întrebĂri tip pentru examenul de licenŢĂ · pdf filee). tesut adipos 26. care din...

ÎNTREBĂRI TIP PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

SESIUNEA SEPTEMBRIE 2013

PROGRAM DE STUDIU

NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ

1. Care afirmaţie este adevărată referitor la alimentaţia sănătoasă:

A). Aportul caloric la un individ normoponderal cu efort fizic minim trebuie să fie de

45Kcal/zi

B). Glucidele rafinate trebuie să fie de cca 20% din raţia calorică

C). Lipide sub 30% din ratia calorica

D). Aportul de fibre alimentare trebuie să fie de cca 40gr/zi

E). Colesterolul ingerat zilnic sub 2000 grame

2. Necesarul caloric la un bărbat de 100Kg sedentar este de :

A). 35Kcal/Kg/zi

B). 0,8 Kcal/kg/zi

C). 40Kcal/Kg/zi

D). 15-20Kcal/kg/zi

E). 50Kcal/Kg/zi

3. Aportul de nutrienţi depinde de :

A). Comportament alimentar

B). Obiceiurile alimentare

C). Starea economică

D). Nu depinde de nimic

E). Boală

4. Valoarea energetica corecta a elementelor calorigene ale organismului este :

A). Glucide=4Kcal/g

B). Alcool=7Kcal/g

C). Lipide =4Kcal/g

D). Proteine= 3cal

E). Trigliceride cu lant mediu=9ckcal/g

5. Care sunt datele antropometrice care nu evalueaza starea de nutriţie

A). Înăţimea

B). Greutatea

C). Măsurarea IMC (G/Î)

D). Măsurarea circumferinţei calotei

E). Măsurarea grosimii pliului cutanat

6. Nevoile nutriţionale optime depind de :

A). Creştere

B). Stres psihologic

C). Infecţii, boală, febră,

D). Statut socio-cultural

E). Activitate fizic

7. Conţinutul nutritiv al raţiei calorice cuprinde :

A). a.Hidraţii de carbon: 25%

B). b.Proteine: 45%

C). c.Lipide: < 30%

D). d.Colesterol <300mg

E). x

8. Care sunt testele de laborator pentru evaluarea nutriţională:

A). Albumina

B). VSH

C). Glucoza

D). Proteina C reactivă

E). PH sanguin

9. Obezitatea cu IMC 37 denotă următoarele :

A). Grad II

B). Grad III

C). Suprapondere

D). Grad I

E). Normal

10. Denutritia de grad IV inseamna:

A). IMC ≤10

B). IMC intre 17-18,4

C). IMC intre 16-16,9

D). IMC intre 10-12,9

E). IMC intre 18,5-24,9

11. Care sunt parametrii biochimici ce nu se utilizeaza in evaluare nutritionala:

A). Proteine circulante

B). Transferinemia

C). Balanta azotata

D). Fibronectina

E). Transaminaze

12. Metodele fizice de evaluare a statusului nutritional sunt:

A). Impedanta biolectrica

B). Masurarea apei corporale

C). Densitometria osoasa

D). Rezonanta magnetica nucleara

E). Electroencefalografia

13. Masurarea consumului energetic total se face prin:

A). Metoda apei dublu marcate

B). Metoda de calorimetrie directa

C). Metoda masurarii ritmului cardiac

D). Metoda podometrica

E). Metoda accelometrelor

14. Evaluarea masei musculare se face prin:

A). Masurarea fortei musculare

B). Masurarea pliului cutanat abdominal

C). Masurarea indicelui de masa corporala

D). Masurarea circumferintei brahiale

E). Masurarea circumferintei soldului

15. Ancheta alimentara nu evalueaza :

A). Cunoasterea ingestiei ca aport energetic

B). Cunoasterea obiceiurilor alimentare

C). Cunoasterea variatiilor sezoniere

D). Cunoasterea antecedentelor familiale patologice

E). Cunoasterea valorilor nutritive a ratiei ingerate

16. Care sunt componentele principale ale consumului eneregtic:

A). Activitatea fizica

B). Termogeneza

C). Lipoliza

D). Metabolismul bazal

E). Neoglucogeneza

17. Depozitele energetice al unui bărbat adult de 70Kg a tesutului adipos contin:

A). 36 Kcal

B). 120000Kcal

C). 2700Kcal

D). 450Kcal

E). 2000Kcal

18. La un adult normal valoarea metabolismului bazal este de :

A). 3Kcal/h/Kg la ambele sexe

B). 10Kcal/h//Kg (b) si 0,9cal

C). 1Kcal /h/Kg(B) şi 0,9 Kcal /h/Kg (F)

D). 0,5cal/h/kg(B) si o,1Kcal/h/Kg(F)

E). 25cal/h indiferent de Kg

19. Factorii care nu influenţează metabolismul bazal:

A). Masa şi compoziţia corporală

B). Vârsta

C). Ingestia de glucide

D). Ereditatea

E). Climatul şi factorii de mediu

20. Care sunt hormonii care nu influenteaza metabolismul bazal

A). Tiroxina

B). Leptina

C). catecolamine

D). STH

E). Insulină

21. Factorii care influenţează acţiunea dinamică specifică a alimentelor :

A). Cantitatea şi compoziţia alimentelor

B). Gastrotehnia

C). Compoziţia aerului

D). Sexul

E). Nictemer

22. Care sunt componentele termogenezei:

A). Termogeneza indusă de alimente sau efectul termic al alimentelor

B). Termogeneza spontana

C). Termogeneza termoreglatoare

D). Termogeneza transportatoare

E). Termogeneza complexa

23. Valoarea cea mai mare a metabolismului bazal este la :

A). Copii in perioada de crestere

B). Adulti

C). Sarcina

D). Virstnici

E). Adolescenta

24. Factorii care nu influenţează energia cheltuită în cursul activităţii fizice :

A). Tipul activităţii desfăşurate

B). Masa şi compoziţia corporală

C). Antrenamentul persoanei respective

D). Dorinta persoanei

E). Sexul

25. Sursele de energie la un individ antrenat sunt in :

A). Muschi

B). Ficat

C). Singe

D). Creier

E). Tesut adipos

26. Care din afirmatiile urmatoare este eronata privind metabolismul bazal(MB):

A). MB reprezinta nivelul minim de energie necasara mentinerii vietii

B). MB reprezintă energia necesară activitatii fizice

C). MB nu se poate masura practic

D). MB se mai numeste basal energy expenditure(BEE)

E). MB = consumul energetic total

27. Activitatea fizica are urmatoarele caracteristici :

A). Intensitate

B). Durata efortului fizic

C). Antrenamentul şi condiţia fizică

D). Sursa de energie : glucoza

E). IMC

28. Care din urmatoarele afirmatii este eronata:

A). Un efort fizic de intensitate foarte mare si durata scurta se bazeaza pe rezervele

ATP existente

B). Un efort fizic de intensitate mare ce dureaza mai mult de citeva secunde va impune

intrarea actiunii caii glicolitice anairobe

C). Efectuarea unui efort fizic de intensitate moderat –redusa va presupune utilizarea

energiei provenite in principal din metabolizarea acizilor grasi

D). Carbohidratii reprezinta o sursa energetica minora proportional cu intensitatea

efortului fizic

E). Dupa perioade lungi de efectuare a exercitiilor fizice apare oxidarea

compensatorie a lipidelor pentru resinteza depozitelor de glicogen epuizate

29. Consumul energetic cel mai mare la adult în repaus este in :

A). Ficat

B). Creier

C). Cord

D). Rinichi

E). Altele

30. Antrenamentul fizic si conditia fizica a unui individ nu produce:

A). Imbunatatirea sistemului cardiovascular

B). Creste capacitatea organismului de a metaboliza acizii grasi

C). Efecte antidepresive

D). Slabeste imunitatea organismului

E). Creste consumul periferic de glucoza

31. Conţinutul nutritiv al raţiei calorice cuprinde :

A). Hidraţii de carbon: 40%

B). Proteine: 10 - 20%

C). Lipide: < 40%

D). Colesterol <500mg/zi

E). Fibre alimenatre 40gr/zi

32. Index glicemic slab sub 50 sunt in urmatoarele alimente:

A). linte

B). piine alba

C). curmale

D). cartofi

E). cirese de mai

33. Fructe care contin 5% glucide:

A). pepene verde

B). banane

C). caspuni

D). grepuri

E). prune

34. Rolul fibrelor alimentare in organism :

A). asigura tranzit intestinal normal

B). cresc nivelul trigliceridelor

C). .reduc LDL colesterol

D). stimuleaza masticatia

E). cresc glicemia

35. Piramida alimentaţiei sănătoase are la baza:

A). Carnea

B). Dulciurile concentrate

C). Legumele

D). Cerelalele

E). Grăsimile saturate

36. Care din urmatoarele alimente au inex glicemic peste 90:

A). cozonac

B). soia

C). portocale

D). orez nedecorticat

E). lapte indulcit

37. Care din urmatoarele afirmatii privind rolul lipidelor in organism este gresita:

A). energetică si de rezervă

B). structurală

C). incetinesc absorbtia glucidelor

D). de pigmenți.

E). izolatori termici

38. Referitor la recomandarile aportului de lipide care afirmatie este valabila :

A). Lipidele sa fie sub 40% din ratia calorica.

B). 2/3 aport de grăsimi saturate,

C). 1/3 polinesaturate

D). 1/3 aport de grasimi mononesaturate

E). Cantitatea de colesterol îngerat zilnic să fie sub 1000mg/zi

39. Care sunt polizaharidele substante de rezervă

A). amidonul

B). galactoza

C). glicogenul

D). maltoza

E). hemiceluloza

40. Fructoza se gaseste in proportie importanta :

A). miere

B). fructe coapte

C). lapte

D). struguri

E). rosii

41. Surse ale fibrelor alimentare insolubile sunt:

A). hemiceluloza

B). pectina

C). lignina

D). amidon

E). mucilagii

42. Rolul proteinelor in organism:

A). Rol structural

B). Rol functional

C). Rol de pigmenti

D). Rol energetic

E). Rol izolatori termici

43. Care sunt aminoaacizii esentiali sunt:

A). leucina

B). lisina

C). alanina

D). aspargina

E). tirozina

44. Alimentele ce contin proteine complete sunt:

A). lapte

B). fasole

C). oua

D). cartofi

E). peste

45. Acizii grasi mononesaturati se gasesc in:

A). lapte

B). nuci

C). somon

D). unt

E). carne de pasare

46. Doza zilnica recomandata de calciu este :

A). 2500mg

B). 850-1500 mg

C). 15-20mg

D). 100-150mg

E). 5-6gr

47. Care din urmatoarele alimente nu constituie o sursa importanta de iod :

A). cartof

B). mere

C). scoici

D). creveti

E). banana

48. Rolul vitaminei D în organism este în :

A). Osteogeneza

B). Funcţia de reproducere

C). Antioxidant

D). Troficitatea tegumentelor şi mucoaselor

E). Anticorpogeneză.

49. Carenţa de vitamina A produce:

A). Dermatite

B). Hipotonie musculară

C). Hemeralopia nocturnă

D). Anemia microcitară

E). Tulburări de coagulare

50. Care este necesarul hidric zilnic la un individ :

A). 1000 ml

B). 500 ml

C). 2500 ml

D). 100ml/kcorp

E). 1ml/Kcal de energie consumata in repaus

51. Lipsa vitaminei C produce:

A). fragilitate capilara

B). atrofie musculara

C). anemie

D). cefalee

E). petesii,epistaxis

52. Procentul de apa din organism variaza in functie de :

A). Masa adipoasa

B). Sistemul osos

C). Sex

D). Sistemul digestiv

E). Virsta

53. Care sunt hormonii implicati in reglarea balantei hidrice:

A). Aldosteronul

B). Insulina

C). Hormonul antidiuretic

D). Tiroxina

E). Parathormon

54. Eliminarea apei din organism nu se face prin urmatoarele cai :

A). Pulmonara

B). Renala

C). Hepatica

D). Intestinala

E). Cutanata

55. Necesarul de apa creste in urmatoarele circumstante :

A). Femei gravide

B). Hipertermie

C). Insuficienta cardiaca

D). Hipotiroidism

E). Sedentarism

56. Surse alimentare importante de fier sunt:

A). Grasimi vegetale

B). Piinea laba

C). Ficat de porc

D). Oua

E). Mierea de albine

57. Surse importante de vitamina B 12 se gaseste in urmatoarele alimente:

A). Ficat de rata

B). brinza

C). Salata verde

D). Fasole boabe

E). Mamaliga

58. Roluri in organism ale magneziului sunt:

A). Faciliteaza asimilarea vitaminei C, a calciului, fosforului si potasiului;

B). Calmant natural cand este utilizat impreuna cu calciul

C). Faciliteaza reglarea glicemiei si eliberarea de insulina;

D). Intareste sistemul imunitar datorita actiunii sale antioxidante;

E). Functionarea sistemului cardiovascular

59. Carenta de vitamina B1(tiamina) produce:

A). Pelagra

B). Beri beri

C). Encefalopatia Wernicke

D). Anemia Biermer

E). Scorbut

60. Hipopotasemia nu apare in :

A). Pierderi gastrointestinale

B). Utilizarea de diuretice

C). Rabdomioliza

D). Aport crescut de fructe

E). Acidoza metabolica

61. Principalii nutrienti in cereale sunt:

A). Polizaharide de tipul amidonului

B). Acizi grasi polinesaturati

C). Fibre alimentare

D). Vitamine din complexul B

E). Vitamina C

62. Care nutrienti nu sunt prezenti in laptele de vaca :

A). Calciu, fosfor

B). Hidrati de carbon sub forma lactozei

C). Fibre alimentare

D). Vitamina A

E). Grasimi intr-o forma emulsionata

63. Care sunt alimentele care contin acizi grasi trans :

A). Untul

B). Margarina

C). Uleiul de masline

D). Untura de porc

E). Uleiul de somon

64. Care sunt alimentele cu continutul peste 300mg de colesterol/100gr

A). urda

B). ficat de de porc

C). piept de curcan

D). albus de ou

E). rinichi de vita

65. Oul aliment de baza in alimentatie nu contine :

A). Proteine cu valoare biologica inalta

B). Complex de vitamina liposolubile

C). Fosfolipide

D). Vitamina C

E). Colesterol in galbenus

66. Care este continutul corect de proteine din urmatoarele tipuri de carne :

A). Pui - 21%

B). Porc - 50%

C). Ficat - 20%

D). Vita - 80%

E). Vinat- 45%

67. Care este specia de peste cu continut slab de grasime:

A). Salau

B). Hering

C). Somon

D). Cod

E). Sardina

68. Acizii grasi mononesaturati nu se gasesc in:

A). unt de cacao

B). avocado

C). ulei de floarea soarelui

D). migdale

E). unt

69. Legumele si fructele sunt importante in alimentatie datorita:

A). Continutului mare de carotenoizi

B). Vitaminelor liposolubile

C). Continutului mare de aminoacizi esentiali

D). Continutului mare de potasiu

E). Continutului redus de colesterol

70. Care din urmatoarele legume au continutul cel mai mare de carbohidrati:

A). Rosia

B). Mazarea

C). Vinata

D). Spanacul

E). Castravete

71. Piramida alimentaţiei sănătoase are în vîrf:

A). Carnea


C). Legumele

D). Cerelalele

E). Grăsimile saturate

72. Care este procentul din ratia calorica de produse zaharoase este recomandat sa se

consume in alimentatia sanatoasa :

A). 25%

B). 50%

C). 2%

D). 10%

E). 40%

73. Indicii stilului de viata sanatos:

A). consum minim sub 50gr alcool pur

B). greutate corporală normală ideal IMC sub 28

C). nefumator

D). 5 ore de somn

E). controale medicale periodice

74. Care sunt metodele pentru minimalizarea distrugerii acidului ascorbic din alimente:

A). Prepararea termica cit mai lung timp

B). Folosirea apei deja fierte la supe sau sosuri

C). Folositrea de legume proaspete

D). Consumarea legumelor imediat dupa prepararea termica

E). Nu exista nici o metoda

75. Procentul de glucide corect continute in grupele alimentare :

A). produse zaharoase: 80 – 100%

B). pastele fainoase fierte : 75%

C). pîinea intermediara : 10%

D). legumele verzi: 5%

E). fructele de padure ;10%

76. Anorexia nervoasă se caracterizează prin :

A). Refuzul de a consuma alimente

B). Alimentaţie forţată cu hidraţi de carbon

C). Pierderea în greutate

D). Insomnia

E). Abuz de laxative, diuretice

77. Binge-eating se caracetrizează prin :

A). Nevoia de a consuma carbohidraţi cu gust dulce

B). Nevoia de gustări nocturne

C). Disconfort psihic

D). Slăbire în greutate

E). Ingestia de alimente în timp scurt

78. Alimentaţia femeii care alăptează trebuie să conţină:

A). condimente

B). un plus caloric de 2.200 kcal/zi

C). conserve

D). un mic supliment de lichide

E). usturoi, ceapă, conopidă, fasole

79. Care dintre manifestările de mai jos, reprezentând incidente în alimentaţia naturală,

NU SUNT datorate sugarului:

A). vărsăturile

B). hipogalactia

C). regurgitaţiile

D). diareea postprandială

E). colicile abdominale

80. Laptele de mamă conţine cantităţi optime de vitamine care acoperă nevoile sugarului

în primele 6 luni de viaţă, CU EXCEPŢIA următoarelor vitamine, care trebuie

suplimentate medicamentos:

A). vitaminele D şi K

B). vitamina A

C). vitaminele C

D). vitamina E şi PP

E). vitaminele B1, B6 şi B12

81. Care dintre următoarele metode de alimentaţie a sugarului corespund noţiunii de

”Alăptare preponderentă”?

A). hrănirea sugarului numai la sân, fără niciun alt aliment, fără ceai, fără apă

B). hrănirea sugarului la sân, cu un plus de apă sau ceai

C). hrănirea sugarului la sân, care se suplimentează cu un alt tip de lactat

D). hrănirea sugarului cu lapte de mamă colectat (muls), cu apă, ceai sau suc fructe

administate periodic

E). alimentaţia cu lapte (de mamă sau alt tip de lapte) şi cu alimente solide

82. Selectaţi din următoarele afirmaţii despre colostru pe cele adevărate:

A). are efect laxativ, favorizând eliminarea meconiului

B). este bogat în vitamine şi anticorpi

C). este un lichid gălbui secretat din ultimul trimestru de sarcină

D). nu conţine vitamine şi imunoglobuline

E). este laptele cel mai bine suportat în perioada neonatală

83. Următoarele sunt enzime ale laptelui matern, CU EXCEPŢIA:

A). lizozim

B). hialuronidază

C). lipază

D). fosfatază

E). coenzima Q10

84. Alimentaţia naturală este superioară celei artificiale deoarece:

A). furnizează o raţie alimentară dezechilibrată

B). asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică

C). favorizează dezvoltarea florei patogene

D). asigură o bună toleranţă digestivă

E). creează legătură afectivă mamă-făt

85. Selectaţi din afirmaţiile de mai jos pe cele corecte privind tehnica alăptării:

A). la început se evacuează 1-2 picături de lapte din mamelon şi apoi se lasă 1-2

picături în gura copilului pentru a stimula suptul

B). mama va lăsa toată greutatea sânului în gura copilului

C). după supt sugarul va fi aşezat pe burtă pentru a uşura evacuarea stomacului

D). sugarul extrage mai mult lapte din canalele galactofore profunde dacă mama

oferă doar un sân la fiecare masă

E). sugarii trebuie să fie alăptaţi din ambii sâni la fiecare masă, cantitatea de lapte

supt fiind direct proporţională cu durata suptului

86. Care dintre factorii enumeraţi mai jos reprezintă proteine bioactive şi peptide din

laptele de mamă?

A). factorul antistafilococic

B). factorul de creştere epidermală

C). factorul de creştere insulin-like (insulin-like growth factor I)

D). factorul de stimulare al interleukinelor

E). factorul de stimulare al limfocitelor B

87. În ceea ce priveşte colectarea laptelui de mamă (mulsul) este adevărat că:

A). dacă mama are mult lapte şi copilul nu-l consumă tot, acesta trebuie muls pentru

a goli sânii, altfel scade secreţia lactată

B). laptele colectat se poate păstra la temperatura camerei 48 de ore

C). laptele colectat se poate păstra la frigider până la 12 ore

D). laptele colectat se poate păstra în congelator (-300C) timp de 3 luni

E). laptele refrigerat sau congelat se va încălzi la cuptorul cu microunde

88. Care din următoarele stări ale mamei sunt contraindicaţii ale alimentaţiei la sân?

A). epilepsie, psihoza de lactaţie

B). mameloanele ombilicate

C). tuberculoza activă a mamei

D). mastita

E). boli infecţioase grave

89. Care din situaţiile de mai jos constituie obstacole în alimentaţia naturală din partea

copilului?

A). icterul

B). gura de lup, dinţii congenitali

C). lipsa forţei de sucţiune la prematuri

D). obstrucţia nazală din cursul unor infecţii respiratorii

E). eliminarea de meconiu

90. Următoarele semne confirmă că sugarul primeşte suficient lapte la sân:

A). sugarul are peste 6 micţiuni/ zi

B). sugarul are 4-8 scaune/ 24 ore

C). între supturi copilul este “nemulţumit”

D). sugarul creşte în greutate 100-200 g/ săptămână în trimestrul I de viaţă

E). urina este galbenă, urât mirositoare

91. Alegeţi din enunţurile următoare pe cele INCORECTE privind alăptarea exclusivă

şi controlul acesteia:

A). cântărirea copilului trebuie făcută săptămânal în prima lună de viaţă

B). dacă mama crede că sugarului îi este sete, ea însăşi trebuie să bea mai multă apă

C). cântărirea copilului nu este importantă în prima lună de viaţă

D). copiii alimentaţi la sân au nevoie de apă, ceai, sau suc de fructe

E). dacă mama crede că sugarului îi este sete, trebuie să alăpteze mai des

92. Care din următoarele sunt incidente în alimentaţia naturală?

A). colicile abdominale

B). diareea postprandială

C). eructaţia

D). conflictele afective

E). alăptarea ”la cerere”

93. Diversificarea alimentaţiei sugarului se face respectând următoarele reguli, CU

EXCEPŢIA:

A). alimentul nou se intoduce treptat

B). nu se introduc simultan două alimente

C). un aliment nou va fi introdus doar dacă sugarul este perfect sănătos

D). nu se va insista la introducerea unui nou aliment, dacă sugarul îl refuză

E). alimentul nou introdus se va administra cu biberonul

94. Se dau următoarele reguli de diversificare a alimentaţiei sugarului; selectaţi-le pe

cele reale:

A). la prepararea alimentelor se foloseşte făina de grâu (cu gluten)

B). pentru ca sugarul să consume cu plăcere supa sau piureul de zarzavat, se poate

adăuga lapte sau zahăr

C). noul aliment se dă înaintea suptului, cu linguriţa, pentru a învăţa sugarul să

mestece

D). la prepararea alimentelor se adaugă condimente şi conservanţi

E). nu se va ţine cont de personalitatea şi preferinţele copilului

95. În alimentaţia cu substitute de lapte matern, sugarul între 6 luni şi un an va avea:

A). 8 mese/zi

B). 12 mese/zi

C). 5 mese/zi

D). o masă la 5-10 minute

E). o masă pe oră

96. Care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sunt FALSE?

A). alimentul nou introdus va fi administrat iniţial cu biberonul

B). alimente indicate pentru diversificarea alimentaţiei sunt administrate în mod

progresiv

C). introducerea alimentului nou se face brusc

D). după ce sugarul s-a obişnuit cu un aliment nou, se poate introduce altul

E). dacă la introducerea unui nou aliment apar semne de intoleranţă, acel aliment va

fi suprimat 1-2 săptămâni

97. Diversificare alimentaţiei sugarului impune următoarele principii:

A). legea selectivităţii şi progresivităţii

B). se începe cu cantităţi mici pentru a evita anorexia

C). dacă apar tulburări digestive se continuă administrarea alimentului până ce

sugarul îl tolerează

D). pentru un plus de savoare se poate adăuga sare în timpul preparării alimentelor

E). dacă apar vărsături se sistează alimentul nou introdus

98. În cursul diversificării alimentaţiei sugarului, la vârsta de 7 – 8 luni se pot da:

A). albuş de ou

B). miere

C). legume (morcovi, pătrunjel, cartof, dovlecel, mazăre)

D). carne tocată

E). brânză de vaci

99. Următoarele alimente sunt interzise în hrănirea sugarului:

A). gălbenuşul de ou

B). fructele cu seminţe

C). afumăturile

D). carnea de porc

E). alimentele mici, rotunde

100. Sunt interzise în hrănirea sugarului următoarele alimente, CU EXCEPŢIA:

A). mărul, piersica

B). mierea de albine

C). prăjelile la cuptor

D). stafidele, nucile, floricelele de porumb

E). iaurtul

101. În alimentaţia cu substitute de lapte matern, rezultatele sunt inferioare alăptării

exclusive având în vedere că:

A). mortalitatea generală este mai crescută în alimentaţia cu substitute de lapte

matern

B). în alimentaţia cu substitute de lapte matern apar mai frecvent tulburări digestive

C). malnutriţia şi anemia sunt mai frecvente în alimentaţia cu substitute de lapte

matern

D). nu se constată diferenţe între cele două tipuri de alimentaţie privind morbiditatea

E). anemia şi rahitismul sunt mai rare în alimentaţia cu substitute de lapte matern

102. Intoleranţa la laptele de vacă este un incident al alimentaţiei cu substituente de

lapte matern şi se poate manifesta prin:

A). eructaţii

B). şoc anafilactic

C). diaree - după orice ingestie de lapte, uneori cu sânge

D). supraalimentaţie

E). niciuna din manifestările enumerate

103. Selectaţi din elementele enumerate mai jos pe cele care reprezintă greşeli în

alimentaţia sugarului:

A). lipsa stimulării alăptării

B). începerea alăptării la ½ oră după naştere

C). stimularea secreţiei lactate (alimentaţie corectă a mamei, cu supliment de lichide,

relaxare, alăptare mai frecventă, să nu slăbească brusc, etc)

D). diversificarea foarte precoce a alimentaţiei

E). folosirea suzetei

104. Alegeţi dintre următoarele afirmaţii referitoare la alimentaţia sugarului cu lapte

de vacă (LV) pe cele care sunt corecte:

A). LV conţine proteine şi săruri minerale în cantitate optimă pentru sugar

B). LV este steril

C). LV pasteurizat nu mai necesită fierbere înainte de administrare la sugar

D). LV se foloseşte în alimentaţia sugarului în cazuri cu totul şi cu totul speciale

E). LV se poate steriliza prin procedee casnice, prin fierbere 5-10 minute la 101 ºC şi

răcirea bruscă

105. Corectarea dezavantajelor laptelui de vacă se face prin:

A). diluare

B). zaharare

C). acidulare

D). refrigerare

E). adăugare de bicarbonat de sodiu

106. Despre formulele de lapte praf Junior este adevărat că:

A). conţin proteine nemodificate din lapte de vacă

B). conţin proteine modificate din lapte de vacă pentru o digestie mai bună

C). nu conţin prebiotice

D). conţin proteine modificate din lapte de vacă pentru reducerea alergiilor

E). nu conţin probiotice

107. Unele dintre dezavantajele alimentaţiei cu formule industriale de lapte praf sunt:

A). sunt uşor de preparat

B). absorbţia fierului din laptele praf este mai mică decât cea din laptele matern

C). au cantitate mare de proteine şi săruri minerale, ceea ce duce la sete,

suplimentarea cantităţii, supraalimentaţie şi obezitate

D). sunt ambalate steril

E). compoziţia standardizată a formuleleor de lapte nu permite reglarea aportului în

funcţie de necesităţile organismului sugarului

108. În alimentaţia copilului mic sunt necesare zilnic:

A). condimente şi murături

B). legume şi fructe

C). sosuri

D). afumături

E). ciocolată

109. În ce constă ”nutriţia enterală agresivă”, metodă prin care poate fi combătută

insuficienţa creşterii la prematur?

