nr_57_martie_2010

Minciunastã cu... „Mondialul“ la masã!

Am stat cu multã lume de vorbãpânã acum ºi am ajuns la concluzia cão a doua Românie în lume nu existã.

Nu existã pentru cã suntem preaoriginali în tot ceea ce facem.

Aceastã stare apãrutã cu multînainte de 1989 s-a accentuat vizibildupã „isprava decembristã“ care a datfrâu liber tuturor neaveniþilor de aaccede neprofesional la evoluþia tre-burilor… bietei noastre þãriºoare.

Înainte de 1989, chiar dacã fãceamparte dintr-un pact multistatal (cel de laVarºovia), pe unde participam nu eramîntotdeauna de acord cu ceilalþi par-teneri, venind mereu cu originalitãþi,încât devenisem hilari în faþa acestora.

Din 1990 încoace, originalitãþile cunoscforme noi, la fel de discutabile.

Concret, astãzi nu se ºtie ce formãstatalã are þara noastrã, de seamã ce,pe lângã administraþia prezidenþialã,existã o puzderie de neica nimeni carese proclamã care mai de care mai mari,mai interesanþi ºi, zic ei, cu putere denecontestat.

Mulþi dintre ei au acces (din pãcatepentru noi ºi din fericire pentru ei) la celmai înalt nivel, lucru speculat sistematicoriunde aceºtia se afiºeazã. Printre eiprinþi, principese, regi, regine, toþi aiRomâniei! Apoi regi ai asfaltului ºi, mainou, ai deszãpezirii. Deasupra tuturortroneazã nestingheriþi împãratul ºi regiimanelelor, cei care împart distracþie„fãrã frontiere“ sociale tuturor celor carele burduºesc buzunarele ºi sutienele.

Recent a apãrut în viaþa publicã ºi„Mondialul“, care este omniprezent înanturajul familiei prezidenþiale. Oareambele pãrþi dezinteresate?

Toþi aceºtia troneazã sfidând bunulsimþ ºi pentru cã 3 - 4 aºa zise posturi TVîi au ca invitaþi de „onoare“ aproape 24 hdin 24 h.

Amintiþi-vã de RromRevelionul 2009- 2010, suficient pentru a înþelege defapt în ce þarã ºi spirit ne ducem zilele.

Minciuna stã, deci, cu regele lamasã, adevãr peste care nu se poatetrece de cinci ani încoace ºi va continuaîncã atâþia.

S-a promis o Românie nouã pe caleaunui progres care s-o aºeze în rândulstatelor moderne din Europa ºi din lume.

Suntem în 2010. Care este rezulta-tul?... minciunã!

S-a promis eradicarea corupþiei.Rezultatul: minciunã!Averile realizate de gaºca bãieþilor

deºtepþi, indiferent de opþiunea politicã,s-au întregit pe parcurs cu averileactualei clientele politice. Ultimii luptãfãrã menajamente pentru sporirea peorice cale a bogãþiilor de care dispun. ªinu sunt deloc de neglijat.

Într-o þarã greu suferindã din cauzacrizei economice, ºacalii muºcã dinorice sursã care le poate spori avuþia,bucatele fiind împãrþite „chibzuit“ depersoane cu o veche experienþã îndomeniul risipirii fondurilor!

Banii, atâþia câþi sunt de la bugetsau din surse europene, iau destinaþiiprecise pentru cã se cunoaºte ºi efectullor „retro“.

O parte revenind la matcã, undetroneazã partidul portocaliu binefãcãtor.

S-a promis stabilitatea forþei demuncã în limitele unui ºomaj controlatpe cãi economice. Minciunã! Anul 2010înregistreazã cel mai mare numãr deoameni umblând nebuneºte de colocolo pentru a-ºi gãsi un loc de muncã.

Motivaþia mai-marelui Guvernuluipotrivit cãreia firmele care angajeazãºomeri beneficiazã de facilitãþi estehilarã în condiþiile în care nici nu s-aterminat cu datul afarã la cele maimulte firme.

