaronesia, Journal of Bryology 28:198–267.

72. Howe G Melvyn, Loraine John A.,1980. Environmental medicine. William HeinemannMedical Books LTD, Londra

73. Huhta, V., Hyvonen, R., Kaasalainene, P., 1986, Soil fauna of Finnish coniferous forests.Acta Zoologica Fennica, 23: 345- 360.

74. Ielenicz M., Pătru Ileana, 2005, România-Geografia fizica, Ed. Universitatii, Bucureşti75. Ielenicz M., Comănescu Laura, 2006, România- Potenţial turistic, Ed. Universitatii,

Bucureşti76. Ielenicz M., 2004, Geomorfologie, Ed. Universitatii, Bucureşti77. Jolivet P., 1997, Biologie des Coléoptères Chrysomelides. Societe Nouvelle des Editions

Boubee 9, rue de Savoie, Paris, 279 pp.78. Kanamori,H.(1977), The Energy Release in Great Earthquakes, J.Geophys. Res.82,2981-

2987.79. Karns, D.R., 1986. Field Herpetology. Methods for the Study of Amphibians and Reptiles in

Minnesota. James Ford Bell Museum of Natural History, University of Minnesota.Occasional paper no. 18, 88 p.

80. Kevan, D. K. ,1962. Soil animals. 237 pp. Witherby, London. Sampling and extraction onpp. 102-125.

81. Kevan, D. K. McE., ed., 1955. Soil zoology. 512 pp. Butterworth, London.82. Kovar, R., Brabec, M., Vita, R., Bocek, R., 2009. Spring migration distances of some

Central European amphibian species. Amphibia-Reptilia 30: 367-378.83. King, Thomas F. ,1978, The Archaeological Survey: Its Methods and Uses (Washington,

D.C.: Interagency Archaeological Services, Department of the Interior). report included in2003 in Reference Manual and Study Guide for the CDF Archaeological Training Program

84. Kwet, A., 2009. European Reptile and Amphibian Guide. New Holland, London, 252 p.85. Lanza, B. 1983. Anfibi, Rettili. Conssiglio Nazionale delle Ricerche. Italia86. Lars Svensson et al., 2006, Collins Bird Guide87. LeGrega M.D., Buckingham P.L., Evans. J.C.,1994. Hazardous Wastes Management.

McGraw-Hill, New York88. Luca Adrian Sabin,Ţiplic I.M., Suciu C. 2004.Repertoriul arheologic al judetului Caraş-

Severin, Ed. Economica, Bucureşti89. Lucaci Gh, Nicoară L.,2000. Constructia drumurilor. Ed. Tehnica, Bucureşti90. Lingvay Iosif, Lingvay Carmen,2008, Impactul poluării electromagnetice a mediului asupra

reacţiilor electrochimice naturale. www.radioamator.ro91. Maican Sanda, 2003, Contribuţii la studiul sistematic, biologic şi zoogeografic al Familiei

Chrysomelidae (Insecta, Coleoptera) din România”, 345 pp., teză de doctorat.



92. Manea Sanda, 1998. Evaluarea riscului de alunecare a versanţilor. EdituraCONSPRESS, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

93. Martin, C.H. & Lewin, K.R., 1915. Notes on Some Methods for the Examination of SoilProtozoa. The Journal of Agricultural Science, 7(01), 106-119.

94. Mărginean Ioan,2000. Proiectarea cercetarii sociologice. Ed. Polirom: Iaşi95. Mărginean Ioan,1982. Masuratori in sociologie. Ed. Stiintifica şi Enciclopedica, Bucureşti96. Mărmureanu Gh. ş.al, 2009, Cercetari privind hazardul seismic la nivel national şi local.

Harti de risc seismic general şi local (microzonare), Bucureşti97. Mândrescu, N., Popescu, E., Radulian, M., Utale, A. and Panza, G. F. (1997), Seismicitate

şi caracteristici ale câmpului de stres pentru zonele seismice din România, EEC TechnicalReport, Project CIPA CT94-0238.

98. Metcalf & Eddy , 1991. Wastewater engineering. Treatment. Disposal. Reuse. Third edition.Ed. McGraw-Hill

99. Mohan Gh., 2004, Briofitele din România, Ed. Victor B Victor, Bucureşti100. Mohan Gh. & Ardelean A., 2006, Parcuri şi rezervaţii naturale din România, Ed. Victor

b Victor, Bucureşti101. Mohan Gh., Ardelean A., 2007, Enciclopedie de Biologie, Ed. ALL, Bucureşti102. Molnar, P. (1979), Earthquake recurrence intervals and plate tectonics, Bull. Seismol.

Soc. Am. 69, 115-133.103. Munteanu Dan,2009, Speciii rare, vulnerabile şi periclitate din România, editura Alma

Mater, Cluj-Napoca104. Munteanu Dan, 1998, Statutul Pasarilor din România. Societatea Ornitologica Romana105. Murariu D, Gheorghiu V, Done A, Nistor V, 2007, Protecţia liliecilor şi a pădurilor – O

relaţie avantajoasă, Ed. Universitară,, Bucureşti;106. MacDonald D, Barrett P, 1993. Collins Field Guide – Mammals of Britain and Europe,

1993, HarperCollins Pub., London.107. Murphy, P. W., 1962. Extraction methods for soil animals. I. Dynamic methods with

particular reference to funnel processes, pp. 75- 114. In P. W. Murphy (ed.), Progress insoil zoology. Butterworths, London.

108. Musson, R. M. W., (Athens, 1966) - An earthquake catalogue for the Circum-PannonianBasin, In Seismicity of the Carpatho-Balcan Region, Proc. of XVth Congress of theCarpatho-Balcan Geol. Ass. (ed. Papanikolaou, D. and Papoulia, J.), 233-238.

109. Negrea V.D., Sandu Veneţia, 2000, Combaterea poluarii mediului in transporturilerutiere,Ed. Tehnica, Bucureşti

110. Oncescu, M. C., Ardeleanu, L., and Popescu, E. (1988), - The state of stress under theMeridional Carpathians. Proc. of XXIst Gen. Ass. of ESC, Sofia, 1988, 149-154.

111. Oncescu, M. C., Mârza, V. I., Rizescu, M. and Popa, M. (1999), - The Românianearthquake catalogue between 984 - 1996, Natural Hazards (in press).

112. Oros, E., (2004), Site effects study in Timisoara city (România), 32nd InternationalGeological Congress, Flocence, Italy, august 20-28, 2004

113. Oros, E. (2004), The Banat seismic network evolution and performance, 32nd

International Geological Congress, Flocence, Italy, august 20-28, 2004

114. Ökland, F., 1930. Quantitative untersuchungen der Landschneckenfauna Norwegens.I. Zoomorphology, 16(3), 748-804.

115. Papp T., Fântână C. ,editori 2008, Arii de importanta avifaunistica din România,publicatie comuna a Societatii Ornitologice Romane şi a Asocietiei “Milvius Group”

116. Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea R., 2006. Geografia fizica a Romaniei. Clima, apa,sol. Ed. Universitatii, Bucureşti (http://www.editurauniversitara.ro)

117. Pârvu C-tin., 2004, Enciclopedia plantelor-Plante din flora Romaniei (vol. I, II, III, IV),Ed. Tehnica, Bucureşti

118. Olson, D.H., Leonard, W.P., Bury, R.B. (Eds.) 1997. Sampling Amphibians in LenticHabitats, Washington, 134 p.

119. Orzaţa Narcisa, 2005, Starea actuala a avifaunei din Lunca Dunarii intre Jiu şi Olt,Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicari. Stiintele naturii Vol. XXI / 2005.

120. Petersen, H. and Luxton, M., 1982. A comparative analysis of soil fauna populationsand their role in decomposition processes.(eds) Petersen, H. Quantitative Ecology ofMicrofungi and Animals in Soil and Litter. Oikos, 39: 287-388



121. Phillott, A.D., Speare, R., Hines, H.B., Skerratt, L.F., Meyer, E., McDonald, K.R.,Cashins, S.D., Mendez, D., Berger, L. 2010. Minimising exposure of amphibians topathogens during field studies, Diseases of Aquatic Organisms, Published online 2010.

122. Pop I., V.Homei, 1973, Mammals of Romania (vol.2), Ed. Stiintifica, Bucharest123. Posea G., 2002. Geomorfologia Româaniei, Ed. Fundatiei ROMÂNIA DE MÂINE,

Bucureşti124. Posea G., 1980. Harta geomorfologica a R.S. România, scara 1:400.000, Ed.

Didactica şi pedagogica, Bucureşti125. Posea G., 2002. Câmpia de Vest a Romaniei (Campia Banato-Crişană), Ed. Fundatiei

ROMÂNIA DE MÂINE, Bucureşti126. Pruss A., Giroult E., and Rushbook P., 1999: Safe management of waste from healthcare activities, Geneva, WHO127. Puiu Şt., 1980, Pedologie, Ed. Ceres, Bucureşti128. Radulian, M., Mândrescu, N., Popescu, E., Utale, A., and Panza, G.F. (1996), Seismic

activity, stress field and seismogenic zones in România, ICTP Preprint IC/96/256.129. Radulian, M., N. Mândrescu, E. Popescu, A. Utale and G. Panza (1996). = Seismic

activity and stress field characteristics for the seismogenic zones of România,IC/96/256, Trieste, Italy.

130. Radulian, M., N. Mândrescu, E. Popescu, A. Utale and G. Panza (2000).Characterization of Românian seismic zones, Pageoph, 157 Nos. 1-2, 57-77.

131. Răuţă Corneliu, Cîrstea Stelian, 1982. Prevenirea şi Combaterea poluarii solului. Ed.CERES, Bucureşti

132. Rey Viollette et. al., 2006, Atlasul Romaniei. Ed. Enciclopedia RAO133. Robinson R., Danielson U., Snaith M, 1998. Road maintenance management.

Concepts and systems. MacMillan Press Ltd.134. Romanescu Gheorghe, 1982, Marile Batalii ale Romanilor, Ed. Sport-Turism135. Rotariu Traian, Iluţ Petru,1997, Ancheta sociala şi sondajul de opinie. Ed. Polirom: Iaşi;136. Rojanschi V., Bran F., Grigore F., 2004. Elemente de economia şi managementul

mediului. Ed. Economica, Bucureşti137. Sabovljević M., Natcheva R., Dihoru G., Tsakiri E., Dragićević S., Erdağ A., Papp B.

2008. Check-list of the mosses of SE Europe. Phytologia balcanica, 14(2): 207-244.138. Sammer G ş.a.,1992. Vorlesung aus Straenbau und Verkehrswesen I. Institut für

Straenbau und Verkehrswesen, TU Graz139. Schneider Erika, Hulea Orieta, Cioacă Doina,June 2007, “Lower Danube – Green

Corridor: Freshwater protected area management and freshwater restoration inBulgaria, România and transboundary conservation along the Lower Danube”, FinalReport of WWF Germany`s Project no.54000/542110,

140. Schuster R.M., 1983-1984. New manual of bryology, Hattori Botanical Laboratory,Nichinan, 2 vol., 1295 p.

141. Serban, P., Galie A.,2006, Managementul apelor. Principii şi reglementari europene,Editura Tipored

142. Speta E. & Rákosy L., 2010. Wilpflanzen Siebenbürgens, Austria, 624 p.143. Ştefănuţ S., 2008. The Hornwort and Liverwort Atlas of România. Edit. Ars Docendi -

Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 510 p.144. Szekely Levente, 2010, Fluturi de noapte din România, Disz-Tipo, Sacele145. Szekely Levente, 2008, Fluturi de zi din România, Brastar -Print Brasov146. Tatole V., Iftime A., Stan M., Iorgu E-I., Iorgu I., Oţel V. 2009. Speciile de animale

Natura 2000 din România, Bucureşti, 174 p.147. Terentiev, P.V., Chernov, S.A. 1965. - Key to Amphibians and Reptiles. Israel

Program for Scientific Translation, Ierusalem.148. Tuf, Ivan H. & Tvardík, David (2005): Heat-extractor – an indispensable tool for soil

zoological studies. - In: Tajovský, K.; Schlaghamerský, J.; Pižl, V. (eds.): Contributionsto Soil Zoology in Central Europe I. ISB AS CR, České Budějovice, 2005: 191-194 -(ISBN: 80-86525-04-X).

149. Tullgren, A., 1918 Ein sehr einfacher Ausleseapparat für terricole Tierfaunen. Z.angew. Entomol. 4: 149-150.

150. Tumanov, S., 1989. Air quality, Technical publishing house, Bucharest151. Vos P., Bos S., Dias L.M, 2008, Modeling of traffic noise, Noise seminar, Holland, 8-9

Mai 2008152. Wallwork J. A., 1970. Ecology of soil animals, (London, New York): McGraw-Hill.



153. White, Gregory G., and Thomas F. King,2007, The Archaeological Survey Manual(Walnut Creek, CA: Left Coast Press).

154. ZsirosT. (1996). Macroseismic focal depth and intensity attenuation in the CarpathianRegion. Acta Geod. Geophys. Hung., 31 (1-2),115-125.

155. Zodian Vladimir, Preda Dumitru et.al., 1988, 1989, Istoria militară a poporului român,vol. V and VI, Ed. Militara

156. Zsoldos Arpad, 2007, Indrumar CD pentru identificarea pasarilor pe baza cantecelor.Cantece de pasari din România, publicat de S.O.R. – Birdlife România

157. Zug, G.R., Vitt, L.J. and Caldwell, J.P. 2009. Herpetology - An Introductory Biology ofAmphibians and Reptiles (Third Edition). Academic Press, 697 p.