A). tratament de resuscitare

B). administrarea de antibiotice cu spectru larg

C). asocierea de lapte cu alimente solide

D). combinarea nutriţiei parenterale cu cea enterală

E). administrare de lichide în perfuzie

110. Numărul de mese indicat în alimentaţia copilului mic este

A). 3 mese principale şi 1-2 gustări

B). de regulă 6 mese (uneori 8)

C). 8 mese pe zi

D). 5 mese principale şi 3 gustări

E). 12 mese pe zi

111. În alimentaţia şcolarului sunt necesare 25-30% lipide (1,5-2 g/kg/zi); acestea vor

proveni din următoarele alimente:

A). grăsime de porc

B). unt

C). margarină

D). smântână

E). uleiuri vegetale

112. Alegeţi de mai jos enunţurile adevărate privind alimentaţia copilului mic

A). copilul mic necesită o alimentaţie variată, datorită completării treptate a dentiţiei

de lapte

B). necesarul de calorii este 19 – 20 kcal/kg/24 ore

C). copilul mic necesită o alimentaţie mai puţin consistentă, datorită perfecţionării

masticaţiei

D). necesarul de calorii are variaţii în funcţie de activitatea fizică intensă din această

perioadă

E). nevoile lichidiene sunt de 90 – 100 ml/kg/zi

113. În alimentaţia copilului mic sunt interzise următoarele alimente CU EXCEPŢIA:

A). cârnaţii

B). şunca slabă

C). vânatul

D). porumbul, seminţele

E). parizerul

114. Selectaţi care afirmaţii sunt corecte în legătură cu gustările din meniul unui copil

mic:

A). gustarea se oferă la ora 10 şi/ sau 17

B). gustarea are 10 - 15 % din calorii

C). gustarea constă în fructe, biscuiţi

D). gustarea este reprezentată de compot, prăjituri de casă

E). gustarea are 60 - 65 % din calorii

115. În hrana zilnică a copilului preşcolar şi şcolar, alimentele care trebuie controlate

zilnic - pentru a evita lipsa sau abuzul lor includ următoarele:

A). fructe crude

B). legume, zarzavaturi

C). lapte, carne, ouă

D). grăsimi, zaharoase

E). pâine, făinoase

116. Calculul exact al caloriilor pentru regimul alimentar este necesar în unităţile

preşcolare şi cantinele şcolare în următoarele situaţii:

A). când copilul nu creşte, fără a fi bolnav

B). când copilul consumă excesiv fără să se îngraşe (diabet)

C). când copilul slăbeşte progresiv

D). când copilul este bolnav

E). când copilul câştigă ponderal în mod excesiv (obezitate)

117. Bifaţi din afirmaţiile de mai jos pe cele adevărate în legătură cu alimentaţia

preşcolarului şi a şcolarului:

A). nevoile calorice sunt de 20-50 kcal/kg/zi între 3 şi 16 ani, indiferent de vârstă

B). regimul alimentar necesită 75 – 85% glucide

C). sunt interzise din hrana şcolarului brânzeturile fermentate (caşcaval, telemea)

D). lipsa gustării sau oferirea unei cantităţi insuficiente de hrană constituie greşeli

alimentare

E). la prepubertate şi la pubertate copilul are nevoi crescute de minerale

118. Regimul adolescentului va fi îmbogăţit cu:

A). oligoelemente

B). grăsimi de origine animală

C). vitamine

D). alimente prăjite

E). alcool, cafea

119. Legat de alimentaţia adolescentului sunt corecte următoarele reguli:

A). va consuma aproximativ 0,5-1 litru lichide/zi

B). se restrâng cabohidraţii, surse de energie şi substanţe nutritive

C). se vor alege alimente bogate în acizi graşi mono- şi polinesaturaţi

D). nu se restrâng hidraţii de carbon

E). se va creşte raţia zilnică de legume

120. La mulţi prematuri nutriţia este limitată din cauza:

A). a. incapacităţii de a suge

B). concentraţiei plasmatice de glucoză şi calciu

C). incapacităţii de a înghiţi în mod eficient

D). dificultăţilor de termoreglare

E). incapacităţii de a tolera alimentaţia enterală

121. La unii prematuri se poate impune necesitatea:

A). alimentaţiei prin gavaj

B). nutriţiei prenterale

C). diversificării alimentaţiei de la naştere

D). administrării rapide de alimente solide

E). opririi alimentaţiei cu lapte de mamă

122. Nou-născutul prematur trebuie să primească:

A). foarte multă glucoză

B). un minim necesar de calciu, fosfor, magneziu

C). aminoacizi (pentru asigurarea creşterii)

D). un volum mare de lichid

E). oxigen (conţinutul de oxigen al sângelui afectând creşterea)

123. Noţiunea de obezitatea reprezintă (BMI - body mass index - indice de masă

corporală):

A). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 5 pentru vârstă

B). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 50 pentru sex

C). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 95 pentru vârstă

D). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 5 pentru sex

E). creşterea greutăţii corpului cu BMI peste percentila 50 pentru înălţime

124. Elementul cu ponderea cea mai mare în apariţia obezităţii este:

A). dezechilibrul între aportul caloric (crescut) şi consumul energetic (redus)

B). subalimentaţia

C). aportul insuficient de hrană

D). efortul fizic crescut

E). alimentaţia echilibrată, raţională

125. La un copil diabetic la care creşterea nu este optimă se verifică dacă primeşte

cantitatea necesară de insulină, dacă asociază alte boli şi se impune revizuirea:

A). situaţiei financiare

B). igienei

C). stării psihice

D). locuinţei

E). dietei

126. Selectaţi dintre factori de mai jos pe cei implicaţi în apariţia obezităţii:

A). excesul de celule adipoase

B). factori genetici şi metabolici

C). factori neuroendocrini şi psihologici

D). activitatea fizică intensă

E). subalimentaţia

127. Dintre elementele enumerate mai jos, unele reprezintă obiceiuri nesănătoase care

favorizează apariţia obezităţii la copil; care sunt acestea?

A). consumul unor alimente cu conţinut mic de grăsimi

B). hrănirea cu biberonul

C). creştere timpului alocat pentru activitate şcolară, lucru la calculator

D). consumul de sucuri îndulcite, dulciuri concentrate

E). alimentaţie bogată în fibre

128. Pentru profilaxia obezităţii recomandările privind nutriţia sugarilor constau în:

A). evitarea administrării de formule de lapte foarte dulci

B). promovarea alăptării

C). administrarea de alimente complementare foarte dulci

D). diversificare precoce a alimentaţiei

E). evitarea administrării cu sticluţa a alimentelor dense în energie

129. Scăderea aportului de calorii este un element important în tratamentul patogenic

al obezităţii şi se face prin:

A). dietă hipocalorică

B). administrare de medicamente

C). tulburări de comportament

D). activitate fizică

E). intervenţii chirurgicale

130. Alimentele pentru consum limitat (culoarea roşie în dieta ”semafor” din cadrul

tratamentului obezităţii) se caracterizează prin:

A). au densitate calorică redusă

B). sunt bogate în grăsimi concentrate

C). sunt bogate în zaharuri

D). au densitate calorică mare

E). au conţinut redus de grăsimi sau glucide

131. Alegeţi dintre recomandările de mai jos, legate de tratamentul obezităţii, pe cele

pe care le consideraţi corecte:

A). stabilirea unui orar regulat al meselor

B). prepararea alimentelor prin prăjire în grăsimi

C). consumarea unor porţii mari de alimente la mesele principale şi gustări

D). alegerea produselor lactate bogate în grăsimi

E). luarea mesei împreună cu alte persoane, evitând mâncatul rapid

132. Ce scopuri are nutriţia copilului cu diabet zaharat?

A). să contribuie la optimizarea nivelelor glicemiei

B). să promoveze consumul de alcool

C). să minimalizeze complicaţiile secundare bolii

D). să promoveze creşterea normală şi dezvoltarea

E). să asigure un aport mare de dulciuri concentrate

133. Alegeţi dintre recomandările nutriţionale următoare pe cele adecvate în caz de

diabet zaharat:

A). consum crescut de sucroză

B). aport liber de dulciuri concentrate

C). evitarea fructelor zaharisite, a mierii

D). exces de ciocolată, bomboane

E). înlocuirea îndulcitorilor cu aspartam, zaharină şi sucraloză

134. Selectaţi care din enunţurile de mai jos corespund principiilor generale de

nutriţie la un copil cu diabet zaharat:

A). dieta trebuie să includă carbohidraţi proveniţi din fructe

B). nu se vor alege pentru consum cereale integrale

C). se vor consuma doar dulciurile concentrate

D). dulciurile rafinate se vor înlocui cu carbohidraţi complecşi

E). dieta trebuie să includă carbohidraţi proveniţi din legume

135. Bifaţi enunţurile de mai jos care sunt adevărate privind dieta copilului cu diabet

zaharat:

A). pâinea albă, cartofii copţi, orezul au indice glicemic scăzut

B). copiii care se joacă cu mingea, aleargă, vor necesita aport mai mare de glucide

C). sucul de mere, grapefruitul, laptele, iaurtul au indicele glicemic cel mai mare

D). până la 8-10 ani, familia va coordona alimentaţia copilului cu diabet

E). după 8-10 ani, copilul cunoaşte conţinutul în glucide al alimentelor

136. Care dintre următorii factori influenţează răspunsul glicemic la alimente?

A). sursa de provenienţă

B). tipul zaharului

C). structura alimentului

D). preţul de achiziţionare

E). concentraţia de microelemente

137. După ce aportul de nutrienţi a fost prescris la un copil cu diabet zaharat,

proporţia de macronutrienţi poate fi modificată după necesar în funcţie de:

A). glucoza sanguină

B). nivelul sanguin de lipide

C). calcemie

D). necesarul pentru creştere şi dezvoltare

E). ionograma urinară

138. Care este raţia zilnică de glucide recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc

B). 1 g/kgc

C). 70% din necesarul caloric

D). 4 g/kgc

E). 700 g pe zi

139. Măsuri preventive în osteoporoză recomandate la bătrâni?

A). reducerea activităţii fizice zilnice

B). combaterea sedentarismului şi fumatului

C). suplimente alimentare cu vitamina D3

D). meniu hiperproteic

E). meniu alcalinizant şi hidratare

140. Regimurile din insuficienţa renală la vârstnici sunt:

A). Hiperproteice

B). Hipoproteice

C). indiferente la aportul de proteine

D). aport redus de apă şi lichide

E). aport redus de vegetale, făinoase şi zaharoase

141. Evaluarea nutriţională a pacientului vârstnic se bazează pe:

A). anamneză medicală şi alimentară

B). examen clinic şi date de laborator

C). date antropometrice

D). toate cele de mai sus

E). doar anamneză alimentară

142. Care este raţia zilnică de lipide recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc

B). 1 g/kgc


D). 4 g/kgc

E). 200 g pe zi

143. Menţionaţi câţiva dintre factorii care pot determina malnutriţie la vârstnici:

A). imobilizarea, alcoolismul, alterările psihice

B). unele boli cronice, vegetarianismul

C). sărăcia, neoplaziile, toxicomania

D). abuzul de medicamente, alcoolismul

E). nici una de mai sus

144. Când este justificată recomandarea unui regim de slăbire la vârstnic?

A). artroză invalidantă

B). insuficienţă cardiacă cu dispnee de efort

C). DZ tip I

D). toate de mai sus

E). oricând

145. Cum poate fi combătută constipaţia, ce apare frecvent la vârstnici?

A). reducerea numărului de mese pe zi

B). masticaţie corectă

C). consumul de fibre neiritante (legume verzi preparate), de alimente care conţin

lactoză (fructe uscate) şi hidratare

D). reducerea aportului de lichide

E). creşterea aportului zilnic de apă/lichide

146. Regimul alcalinizant al pacientului vârstnic se bazează pe:

A). carne şi preparate din carne

B). preparate condimentate

C). legume şi fructe

D). lapte şi derivate lactate

E). toate de mai sus

147. Menţionaţi câţiva dintre factorii care scad necesarul energetic/caloric la

vârstnici:

A). scăderea masei musculare

B). creşterea termogenezei postprandiale

C). scăderea termogenezei postprandiale

D). scăderea activităţii fizice

E). scăderea metabolismului

148. Ce tip de deficienţe sunt caracteristice la vârstnici?

A). calciu, fier, potasiu

B). sodiu, potasiu

C). vitaminele E şi K

D). vitaminele C, D, B6

E). deficit proteic şi de lactază

149. Care este raţia zilnică de proteine recomandată vârstnicului?

A). 1,5 g/kgc

B). 1 g/kgc


D). 4 g/kgc

E). 60 g pe zi

150. Menţionaţi câteva dintre simptomele malnutriţiei la vârstnici:

A). hipotensiune, bradicardie

B). piele umedă şi caldă

C). anemie şi imunodeficienţă

D). polinevrită, spasmofilie

E). albuminurie

151. Menţionaţi câteva din cauzele care duc la deshidratarea vârstnicului?

A). alterarea funcţiei renale

B). pierderi crescute prin transpiraţie

C). scăderea senzaţiei de sete

D). insensibilitate la hormonal diuretic

E). toate de mai sus

152. Cauzele care conduc la constipaţie frecventă la vârstnici sunt:

A). vârsta peste 80 de ani

B). atonia tractului digestiv

C). reducerea secreţiilor digestive

D). carenţe hidrice

E). aport crescut de fibre alimentare

153. Care sunt parametrii antropometrici la adolescenţi:

A). greutatea

B). regimul alimentar

C). sexul şi indicatorii de maturizare pubertară

D). talia

E). vârsta

154. Care este cea mai comună problemă de nutriţie în copilărie, la fete?

A). anemia

B). anorexia

C). bulimia

D). obezitatea

E). subnutriţia

155. Un adolescent prea slab poate avea ca şi cauză principală:

A). creştere prea rapidă

B). o alimentaţie insuficientă caloric

C). lipsa poftei de mâncare într-o afecţiune cronică

D). anorexie mintală

E). sportul de performanţă

156. Cauzele obiceiurilor alimentare necorespunzătoare la tineri sunt:

A). sărăcia şi educaţia insuficientă

B). tradiţia familială şi reclamele

C). nesupravegherea şi familia dezorganizată

D). sedentarismul

E). activitatea fizică exagerată

157. Gravidele adolescente prezintă un risc nutriţional crescut pentru:

A). anemie feriprivă

B). deficit de calciu

C). deficit de acid folic

D). obezitate

E). subnutriţie

158. Măsurile principale de prevenire a comportamentelor cu risc la adolescenţi sunt:

A). educaţia pentru sănătate

B). monitorizarea continuă şi monitorizarea medicală

C). măsuri legislative

D). măsuri restrictive în colectiv

E). studiile de evaluare

159. Ghidul dietetic al copilului şi adolescentului încurajează următoarele acţiuni:

A). alăptarea

B). activitatea fizică susţinută

C). aportul eficient de fier, iod şi proteine superioare

D). consumul de apă în loc de băuturi răcoritoare

E). dietele cu un conţinut crescut în grăsimi

160. În scopul prevenirii obezităţii la copii se recomandă:

A). să mănânce cât mai puţine cereale şi dulciuri

B). sport de performanţă de la vârste mici

C). produse cu conţinut scăzut de grăsimi

D). ingerarea moderată de zaharuri de către şcolari

E). consumul de apă în loc de răcoritoare carbogazoase

161. Câştigul în greutate la copii şi creşterea depind de factori ca:

A). nutriţia şi educarea în familie

B). constituţia genetică

C). funcţia endocrină

D). diete cu conţinut ridicat de cereale

E). diete cu conţinut adecvat de grăsimi

162. Modul optim de evaluare a subnutriţiei sau obezităţii este prin:

A). măsurarea cu regularitate a greutăţii

B). măsurarea pliului cutanat

C). parametrii de laborator specifici

D). starea clinică generală a copilului

E). măsurarea înălţimii

163. Cauzele principale ale subnutriţiei la copii sunt:

A). copii mofturoşi

B). consumul ridicat de cereale şi dulciuri

C). hrana insuficientă şi interacţiunea cu diferite boli infecţioase

D). prezenţa în tractul gastro-intestinal a patogenilor ce scad absorbţia

E). probleme psihosociale ale părinţilor sau neglijenţa în regimul alimentar

164. Obiceiurile alimentare frecvente, nesănătoase ale adolescenţilor sunt:

A). consumul de sandwich-uri preparate acasă

B). sărirea peste mese, mai ales peste micul dejun

C). creşterea consumului de băuturi răcoritoare

D). consumul de produse fast-food şi de cofetărie

E). consumul de legume şi fructe proaspete

165. Prevenirea osteoporozei trebuie să pună la adolescenţi accentul pe:

A). încurajarea să bea mai mult lapte şi produse lactate, precum iaurtul

B). exerciţiile fizice în copilărie şi adolescenţă

C). băuturile răcoritoare înalt calorice să fie reduse

D). evitarea expunerii la soare pt vitamina D

E). evitarea sportului de performanţă

166. Prevenirea anemiei la adolescenţi trebuie să pună accentul pe:

A). băuturile răcoritoare înalt calorice să fie reduse

B). consumul de carne de câteva ori pe săptămână sau alimente fortificate cu fier

C). exerciţiile fizice în copilărie şi adolescenţă

D). expunerea la soare pt vitamina D

E). încurajarea să bea mai mult lapte şi produse lactate, precum iaurtul

167. Anorexia mintală este o boală gravă care se manifestă prin :

A). scădere în greutate mai mare de 15% din greutatea iniţială

B). apariţia patologiei după de vârsta de 25 de ani

C). doar o treime dintre paciente se vindecă

D). apare amenoree şi bradicardie

E). consumul exagerat de alimente urmat de vărsături induse.

168. Care sunt cele mai des întâlnite toxiinfecţii alimentare din perioada de

graviditate?

A). salmoneloza

B). botulismul

C). toxoplasmoza

D). listerioza

E). trichineloza

169. Menţionaţi care sunt cele mai frecvente simptome ale sarcinii legate de aportul

alimentar:

A). greţuri, pirozis

B). constipaţie şi hemoroizi

C). edeme şi hipertensiune

D). acuze uro-genitale

E). obezitate

170. Care este câştigul ponderal recomandat în timpul sarcinii:

A). peste 20 Kg

B). sub 12 kg

C). peste 11 kg

D). între 12-16 Kg

E). sub 10 kg

171. Factorii cu risc prezenţi la gravida adolescentă sunt:

A). vârsta şi greutatea mică

B). obezitatea

C). creştere mică în greutate în sarcină

D). anemie, abuz de noxe

E). suport social scăzut, necăsătorită

172. Necesitatea calorică va creşte în ultimul trimestru de sarcină cu:

A). 450 kcal/zi

B). 800 kcal/zi

C). 1200 kcal/zi

D). 2800 kcal/zi

E). 3500 kcal/zi

173. Modificările fiziologice obişnuite din sarcină la nivelul aparatului digestiv sunt:

A). creşte frecvenţa cardiacă şi scade tensiunea

B). constipaţie, arsuri retrosternale

C). dureri abdominale, diaree

D). crampe abdominal, diaree

E). greaţă, vomă

174. Care este cantitatea de energie necesară în cursul alăptării?

A). 2500 calorii pe zi

B). 3000 calorii pe zi

C). 4000 calorii pe zi

D). 5000 calorii pe zi

E). 5500 calorii pe zi

175. Deficienţa de acid folic la gravide poate conduce la:

A). anemie feriprivă

B). avorturi spontane

C). hipertensiune de sarcină

D). malformaţii ale tubului neural (spina bifida)

E). naşterea prematură sau greutatea mică la naştere

176. Care sunt alimentele de evitat în sarcină:

A). alcool

B). conserve, afumături, prăjeli

C). condimente

D). lichidele în cantităţi mari

E). legume şi fructe cu multe fibre

177. Care este cea mai periculoasă toxiinfecţie alimentară la gravide?

A). botulismul

B). listerioza

C). salmoneloza

D). toxoplasmoza

E). trichineloza

178. Recomandarea de suplimente nutritive se face doar la gravidele cu risc, adică

cele:

A). subponderale sau adolescente

B). care sunt expuse la noxe (fumat, alcool, droguri)

C). vârstnice

D). cu alimentaţie vegană

E). cu obezitate

179. Gravidele obeze prezintă un risc crescut de:

A). travaliu prelungit

B). prematuritate

C). diabet zaharat

D). hipertensiune arterială

E). constipaţie

180. Care din cele de mai jos ar trebui evitate în timpul alăptării de către mame:

A). acidul ascorbic

B). alcoolul

C). cafeina

D). carnea şi produsele carnate

E). unele medicamente

181. Recunoaşteţi recomandările date în sarcină pentru greţuri şi vărsături

supărătoare:

A). evitarea fumatului, oboselii excesive, a mirosurilor neplăcute

B). evitarea mişcărilor bruşte si a stresului excesiv

C). ingestia unei mici gustări dimineaţa înainte de ridicarea din pat

D). lichidele să fie consumate în timpul mesei

E). mese reduse cantitativ, cu “uscături” ca glucide

182. Măsurile de minimalizare a constipaţiei prin dietă la gravide cuprind:

A). alimente bogate în fibre şi ingestia de lichide suficiente

B). evitarea alcoolului şi fumatului

C). exerciţiul fizic regulat

D). evitarea legumelor şi fructelor proaspete, crude

E). sedentarismul.

183. Care sunt principalele caracteristici ale bolilor reumatismale:

A). afectare frecventă la tineri

B). degenerare

C). durere

D). inflamaţie articulară

E). vindecare rapidă prin tratament adecvat

184. Cancerul mamar poate fi favorizat nutriţional prin excesul de:

A). calciu

B). dulciuri/glucide

C). grăsimi

D). proteine

E). suplimente vitaminice

185. Poliartrita reumatoidă:

A). prinde în general articulaţiile mari

B). prinde în general articulaţiile mici ale degetelor mâinii

C). este mai frecventă la bărbaţi

D). prinde şi articulaţiile mici şi cele mari

E). este mai frecventă la femei

186. Care sunt persoanele cu riscul cel mai mare de a dezvolta subnutriţie?

A). bătrânii

B). copiii

C). femeile însărcinate

D). persoanele cu venituri mici sau spitalizate îndelung

E). vegetarienii

187. Care sunt suplimentele recomandate în poliartrită reumatoidă?

A). acid folic

B). calciu

C). fier

D). vitamina C

E). vitamina D

188. Artroza afectează următoarele articulaţii:

A). articulaţiile de genunchi sau şold

B). articulaţiile mâinii

C). coloana vertebrală

D). doar articulaţiile mici ale mâinii

E). în general articulaţiile mari (genunchi, şold)

189. Guta apare mai frecvent la persoanele care sunt:

A). slabe

B). mari consumatoare de carne şi alcool

C). sedentare

D). cu antecedente de gută în familie

E). sedentare

190. Artroza este mai frecventă la:

A). bărbaţi

B). femei

C). fumători

D). obezi

E). slabi

191. Care sunt principalele surse alimentare de purine?

A). carnea roşie

B). nuci, alune, măsline

C). organele interne

D). produsele marine, peştii

E). vegetalele cu frunze

192. Care sunt suplimentele contraindicate în poliartrită reumatoidă?

A). calciu

B). vitamina D

C). acid folic

D). vitamina C

E). nu sunt alimente contraindicate

193. Menţionaţi condiţiile care duc la criza de gută:

A). abuz de alcool

B). abuz de exerciţii fizice

C). mese copioase

D). sedentarismul

E). traumatisme sau emoţii puternice

194. Guta este:

A). a boală acută, frecventă la femei

B). afecţiune în care se acumulează niveluri serice anormale de acid uric

C). afecţiune legată de consumul ridicat de produse lactate

D). boală cronică, frecventă la femei

E). tulburare congenitală a metabolismului purinelor

195. Care este raţia zilnică de lipide recomandată vârstnicului?

A). 1 g/kgc

B). 1,5 g/kgc

C). 4 g/kgc

D). 10%

E). 65%

196. Monitorizarea vârstnicului se face de către:

A). doar de medicul geriatru

B). doar de medicul de familie

C). de medic şi dietetician

D). multidisciplinar: medic, asistent medical, nutriţionist

E). multidisciplinar: medic, asistent social, psiholog, fizioterapeut


A). anamneza medicală, socială şi alimentară

B). datele antropometrice

C). doar anamneza nutriţională

D). doar consult medical şi psihologic

E). examenul clinic şi datele biochimice.

198. Cauzele obiceiurilor alimentare necorespunzătoare sunt:

A). depresia

B). educaţia pentru sănătate şi legislaţia

C). reclamele şi nesupravegherea

D). sărăcia

E). tradiţia familială

199. Măsurile principale de prevenire a comportamentelor cu risc la adolescenţi sunt:

A). analizele medicale de rutină

B). educaţia pentru sănătate

C). monitorizarea medicală

D). măsuri legislative

E). triajul epidemiologic

200. Riscurile pentru sănătate induse de comportamentele alimentare la risc sunt:

A). carenţa de calciu

B). carenţa de fier

C). excesul de grăsimi, calorii şi dulciuri

D). excesul de iod

E). excesul de proteine

201. Ce efecte asupra sănătăţii au gustările tip snack sau fast-food:

A). au un conţinut scăzut de calciu şi vitamina A

B). induc alergii

C). sunt bogate în sare

D). sunt grase

E). sunt produse bogat calorigene

202. De ce nu se recomandă renunţarea la micul dejun?

A). din cauza tradiţiei familiale

B). din cauza obişnuinţei de a consuma dimineaţa

C). deoarece dimineaţa solicitarea fizică şi psihică este maximă

D). deoarece este consistent

E). de fapt se recomandă renunţarea la micul dejun

203. Pentru care din afecţiunile de mai jos obezitatea este un risc

A). artritele

B). bolile cardio-vasculare

C). constipaţie şi hemoroizi

D). diabetul zaharat

E). litiaza renală

204. O alimentaţie săracă în proteine de calitate superioară, poate determina:

A). obezitate

B). performanţe intelectuale scăzute

C). scădere în greutate

D). scăderea imunităţii

E). un deficit de creştere şi dezvoltare

205. Recunoaşteţi riscurile posibile aduse de industria alimentară modernă:

A). promovează produse alimentare prelucrate şi rafinate

B). promovează produse alimentare bogate în grăsimi şi zahăr

C). promovează produse alimentare sărace în micronutrienţi şi vitamine

D). nu aduce nici un risc în consum

E). aduce doar beneficii în consum

206. Cercetarea şi evaluarea comportamentelor alimentare cu risc în colectivităţi se

face prin:

A). chestionare, interviuri

B). seminarii şi cursuri

C). teste

D). măsuri legislative

E). măsuri administrative

207. Factorii interni ce influenţează dezvoltarea copilului sunt:

A). climatici şi microclimatici

B). educativi

C). genetici, metabolici şi endocrini

D). legislativi

E). sociali şi familiali

208. Programul de viaţă al copilului şi adolescentului se organizează ţinând cont de:

A). nevoile de activitate

B). nevoile de alimentaţie

C). nevoile de somn

D). starea socială familială

E). timpul liber în familie

209. Factorii de influenţă a capacităţii de lucru a copilului sunt:

A). lipsa de proteine şi vitamine din alimentaţie

B). abuzul de alcool şi tutun

C). oboseala fizică şi intelectuală

D). vârstă, sex, stare de sănătate

E). excesul de grăsimi

210. Enumeraţi cauzele consumului de alcool etilic la tineri:

A). conflictele cu părinţii

B). dorinţa de experimentare, curiozitatea

C). efectele negative rezultate din consum

D). presiunea grupului, mediul social

E). terenul ereditar

211. Riscurile pentru sănătate în abuzul de alcool:

A). accidente, agresivitate, suicid

B). afectarea sistemului nervos, digestiv, cardiovascular

C). alcoolism acut (demenţă, intoxicaţie, delincvenţă)

D). alergii

E). creşterea orientării în timp şi spaţiu

212. Măsurile principale de prevenire a alcoolismului pleacă de la :

A). educaţia tinerilor şi monitorizarea celor expuşi

B). efectuarea de studii, cercetări, în domeniu

C). interzicerea vânzării de băuturi alcoolice la copii şi adolescenţi

D). menţinerea preţului de consum pe piaţă

E). restrângerea spaţiilor de expunere a băuturilor alcoolice.