Aberantã este ºi creºterea econo-micã prin reinvestirea profitului. Careprofit când societãþile, în majoritateacazurilor, ca sã mai existe ºi-au cheltuittot ceea ce urmau sã câºtige?

S-a promis punerea pe baze noi deechitate socialã a sistemului de pensii înfuncþie de contribuþia fiecãruia. Minciunã!

Patru milioane ºi jumãtate de salari-aþi activi nu pot asigura pensiile lunare aaproape ºase milioane de pensionari.De ce nu sunt banii necesari acesteioperaþiuni ºi se fac împrumuturi externe,nu explicã nimeni.

Mai vreþi minciuni? Ele existã dinbelºug ºi nu deranjeazã cu nimic pe ceicare electoral au promis ºi promit oricelucru care prosteºte lumea.

Puteþi menþiona ceva concret promisîn campania electoralã ºi care dupãpatru luni de la alegeri a început sã serealizeze? Da, niciuna!

Temele electorale s-au referit lalupta anticomunistã, contra mineriade-lor, contra mogulilor… etc. Au lipsit însãcu desãvârºire mãsurile ºi programelede prevenire ºi înlãturare a efectelorcrizei economice, adevãratele realitãþicu care se confruntã oamenii în aceastãperioadã.

Cum s-ar spune, în minciuni amcrezut, minciuni avem!

„Sã ne fie de bine“, nu „sã trãim bine“!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuing. Petre Ioniþãdr. ing. Emil Sever Georgescuprof. dr. ing. Romeo Ciortanprof. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Elena Axintedr. ing. Marian Badiuav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !Coºurile industriale realizate în anii 1970 - 1988 au crãpat pe verticalã

din cauza variaþiilor de temperaturã ºi a coroziunii

COªURILE industriale caredeservesc sistemul energetic ºiindustria pe diverse ramuri deproducþie, proiectate ºi executateîn perioada anilor 1970 - 1988,au crãpat pe verticalã din cauzadimensionãrii necorespunzãtoarela eforturile din TEMPERATURÃºi a proastei izolaþii termice ºiantiacide.

Pânã în anul 1994 nu a existatîn þara noastrã un normativ decalcul pentru coºurile industrialedin beton armat, deºi coºurilecu înãlþimi mari (Iºalniþa 200 m,Constanþa 100 m, Bucureºti 160 m,180 m, 120 m, Deva 200 m, Telea-jen 160 m, Brazi 120 m, 180 m,Craiova 200 m, Rovinari 220 m,Turceni 280 m, Galaþi, Brãila,Turnu-Severin, Arad, Oradea,Braºov etc.) se proiectau pe bazaunor formule proprii ale ingine-rului Emil MARINESCU de la ISPEBucureºti.

Din 1993 un colectiv dincadrul SC GIP SA sub conduce-rea prof. dr. ing. RADU AGENT ºidr. ing. HORIA SANDI au elabo-rat primul Normativ de Calcula Coºurilor din Beton ArmatP133-1993.

În anul 1994 colectivul de spe-

cialiºti din cadrul SC GIP SA

a elaborat Normativul Tehnic

privind Proiectarea ºi Execuþia

Protecþiei Anticorozive ºi Izolaþiei

Termice la coºurile industriale din

beton monolit P127-1994, atrã-

gând atenþia în mod deosebit

asupra protejãrii structurilor

din beton cu izolaþii termice ºi

antiacide corespunzãtoare.

Din investigaþiile fãcute la marea

majoritate a coºurilor proiectate

pânã în 1994 ºi nu numai, rezultã

cã din cauza subdimensionãrii la

eforturile din temperaturã (necu-

noaºterea fenomenului) ºi a

calitãþii necorespunzãtoare a

materialelor de izolaþie termicã

ºi antiacide, COªURILE au crã-

pat pe verticalã, în special pe

direcþia tijelor de glisare care

nu au fost extrase, golurile

rãmânând neinjectate.