158. *** 2004, Bird Ecology and Conservation. A Handbook of Techniques, Ed. William JSutherland, Ian Newton and Rhys Green, Oxford University Press

159. Fara autor, 1995, Servicii navale romane, Ed. Portului Constanta160. Academia Română , Geografia României161. Autoritatile administratiei publice locale, Plan de urbanism al localitatilor pe al caror

teritoriu administrativ este amplasata conducta

162. Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, 2009,2010 - Raportul privind starea factorilorde mediu în judeţul Dolj

163. Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş Severin, 2009,2010- Raportul privind stareafactorilor de mediu în judeţul Caraş Severin

164. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinţi, 2009,2010 - Raportul privind stareafactorilor de mediu în judeţul Mehedinţi

165. Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, 2009,2010- Raportul privind starea factorilorde mediu în judeţul Timiş

166. Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, 2009,2010 - Raportul privind starea factorilorde mediu în judeţul Arad

167. Institutul de Cercetari pentru Agrochimie şi Pedologie, 1995. Studiu privindprevederea datelor de cartare privind procesele de eroziune, alunecari de teren,surpari pentru evidentierea riscurilor. Harta privind procesele de eroziune şi alunecarilede teren pentru evidentierea gradului de manifestare a fenomenelor, Bucureşti

168. Institutul de Studii şi Proiectari Cai Ferate , 2004, Conducta de gaze Nabucco–Analiza infrastructurii feroviare

169. Institutul de Geografie (Academia Romana), 1996- România Atlas istorico-geografic,Ed. Academiei Romane

170. S.C. IPTANA SA, 2004 – Conducta de gaze Nabucco – Analiza infrastructurii detransport

171. Ministerul Apararii Nationale, Marele Stat Major, 1946, România in razboiul mondial1916-1919, Ed. Marelui Stat Major

172. Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului National, 2011, Registrul ArheologicNational, http://www.ran.cimec.ro

173. Ministerul Mediului, 1992- Atlasul cadastrului apelor din România, Bucureşti

174. Ministerul Mediului şi Padurilor,2009, Strategia Nationala pentru ManagementulRiscului in caz de inundatii pe termen mediu şi lung

175. Ministerul Mediului şi Padurilor – Planuri de protectie impotriva inundatiilor- JudetulDolj, Judetul Timis şi Judetul Arad

176. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, 2007, Reglementari privind navigatia peDunăre, Bucureşti

177. Administratia Nationala pentru Meteorologie, 2010, Date privind precipitatiile,temperaturile aerului şi solului in intervalul 2000-2009, la statiile caracteristiceconductei de gaze Nabucco, Bucureşti.

178. Institutul National pentru Hidrologie şi Gospodarirea Apelor, 2004. Conducta de gazeNabucco – Studiu privind subtraversarea fluviului Dunărea, privind morfologiacanalului navigabil şi a albiei, Bucureşti

179. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, 2010, Debite maxime cuprobabilitatile de depasire 0.1% şi 1% pe cursuri de apa cadastrate din bazinelehidrografice Jiu, Dunǎre, Cerna, Bega, Timiş, Mureş-Aranca



180. Institutul National pentru Hidrologie şi Gospodarirea Apelor, Proiectul MATRAPPA06/RM/7/5 ”Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datoritădepozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de DirectivaCadru Apă şi Directiva Apelor Subterane”

181. Institutul National pentru Hidrologie şi Gospodarirea Apelor,2010, Sinteza studiilor defundamentarea a schemelor directoare de management şi amenajare a bazinelorhidrografice- Componenta planului de amenajare, Bucureşti

182. Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei, perioda 2000-2009,Bucureşti

183. Institutul National de Statistica, anul 2009 (2010). Schimbari de domiciliu, Bucureşti184. Institutul National de Statistica, anul 2009 (2010). Migratie externa permanenta,

Bucureşti185. Institutul National de Statistica, 18 martie 2002. Recensamantul populatiei şi

locuintelor, vol IV, Populatie – Structura etnica şi confesionala (2004), Bucureşti186. Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”,2004, Complexul carstic Epuran-Topolniţa,

studiu intreprins in cadrul STF “Amplasarea conductei de gaze Nabucco pe teritoriulRomaniei”

187. *** Planul national de management aferent portiunii din bazinul hidrograficinternational al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul României, publicat înMonitorul Oficial al României, nr.265 bis din 14.IV.2011

188. Administratia Nationala „Apele Romane” – Registre arii protejate, Bucureşti, 2010189. Administratia Nationala „Apele Romane” , 2005, 2006, 2007, 2008,2009 -Sinteza

CalităţiiApelor190. Administratia Nationala „Apele Romane”,2009 – Anuarul de gospodarirea apelor191. Administratia Nationala „Apele Romane”,2009, Instructiuni metodologice pentru

definirea tipologiei biotice ale corpurilor de apa- rauri, Bucureşti192. Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare– Bazele de date privind digurile din

administrare, Bucureşti193. Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa , 2008 - Natura 2000 şi Geoparcul

Platoul Mehedinţi – Executie şi Implementare a planului de management –Raport Final-, Bucureşti

194. Autoritatea Nationala pentru Turism, mai 2006. România. Strategia de dezvoltare aturismului 2007-2013, Bucureşti

195. *** 1979-1981, - Monografiile judeţelor Dolj, Caraş-Severin, Mehedinţi,Timiş şi Arad,Colecţia Judeţele Patriei, Editura Sport-Turism,Bucureşti

196. Organizatia Non-guvernamentala “Hobby Club Jules Verne”, Zone poluate radioactive.Disponibil: http://hcjv.8k.ro

197. Organizatia Non-guvernamentala “Wonders of Dolj County’, 2008, Monumente istoriceDolj. Disponibil: http://alexisphoenix.org/gpssites.php

198. Organizatia Non-guvernamentala “Wonders of Dolj County’, Monumente istorice Dolj.Disponibil: http://arheologie.ulsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/arheologie/istorie/a.htm

199. Comisia Internationala pentru Protectia fluviului Dunărea, 2008 , Studiu comunDunăre- Raport stiintific final

200. Birdlife International 2003, Birdlife’s online World Bird Database:- Search for Species.Version 2.0. Cambridge, U.K: Birdlife International. Available: http://www.birdlife.org

201. Danube Commission , 1994, Pilot Guidebook, Budapest202. 2006, The "Equator Principles" A financial industry benchmark for determining,

i. assessing and managing social & environmental risk in project financingii. http://www.equator-principles.com

203. EMEP/EEA, 2009 air pollutant emission inventory guidebookhttp://eea.europa.eu/emep-eea-guidebook

204. US EPA (1995) Compilation of air pollution emission factors, 5th edition. EPA AP-42,U.S. Environmental Protection Agency, Research Triangle Park, NC. Internet:http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/index.html

205. European Environment Agency (2000) COPERT III Computer programme to calculate



emissions from road transport (http://lat.eng.auth.gr/copert/ ).206. EMEP/Corinair (2004), Atmospheric Emission Inventory Guidebook - 2005,

UNECE/EMEP Task Force on Emission Inventories; European Environment Agency,Copenhagen, Denmark. (Available via Internet athttp://reports.eea.eu.int/EMEPCORINAIR4/en )

207. *** Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive(2000/60/EC) – Guidance on role of wetlands in the Water Framework Directive.

208. Institute for Statistics, Spain http://www.ine.es/prensa/np503.pdf

209. Guidance on EIA – Scoping. June 2001 published by the Directorate General forEnvironment of the European Commission (ISBN 92-894-1336-0),http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-guidelines

210. International Finance Corporation (IFC),2011,Performance Standard 1 – Assessment and Management of environmental andSocial Risks and Impacts,Performance Standard 2 –Labor and Working Conditions-,Performance Standard 3 – Resource Efficiency and Pollution PreventionPerformance Standard 4 – Community Health, Safety and SecurityPerformance Standard 5 – Land Acquisition and InvoluntaryResettlementPerformance Standard 6 – Biodiversity Conservation and sustainable Management ofLiving natural Resources Performance Standard 7 – Indigenous PeoplesPerformance Standard 8 – Cultural Heritagewww.ifc.org/performancestandards

211. European Investment Bank publication . Environmental and Social PracticesHandbook. (Describes the standards expected by IFIs in general)

212. World Bank Group “Pollution Prevention Abatement Handbook – GeneralEnvironmental Guidelines”. Recommended level for Industrial installations.

213. WHO, 1999. “Guidelines for Community Noise”.214. Centre d’Etudes des Transports Urbains, France, Guide du bruit des Transports

Terrestres215. U.S. Air Force, Engineering and Services Center; and U.S. Department of the Interior,

Fish and Wildlife Service.,1988, 14.June, Effects Of Aircraft Noise and Sonic Boomson Domestic Animals and Wildlife: A Literature Synthesis. NERC 88/29; AFESC TR88.

216. European Commission, May 1999,-Guidlines for the Assessment of Indirect andCumulative Impacts as well as Impact Interactions

217. * * * (2002), A European Union strategy for sustainable development, EuropeanCommunities, Brussels

218. EC DG XI, Environment, Nuclear Safety & Civil Protection (1999),Guidelines for theAssessment of Indirect and cumulative Impacts as well as Impact Interactionshttp://ec.europa.eu/environment/eia/eia-guidelines

219. European Commission, Environment DG, 2001, Assessment af plans and projectssignificantly affecting Natura 2000 sites, http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-guidelines

220. http://www.iucn.org/221. www.sor.ro222. http://www.lifenatura2000.ro/223. www.zooland.ro224. http://www.biodiversitate.ro/225. www.domogled-cerna.ro226. www.luncaMureşului.ro227. www. Româniamegalitica.blogspot.com/2010_06_01_archive.html228. http://www.adevarul.es/stiri/actualitate/video-imigratia-timp-criza-se-mentine-stabila229. www.panoramio.com/photo/11079499230. en.wikipedia.org/wiki/România231. en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_România232. www.cimec.ro233. www.madr.ro - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile,234. www.anpm.ro – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului



235. Ministerul Mediului şi Pădurilor, 2008, Formulare Standard Natura 2000 , MonitorulOficial al României nr. 98bis din 7.02.2008

236. Indrumar transmis de ANPM cu nr.1/222/IN/18.01.2011, inregistrat la SC IPTANA SAcu nr. 227/19.01.2011 privind conţinutul ESIA

237. Registre şi Proceduri elaborate pentru Proiectul Nabucco

a. Registru Terminologie Proiect Nabucco (document 70223-NG-REG-MS-0204)b. Procedura de Transfer Date (document 07223-EG-PRC-PL-0001)c. Manual Control Project (document 07723-EG-MAN-PM-0002)d. Studiu Tehnic de Fezabilitate al Proiectului conductei Nabucco 2004 (document

144427-000-PL-RP-0002) CB&I John Brown Ltde. Manual Management Sistem şi Proceduri aferente Nabucco HSESSQ

(document 70223-NG-MAN-MS-0101)f. Procedura ESIA (document 70223-NG-PRC-MS-0309)g. Registru privind legislaţia aplicabila (document 70223-RR-REG-EV-0002)

238. Proiect Nabucco 2011, Raport Studiu Geologic (document 70223-RR-RPT-PL-0014)şi Studiu geotehnic privind subtraversarea fluviului Dunărea (document 70223-RR-RPT-PL-0044)

239. Proiect Nabucco 2011, Raport privind situatia sociala (document 70223-RR-RPT-EV-0005)

240. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru elaborarea studiului sociologic privindlocalităţile şi locuinţele (document 70223-RR-MST-EV-0001)

241. Proiect Nabucco 2011, Metodologie pentru studiul in teren a siturilor arheologice(document 70223-RR-MST-EV-0010)

242. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul amfibienilor (document 70223-RR-MST-EV-0002)

243. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul vegetatiei/habitatelor (document70223-RR-MST-EV-0003)

244. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul pasarilor (document 70223-RR-MST-EV-0004)

245. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul reptilelor (document 70223-RR-MST-EV-0005)

246. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul mamiferelor (document 70223-RR-MST-EV-0006)

247. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul nevertebratelor terestre (document70223-RR-MST-EV-0007)

248. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul vertebratele acvatice (pesti)(document 70223-RR-MST-EV-0008)

249. Proiect Nabucco 2010, Metodologie pentru studiul nevertebratelor acvatice(document 70223-RR-MST-EV-0009)

250. Proiect Nabucco, 2010, Lista habitatelor protejate posibil a fi întâlnite în traseulconductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0001)

251. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind amfibienii posibil a fi întâlniteîn traseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0002)

252. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind reptilele posibil a fi întâlnite întraseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0003)

253. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind peştii posibil a fi întâlnite întraseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0004 )

254. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind păsările posibil a fi întâlnite întraseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0005)

255. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind nevertebratele terestre posibila fi întâlnite în traseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0006)

256. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind nevertebratele acvatice posibila fi întâlnite în traseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0007)

257. Proiect Nabucco, 2010, Lista speciilor protejate privind mamiferele posibil a fiîntâlnite în traseul conductei de gaze Nabucco (Document 70223-RR-LST-EV-0008)



258. Proiect Nabucco, 2010, Traversarea Dunării: Studiu hidraulic, hiydrologic, hidro-morfologic şi referitor la eroziuni, (Document 70223-RR-RPT-PL-0045)

259. Proiect Nabucco 2010, Raport privind cercetarea hidrologică, ape subterane şitemperatura” (Document 70223-RR-RPT-PL-0012)

260. Proiect Nabucco 2010, Raport privind rezultatele studiului referitor la rezistivitateageofizică(Document 70223-RR-RPT-CP-0001)

261. Standarde aplicabile

SR EN 1594 : 2009 Sisteme de alimentare cu gaz. Conducte detransport pentru presiune maximă de lucrumai mare de 16 bar. Prescripţii funcţionale

Codul reţelei detransport gaze

Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţiaconductelor de alimentare din amonte şi detransport gaze naturale, aprobate prinDecizia preşedintelui ANRE nr. 1220/2006,publicate în Monitorul Oficial nr. 960/2006.