213. Amintiţi parametrii de laborator de bază urmăriţi pentru evaluarea stării

nutriţionale:

A). proteine (albumine) şi lipide (cholesterol, TG)

B). hemoglobină, hematocrit

C). uree, creatinină

D). glicemie

E). nivel hormonal

214. Care sunt principalele acţiuni pe care se bazează evaluarea nutriţională?

A). activitatea fizică zilnică

B). anamneză (medicală, socială, alimentară)

C). date antropometrice

D). examen clinic şi date biochimice

E). preferinţele alimentare ale pacientului

215. Pe ce se bazează un plan nutriţional?

A). stabilirea problemelor ce trebuie rezolvate

B). stabilirea unui diagnostic

C). stabilirea scopurilor terapeutice şi tipului de intervenţie

D). educaţia şi evaluarea rezultatelor

E). monitorizarea pacientului


A). activitatea fizică

B). anamneză

C). date de laborator

D). examen clinic

E). interviu, chestionar

217. Aportul alimentar este influenţat de:

A). climatul emoţional

B). comportamentul alimentar

C). metabolism şi factori endocrini

D). starea economică şi cultură

E). stări patologice

218. Subnutriţia are următoarele cauze:

A). alergii alimentare

B). aport inadecvat, caloric şi de nutrienţi

C). excreţia crescută a nutrienţilor esenţiali

D). intoxicaţii alimentare

E). tulburări de digestie sau procese metabolice disfuncţionale

219. Evaluarea deficitelor nutriţionale se realizează prin:

A). climatul emoţional

B). examen fizic (inclusiv măsurarea greutăţii corporale)

C). examene de laborator

D). istoric medical, alimentar şi al utilizării medicamentelor

E). starea economică şi de cultură

220. Deficitele nutriţionale pot fi influenţate de consumul de medicamente prin:

A). apariţia hipervitaminozelor

B). interacţiunea alimente-medicamente

C). utilizarea cronică sau polipragmazia

D). utilizarea medicamentelor în asociere

E). utilizarea medicamentelor naturiste

221. Screening-ul nutriţional se bazează pe:

A). folosirea unor întrebări simple care pot fi adresate la domiciliu, în spital sau în

ambulator

B). procesul de identificare a caracteristicelor cunoscute ca fiind asociate cu

problemele nutriţionale

C). acţiunea psihologului sau sociologului

D). doar examenul unui nutriţionist

E). doar examenul de laborator

222. Scopul evaluării nutriţionale este:

A). identificarea persoanelor care necesită susţinere nutriţională agresivă

B). identificarea tratamentului nutriţional adecvat

C). menţinerea sau refacerea stării de nutriţie şi monitorizarea eficienţei acestor

măsuri

D). obţinerea undor date populaţionale pt măsuri legislative

E). obţinerea unor date de evaluare comparativă în colectivităţi

223. Anamneza medicală din cadrul evaluării nutriţionale presupune:

A). identificarea afecţiunilor cronice, a bolilor consumptive, a intervenţiilor

chirurgicale recente, a prezenţei alcoolismului sau a consumului de medicamente

B). se referă la factorii de risc importanţi pentru apariţia malnutriţiei (venituri

sociale, handicapuri, dependenţe)

C). caută cauzele unui aport alimentar defectuos (anorexia, alcoolismul, dantura

deficitară)

D). estimarea frecvenţei cu care sunt ingerate anumite grupuri alimentare

E). un set complet de analize de laborator

224. Deficitele nutriţionale pot fi depistate la examinarea fizică medicală de la nivelul:

A). doar tegumentar

B). extremităţilor

C). probelor de laborator

D). stării şi funcţiuni glandelor endocrine

E). tegumentului, părului, limbii, dinţilor, conjunctivelor

225. Valori scăzute ale albuminei apar în:

A). alergii alimentare

B). cazul sportivelor

C). infecţii cronice generale

D). malnutriţie, ciroză, neoplasme

E). sarcină, insuficienţă cardiacă

226. Valori crescute ale hemoglobinei apar în cazul:

A). cirozei

B). deshidratării

C). hemoragii severe

D). infecţiilor

E). policitemiei

227. Valorile normale ale creatininei sunt:

A). 5-11 μmol/l

B). 5-11 mmoli/l

C). 0,3-1,2 mg%

D). 3-12 mg%

E). 50-110 mg%.

228. In ce constă contaminarea alimentelor?

A). în modificarea compoziţiei normale a alimentului prin prezenţa unor bacterii sau

substanţe chimice, care prin consumul lor pot duce la îmbolnăvirea

consumatorilor

B). în prezenţa unor componente străine de compoziţia normală a alimentelor ce

produc respingerea acestora

C). în modificarea caracterelor organoleptice ale alimentelor, sub acţiunea unor

bacterii, ca urmare a proceselor de putrefacţie, fermentaţie sau râncezire

D). în modificarea compoziţiei normale a alimentului prin prezenţa unor aditivi sub

limitele normale

E). în depăşirea termenului de valabilitate al alimentului

229. In ce constă alterarea alimentelor?



consumatorilor

B). în prezenţa unor substanţe chimice străine de compoziţia normală a alimentelor ce


C). în modificarea caracterelor organoleptice ale alimentului, sub acţiunea unor

bacterii, ca urmare a proceselor de putrefacţie, fermentaţie sau râncezire

D). în modificarea unor caracteristici ale alimentului, prin putrefacţie sau fermentaţie

E). în prezenţa unor modificări ale alimentelor ce produc respingerea acestora

230. In ce constă falsificarea alimentelor?



consumatorilor

B). în prezenţa unor substanţe chimice străine de compoziţia normală a alimentelor ce


C). în adaosul oricărei substanţe într-un produs alimentar, cu scopul mascării unor

defecte

D). în adaosul oricărei substanţe într-un produs alimentar, cu scopul conferirii unor

proprietăţi pe care produsul nu-l justifică prin originea şi compoziţia sa

E). în depăşirea termenului de valabilitate al alimentului

231. Contaminarea bacteriană a alimentelor are loc cel mai frecvent prin:

A). Antrax, Trichinella spiralis

B). Cl. Botulinum

C). E. Coli, Stafilococ

D). Listeria

E). Salmonella

232. Factorii fizico-chimici care influenţează proliferarea bacteriilor sunt:

A). prezenţa apei în aliment în cantitate redusă

B). prezenţa proteinelor în aliment în cantitate crescută

C). soluţiile saline în care sunt păstrate alimentele

D). temperatura şi umiditatea ridicată

E). timpul lung de păstrare

233. În ce condiţii de comercializare a alimentelor se consideră contravenţie şi se

sacnţionează cu amendă:

A). nerespectarea condiţiilor de prelucrare culinară de către consumator

B). nerespectarea prevederilor legale privind depozitarea alimentelor în unitate

C). nerespectarea prevederilor legale privind prelucrarea alimentelor în unitate

D). nerespectarea prevederilor legale privind depozitarea alimentelor la consumator

E). nerespectarea prevederilor legale privind transportul alimentelor

234. Principalele sisteme de monitorizare a calităţii alimentelor sunt:

A). GMP - Bune Practici de Producţie

B). HACCP - Analiza riscului şi Punctele Critice de Control

C). QAS - Standarde de Asigurare a Calităţii

D). OPC – Oficiul pentru Protecţia Consumatorului

E). ANSVSA – Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi de Siguranţa alimentului

235. Obiectivele sistemului HACCP sunt:

A). creşterea costurilor pentru analiza alimentelor

B). creşterea pierderilor legate de retragerea de produse

C). prevenirea bolilor cauzate de alimente

D). reducerea pierderilor legate de retragerea de produse

E). sistem mai eficient de asigurare a calităţii

236. Analiza pericolelor din cadrul planului HACCP se bazează pe:

A). analiza informaţiilor privind pericolele cu risc pentru sănătate

B). analiza condiţiilor ce favorizează pericolele din alimente

C). luarea măsurilor în care pericolele potenţiale trebuie puse sub control, inainte de

a deveni riscuri

D). luarea deciziilor care ţin de siguranţa alimentului

E). recomandări privind manipularea şi depozitarea corectă a alimentelor

237. Ce este un plan HACCP?

A). un document specific fiecărui produs şi fiecărei linii de producţie

B). un document important în asigurarea siguranţei alimentare

C). un document specifc în care se descrie ce este necesar să se facă, unde şi când

D). un document necesar pentru recepţia mărfurilor alimentare

E). un document necesar la oficiul pentru protecţia consumatorului

238. Indicatorii urmăriţi în controlul igienei din sistemul HACCP sunt:

A). indicatorii de calitate a materialelor de contact cu alimentele

B). indicatorii de calitate a ambalajelor de contact cu alimentele

C). posibilităţile de contaminare încrucişată şi indicatorii microbiologici

D). temperatura şi umiditatea din microclimat

E). timpul de acţiune/intervenţie şi temperatura mediului

239. Boala transmisă prin carnea de pui cu risc ridicat pentru gravide este:

A). trichineloza

B). enterocolita acută

C). toxoplasmoza

D). listerioza

E). salmoneloza

240. Preparatele culinare calde se păstrează la temperaturi de:

A). peste 40C

B). sub 40C

C). peste 600C

D). sub 600C

E). peste 1000C

241. Organele de management şi control alimentar pot dispune oprirea temporară a

comecializării unui produs dacă acesta:

A). este confirmat ca fals sau substituire

B). nu are certificate de conformitate cu standardele naţionale

C). nu îndeplineşte caracteristicile calitative

D). nu prezintă elemente de identificare

E). prezintă elemente de identificare

242. Inocuitatea alimentelor constă în lipsa modificărilor de tip:

A). contaminare

B). falsificare

C). alterare

D). ambalare

E). dezinfecţie.

243. Ce reprezintă igiena personalului din unităţile alimentare:

A). aplicarea igienei astfel încât alimentele să fie ambalate correct

B). aplicarea igienei astfel încât lucrătorul să nu devină o sursă de contaminare a

produselor alimentare sau de îmbolnăvire a propriei personae

C). totalitatea manoperelor de producţie a unui aliment

D). totalitatea manoperelor pentru realizarea unei stări de curăţenie a întregului corp

E). totalitatea manoperelor pentru realizarea unei stări de curăţenie a îmbrăcăminţii

şi încălţămintei

244. Codul privind igiena personală din unităţile alimentare se bazează pe:

A). purtarea echipamentului de protecţie a alimentului, curat, complet, adecvat

B). spălarea frecventă a mâinilor

C). tăierea unghiilor scurt şi menţinerea lor permanent curată

D). ţinerea în permanenţă a părul acoperit

E). utilizarea de produse cosmetice ca estetică

245. Când se recomandă spălarea mâinilor într-o unitate alimentară?

A). după fiecare pauză, la reintrarea în zona de lucru

B). după ieşirea de la WC şi curăţenia locurilor de muncă

C). dupa manipularea materiei prime şi a ambalajelor

D). la inceperea muncii şi la schimbarea operaţiei de lucru

E). la terminarea turei de lucru

246. Cum se întreţine echipamentul de protecţie din unitatea alimentară?

A). apretat si călcat (cu fierul încins)

B). în stare de integritate şi curăţenie

C). prin spălare frecventă la domiciliul fiecăruia

D). prin spălare la unitate autorizata si transportat atent

E). spălat şi călcat în cadrul unităţii

247. Manipularea igienică a alimentelor refrigerate recomandă ca:

A). alimentele perisabile să fie păstrate în condiţii de refrigerare, dar nu prea mult

timp

B). alimentele perisabile se pot păstra oricât prin refrigerare, mai puţin carnea crudă

C). carnea de pasăre, cea roşie şi peştele trebuie decongelate complet înainte de

preparare

D). doar peştele trebuie decongelat complet înainte de preparare

E). reziduurile lichide acumulate în timpul decongelării cărnii trebuie îndepărtate

248. Manipularea igienică a alimentelor preparate, încălzite recomandă ca:

A). alimentele preparate să fie păstrate la temperatura de cel puţin 60oC

B). alimentele preparate să fie păstrate la temperature sub 60oC

C). alimentele preparate trebuie pastrate separat de materiile prime

D). alimentele preparate termic pot fi atinse cu mâna numai după ce au fost pregătite

E). reîncălzirea alimentelor gătite, păstrate in frigider, să se faca la cel puţin 70oC

249. Igiena corectă din bucătărie precizează următoarele:

A). bucătăria şi zonele de depozitare pentru alimente trebuie protejate împotriva

insectelor şi altor dăunători

B). în spaţiile de preparare iluminatul nu este aşa de important ca în cămară

C). prosoapele si celelalte textile utilizate în bucătărie trebuie schimbate cel puţin o

dată pe lună

D). substanţele dezinfectante se păstrează în bucătărie, la îndemână

E). substanţele periculoase/toxice trebuie păstrate înafara bucătăriei, în recipiente

sigure şi etichetate

250. Procedurile de curăţenie din unităţile alimentare implică:

A). aplicarea de detergent, clătirea cu apă şi uscarea

B). clătirea cu apă, aplicarea de detergent, clătirea şi uscarea

C). dezinfecţia şi uscarea

D). îndepărtarea murdăriei şi clătirea cu apă

E). îndepărtarea murdăriei, aplicarea de detergent, clătirea cu apă şi uscarea

251. Factorii care influenţează eficacitatea dezinfectantelor sunt:

A). concentraţia şi pH-ul detergenţilor

B). natura “murdariei” de tratat şi compatibilitatea cu detergenţii

C). timpul de contact şi temperatura

D). tipul de aliment şi de ambalaj folosit

E). umiditatea şi presiunea osmotică

252. Metodele de dezinfecţie chimică se bazează pe folosirea de:

A). aburi sau căldură umedă

B). arderea şi căldura uscată

C). compuşi clorigeni

D). dezinfectanţii tensioactivi

E). spălarea şi fierberea

253. Care sunt factorii favorizanţi pentru apariţia vectorilor într-un depozit de

alimente:

A). alimentele aglomerate şi suprapuse

B). căldura şi umiditatea

C). depozitarea de alimente mixte

D). lipsa aplicării eficiente metodelor de deratizare şi dezinsectizare

E). prezenţa hranei

254. Bunele practici de producţie reprezintă:

A). un set de analize de laborator de control alimentar

B). combinaţie de proceduri de producţie şi de control a calităţii alimentului

C). o combinaţie de proceduri de testare a valabilităţii alimentului

D). un set de proceduri de protecţia muncii în unităţi alimentare

E). un set de proceduri sterile din fluxul tehnologic de producţie al alimentului

255. Spaţiile şi echipamentele dintr-o unitate de alimentaţie public trebuie astfel

amplasate încât să asigure:

A). accesul la alimente

B). accesul consumatorilor şi personalului la bucătărie

C). întreţinere, curăţare, dezinfecţie corespunzătoare

D). protecţia împotriva dăunătorilor şi controlul lor

E). risc mimim de contaminare

256. Vectorii prin care pot disemina germenii patogeni pe alimente sunt:

A). alimentele aglomerate şi suprapuse în depozit

B). muşte, gândaci, furnici

C). pH-ul acid al alimentelor

D). rozătoare

E). temperatura şi umiditatea ridicată

257. Detergenţii cationici sunt:

A). detergenţi tensioactivi

B). substanţe clorigene

C). substanţe cu acţiune detergentă ridicată

D). substanţe insecticide

E). substanţe rodenticide.

258. Construirea circuitelor funcţionale din unităţile alimentare trebuie să evite:

A). încrucişarea alimentelor tratate termic cu cele crude

B). încrucişarea ambalajelor curate cu cele murdare

C). încrucişarea ambalajelor murdare cu deşeurile

D). încrucişarea personalului de deservire cu consumatorii

E). încrucişarea veselei folosite cu cea curată

259. Încăperile de lucru din bucătărie trebuie să aibă pereţii şi pavimentul:

A). nealunecoşi, rezistenţi la lovituri şi la greutate

B). netezi, neputrescibili, nealunecoşi

C). plafonul fonoizolant în camerele unde se produc căldură şi aburi

D). podeaua cu înclinare spre uşa de acces

E). uşor de spălat şi dezinfectat

260. Utilităţile unei unităţi alimentare prevăd asigurarea minimului de:

A). apă potabilă, microclimat corespunzător şi evacuarea deşeurilor

B). apă şi evacuarea deşeurilor

C). aprovizionare şi depozitare alimente

D). ambalare alimente şi depozitare

E). apă potabilă, iluminat şi ventilaţie

261. În construcţia încăperilor de producţie alimentară cu degajare de căldură şi fum

se prevede:

A). amplasarea în partea de jos a clădirii

B). instalaţie de ventilaţie mecanică cu scoaterea aerului poluat

C). înălţimea sub 4 m

D). amplasarea în partea de sus a clădirii

E). spaţii fără instalaţie de ventilaţie mecanică

262. Unităţile de alimentaţie publică şi colectivă trebuie să fie prevăzute cu:

A). anexe social-sanitare şi de depozitare

B). încăperi de consum, încăperi de preparare şi oficii de spălare a veselei

C). încăperi de producţie alimentară

D). spaţii administrative

E). spaţii de depozitare deşeuri şi depozitare alimente

263. Încăperile social-sanitare vor fi construite:

A). în incinta celor de producţie

B). din încăperi pt. vestiare cu filtru sanitar, cameră cu chiuvete şi duşuri, WC, sală

de odihnă

C). în clădiri separate de cele de producţie la distanţă minimă de 30 m

D). separat de cele de producţie

E). din încăperi tip vestiar şi sală de odihnă

264. Amplasarea punctelor de desfacere în comerţul alimentar ambulant se face:

A). la distanţa faţă de zone insalubre (25 m)

B). la distanţa faţă de sursa-mama de materie primă (25 m)

C). fără obligativitatea utilităţilor: apă, canalizare, electricitate, încălzire

D). în zonele de agreement

E). în pieţe

265. Activitatea din magazinele alimentare trebuie realizată astfel ca:

A). aprovizionarea să nu se facă pe aceeaşi uşă prin care au acces consumatorii

B). să nu se păstreze băuturile răcoritoare în vase deschise

C). să se păstreze de la o zi la alta semipreparatele

D). să se poată refolosi paharele de unică folosinţă

E). vânzătorii să aibă echipament de protecţie şi examenele medicale periodice

266. Echipamentul de protecţie al personalului din unităţile alimentare are ca scop:

A). protecţia lucratorului si a alimentului

B). protecţia faţă de praf, radiaţii şi umiditate

C). împiedicarea transpiraţiei excessive

D). protecţia alimentului de contaminare prin vectori

E). să aibă aceleaşi culori indiferent de locul de muncă

267. După tipul de activitate pe care îl desfăşoară, unităţile alimentare se clasifică în:

A). unităţi de alimentaţie publică şi colectivă

B). unităţi de comercializare a alimentelor şi comerţul stradal

C). unităţi de comerţ cu amănuntul şi comerţ en-gros

D). unităţi de industrie alimentară şi de micro-producţie alimentară

E). unităţi de producţie alimentară, de alimentaţie publică şi de comercializare

268. Unităţile de producţie alimentară se împart în:


B). unităţi de comercializare a alimentelor şi comerţul stradal

C). unităţi de comerţ cu amănuntul şi comerţ en-gros



269. Unităţile de comercializare a alimentelor se împart în:


B). unităţi de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

C). unităţi de comerţ cu amănuntul, en-gros şi stradal



270. Menţionaţi condiţiile stricte de îndeplinit pentru unităţile alimentare:

A). să aibă asigurată apa potabilă curentă caldă şi rece, în cantitate suficientă, chiar

dacă nu este potabilă

B). să fie dotate cu instalaţii pentru colectarea şi îndepărtarea igienică a reziduurilor

lichide şi solide

C). condiţiile de ventilaţie, încălzit, iluminat şi zgomot să se încadreze în normele de

igiena a muncii şi igiena mediului

D). să existe pereţi şi pavimente impermeabile, netede, nealunecoase, prevăzute cu

sifoane de scurgere racordate la reţeaua de canalizare

E). să fie dotate cu cantităţi suficiente de ustensile/materiale pentru spălare şi

dezinfecţie

271. Magazinele alimentare trebuie să prezinte ca structură de organizare interioară:

A). spaţii de depozitare pe categorii de alimente (uşor perisabile, greu perisabile,

ambalate)

B). săli de desfacere pe categorii de produse

C). magazie de ambalaje

D). spaţii social-administrative

E). unităţi de micro-producţie alimentară

272. Încăperile de preparare din cadrul unităţilor de alimentaţie publică cuprind:

A). bucătăria propriu-zisă şi bucătăria rece (pt salate, maioneze, sandviciuri)

B). cămara de depozitare a alimentelor

C). încăperea de prelucrare primară (camera de tranşat carnea, camera de curăţat

zarzavat)

D). laboratorul de patiserie-cofetărie

E). oficiul de servire a mâncării şi cel pt spălarea vaselor

273. Ce este tehnologia de conservare a alimentelor?

A). reprezintă totalitatea metodelor prin care se evită modificările fizico-chimice şi

biologice care duc la alterarea şi degradarea alimentelor

B). reprezintă totalitatea metodelor care produc modificări fizico-chimice şi biologice

ale alimentelor

C). reprezintă totalitatea metodelor de management al alimentelor

D). reprezintă totalitatea metodelor de siguranţa alimentelor

E). reprezintă totalitatea metodelor prin care se evită modificările fizico-chimice şi

biologice care duc la contaminarea alimentelor

274. Care sunt principalele tipuri de metode de conservare a alimentelor?

A). metode biologice

B). metode chimice

C). metode experimentale

D). metode fizice

E). metode legislative

275. Metodele fizice de conservarea alimentelor constau în:

A). conservarea prin acidifiere

B). conservarea prin iradiere

C). conservarea prin modularea temperaturii

D). conservarea prin scăderea concentraţiei în apă

E). conservarea prin sărare

276. Metodele chimice de conservarea alimentelor constau în:

A). conservarea prin acidifiere

B). conservarea prin afumare


D). conservarea prin scăderea concentraţiei în apă

E). conservarea prin sărare

277. Metodele experimentale de conservarea alimentelor constau în:

A). ambalarea în atmosferă condiţionată

B). conservarea prin acidifiere


D). procesarea cu microunde şi unde radio

E). procesarea termo-sonică

278. Care sunt obiectivele aplicării tehnologiilor în alimentaţie?

A). conservarea alimentelor

B). obţinerea unor alimente mai gustoase şi mai digerabile

C). produse noi cu proprietăţi noi

D). siguranţa alimentului

E). control mai riguros alimentar

279. Care sunt cele mai eficiente şi frecvente tipuri de radiaţii folosite în conservarea

alimentelor?

A). radiaţiile gamma

B). radiaţiile alfa şi beta

C). radiaţiile ultraviolete, UV

D). microundele

E). radiaţiile X

280. Ce reprezintă metoda de deshidratare a alimentelor?

A). este o metodă de conservare prin care cantitatea de apă din produs scade sub 8%

B). este o metodă de conservare prin care se reduce volumul şi greutatea alimentului

C). este o metodă de conservare prin care creşte presiunea osmotică din aliment

D). este o metodă de conservare prin care se distrug toţi germenii din aliment

E). este o metodă de conservare aplicabilă special produselor carnate şi de peşte

281. Pasteurizarea joasă a alimentelor se desfăşoară la:

A). la 60-650C timp de 20-30 min

B). 70-800C timp de 10-15 sec

C). 85-900C timp de câteva sec

D). peste 1010C timp de câteva sec

E). peste 60 de grade Celsius timp de maxim 30 de min

282. Care sunt condiţiile de sterilizare UHT a alimentelor?

A). sterilizare la temperaturi de 110-1150C, timp de 60-120 min

B). sterilizare la 125-1350C, timp de 30-90 min

C). sterilizare prin încălzirea produsului la 130-1400C, timp de 2-5 sec

D). sterilizare la 1300C şi ambalarea produsului în recipiente presterilizate

E). sterilizare la 90-1010C, timp de 30 min

283. Cât timp se pot refrigera ouăle?

A). 1-2 săptămâni

B). maxim 6 săptămîni

C). 3 luni

D). 12 săptămîni

E). 3-6 luni

284. Congelarea rapidă a alimentelor se aplică corect la:

A). -120C în timp de 2 zile

B). -150C în timp de 2-3 zile

C). -300C în 10 min până la câteva ore

D). -300C în 1-2 ore

E). -300C în câteva minute

285. Marinarea alimentelor se realizează prin:

A). adăugarea de acizi (acidul acetic 1-2%) + sare + zahăr

B). prin fermentaţia lactică a glucidelor din produsele vegetale

C). prin adăugarea de zahăr în exces

D). prin sărare în exces

E). prin sărare şi afumare

286. Murarea alimentelor se realizează prin:

A). adăugarea de acizi + sare + zahăr

B). prin fermentaţia lactică a glucidelor din produsele vegetale

C). prin adăugarea de zahăr în exces

D). prin sărare în exces

E). prin sărare şi afumare

287. Conservarea alimentelor prin afumare se asociază de obicei cu:

A). sărarea

B). marinarea

C). adăugarea de grăsimi

D). adăugarea de sare în exces

E). congelarea

288. Regulile generale pentru depozitarea alimentelor prevăd:

A). alimentele mai vechi se aşează pe rafturi, mai în spate

B). se permite igienizarea spaţiilor doar o dată pe an

C). se cere un spaţiu de depozitare salubru pt evitarea contaminării

D). în spaţiile de depozitare trebuie asigurată protecţia alimentelor împotriva

dăunătorilor, insectelor şi rozătoarelor

E). alimentele să fie aşezate în rânduri distanţate, pe sortimente

289. Microclimatul corespuzător unui spaţiu de depozitare a alimentelor cere

următoarele:

A). iluminat corespunzător pt urmărirea stării alimentelor şi efectuarea curăţeniei

B). umiditate 35-60% şi temperatură maxim 40C pt alimente uşor perisabile

C). umiditate 90% şi 150C pt legume şi fructe proaspete

D). umiditate redusă şi temperatură de 15-200C pt alimente greu perisabile

E). aprovizionarea cu apă potabilă de la reţea şi racord la canalizare

290. Condiţiile de igienă pentru spaţiile de refrigerare şi congelare vizează:

A). să aibă acces uşor şi posibilităţi de întreţinere curată a încăperii şi frigiderelor

B). să asigure in interior, temperaturi de 0-4°C pentru congelatoare

C). să fie amplasate în spaţii curate, bine ventilate, bine iluminate

D). să fie confecţionate din materiale uşor de spălat/dezinfectat

E). uşile să se închidă etanş

291. Condiţiile de depozitare în spaţiile de refrigerare şi congelare vizează:

A). se interzice recongelarea produselor alimentare decongelate

B). nu se introduc mâncăruri calde în frigider şi nici conserve desfăcute

C). nu se depozitează ouă cu resturi de excremente în frigider

D). nu se ţin în frigider mâncăruri alterate

E). alimentele crude (carne, lapte, ouă) se pot depozita cu cele gătite reci

292. Amplasarea alimentelor în spaţiile frigorifice se face cu respectarea regulilor de

vecinătate care să prevină insalubrizarea alimentelor:

A). alimentele crude (carne, lapte, ouă) se depozitează împreună cu cele preparate

B). alimentele puternic mirositoare (peşte, salate cu ceapă) se depozitează separat de

cele ce împrumută uşor mirosuri

C). se acoperă locurile prin care se realizează răcirea incintei

D). se respectă principiul rotării alimentelor, cele mai noi în faţă pt consum

E). carnea crudă se pune cel mai sus în frigider, alimentele mirositoare în recipiente

deschise, iar toate produsele să fie protejate în recipienţi

293. Păstrarea corectă a ouălor depinde de:

A). ouăle trebuie să fie marcate cu data expirării valabilităţii

B). depozitarea în spaţii răcoroase de la 0°C la + 5°C maxim 150C, ferite de soare

C). vânzarea ouălor se face la raionul de carne şi mezeluri

D). se comercializează ouă crăpate doar la preţ redus

E). se permite vânzarea ouălor la raionul cu preparate crude

294. Depozitarea alimentelor greu perisabile, uscate (paste făinoase, orez, zahăr) se

face după reguli ca:

A). se face în ambalaje curate, pe rafturi şi nu direct pe paviment

B). în hambare deschise, cu posibilitate de aerare sau saci de material de hartie

C). în încăperi uscate, curate, aerate, lumină suficientă pt curăţenie, igienizate

periodic

D). la temperatură între +70C şi +20

0C, cu umiditate redusă

E). cu spaţii de acces pt controlul alimentelor şi protejate de insecte/rozătoare

295. Depozitarea legumelor şi fructelor proaspete...

A). se efectuează în spaţii întunecoase, răcoroase 12-16°C, cu umiditate ridicată

B). în saci textili, in vrac, pe rastele sau grătare şi în lăzi

C). cartofii şi rădăcinoasele trebuie păstrate împreună cu celelalte legume şi fructe