Acest fenomen de NEinjectare

a golurilor din zona tijelor de gli-

sare a fost semnalat la marea

majoritate a structurilor de coºuri,

silozuri, turnuri, fapt care, în con-

lucrare cu subdimensionarea la

eforturile din temperaturã ºi folo-

sirea unor materiale de izolaþii de

calitate inferioarã, a condus la

apariþia acestor CRÃPÃTURI în

structura de beton pe verticalã, la

un pas de ~1,5 m (cât era dis-

tanþa dintre tijele de glisare).

Silozurile de ciment ºi clincherdin cadrul fabricilor de ciment ausuferit serioase degradãri dincauza subdimensionãrii la eforturiledin temperaturã ºi a neinjectãriigolurilor din zona tijelor de glisare.

Nici în prezent nu se acordã oatenþie deosebitã stresului termicºi nici izolaþiei termice ºi antiacidesupuse la eforturi severe de tem-peraturã, vibraþii ºi coroziune.

Niciun furnizor de materialeantiacide NU garanteazã com-portarea de calitate corespun-zãtoare a chiturilor ºi peliculelorantiacide pe o perioadã mai marede 10 ani.

Marea majoritate a coºurilorindustriale ºi alte structuri înalteau protecþiile antiacide degradate,dupã o folosire intensã de 20 - 35de ani.

SC GIP GRUP SA AVERTI-ZEAZÃ asupra necesitãþii unormãsuri URGENTE de înlocuirea izolaþiilor termice ºi protecþiilor

antiacide, dacã dorim sã maioferim siguranþã acestor structurisever corodate ºi degradate lainterior.

Toate coºurile din perioadaanilor 1965 - 1988 sunt puterniccorodate ºi crãpate atât la interiorcât ºi la exterior.

Existã pericolul intrãrii înCOLAPS din cauza graduluiavansat de degradare a izolaþiilorºi structurii supuse la sarcinisevere de exploatare ºi acþiunilordin vânt ºi cutremur.

Toþi beneficiarii au obligaþia sãîmbunãtãþeascã IZOLAÞIA TER-MICÃ ºi ANTIACIDÃ, dacã maidoresc sã aibã structuri sãnã-toase ºi sigure.

Pentru a nu cheltui banii inutilºi fãrã suport tehnic, se impuneURGENT actualizarea urmãtoa-relor NORMATIVE:

� Normativ care stabileºtedurata de viaþã ºi ciclurile repa-raþiilor capitale, precum ºi repara-þiile curente;

� Normativ de protecþii anti-acide ºi termice în concordanþãcu noile materiale folosite în þãrileavansate;

� Normativ de proiectare acoºurilor din beton armat care sãcuprindã noile tipuri de structuriduble folosite de peste 20 de aniîn þãrile avansate.

Pentru coºurile crãpate ºidegradate trebuie sã se sta-bileascã, în vederea consolidãriilor, gradul real de asigurare R ºiclasa de importanþã care sã per-mitã durata de viaþã cerutã debeneficiar. Astfel se vor evitaexagerãrile ºi cheltuielile nejus-tificate de fonduri.

Ministerul Lucrãrilor Publice ºiAmenajãrii Teritoriului trebuie sãasigure elaborarea acestor nor-mative care sã evite cheltuielilenejustificate.

Guvernul trebuie sã asigureInspectoratului de Stat în Con-strucþii posibilitatea de a interveniîn proiectele marilor investiþii, ast-fel încât sã fie posibilã respec-tarea normativelor care conducla durata de viaþã prescrisã.

Marea majoritate a investito-rilor strãini sau români executãlucrãri care NU asigurã durata deviaþã prescrisã.

Factorii responsabili trebuiesã stabileascã un ProgramNaþional de Consolidare ºiReparare a coºurilor industri-ale pentru a oferi siguranþã sis-temului energetic ºi industrial laacþiunea unor sarcini severe(vânt, cutremur, temperaturã).