Legea gazelor nr.351/2004

Publicată în Monitorul Oficial nr. 679/2004,completată cu Legea nr. 288/2005 publicatăîn Monitorul Oficial nr. 922/2005

ISO 9001: 2008 Sisteme de Management al Calităţii – Cerinţe

ISO 14001: Management de Mediu

Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea lucrărilor de construcţie

STAS 9312 Subtraversari de drumuri şi cai ferate cuconducte. Cerinte de proiectare

NTE 01.09/03/07

Norma tehnică privind delimitarea zonelor de

protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilorenergetice, aprobata prin Ordinul ANREnr.49/2007, publicate in Monitorul Oficial nr.865/18.12.2007.

NTE 003/04/00

Normativ pentru construcţia liniilor aeriene deenergie electrică cu tensiuni peste 1000 V,aprobat prin Ordinul ANRE nr.32/2004,publicat în Monitorul Oficial nr.1092/24.11.2004.

NTE 007/08/00

Normativ pentru proiectarea şi construcţiareţelelor de cabluri electrice, aprobat prinordinul ANRE nr.38 /2008, publicat înMonitorul Oficial nr. 356 /2008


70223-RR-RPT-EV-8001-041 A1 Revizia 4Pagina 277 din 356

ANEXA 1 HĂRŢI AMPLASARE CONDUCTĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI



Figura A.3.1: Subtraversarea Dunării. Profilul longitudinal în varianta cu şanţ deschis–linia roşie: traseul şanţului.

20.0

20.61

174.5

27.63

54.50

27.13

27.27

27.53

27.20

0.00

8.414.5 20.0 11.6

34.50

14.50

46.10

20.43

21.11

27.54

23.74

114.5

20.0 11.5

96.50

74.50

20.0 20.0 20.0

154.5

134.5

20.0

21.09

294.5

20.88

20.67

20.65

20.60

20.53

234.5

20.0 20.0 20.0

214.5

194.5

20.0 20.0 20.0254.5

274.5

21.11

21.04

21.29

21.01

21.04

21.32

20.020.0 20.0 20.0

354.5

334.5

314.5

20.0 20.0

394.5

374.5

414.5

20.0

21.01

21.02

21.07

21.54

21.34

21.19

20.020.0 20.0

454.5

434.5

474.5

20.0 20.0

494.5

514.5

534.5

21.09

21.00

21.15

21.12

21.37

21.41

20.020.0 20.0

554.5

574.5

594.5

20.0 20.0

614.5

634.5

654.5

20.020.020.0

19.10

20.04

18.34

20.81

20.53

20.27

20.020.0 20.0

694.5

674.5

714.5

20.0 20.0

754.5

734.5

774.5

16.85

16.47

16.89

17.92

17.67

16.46

20.020.0 20.0

814.5

794.5

834.5

20.0 20.0

874.5

854.5

894.5

20.0

16.05

15.30

15.61

16.98

16.62

15.34

20.020.0 20.0

914.5

934.5

954.5

20.0 20.0

1014.5

974.5

994.5

10.16

9.68

11.14

13.75

12.29

12.62

20.020.0 20.0

1074.5

1034.5

1054.5

20.0 20.0

1114.5

1094.5

1134.5

23.08

1274.5

22.12

21.65

22.60

15.02

21.17

19.40

20.020.0 20.0

1154.5

1174.5

1194.5

20.0 20.0 20.0

1234.5

1214.5

1254.5

23.5123.46

1303.9

20.0

1294.5

27.58

93.00

26.25

103.0

18.5 6.53.5 9.4

24.36

1324.6

24.20

1328.0

25.73

1331.9

26.70

1342.2

26.58

20.7 3.4 3.910.3 26.9Distance between points (m)

Natural land level (bed bottom level)

16.55

20.44

23.30

21.77

20.97

24.55

16.78

17.11

19.30

17.64

15.18

15.41

15.64

16.32

16.09

15.87

14.04

14.26

13.81

14.49

14.95

14.72

12.66

12.89

12.43

13.58

13.35

13.12

11.29

11.52

11.06

12.21

11.98

11.75

9.92

10.15

9.69

10.83

10.60

10.38

8.55

8.77

8.32

9.46

9.23

9.00

7.17

7.40

6.94

8.09

7.86

7.63

5.91

6.03

6.02

6.72

6.26

6.49

12.98

9.87

8.66

11.31

6.34

7.66

6.89

15.8314.87

18.44

18.04

18.1318.5319.0020.28

23.91Pipeline generatrix inferior level

(excavations level)

Cumulated distances (m)

1369.1

Landmarks/project alignment points B3 B4 "5"

jalon BG46.1 48.25 1209.6 53.15

Measured points

12.0

1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 73 74 75

27.58

18.29

-13.94 40.00

26.06 0.00 26.70 0.00

-13.30 40.00

20.59 0.00

-9.41 30.00

21.43 0.00

-8.67 30.10

20.81 0.00

-9.19 30.00

17.90 0.00

-12.10 30.00 -11.48 33.00

3.20 3.30

12.10 12.30

20.6018.5016.0014.50

19.10

14.30

14.20 15.70

21.70 20.2023.70

4.70

23.00

27.00

1.003.40

15.00

19.70

25.9028.00

21.52 0.00

24.83 0.00 26.30 0.00

7.108.50

16.50

26.5029.10

32.20

40.00-15.17

9.70

1.90 1.40

40.00-13.70

35.00

29.50

25.5023.5022.30

12.10

7.707.00

F1 F2 NBH-694NBH-695

F3 F4 F5 F6 F7

6.50

26.06 0.00

F1

1.90

Prezumed lithological limit

Legend:

Clay ... Fat clay

Silty clay

Clayey silt/ Sandy clayey silt

Sandy silt

Silty sand

Sand with gravel

Gravel with sand

Sand with layer decimeter sandstone

Sandstone

Limestone

Level / DepthGeotechnical borehole

Hydrostatic level



Figura A3.2: Subtraversarea Dunării. Profil curent în varianta cu şanţ deschis – linia roşie: traseul şanţului

Dredged material filling at the water level

Dredging in steps

NGPL centreline



Figura A3.3.: Tehnologii de excavare şi umplutură a Dunării



Figura A.3.4.: Subtraversarea Dunării. Profil longitudinal în varianta de traversare fără şanţ deschis

Legend:

Clay ... Fat clay

Silty clay

Clayey silt / Sandy clayey silt

Sandy silt

Silty sand

Sand with gravel

Gravel with sand

Sand with layer decimeter sandstone

Sandstone

Limestone

26.06 0.00

F1

Level / DepthGeotechnical borehole

1.90 Hydrostatic level

Presumed lithological limit



Figura A3.5.: Planul de situaţie cu suprafaţa de depozitare pentru materialul dragat



Figura A.3.6.: Protecţii de mal. Metoda cu şanţ deschis. Vederi în plan. Secţiuni transversale



ANEXA 2 TRAVERSAREA RAULUI JIU


70223-RR-PCA-EV-8001-041 Revizia 4Pagina 291 din 356

Figura A.2.1: Traversarea râului Jiu. Profil longitudinal pentru metoda cu şanţ deschis – linia roşie: traseul şanţului



Figura A.2.2.: Traversarea râului Jiu.. Sectiunea curenta in varinata cu sant deschis – linia rosie: traseului santului

Dredged material filling at the water level

Dredging in steps

NGPL centreline



Figura A.2.3.: Traversarea râului Jiu. Profil longitudinal in VARIANTA FARA SANT DESCHIS

Legendă: Culoarea roşie: fundul râului



ANEXA 3 FORMULAR STANDARD NATURA 2000



FORMULAR STANDARD NATURA 2000

3.1. ROSCI0045 Coridorul Jiului

Figura A3.1.1 : Harta ROSCI0045 Coridorul Jiului



FORMULAR STANDARD NATURA 2000

3.2. ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU- DUNĂRE

Figura A.3.2.-1 : Harta ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre



ANEXA 4 ANALIZA RELEVANŢEI PENTRU SITUL ROSPA0023 CONFLUENŢA JIU-DUNĂRE A SPECIILOR DE PĂSĂRIMENŢIONATE IN FORMULARUL STANDARD ŢINÂND CONT DE TRASEUL CONDUCTEI NABUCCO

Cod

Specii menţionate înFişa standard Natura2000 a ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

Relevanţa Date bio ecologice Identificarea speciei în culoarul de lucru/coridorulconductei

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A255 Anthus campestris Nu Pasăre migratoare, care soseste la noi in mijlocul lui Aprilie şi neparaseste iarasi la finele lui Septembrie. Pasare clocitoare intoata tara, mai ales in Dobrogea. Raportat la nivel national,marimea şi densitatea populatiei in sit (10-20p) estenesemnificativa (D).

Nu a fost observata in culoarul de impact, nefiind unhabitat prielnic (poieni, luminișuri sau la liziera pădurilorunde vegetația este deasă). Nu se anticipează nici unimpact semnificativ asupra populaţiei speciei

A029 Ardea purpurea Nu Pasăre migratoare, prezent pe timpul verii mai ales in regiunilemlastinoase şi baltile din Delta Dunarii. Raportat la nivel national,marimea şi densitatea populatiei in sit (10-30i) estenesemnificativa (D).

Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectuluişi nu au fost identificate cuiburi pe acest traseu. Nu seanticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei

A133 Burhinus oedicnemus NU Pasăre migratoare. Mărimea şi densitatea populaţiei in sit (10-20p) raportată la cea de la nivel naţional este B: 15>=P>2%.


A224 Caprimulguseuropaeus

Nu In Europa populatia se estimeaza la circa 400.000/ 1.000.000perechi. Densitatea populatiei in sit (120-150 p). Mărimea şidensitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţionaleste C: 2>=P>0%.


A196 Chlidonias hybridus Nu Isi face cuibul in vegetatia din apropierea baltilor unde femeladepune pana la 3 oua. Perechile cresc o singura serie de pui pean. In pasaj au fost apreciati 200-300i. Raportat la nivelnational, marimea şi densitatea populatiei este nesemnificativa(D)


A197 Chlidonias niger Da In pasaj au fost apreciati 50-100 i . Mărimea şi densitateapopulaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional este C:

A fost observată în zbor in zona de influenţă. Nu au fostidentificate cuiburi pe acest traseu. Nu se anticipează



2>=P>0%. nici un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

A081 Circus aeruginosus Da Specie rezidentă in România, răspândit mai cu seamă înregiunile de câmpie cu preferintă pentru stufărisuri în perioadade reproducere la adăpostul cărora îsi construieste cuibul.Populaţie rezidentă în sit cu un număr de 6-10 de perechi.Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivelnaţional este C: 2>=P>0%.

Preferă tinuturile întinse, stepice, câmpia înierbată,pajistile naturale necultivate, luncile înierbate, terenurilemlăstinoase în apropierea băltilor sau lacurilor (acesteadin urmă putând oferi nu numai o sursă trofică variatădar şi ”furnizarea” unor locuri potrivite pentru cuibărit)iar ca habitat secundar, terenurile agricole. specia afost observată de mai multe ori, în special înzonele din apropierea rîurilor (N43 45 44.9 E23 5257.7 şi N43 49 50.9 E23 51 01.8), cu stufăriş.Zona din afara proiectului poate servi speciei cahabitat favorabil pentru hranire. Nu se anticipeazănici un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

A122 Crex crex Nu Populaţie rezidentă în sit cu un număr de 100-150 deperechi. Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la ceade la nivel naţional este C: 2>=P>0%.

Cristelul de camp cuibareste pe pasuni bogate şi lanuride cereale paioase. Periclitat de cosit şi secerat. Nu afost observată în culoarul de impact al proiectului şi nuau fost identificate cuiburi pe acest traseu. Nu seanticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei

A429 Dendrocopos syriacus Da Populaţie rezidentă în sit cu un număr de 90-120 deperechi. Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la ceade la nivel naţional este C: 2>=P>0%.

Habitat preferat : diferiţi copaci bătrâni de prin curţi şigrădini : duzi, nuci, plopi piramidali, platani şi pomifructiferi. Cuibăresc în arbori. Zona nu reprezintăhabitat specific pentru specie. Nu se anticipează nici unimpact semnificativ asupra populaţiei speciei

A238 Dendrocopos medius Nu Populaţie rezidentă în sit cu un număr de 100-130 deperechi. Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la ceade la nivel naţional este C: 2>=P>0%.


A027 Egretta alba Nu Nu este rezidentă in sit, fiind intalnita in pasaj. Raportat la nivelnational, marimea şi densitatea populatiei in sit (20-30 i) estenesemnificativa (D)

A fost observata in perioada de pasaj. Nu au fostidentificate cuiburi pe traseul conductei. Nu seanticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei

A026 Egretta garzetta Da Nu este rezidentă in sit, fiind intalnita in pasaj. Raportat la nivel Au fost observate mai multe exemplare în apropiere de



national, marimea şi densitatea populatiei in sit (150-200 i) estenesemnificativa (D)

traversarea Dunării, în zona mlăştinoasă. Nu seanticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei

A075 Haliaeetus albicilla Nu Codalbul cuibareste rar in regiunile de coasta, lacustre şiriverane bogate in peste. Populaţie rezidentă în sit cu unnumăr de 1-2 perechi Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit (1-2 p) este nesemnificativa (D)


A131 Himantopushimantopus

Nu Piciorongul este o pasare care prefera zonele litorale, deltele,lagunele şi lacurile litorale unde cauta plajele umede şi zonelemlastinoase in care isi pot procura hrana cu usurinta. Poate fivazut şi in terenurile agricole inundate sau in orezarii. Esteoaspete de vara, cuibarind in special in Delta Dunarii, migrand intoamna catre regiunea Mediterana. Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit (20-30i in pasaj) estenesemnificativa (D)


A338 Lanius collurio Da Sfrânciocul roşiatic este specia ecotonurilor şi a tufelor răzletedin luncă, luminisuri şi păsuni. Este cuibăritoare in sit. Raportatla nivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D).