D). legumele si fructele se triază permanent îndepărtându-se cele depreciate

E). vânzarea lor se face în orice raion alimentar

296. Condiţiile de depozitare a conservelor prevăd:

A). se efectuează în spaţii protejate de radiaţiile solare directe

B). se permit în spaţii cu temperaturi între între 7-20°C şi umiditate 65–75%

C). nu se folosesc sticlele posibil sparte sau fisurate

D). se pot consuma conservele deformate, ruginite, bombate, cu scurgeri dacă nu au

termenul de valabilitate expirat

E). se poate deschide o conserva cu bombaj pentru degustare

297. Ambalajele alimentelor nu pot fi depozitate în:

A). în încăperile de prelucrare

B). în încăperile de vânzare

C). în magazii de ambalaje protejate de praf, microbi şi ploaie

D). în spaţiile de circulaţie sau pe trotuarele aferente

E). în spaţiile frigorifice

298. Menţionaţi condiţiile de temperatură şi umiditate adecvate cerute pentru

depozitarea alimentelor animaliere:

A). carnea zvântată şi refrigerată se păstrează în spaţii frig la o temperatură de 00C -

+4°C, iar pentru carnea congelată temperatura de păstrare este de maxim -12°C

B). prospăturile (parizer, polonez, cremvurşti, etc.) se vor expune spre vânzare în

vitrine la 5°C-100C

C). peştele congelat se ţine în congelatoare, la temperatura de maxim -12°C

D). brânza telemea in depozite răcoroase la maxim +15°C

E). ouăle se depozitează în spaţii răcoroase 0°C la + 5°C maxim 150C ferite de razele

soarelui

299. Transportul alimentelor uşor perisabile se face prin:

A). sisteme de transport salubre şi non-izoterme

B). sisteme de transport frigorifice sau izoterme

C). sisteme de transport nespecializate, insalubre

D). transport pe durată cît mai lungă

E). sisteme care în timpul transportului să modifice calităţile produselor

300. Regulile generale pentru transportul alimentelor prevăd că:

A). mijloacele de transport pentru alimente nu se folosesc pentru transportul altor

mărfuri

B). mijloacele de transport trebuie să aibă spaţiile de transport astfel construite încât

să permită spălarea şi dezinfectarea lor cu eficienţă

C). o dată pe an, mijloacele se igienizează numai în unităţi specializate

D). cei care manipulează alimentele în şi din mijloacele de transport trebuie să facă

dovada stării de sănătate, a igienei individuale corecte, a echipamentului de

protecţie şi a cunoştinţelor de igienă

E). mijloacele de transport al alimentelor nu se păstrează în unităţi de parcare-garare

ci pe stradă

301. Responsabilităţile furnizorului de alimente prin transport sunt următoarele:

A). răspunde de calitatea mărfii livrate

B). nu răspunde de ambalarea corespunzătoare

C). răspunde de amenajarea mijlocului de transport

D). răspunde de încărcarea şi descărcarea mărfii fără să deterioreze ambalajul

E). răspunde de recepţionarea şi apoi depozitarea mărfii

302. Condiţiile de transport alimentar igienic vizează următoarele intervenţii:

A). amenajarea interiorului mijlocului de transport

B). condiţiile de microclimat adecvate

C). spălare/igienizare a mijlocului de transport o dată pe an

D). igiena personalului ce asigură transportul

E). alimentele să fie însoţite pe tot timpul transportului de documente care să certifice

calitatea şi provenienţa mărfii

303. Ambalajele alimentelor pot fi depozitate doar:

A). în încăperile de prelucrare

B). în încăperile de vânzare

C). în magazii de ambalaje protejate de praf, microbi şi ploaie

D). în spaţiile de circulaţie sau pe trotuarele aferente

E). în spaţiile frigorifice

304. Care este scopul ambalării alimentelor?

A). prevenirea contaminării şi recontaminării alimentelor

B). protejarea alimentelor de lumină, oxigen, umiditate, praf

C). protejarea alimentului de contactul cu mediul

D). protejarea alimentului de aditivare

E). protejarea alimentului de alterare prin depăşirea valabilităţii

305. Ambalajele alimentare prezintă următoarele funcţii:

A). elementele destinate să asigure informaţii despre producător, să descrie produsul

conţinut, să explice cum se foloseşte produsul

B). totalitatea elementelor destinate să învelească un produs, în vederea asigurării

calităţii şi integrităţii acestuia la manipulare, transport, depozitare şi desfacere

C). totalitatea elementelor destinate să învelească un produs, în vederea asigurării

calităţii şi integrităţii acestuia indiferent de termenul de valabilitate

D). totalitatea elementelor destinate să învelească un produs, în vederea asigurării

integrităţii acestuia doar în timpul transportului

E). un sistem care îndeplineşte funcţii de protecţie fizică, chimică, mecanică,

biologică şi funcţii de promovare a produsului

306. Accesoriile de ambalaj sunt materialele sau dispozitivele destinate să preia unele

funcţii ale ambalajului confecţionat cum ar fi:

A). etanşarea, închiderea ambalajului

B). identificarea ambalajului

C). imobilizarea conţinutului, amortizarea şocurilor

D). consolidarea produsului şi ambalajului

E). accesoriile fac parte din învelişul de ambalare

307. După nivelul de ambalare, ambalajul primar este:

A). cel care se află în contact direct cu produsul, asigurând bariera protectoare

nemijlocită (cutii metalice, butelii din sticlă, pungi din material plastic)

B). cel care nu vine în contact direct cu produsul ci este alcătuit dintr-un anumit

număr de ambalaje de nivel inferior, fiind mijlocul fizic de transport şi distribuţie

al acestora (folosit la desfacerea cu amănuntul pentru vânzare)

C). cel care nu vine în contact direct cu produsul ci grupează mai multe ambalaje de

nivel inferior pentru transport (paleta pe care sunt stivuite cutiile de carton

învelită cu totul în folie termocontractibilă)

D). cel care vine în contact cu produsul şi îl protejează

E). cel care ambalează toate celelalte nivele de ambalare ale produselor, pentru

transportul pe durată lungă

308. Ce este un ambalaj închis?

A). un ambalaj prevăzut cu capac sau alt sistem de închidere

B). un ambalaj care nu poate fi demontat sau pliat din construcţie

C). un ambalaj care se deteriorează la solicitări mecanice

D). care nu îşi schimbă forma sau dimensiunile în timpul umplerii sau după golire

E). un ambalaj care nu permite schimbul de substanţă (apă, vapori de apă, gaze, praf,

mirosuri, arome, grăsimi) între interiorul său şi mediul exterior

309. Ce este un ambalaj etanş?

A). un ambalaj prevăzut cu capac sau alt sistem de închidere

B). un ambalaj care nu poate fi demontat sau pliat din construcţie

C). un ambalaj care se deteriorează la solicitări mecanice

D). care nu îşi schimbă forma sau dimensiunile în timpul umplerii sau după golire

E). un ambalaj care nu permite schimbul de substanţă (apă, vapori de apă, gaze, praf,

mirosuri, arome, grăsimi) între interiorul său şi mediul exterior

310. Codul cu bare folosit pe ambalaje este:

A). cel mai simplu şi mai ieftin sistem de identificare automată a unui produs

B). furnizează informaţii privind ţara de origine a produsului, producătorul şi tipul de

produs

C). furnizează informaţii privind termenul de valabilitate şi preţul produsului

D). furnizează informaţii privind tipul de ambalaj folosit

E). se bazează pe reprezentarea produsului printr-o asociere de bare şi spaţii libere,

codificarea folosind un număr de simboluri (cifre)

311. Recunoaşteţi factorii legaţi de materiale care influenţează producerea şi

utilizarea ambalajelor:

A). proprietăţile fizico-mecanice ale materialelor de ambalaj (transparenţa, culoarea,

grosimea, porozitatea, greutatea, factorul de întindere, duritate)

B). permeabilitatea (la vapori, gaze, lumină, UV, grăsimi, microorganisme) şi forma

(pt depozitare, manipulare, estetică, rigide/flexibile)

C). comportarea materialelor la temperatură (scăzută sau ridicată) şi costul

ambalajelor, maşinilor de ambalare şi manoperei

D). aspecte biologice, chimice şi microbiologice legate de materialul pt ambalaj

E). factori legaţi de piaţa de desfacere (producători, depozite, consumator)

312. Condiţiile de protecţie sanitară a cărnii prevăd în metoda de preparare că:

A). făina pentru sos trebuie dizolvată în apă rece

B). materiile prime şi produsele finite se vor prelucra pe aceleasi mese

C). nu folosiţi uleiul după prăjire pentru sosuri

D). sarea se adaugă la inceputul procesului de fierbere

E). să nu amestece tocăturile de carne crudă cu cele prelucrate termic

313. Desfacerea şi servirea băuturilor răcoritoare pretinde ca:

A). răcirea băuturilor îmbuteliate să se facă doar în spaţii frigorifice speciale

B). răcirea băuturilor îmbuteliate să se facă şi prin scufundare în apă cu gheaţă,

menţinând sticla în poziţie verticală, peste nivelul apei cu cel puţin 10 cm

C). pentru răcirea băuturilor în pahar să se poată folosi cuburi de gheaţă preparate

din orice tip de apă, dar păstrată în congelatoare speciale

D). pentru răcirea băuturilor în pahar să se poată folosi cuburi de gheaţă preparate

doar din apă ptabilă

E). este obligatorie folosirea paharelor de unică folosinţă doar o singură dată

314. Condiţiile de protecţie sanitară în prepararea alimentelor permit:

A). incorporarea în preparate a grăsimilor folosite la prăjire

B). să se folosească ouăle de raţă în preparatele finite doar prin fierbere prelungită

C). preparatele culinare finite, până la servire către consumatori, să fie păstrate la

minim 60°C (mâncărurile calde)

D). nu se permite refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite ori

amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele prelucrate termic

E). materiile prime şi produsele finite se vor prelucra pe mese (sau funduri de lemn)

diferite, marcate vizibil

315. Metodele termice de prelucrare a alimentelor, folosite în gastrotehnie, sunt:

A). fierbere, înăbuşire

B). frigere, prăjire, coacere

C). refrigerare, congelare

D). sărare, afumare

E). tocare, pasare

316. Metodele chimice de prelucrarea a alimentelor, folosite în gastrotehnie, sunt:


B). frigere, prăjire, coacere

C). murare, marinare

D). refrigerare, congelare

E). sărare, afumare

317. Metodele mecanice de prelucrarea a alimentelor, folosite în gastrotehnie, sunt:


B). fragmentare, tocare

C). frigere, prăjire, coacere

D). sărare, afumare

E). tocare, pasare

318. Factorii fiziologici care influenţează proprietăţile laptelui sunt:

A). specia, rasa, perioada de lactaţie a animalului

B). starea de sănătate, vârsta şi individualitatea animalului

C). alimentaţia animalului şi anotimpul

D). condiţiile de întreţinere a animalului (confort)

E). modul de obţinere a laptelui, starea de igienă a unităţilor de producţie

319. Factorii externi care influenţeaza proprietăţile laptelui sunt:






320. Factorii tehnologici care influenţează proprietăţile laptelui sunt:






321. Care din soiul de lapte de mai jos conţine mai mult calciu la 100 ml?

A). bivoliţă

B). capră

C). iapă

D). oaie

E). vacă

322. Clasificarea laptelui crud după compoziţia chimică se face în:

A). lapte nemodificat (integral) şi lapte modificat (normalizat, semi-ecremat, ecremat)

B). lapte integral netratat şi lapte tratat termic (pasteurizat sau sterilizat)

C). lapte proaspăt (crud şi pasteurizat) şi lapte conservat (sterilizat, condensat şi praf)

D). lapte lichid nehidratat şi lapte deshidratat (condensat şi praf)

E). lapte poluat şi nepoluat

323. Care este schema tehnologică de obţinere a laptelui de consum?

A). colectare si transport, recepţie cantitativă şi calitativă, curăţire, normalizare,

pasteurizare, răcire şi depozitare, control calitativ

B). recepţie, curaţire, pasteurizare şi răcire

C). colectare, transport, normalizare, depozitare

D). colectare, transport, recepţie, pasteurizare, depozitare

E). colectare, transport, recepţie, curăţire, normalizare, pasteurizare şi răcire

324. Cand se poate presupune o falsificare a laptelui recepţionat de la producător?

A). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă o

densitate mai mare

B). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă o

densitate mai mică

C). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă un

procent de grăsime mai scăzut

D). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă un

conţinut de substanţă uscată fără grăsime mai mare

E). când laptele recepţionat la fabrică, în comparaţie cu proba de grajd, prezintă un

procent de grăsime mai crescut decat cel normal

325. Ce reprezintă normalizarea laptelui:

A). este operaţia tehnologică prin care laptele se aduce la un anumit conţinut de

grăsimi

B). prin normalizare se obţine lapte cu conţinut de grăsime, care să corespundă

standardului de lapte pentru alimentaţie

C). este operaţia tehnologică de reducere a conţinutului de proteine din lapte

D). este operaţia tehnologică de aducere la valori normale a principalilor parametrii

de calitate a laptelui

E). este operaţia de pasteurizarea înaltă a laptelui crud

326. În ce constă pasteurizarea laptelui?

A). prin pasteurizare se urmăreşte distrugerea microflorei laptelui şi în special a

bacteriilor patogene

B). prin acest tratament termic se modifică valoarea nutritivă şi caracteristicile

organoleptice ale laptelui

C). prin acest tratament termic nu se modifică valoarea nutritivă şi caracteristicile

organoleptice ale laptelui

D). controlul acesteia se face prin proba fosfatazei şi a peroxidazei

E). prin pasteurizare se urmăreşte înmulţirea microflorei laptelui pentru prepararea

iaurtului

327. Recunoaşteţi metodele de conservare ale laptelui de mai jos:

A). metode de conservare prin sterilizare termică

B). metode de conservare prin deshidratare

C). metode de conservare prin adaos de zahăr

D). metode de conservare prin iradiere

E). metode de conservare prin vidare

328. Menţionaţi caracteristicile laptelui praf:

A). este un tip de lapte conservat, avand conservabilitate mare, volum mic, posibilităţi

uşoare de transport, reconstituire perfectă

B). este un tip de lapte conservat prin deshidratarea laptelui până la atingerea unei

cantităţi de substanţă uscată de 97%

C). este un tip de lapte foarte uşor solubil în apă, laptele reconstituit având calităţile

iniţiale ale laptelui proaspăt

D). este un tip de lapte conservat prin deshidratarea laptelui până la atingerea unei

cantităţi de substanţă uscată de 27%

E). este un tip de lapte cu conservabilitate mică, volum mare, cu posibilităţi dificile de

transport

329. Schema tehnologica de preparare a iaurtului este:

A). recepţia laptelui, normalizare, tratare termică, răcire, însămânţare cu maia,

fermentare, răcire şi depozitare

B). colectare si transport, recepţie cantitativă şi calitativă, curăţire, normalizare,

pasteurizare, răcire şi depozitare

C). recepţie, curaţire, însămânţare cu maia, pasteurizare şi răcire

D). recepţie, normalizare, tratare termică şi răcire, însămânţare cu maia, fermentare

şi răcire

E). colectare si transport, recepţie, normalizare, pasteurizare, răcire şi depozitare

330. Din ce se fabrica brânzeturile topite?

A). se prepară din diferite sortimente de brânzeturi sau din amestecul lor, în condiţii

şi instalaţii speciale, topirea făcându-se în prezenţa unor săruri emulgatoare sub

influenţa vaporilor de apă

B). se fabrica din caş de oaie sau vacă, care a atins un anumit grad de maturare

C). brânzeturile supuse topirii se transformă într-o masă semifluidă, care se toarnă în

forme metalice, căptuşite în foiţe de staniol sau pelicule plastice

D). au o consistenţă moale omogenă, gustul şi aroma plăcute, asemănătoare de cele

mai multe ori sortimentului de brânză din care au fost preparat

E). se obţin printr-o prelucrare îndelungată a boabelor de coagul, la temperatură

ridicată, caşul fiind puternic presat, în scopul eliminării cât mai complete a

zerului.

331. Principalii factori care influenţează baterea smântânii şi formarea untului sunt:

A). conţinutul de grăsime şi compoziţia chimică a smântânii

B). gradul de maturare şi fermentare a smântânii

C). procesul de batere şi durata baterii

D). temperatura smântânii şi gradul de umplere al putineiului

E). tipul de pasteurizare a laptelui şi normalizare lui

332. Tehnologia de fabricare a îngheţatei se bazează pe:

A). se obţine prin congelarea unui amestec format din lapte, produse lactate

(smântâna, lapte praf), zahăr, substanţe gustative şi aromatice şi stabilizatori

B). tehnologia de fabricare a îngheţatei include şi înglobarea de aer în amestec în

timpul congelării

C). pasteurizarea amestecului se face la circa 70°C, timp de 30 min.

D). se obţine printr-o prelucrare îndelungată a boabelor de coagul, din lapte, la

temperatură ridicată

E). se obţine din lapte, prin separarea naturală sau cu ajutorul separatoarelor de

centrifugare.

333. Care sunt factorii de creştere şi îngrăşare care influenţează calitatea cărnii:

A). tipul de adăpost şi mărimea lui, densitatea animalelor din adăpost, luminozitatea

şi microclimatul adăpostului, furajarea

B). sexul, vârsta la sacrificare, starea sanitară, factorii genetici şi stresori prezenţi

C). tipul morfo-fiziologic, rasa, vârsta, greutatea corporală, sănătatea animalului

D). hrănirea raţională, starea de îngrăşare, mişcarea animalelor

E). postul animalului înainte de sacrificare, transportul (temperatura, densitatea de

încărcare), stocarea animalelor înainte de sacrificare

334. Care sunt factorii ce influenţează producţia de carne a animalelor:

A). tipul de adăpost şi mărimea lui, densitatea animalelor din adăpost, luminozitatea

şi microclimatul adăpostului, furajarea

B). sexul, vârsta la sacrificare, starea sanitară, factorii genetici şi stresori prezenţi

C). tipul morfo-fiziologic, rasa, vârsta, greutatea corporală, sănătatea animalului

D). hrănirea raţională, starea de îngrăşare, mişcarea animalelor

E). postul animalului înainte de sacrificare, transportul (temperatura, densitatea de

încărcare), stocarea animalelor înainte de sacrificare

335. Recepţia calitativă a animalelor la abator se face astfel:

A). la bovine după gradul de dezvoltare în ansamblu a corpului cât şi a diferitelor

regiuni anatomice, precum şi cercetarea depunerilor de grăsime

B). la ovine, calitatea se apreciază pe baza conformaţiei corpului şi prezenţa grăsimii

cutanate

C). la ovine, se apreciază starea lânii, a grăsimii cutanate şi dezvoltarea carcasei

posterioare

D). la porcine aprecierea se face prin cercetarea conformaţiei corporale şi a gradului

de acoperire a carcasei cu ţesut gras

E). la porcine se face după gradul de dezvoltare în ansamblu a corpului şi depunerile

de grăsime

336. Tehnologia de abatorizare a cărnii cuprinde următoarele etape de prelucrare a

carcaselor:

A). operaţiile de eviscerare, despicare, toaletare, examenul sanitar-veterinar,

marcare şi cântărire

B). operaţiile de eviscerare, toaletare, examenul sanitar-veterinar şi cântărire

C). operaţiile de examinare igienico-sanitară, eviscerare, despicare, toaletare,

marcare

D). operaţiile de examinare sanitar-veterinară, igienizare şi cântărire

E). operaţiile de jupuire, opărire, depilare, pârlire, răzuire de scrum, polisare-finisare

337. Tehnologia de abatorizare a cărnii cuprinde următoarele etape de pregătire a

animalelor pentru sacrificare:

A). operaţiile de eviscerare, despicare, toaletare, examenul sanitar-veterinar,

marcare şi cântărire

B). operaţiile de eviscerare, toaletare, examenul sanitar-veterinar şi cântărire

C). operaţiile de examinare igienico-sanitară, eviscerare, despicare, toaletare,

marcare

D). operaţiile de examinare sanitar-veterinară, igienizare şi cântărire

E). operaţiile de jupuire, opărire, depilare, pârlire, răzuire de scrum, polisare-finisare

338. Care sunt categoriile de clasificare a conservelor obţinute din carne?

A). din carne în suc propriu, din carne tocată, sub formă de pastă

B). crude, afumate, semi-afumate

C). dietetice, afumate, specialităţi

D). prospături, specialităţi, dietetice

E). simple, mixte, dietetice

339. Proporţia diferitelor ţesuturi din carne (muşchi, conjunctive, grăsime, os)

depinde de:

A). depunerile de grăsime şi regiunea aleasă

B). sex şi stare de îngrăşare

C). specie, rasă, vârstă

D). stare de îngrăşare şi regiunea carcasei

E). tipul de sacrificare şi sănătatea animalului

340. Carnea crudă se împarte din punct de vedere tehnologic în:

A). carne cu os, carne macră şi carne aleasă

B). carne cu os şi carne fără os

C). carne macră şi carne cu os

D). carne macră şi carne grasă

E). carne macră, carne de specialitate şi carne cu os

341. Menţionaţi etapele procesului tehnologic de fabricare a preparatelor din carne:

A). pregătirea semi-fabricatelor pentru specialităţi, pregătirea compoziţiei şi a semi-

fabricatelor, tranşarea şi dezosarea, prepararea şrotului şi a braţului, tratamentul

termic, depozitarea

B). tranşarea şi dezosarea, prepararea şrotului şi a braţului, pregătirea semi-

fabricatelor pentru specialităţi, pregătirea compoziţiei şi a semi-fabricatelor,

tratamentul termic, depozitarea şi livrarea

C). tranşarea şi dezosarea, pregătirea semifabricatelor pentru specialităţi, pregătirea

compoziţiei şi a semifabricatelor, prepararea şrotului şi a braţului, tratamentul

termic, depozitarea şi livrarea

D). pregătirea semifabricatelor pentru specialităţi, tranşarea şi dezosarea,

prepararea şrotului şi a braţului, tratamentul termic, depozitarea

E). tranşarea, dezosarea, prepararea şrotului/braţului, pregătirea semi-fabricatelor,

pregătirea compoziţiei, tratamentul termic, depozitarea, livrarea

342. Preparatele din carne se clasifică astfel după tratamentul termic...

A). crude, din carne pasteurizată, afumate

B). afumate, afumate la cald şi la rece, afumate la cald şi uscate

C). specialităţi pasteurizate, afumate sau afumate şi uscate

D). din carne tocată şi netocată

E). din carne crudă şi tocată, din carne afumată şi netocată

343. Pastrama de oaie face parte din categoria de preparate din carne gen:

A). specialităţi pasteurizate

B). preparate din carne netocată

C). specialităţi afumate la cald/pasteurizate

D). specialităţi pasteurizate/afumate

E). specialităţi afumate/uscate

344. Care sunt materiile auxiliare din compoziţia preparatelor din carne?

A). apa tehnologică, NaCl, zahărul, azotitul de sodiu, acidul ascorbic, polifosfaţii

B). aromatizanţii (condimente, uleiuri eterice, fum lichid), potenţatori de arome

C). derivatele proteice (concentrate, izolate), pasta de carne de pe oase

D). carnea de vită, porc, oaie, slănină crudă sau uşor sărată, subproduse comestibile

de abator (inclusiv organe), sângele alimentar

E). membrane (naturale, semisintetice-colagenice şi sintetice poliamidice), materiale

de legare şi combustibili tehnologici (lemn, rumeguş)

345. Care sunt materiile prime din compoziţia preparatelor din carne?

A). apa tehnologică, NaCl, zahărul, azotitul de sodiu, acidul ascorbic, polifosfaţii

B). aromatizanţii (condimente, uleiuri eterice, fum lichid), potenţatori de arome

C). derivatele proteice (concentrate, izolate), pasta de carne de pe oase

D). carnea de vită, porc, oaie, slănină crudă sau uşor sărată, subproduse comestibile

de abator (inclusiv organe), sângele alimentar

E). membrane (naturale, semisintetice-colagenice şi sintetice poliamidice), materiale

de legare şi combustibili tehnologici (lemn, rumeguş)

346. Tratamentul termic al preparatelor din carne se bazează pe:

A). afumare cu lichide de afumare

B). afumare în curent de fum

C). fierbere

D). pasteurizare

E). răcire

347. Clasificarea peştelui după modul de viaţă cuprinde:

A). cu carne albă sau cu carne de culoare închisă

B). de apă dulce şi de apă sărată

C). peşti fusiformi, plaţi şi sagiformi

D). peşti marini, migratori şi de apă dulce

E). peşti slabi, semigraşi şi graşi

348. După modul de prezentare la desfacere peştele poate fi:

A). peşte cu carne albă sau de culoare închisă

B). peşte proaspăt refrigerat sau congelat

C). peşte sărat sau afumat

D). peşte viu

E). semipreparate şi conserve din peşte

349. Ce este braţul?

A). componentă principală din tehnologia de fabricare a preparatelor din carne

B). este pasta de legătură, formată din particule de carne, grăsime şi ingrediente

tocate fin, în scopul de a realiza o legare a componentelor mezelurilor, a le da

consistenţă, elasticitate şi suculenţă

C). reprezintă carnea de vită/porc tăiată în bucăţi de 200-300 gr, cântărită, malaxată

(amestecată) cu amestec de sărare şi maturată la +4°C timp de 3-4 zile

D). componentă de bază a preparatelor din carne de care depind proprietăţile

organoleptice ale produselor

E). reprezintă ingredientele adăugate în mezeluri pentru arome specifice

350. Care sunt materiile prime necesare fabricării pâinii??

A). făină de grâu, sare, drojdie de panificaţie, apă

B). făină, apă şi drojdie

C). făină, drojdie şi sare

D). făină, apă şi sare

E). făină de secară, drojdie de panificaţie, apă

351. Comportarea tehnologică a făinii depinde de următoarele însuşiri de panificaţie:

A). capacitatea de hidratare şi cea de a forma gaze

B). capacitatea de a forma gaze şi puterea făinii

C). capacitatea aluatului de a reţine gazele de fermentare şi cea de hidratare

D). capacitatea de a-si închide culoarea şi puterea făinii

E). granulozitatea şi aciditatea făinii

352. Făina de secară:

A). posedă însuşiri de panificaţie mai slabe decât făina de grâu

B). faţă de făina de grâu nu formează gluten, dar proteinele sale au capacitatea de a

se umfla repede şi intens în prezenţa apei şi dau aluat bun

C). are un amidon mai greu de digerat decât cel de grâu şi dă un miez umed, lipicios

D). aluatul are o aciditate de 4 ori mai mică decât a aluatului de grâu

E). este mai închisă la culoare

353. Procesul tehnologic de fabricare a pâinii se bazează pe:

A). pregătirea materiilor prime, afânarea aluatului, prelucrarea aluatului, coacerea

pâinii

B). pregătirea materiilor prime, formarea aluatului, dospirea aluatului, coacerea

pâinii

C). pregătirea materiilor prime, formarea aluatului, afânarea aluatului, prelucrarea

aluatului, coacerea şi răcirea pâinii

D). formarea aluatului, dospirea acestuia, coacerea pâinii

E). pregătirea materiilor prime, formarea şi fermentarea aluatului, prelucrarea

aluatului, coacerea pâinii şi răcirea

354. Pregătirea făinii pentru panificaţie constă din operaţii de:

A). amestecare, cernere, încălzire

B). reţinerea impurităţilor metalice feroase de la măcinare, încălzire

C). cernere şi încălzire

D). transformarea în suspensie cu apa folosită la obţinerea aluatului, la 30-350C

E). cernere, adăugare de apă şi sare

355. Cantitatea de apă folosită la prepararea aluatului depinde de:

A). calitatea făinii

B). gradul de extracţie al făinii

C). umiditatea făinii

D). cantitatea de ingrediente din aluat (creşte pt făinuri de calitate foarte bună,

extracţii mari şi umidităţi mici şi scade la adaosul de zahăr, grăsimi, ouă sau lapte

în aluat)

E). calitatea pâinii

356. Cantitatea de drojdie folosită pentru aluatul de pâine depinde de:

A). calitatea drojdiei

B). procedeul de preparare a aluatului

C). anotimpul de preparare (creşte în anotimpul rece)

D). cantitatea de zahăr şi grăsimi din aluat

E). proporţia de sare din aluat

357. Afânarea aluatului pentru pâine poate fi obţinut astfel:

A). într-un microclimat eficient la o temperatura de 28–32°C şi umiditatea 75–80%

B). pe cale biochimică, produsă de CO2 rezultă din fermentaţia alcoolică

C). pe cale chimică, prin folosirea de substanţe chimice care degajă în aluat CO2

D). pe cale chimică, prin formarea unui mediu acid

E). pe cale fizică, prin introducerea directă sub presiune în aluat a CO2 sau a aerului

358. Dospirea finală a aluatului de pâine este în funcţie de:

A). masa produsului

B). condiţiile de dospire (temperatură, umiditate)

C). calitatea făinii şi aluatului

D). timpul variază între 25 şi 60 minute

E). scopul dospirii finale este eliminarea gazelor din bucata de aluat

359. Amelioratorii folosiţi în panificaţie...

A). sunt substanţe care conduc la îmbunătăţirea calităţii pâinii şi la prelungirea

prospeţimii ei

B). sunt substanţe folosite în cantitate mică

C). se aleg în funcţie de puterea făinii şi capacitatea ei de a forma gaze

D). sunt substanţe folosite în cantitate mare, majoritară, în pâine

E). sunt substanţe interzise în panificaţie

360. Controlul calităţii pastelor făinoase se apreciază fizico-chimic prin:

A). aciditatea lor

B). aspectul pastelor fierte şi al apei de fiert

C). creşterea în volum la fierbere

D). culoarea lor

E). umiditatea lor

361. Pentru fabricarea zahărului la noi în ţară se foloseşte sfecla de zahăr, astfel:

A). din 100 Kg sfeclă se obţin 17,5 kg zahăr

B). din 100 Kg sfeclă se obţin 37,5 kg zahăr

C). din 100 Kg sfeclă se obţin 57,5 kg zahăr

D). din 100 Kg sfeclă se obţin 77,5 kg zahăr

E). din 100 Kg sfeclă se obţin 97,5 kg zahăr

362. Etapele procesului tehnologic de obţinere a zahărului sunt:

A). recoltare, transport, depozitare, spălare, cântărire, tăiere, difuziune, fierbere şi

cristalizare, malaxare, uscare, răcire, sortare, ambalare, depozitare

B). recoltare, depozitare, spălare, tăiere, fierbere şi cristalizare, uscare, răcire,

sortare, ambalare, depozitare

C). recoltare, depozitare, spălare, cântărire, tăiere, fierbere şi cristalizare, uscare,

răcire, sortare, ambalare

D). recoltare, transport, depozitare, spălare, cântărire, tăiere, difuziune, fierbere şi

cristalizare, malaxare, răcire, sortare, depozitare

E). recoltare şi transport, depozitare, spălare, cântărire şi tăiere în tăiţei, difuziune,

fierbere şi cristalizare, amestecare, uscare şi răcire, sortare şi ambalare pe

calităţi, depozitare

363. Zahărul cubic se obţine tehnologic prin:

A). siropul verde rezultat de la centrifugarea masei groase, se fierbe şi cristalizează,

iar în urma centrifugării şi dizolvării în sirop saturat se obţine clersa care apoi

este filtrată şi centrifugată

B). prin turnare sau presare

C). din clersa rafinată în urma fierberii–cristalizării şi centrifugării rezultă zahăr

cristal pentru obţinerea zahărului cubic

D). zahărul cristal în urma uscării şi presării în anumite forme este apoi tăiat sub

forma de cuburi obţinându-se zahărul cubic

E). masa groasă rezultată în urma fierberii suferă operaţia de malaxare având ca

scop să nu se depună cristalele şi să nu se lipească între ele

364. Definiţi clersajul:

A). procedeul tehnologic în care cristalele de zahăr sunt supuse unei operaţii de

purificare prin spălare în centrifugă cu apă fierbinte şi cu vapori şi se obţine

„siropul verde”

B). procedeul tehnologic în care siropul separat prin centrifugare este supus unei

operaţii de fierbere şi cristalizare, care permite recuperarea în întregime a

zaharozei cristalizabile şi formarea melasei

C). procedeul tehnologic în care zeama limpede se încălzeşte la temperatura de 95-

96°C şi se tratează cu dioxid de carbon pentru decalcifiere

D). procedeul tehnologic în care zeama de difuzie este purificată cu lapte de var care

precipită o parte din substanţele străine zahărului pe care aceasta le conţine

E). procedeul tehnologic în care sfecla de zahăr este spălată, curăţată de impurităţi şi

tăiată în particule sub foma literei „V" denumite „tăiţei de sfeclă".