Încã de la ConferinþaARACO din 31.03.2005 de laPredeal, GIP GRUP SA a pro-pus sã se aplice „bulina roºie“ºi pe construcþiile industrialespeciale care pot generaaccidente grave (coºuri defum, bataluri de ºlam, baraje,rezervoare etc.)

Rugãm pe aceastã caleInspectoratul de Stat în Con-strucþii sã promoveze urgentaceastã propunere la nivelnaþional. �

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021.310.24.74, 021.310.24.75, 021.310.24.76, 021.313.78.93; Fax: 021.310.24.62E-mail: [email protected]

�� Revista Construcþiilor ��martie 20108

Omenie în lumea afacerilor!

Exemplele din România pe aceastã temã s-auînmulþit îngrijorãtor, fãrã sã-i deranjeze însã cu ceva pecei care, aleºi fiind, ar trebui sã se îngrijeascã derealizarea interesului general, adicã o viaþã decentãpentru majoritatea oamenilor.

Dacã ei, oamenii de afaceri, o duc bine, restul nu-iintereseazã. Nu-i intereseazã pentru cã, abonaþi la bine-facerile partidelor din care fac parte, primesc pentru„meritele” lor electorale sume enorme pentru tot felul deafaceri, una mai dubioasã ca alta. Lucru dovedit parþialºi din noianul de dosare penale aflate, de zeci de ani, perolul instanþelor judecãtoreºti, dar uitate în sertare pânãla prescriere.

Mâinile se spalã una pe alta în virtutea practicãrii încontinuare a binomului antedecembrist potrivit cãruia„dacã eºti om sunt om“. Adicã dacã faci ce-þi spun eu,partidul, eu te recompensez prin orice mijloace.

Nu ºtiu când, unde ºi cum s-ar putea întoarce foaia,þinând cont de oameni ºi nu de potentaþi.

Se poate trãi ºi lucra ºi în alte condiþii în afaceri?Zicem cã da, atâta timp cât avem un exemplu pe carevrem sã vi-l aducem în prim plan.

Concret, a trebuit sã vinã un om de afaceri strãin,unul autentic al lumii bune capitaliste, care ºi-a dezvoltatuna dintre cele mai mari ºi importante investiþii în România.Aceastã investiþie existã ºi funcþioneazã chiar în dome-niul construcþiilor. Este vorba de dl Kees den BRAVEN,proprietarul gigantului industrial ºi comercial DenBraven, lider mondial în izolanþi profesionali, care recentºi-a aniversat la Bucureºti 35 de ani de existenþã.

Din 1994 pânã în prezent, valoarea totalã a investiþi-ilor Den Braven pe piaþa româneascã a materialelor deconstrucþii se ridicã la peste 20 de milioane de Euro.

În 2007, la rugãmintea directorului general DenBraven România, dl Kees den BRAVEN a hotãrât sãinvesteascã 20 de milioane de Euro într-o fabricã despume poliuretanice în România, singura pe piaþa localãºi din Europa de Est, dupã ce iniþial luase decizia de arealiza aceastã investiþie în Ungaria unde guvenul maghiaroferea 50% din valoarea investiþiei. Urmare a acesteiinvestiþii, România exportã astãzi prin Den Braven în29 de þãri de pe 4 continente!

Exteriorul elegant al fabricii îl puteþi admira la ieºireadin Bucureºti, pe vechiul drum spre Piteºti.

Dar nu despre noua „bijuterie“ vrem sã vãreþinem atenþia (am fãcut-o în alte numere ale RevisteiConstrucþiilor), ci asupra titlului cu care am „botezat“rândurile de faþã - Omenie în lumea afacerilor!

Autorul unei asemenea maxime este chiar dl. Keesden BRAVEN, cel care ne-a oferit câteva exemple(puncte de reper) pentru caracterizarea unui investitorce urmãreºte într-o afacere ºi aspectul uman.