Au fost observate exemplare pe tot traseul in coridorulconductei. Păsările pot fi deranjate, dar impactul estenesemnificativ,găsind loc de hrană in aval.

A177 Larus minutus Nu Pescăruşul mic apare mai frecvent din nordul Arealului, înperioadele de pasaj şi chiar iarna. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Estecuibăritoare in sit. Densitatea populatiei in sit in pasaj: 100-150i.Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivelnaţional este C: 2>=P>0%.


A246 Lullula arborea Nu Hrana de bază a ciocârliilor o constituie semințele de vegetale.Cuibăreşte rar (RC) in situl ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunăre. Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A073 Milvus migrans Nu Gaia neagra are o preferinta deosebita pentru vecinatateazonelor umede, unde prinde pesti, dar şi pentru regiuni urbane,unde se hraneste cu resturi şi hoituri. Populaţie cuibăritoare în sitcu un număr de 2-4 perechi. Mărimea şi densitatea populaţiei in




sit raportată la cea de la nivel naţional este C: 2>=P>0%.

A072 Pernis apivorus Nu Viesparul este o specie migratoare ce iernează pe continentulafrican. Cuibăreşte în pădurile izolate şi în luminişuri situate înzona Europei temperate şi în partera de vest a Asiei. Estecuibăritoare in sit (12-20p). Raportat la nivel national , marimeaşi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A132 Recurvirostra avosetta Nu Ciocintors este o pasare specifica zonelor litorale, a lagunelorcu apa sarata, a deltelor şi a mlastinilor, baltilor şi lacurilor cuapa mica din apropierea tarmurilor. Ciocintors este o pasare raracare necesita masuri de conservare. In Romania poate fiintalnita in Delta Dunarii, pe tarmul marii şi in apropierea lacurilorlitorale. Cuibul este construit pe plaje sau pe mici insule. In pasajau fost apreciati 30-40i. Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A193 Sterna hirundo Nu Oaspeti de vara, populatii stabile la noi in tara.Au fost observateintimpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de litoral.Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilormari. In pasaj au fost apreciati 150-250i. Mărimea şi densitateapopulaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţional este C:2>=P>0%.


A166 Tringa glareola Nu Fluierarul de mlastina este o pasare de apa, intalnita in baltile şitinuturile mlastinoase de pe tot teritoriul tarii dar cu o densitatemai mare in delta, unde este destul de comuna. In pasaj au fostapreciati 1000-2000i. Mărimea şi densitatea populaţiei in sitraportată la cea de la nivel naţional este C: 2>=P>0%.


A021 Botaurus stellaris Nu Primavara se gaseste in multe balti cu stufarisuri din tara, DeltaDunarii fiind locul preferat. Toamna, migreaza in tinuturilenordice, de est şi centrale ale Africii şi in sud-vestul Asiei, undeierneaza. In unele ierni blande, ramin şi la noi unele exemplare.Populaţie rezidentă în sit cu un număr de 2-4p perechi. Mărimeaşi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţionaleste C: 2>=P>0%.

Cuibareste izolat pe plaur ori la marginea apei, instufarisuri dese. Nu a fost observată în culoarul deimpact al proiectului şi nu au fost identificate cuiburi peacest traseu. Nu se anticipează nici un impactsemnificativ asupra populaţiei speciei

A231 Coracias garrulus Nu Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca șipășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de

Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectuluişi nu au fost identificate cuiburi pe acest traseu. Nu se



insecte. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapăgalerii în malurile din argila, gresie sau loess. Populaţierezidentă în sit cu un număr de 46-50 perechi. Mărimea şidensitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţionaleste C: 2>=P>0%.

anticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei

A022 Ixobrychus minutus Nu Stârcul mic este regăsit din primavara pana in septembrie inmajoritatea baltilor cu stufaris de la noi din tara, cu predilectie inDelta Dunarii. In toamna migreaza. Populaţie rezidentă în sit cuun număr de 12-20 perechi. Mărimea şi densitatea populaţiei insit raportată la cea de la nivel naţional este C: 2>=P>0%.


A020 Pelecanus crispus Da Pelicanul creţ soseste la noi in tara in acelasi timp cu pelicanulcomun, avand aceleasi locuri de cuibarit in Delta Dunarii. Inpasaj au fost apreciati 30-70i. Mărimea şi densitatea populaţieiin sit raportată la cea de la nivel naţional este C: 2>=P>0%.

Au fost observate 3 exemplare in zbor la observaţiilerealizate din barcă, pe Dunăre, în culoarul de impact alproiectului.

Nu se anticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei in cazul subtraversării Dunării prinmetoda fără foraj dirijat. In cazul subtraversării Dunăriiprin metoda cu foraj dirijat, păsările pot fi deranjate, darimpactul este nesemnificativ,găsind loc de hrană inaval.


Da Este intalnit numai ca pasare de vara, cuibarind indeosebi inDelta Dunarii, in salciile pitice din marile intinderi alestufarisurilor, toamna retragandu-se in sudul Marii Negre şi nord-vestul Marii Mediterane. In pasaj au fost apreciati 40-70 iMărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivelnaţional este C: 2>=P>0%.

Au fost observate 2 exemplare in zbor la observaţiilerealizate din barcă, pe Dunăre, în culoarul de impact alproiectului.

Nu se anticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei in cazul subtraversării Dunării prinmetoda fără foraj dirijat. In cazul subtraversării Dunăriiprin metoda cu foraj dirijat, păsările pot fi deranjate, darimpactul este nesemnificativ,găsind loc de hrană inaval.

A034 Platalea leucorodia Nu Lopătarul este o specie rară ce cuibareste in colonii in regiuni debalta, ascunzand cuibul in stufarisuri, mai rar in arbusti saucopaci. In pasaj au fost apreciati 150-200i. Mărimea şidensitatea populaţiei in sit raportată la cea de la nivel naţionaleste C: 2>=P>0%.




A032 Plegadis falcinellus Nu Ţigănuşul este întalnit in regiuni mlăştinoase, lacuri, bălţi etc.Cloceste in luna mai, in Delta Dunarii şi in cateva puncte dinestul tarii, in colonii cu diferite specii de stârci. In sit ,au fostapreciati, în pasaj , 750-1000i.

Raportat la nivel national , marimea şi densitatea populatiei in siteste nesemnificativa (D)


A229 Alcedo atthis Nu Cuibăreşte in sit (50-60p). Mărimea şi densitatea populaţiei insit raportată la cea de la nivel naţional este C: 2>=P>0%.

Nu a fost observata. Nu se anticipează nici un impactsemnificativ asupra populaţiei speciei

A403 Buteo rufinus Nu In prezent in expansiune in SE Europei. Raportat la nivelnational, marimea şi densitatea populatiei in sit (2-4 p) este (C):2>=P>0%


A030 Ciconia nigra Da Pasăre migratoare. Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit (2-3p) este (C): 2>=P>0%

Specia a fost observată în afara culoarului şi peculoarul de impact, la kp 0 şi kp 11 al traseului, înluna mai 2010 şi apoi la începutul lunii martie2011, 5 exemplare în migraţie.

Dacă se respectă măsurile de diminuare a impactuluipropuse, nu se anticipează nici un impact semnificativasupra populaţiei speciei.

A031 Ciconia ciconia Da Pasăre migratoare. Este prezentă in sit la cuibărit. Raportat lanivel national (2.800 - 3.000) , marimea şi densitatea populatieiin sit (2-3p) este (C): 2>=P>0%

A fost observată in zbor pe culoarul de impact, lakp 0 şi kp 11 al traseului şi hrănindu-se pe cîmp.Zona din afara proiectului poate servi speciei cahabitat favorabil pentru hranire. Nu se anticipeazănici un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

A321 Ficedula albicollis Nu Muscarul gulerat cuibareste destul de frecvent in padurile cufrunze cazatoare, gradini şi parcuri. Populaţie prezentă inpasaj cu un număr de 300-400i. Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A089 Aquila pomarina Nu Pasăre migratoare. Raportat la nivel national (2.800 - 3.000) ,marimea şi densitatea populatiei in sit (2-2p care cuibaresc) este

Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectuluişi nu au fost identificate cuiburi pe acest traseu. La noi



nesemnificativa (D). in tara prefera padurile foioase batrane din zonele dedeal, ses şi cele de lunca. Habitatele din zonaproiectului nu servesc cuibaritului speciei.

Nu se anticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei

A195 Sterna albifrons Nu Chira mică cloceşte pe litoral şi în Delta Dunării.. In sit ,au fostapreciati, în pasaj , 70-140 i. Cuibăresc 2-2p. Raportat la nivelnational, marimea şi densitatea populatiei in sit (2-3p) este (C):2>=P>0%


Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A247 Alauda arvensis Nu Ciocârlia de câmp cuibăreşte pe sol în ierburi. Toamna, cândporneşte migraţia dinspre nord spre sud, sute de mii deciocârlii se adaugă celor din ţară. Este rar cuibăritoare în sit(RC). Mărimea şi densitatea populaţiei in sit raportată la ceade la nivel naţional este C: 2>=P>0%.

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Se estimează că prin implementarea proiectului cca. 1-2perechi îşi poate pierde habitatul in zona de implementare aproiectului prin metoda cu şanţ deschis.

A383 Miliaria calandra Nu Presura sura este o pasare migratoare raspandita pe totcuprinsul tarii noastre. Prefera terenurile deschise, pasunile,câmpurile de cereale, in general zone de altitudine mica. Estecuibăritoare în sit. Cloceste in cuiburi construite in jurultufisurilor sau direct pe sol. Se hraneste cu seminte, cereale,frunze, muguri şi fructe de padure. De asemenea, consuma şiinsecte, moluste, viermi, paianjeni, gandacei, diferite larve (deinsecte, gandaci, lacuste şi omizi). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Se estimează că prin implementarea proiectului cca. 1-2perechi îşi poate pierde habitatul in zona de implementare aproiectului prin metoda cu şanţ deschis.

A262 Motacilla alba Nu Codobatura alba este o pasare migratoare de talie mica, pecare cel mai des o putem intalni in locurile joase, in apropiereaapelor curgatoare sau a baltilor insa a reusit sa se adapteze şila viata de oras. Este o pasare migratoare care pleaca de lanoi toamna tarziu şi revine pe la jumatatea lunii martie. Estecuibăritoare în sit şi comună în pasaj. Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit este

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Se estimează că prin implementarea proiectului o pereche îşipoate pierde habitatul in zona de implementare a proiectuluiprin metoda cu şanţ deschis



nesemnificativa (D)

A260 Motacilla flava Nu Codobatura galbena este o pasare migratoare de talie mica.De obicei o gasim in zonele joase de campie,mai ales pemalurile raurilor sau a baltilor ,acolo unde isi gaseste usorhrana care este alcatuita din insecte. Cuibul este construit pepamant, bine camuflat in iarba sau vegetatie mai inalta.Toamna tarziu codobatura galbena se aduna in stoluri pentrua migra in zonele mai calde şi revine in tara in luna martie.Este cuibăritoare în sit şi comună în pasaj. Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)

Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectului şi nuau fost identificate cuiburi pe acest traseu. Nu se anticipeazănici un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

A319 Muscicapa striata Nu Muscarul sur este oaspete de vară ce se întâlneşte în pădurileluminoase, parcuri şi grădini. Işi instalează cuibul în scorburi,crăpături de ziduri sau alte spaţii strâmte. Este rar cuibăritoareîn sit (RC), dar frecventă în pasaj. Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A277 Oenantheoenanthe

Nu Pietrarul sur este şi el un oaspete de vara la noi. Sosesteprimavara timpuriu, prin luna martie şi pleaca toamna in lunaoctombrie. Se stabileste in zonele stancoase, cu ziduri, inzonele cu pietris şi grohotis şi mai rar in malurile nisipoaseinsa tot timpul in apropierea pajistilor deschise, acolo unde isigaseste cu usurinta hrana. Este rar cuibăritoare în sit (RC).Raportat la nivel national , marimea şi densitatea populatiei insit este nesemnificativa (D)


A337 Oriolus oriolus Nu Grangurul este oaspete de vară,ce trăieşte în regiuni joaseurcând pe văile râurilor montane, preferând arborii cucoronament des. Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A017 Phalacrocoraxcarbo

Nu Cormoranii traiesc in Lunca Dunarii şi pe coastele Marii Negreşi sunt cunoscute şi sub numele de ,,batlan mare” sau ,,corbde mare”. De obicei cloceste pe copaci inalti, in colonii careajung la mii de perechi. Ocazional se gasesc pana al 50 decuiburi pe un copac. Este rară în sit în pasaj (RC). Raportat la




nivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)

A273 Phoenicurusochruros

Nu Oaspete de vară, Codroşul de munte se întâlneşte din golulalpin până la câmpie, fiind frecvent în sat dar şi oraş.Cuibăreşte printre crăpături de stănci, ziduri fisurate, pegrinzile de sub acoperişuri sau alte cavităţi artificiale. Este rarcuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A274 Phoenicurusphoenicurus

Nu Codrosul de padure este o pasare de talie mica care preferapadurile cu copaci batrani. Este intalnita şi in palcurile decopaci izolati şi mai rar in parcurile oraselor. Este o pasaremigratoare care soseste la noi in luna mai şi pleaca in lunaoctombrie. Este rar frecventă în sit in pasaj(RC). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A315 Phylloscopuscollybit

Nu Pitulicea mică este oaspete de vară şi de pasaj. Mod decuibărit: în păduri; începând din. zona de şes până în munţi.Este cuibăritoare în sit (C) şi comună în pasaj (C). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A005 Podiceps cristatus Nu Habitatul său ideal este Delta Dunarii, unde traiesc cele maimulte exemplare de la noi. Este comună în pasaj (C).Raportat la nivel national , marimea şi densitatea populatiei insit este nesemnificativa (D)


A249 Riparia riparia Da Lăstunul de mal (Riparia riparia) este cea mai mică specie derândunici. Este rar comună in pasaj. Raportat la nivel national, marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)

Exemplare ale speciei au fost observateîn zona de influenţăa proiectului. Se estimează că prin implementarea proiectuluiprin şanţ deschis, mai multe perechi îşi pot pierde habitatulca urmare a distrugerii cuiburilor din malurile râului Jiu. Intimpul studiilor in teren specia nu a fost intâlnită in cuiburiledin culoarul de lucru, posibil ca urmare a inundaţiilor ce auavut loc in ultimii doi ani in zonă.