365. Reţineţi motivele pentru care uleiurile sunt de preferat grăsimilor animale:

A). sunt mai uşor asimilabile (predomină AGNS faţă de AGS)

B). sunt superioare dpdv nutriţional (prin conţinutul în AG polinesaturaţi)

C). sunt mai puţin colesterolemiante pt organismul uman

D). sunt mai pretabile la realizarea unor produse gen maioneze, sosuri, dressing-uri

E). sunt mai greu perisabile

366. La seminţele şi germenii oleaginoşi, în funcţie de conţinutul lor în ulei, extracţia

uleiului se poate face:

A). atât prin presare cât şi prin extracţie cu solvenţi

B). numai prin extracţie cu solvenţi

C). numai prin măcinare

D). numai prin presare (la rece sau la cald)

E). prin presare, apoi măcinare, urmată de extracţie

367. Procedeul tehnologic de prăjire constă din:

A). eliberarea uleiului absorbit de măcinătură în procesul de măcinare şi reţinut pe

suprafaţa particulelor de măcinătură

B). eliberarea uleiului reţinut în celulele intacte rămase de la măcinare

C). eliberarea uleiului din seminţe prin măcinare

D). procedeu de umectare şi uscare a măcinăturii pt obţinerea uleiului

E). prăjirea seminţelor oleaginoase înainte de descojire

368. Care sunt principalele procese tehnologice de extragere a uleiurilor vegetale din

seminţe după măcinare şi prăjire?

A). presare şi extracţie

B). presare şi răcire

C). presare şi încălzire

D). extracţie şi încălzire

E). extracţie şi răcire

369. Uleiul rafinat se poate oxida în următoarele condiţii:

A). dacă durata şi condiţiile de depozitare sunt corespunzătoare

B). dacă este prezent oxigenul atmosferic

C). dacă este prezentă lumina

D). dacă sunt prezente radiaţiile UV

E). dacă temperatura de depozitare este ridicată (peste 300C)

370. Definiţi caracteristicile margarinei:

A). este un produs gras preparat dintr-un amestec de grăsimi şi uleiuri comestibile,

emulsionat cu apă (sau lapte şi apă) şi cu adaos de aditivi

B). conţine maxim 80% grăsime şi minim 16% apă

C). poate fi utilizată ca produs de masă, tartinabil sau ca grăsime culinară utilizată

casnic sau industrial, pt prăjit sau preparare de produse coapte şi sosuri

D). se aseamănă cu untul din punct de vedere al onctuozităţii, al mirosului, culorii,

gustului şi prin comportarea la adaosul în diferite preparate culinare

E). valoarea nutritivă şi biologică poate fi redusă substanţial prin adaos de complexe

vitaminice în special vitamina A şi D2

371. Principalele operaţii pentru obţinerea margarinei sunt:

A). prepararea amestecului de grăsimi, lapte şi apă

B). emulsionarea şi răcirea amestecului

C). omogenizarea margarinei

D). formarea şi ambalarea

E). prepararea amestecului, urmată de răcire şi omogenizare

372. Materiile prime pentru obţinerea oţetului alimentar de fermentaţie sunt

reprezentate de:

A). vinuri (în special cele albe desulfitate)

B). seminţe oleaginoase

C). soluţii alcoolice obţinute prin fermentaţia alcoolică a unor sucuri de fructe

D). soluţii alcoolice obţinute prin fermentaţia alcoolică a mierii

E). alcool etilic rafinat

373. Care este aciditatea totală cerută pentru toate tipurile de oţet?

A). de minim 5 g/L, exprimată în acid acetic pur

B). de minim 50 g/L, exprimată în acid acetic pur

C). de maxim 50 g/L, exprimată în acid acetic pur

D). de minim 500 g/L, exprimată în acid acetic pur

E). de maxim 500g/L, exprimată în acid acetic pur

374. Ce se înţelege prin condiţionarea berii?

A). fermentarea berii în condiţii speciale

B). fierberea mustului cu hamei şi separarea acestuia prin filtrare

C). îmbutelierea berii după fermentare

D). limpezirea artificială prin filtrare sau centrifugare

E). răcirea berii după fermentare şi îmbutelierea

375. Materiile prime folosite la fabricarea spirtului din ţară sunt:

A). cartofii şi porumbul

B). melasa, strugurii şi alte fructe

C). melasa, strugurii şi cocenii de porumb

D). porumbul şi strugurii

E). melasa, porumbul şi cartofii

376. Operaţiile tehnologice de condiţionare a vinului sunt de regulă:

A). limpezirea şi stabilizarea

B). vinificaţia primară şi cea secundară a vinului

C). răcirea şi îmbutelierea

D). fermentarea şi răcirea

E). stabilizarea vinului după limpezire

377. Definiţi vinarsul...

A). băutura alcoolică distilată obţinută exclusiv din distilatul de vin, învechit

minimum 12 luni în vase de lemn de stejar, la care tăria alcoolică minimă de

comercializare este de 36% volume

B). băutura aromatizată obţinută din vin cu adaos de alcool alimentar, zaharoză,

caramel şi extrase din plante admise de legislatie sanitara, la care tăria alcoolică

dobândită este de minimum 15% în volume

C). produsul obţinut din vin sec cu adaos de distilat de vin cu o tărie alcoolică

dobândită de maximum 86% volume

D). produsul ce poate fi obţinut din must sau vin, precum şi din amestecul acestora, cu

adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin, cu tăria

alcoolică de minimum 96% în volume

E). băutura alcoolică distilată obţinută din distilatul de vin, învechit în vase de lemn

de stejar

378. Vinificaţia secundară a vinului cuprinde ca operaţii:

A). îngrijirea, condiţionarea şi îmbutelierea vinului

B). condiţionarea şi limpezirea vinului

C). prelucrarea strugurilor şi fermentarea mustului cu obţinerea vinului nou

D). îmbutelierea vinului, după îngrijire, stabilizare şi limpezire

E). omogenizarea şi cupajarea vinului

379. Alegeţi procesul tehnologic esenţial în determinarea calităţii cafelei:

A). toastarea boabelor de cafea verde

B). fermentarea boabelor

C). depozitarea boabelor în condiţii speciale

D). măcinarea boabelor verzi

E). prăjirea boabelor de cafea verde

380. La sexul feminin apar mai frecvent:

A). obstructii acute ale esofagului

B). esofagite caustice

C). hernii hiatale

D). cancer esofagian

E). tulburari functionale

381. Sindromul esofagian se manifesta prin urmatoarele:

A). disfagie

B). durere

C). sughit

D). regurgitare

E). senzatie de caldura retrosternala

382. Disfagia se defineste ca si :

A). deglutitia dificila

B). durere la deglutitie

C). senzatie de nod in gat

D). senzatie de oprire a alimentelor in esofag

E). arsura retrosternala

383. Disfagia paradoxala este caracteristica:

A). Afectiunilor functionale esofagiene

B). Cancerului esofagian

C). Herniei hiatale

D). Ulcerului esofagian

E). Ulcerului duodenal

384. Printre caracteristicile pirozisului figureaza urmatoarele, mai putin una:

A). senzatia de arsura

B). apare frecvent noaptea

C). localizare retrosternala

D). iradiaza in mandibula

E). refluxul gastro-esofagian

385. Achalazia se caracterizeaza prin:

A). tonus scazut al sfincterului esofagia inferior

B). tonus crescut al sfincterului esofagian superior

C). tonus crescut al sfincterului esofagian inferior

D). lipsa relaxării sfincterului esofagian inferior în momentul deglutiţiei

E). lipsa contracţiilor peristaltice în esofaguil inferior ( cele două treimi

inferioare)

386. Alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt:

A). alimente grase, prajeli

B). condimentele

C). bauturi carbogazoase

D). apa de izvor

E). lapte degresat

387. Alimentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt:

A). ceapa

B). ciocolata

C). cola

D). ouale

E). orezul

388. Medicamentele care scad presiunea sfincterului esofagian inferior sunt:

A). Antiinflamatoarele, aspirina

B). Teofilina

C). Lactuloza

D). Morfina

E). Motilium

389. Alimente contraindicate in patologia esofagiana(Boala de reflux):

A). Carnea de oaie

B). Carne de pui

C). Peste slab

D). Mezeluri

E). Peste afumat

390. Alimente contraindicate in patologia esofagiana(Boala de reflux):

A). Slanina

B). Prajelile

C). Carne de curcan

D). Lapte degresat

E). Maioneza

391. Alimente indicate in patologia esofagiana(Boala de reflux):

A). Branza de vaci

B). Peste slab

C). Branzeturi fermentate

D). Lapte degresat

E). Maioneza

392. Reguli generale de alimentatie in patologia esofagiana(Boala de reflux):

A). Reducerea sindromului postural

B). Pacientul trebuie sa doarma cu perna sau cu patul ridicat

C). Evitarea siestei

D). Ultima masa cu 2 ore inainte de culcare

E). Siesta dupa fiecare masa

393. Urmatoarele reguli generale de alimentatie in patologia esofagiana(Boala de

reflux) sunt valabile, cu exceptia:

A). Mestecarea corecta a alimentelor

B). Renuntarea la fumat

C). Evitarea alimentelor prea calde sau prea reci

D). Evitarea siestei

E). Siesta dupa fiecare masa

394. Reguli de alimentatie in patologia esofagiana(Boala de reflux):

A). Mese la ore fixe

B). Evitarea meselor copioase

C). Consumarea bauturilor carbogazoase

D). Reducerea sindromului postural

E). Reducerea greutatii(obezitatii)

395. Cancerul gastric este mai frecvent dupa:

A). 45 de ani

B). 35 de ani

C). 25 de ani

D). 15 ani

E). Nici un raspuns nu este corect

396. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la gastrita acuta eroziva:

A). Are frecvent etiologie medicamentoasa

B). Nu este dureroasa

C). Se asociaza cu hematemeza

D). Nu determina hemoragii niciodata

E). Se asociaza cu melena

397. Durerea la pacientul cu ulcer duodenal poate fi declansata de:

A). Bicarbonat

B). Paine prajita

C). Supa de rosii

D). Vin acru

E). Lapte

398. In gastrita atrofica nu se recomanda::

A). Supa de carne

B). Peste

C). Muraturi

D). Branzeturi fermentate

E). Ceai, cafea

399. Stomacul in “in chiuveta” se intalneste in:

A). Stenoza pilorica

B). Stenoza esofagiana

C). Ulcer duodenal

D). Gastrita

E). Duodenita

400. In cancerul gastric avansat sunt intalnite urmatoarele simptome:

A). Balonare postprandiala

B). Anorexie selectiva pentru carne

C). “foame dureroasa”

D). Satietate precoce

E). Anorexie selectiva pentru lactate

401. In cancerul gastric avansat sunt intalnite urmatoarele simptome:

A). Balonare postprandiala

B). Anorexie selectiva pentru carne

C). “foame dureroasa”

D). Satietate precoce

E). Anorexie selectiva pentru lactate

402. Dintre regulile generale de alimentatie in ulcerul duodenal fac parte:

A). Evitarea tahifagiei

B). Evitarea aliementelor fibroase, dure

C). Evitarea vinului acru

D). Preferabil mese copioase

E). Ape carbogazoase

403. Dintre regulile generale de alimentatie in ulcerul duodenal fac parte:

A). Inlocuirea otetului cu lamaie

B). Evitarea condimentelor

C). Evitarea supei de carne

D). Consumul de Aspirina

E). Mese neregulate

404. Pacientul cu ulcer duodenal in criza, dupa 2-3 zile poate consuma:

A). Gris

B). Tarte

C). Compot

D). Supa de carne

E). Antiinflamatoare

405. Pacientul cu ulcer duodenal in criza de intensitate medie poate consuma cu :

A). Carne slaba la gratar

B). Ceapa

C). Peste la cuptor

D). Ficat, creier

E). Oua fierte moi

406. Pacientul cu ulcer duodenal in criza de intensitate medie poate consuma:

A). Supa de legume

B). Compot

C). Portocale

D). Lamai

E). Biscuiti fara crema

407. Pacientul cu ulcer duodenal in criza de intensitate medie nu poate consuma:

A). Caprioara

B). Peste afumat

C). Branzeturi nefermentate

D). Lapte

E). Paine integrala

408. Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer duodenal este preferabil sa fie

facuta:

A). La cuptor

B). Prajite

C). In abur

D). La gratar

E). Inabusite

409. Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer duodenal este preferabil sa fie

facuta:

A). La cuptor cu microunde

B). In folie

C). La frigare

D). La gratar

E). Prajite in ulei

410. Sindromul diareic se defineste ca:

A). creşterea frecvenţei evacuării scaunelor (peste 3 /zi)

B). scăderea consistenţei scaunului

C). creşterea volumului fecalelor (peste 250g/zi)

D). diaree ce alterneaza cu constipatie

E). digestia incomnpletă a alimentelor

411. Diareea biliara are urmatoarele caracteristici:

A). apare postprandial, cu 1-2 scaune moi, galben-verzui.

B). este declanşată de alimente colecistochinetice.

C). apare postprandial si se insoteste de scaune moi muco-purulente si sangvinolente

D). nu are legatura cu alimentatia

E). apare dupa ingestia de alimente grase, prajite

412. Diareea din intestinul iritabil se caracterizeaza prin :

A). scaune multiple, numeroase, apoase (peste 20/zi) care duc la deshidratare

B). prezenta de scaune reduse de volum, multiple, muco-sanguinolente.

C). alteranta de episoade de diaree cu constipatie

D). scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv cu caracter de steatoree.

E). scaunul poate conţine mucus, dar nu conţine niciodată sânge.

413. Alimente permise in diareea cronica sunt urmatoarele:

A). carnea slaba cu tesut conjunctiv redus, peste slab, de apa dulce, sunca presata.

B). branzeturile nefermentate

C). painea alba prajita

D). painea proaspata

E). dulciurile concentrate

414. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

A). diareea apare exclusiv in boli digestive

B). diareea apare exclusiv in boli infectioase

C). hipotiroidia reprezinta o cauza extradigestiva de diaree

D). sunt corecte afirmatiile a si b

E). nici o afirmatie nu este corecta

415. Dieta in boala diareica acuta implica urmatoarele:

A). Repaus colonic

B). Regim hidric in primele 24-36 ore

C). Din ziua a 3-a sunt permise alimentele bogate in fibre

D). Din ziua a 3-a se reia alimentatia normala

E). Nu este necesar o dieta stricta, alimentia se va face in functie de simptomatologia

pacientilor

416. In diareea cronica sunt permise:

A). Fructele in compoturi

B). Fructele crude

C). Branzeturile fermentate

D). Branzeturile nefermentate

E). Legumele bogate in celuloza grosolana

417. Boli digestive in care al caror tablou clinic poate aparea diareea sunt :

A). diskinezia biliara

B). pancreatita cronica

C). intestinul iritabil

D). hipertiroidia.

E). diabetul zaharat.

418. In diareea acuta sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A). Dupa ziua a treia se reintroduc treptat alimentele.

B). Dupa ziua a saptea se reintroduc treptat alimentele

C). Sunt contraindicate mezelurile, condimentele

D). Regimul hidric se mentine pana la reluarea tranzitului normal

E). Laptele se poate reintroduce din ziua din prima zi daca pacientul nu varsa

419. Alimente permise in diareea cronica sunt:

A). carnea slaba

B). painea prajita

C). branzeturile fermentate

D). branzeturile nefermentate

E). legumele bogate in celuloza dura

420. Alimente de evitat in diareea cronica sunt urmatoarele cu exceptia :

A). pâinea neagra

B). fructele cu coaja si samburi

C). legumele cu celuloza fina

D). branzeturile fermentate

E). carnea grasa

421. Dieta in boala diareica acuta implica urmatoarele:

A). Regim fara reziduri


C). Din ziua a 3-a sunt permise supele strecurate, sucuri de fructe astringente



pacientilor

422. Alimente permise in diareea cronica sunt, cu exceptia:

A). sunca presata

B). pateul dietetic

C). carnea slaba cu tesut conjunctiv redus,

D). peste slab

E). mezeluri

423. Alimente permise in diareea cronica sunt:

A). sunca presata

B). ouale fierte tari sau in preparate

C). biscuiti,

D). alimente cu celoloza dura

E). mezeluri

424. Alimente de evitat in diareea cronica sunt:

A). Carnuri grase

B). ouale fierte tari sau in preparate

C). vanat

D). paine alba prajita

E). prajeli

425. Constipatia se defineşte ca :

A). eliminarea a mai puţin de 3 scaune săptămânal, în cantitate redusă şi consistenţă

crescută a materiilor fecale

B). eliminarea a mai puţin de 5 scaune săptămânal, în cantitate redusă şi consistenţă

crescută a materiilor fecale

C). eliminarea a mai puţin de 7 scaune săptămânal, în cantitate normala şi

consistenţă normala a materiilor fecale

D). eliminarea a mai puţin de 3 scaune săptămânal, în cantitate crescuta şi

consistenţă scazuta a materiilor fecale

E). nici un raspuns nu este corect

426. Alimente permise in constipatia cronica sunt urmatoarele:

A). carnea slaba cu tesut conjunctiv redus


C). painea alba poaspata

D). peste slab

E). mezelurile

427. Dintre bolile endocrine urmatoarele pot cauza constipatie :

A). hipertiroidia

B). hipotiroidia

C). diabetul zaharat

D). insuficienta hipofizara

E). bolile endocrine nu determina constipatie

428. Boli digestive in care poate aparea constipatia cronica sunt:

A). Diverticuloza colonica

B). Cancerul colo-rectal

C). Boala celiaca

D). Colonul iritabil

E). Rectocolita ulcero-hemoragica

429. Dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). Aport corect de fibre alimentare zilnic


C). Tratament laxativ este indicatia de electie dieta neinfluentand afectiunea aceasta

fiind cronica

D). Alimentatie bogata in legume si fructe crude


pacientilor

430. In constipatia cronica sunt permise:

A). carnea de oaie grasa, fibroasa

B). Fructele crude

C). Branzeturile fermentate

D). Branzeturile nefermentate

E). Legume crude

431. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă zilnic:

A). cantitate de 16-24 fibre neamidonoase NSP

B). cantitate de 50-60 fibre neamidonoase NSP

C). cantitate de 27-40 fibre totale TDF

D). cantitate de 15-20 fibre totale

E). Nici un raspuns nu este corect

432. Fibrele alimentare promovează urmatoarele efecte fiziologice:

A). Previn diverticuloza

B). Previn boala hemoroidala

C). Fiind polizaharide duc la cresterea glicemiei

D). Favorizeaza aparitia diabetului zaharat

E). Ameliorarea funcţionării colonului şi prevenirea constipaţiei


A). fibrele alimentare reduc aportul caloric din dieta

B). fibrele alimentare fiind polizaharide duc la cresterea aportului caloric

C). au efect toxic

D). fibrele alimentare cresc riscul de dezvoltare a cancerului de colon

E). fibrele alimentare favorizeaza dezvoltarea constipatiei

434. Dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). Regim fara reziduri

B). Activitati fizice, sport

C). Utilizarea painii albe

D). regim bogat in fibre

E). utilizarea painii integrale

435. Referitor la fibrele alimentare sunt adevarate urmatoarele:

A). cresc glicemia si favorizeaza aparitia diabetului zaharat

B). fibrele solubile sunt cele mai importante in prevenirea constipatiei

C). previn ateroscleroza

D). previn aparitia carilor dentare

E). previn obezitatea

436. Reguli generale de dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). Defecatia regulata, la aceleasi ore

B). Aport corect de fibre alimentare zilnic

C). Mese copioase

D). Regim bogat in mezeluri

E). Miscare zilnica

437. Prepararea alimentelor in dieta la pacientii cu constipatia cronica implica se

poate face prin::

A). Fierbere inabusita

B). Prajire in baie de ulei

C). Grill

D). Abur

E). Gratar

438. Reguli generale de dieta in constipatia cronica implica urmatoarele:

A). Mestecarea corecta a limentelor

B). Aport corect de fibre alimentare zilnic

C). Regim bogat in sucuri, fara fibre

D). Defecatia regulata, la aceleasi ore

E). Evitarea miscarii zilnice

439. Masa de cina a unui pacient constipat poate include, cu exceptia

A). Salata de cruditati

B). Carne sau peste

C). Iaurt sau un desert

D). Branza Camembert

E). 1 fruct

440. Referitor la Boala Crohn sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A). Poate interesa orice segment al tubului digestiv

B). Intereseaza mai frecvent ileonul terminal si colonul

C). Se mai numeste si rectocolita ulcero-hemoragica

D). Se mai numeste si ileita terminala

E). Se mai numeste si sprue non-tropical

441. Diareea din Boala Crohn se caracterizeaza prin :

A). scaune multiple, numeroase, apoase (peste 20/zi) care duc la deshidratare

B). scaune de aspect melenic

C). alteranta de episoade de diaree cu constipatie

D). scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv cu caracter de steatoree.

E). diaree, cu 4-6 scaune semilichide sau apoase, care poate fi permanentă sau

intermitentă.

442. Alimente permise in bolille inflamatorii sunt:

A). carnea de pui, peste slab, de apa dulce, sunca presata.

B). Oua


D). fructe si legume uscate

E). dulciurile concentrate

443. Din tabloul clinic al bolii Crohn fac pare urmatoarele :

A). diareea

B). steatoreea

C). durerile abdominale

D). manifestarile articulare

E). anuria

444. Referitor la RCUH (rectocolita ulcero-hemoragica) sunt adevarate urmatoarele:

A). Este o boala infecto-contagioasa

B). Este o boala inflamatorie nespecifica a colonului

C). Afectarea colonului este de tip discontinuu

D). Afectarea colonului este de tip continuu

E). Este o boala inflamatorie specifica a colonului

445. Dieta in boala RCUH (rectocolita ulcero-hemoragica) implica urmatoarele:

A). In formele grave regim hidric in primele 2-3 zile

B). Regimul de crutare va fi introdus treptat

C). Din ziua a 3-a sunt permise alimentele bogate in fibre


E). Nu este necesara o dieta , alimentatia se va face in functie de simptomatologia

pacientilor

446. Manifestari digestive ce pot aparea in RCUH(rectocolita ulcero-hemoragica)

sunt:

A). Tenesmele rectale

B). Eritemul nodos

C). Rectoragia

D). Iridociclita

E). Artralgii

447. Alimentele permise in RCUH sunt urmatoarele:

A). fructele si legumele crude.

B). fructele si legumele uscate.

C). faina integrala

D). Carnea de pui, vitel

E). Condimentele

448. Diareea in RCUH se caracterizeaza prin :

A). scaune acolice

B). scaune steatoreice

C). scaune amestecate cu sange, mucus si puroi

D). este simptomul cel mai important la cei cu afectare colonica extinsa

E). episoade de diaree alternand cu constipatie

449. Alimente interzise in bolii inflamatorii intestinale sunt:

A). Produsele lactate in caz de intoleranta la lactoza


C). Suc de fructe neacide

D). Ceai indulcit cu zaharina

E). Mezelurile

450. Alimente de evitat in bolile inflamatorii intestinale sunt :

A). carnea de pui

B). painea prajita

C). painea integrala

D). Pestele slab

E). legumele bogate in celuloza

451. Micul dejun la un pacient cu boala inflamatorie intestinala poate fi compus din:

A). Paine prajita cu peltea

B). Ou fiert

C). Salata de cruditati

D). Ananas crud

E). O felie de sunca

452. Pranzul la un pacient cu boala inflamatorie intestinala poate fi compus din:

A). Dorada la cuptor

B). Branza de vaci dietetica

C). Mere verzi

D). Orez bine fiert

E). Salata de legume verzi crude

453. Alimente recomandate in bolile inflamatorii intestinale sunt :

A). carnea de pui

B). oua fierte tari

C). mezeluri

D). biscuiti de casa

E). legumele bogate in celuloza

454. Urmatoarele tipuri de carne sunt permise in bolile inflamatorii intestinale, cu

exceptia

A). Carnea de pui

B). Carnea de vitel

C). Carnea de vaca fiarta

D). Peste slab

E). Carne grasa de porc prajita

455. Boala celiaca se caracterizeaza prin urmatoarele:

A). atrofia mucoasei intestinale

B). reaparitia leziunilor la reintroducerea glutenului in alimentatie

C). excluderea glutenului din alimentatie duce la ameliorare clinica si histologica

D). apare exclusiv la copii

E). se caracterizeaza prin prezenta de scaune reduse de volum, multiple, muco-

sanguinolente.