Despre ce este vorba?În primul rând, domnia sa împreunã cu directorul

general al Den Braven România, dl Adrian STATE, auasigurat prin noua capacitate de producþie din Românialocuri de muncã pentru 240 de oameni. În funcþie demersul producþiei ºi al comercializãrii produselor, DenBraven România va angaja în continuare personalulnecesar extinderii activitãþii, dupã cum menþiona dl Keesden BRAVEN la a 35-a aniversare a firmei.

Veniturile asigurate personalului actual al firmeiromâneºti sunt tentante, rãsplãtind profesionalismulspecialiºtilor din producþie ºi activitatea comercialã.

Trecând, deci, doar fugitiv peste acest aspect, sãvedem ce a fãcut ºi ce face dl Kees den BRAVEN înRomânia, în afara afacerii economice propriu-zise lacare ne-am referit mai înainte.

Omenie în lumea afacerilor! O asemenea afirmaþie pare stranie în zilele noastre, mai ales în România.ªi asta pentru cã afaceristul român, intrat dupã 1990 într-o astfel de lume, nu a desluºit ºi înþeles decât

aspectul de junglã, de care pe care, pentru a reuºi într-un timp cât mai scurt dobândirea unor câºtiguri ºi,deci, a unor averi care sã-l propulseze în „elita“ societãþii.

El, afaceristul român, acerb în tot ceea ce face, îi eliminã cu bunã ºtiinþã din calculele sale, în primulrând, pe cei care îl ajutã sã reuºeascã într-o afacere. Este vorba de oamenii care îi asigurã prin muncalor realizarea concretã a cerinþelor prevãzute în proiectele întreprinse.

Tocmai pe ei îi ignorã ca importanþã, acordându-le mijloacele minime de câºtig ºi, pe aceastã cale, deasigurare a unui trai mediocru. Nu mai vorbim de cei care s-au îmbuibat ºi sfideazã fãrã jenã ºi scrupule peoricine nu-i de „rangul“ lui.

�� Revista Construcþiilor ��martie 2010 9

Domnia sa, odatã cu începerea derulãrii afacerilor înþara noastrã, a acordat o mare atenþie factorului uman,cel de care depinde nemijlocit ºi determinant orice seîntreprinde pentru bunul mers al oricãrei investiþii.

Iatã, de altfel, ºi cele 7 principii care au stat labaza succesului Den Braven în lume ºi în România:

� Interes crescut pentru business.� Capacitate de a decide rapid ºi o motivaþie puter-

nicã pentru a caºtiga în fiecare zi.� Sã ai oamenii potriviþi în locul potrivit. La angajare,

conteazã mai mult un om cu simþul responsabilitãþiidecât calificãrile înalte.

� Contact direct între departamentele de producþie ºivânzãri prin intermediul unor manageri inovatori.

� Fapte, nu vorbe!� Orientarea spre client ºi respectarea culturii organi-

zaþionale.� Ce tu poþi face, eu pot face mai bine!Primii receptivi la asemenea cerinþe pentru obþinerea

succesului în afaceri au fost directorul general DenBraven România, dl Adrian STATE ºi colectivul pe careîl conduce, colectiv trecut prin „sita“ celor mai exigenteteste: de la profesionalism la onestitate.

Omenia în afaceri a dlui Kees den BRAVEN s-amanifestat ºi se manifestã din plin în România odatã cusprijinirea funcþionãrii fundaþiei „Open Doors“ dinMogoºoaia, care se ocupã de gãzduirea ºi pregãtireacopiilor nevoiaºi sau fãrã pãrinþi precum ºi a celor cuprobleme de sãnãtate.

Sprijinul material ºi financiar acordat a influenþat înbine evoluþia unor copii aflaþi în zona abandonãrii dinvarii motive. Recunoaºterea eforturilor umanitare pentruatenþia care li se acordã a fost încununatã de prezenþaacestor copii la cea de a 35-a aniversare a firmei DenBraven, lucru care l-a impresionat profund pe preºedin-tele companiei. I-a amintit probabil de copilãria sa care aînceput la Schelluinen, un sat situat în sudul Olandei.