A275 Saxicola rubetra Nu Locurile preferate de mărăcinar sunt pășunile umede, regiunide câmpie, smârcuri și regiuni pustii. Deoarece face cuibul pesol este o specie periclitată de agricultura extensivă. Este rar

Exemplare ale speciei au fost observateîn zona de influenţăa proiectului. Nu se anticipează nici un impact semnificativasupra populaţiei speciei



cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national, marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)

A351 Sturnus vulgaris Nu Graurii se întâlnesc pe tot cuprinsul ţării, mai ales în regiunilejoase, cu arbori scorburoşi, în păduri luminoase, cu spaţii largidescoperite în jur, urcând şi pe văile râurilor. Cuibăreşte înscorburi, dar şi în găuri de ziduri, stuful acoperişurilor, stâlpide beton, dovedind multă încredere faţă de apropierea omului.Este cuibăritoare în sit (C) şi prezentă în pasaj. Raportat lanivel national, marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Nu se anticipează nici un impact semnificativ asuprapopulaţiei speciei, habitatul nefind proprice speciei.

A311 Sylvia atricapilla Nu Pasare migratoare ce poate fi intalnita de la ses pana lamunte. Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A310 Sylvia borin Nu Silvia de zăvoi - clocitoare comuna in paduri relativ rare cusubarboret bogat, zavoaie, parcuri mari cu tufe Este rară în sit(R). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A309 Sylvia communis Nu Se întâlneşte atât în regiunile joase de câmpie, cât şi în zonamontană, la altitudine medie, fiind o pasăre de vară carepreferă vegetaţia arbustivă. Silvia-de-câmp îşi construieştecuibul în desişuri . Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A308 Sylvia curruca Nu Silvia mică este o pasare destul de comuna in tufărişuri dese,in gardurile vii din grădini, in crângurile tinere, etc. de lacâmpie la munte. Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat lanivel national, marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A004 Tachybaptusruficollis

Nu Corcodelul mic sau corcodelul pitic este o pasare de apa dedimensiuni mici ce se hraneste exclusiv in apa cu pesti mici,diferite insecte acvatite, moluste . Cuibul, pe care-lconstruieste in imediata apropiere a apei, de obicei in desisulstufarisului, este plutitor şi ancorat de o ramura de stuf. De




cele mai multe ori cuibareste in colonii cu alti corcodei sauchiar cu alte specii. Toamna migreaza in regiunile mai caldedin Africa şi Asia. In iernile mai blande sunt exemplare careraman la noi . Este comună în pasaj (C). Raportat la nivelnational, marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)

A165 Tringa ochropus Nu Corcodelul mic, corcodeluşul, corcodelul pitic sau -de-iarnăeste pasăre strict dependentă de apă, ce se hrăneşte şi sereproduce aici, construindu-şi cuibul printre vegetaţia deasăde pe malul bălţilor, nu arareori în colonii, ba chiar alături dealte păsări de apă. Iarna majoritatea populaţiei migrează spresudul Europei. Este comună in pasaj (C). Raportat la nivelnational, marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D).


A283 Turdus merula Nu Mierla este pasăre migratoare. Este rar cuibăritoare în sit(RC). Raportat la nivel national, marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A285 Turdus philomelos Nu Sturzul cântător migrează toamna spre locurile de iernare dinjurul Mării Mediterane şi din sud-vestul Asiei. În iernile blînde,rămân unele exemplare nordice. Este rar cuibăritoare în sit(RC). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A232 Upupa epops Nu Pupaza isi face cuibul in scorburi pe care nu le captuseste.Hrana si-o procura de pe pamant cu ajutorul ciocului ei lung şicurbat cu care cauta dupa insecte şi viermi. Este rarcuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A142 Vanellus vanellus Nu În România, nagâţul cuibăreşte frecvent pe lângă regiuni debaltă. Păsările preferă regiunile joase, deschise, de câmpie șismârcuri. Este rar comună în pasaj (C). Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A298 Acrocephalus d Lacarul mare cuibareste atat in stufarisurile intinse cat şi incele mai mici (maluri, mlastini, etc.). Este rar cuibăritoare în sit

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Se estimează că prin implementarea proiectului o pereche îşi



arundinaceus (RC). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)

poate pierde habitatul in zona de implementare a proiectuluiprin metoda cu şanţ deschis

A296 Acrocephaluspalustris

Nu Lăcarul de mlaştină cuibăreste in vegetatia ierboasa inalta,de-a lungul tarmurilor de mlastini sau rauri, in buruieni dinculturile agricole, in timpul secerisului, in stufarisuri mai uscatecu buruieni. Este rară în sit (R). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in Este rar cuibăritoare în sit(RC). Raportat la nivel national, marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A297 Acrocephalusscirpaceus

Nu Lăcarul de stuf este frecvent intalnit in stufaris, dar mai poatevizita şi tufisurile dese, gradinile cu tufisuri, etc. Este rarcuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A295 Acrocephalusschoenobaenus

Nu Lăcarul mic este o pasare comuna in stufarisuri, in mlastinisau in alte tipuri de vegetatie deasă de-a lungul malurilorlacurilor sau râurilor . Cuibăreşte rar în sit (R). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A336 Remiz pendulinus Nu Traieste local in salciile de pe tarmuri, in crânguri, in generalintre stufărişuri. Este întalnit mai ales în Delta Dunării. Este rarcuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A056 Anas clypeata Nu Este rar prezentă în sit (R). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A051 Anas strepera Nu Rata pestrita este o specie mica şi zvelta care se aseamanamult cu rata salbatica, având cam aceeasi dimensiune cuaceasta. Este raspandita in Europa, Asia şi America deNord. O parte din exemplare sunt sedentare, unele sunt depasaj, iar altele calatoare. Foarte multe dintre ratele pestritecare sunt pasari migratoare, ierneaza in tarilemediteraneene. Rata pestrita apare destul de frecvent şi in




tara noastra. Populeaza aproape toate apele statatoare cuadancime mica şi care au suficienta vegetatie de protectie.Uneori poate fi observata şi pe langa rauri curgatoare limpezi,numai daca malurile au brauri bogate de stuf. In unele orasemari apare in parcurile şi bazinele cu apa. Este rarcuibăritoare în sit (RC) şi rară în pasaj. Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)

A041 Anser albifrons Nu Gârliţa mare ierneaza in sudul Europei, dar cuibareste innordul Europei şi al Asiei. Incepand cu partea a doua a luniiactombrie gârliţa mare ajunge şi in tara noastra. Este rară înpasaj. Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A043 Anser anser Nu Anser anser sau gasca de vara face parte din genul Anser şieste stramosul gastei domestice. Este o pasare calatoare,traind in Europa şi in Asia. Prefera zonele umede: balti,mlastini şi lacuri. Aceasta specie este singura care clocestesi-n România. Este rară în pasaj. Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A258 Anthus cervinus Nu Este rară în pasaj. Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A257 Anthus pratensis Nu Deşi se întâlneşte mai ales în timpul pasajului, fâsa de luncăcuibăreşte îndeosebi în partea nordică a ţării, în ţinuturileumede de câmpie şi dealuri În iernile blînde, se întâlnescaccidental unele exemplare, mai ales în partea sudică a ţării.Este rară în pasaj. Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A259 Anthus spinoletta Nu Cuibăreşte exclusiv pe înălţimile fără păduri, ale Carpaţilor,instalîndu-şi cuibul pe sol, lângă bolovanii înierbaţi. În iernileblînde, se întâlnesc accidental unele exemplare, mai ales înpartea sudică a ţării. Este rar cuibăritoare în pasaj. Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit este




nesemnificativa (D)

A256 Anthus trivialis Nu Fâsa de pădure trăiește în poieni, luminișuri sau la lizierapădurilor unde vegetația este deasă. Fâsa de pădure este opasăre migratoare, care iernează în savanele din AfricaCentrală și Africa de Vest. Este rar cuibăritoare în sit (RC).Raportat la nivel national, marimea şi densitatea populatiei insit este nesemnificativa (D)


A221 Asio otus Nu Deşi trăieşte numai în pădure, Ciuful de Padure traieste şi inzone cu mult stuf sau in diverse palcuri ce sunt izolate deanumiti copaci şi cu siguranta o mai putem observa şi prinparcuri in interiorul oraselor. Poate fi intalnita in mai toatezonele tarii deoarece este o pasare incredibil de adaptabila.Este rară în sit (R). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A059 Aythya ferina da Raţa cu cap castaniu se poate întâlni în special în ghiolurileDeltei şi bălţile Călăraşi. Masculul are corpul cenuşiu, capulbrun şi guşa negricioasă; femela are corpul cafeniu.Cuibăreşte în stufărişuri, dar şi în scorburi de copaci şi mustăţide salcie, mai ales în Delta Dunării. Este rar cuibăritoare în sit(RC). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A061 Aythya fuligula Nu Raţa moţată este specie de pasaj şi oaspete de iarna inRomania, cuibarind rar pe unele lacuri din interiorul tarii. Celmai adesea o observam in grupuri mici, alaturi de alte speciide rate, indeosebi in estul şi sudul tarii. Este rară în sit (R).Raportat la nivel national , marimea şi densitatea populatiei insit este nesemnificativa (D)


A147 Calidris ferruginea Nu Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A145 Calidris minuta Nu Este rară în sit (R). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)




A146 Calidristemminckii

Nu Este rară în sit (R). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A366 Cardueliscannabina

Nu Câneparii sunt de regulă locatari permanenţi, dar multe păsăridin Est şi din Nord migrează mai departe spre Sud înintervalul de reproducere sau se deplasează în zonele decoastă. În perioada de reproducere preferă câmpiile cu tufestufoase, inclusive câmpurile cu buruieni şi grădinile. Este rarcuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A364 Cardueliscarduelis

Nu În natura, sticletele poate fi intilnit in padurile de conifere,arbusti,arbori fructiferi dar coboara şi in parcurile din oraseajungind sa faca cuibul chiar şi in copacii de pe margineastrazilor. Este cuibăritoare în sit (C). Raportat la nivel national, marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A136 Charadrius dubius Nu Prunduşarul gulerat mic se întâlneşte cam pe tot parcursulDunării. Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A137 Charadriushiaticula

Nu Este rară în sit (R). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A207 Columba oenas Nu Porumbelul de scorbură este oaspete de vara sau sedentarputând fi întâlnit în toate regiunile tarii. Este rar cuibăritoare însit (RC). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A113 Coturnix coturnix Nu Prepeliţa este pasăre migratoare in România. Prepelițatrăiește în general în ținuturile cultivate din regiunile de deal șide câmpie. Este rară în sit (R). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A208 Columbapalumbus

Nu Porumbelul gulerat este pasare migratoare, la noi in tara fiindoaspete de vara, sosind inca de pe la sfarsitul lui februarie,

Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectului şi nuau fost identificate cuiburi pe acest traseu. Nu se anticipează



grosul speciei sosind pe la jumatatea lunii martie. Migratiaspre sud are loc prin luna octombrie sau chiar mai tarziu infunctie de capriciul anotimpului de toamna.Cuibareste inpaduri incepand de la cele de campie pana la cele din zonaalpina a bradului. Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)

nici un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

A212 Cuculus canorus Nu Cucul este o specie destul de comuna in toate tipurile dehabitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte. Esterar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A253 Delichon urbica Nu Este o specie migratoare, iernând în centrul Africii și în Asiatropicală. Se grupează în stoluri, populând orașele cuconstrucții din piatră; deseori pot fi văzuți pe cablurile detensiune electrică . Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportatla nivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A269 Erithacus rubecula NuMăcăleandru este întâlnit la noi, în tot timpul anului, vara maiales în pădurile de munte şi mai puţin în cele de câmpie, iariarna mai ales în pădurile de şes, în parcurile şi grădinileoraşelor. Adesea populaţiile de iarnă de la noi sunt formate şidin exemplare nordice, care coboară spre sud. Cuibăreşte înscorburi, sub maluri ori trunchiuri căzute. Pentru unelepopulaţii ale speciei, locurile de iernare sînt în sudul Europei,nordul Africii şi sud-vestul Asiei. Este rar cuibăritoare în sit(RC). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A099 Falco subbuteo Nu Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A096 Falco tinnunculus d Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Se estimează că prin implementarea proiectului o pereche îşipoate pierde habitatul in zona de implementare a proiectului