456. Dieta in boala celiaca implica:

A). Excluderea alimentelor ce contin grau, secara, orz, ovaz.

B). Excluderea alimentelor colecistochinetice.

C). Excluderea completa a alcoolului

D). Necesita excluderea porumbului

E). Implica excluderea tuturor produselor ce contin gluten

457. Urmatoarele afirmatii privind boala celiaca sunt adevarate cu exceptia :

A). apare ca raspuns la prezenta glutenului in alimentatie

B). are o patogenie de tip imun

C). este o boala ce debuteaza exclusiv in copilarie la introducerea glutenului in

alimentatie

D). Se caracterizeaza prin alteranta de episoade de diaree cu constipatie

E). Se caracterizeaza prin scaune abundente, păstoase, lucioase, respectiv cu caracter

de steatoree.

458. Alimente permise in boala celiaca sunt urmatoarele cu exceptia:

A). Faina de porumb



D). faina de orez

E). faina de ovaz

459. Urmatoarea afirmatie este adevarata in boala celiaca:

A). Dieta fara gluten trebuie extinsa pe intreg cursul vietii

B). Dieta trebuie mentinuta doar pana la ameliorarea simptomatologiei

C). Principiul terapeutic esential in boala celiaca o reprezinta corticoterapia fiind o

boala cu mecanism imun

D). Dieta in boala celiaca poate sa contina maximum 3g gluten /zi


460. Din tabloul clinic al bolii celiace a adultului fac parte :

A). Sindromul anemic

B). Steatoreea

C). Durerile abdominale

D). Constipatia cronica

E). Rectoragiile

461. Dieta in boala celiaca implica urmatoarele:

A). Excluderea alimentelor ce contin gliadine

B). Regim alimentar bogat in fibre

C). Educatia permanenta a pacientilor in ceea ce priveste complianta la dieta fara

gluten

D). Restrictie proteica

E). Suplimentare vitaminica, minerala

462. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre enteropatia glutenică la copil:

A). Apare la adolescenta

B). Apare la varsta de 6-7 ani

C). Principiul terapeutic esential in boala celiaca o reprezinta corticoterapia fiind o

boala cu mecanism imun

D). Este datorata absentei dizaharidazelor din mucoasa enterala

E). Debutul este dupa diversificarea alimentatiei si introducerea glutenului in

alimentatie

463. Din tabloul clinic al enteropatiei glutenice la copil fac parte :

A). deficit staturo-ponderal

B). steatoreea

C). abdomen destins, meteoristic

D). atrofie musculara

E). icterul sclero-tegumentar

464. Triada caracteristica bolii celiace este:

A). Diaree-steatoree-scadere ponderala

B). Diaree-dureri abdominale-scadere ponderala

C). Dureri abdominale-steatoree-scadere ponderala

D). Diaree-flatulenta-scadere ponderala

E). Diaree-distensie abdominala-scadere ponderala

465. Boala celiaca se caracterizeaza prin urmatoarele :

A). Este denumita si ileita segmentara

B). excluderea glutenului din alimentatie duce la ameliorare clinica si histologica

C). apare atat la copii cat si la varsta adulta

D). se caracterizeaza prin prezenta de scaune reduse de volum, multiple, muco-

sanguinolente.

E). x

466. Dieta in boala celiaca implica urmatoarele:

A). Excluderea alimentelor ce contin grau, secara

B). Excluderea alimentelor colecistochinetice.

C). Excluderea completa a alcoolului

D). Necesita excluderea produselor lactate

E). Implica excluderea tuturor produselor ce contin orz si ovaz

467. Urmatoarele afirmatii privind boala celiaca sunt adevarate :

A). apare ca raspuns la prezenta gliadinei din gluten

B). are o patogenie de tip imun

C). este o boala ce debuteaza exclusiv in copilarie la introducerea glutenului in

alimentatie

D). Se caracterizeaza prin alteranta de episoade de diaree cu constipatie

E). Se caracterizeaza prin scaune cu continut muco-sangvinolent

468. Alimente permise in boala celiaca sunt urmatoarele :

A). Faina de porumb

B). Alcoolul din fructe

C). Faina de secara, painea graham

D). faina de orez

E). faina de ovaz


A). Glutenul este frecvent utilizat ca stabilizator si aditiv alimentar

B). Dieta in boala celiaca trebuie sa fie echilibrata

C). Principiul terapeutic esential in boala celiaca il reprezinta dieta

D). Cantitatea de gluten din alimentatie trebuie redusa in functie de toleranta

pacientului


470. Hepatitele cronice se definesc prin:

A). a. leziuni inflamatorii cronice

B). b. fibroza

C). c. noduli de regeneare

D). d. necroza

E). e. diaree

471. Contextul epidemiologic al unei hepatite cronice virale include in antecedente:

A). a. manevre stomatologice

B). b. toxicomani

C). c. transplantaţi

D). d. diabet

E). x

472. Simptomele tipice ale unei hepatite cronice cuprind:

A). a. febra

B). b. diaree

C). c. astenie

D). d. durere in hipocondrul drept

E). e. simptome dispeptice

473. La examenul obiectiv al pacientilor cu hepatita cronica este prezenta:

A). a. hepatomegalia

B). b. abces fesier

C). c. sensibilitate in fosa iliaca dreapta

D). d. eritem nodos

E). e. sensibilitate in fosa iliaca stanga

474. Transaminazele serice : ASAT(GOT) şi ALAT(GPT) fac parte din sindromul de:

A). a. hepatocitoliza

B). b. colestaza

C). c. de activitate mezenchimala

D). d. hepatopriv

E). e. imunologic

475. Testele de laborator pentru hepatitele cronice se pot grupa in :

A). a. teste pentru sindromul de hepatocitoliza

B). b. teste pentru sindromul de colestaza

C). c. testul de toleranta la glucoza

D). d. coprocultura

E). e. urocultura

476. Un aspect fundamental al regimului pentru hepatita cronica este:

A). a. evitarea bauturilor alcoolice de orice tip.

B). b. evitarea fructelor

C). c. reducerea proteinelor

D). d. reducerea fibrelor

E). e. cresterea aportului de grasimi

477. Regimul indicat pentru pacientii cu hepatita cronica este:

A). a. normocaloric

B). b. bogat in proteine

C). c. sarac in grasimi

D). d. redus in aport de fibre

E). e. redus in aport de vitamine

478. Regimul indicat pentru pacientii cu hepatita cronica este:

A). a. normocaloric

B). b. bogat in proteine

C). c. sarac in grasimi

D). d. redus in aport de fibre

E). e. redus in aport de vitamine

479. Dintre alimentele permise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). a. lapte degresat

B). b. prajeli

C). c. rantasuri

D). d. peste slab

E). e. paine prajita


A). a. fructele proaspete

B). b. orez cu lapte

C). c. alcool slab

D). d. branza de vaci

E). e. vanatul


A). a. laptele integral

B). b. carnea de oaie

C). c. carnea afumata

D). d. carne de pui

E). e. carne de curcan


A). a. iaurturile

B). b. carnea de vitel


D). d. tocanite

E). e. peste slab

483. Dintre alimentele interzise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). a. fructele

B). b. mezeluri


D). d. smantana

E). e. peste slab

484. Dintre alimentele interzise la pacientii cu hepatita cronica fac parte:

A). a. pestele afumat

B). b. fainoase: orez, paste, gris

C). c. slanina

D). d. lapte degresat

E). e. carnea de porc grasa

485. Cirozele hepatice se definesc prin:

A). a. epitelizare

B). b. fibroza difuza

C). c. regenerarea nodulara a ficatului

D). d. necroza celulelor hepatocitare

E). e. diaree

486. In etiologia cirozelor hepatice virale sunt incriminate urmatoarele virusuri

A). a. virusul hepatitei A

B). b. virusul hepatitei B

C). c. virusul hepatitei C

D). d. virusul hepatitei D

E). e. virusul rujeolei

487. In etiologia cirozelor hepatice virale sunt incriminate urmatoarele virusuri

A). a. virusul hepatitei A

B). b. virusul hepatitei B

C). c. virusul hepatitei C

D). d. virusul hepatitei D

E). e. virusul rujeolei

488. La pacientii cu ciroza hepatica decompensata este caracteristica prezenta:

A). a. ascitei

B). b. diareei

C). c. febrei

D). d. constipatiei

E). e. diabetului

489. La pacientii cu ciroza hepatica sindromul hemoragipar se caracterizeaza prin:

A). a. hemoragie digestiva superioara

B). b. hemoragie digestiva inferioara

C). c. hemofilie

D). d. hemoragii cutaneo-mucoase

E). e. hipertensiune arteriala

490. La pacientii cu ciroza hepatica la examenul obiectiv este prezenta:

A). a. hepatomegalia

B). b. icterul

C). c. splenomegalia

D). d. ascita

E). e. hiperpilozitate

491. Dintre alimentele permise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte:

A). a. iaurturile

B). b. branza de vaci

C). c. branza de burduf

D). d. urda

E). e. untura


A). a. carne de porc grasa

B). b. carne slaba de vitel

C). c. carne de oaie

D). d. carne de pasare

E). e. carne de vanat


A). a. cartofi fierti

B). b. dovlecei fierti

C). c. carne de oaie

D). d. orez, gris taitei

E). e. carne de vanat

494. Dintre dulciurile permise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte: :

A). a. miere de albine

B). b. zahar concentrat

C). c. pireuri de fructe

D). d. gelatine dulci din brânză de vaci

E). e. aluat uscat preparat cu brânză de vaci

495. Dintre bauturile interzise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte: :

A). a. tuica

B). b. lichiorul

C). c. vermutul

D). d. sucurile de fructe

E). e. apa plata

496. Dintre alimentele interzise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte: :

A). a. painea neagra necoapta

B). b. carne afumata

C). c. branza de vaci

D). d. orez

E). e. mezeluri

497. Dintre alimentele interzise la pacientii cu ciroza hepatica fac parte: :

A). a. peste afumat

B). b. supe si ciorbe

C). c. ouala prajite ochiuri

D). d. fructe proaspete

E). e. carne sarata

498. La pacientii cu ciroza hepatica cu encefalopatie severa ratia de proteine este de :

A). a. 1- 1,5 g/kg corp/zi

B). b. 0,6 -0,8 g/kgcorp/zi

C). c. 3 g/kgcorp/zi

D). d. proteinele se exclud temporar.

E). e. 4 g/kgcorp/zi

499. La pacientii cu ciroza hepatica modul corect de preparare al alimenterlo este

prin:

A). a. fierbere

B). b. la cuptor

C). c. in vase sub presiune

D). d. in baie de ulei

E). e. prajire

500. În colica biliară, durerea tipică este localizată în:

A). Fosa iliacă dreaptă

B). Fosa iliacă stângă

C). Hipocondrul drept

D). Umărul drept

E). Hipocondrul stâng

501. Obstrucţia canalului cistic duce la:

A). Pancreatită cronică

B). Hidrops vezicular

C). Fistulă duodenală

D). Ulcer duodenal

E). Tromboza arterei mezenterice

502. Dintre următoarele afirmaţii legate de dieta în patologia biliară alegeţi-o pe cea

corectă:

A). Sportul este contraindicat

B). Se pot consuma băuturi alcoolice fără restricţii

C). Sosurile pe bază de ou sunt indicate datorită aportului lor proteic

D). Se vor evita fructele cu seminţe

E). Pacientul poate lua masa oricând atât timp cât mestecă încet

503. Litiaza biliară apare mai frecvent la:

A). Copii

B). Adulţi

C). Bărbaţi

D). Femei

E). La toate categoriile de vârstă frecvenţa este similară.

504. Urmatoarele afectiuni predispun la aparitia litiazei biliare :

A). Obezitate

B). Diareea

C). Diabetul zaharat

D). Hipertensiunea arteriala

E). Mixedemul

505. Colica biliara se caracterizeaza prin:

A). Durere de tip colicativ în hipocondrul drept

B). Iradiază spre dreapta, şi în regiunea interscapulovertebrală dreaptă

C). Durerea este insotita de greţuri şi vărsături

D). Durere abdominală tipică „în bară”

E). Disurie

506. Dispepsia de tip biliar se caraterizează prin:

A). Gust amar

B). Balonare

C). Migrena nu apare niciodată

D). Uneori poate să fie însoţită de migrena

E). Urticarie exclude diagnosticul

507. Triada Charcot specifica angiocolitei cuprinde:

A). a. Anizocorie

B). b. Durere

C). c. Febră

D). d. Icter

E). e. Prurit

508. Reguli generale corecte in ceea ce priveşte dieta în afecţiunile colecistului sunt:

A). Pacientul trebuie să evite băuturile alcoolice

B). Evitarea meselor copioase

C). Sportul este contraindicat

D). Se vor evita alimentele colecistochinetice (prăjeli, seminţte, gălbenuş de ou)

E). Regimul va fi hipercaloric la pacientii obezi

509. Pacientul cu patologie biliară poate consuma următoarele lactate:

A). Lapte degresat

B). Lapte integral

C). Iaurturi

D). Smântână

E). Brânzeturi fermentate

510. Dieta în patologia biliară poate include:

A). Carne de pui

B). Carne de vită

C). Carne de oaie

D). Carne afumată

E). Tocăniţe

511. Deserturi permise la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). biscuiti

B). chec

C). orez cu lapte

D). ciocolata

E). gris cu lapte

512. Deserturi contraindicate la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). gogosi

B). clatite

C). orez cu lapte

D). ciocolata

E). gris cu lapte

513. Alimente interzise la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). fructele si legumele fierte sau crude care au seminte si sunt colecistochinetice

B). leguminoasele si fructele uscate

C). orez

D). maruntaie

E). paste

514. Alimente contraindicate la pacientii cu afectiuni ale colecistului:

A). Sosurile

B). sosul pe baza de vin

C). orez cu lapte

D). maioneza

E). sosul bearnez

515. Pancreatita acută se caracterizează prin, cu excepţia:

A). Debut brusc

B). Debut după o masă copioasă

C). Se asociază cu ileus paralitic

D). Este pozitiv semnul Mayo Robson

E). Debut insidios

516. Pancreatita cronică apare mai frecvent la:

A). Femei

B). Adolescenti

C). Bărbaţi

D). Vârstnici, mereu în asociere cu alte boli cronice

E). La femei, după menopauza

517. Durerea caracteristică pancreatitei acute este:

A). Durerea „în bară”

B). Durerea abdominală cu sensibilitate maximă în punctul McBurney

C). Durerea în fosa iliacă stângă cu iradiere pe faţa internă a coapsei

D). Durerea în hipocondrul drept cu iradiere subscapular

E). Durerea in regiunea lombara

518. Tabloul clinic al pancreatitei acute include:

A). Durere abdominală

B). Sincopă

C). Extrasistole atriale

D). Ileus paralitic

E). Fibrilatie atriala

519. Examinând un pacient cu pancreatită acută putem observa:

A). Facies de icoană bizantină

B). Facies suferind, înspăimântat

C). Hipertensiune arterială

D). Hipotensiune arterială

E). Tegumente acoperite cu sudori reci

520. Pancreatita cronică se caracterizeată prin:

A). Durere

B). Scădere ponderală

C). Malabsorbţie

D). Diabet

E). Creştere ponderală

521. Durerea în pancreatita cronică este:

A). Rară, frecvent absentă, markerii clinici punând diagnosticul

B). Cel mai obişnuit simptom

C). Este puternică, incapacitantă

D). Este agravata de consumul de alcool

E). Cel mai adesea iradiaza in bara

522. Despre insuficienţa pancreatică apărută în contextul unei pancreatite cronice se

poate afirma:

A). Apare atunci când secreţia enzimatică pancreatică scade sub 10 % din normal.

B). Se manifesta prin diaree

C). Se manifesta prin steatoree

D). Scaunul este tare, scaun constipat

E). Pacientul nu slabeste

523. Cancerul pancreatic se caracterizează prin

A). Apare tipic înainte vârstei de 60 de ani

B). Este de două ori mai frecvent la bărbaţi fumători

C). Nu este mai frecvent la alcoolici faţă de neconsumatori

D). Apare mai frecvent la bărbaţi diabetici

E). Apare tipic după vârsta de 60 de ani

524. Regulile generale ale dietei în pancreatita cronică includ:

A). Înlăturarea totală şi definitivă a alcoolului

B). Scăderea aportului proteic pentru a proteja funcţia renală

C). Regim normocaloric: între 1800 şi 2500 Cal pe zi

D). Raţie hiperlipidcă – peste 25% lipide în dietă

E). Raţie normoglucidică : 55 pînă la 60%, dar fără zaharuri rapide.

525. Alimente contraindicate în pancreatita cronică:

A). Organe interne ca limba sau creierul

B). Carne de porc grasa

C). Mezeluri

D). Carne de pui

E). Carne de porumbel

526. Alimente indicate in regimul pacientului cu pancreatita cronica sunt:

A). Organe: ficat, inimă

B). Conserve de peste in ulei

C). Lapte integral

D). Peşte slab la grătară

E). Smantana

527. Alimente indicate in regimul pacientului cu pancreatita cronica sunt:

A). Legume: cartofi, toate legumele verzi, fructele uscate

B). Fructe : toate (dar nu mai mult de două pe zi)

C). Bomboane

D). Cereale: pîine, paste (fără ou), orez, porumb

E). Sosuri: tocăniţe, sosuri pe bază de grăsimi, maioneză, sos bearnez, sosuri din

comerţ (inclusiv cele de roşii).

528. Un regim de protectie pancreatica poate include la masa de pranz:

A). Ciorba de legume: cartofi

B). Carne slaba la gratar, peste slab

C). Cruditati

D). Ciocolata

E). Paine

529. Un regim de protectie pancreatica poate include la masa de cina

A). Legume verzi

B). Carne slaba la gratar, peste slab

C). Salata de Boef cu maioneza

D). Ciocolata

E). Iaurt

530. Diagnosticul pozitiv al diabetului zaharat se bazează exclusiv pe :

A). a.glicozurie cu glicemie de 90mg%

B). b.glicemie bazală de 210mg%

C). c.glicemie postprandiala de 130 mg%

D). d.HbA1c 6%

E). e.corpi cetonici pozitiv

531. Factorii etiologici ai diabetului tip 1 sunt :

A). Obezitatea

B). Infectiile

C). Genetica

D). Fumatul

E). Imunitatea

532. Care sunt obiectivele unui control bun metabolic in diabetul tip 2

A). a.HbA1c < 7%

B). b.TA de 145/90mmHg

C). c.Colesterol total sub 200mg%

D). d.Trigliceride sub 150mg%

E). e.IMC de 29

533. Factorii etiologici ai diabetului tip 2 sunt :

A). Obezitatea

B). Mese frecvente în cantităţi mici

C). Genetica

D). Fumatul

E). Imunitatea

534. Manifestarile clinice ale diabetului nu cuprind:

A). a. polidipsia

B). b. infectii cutante trenante

C). c. palpitaţii

D). d. scăderea ponderală

E). e. poliuria

535. Prin ce se caracterizează hipoglicemia:

A). transpiraţii

B). hipotermie

C). hipotensiune arterială

D). miros de acetonă

E). cefalee

536. Prin ce nu se caracterizează cetoacidoza diabetica:

A). transpiraţii

B). hipotermie

C). dureri abdominale

D). miros de acetonă

E). respiratie Kussmaul

537. Indicatorii controlului glicemic in diabetul zaharat

A). HbA1c < 7,5%-

B). Glicemia bazala <120mg%

C). Glicemia postprandiala < 180mg%

D). Nu se rec. glicemii< 65mg%(capilar) la cei tratati cu insulina sau ADO

E). Media glicemiilor sa fie 80mg%

538. Obiectivele controlului factorilor de risc cardiovascular sunt :

A). Colesterol- LDL < 110mg%

B). Colesterol-HDL > 46

C). Trigliceridele serice < 250mg%

D). Tensiunea arteriala <150/90 mmHg

E). IMC <29

539. Care boli endocrine nu determina diabet :

A). Sindromul Cushing

B). Boala Addison

C). Feocromocitom

D). Aldosteronismul

E). Hipertiroidismul

540. Formele clinice primare de diabet zaharat nu include :

A). Diabetul zaharat tip 1

B). Dibetul tip LADA (DZ autoimun latent)

C). Diabetul bronzat

D). Diabetul gestational

E). Diabetul de tip tip MODY

541. Complicaţiile acute in diabet sunt:

A). Alcaloza metabolică

B). Hipoglicemia

C). Coma hiperosmolară

D). Acidoza lactică

E). Encefalopatia hipertensivă

542. Diagnosticul pozitiv de scadere a tolerantei la glucoza include :

A). a.glicemie de 90mg%(bazala) si 180mg%(la 2h dupa glucoza)

B). b.glicemie bazală de 210mg% (bazala) si 1800mg%(la 2h dupa glucoza)

C). c.glicemie de 110 mg%(bazala) si de de 140 mg%( la 2h dupa glucoza)

D). d.HbA1c:5, 6%

E). e glicemie de 138 mg%(bazala) si de de 140 mg%( la 2h dupa glucoza)

543. Complicatiile microangiopatice ale diabetului sunt:

A). Retinopatia

B). Cardiopatia ischemica

C). Nefropatia

D). Arteriopatia

E). Ischemia cerebrala

544. Care sunt criteriile de diagnostic pozitiv de diabet:

A). Glicemia bazala

B). Corpi cetonici

C). Glicozurie

D). Glicemia la 2 h după TTGO

E). HbA1c

545. Obiectivele nutritionale în diabetul tip1 permit urmatoarele:

A). Menţinerea hiperglicemiei

B). Cresterea greutăţii

C). Desfăşurarea activităţii

D). Evoluţia normală a sarcinii şi perioadei de lăuziei

E). Prevenirea hipoglicemiei

546. Obiective nutriţionale în diabetul tip 2 nu include :

A). Reducerea hiperglicemiei

B). Controlul greutatii

C). Creşterea HDL colesterol

D). Prevenirea scăderii trigliceridelor

E). Reducerea tensiunii arterială

547. Principiile dietoterpiei in diabet nu incud următoarele

A). Sa asigure un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ cat si cantitativ.

B). Regimul alimentar sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate

normala

C). Sa evite complet alimentele cu continut de peste 10% carbohidrati

D). Sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti

E). Sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizic

548. Obiectivele nutritiei in boala cronica renala diabetica sunt:

A). a.cresterea fosfatemiei

B). b.diminuarea retentiei azotate

C). c.cresterea tensiunii arteriale

D). d.obtinerea unei stari de nutritie adecvate

E). e.incetinirea progresiei bolii

549. Obiectivele managementului clinic în diabetul zaharat nu include:

A). Echilibru metabolic

B). Controlul pe termen lung al condiţiilor asociate

C). Controlul factorilor de risc cardiovascular

D). Prevenirea complicaţiilor acute

E). Terapia complicaţiilor cronice micro şi macrovasculare

550. Obiectivele controlului factorilor de risc cardiovascular sunt:

A). Colesterol-HDL ≤ 46

B). Trigliceridele serice < 150mg%

C). IMC <28

D). talia barbati <108cm

E). microalbiminei <30 mg/24 ore

551. Principiile dietei in diabetul zaharat cu IRC nu cuprinde :

A). regim hiperproteic

B). restrictie a aporturilor de sodiu in hipertensiune

C). regim hipoglucidic

D). regim hipolipidic

E). la persoanele care sufera de afectiuni renale majoritatea caloriilor trebuie sa

provina din carbohidrati complexi

552. Echivalenta proteică a 5 g proteine:

A). a.2 mere

B). b.25 g carne

C). c.15 g branza

D). d. 200 gr de spanac

E). e.200 g cartofi

553. Restrictia totala de sodiu poate duce :

A). Deshidratare extracelulara.

B). Hiperhidratare intracelulara

C). Deshidratare generala

D). Hipotensiune arteriala

E). Hipokalemie

554. Cind apare hiperkalemia la un bolnav renal cu diabet:

A). a.In stadiile avansate ale IRC

B). b.Restricţie de alimente bogate in potasiu

C). c.Acidoza metabolică

D). d.Diuretice

E). e.Hipotensiune arterială

555. Dieta hipoproteica nu poate fi deficitara in:

A). a.Unii aminoacizi esentiali

B). b.Vitamina B12

C). c..Vitamina A

D). d,Vitamine: niacina, tiamina si riboflavina

E). e.Minerale: calciu si fier

556. Care afirmatie este eronată privind diabetul zaharat:

A). Diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizat prin hiperglicemie

cronica

B). Diabetul determină modificări ale metabolismului glucidic, lipidic şi proteic.

C). Diabetul se datorează hipersecreţiei de insulină

D). Diabetul se datorează defectului de acţiune a insulinei

E). Diabetul nu determină complicaţii vasculare

557. 13.Indicii stilului de viaţă sănătos:

A). Consum minim de 20gr alcool pur

B). IMC sub 28

C). Nefumător

D). Controale medicale periodice

E). 5 ore de somn

558. Educatia specifica in diabet nu cuprinde următoarele aspecte:

A). stilul de viata

B). instruirea persoanei pentru automonitorizare

C). autocontrol

D). autoingrijire

E). terapia anticoagulante

559. Necesarul caloric in sarcină creşte cu:

A). 150Kcal/zi

B). 2000Kcal/zi

C). 50Kcal/zi

D). 300Kcal/zi

E). 0 Kcal/zi

560. Conţinutul nutritiv al raţiei calorice la un diabetic este:

A). Hidraţii de carbon: 40 %

B). Proteine:sub 10%

C). Lipide saturate : < 30% din ratia de lipide

D). Lipide mononesaturate 5 % din ratia de lipide

E). Colesterol <500mg/zi

561. Piramida alimentaţiei sănătoase la un diabetic are la baza:

A). Carnea


C). Legumele

D). Cerelalele

E). Exercitiu fizic

562. Efectele efortului fizic in diabet

A). .Scade sensibilitatea la insulina

B). .Creste utilizarea glucozei la nivel celular

C). .Scade rata metabolismului bazal

D). .Scad trigliceridele din sange

E). .Creste consumul de oxigen

563. Necesarul caloric la un bărbat diabetic de 100Kg(IMC: 34) sedentar este de :

A). 35Kcal/Kg/zi

B). 0,8 Kcal/kg/zi

C). 40Kcal/Kg/zi

D). 15-20Kcal/kg/zi

E). 50Kcal/Kg

564. Sporturi nepermise in diabet :

A). scufundari marine

B). alpinism

C). gimnastică ritmică

D). parasutism

E). atletism

565. Efortul fizic este interzis pacientilor cu diabet din următoarea categorie:

A). Diabetic cu polineuropatie senzitivă periferică

B). Diete hipocalorice,hipoglucidice severe

C). Cetoacidoza diabetică

D). Copil sub 10 ani cu diabet tip 1

E). Diabet gestaţional

566. Care afirmaţii sunt eronate privind efectele efortului fizic in diabet :

A). accentuează depresia si anxietatea

B). creste numarul de fibre musculare si masa musculara

C). ameliorarea nivelului tensiunii arteriale

D). diminueaza rata metabolismului bazal

E). imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice

567. Necesarul caloric la o femeie cu diabet tip 1 activa IMC: 23 este de :

A). 30Kcal/Kg/zi

B). 0,8 Kcal/kg/zi

C). 40Kcal/Kg/zi

D). 15-20Kcal/kg/zi

E). 50Kcal/Kg

568. Index ridicat ( > 90) au urmatoarele alimente :

A). paste fierte

B). curmale

C). soia

D). lapte indulcit

E). orez nedecorticat

569. Procentul de glucide continute in următoarele alimente este urmatorul:

A). a. paste fainoase fierte:75%

B). b. pîine alba : 65%

C). c. lapte: 30%

D). d.portocale: 10 %

E). e. miere : 40%

570. Fibrele alimentare în diabet au următoarele efecte:

A). reduc necesarul de insulină

B). determina o micşorare a tranzitului intestinal

C). contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sange

D). incetinesc absorbtia glucidelor

E). determină scăderea HDL colesterol

571. Index glicemic de 50% nu au următoarele alimente :

A). Paste făinoase fierte

B). Mierea de albină

C). Fasole

D). Mere

E). Lintea

572. Glucoza se găseşte predominant in :

A). Miere

B). struguri

C). coacaze

D). lapte

E). morcovi

573. Fibrele solubile nu le întîlnim în:

A). ovăz

B). broccoli

C). caise

D). pîinea albă

E). varza

574. Legume cu 10% glucide:

A). ceapa

B). salata

C). morcovi

D). castraveti

E). sfecla

575. Alimente permise limitat in diabet .

A). a.Spanac

B). b.Paine intermediara

C). c.Struguri

D). d.Paste fainoase fierte

E). e.Carne de vita

576. Alimente care pot fi consumate fără restricţii în diabet

A). Caşcaval

B). Mere

C). Ciuperci

D). Lapte degresat

E). Mămăliga pripită

577. Reguli privind modul de preparare a alimentelor in diabet cuprind:

A). Pregatire termica se vor folosi numai fierberea, frigerea, coacerea;

B). Prepararea sosurilor se va face fara faina.;

C). .Painea prajita va fi cantarita intotdeauna după prăjire

D). .Fructele folosite coapte sau fierte vor fi cantarite inainte de tratamentul termic;

E). .Se va da prioritate glucidelor din legume, fructe si cereale, care cresc glicemia

intr-un ritm lent si la niveluri mai joase, comparativ cu cele care provin din alte

surse de glucide.