Kees a fost al doilea copil ºi primul bãiat nãscut înfamilia den BRAVEN. La ferma unde a trãit, munca eragrea. Pãrinþii lucrau ºapte zile pe sãptãmânã, iar Kees ºi

fraþii sãi trebuiau sã dea ºi ei o mânã de ajutor. Copiii aufost crescuþi, deci, potrivit motto-ului: „economie ºi sârg“.

Din pãcate, în accepþiunea oamenilor noºtri deafaceri, moto-ul de mai înainte înseamnã, în primul rând,„sârg“ pentru a acapara cât mai mult ºi cât mai repede,dacã se poate tot, tot, tot!

Alþi oameni… altã omenie!De aici ºi precizarea noastrã pentru aceºtia din urmã:

pe lângã averea proprie (trecãtoare ca toate cele, inclu-siv viaþa), omenia faþã de semeni (indiferent de treaptasocialã ocupatã) reprezintã, poate, ceea ce rãmâne cabun de necontestat.

Ciprian ENACHE


Soluþii tehnice profesionalepentru lucrãrile de artã ale proiectelor de infrastructurã

România, prin aºezarea sa geograficã, reprezintã ozonã de intersecþie a mai multor magistrale de transport,asigurând legãtura între reþeaua de transport comuni-tarã ºi reþeaua de transport a statelor necomunitarevecine din Europa de Est ºi Asia.

În condiþiile în care reþelele de transport nu satisfacnevoile economiei actuale, infrastructura rutierã aRomâniei reprezintã o prioritate, fiind mult în urmaEuropei de Vest. În ultima perioadã se fac eforturi pentrua aduce principalele ºosele din România la nivelul reþeleide coridoare europene.

„Harsco Infrastructure România“ ocupã un rol impor-tant în procesul de execuþie a proiectelor de infrastruc-turã, furnizând soluþii tehnice ºi suport logistic. Martorisunt multiplele colaborãri ºi relaþii comerciale excep-þionale cu puternicele grupuri ºi companii de construcþiiimplicate în procesul de modernizare a reþelei rutiere.

Pentru a exemplifica impactul soluþiilor ºi sistemelor„Harsco Infrastructure România“ în dezvoltarea infra-structurii autohtone, prezentãm în continuare câtevaechipamente utilizate în lucrãri de infrastructurã.

MANTO - Cofrajul masiv pe cadreCalitate, funcþionalitate ºi flexibilitate - MANTO

îndeplineºte aceste trei cerinþe, fiind unul dintre cele maides utilizate sisteme de cofraje Hünnebeck.

Grosimea ramei de 14 cm ºi nervurile de rigidizaredispuse în interiorul acestora conferã cofrajuluiMANTO o robusteþe deosebitã, care permite, chiar ºi încondiþii de supraetajare, preluarea unei presiuni de80 KN/m2, rezultatã din acþiunea betonului proaspãtturnat (foto 1).

Cofraj special circular Soluþia optimã pentru realizarea unui cofraj mulat per-

fect pe orice formã geometricã, este cofrajul special dinoþel, echipament conceput conform cerinþelor din proiect.

Se pot realiza pile sau stâlpi circulari de oricediametru, cofrajul special circular metalic fiind format dindouã carcase din oþel prevãzute cu un dispozitiv deeliberare rapidã (ºurub ºi piuliþã-fluture). De asemenea,sistemul poate fi combinat cu sistemul clasic Manto,pentru realizarea de diferite elemente cu forme circulare(foto 2).