(D) prin metoda cu şanţ deschis

A359 Fringilla coelebs d Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A251 Hirundo rustica Nu Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, caretraiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitatedeschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), inapropierea apelor şi pot fi intalnite adesea in apropiereafermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor şi a altorasezaminte de gen. Este cuibăritoare în sit (C). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A340 Lanius excubitor Nu Sfrânciocul msare este oaspete de vară. Este rar cuibăritoareîn sit (RC). Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A291 Locustellafluviatilis

Nu Este rar cuibăritoare în sit (RC). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A292 Locustellaluscinioides

Nu Greluselul de stuf cuibareste in stufarisuri dese. Estecuibăritoare în sit (C). Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A270 Luscinia luscinia Nu Este cuibăritoare în sit (C). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A271 Lusciniamegarhynchos

Nu Este cuibăritoare în sit (C). Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A230 Merops apiaster Nu Prigoriile sunt păsări migratoare, rare in sit (R). Raportat lanivel national , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A052 Anas crecca NuPasăre de iarnă, raţa mică este cea mai mică dintre raţele

Exemplare ale speciei au fost observate in zona proiectului.Se estimează că prin implementarea proiectului o pereche îşi



neclocitoare de la noi. Soseşte toamna din regiunile nordiceale Eurasiei, unde cuibăreşte. Primăvara se îndreaptă spreţinuturile de reproducere. In pasaj se estimează 4000-6000i.Raportat la nivel national , marimea şi densitatea populatiei insit este nesemnificativa (D)

poate pierde habitatul in zona de implementare a proiectuluiprin metoda cu şanţ deschis

A050 Anas penelope Nu Raţa fluierătoare cuibăreşte în nordul Europei şi al Asiei; la noisoseşte la începutul sezonului rece. Majoritatea exemplareloriernează în ghiolurile Deltei şi în lagune, unele însă îşicontinuă drumul spre sudul Europei şi al Asiei. In pasaj seestimează 1000-1200i . Raportat la nivel national , marimeaşi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A053 Anasplatyrhynchos

Nu In pasaj se estimează 2000-3000i . Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A055 Anas querquedula Nu Raţa cârâitoare este prezentă in România numai în sezonulcald Poate fi intalnita in toata tara, in apropierea apelor, insacu o densitate mai mare in delta şi in baltile din Lunca Dunarii.In pasaj se estimează 1500-2000i . Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A028 Ardea cinerea Da Vara, exemplarele de starci cenusii se intalnesc in diferiteregiuni cu balti ce sunt inconjurate de stufarisuri, mai ales inDelta Dunarii. Odata cu sosirea toamnei, migreaza sprelocurile de iernare din sud-vestul Europei şi nord-estul Africii.Unele exemplare raman la noi in iernile blande. In pasaj seestimează 500-600i . Raportat la nivel national , marimea şidensitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)


A156 Limosa limosa Nu Sitarul de mal este raspandit pe tot continentul european insaca o prezenta destul de rara. Zonele preferate de cuibarit suntN-V -ul Europei. La noi in tara este intalnita ca pasare depasaj şi ca oaspete de vara in Delta Dunarii. Rar poate fivazuta şi in apropierea baltilor din interiorul tarii. Uneleexemplare raman la noi in iernile blande. In pasaj seestimează 2000-3000i . Raportat la nivel national , marimea




şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa (D)

A125 Fulica atra Nu Lişiţa este oaspete de vara, in zonele umede, cu stuf şipapura, migrand toamna catre Zona Mediterana. Este rarcuibăritoare în sit (RC). In pasaj se estimează 2000-2500i.Raportat la nivel national , marimea şi densitatea populatiei insit este nesemnificativa (D)


A179 Larus ridibundus Nu Pescăruşul râzâtor cuibăreşte frecvent în bălţile Deltei Dunării,în stufăriş sau pe plantele putrede, plutitoare. Rar cuibăreştein sit (R). In pasaj se estimează 2000-3000i. Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A153 Gallinagogallinago

Nu Becatina comuna este o pasare migratoare (de pasaj) care sepoate întâlni în timpul verii în zonele umede de lunci,tundra,etc., din Rusia pâna în Islanda. In pasaj se estimează 1000-1200i. Raportat la nivel national , marimea şi densitateapopulatiei in sit este nesemnificativa (D)


A161 Tringa erythropus Nu Fluierarul negru este considerat ca fiind o pasăre de pasaj lanoi în ţară. In pasaj se estimează 600-800i. Raportat la nivelnational , marimea şi densitatea populatiei in sit estenesemnificativa (D)


A164 Tringa nebularia Nu In pasaj se estimează 500-600i. Raportat la nivel national ,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)


A459 Larus cachinnans Nu In pasaj se estimează 800-1000i. Raportat la nivel nationa,marimea şi densitatea populatiei in sit este nesemnificativa(D)




ANEXA 5 EFECTE ALE ZGOMOTULUI ŞI BOOM-URILOR SONICE ASUPRAANIMALELOR DOMESTICE ŞI SALBATICE

Tabel A5.1:. Efecte potential negative ale zgomotului şi boom-urilor sonice asupra animalelor

Specii Tipul de zgomot Efect

Septel

Diferite specii Boom Sonic (80-370 mN/m2); zboruri sub-sonice de nivel scazut redusă- (50-200 m)(Nixon et al. 1968; Bond et al. 1974;Espmark et al. 1974).

Reactie de tresarire

Vaca pentru lapte Pungi de hartie care bubuie (Ely andPetersen 1941)

Incetarea ejectiei de lapte

Zgomot general (105 dB) (Kovalcik andSottnik 1971)

Reduce consumul de hrana, productia delapte şi ritmul de curgere a laptelui

Sunetul motorului unui tractor (97 dB)(Broucek et al. 1983)

Concentratie ridicata de glucoza şi deleucocite in sange; nivel redus dehemoglobina

Zgomot general (1 kHz, 110 dB) (Brouceket al. 1983)

Crestere a glicemiei, acizi grasineesterificati, creatina; scadere ahemoglobinei şi a concentratiei detiroxina

Capra Zgomot de la avion cu reactie (Sugawara etal, 1979)

Productie redusa de lapte

Scroafa Zgomot general (108-120 dB) (Borg 1981) Influenteaza sistemul hormonal:crestere acorticosteronului şi catecolaminelor dinplasma; nivel scazut de corticosteroide

Zgomot general (93 dB) (Dufour 1980) Aldosteronism (secretie excesiva dealdosteron din glandele suprarenale)

Zgomotul inregistrat de la aeronave (120-135 dB) (Bond et al. 1963)

Puls crescut

Oaia Zgomot (100 dB) (Ames and Arehart 1972) Puls şi respiratie mai crescute; eficientamai scazuta de hranire

Zgomot (90 dB) (Ames 1978) Activitate scazuta a glandei tiroide

Zgomot general (4 kHz, 100 dB) (Ames1978)

Mai multi miei/oi



Iepuri şi rozatoare delaborator:

Diferite specii Zgomot general (150 Hz-40 kHz, 132-140dB) (Anthony and Ackerman 1957)

Comportament de anxietate

Porcusor de Guineea Zgomot general (128 dB SPL) (Beagley1965); boom sonic simulat (130 dB)(Hajeau-Chargois et al. 1970)

Deteriorarea auzului ; pierderea auzului

Soarece Boom sonic simulat (Reinis 1976) Deteriorare auditiva; sangerarea urechiiinterne

Zgomot intermitent (l10 dB) (Anthony andAckerman 1955)

Activarea glandelor suprarenale

Zgomot de metrou inregistrat (105 dB SPL)(Busnel and Holin 1978)

Longer time interval between litters;redusăer weight gain of young; increasedincidence of miscarriage, resorption andmalformations

Zgomot continuu, de intensitate inalta almotorului cu reactie (127 dB); Zgomotaleatoriu de atac (103-ll0 dB); zgomot defrecventa inalta (l13 dB) (Nawrot et al.1980)

Decreased pregnancy rate (all groups);decrease in number of implantation sitesper litter and fetolethal effects (mare-intensity jet noise)

Zgomot general (106 dB) (Ishii andYokobori 1960)

Efecte tritogenice

Sobolan Zgomot general (105 dB SPL) (Moller1978; Borg 1979, 1981)

Pierderea auzului; deteriorarea urechiiinterne

Zgomot general (80 dB SPL) (Borg1978a,b,c)

Vasoconstrictie

Sunet general intermitent (Buckley andSmookler 1970)

Cresterea tensiunii; hipertensiune

Bubuit de traznet inregistrat (98-100 dBSPL, 50-200 Hz) (Ogle and Lockett 1966)

Excretie urinara marita de sodiu şi potasiu;excretie de oxitocina

Claxon electric (110 dB) (Sackler et al.1959)

Greutati scazute ale glandelorsuprarenale, corpului, timusului, splinei,ficatului, ovarelor şi aparatului uterin;crestere usoara in greutate a glandeitiroide; productie sporita de ACTH;inhibitia hormonilor ovarieni şi ahormonilor tirotrofici şi tiroidieni



Zgomot general (1 kHz, 95 dB) (Fell et al.1976)

Activitate suprimata a glandei tiroide

Zgomot general (120 Hz, 95-105 dB)(Jurtshuk et al. 1959)

Pondere ridicata a glandelor suprarenaleşi a acidului ascorbic; scadere acolesterolului total al glandelorsuprarenale

Zgomot intermitent(95 dB)(Hrubes andBenes 1965)

Secretie marita de catecolamine in urina;acizi grasi liberi mariti in plasma sangelui;pondere sporita a glandelor suprarenale;oprirea cresterii

Zgomot general (92 dB) (Gamble 1982) Cornificare vaginala prelungita; mortalitatemarita a puilor inainte de intarcare

Zgomot (102-l14 dB) (Friedman et al.1967)

Schimbare in hipotalamus

Sonerie electrica (95-100 dB) (Zondekand Isacher 1964)

Ovare marite; hematomi foliculari

Zgomot general (Zondek 1964) Fertilitate scazuta

Iepure domestic Zgomot (107-112 dB) (Nayfield and Besch1981)

Pondere crescuta a glandelor suprarenale; greutate scazuta a splinei şi a timusului

Zgomot (102-114 dB) (Friedman et al.1967)

Schimbare in hipotalamus; colestorul şitrigliceride din plasma marite; depozite degrasime in irisul ochilor; arterosclerozaaortica şi continur mai ridicat de colesterolin arterele aorte

Sonerie electrica (95-100 dB) (Zondek andIsacher 1964)

Ovare marite; hematomi foliculari

Chinchilla Boom sonic simulat; Zgomot general (65-105 dB) (Carder and Miller 1971, 1972;Reinis 1976)

Pierderea auzului; deteriorarea celoluiexterne a cohleei

Rozatoare salbatice:

Sobolanul cangur dedesert

Zgomot ORV (78-110 dB SPL) (Brattstromand Bondello 1983)

Schimbarea temporare a pragului de auz

Soarecele de casa(salbatic)

Aeronava (110-120 dB) (Chesser et al.1975)

Pondere crescuta a glandelor suprarenale

Sobolanul de bumbac Zgomot inregistrat de la aeronava (110 dB Greutate marita a corpului; secretie marita



SPL) (Pritchett et al. 1978) de ACTH

Flueirat foarte inalt (Hepworth 1966) Ovare marite; hematomi foliculari

Carnivore:

Pisica domestica Laborator zgomotos (Liberman and Beil1979)

Schimbarea pragului auditiv; piederea saudeteriorarea celulelor din urechea interna

Zgomot general (100-1,000 Hz) (Miller etal. 1963)

Schimbarea pragului auditiv

Cainele domestic Zgomote puternice neasteptate (Stephens1980)

Cresterea concentratiilor de corticosteroiddin plasma

Nurca crescuta inferme

Boom sonic simulat (167-294 mN/m2)(Travis et al. 1974)

Reactie scurta de tresarire

Lupul/Ursul Grizzly Elicoptere şi aeronave la altitudine joasa(Klein 1973)

Fuga; reactie de tresarire

Tabel A5.2: Efecte potential negative ale zgomotului şi boom-urilor sonice asupra pestilor


Pastravcurcubeu

Boom sonic (max. 4,16 psf) (Rucker 1973) Usoare reactii comportamentale

Hering Sunete inregistrate dintr-o flota de pescuit(Schwarz and Greer 1984)

Reactii de tresarire, evitare, alarma

Presiuni sonore (2-18 Pa) pe zidul rezervorului(Blaxter and Hoss 1981)

Reactii de tresarire

Plevusca Rezervoare expuse la niveluri inalte dezgomot (pana la+30 dB/ub) (Banner and Hyatt1973)

Rate reduse de crestere; viabilitateredusa a oualelor de plevusca

Nespecificat Sunet de dragare subacvatica (38-75 dB)(Konagaya 1980b)

Reactii negative; evitarea campuluiacustic



Tabel A5.3: Efecte potential negative ale zgomotului şi boom-urilor sonice asupra amfibienilor,reptilelor şi nevertebratelor


Amfibieni

Broascaraioasa

Sunete inregistrate de motocicleta (95dBA) (Brattstrom and Bondello 1983)

Un impact potential detrimental asuprapopulatiei daca apare in afara sezonului deimperechere

Reptile:

Sarpele indian Trecerea pe deasupra a unui avion(Yahya 1978)

Comportament de alerta

Iguana dedesert

Zgomot ORV (114 dB pentru 1 şi 10 hr)(Bondello 1976)

Schimbarea pragului de auz; pierdereapermanenta a sensibilitatii auzului

SoparlaMojave

Sunete inregistrate de vagoane (95 dB)(Bondello et al. 1979)

Pierderea auzului dupa mai putin de 9 minde expunere

Nevertebrate:

Creveta Zgomot de acvariu (25-400 Hz, 30 dB)(Lagardere 1982)

Crestere şi reproducere scazute; mortalitateşi canibalism ridicate

Molia de faina Sunet in impulsuri (50 kHz, 65 dB SPL)(Cutkomp 1969)

Reducere de 50% a longevitatii, reducere de59% a numarului de oua/femela

Albina Zgomot general (200-2,000 Hz, 107-119 dB SPL) (Frings and Little 1957;Little 1959)

Incetarea miscarii

Lacusta Zgomot general (4 kHz, 80 dB SPL)(Shulov 1969)

Reactie de zbor

Musculite Zgomot general (125 Hz, 13-18 dBpeste zgomotul ambiental) (Frings andFrings 1959)

Roirea masculilor in jurul sursei



ANEXA 6 HARTA CU PUNCTELE STUDIULUI PENTRU MAMIFERE



ANEXA 7 HARTA CU PUNCTELE STUDIULUI PENTRU PĂSĂRI



ANEXA 8 CHESTIONARE FOTO ŞI DE TEREN

Chestionare foto şi de teren pentru

ROSCI0045 Coridorul Jiului ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunăre

- exemple -

Model de chestionar care a fost folosit în teren pentru fotografii cu VEGETATIA

Cerinte de date pentru fotografiile din teren

Fotografii Numarul fotografiei 10

Date 17/05/2010

Timp ora/min 02:27:00 PM

Fotograf ION R.