578. Care alimente conţin 20% carbohidraţi:

A). Cartofi fierţi

B). Mandarine

C). Lapte bătut

D). Morcovi

E). Brînză telemea de oaie

579. 5.Alimente permise în insuficienta renala cronica cu tendinta spre hiperkalemie:

A). roşiile

B). orezul

C). ciocolata

D). cartofii fierţi

E). piersicile

580. Legume cu 5% glucide:

A). usturoi

B). conopida

C). ciuperci

D). fasole boabe

E). vinete

581. Recomandarile la un diabetic pe insulina in cazul unui antrenament fizic intens

A). a.Masurarea nivelul glicemiei inainte si dupa antrenament

B). b.Daca glicemia scade sub 200 mg/dl, se consuma alimente care contin 40 g

carbohidrati inainte de efort.

C). c.Se recomanda efortul inainte cu 1-2 ore de masa.

D). d.Se evita efortul fizic seara

E). e.Se va evita injectarea insulinei in membrul supus efortului.

582. Recomandari nutritionale in diabet :

A). Activitatea fizica crescuta la 150min/saptamină

B). Creşterea grăsimilor trans

C). Ingestia de proteina limiatat la cei cu nefropatie si ajustata hipoglicemie

D). Aportul de colesterol sub 200mg/zi

E). Aportul de fibre sa fie sub 14gr/1000Kcal

583. Privind suplimentarea de vitamine la un diabetic sunt corecte următoarele

afirmaţii:

A). Suplimentarea cu vitamine depinde de afectarea rinichilor.

B). Necesarul de vitaminellor sunt acoperite prin alimentatie.

C). Inainte de inceperea dializei la un diabetic cu IRC

D). Suplimentarea de vitamine este necesară in diabetul tratat cu insulină

E). Nu este nevoie de vitamine la nici un diabetic

584. Rolul fibrelor alimentare in organism :

A). asigura tranzitul intestinal

B). cresc nivelul trigliceridelor

C). reduc nivelul LDL colesterol

D). stimuleaza masticatia

E). cresc glicemia

585. Care sunt băuturile permise in diabet :

A). Berea

B). Coca cola

C). Vin alb sec

D). Suc natural de portocale fără zahăr

E). Fanta

586. Care din următoarele alimente au cel mai ridicat index glicemic ( > 90):

A). cozonac

B). lactate

C). cireşe

D). mandarine

E). fulgi de ovăz

587. Ce cantitate de carbohidraţi sunt admişi la gustari, la un diabet tip 1:

A). 50gr.

B). 100gr.

C). 20gr

D). 5gr

E). Nu sunt admişi

588. Care sunt alimentele cu conţinutul cel mai mare de carbohidraţi :

A). orez

B). piine integrală

C). fasole verde

D). prune

E). smochine

589. Piramida alimentaţiei are în vîrf următoarele:

A). cereale

B). carne

C). legume

D). dulcuri

E). fructe

590. Consecinţele metabolice ale obezităţii nu includ :

A). Acidoza metabolică

B). Insulinorezistenţa

C). Bolile de sînge

D). Alcaloza respiratorie

E). Bolile cardiovasculare

591. Sindromul metabolic nu include:

A). hipertensiune arterială

B). hipoglicemie

C). Insulinorezistenţă

D). obezitate abdominală

E). dureri

592. Obezitatea cu IMC 37 denotă următoarele :

A). Grad II

B). Grad III

C). Suprapondere

D). Grad I

E). Normal

593. Sindromul metabolic caracterizat prin:

A). insulinorezistenta

B). obezitatea abdominala

C). hipotensiunea arteriala

D). hiperuricemia

E). hipercolesterolemie

594. Factori de risc ai scaderii HDL colesterol:

A). obezitatea gluteala

B). decompensarea diabetului

C). insuficienta cardiaca

D). hipercolestrolemia

E). mediacatia betablocanta neselctiva, tiazidice , progesteron

595. Factorii declanşatori ai obezităţii nu includ următoarele:

A). Traumatismele psihoafectiv

B). Imobilizarea prelungită

C). Consumul de analgetice

D). Oprirea bruscă a sportului

E). Oprirea tabagismul

596. Factorii de mediu implicaţi in obezitate

A). Ritmul alimentaţie(mese rare)

B). Fumatul

C). Tulburările de comportament alimentar

D). Ingestia de calorii după ora 8 pm

E). Hipofagia

597. Medicamentele care nu pot determina obezitate :

A). anticoncepţionale

B). antidepresive triciclice

C). hormoni tiroidieni

D). corticoterapie

E). insulina

598. Consecinţe mecanice ale obezităţii nu includ:

A). Lumbago

B). Edem şi celulită

C). Constipaţie

D). Ptoză gastrică

E). Reflux esofagian

599. Investigaţii de laborator in dg. obezitate :

A). Hormoni tiroidieni: T4,TSH

B). Gamma GTP – consum de alcool

C). Hematocrit

D). Profil lipid : colesterol total, LDLcol, HDL col, trigliceride seric

E). Creatinina

600. Semnificaţia patologică a obezităţii abdominale nu cuprinde:

A). insulinorezistenţă

B). hipertrigliceridemie

C). scăderea HDL col

D). hipogonadism

E). creşterea LDL col

601. Obezitatea gluteo-femurală se caracterizează prin:

A). Distribuţia grăsimii pe şold, coapse

B). Mai frcevent la femei

C). Are risc cardiovascular

D). Risc pentru varice

E). Asociat cu creşterea colesterolului

602. Complicaţii ale obezităţii

A). apnee de somn

B). diabetul zaharat tip 1

C). sindromul metabolic

D). cancerul

E). stetaoza

603. Contraindicatii ale dietelor hipocalorice nu include :

A). aritmii

B). insuficienta renala

C). diabetul

D). cardiaca sau hepatica

E). sarcină

604. Alimente cu continut caloric peste 100Kcal/100gr :

A). Nuci

B). Ciuperci

C). Iaurt degresat

D). Cartofi noi

E). Piine graham

605. Caracteristicile hipercolesterolemiei familile-

A). transmitere autosomal dominanta

B). hipertrigliceridemie severa la adulti

C). .dureri abdominale intense

D). ateroame coronariene la virste tinere

E). .xantoame tendinoase, arc cornean, xantelesma

606. Hiperlipidemie secundara in :

A). a.hipertiroidism,

B). b.colestaza,

C). c.sindrom nefrotic

D). d.diabet zaharat controlat insulinic

E). e.medicatie tiazidica

607. 3.Obiectivele tratamentului dislipidemiei

A). col LDL sub 115mg/dl

B). Trigliceride sub 250mg/dl

C). Col HDL sub 45mg/dl

D). Col total sub 180 mg/dl

E). raport col/HDL peste 6

608. 4.Alimente interzise in hipertrigliceridemii

A). . piept de pui

B). .cartofi prajiți C). .cas,urda

D). salate cu maioneză și smântână

E). smochine,curmale

609. 5.Prin ce se caracterizeaza hipertrigliceridemia familiala:

A). risc de panceratite acute

B). dureri abdominale

C). risc de IM, morti subite

D). ateroame coronariene la virste tinere

E). xantoame tensdinoase

610. Omega 6 se gaseşte in următoarele alimente:

A). ulei de soia,

B). ulei de peste

C). ulei de masline,

D). migdale

E). x

611. Sindromul chilomicronemiei nu se caracterizeaza prin:

A). trigliceride peste 1000mg/dl

B). episoade de pancreatite acuta

C). hepatosplenomegalie

D). testul chilomicronilor pozitiv

E). hipercolesterolemie peste 400mg/dl

612. Dislipidemia nu este implicata in producerea:

A). aterosclerozei,

B). infarctului miocardic,

C). accidente vasculare cerebrale ischemice

D). hepatita cronica

E). pancreatite acute

613. Valorile normale ale lipidelor sunt:

A). Colesterol total : sub 250mg/dl

B). Trigliceride serice : sub 150mg/dl

C). Colesterol HDL: sub 40mg/dl

D). Colesterol LDL sub 115mg/d

E). Raport LDL/HDL sub 7

614. Care afirmaţie este incorectă privind definiţia lipdeloRăsp.

A). Colesterolemia este nivelul sanguin al colesteroluli total esterificat

B). Colesterolul este o substanta lipidica din familia sterolilor, formata din doua

fractiuni: HDL-colesterolul si LDL colesterolul.

C). HDL-coelsterolul transporta colesterolul in ficat si il depune pe peretii vaselor de

sanga producand plăcile de aterom.

D). LDL-colesterolul, recupereaza colesterolul din organele si tesuturile in care este

in cantitati ridicate, (tesut adipos, muschi) si il transporta spre ficat de unde este

eliminat.

E). Trigliceridemia este nivelul sanguin al trigliceridelor continute in toate clasele de

lipoproteine

615. Care din următoarele alimente conţin peste 200mg colesterol/100gr

A). Margarina

B). Urda

C). Ficat

D). Vitel

E). Somon

616. Factorii de risc pentru dislipidemie :

A). Acizi graşi omega 3

B). acizi graşi ,,trans,,

C). carbohidraţi bogate in fibre

D). Consumul crescut de alcool peste 30gr/zi

E). Sedentarismul

617. Factori de risc ai scaderii HDL colesterol:

A). obezitatea gluteala

B). decompensarea diabetului

C). insuficienta cardiaca

D). hipercolesterolemia

E). mediacatia betablocanta neselctiva, tiazidice , progesteron

618. Principii nutritive in dislipidemii

A). Lipide totale – sub 30%

B). Lipide saturate -20%

C). Lipide mnonesaturate- 5%

D). Lipide polinesaturate- sub 10%

E). Colesterol - sub 200mg/zi

619. Alimente cu continut redus in lipide saturate

A). Conserve de carne

B). Cereale(fulgi,piine neagra)

C). Cascaval

D). Peste

E). Ulei de porumb

620. Factorii etiologici in hiperuricemie :

A). Genetici

B). Insuficienta renală cronică

C). Alcoolism

D). Diabet

E). Obezitate

621. Cum se diagnostichează hiperuricemia asimptomatică:

A). Masurarea glicemiei

B). Masurarea lipidelor serice

C). Masurarea acidului uric

D). Masurarea IMC

E). Masurarea tensiunii arteriale

622. Formele clinice în hiperuricemii nu include :

A). Artrita acută urică

B). Artrita cronică urică

C). Nefropatia urică

D). Litiaza bilară

E). Litiaza urinară urică

623. Dieta in hiperuricemii se bazează pe :

A). Reducerea aportului de calorii

B). Reducerea de lipide mononesaturate

C). Reducerea aportului de purine

D). Reducerea carbohidraţilor

E). Interzicerea consumului de carne

624. Alimente bogate în purine:

A). Conserve de hering

B). Carnea albă

C). Creier

D). Telemea

E). Ulei de soia

625. Principiile dietetice in gută exclude următoarele :

A). Aport de lipide sub 50% din calorii

B). Reducerea sau eliminarea alcoolului

C). Aport nelimitat de lichide

D). Aport minim de purine

E). Aport de 50-55% carbohidraţi din raţia caorică

626. Alimente permise în gută nelimitat:

A). Cartofi

B). Orz

C). Morcovi

D). Fructe de mare

E). Pateu de ficat

627. Boli asociate cu hiperuricemii:

A). Obezitate centrală

B). Diabet

C). Insuficienţă cardiacă

D). Hipertensiune arterială

E). Boli artrozice

628. Alimente cu continut mediu de purine:

A). Conservele de hering

B). Carne

C). Mazăre

D). Spanac

E). Mamaliga

629. Glomerulonefrita acută difuză se caracterizează clinic prin:

A). oligurie

B). hipertensiune arterială

C). prurit cutanat

D). edeme

E). hematurie

630. Succesul tratamentului dietetic in glomerulopatii este asigurat de urmatoarele

masuri:

A). lipsa completă a proteinelor din alimentaţie

B). igiena corecta a cavităţii bucale

C). bauturi calde dimineata in caz de greturi

D). mese in cantitate mare

E). respectarea programului de mese

631. Obiectivele terapiei nutritionale din glomerulonefrita acuta difuză sunt:

A). repaus la pat in perioada de stare a bolii

B). alimentaţie normosodată

C). regim hidric in primele 24-48 ore

D). cura de foame si de sete Volhard

E). regim apropiat de normal cand diureza depaşeşte 1000ml/24 ore

632. Alegeţi măsura dietetică corectă în funcţie de manifestările clinice într-un caz de

glomerulonefrită acută :

A). restricţia de sodiu datorită hipertensiunii arteriale şi hipervolemiei

B). restricţie proteică indiferent de valoarea ureei

C). restricţie proteică numai în caz de azotemie

D). aport normal de potasiu indiferent de valoarea K-emiei

E). consum numai de glucide pana la revenirea diurezei

633. Glomerulonefritele cronice se caracterizează prin :

A). apar în urma evoluţiei unei GNA incorect tratate

B). evoluţie lent progresivă spre insuficienţă renală

C). sunt boli complet vindecabile

D). sindromul nefrotic este totdeauna prezent

E). edeme generalizate

634. Edemele, manifestare frecventă in GNC pot avea următoarele cauze:

A). supraîncărcarea volemică

B). hiponatremia

C). hiperpotasemia

D). hipoproteinemia

E). toate cele mentionate

635. Dieta hipolipidică din GNC este indicată în următoarele cazuri:

A). pacienţi cu obezitate

B). b.la copii

C). în sindromul nefrotic rezistent

D). numai la cei cu tratament asociat

E). In caz de hipercolesterolemie pentru scăderea riscului cardio-vascular

636. In glomerulonefritele cronice sunt indicate următoarele măsuri nutriţionale :

A). alimentaţie echilibrată fără restricţie proteică

B). restricţie proteică indiferent de valoarea azotemiei

C). în caz de HTA şi edeme regim hiposodat

D). consum bogat de proteine

E). regim hiperglucidic

637. În caz de glomerulonefrită cronică cu insuficienţă renală regimul alimentar

conţine :

A). proteine in cantitate redusă : 20-40g-24 ore

B). restricţie de sodiu la 1-2g/zi

C). aport de lichide de 1,5 l/zi

D). alimente sarace în potasiu

E). alimente sărace în sodiu

638. În caz de albuminurie izolată, se iau următoarele măsuri dietetice :

A). Restricţie proteică

B). restricţie sodată

C). regim normoproteic, normosodat

D). aport normal de potasiu

E). reducerea aportului de calciu

639. Un regim hipoproteic cu 40g proteine va conţine :

A). 5 porţii proteine animale şi 3 porţii proteine vegetale

B). cantităţi foarte reduse de vegetale verzi

C). cantităţi mari de vegetale uscate : mazăre şi fasole boabe

D). se preferă iaurtul, brânza de vaci, carnea slabă şi făinoase

E). se evită sucurile de roşii şi fructe în caz de hiperpotasemie asociată.

640. În GNC cu insuficienţă renală sunt adevărate următoarele :

A). pacienţii consumă proteine în funcţie de rata filtrării glomerulare estimate

(eRFG)

B). aportul de sodiu este de 2g/zi, cu reducere în caz de HTA severă

C). aportul de fosfor trebuie crescut pentru a preveni denutriţia

D). d.bolnavii au hipercalcemie şi aportul de calciu trebuie redus

E). poate apare hiperuricemie şi litiază renală

641. Atât în glomerulonefrita acută cât şi în cea cronică, bolnavii prezintă :

A). proteinurie (albuminurie)

B). pierdere renală de calciu

C). hipotensiune arterială

D). hematurie macroscopica

E). encefalopatie hipertensiva

642. 100g de carne conţin:

A). 100g proteine

B). b.50g proteine

C). 20g proteine

D). cantităţi variabile în funcţie de preparatul de carne

E). e.5 g de proteine vegetale

643. Starea nutriţională satisfăcătoare a unui pacient cu GNC si insuficienţă renală se

asigură prin :

A). consum de peste 3g glucide pe zi

B). consum de minim 0,5g/kg corp proteine

C). consum crescut de lipide

D). creşterea aportului de sucuri dulci

E). prăjirea alimentelor

644. Scopurile terapiei nutritionale in insuficienta renala cronica sunt următoarele :

A). menţinerea unui status nutriţional bun

B). controlul edemelor si tulburărilor hidro-electrolitice

C). asigurarea unui aport de 5-10g de sodiu pentru menţinerea volemiei

D). asigurarea unei diete atractive

E). e.prevenirea osteodistrofiei renale

645. În privinţa aportului de sare şi apă sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A). la un pacient cu funcţie renală reziduală se recomandă 2,5g sodiu si 2l lichide pe

zi

B). la un pacient dializat cu edeme şi hipertensiune arterială este absolut indicată

restricţia de sodiu

C). La un pacient dializat cu oligo-anurie, aportul de apă este de aproximativ 1l/zi

pentru menţinerea volemiei

D). la un pacient în predializă este necesară înlocuirea prin lichide a pierderilor prin

vărsături sau diaree

E). la un pacient dializat nu este necesară restricţia de fosfaţi si apa

646. Capacitatea rinichiului de a elimina apa si sodiul se evalueaza frecvent la un

bolnav cu insuficienta renala cronica prin urmatoarele :

A). masurarea tensiunii arteriale

B). dieta hiposodata de cca 2,5g NaCl pe zi

C). prezenta edemelor

D). nivelul de potasiu din sange si urina

E). f. nivelul de fosfati din sange si urina

647. Recomandarea de aport proteic la pacienti cu declin treptat al functiei renale este

de :

A). 0,8g/kg corp in caz de eGFR peste 55ml/min/1,73m2

B). 1,5g/kg corp indiferent de rata filtrarii glomerulare

C). 0,5g/kg corp in caz de eGFR intre 25-55 ml/min/1,73m2

D). 0,3g/kg corp in caz de eGFR sub 60 ml/min/1,73m2

E). cresterea aportului de protein la cei cu proteinurie indiferent de eGFR

648. Aportul energetic in insuficienta renala cronica are urmatoarele caracteristici :

A). a.Se evita glucidele care pot creste numarul de kcal

B). b.Cuprinde intre 25-40 kcal/kgc/zi

C). Bolnavii denutriti au un aport energetic crescut

D). Bolnavii cu dializa peritoneala au un necesar glucidic mai redus datorita

absorbtiei glucozei din lichidul peritoneal

E). Necesarul caloric este stabilit in functie de vechimea bolii renale cronice

649. O complicatie majora a bolii renale cronice este boala metabolica osoasa

(osteodistrofia renala). Precizati care sunt tulburarile biochimice ce pot fi

decelate la acesti bolnavi :

A). scaderea nivelului de 1,25(OH)2D3 (vitamina D activa)

B). cresterea nivelului de parathormon (PTH)

C). Hiperpotasemie

D). d.Hipernatremie

E). e.Hiperfosfatemie

650. Principiile nutritionale la pacientii cu tulburari fosfo-calcice din cadrul

insuficientei renale cronice sunt urmatoarele :

A). a.aport crescut de calciu

B). b.aport scazut de fosfati

C). suplimente nutritive cu continut bogat in calciu administrate intre mese pentru a

creste absorbtia intestinala

D). administrarea de liganzi de calciu in timpul meselor

E). nu sunt indicate alimente bogate in potasiu

651. Controlul nivelului seric de fosfati la bolnavii cu insuficienta renala cronica se

face prin :

A). reducerea aportului alimentar de fosfati pana la 1,2g/zi

B). administrarea de liganzi de fosfati

C). alimente bogate in calciu si sarace in fosfati

D). ca si agenti chelatori de fosfati se folosesc saruri de calciu, mai ales carbonat si

acetat

E). administrarea de Furosemid injectabil

652. Majoritatea bolnavilor cu insuficienta renala cronica au anemie normocroma,

normocitara, hipoproliferativ Corectarea aportului de fier se realizeaza prin :

A). Preparate de fier administrate oral

B). preparate de fier administrate parenteral

C). c.administrarea agentilor de stimulare a eritropoezei- eritropoetina

D). evitarea alimentelor bogate in potasiu

E). evitarea aportului de fosfor

653. Exemple de alimente bogate in potasiu care trebuie evitate in insuficienta renala:

A). Banane, pasta de rosii

B). Piure de rosii, sfecla

C). Coacaze, merisor

D). Rosii proaspete, merisor, mere

E). Orez si paste

654. Alimente cu continut bogat in fosfati, care trebuie evitate in insuficienta renala

cronica:

A). porumb, dovleac, cartofi dulci

B). b.sparanghel, broccoli, spanac

C). c.orez cu lapte, branza de vaci,cereale

D). d.ciocolata, cola

E). e.organe, sardine

655. Care dintre urmatoarele vegetale sunt interzise in insuficienta renala cronica

datorita continutului de proteine si fosfati ?

A). Fasole boabe

B). Mazare pastai

C). naut

D). d.varza

E). e.conopida

656. La un pacient tratat prin hemodializa, urmatoarele recomandari alimentare sunt

indicate :

A). consum de 2,5g/kg corp proteine

B). orice produs cu continut proteic indiferent de cantitate

C). c.se poate folosi orice mod de preparare

D). nu este indicat regim hiposodat

E). nu conteaza aportul de fosfati

657. La un pacient de 50kg in program de hemodializa, un regim zilnic contine :

A). 60g proteine, 2g sare,1840cal

B). 20g proteine, 3g sare, 2500cal

C). 25g proteine, 3g sare, 1800cal

D). 60g proteine, 4g sare, 2500cal

E). 100g proteine, 1g sare,2000cal

658. Exemplu de mic dejun la un bolnav hemodializat :

A). 100g bacon, un ou, o cana suc de rosii

B). 100g sunca, omleta din 1 ou, o cana ceai

C). 100g cascaval, 100g sunca, ceai amar

D). ½ cana suc de mere, un ou mijlociu, a ceasca cafea cu 1 lingurita zahar

E). cereale cu lapte, 100g bacon, un kiwi

659. Litiaza renala se caracterizeaza clinic prin urmatoarele :

A). tulburari de mictiune

B). b.colica renala

C). c.hematurie

D). d.constipatie

E). e.febra

660. In functie de compozitia calculilor distingem urmatoarele tipuri de litiaza

renala :

A). de acid uric

B). de colesterol

C). fosfo-amoniaco-magnezieni

D). de oxalati

E). de siliciu

661. Rationamentul unui consum de 2 l de lichide pe zi la un bolnav cu litiaza consta

in :

A). mentinerea unui flux plasmatic renal corespunzator pentru a preveni insuficienta

renala

B). mentinerea unei urini diluate pentru a preveni cristalizarea mineralelor

C). mentinerea tensiunii arteriale normale

D). profilaxia cresterii in dimensiuni a calculilor

E). nu este obligatoriu consumul de lichide

662. Litiaza renala urica are urmatorii factori de risc :

A). eliminarea renala crescuta de acid uric

B). cresterea eliminarilor urinare de uree

C). reducerea volumului urinei

D). staza urinara

E). pH-ul urinar acid

663. Principiile regimului alimentar din litiaza urica sunt :

A). alcalinizarea urinilor

B). b.acidifierea urinilor

C). regim lacto-fructo-vegetarian

D). d.consum abundent de carne si organe

E). cresterea ingestiei de fluide

664. Alimente cu potential de acidifiere a urinii :

A). Carne, mezeluri, peste

B). Varza, fasole verde, ardei

C). grasimi : sunca, nuci, arahide, unt de arahide

D). prune uscate, afine

E). mere, capsuni, pere

665. Recomandari de regim alimentar in litiaza urica :

A). regim hipocaloric, cu scadere in greutate la obezi

B). regim hipoproteic, pentru scaderea producerii de purine

C). se prefera carnea slaba de pasare, peste, vita, in special fiarta

D). d.este indicata carnea de animal tanar

E). regim hiposodat cu cca 2g sare/zi

666. Exemplu de cantitati alimentare indicate in litiaza urica:

A). 100g carne de 3 ori pe saptamana, 1 ou de 3 ori pe saptamana, 60g lipide/ zi, 2 g

sare/zi

B). 100g carne zilnic, 1 ou zilnic, 60g lipide, 2 g sare

C). 50g carne de miel, 1ou, 60g lipide, 2g sare

D). 100g carne de peste de 3 ori/saptamana, 1 ou de 3 ori pe saptamana, 60g lipide,

2g sare

E). 200g branza grasa, 1 ou, 60g lipide, 2g sare

667. Alimente bogate in acid oxalic :

A). mazare

B). b.sparanghel

C). spanac,

D). mere

E). rosii

668. Cauze de hiperoxalurie:

A). primara, metabolica mostenita

B). enterica (Boala Crohn)

C). aport excesiv de Vitamina C

D). aport excesiv de Vitamina B6

E). Aport excesiv de Vitamina A

669. Alimente care cresc excretia urinara de oxalati :

A). spanac

B). rubarbar

C). c.ciocolata

D). mere

E). fasole

670. Consumul abundent de lichide in litiaza renala este de preferat:

A). In cursul diminetii pentru a elimina microsedimentele din cursul noptii

B). Dupa-masa pentru a preveni formarea microsedimentele din cursul noptii

C). Tot timpul zilei

D). In afara meselor , dimineata pe nemancate

E). mai ales noaptea

671. Urmatoarea afirmatie in legatura cu litiaza urica este adevarata:

A). a.apare in cadrul gutei sau a altor boli cu hiperuricemie

B). apare numai in insuficienta renala

C). apare in caz de uree serica crescuta

D). nu are legatura cu nivelul de acid uric

E). are de obicei o evolutie accelerata spre insuficienta renala

672. La un bolonav cu litiaza urica, alimentele vor fi preparate in special prin fierbere

pentru ca :

A). Prajirea aduce un aport crescut de lipide

B). 50% din purine trec in apa de fierbere

C). Astfel nu se absoarbe acidul uric

D). d.Purinele nu trec in apa de fierbere

E). e.Prajirea aduce un aport crescut de purine

673. In litiaza cistinica este indicat :

A). aport de peste 4l de lichide pe zi

B). aport de 2l lichide numai in timpul zilei

C). dieta bogata in sare

D). acidifierea urinii

E). e.aport de 1l de lichide chiar si noaptea

674. Definiţi salubritatea alimentelor?

A). este procedeul prin care se apreciază termenul de valabilitate al unui produs

B). este procedeul termic prin care se dă siguranţă unui aliment

C). este un concept ideal de calitate a alimentului

D). reprezintă un concept conform căruia produsul alimentar este sigur, indiferent

cum îl preparăm sau păstrăm

E). reprezintă un concept conform căruia produsul alimentar nu va dăuna

consumatorului dacă este preparat şi consumat potrivit utilizării prevăzute

675. Ce reprezintă sistemul de management al siguranţei alimentelor?

A). este o măsură preventivă pentru a se creea un cadru organizaţional în scopul

evitării situaţiilor în care produsele alimentare nesigure ajung la consumator

B). este o soluţie pe care o organizaţie o poate adopta pentru respectarea cerinţelor

legale referitoare la tehnologia alimentului

C). este un sistem prin care se identifică, evaluează şi controlează toate pericolele

generate de materii prime, mediu, personal, echipamente sau procesele de

producţie asupra alimentului

D). integrează şi sistemul HACCP (analiza pericolelor şi controlul punctelor critice)

E). nu integrează şi sistemul HACCP (analiza pericolelor şi controlul punctelor

critice)