Începând cu 2005, societatea Hünnebeck aparþine marii corporaþii americane cotate la Bursa din SUA,„Harsco Corporation“ din Harrisburg - Pennsylvania. În anul 2006, „Harsco Corporation“ a înregistrat ocifrã de afaceri de 3,4 miliarde USD numai din prestãri de servicii în domeniul industrial ºi din comer-cializarea de produse. Împreunã cu afiliatele ei „SGB“ (Marea Britanie) ºi „Patent Construction Systems“(SUA), grupul Hünnebeck formeazã Concernul „HARSCO INFRASTRUCTURE“, aflat astãzi în plinã ascen-siune financiarã ºi cu un rol important în domeniul cofrajelor.

Foto 1 Foto 2


ID15 - Turnuri de sprijin pe cadre din oþel-eºafodajeLa nivel mondial, ID 15 a devenit unul dintre cele mai

performante sisteme de turnuri de sprijin executate dincadre din oþel.

Pentru a construi, în timp record, un turn ID 15 pedirecþie orizontalã este suficient un singur muncitor. Celmai greu element cântãreºte cu ceva mai puþin de 20 Kg.Dispozitivele de blocare rapide, prevãzute constructivpe cadrele din oþel, permit ca montarea, respectivdemontarea turnului ID 15, sã se execute rapid, numaiprin aplicarea unei singure lovituri de ciocan (foto 3).

SG - Juguri metalice Sistemul de juguri metalice SG marca Hünnebeck

este destinat pentru a susþine cofrajele necesare la exe-cutarea elementelor monolite ale podurilor.

Sistemul SG poate fi utilizat în patru variante con-structive diferite, în funcþie de modul de alcãtuire ºiconfigurare a elementelor de susþinere ºi a structuriiportante a podurilor (foto 4).

Load bearing - popi cadru de mare capacitate Încãrcarea maximã admisã pentru un singur pop

depinde de înãlþimea acestuia ºi poate sã atingãvaloarea de 211 KN.

Sistemul este format din trei dimensiuni de cadre,douã tipuri de capete ºi un picior bazã. Popii cadru loadbearing sunt utilizaþi, de cele mai multe ori, la construireapodurilor, fãrã întreruperea traficului în zonã, aceºtiapermiþând susþinerea grinzilor prefabricate pretensio-nate / tensionate (foto 5).

CS 240L ºi CS240H - consola cãþãrãtoareCS 240 este un sistem modular de schelã mobilã

cãþãrãtoare, destinat executãrii celor mai diversificatelucrãri de construcþii.

Sistemul poate fi folosit atât ca schelã suspendatã,cât ºi drept cofraj cãþãrãtor pentru preluarea eforturilorde presiune de pe o singurã faþã a cofrajului ºi/sau asarcinilor suplimentare provenite din beton în timpul ºiimediat dupã betonare (foto 6). �

Foto 3 Foto 4

Foto 5 Foto 6


Laurenþiu PLOSCEANU, preºedinte - ARACO

Industria construcþiilor la începutul anului 2010

La douã decenii de la înfi-inþare, ARACO propune odezbatere publicã, solicitândsoluþii politice, legislative,economice ºi sociale pentrupromovarea urmãtoarelormãsuri:

� Mãsuri generale de inte-res economico-social;

� Mãsuri specifice de ordinlegislativ;

� Mãsuri specifice în planuldezvoltãrii programelor deinfrastructurã;

� Mãsuri specifice parteneri-atului social;

� Mãsuri specifice gene-rate de statutul de membrual FIEC.

În sintezã, evoluþia sectorului de construcþii în 2009în România s-a încadrat în urmãtoarea evoluþie prelimi-narã pe baza datelor disponibile din luna noiembrie:

� Contracþie a valorii sectorului de cca. 17%, maimult decât dublul contracþiei PIB, atingând valoarea de12,2 mld. Euro;

� Reducerea numãrului de personal din sector, de la420.000 la începutul anului la 350.000 la finalul anului2009;

� Peste 20.000 de societãþi cu obiect principal deactivitate construcþii, care sunt insolvente, au suspendatactivitatea sau au falimentat.