Coordonate GPSN 43º 45' 48.4''E 23º 53' 10,4''

Punct KM 1.2 km

Directia S

Categoria Subiectului Habitat, Flora

Locatia ROSCI0045 Coridorul Jiului

Motivul Fotografiei Monitorizare

Comentariu

Fotografia surprinde aspectul general alzonei: pădure de luncă cu plop american,luciu de apa delimitat în apropierea diguluide tufărişuri de Amorpha fruticosa şi Salixalba (Bechet)



Model de chestionar care a fost folosit în teren pentru PĂSĂRI



Date 17.05.2010

Timp ora/min 9.00

Fotograf I. Cobzaru

Identificare I. Cobzaru

GPS N43 45 16.5 E23 55 46.5

Punct KM km 0+500 m

Directie E față de traseu

Categoria Subiectului Faună - păsări

LocatieROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre / ROSCI0045Coridorul Jiului


Comentariu Ciconia nigra



Model de chestionar care a fost folosit în teren pentru AMFIBIENI şi REPTILE


Fotografii Numarul fotografiei JIU13

Date 5.07.2010

Timp ora/min 11.00

Fotograf I. Cobzaru

Identificare I. Cobzaru

GPS N 43º 50' 15,2'' E 23º 50' 45,4''

Punct KM km 10

Directie pe traseu

Categoria Subiectului Faună -reptile



Comentariu Lacerta agillis



Model de chestionar care a fost folosit în teren pentruMAMIFERE



Date 17.05.2010

Timp ora/min 9.00

Fotograf I. Cobzaru

GPS N44 14 23.3 E23 41 32.4

Punct KM km 0+500 m

Directie E față de traseu

Categoria Subiectului Faună - mamifere



Comentariu Felis silvestris



Model de chestionar care a fost folosit în teren pentru NEVERTEBRATE TERESTRE


Fotografii Numarul fotografiei iptana iunie 411

Date 15/06/2010

Timp ora/min 14 34

Fotograf Ionut Cristea

GPS N 43º 50’ 15,2’’ E 23º 50’ 45,4’’

Punct KM 10 km

Directie N,NE,E,SE,S,SV,V,NV

Categoria Subiectului Fauna

Locatie Coridorul Jiului Zaval

Motivul Fotografiei ex. Monitorizare

Comentariu Platycnemis pennipes (Pallas, 1771)



CHESTIONAR TEREN HABITATE

ROSCI0045 Coridorul JiuluiCodN

2000

Speciide

planteParametrii Analiza speciei Depl. I Depl. II Depl. III

Data 17/05/2010 18/05/2010 05/07/10

Timp ora/min 02:27:00 PM 01:03:00 PM 12:55:00 PM

Cod de plot Bechet Calopar Zaval

Numele celuicare faceanaliza

ION R.

ION R., Mihailescu S ION R.

GPS coordonate N 43º 45' 48.4'' E 23º 53' 10,4'' N 44º 08' 08,9'' E 23º 43' 57,3'' N 43º 50' 15,2'' E 23º 50'45,4''

Relief Luncă inundabilă Câmpii plane, joase

Aspect Calitate bună Calitate bună Pajişte puternic degradata

Inclinatiapantei

Teren plan Teren plan Teren plan

Substrat Soluri de tip aluviosol,nisipoase, mijlociu-profunde,uneori scheletice,mezobazice,umede, mezotrofice

Soluri de tip eutricambrisol,profund

Soluri: nisipoase oi luto-nisipoase bogate în substanteorganice în descompunere,deficitare în umiditate în timpulveri

Habitat VEG002, VEG007 VEG001 VEG019

Mod deutitlizare aterenului

Uneori păşunat - Pasunat




2000

Speciide


Impact(influentaantropica)

Reducerea nivelului apei,desecări naturale, pasunat,

Turism, agricultua practicata înapropierea sitului,

Pasunatul intens

Vegetatie %acoperire şiinaltimeamedie

100%

h(max)= 7 m

100%, h(max)=7-10 m 70.00%

h(max)= 1,5 m

Arbori % acoperire 40.00% 35.00% NA

Arbusti % acoperire 20.00% 35.00% NA

Vegetatieierboasa

% acoperire 40.00% 29.00% 68.00%

Licheni/muschi

% acoperire 0,5 % 1.00% 2.00%

Numelecomunitatii deplante

Zãvoi de plop

american cu Rubus caesius-Galium aparerine

6517 Frãsineto-(ulmeto)-stejãretde pedunculat cu Rubus caesius-Galium aparine; 6514 Frãsineto-(ulmeto)-stejãret de pedunculatcu Glechoma-Geum

Comunitati ruderale

Strat depadure

Numar copaci vii > 100 > 100 NA

Pentru fiecarespecieprezenta

Nr. copaci mortiin picioare

> 10 > 10 NA

Circumferinta 5-60 cm 10 – 70 cm NA

Varsta medie 50 ani 60 ani NA




2000

Speciide


Inaltimea medie 5 m 7 m NA

Regenerareapadurii

Prezenta puietda/nu

Da Da NA

Comunitatede plante

Medoda BraunBlanquet

Salicetum albae-fragilis

Issler 1926 em Soó 1957

Fraxino danubialis-

Ulmetum Sanda et Popescu1999

Lolio – Plantaginetum najoris(Linkola 1921) Berger 1950,

Sclerochloo – Polygonetumavicularis (Gams 1927) Soó1940

Numarulfotografiei

Imactulpotential alconstructiei

Efectulimpactului

Deranjare,Moarte,Distrugereahabitatului

Distrugerea habitatului Distrugerea habitatului Distrugerea habitatului

Constrangeriale ferestreide constructie

Nici una, Iarna,Primavara, Vara,Toamna

Primavara, Vara, Toamna Primavara, Vara, Toamna Primavara, Vara, Toamna

Relevee/probeprelevate

17 specimene pentru herbar

8 specimene pentru herbar 19 specimene pentru herbar

Comentarii Discutii libere




2000

Speciide


+

Populus × canadensis +

Salix alba +

Phragmites australis +

Typha angustifolia +

Cynoglossum officinale +

Sambucus ebulus +

Aristolochia lutea +

Robinia pseudacacia +

Vicia cracca +

Haynaldia villosa + +

Vicia grandiflora +

Capsella bursa-pastoris, + +

Plantago lanceolata + +

Convolvulus arvensis + +




2000

Speciide


Aegilops cylindrica + +

Gnaphalium luteoalbum +

Verbascum blattraia + +

Medicago sativa + +

Xanthium italicum. + +

Polygonum aviculare, +

Matricaria recutita + +

Tragopogon dubius + +

Tanacetum vulgare +

Poa bulbosa +

Artemisia scoparia +

Papaver dubium +

Bromus sterilis + +

Amorpha fruticosa + +

Cornus sanguinea +




2000

Speciide


Rosa canina +

Robinia pseudacacia +

Crategus pentagyna +

Crategus monogyna +

Evonimus europaeus +

Prunus spinosa +

Ligustrum vulgare +

Mahonia aquilinum +

Smyrnium perfoliatum +

Myrrhoides nodosa +

Asparagus tenuifolius +

Polygonatum latifolium +

Galium aparine +

Brachypodium sylvaticum +

Fragaria viridis +




2000

Speciide


Conium maculatum +

Geum urbanum +

Agrimonia eupatoria +

Arctium tomentosum +

Trifolium echinatum +

Achillea millefolium +

Eryngium campestre +

Filago vulgaris, +

Plantago lanceolata +

Elymus repens +

Oxalis acetosella +

Urtica dioca +

Cannabis sativa subsp. spontanea +

Cichorium intybus +

Malva pussila +

Anagalis arvensis +

Medicago sativa +

Erodium cicutarium +

Xanthium strumarium +




2000

Speciide


Hordeum murinum +

Lotus corniculatus, +

Potentilla anserina +

Trifolium reptans +

Digitaria sanguinalis +

Lolium perenne +

Verbena officinalis +

Xanthium spinosum +

Sclerochloa dura +

Poa annua +

Polygonum aviculare +

NA – nu se aplică, nu este cazul (



ANEXA 9 DATE PRIVIND IHTIOFAUNA ŞI FAUNA DE MACRONEVERTEBRATEBENTONICE (MACROZOOBENTOS) DIN ZONA DE LUNCĂ AFLUVIULUI DUNĂREA, PRECUM ŞI INFORMAŢII CU PRIVIRE LAMEDIUL DIN SECTORUL DINTRE KM FLUVIAL 686 ŞI 6858.(Conform contractului nr. 212-041/03.09.2012)

Informaţiile furnizate cuprind: Descrierea metodelor pentru prelevarea probelor; Liste cu taxonii de peşti identificaţi şi cu macronevertebratele bentonice; Date privind abundenţa/bogăţia ihtiofaunei şi Macrozoobentosului; Liste cuprinzând speciile de importanţă conservativă (enumerate în anexeleLegii privind Biodiversitatea şi Directivei Habitate 92/43/ЕЕС); Date privind parametrii fizico-chimici de mediu: temperatura apei (Co),reacţia activă a apei (pH), oxigen dizolvat (mg/l), saturaţia oxigenului (%) şiconductivitatea electrică (µS/cm); Evaluarea stării speciilor de importanţă conservativă (dacă au fostidentificate) şi de asemenea a calităţii habitatelor acestora.

1. Fauna de macronevertebrate bentonice (Macrozoobentos)

A1.1. Metode de prelevare a probelorS-au prezentat date din cele două prelevări din zona de luncă a fluviului Dunărea,în sectorul dintre km fluvial 686 şi 685. Acestea s-au efectuat în toamna anului2011 (octombrie-noiembrie).In timpul prelevării probelor de macrozoobentos, s-a aplicat o variantă adaptată(Cheshmedjiev et al., 2011)9 a metodologiei pentru prelevarea probelor multi-habitat conform AQEM/STAR (Barbour et all., 1999): metodologia AQEM/STAR).Prelevarea probelor de bentos se realizează în conformitate cu următoarelestandarde europene:

EN ISO 10870 Calitatea apei – Ghid privind selectarea metodelor deprelevare şi a dispozitivelor pentru macronevertebratele bentonice din ape dulci

EN ISO 5667-1:2006/AC:2007 Calitatea apei - Prelevare - Partea 1: Ghidpentru stabilirea programelor şi tehnicilor de prelevare (ISO 5667-1:2006)

EN 27828:1994 – Calitatea apei – Metode de prelevare biologică – Ghidpentru prelevarea cu plasă a macronevertebratelor bentonice

ISO 9391:1993 – Calitatea apei – Prelevarea macronevertebratelor din apeadânci – Ghid privind utilizarea colonizării, a dispozitivelor de prelevare cantitativăşi calitativă).

A1.1.1. Metode de prelevare

In scopul prezentului studiu, s-a utilizat abordarea multi-habitat (Barbour et al.,1999) respectând metodologia AQEM/STAR în conformitate cu Standardeleeuropene aprobate:

EN ISO 10870 Calitatea apei – Ghid pentru selectarea metodelor deprelevare şi a dispozitivelor pentru macronevertebrate bentonice din ape dulci

EN ISO 5667-1:2006/AC:2007 Calitatea apei - Prelevare - Partea 1: Ghidpentru stabilirea programelor şi tehnicilor de prelevare (ISO 5667-1:2006)

EN 27828:1994 – Calitatea apei – Metode de prelevare biologică – Ghidpentru prelevarea cu plasă a macronevertebratelor bentonice

ISO 9391:1993 – Calitatea apei – Prelevarea macronevertebratelor din apeadânci – Ghid pentru utilizarea colonizării, a dispozitivelor de prelevare cantitativăşi calitativă).Se constată că EN 27828:1994 este una dintre cele mai accesibile abordăripentru prelevări din râurile din Europa. Această metodă permite obţinerea unorrezultate comparabile în timpul monitorizării de rutină şi se foloseşte pentru râuri



în conformitate cu cerinţele Directivei-Cadru privind Apa 2000/60/ЕС (Anexa V) şiReglementării pentru monitorizarea apei (nr. 1/2011).S-a specificat tehnica de prelevare în fiecare punct de prelevare în funcţie dedistanţa faţă de conducta de gaze, de accesibilitate şi de opinia specialistului înconcordanţă cu efectul potenţial al construcţiei asupra biotopului râului. Nu s-auprelevat probe din corpuri de apă stătătoare întrucât acestea nu sunt traversatede conductă.