676. Ce este ISO 22000 din 2005?

A). este un standard internaţional ce conţine cerinţe pentru documentarea,

implementarea, menţinerea şi certificarea unui Sistem de Management al

Siguranţei Alimentului

B). este un standard naţional ce conţine cerinţe pentru documentarea, implementarea,

menţinerea şi certificarea unui Sistem de Management al Siguranţei Alimentului

C). este un standard naţional ce conţine cerinţe pentru implementarea siguranţei

alimentului

D). este un standard naţional ce conţine cerinţe pentru păstrarea alimentelor în

siguranţă

E). este un standard naţional ce conţine recomandări în controlul de laborator al

calităţii alimentului

677. Recunoaşteţi principiile HACCP care se regăsesc în standardul ISO 22000:

A). coordonarea unei analize a riscului

B). determinarea punctelor critice de control şi stabilirea limitelor critice

C). stabilirea acţiunii de corectare care trebuie efectuată când monitorizarea arată că

un anumit punct nu este sub control

D). stabilirea procedeelor de verificare pentru a confirma că sistemul HACCP

funcţionează eficient

E). principiile de regularitate şi de coordonare

678. Care este scopul aplicării sistemului de siguranţă a alimentelor:

A). conduce la identificarea şi evaluarea tuturor pericolelor (fizice, chimice sau

biologice) care pot să apară în produsul alimentar pe întreg lanţul alimentar

B). conduce la obţinerea unor produse alimentare noi pe piaţă

C). conduce la scăderea controlul tuturor pericolelor (fizice, chimice sau biologice)

care pot să apară în produsul alimentar pe întreg lanţul alimentar

D). scopul asigurării protecţiei alimentului faţă de mediu

E). conduce la scăderea în timp a calităţii produselor realizate şi creşterea siguranţei

679. Cine poate implementa sistemul de management al siguranţei alimentului?

A). organizaţiile implicate direct sau indirect într-una sau mai multe etape din lanţul

alimentar

B). organizaţiile directe care includ fermieri, unităţi furnizoare de servicii în

agricultură, producători de ingrediente, producători de alimente, unităţi de

vânzare cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică

C). organizaţiile directe furnizoare de servicii de curăţenie şi igienizare, transport,

depozitare sau distribuţie

D). organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale de cercetare în domeniu

E). organizaţii indirecte ca furnizori de echipamente, agenţi de igienizare, materiale

de ambalare

680. Principalele sisteme de monitorizare a calităţii alimentelor sunt:

A). GMP - Bune Practici de Producţie

B). HACCP - Analiza riscului şi Punctele Critice de Control

C). QAS - Standarde de Asigurare a Calităţii

D). OPC – Oficiul pentru Protecţia Consumatorului

E). ANSVSA – Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi de Siguranţa alimentului

681. Ce trebuie să facă o organizaţie pentru certificarea ISO 22000?

A). să controleze creşterea costurilor pentru analiza alimentelor

B). să elaboreze documentele cerute de ISO 22000

C). să implementeze un sistem de management al siguranţei alimentului

D). să menţină şi să îmbunătăţească permanent sistemul de management al siguranţei

alimentului

E). să controleze procesul tehnologic al alimentelor

682. Care sunt avantajele implementării şi certificării ISO 22000:

A). avantaje economice generate de scăderea ponderii produselor neconforme şi

scăderea nemulţumirilor clienţilor/reclamaţiilor

B). creşterea riscului de furnizare de produse nesigure pentru consum

C). prestigiu generat de imaginea asociată unei companii certificate

D). reducerea riscului de furnizare de produse nesigure pentru consum

E). responsabilizarea tuturor angajaţilor prin descrierea responsabilităţilor fiecăruia

într-un mod clar şi documentat

683. Ce este un plan HACCP?

A). un document specific fiecărui produs şi fiecărei linii de producţie

B). un document important în asigurarea siguranţei alimentare

C). un document specific în care se descrie ce este necesar să se facă, unde şi când

D). un document necesar pentru recepţia mărfurilor alimentare

E). un document necesar la oficiul pentru protecţia consumatorului

684. Pentru fiecare produs pentru care urmează să se proiecteze sistemul de

siguranţă a alimentelor se va întocmi o specificaţie tehnică care va cuprinde:

A). descrierea pe scurt a produsului şi a materiilor prime din care se realizează

B). descrierea pe scurt a procesului tehnologic aplicat şi modul de prezentare

C). descrierea zonei de lucru a producătorului

D). descrierea temperaturii adecvate de tratare termică a produsului

E). descrierea pe scurt a etapelor de control HACCP

685. Pentru fiecare produs pentru care urmează să se proiecteze sistemul de siguranţă

a alimentelor se va întocmi o specificaţie tehnică care va cuprinde:

A). descrierea zonei de lucru a producătorului

B). descrierea temperaturii adecvate de tratare termică a produsului

C). descrierea pe scurt a etapelor de control HACCP

D). descrierea caracteristicilor de produs (gramaj şi compoziţie per porţie, proprietăţi

organoleptice, fizico-chimice)

E). cerinţele legale de calitate şi de siguranţa alimentelor: compoziţie (grăsimi,

proteine, glucide, sare, pH, activitatea apei), specificaţii microbiologice, aditivi

686. Pentru fiecare produs pentru care urmează să se proiecteze sistemul de siguranţă

a alimentelor se va întocmi o specificaţie tehnică care va cuprinde:

A). modul de ambalare şi materialele utilizate

B). modul de etichetare şi marcare, la produsele la care este cazul

C). date referitoare la condiţiile de păstrare adecvate (temperatură, umiditate,

lumină)

D). date referitoare la durabilitatea minimală sau data limită de consum

E). descrierea pe scurt a etapelor de control HACCP

687. Organele de management şi control alimentar pot dispune oprirea temporară a

comercializării unui produs dacă acesta:

A). este confirmat ca fals sau substituire

B). nu are certificate de conformitate cu standardele naţionale

C). nu îndeplineşte caracteristicile calitative

D). nu prezintă elemente de identificare

E). prezintă elemente de identificare

688. Alegeţi parametrii utili în analiza pericolelor microbiologice pentru alimente:

A). temperatura

B). timpul de păstrare şi conservare

C). ph-ul mediului

D). umiditatea şi activitatea apei

E). ambalajul utilizat.

689. .Factorii potenţiali de risc în timpul preparării produselor culinare pot fi:

A). contaminanţii din materiile prime, ingredientele şi semipreparatele care se

utilizează

B). creşterea acceptabilă a numărului de microorganisme pe parcursul proceselor

tehnologice

C). contaminarea pe parcursul procesului tehnologic cu microorganisme, compuşi

chimici sau corpuri străine

D). insuficienta eliminare a contaminaţilor de orice natură

E). apariţia unor reacţii chimice nedorite

690. Agenţii patogeni bacterieni infecţioşi frecvent întâlniţi în alimente sunt:

A). Cl. botulinum

B). Cl. perfringens

C). E. Coli

D). Salmonella

E). Stafiloccocus

691. Agenţii patogeni parazitari frecvent întâlniţi în alimente sunt:

A). Cl. botulinum

B). E. Coli

C). Ascarizii

D). Salmonella

E). Trichinella spiralis

692. Toxiinfecţiile alimentare produse de Salmonella se manifestă prin:

A). stări de vomă, colici abdominale, dureri de cap, scaune diareice, febră şi dureri

de stomac

B). perioadă de incubaţie de 12-24 ore

C). perioadă de incubare scurtă (1-3 ore) şi debut febril

D). scaune hemoragice, crampe abdominale cu sau fără febră

E). atacă sistemul nervos, produc ameţeli, paralizie şi pot fi mortale

693. Toxiinfecţiile alimentare produse de Stafiloccocus se manifestă prin:


de stomac

B). perioadă de incubaţie de 12-24 ore




694. Toxiinfecţiile alimentare produse de Clostridium botulinum se manifestă prin:


de stomac

B). perioadă de incubaţie de peste 24 ore




695. oxiinfecţiile alimentare produse de Shigella se manifestă prin:


de stomac

B). perioadă de incubaţie de 7-40 de ore




696. Principalele pericole chimice din alimente sunt:

A). antibiotice şi substanţe alergene

B). metale grele şi aditivi în exces

C). micotoxine şi pesticide

D). microorganisme virale, bacteriene sau fungice

E). toxine din materialele de contact sau substanţele de igienizare

697. Principalele pericole fizice din alimente sunt:

A). bucăţi de plastic, hârtie sau lemn

B). cioburi de sticlă, aşchii metalice, nisip

C). metale grele şi aditivi în exces

D). micotoxine şi pesticide

E). microorganisme virale, bacteriene sau fungice

698. Alegeţi principalele elemente care pot genera pericole pentru contaminarea

alimentelor:

A). maşini, echipamente

B). materii prime şi ingrediente

C). mediu şi materiale de lucru

D). metode de lucru şi muncitori

E). metode de tratare termică a alimentului

699. Clasa cea mai mare de risc (A) de contaminare o reprezintă următoarele

alimentele:

A). produse care nu oferă consumatorului posibilitatea de a detecta, reduce sau

îndepărta contaminantul

B). produse contaminate destinate copiilor, bătrânilor, bolnavilor

C). produse fără tratament termic după ambalare sau materii prime fără tratament

termic

D). produse nesterilizate destinate copiilor, bătrânilor, bolnavilor

E). produse realizate cu procese care nu au etape de distrugere a microorganismelor

700. Care din produsele alimentare de mai jos prezintă cel mai mare risc

microbiologic de contaminare:

A). ingredientele alimentare

B). ouăle, carnea şi apa

C). produsele de panificaţie şi patiserie

D). produsele refrigerate şi cele congelate

E). produsele vegetale crude

701. Menţionaţi elementele de analiză organoleptică necesare la etapa de recepţie sau

depozitare a materiei prime:

A). infestare, urme de rozătoare, termen de valabilitate

B). miros străin

C). mucegăire, impurităţi, aspect

D). temperatură, umiditate

E). tip de ambalaj utilizat

702. Ce acţiuni corective se impun în cazul depistării unor semipreparate cu urme de

infestare:

A). combaterea dăunătorilor

B). corectarea deficienţelor şi vânzarea la preţ redus

C). dirijarea ca deşeu

D). respingerea lotului

E). scoaterea din procesul tehnologic a semipreparatelor cu modificări

703. Menţinerea în funcţiune a sistemului pentru siguranţa produselor culinare se

planifică prin acţiuni de:

A). analiza instruirii de personal, la doi ani

B). analiza instruirii de personal, trimestrial

C). audit intern, anual

D). audit intern, trimestrial

E). reevaluare şi revizuire a planului HACCP, anual

704. Definiţi biotehnologiile alimentare:

A). utilizarea de microorganisme vii şi a produselor lor, în procesele de producţie şi

procesare alimentară

B). utilizarea tehnicilor de inginerie genetică, modificare genetică, combinare

genetică, tehnologie genetică în industria alimentară

C). folosirea tehnicilor biologice în creşterea plantelor, animalelor sau culturilor

microbiene, în scopul ameliorării cantitative, calitative sau senzoriale a

alimentelor derivate din acestea, a uşurării procesării lor sau a creşterii eficienţei

economice

D). utilizarea tehnicilor biologice în industria alimentară

E). utilizarea tehnologiei neconvenţionale în procesarea alimentelor

705. Găsiţi mai jos exemplele corecte de tehnici de modificare genetică utilizate

actualmente în producerea de alimente:

A). orez, pentru reducerea nivelurilor de alergeni

B). porumb, pentru rezistenţă la dăunători

C). soia, pentru creşterea toleranţei la ierbicide

D). tomate, pentru fermitate şi ameliorarea gustului

E). usturoi, pentru amplificarea efectului antioxidant

706. Găsiţi mai jos exemplele corecte de intervenţii de modificare genetică utilizate

actualmente în producerea de alimente:

A). ameliorarea calităţii (ameliorarea coacerii amidonului)

B). ameliorarea valorii nutritive (ameliorarea calităţii proteinelor, scăderea

factorilor anti-nutritiţionali)

C). amplificarea valorii calorice a alimentelor

D). cresterea nivelului de siguranţă (reducerea toxinelor naturale şi a alergenilor,

reducerea utilizării de substanţe agro-chimice)

E). creşterea recoltelor (rezistenţa la secetă)

707. Reţineţi pericolele potenţiale legate de alimentele obţinute prin biotehnologie:

A). pot acţiona ca substrat pentru biosinteza de noi toxine de către microorganismul

modificat genetic

B). pot afecta metabolismul organismului modificat, ducând la producerea sporită de

toxină

C). se pot induce voluntar modificări nedorite şi greu de depistat, terorism alimentar

D). alergenicitate sau toxicitate necunoscute încă

E). se pot obţine alimente având o siguranţă mai redusă

708. Avantajele modificărilor genetice:

A). viteza mai mare, în comparaţie cu maturarea tradiţională

B). specificitate, nu este necesară eliminarea caracteristicilor nedorite prin metode

vechi de încrucişare

C). preţuri de investiţie în agricultură mai mici şi recolte mai bogate

D). preţuri de investiţie în agricultură mai mari, dar recolte mai bogate şi sigure

E). accesibilitate mai mare

709. Ce este agricultura ecologică?

A). un sistem agricol care conservă structura solului, plantelor şi promovează un

standard ridicat de protecţie a animalelor

B). un sistem care se bazează pe minimizarea folosirii materialelor externe şi pe

interzicerea utilizării substanţelor chimice de sinteză (fertilizatorii, pesticidele,

ingredientele pentru prepararea furajelor, stimulatorii de creştere ca hormonii şi

antibioticele)

C). un sistem care se bazează pe minimizarea folosirii materialelor externe şi pe

interzicerea utilizării organismelor modificate genetic

D). un sistem agricol durabil, diversificat şi echilibrat, care asigură protejarea

resurselor naturale şi sănătatea consumatorilor

E). un sistem ideal de intervenţie în agricultură în viitorul apropiat

710. Ce sunt alimentele ecologice, organice sau biologice?

A). alimentele de natură organică

B). alimentele sănătoase obţinute din agricultura ecologică

C). alimentele vegetale pe care s-au folosit îngrăşăminte organice

D). alimente produse, legiferate şi autentificate după Directivele EU-Eco

E). produse agroalimentare în conformitate cu regulile de producţie stabilite prin

lege, care respectă standardele, ghidurile de bune practici şi caietele de sarcini

naţionale şi sunt atestate de un organism de inspecţie şi certificare eco

711. Recunoaşteţi mai jos dezavantajele agriculturii ecologice:

A). produsele organice/eco, au un preţ de cost cu 10-40% mai mare decât produsele

similare convenţionale

B). pentru a fi certificate alimentele organice trebuie certificat şi locul unde au fost

obţinute trecând printr-o serie de teste riguroase, greu de atins uneori

C). dependenţa ridicată de climă, cu recolte reduse

D). produsele eco pot prezenta riscuri pentru sănătate nedescoperite încă

E). păstrarea lor se face cu greutate, fiind mai perisabile

712. Termenul de Organisme Modificate Genetic desemnează:

A). plante, animale sau microorganisme care au ADN introdus în celule prin alte

mijloace, decât conjugarea bacteriană naturală sau fecundarea naturală

B). doar plante care au ADN introdus în celule prin alte mijloace, decât conjugarea

bacteriană naturală sau fecundarea naturală

C). organisme vegetale sau animale apărute in vitro

D). organisme vegetale sau animale apărute prin încrucişare/selecţionare a plantelor

şi animalelor

E). produse alimentare obţinute artificial, prin tehnici genetice

713. Ce caracteristici îmbunătăţite prezintă alimentele de mai jos în urma

modificărilor genetice:

A). soia, conţinut ridicat de acid oleic

B). cartofi, compoziţie modificată a amidonului (fără fenilalanină)

C). sfecla de zahăr, creşte proporţia de zahăr extrasă

D). porumb, toleranţă la ierbicide şi insecte

E). castravetele, creşte perioada de păstrare

714. Modificările genetice sunt în general folosite pentru unul din următoarele

scopuri:

A). pentru a creşte cantitatea unui metabolit (o proteină) produs de un anumit

organism

B). pentru a determina un organism care în mod natural nu produce un anumit

metabolit, să îl producă

C). pentru a bloca sinteza unui metabolit de către un anumit organism

D). pentru a obţine o recoltă mai bogată la hectar şi uşor de depozitat

E). pentru a obţine alimente modificate organoleptic

715. Dezavantajele modificărilor genetice:

A). impactul asupra mediului (poluarea genetică), greu de evaluat

B). impactul peste generaţii asupra omului (alergeni, rezistenţă la antibiotice, boli

imune)

C). selecţionarea indusă a unor specii de buruieni foarte rezistente şi deci greu de

controlat

D). pericolul contaminării genetice a culturilor organice cultivate pe terenuri

alăturate

E). accesibilitate mai mare a alimentelor ieftine

716. Certificarea alimentelor ecologice la inspecţie se face dacă:

A). furnizorul şi datele despre ingrediente sunt identice cu cele din documentele de

lucru

B). documentaţia de livrare sau factura de cumpărare specifică în mod clar faptul că

produsele sunt ecologice

C). ambalajul şi eticheta indică faptul că produsele sunt ecologice

D). produsele din import din afara UE provin nu de la importatori cu licenţă şi

produsele nu sunt însoţite de certificate EU de import

E). alimentele nu au modificări organoleptice după 2 săptămâni

717. Gama de produse ecologice de pe piaţa din România include următoarele:

A). produse agricole vegetale – grâu, floarea soarelui, porumb, seminţe dovleac,

mazăre, soia, vişine, cireşe, zmeură, afine, cătină, nuci, plante medicinale

B). produse de origine animală – telemea de oaie, caşcaval, ouă, lapte, unt, carne,

miere ecologică

C). produse alimentare prelucrate – pâine integrală, ulei

D). mezeluri şi dulciuri

E). băuturi alcoolice

718. Recunoaşteţi mai jos aditivii permişi în alimentele organice, după Codex

Alimentarius:

A). dioxid de sulf, dioxid de carbon, acid lactic

B). glutamat de sodiu, acid ascorbic, coloranţi artificiali

C). conservanţi artificiali şi indulcitori

D). nitriţi şi nitraţi de sodiu

E). nu sunt permişi aditivi în alimentele organice.

719. Micotoxinele din alimente au ca efect asupra consumatorului:

A). se acumulează şi se depozitează în organismul uman sau animal, în cele mai multe

cazuri la nivelul ficatului

B). sunt substanţe lipidotrope care pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale şi

pulmonare, acumulate în ficat, măduva oaselor sau în ţesutul adipos

C). pot provoca reacţii alergice sau prezintă intoleranţă

D). pot fi un factor de risc prin contaminarea produselor cu substanţe toxice sau cu

substanţe cu mirosuri nespecifice

E). pot avea ca efect probleme digestive cu febră

720. Pesticidele organo-fosforice din alimente au ca efect asupra consumatorului:









721. Substanţele alergene din alimente au ca efect asupra consumatorului:









722. Metalele din echipamente sau ambalajele ajunse în alimente prin contact au ca

efect asupra consumatorului:

A). se acumulează la nivelul ficatului







723. Care sunt principalele scopuri ale Codex Alimentarius...

A). protecţia sănătăţii consumatorilor

B). reprezintă o colecţie de standarde, coduri de bună practică, ghiduri de

producerea şi protecţia alimentului

C). determină priorităţile şi iniţierea de ghiduri ptr pregătirea proiectelor de standard

D). îmbunătăţeşte standardele publicate după revizuirea corespunzătoare

E). este codul de marcare a produselor alimentare în scopul identificării acestora

724. În domeniul producţiei culinare, temperaturile prezintă o importanţă majoră

astfel:

A). cea de depozitare/păstrare a alimentului – în stare caldă, refrigerată sau congelat

B). cea de decongelare peste 1000C

C). cea de preparate prin fierbere, coacere, frigere sau prăjire

D). cea de răcire după preparare sub 100C

E). cea de consum a produsului alimentar

725. Azotiţii din vegetale şi apă pot produce consumatorului de vârstă mică:

A). methemoglobinemie

B). cianoză infantilă

C). alergie

D). crampe abdominale cu febră

E). hepatită

726. Aciditatea sau alcalinitatea alimentului (pH-ul) poate influenţa:

A). procesele chimice si biologice

B). variaţiile pH-ului în afara limitelor (6,5-8,5) ce accelerează fenomenele de

coroziune

C). afectează advers procesele de tratare cum sunt coagularea şi clorinarea

D). dezinfecţia mediului

E). aspectul şi consistenţa alimentului

727. Metalele grele în exces din alimente pot provoca:

A). împiedicarea asimilării calciului în oase

B). apariţia tumorilor canceroase

C). se leagă de proteine afectând funcţiile metabolice ale unor formaţiuni proteice,

enzime, cromozomi.

D). crampe abdominale cu febră

E). hepatită

728. Care sunt metodele de evaluare directă din alimente a reziduurilor de pesticide?

A). colorimetric

B). imunoenzimatic

C). spectrofotometrie cu absorbţie atomică

D). gaz-cromatografie

E). sterilizare la 90-1010C, timp de 30 min

729. Ce sunt metodele clasice distructive de determinare si cuantificare a

contaminanţilor alimentari?

A). metode prin care se intervine asupra produsului determinând modificarea sa

B). metode de măcinare, triturare sau amestecare

C). metode de omogenizare, mărunţire, amestecare cu nisip în scopul măririri

suprafeţelor de contact

D). metode prin care se intervine asupra produsului fără ca acesta să sufere

modificări

E). HPLC, imunoenzimatice, cromatografie

730. Ce sunt metodele clasice nedistructive de determinare si cuantificare a

contaminanţilor alimentari?

A). metode prin care se intervine asupra produsului determinând modificarea sa

B). metode de măcinare, triturare sau amestecare

C). HPLC, imunoenzimatice, cromatografie

D). metode prin care se intervine asupra produsului fără ca acesta să sufere

modificări

E). microundele folosite pentru deshidratare

731. Menţionaţi principiile de bază ai metodologiei de control alimentar:

A). pilonul de mediu (aer, apă, sol, biodiversitate)

B). pilonul social (cultură, siguranţa alimentelor)

C). pilonul economic (marketing, aspecte financiare)

D). pilonul familial

E). pilonul individual

732. Indicatorii pentru controlul alimentelor sunt:

A). stabilitate analitică

B). măsurabilitate

C). transparenţă

D). impact, relevanţă

E). preţ

733. Ce sunt micotoxinele?

A). toxine produse de anumiţi fungi sau mucegaiuri care cresc pe alimente precum

alunele, nucile, graul, boabe de soia, furaje, fructe uscate sau condimente

B). toxine care pot lua naştere în timpul creşterii recoltei sau în urma unei depozitări

incorecte a cerealelor

C). pot fi aflatoxine, ochratoxina, patulina sau zearalenona

D). sunt toxine produse de anumite microorganisme bacteriene rare

E). sunt toxine frecvent apărute în carne şi ouă produse din gospodărie.


A). o combinaţie de proceduri de producţie şi de control al calităţii, cu scopul de a

asigura că produsele sunt realizate în concordanţă cu specificaţiile lor

B). pot conţine specificaţii privind siguranţa alimentelor, cum sunt relaţiile timp /

temperatură, recomandate sau impuse pentru procesele de pasteurizare,

sterilizare

C). practicile referitoare la condiţiile şi măsurile necesare în toate etapele lanţului

alimentar, pentru asigurarea siguranţei şi calităţii corespunzătoare a alimentelor

D). totalitatea manoperelor pentru realizarea unei stări de curăţenie a îmbrăcăminţii

şi încălţămintei

E). principiile care să asigure eliminarea contaminanţilor din materiile prime,

produsele intermediare, liniile de productie şi mediul înconjurător acestora

735. Reţineţi principiile de igienă alimentară din Codex alimentarius:

A). principiile aplicabile de-a lungul întregului lanţ alimentar

B). cu scopul asigurării consumatorului că alimentul este sigur şi adecvat

C). cerinţe pe care operatorii din domeniul alimentului trebuie să le aplice, pentru a

îndeplini obiective definite şi pentru a asigura un comerţ corect

D). principiul corectitudinii în procesul de producţie

E). principiul unei producţii specifice pe baza reţetelor clasice

736. Definiţi contaminantul din aliment:

A). orice agent biologic sau chimic, materie străină sau substanţă (neadaugată în mod

intenţionat alimentului), care poate compromite siguranţa sau conformitatea unui

aliment

B). orice ingredient nou adăugat în reţetă

C). orice material de ambalaj utilizat

D). orice materie străină adăugată unui aliment, fără a compromite siguranţa

acestuia

E). orice substanţă adăugată voluntar în aliment

737. Nivelurile reziduurilor (pesticide, micotoxine, antibiotice) din alimente depind

de:

A). mărimea intervalului dintre aplicarea/utilizarea lor şi recoltarea plantelor,

sacrificarea animalelor sau colectarea laptelui/ouălor

B). modul de ambalare a alimentului

C). modul de utilizare

D). substanţele chimice alese

E). tipul de aliment incriminat

738. Spaţiile şi echipamentele unităţilor alimentare, trebuie să fie amplasate şi

construite în aşa fel, încât să asigure:

A). întreţinere, curăţare, dezinfecţie corespunzătoare

B). protecţia împotriva dăunătorilor şi controlul lor

C). reducerea volumului de ambalaje obţinute

D). risc mimim de contaminare

E). risc minim de falsificare

739. Construirea igienică a echipamentelor din unităţile alimentare impune ca:

A). să asigure curăţarea periodic

B). să asigure îndepărtarea reziduurilor

C). să asigure spaţiu suficient pentru ventilaţie

D). să nu permită stagnarea de reziduuri

E). să permită accesul cu uşurinţă în interior

740. Recomandările practice de igienă în unitatea alimentară menţionează

următoarele:

A). “buna întreţinere” trebuie să aibă în vedere păstrarea igienei de la incintele

externe, până la acoperişul şi subsolul unităţii

B). controlul calităţii apei potabile şi condiţiile de canalizare

C). controlul dăunătorilor începe de la limitele perimetrului extern al unităţii

D). ferestrele trebuie păstrate deschise

E). suprafeţele interne - rugoase si greu de curăţat


următoarele:

A). drenajele inaccesibile curăţirii

B). duşumelele - uşor de întreţinut, cu îmbinpri rotunjite la perete

C). suprafeţele interne - rugoase si greu de curăţat

D). tavanele, canalele de scurgere – accesibile pentru curăţire

E). zonele uscate să fie in permanenţă uscate


următoarele:

A). asigurarea că numai apa potabilă poate veni în contact cu alimentul

B). momeli pentru insecte - eficiente

C). sistemele de ventilaţie furnizează aer de calitatea cerută de norme (nu contaminat)

D). suprafeţele interne - rugoase si greu de curăţat

E). uşile trebuie închise, atunci când nu se circulă

743. Controlul surselor posibile de contaminare a alimentului se face prin:

A). control zilnic de laborator

B). managementul deşeurilor

C). monitorizare continuă

D). proceduri de întreţinere şi curăţenie

E). sistem de control al dăunătorilor (DDD)

744. Bunele practici de igienă legate de controlul dăunătorilor trebuie să:

A). prevină pătrunderea dăunătorilor în interiorul unităţii

B). protejeze alimentul împotriva dăunătorilor

C). elimine imediat orice infestare

D). includă inspecţii interne regulate

E). controleze nivelul de infestare din unitate anual


A). un set de analize de laborator de control alimentar

B). combinaţie de proceduri de producţie şi de control a calităţii alimentului

C). o combinaţie de proceduri de testare a valabilităţii alimentului

D). un set de proceduri de protecţia muncii în unităţi alimentare

E). un set de proceduri sterile din fluxul tehnologic de producţie al alimentului

746. Informarea consumatorilor privind produsele alimentare:

A). trebuie să fie adecvată şi accesibilă

B). să se bazeze pe o etichetare corectă şi detaliată

C). să asigure şi educarea consumatorului

D). nu ţine de producător sau vânzător

E). nu este obligatorie

747. Un standard pentru controlul alimentelor trebuie să cuprindă:

A). gama (numele) şi descrierea (definirea) produsului

B). compoziţia esenţială, aditivii alimentari, contaminanţii posibili

C). igiena şi metodele de analiză

D). greutatea, capacitatea şi etichetarea corectă

E). preţul alimentelor

748. Codurile Codex de bună practică în industria alimentaţiei sunt:

A). codurile care se referă la igiena producţiei, procesării, transportului şi depozitării

alimentelor

B). codurile de marcaj a alimentelor

C). codurile de alcătuire a reţetei alimentului

D). condurile de publicitate şi reclamă pentru produs

E). codurile de analiză de laborator în controlul alimentelor.

întrebĂri tip pentru examenul de licenŢĂ · pdf filee). tesut adipos 26. care din...

Documents