Probele se colectează conform proporţiilor microhabitatelor locale (substrate defund) din cadrul zonelor studiate ale râului (precum: bolovăniş, pietre dedimensiuni mari (> 6-20 cm), pietre de dimensiuni mici (2-6 сm), pietriş, nisip,nămol, grohotiş etc.). In fiecare punct de prelevare, numărul de probe colectate adepins de procentul habitatelor bentonice prezentate (numărul pentru fiecarelocaţie este dat în fişele de teren). Se îndepărtează crenguţele, frunzele şi pietrelede dimensiuni mari, şi se colectează organismele ataşate. Materialul prelevat afost acumulat într-o probă reprezentativă pentru locul studiat. Metodele aplicatesunt standard în sensul evaluării ecologice conform WFD.

A1.2. Depozitarea şi tratarea materialului biologicMaterialul biologic prelevat este fixat în teren, într-un amestec de alcool şi formolîn proporţie 3:1. Depozitarea şi tratarea în teren a probelor de bentos colectate s-au realizat conform cerinţelor Ghidului pentru conservarea şi manipulareaprobelor de apă (EN ISO 5667-3:2003/AC:2007 Calitatea apei - Prelevare -Partea 3: Ghid pentru conservarea şi manipularea probelor de apă).Tratarea în laborator a probelor de bentos include sortarea pe grupe sistematice,urmată de separarea stereo-microscopică a organismelor nevertebrate până lanivelurile taxonomice recomandate conform metodologiei adoptate, precum şienumerarea organismelor nevertebrate bentonice, care au fost depistate.

A1.3. Conservarea şi procesarea probelor de bentos colectateProbele de bentos prelevate au fost fixate şi conservate cu un amestec de alcooletilic şi formol în proporţie 3:1. Atât procesarea cât şi conservarea probelor dinteren s-au realizat conform Standardului EN ISO 5667-3:2003/AC:2007 Calitateaapei - Prelevare - Partea 3: Ghid pentru conservarea şi manipularea probelor deapă.Procesarea în laborator a probelor de bentos a inclus separarea eşantioanelor pegrupe taxonomice, împărţirea ulterioară a organismelor de nevertebrate peordinele taxonomice recomandate folosind stereomicroscopul şi numărareanevertebratelor bentonice depistate.

A1.4. Componenţa şi abundenţa macrozoobentosuluiIn studiu s-au prezentat, în total, 21 de taxoni de macronevertebrate bentonicedin zona studiată, inclusiv scoici Dreisena polymorpha.In prezentul studiu nu s-au depistat specii de importanţă conservativă (enumerateîn Directiva Habitate 92/43/EEC şi/sau în actul normativ privind Biodiversitateadin Bulgaria).Abundenţa totală a macrozoobentosului pentru studiu este calculată la 622ind./m2.Lista taxonilor identificaţi în componenţa faunei de macronevertebratebentonice:OligochaetaLimnodrilus claparedeanusLimnodrilus udekemianusLimnodrilus profundicolaIsochaetidses michaelseniParanais fričiPsammoryctides albicola fr.CrustaceaDikerogammarus haemobaphesBivalvia



Anodonta cf. subcirculariaDreisena polymorpha - shellsCorbicula sp.GastropodaFagotia auricularisFagotia esperiLithoglyphus naticoidesTheodoxus danubialisTheodoxus fluviatilisRadix auriculariaAmphimelania holandriHippeutis sp.OdonataGomphus sp.Enalagma cyathigerumDipteraChironomidae larvae

A2. Ihtiofauna

A2.1. Metode de prelevare

Prelevare cu electricitate

Probele de peşti pentru studiu au fost prelevate prin pescuit electric respectândStandardul european EN 14011 “Calitatea apei – Prelevarea peştilor cu ajutorulelectricităţii”. Se va utiliza echipamentul portabil în curent continuu pulsatoriu. Lafiecare punct de prelevare lucrează două persoane ( un operator şi un asistent).Zona de prelevare acoperă habitatele reprezentative din zona de litoral cu oadâncime ≤ 0.8 m. Prelevarea s-a efectuat în timpul zilei.

Prelevarea cu năvodAceastă metodă se aplică şi în locurile cu apă mică (< 1,5 m adâncime) cu patnisipos în apropierea malurilor. Zona de prelevare este împrejmuită cu plasă, careeste apoi descărcată pe mal, colectându-se toţi peştii capturaţi în zona deprelevare. Aceasta este o metodă cantitativă întrucât atât efectivele cât şibiomasa peştilor capturaţi sunt calculate pe suprafaţa unitară din cadrul zonei deprelevare.

A2.2. Procesarea speciilor de peştiPeştii capturaţi au fost procesaţi în locul de prelevare şi după procesare, au fosteliberaţi înapoi în râu. După identificarea speciilor de peşti, a fost măsuratălungimea totală a acestora (L), şi s-au determinat atât numărul total cât şigreutatea fiecărei specii. Abundenţa ihtiofaunei s-a calculat pentru 1 ha.

A2.3. Componenţa şi abundenţa ihtiofauneiIn total, s-au identificat în zona de studiu 16 specii de peşti din 5 familii, după cumurmează:Fam. CyprinidaeAbramis bramaAlburnus alburnusAspius aspiusBlicca bjoerknaChondrostoma nasusPseudorasbora parvaSqualius cephalusFam. CobitidaeCobitis elongatoidesFam. Esocidae



Esox lucius,Fam. PercidaePerca fluviatilisFam. GobiidaeNeogobius fluviatilisNeogobius gymnotrachelusNeogobius kessleriNeogobius melanostomusProterorhinus semilunarisBenthophilus stellatus.

In probele cu exemplare de juvenili şi adulţi, au fost prezente opt specii (A.alburnus, P. parva, S. cephalus, N. gymnotrachelus, N. fluviatilis, N.melanostomus, P. fluviatilis, C. elongatoides), 5 specii (A. brama, A. aspius, B.bjoerkna, C. nasus, E. lucius) au fost prezente numai în probele cu juvenili şi 3specii (N. kessleri, P. semilunaris, B. stellatus ) – numai în probele cu peşti adulţi.Abundenţa totală medie a ihtiofaunei (date rezumate din capturile cu electricitateşi cu năvod) din zona de studiu a fost calculată la 1050 ind./ha, biomasa medietotală – 7.780 kg/ha.Obletele A. Alburnus predomină ca efectiv, în timp ce ştiuca E. lucius – cabiomasă.In zonă, se practică pescuitul sportiv şi comercial cu intensitate moderată.Două specii de peşti identificate sunt enumerate în Directiva Habitate şi în actulnormativ privind Biodiversitatea din Bulgaria:Aspius aspius – Directiva Habitate (Anexa II), BBA (Anexele 2 & 4). Aceasta esteo specie comună în zonă (şi în sectorul bulgăresc al Dunării, în general). Adulţiiocupă în principal zonele din largul apei, în timp ce juvenilii preferă zonele delitoral.Cobitis elongatoides – Directiva Habitate (Anexa II), BBA (Anexa 2). Populaţia dinzona studiată are o densitate redusă.Mai mult, conform informaţiilor obţinute de la pescarii locali, pietrarul (Zingelzingel) (DH –Anexa II, BBA – Anexele 2 & 4) apare de asemenea în zonă.Zona face parte din coridorul de migrare al Alosa immaculata (= Alosa pontica).Această specie apare în timpul migraţiilor spre amonte.

3. Parametrii de mediuParametrii fizico-chimici de bază ai apei (şi anume, temperatura apei (Co), pH,oxigen dizolvat, saturaţia oxigenului şi conductivitate) au fost măsuraţi o dată cuprelevarea biologică folosind dispozitive calibrate (WTW, Windaus Labortechnik)conform Standardelor menţionate în Tabelul A9.1 de mai jos.

Tabel A9.1. :Standarde pentru măsurarea parametrilor fizico-chimici

Parametrii Metodă/Standard Limita de detectare ametodei

рН ISO 10523 0,00

Conductivitate (µS/cm) EN 27888 0,0

Oxigen dizolvat (O2 mg/l) /saturaţia oxigenului (O2 %) EN25814 0,00

Valorile parametrilor măsuraţi sunt prezentate în Tabelul A9. 2 de mai jos.



Tabel A9.2.

Parametru Valoare

Temperatura 14,5oC

O2 mg/l 12,39

O2 % 101

pH 7,2

Conductivitate 270 μS/cm

Compoziţia substratului din zona studiată este reprezentată de aluviuni (40%),argilă (20%), nisip (20 %) şi pietriş (20%).



ANEXA 10 REZULTATELE STUDIILOR ÎNTREPRINSE CU PRIVIRE LA FLUVIUL DUNĂREA ÎN DATA DE 15.09.2007 ÎN AVAL DECALAFAT (PE CANALUL PRINCIPAL) ŞI ÎN DATA DE 17.09.2007 ÎN AMONTE DE TURNU MAGURELE (MIXT),PRIVIND POPULAŢIILE SPECIILOR DE PEŞTI10

Nr Longitudine Latitudine Denumirelocaţie

Inamontede zona

dedrenare

Mărimea sedimentului Punct deprelevare Denumire specie Număr

total

Numărde peşticulungimemaimică de150

Numărde peşticulungimemaimarede 150

1.22.885238 43.970268

In aval deCalafat 595090 Pietriş/prundiş/bolovăniş

Canalprincipal

Alburnusalburnus 606 606 0

2.22.885238 43.970268


Canalprincipal Carassius gibelio 92 53 39

3.22.885238 43.970268


Canalprincipal Rutilus rutilus 70 69 1

4.22.885238 43.970268


Canalprincipal Leuciscus idus 23 3 20

5.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Scardiniuserythrophthalmus 3 3 0

6.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Chondrostomanasus 1 1 0

7.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Lepomisgibbosus 21 21 0

8.22.885238 43.970268


Canalprincipal Rhodeus amarus 11 11 0

9.22.885238 43.970268


Canalprincipal Perca fluviatilis 7 3 4

10.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Pseudorasboraparva 14 14 0




Inamontede zona

dedrenare


total



11.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Neogobiusfluviatilis 7 7 0

12.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Abramisbjoerkna 2 2 0

13.22.885238 43.970268


Canalprincipal Aspius aspius 4 2 2

14.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Leuciscuscephalus 2 2 0

15.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Gymnocephaluscernuus 1 1 0

16.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Gymnocephalusschraetser 2 2 0

17.22.885238 43.970268


Canalprincipal

Romanogobiovladykovi 1 1 0

18.22.885238 43.970268


Canalprincipal Abramis brama 38 30 8

19.22.885238 43.970268


Canalprincipal Esox lucius 15 0 15

20.22.885238 43.970268


Canalprincipal Cyprinus carpio 1 0 1

21.22.885238 43.970268


Canalprincipal Silurus glanis 1 0 1




Inamontede zona

dedrenare


total



22.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt

Alburnusalburnus 547 540 7

23.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Carassius gibelio 86 64 22

24.

24.840991 43.714971


Sanderlucioperca 6 5 1

25.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Aspius aspius 17 14 3

26.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Perca fluviatilis 53 53 0

27.

24.840991 43.714971


Neogobiusfluviatilis 8 8 0

28.

24.840991 43.714971


Neogobiusmelanostomus 13 13 0

29.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Abramis brama 19 12 7

30.24.840991 43.714971

In amontede Turnu 608283 Nisip Mixt

Lepomisgibbosus 4 4 0




Inamontede zona

dedrenare


total



Magurele

31.

24.840991 43.714971


Neogobiuskessleri 4 4 0

32.

24.840991 43.714971


Gymnocephaluscernuus 1 1 0

33.

24.840991 43.714971


Pseudorasboraparva 32 32 0

34.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Vimba vimba 1 1 0

35.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Rutilus rutilus 22 22 0

36.

24.840991 43.714971


Leuciscuscephalus 2 2 0

37.

24.840991 43.714971


Chondrostomanasus 4 4 0

38.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Rhodeus amarus 3 3 0




Inamontede zona

dedrenare


total



39.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Cyprinus carpio 5 5 0

40.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Leuciscus idus 5 3 2

41.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Barbus barbus 4 4 0

42.

24.840991 43.714971

In amontede TurnuMagurele 608283 Nisip Mixt Cobitis taenia 1 1 0

43.

24.840991 43.714971


Abramisbjoerkna 27 14 13

Filename: 70223-RR-RPT-EV-8001-041-rev 4 -E-0-475018 .doc

Directory: D:\An 2012\NABUCCO FINAL\EACoridor Jiu rev 4

Template: C:\Documents and Settings\user4\Application Data\Microsoft\Şabloane\Normal.dot

Title:Subject:Author: Adrian MihailescuKeywords:Comments:Creation Date: 11/2/2012 1:26:00 PMChange Number: 44Last Saved On: 11/16/2012 8:14:00 AMLast Saved By: rodiceluTotal Editing Time: 816 MinutesLast Printed On: 11/16/2012 8:14:00 AMAs of Last Complete Printing

Number of Pages: 356Number of Words: 103.775 (approx.)Number of Characters: 591.519 (approx.)