Principalele cauze care au generat aceste efecteeconomico-sociale sunt respectarea parþialã a Progra-mului de mãsuri anticrizã aprobat de Parlament, la solici-tarea Guvernului în trimestrul l, 2009, dimensiuneaelectoralã a anului trecut ºi poziþia inflexibilã a sistemuluibancar în ceea ce priveºte politica de creditare.

Tendinþele de contracþie a sectorului se manifestã ºiîn 2010, atât din perspectiva finanþãrilor probabile, dinperspectiva continuãrii reducerii personalului angajat câtºi din perspectiva eliminãrii de pe piaþã a altor societãþiprin insolvenþã sau faliment.

Estimarea actualã a valorii sectorului pentru 2010este de contracþie cu cca. 8% - 9%, valoarea probabilãfiind de cca. 11 mld. Euro.

MÃSURI GENERALE DE INTERES ECONOMICO-SOCIALNECESAR A FI LUATE ÎN 2010

� Plata cu celeritate de cãtre entitãþile achizitoare cucapital de stat a creanþelor înregistrate cãtre sectorul deconstrucþii la 01.01.2010 evaluate la 1,2 mld Euro;

� Promovarea unor mãsuri urgente ºi ferme de cãtreBNR împreunã cu Guvernul României pentru asigurareacreditãrii economiei private reale, finanþarea producþiei ºia investiþiilor cu dobânzi la nivelul „bãncilor mamã“ dinþãrile membre UE;

� Promovarea ºi susþinerea de cãtre Guvern ºi minis-terele aferente a investiþiilor în continuare ºi a celor noiîn domeniile infrastructurii rutiere, feroviare, de mediu,a infrastructurii energetice, a infrastructurii edilitare,din domeniul sãnãtãþii, a infrastructurii agricole ºi dinturism, a construcþiilor de locuinþe noi (inclusiv locuinþesociale), a programelor de reabilitare energeticã aclãdirilor vechi ºi noi, private sau publice;

� Finanþarea cu precãdere a lucrãrilor în continuare,a cãror stopare genereazã risc de insolvenþã sau fali-ment pentru constructori;

� Contractarea lucrãrilor noi sã se efectueze cucondiþia existenþei sursei de finanþare garantatã deAutoritatea contractantã;

� Eficientizarea sistemului de control ºi urmãrire ainvestiþiilor pentru înlãturarea progresivã, dar fermã, aactivitãþilor „la negru“, practicate pe scarã largã de o seriede societãþi ºi investitori din afara zonei UE în România;

� Susþinerea de cãtre clasa politicã autohtonã (inclu-siv prin Guvern ºi europarlamentari) a promovãrii uneistrategii transfrontaliere pentru sectorul de construcþii lanivel comunitar, cu accent pe susþinerea financiarã aþãrilor din Europa Centralã ºi de Est, unde criza mondi-alã a generat efecte semnificative asupra industriei con-strucþiilor, în baza celor discutate la ParlamentulEuropean în trimestrul IV, 2009.

Extinderea crizei financiare ºi economice mondiale, dublatã de criza internã cu care se confruntã statulromân, a determinat ARACO sã invite mediul politic reprezentat de Parlament ºi Guvern, ministere, partidepolitice, partenerii sociali patronali ºi sindicali reprezentativi la nivel naþional ºi la nivelul ramurii de con-strucþii, precum ºi angajatorii ºi angajaþii industriei de construcþii din România pentru a acþiona concertatîn vederea îmbunãtãþirii mediului de afaceri ºi a cadrului legislativ, din perspectiva unei contribuþii semni-ficative a acestui sector la dezvoltarea economicã a þãrii ºi prezervarea locurilor de muncã aferente.

ARACO

Laurenþiu PLOSCEANU,preºedinte ARACO


MÃSURI SPECIFICE DE ORDIN LEGISLATIV1. Îmbunãtãþirea urgentã a legislaþiei achiziþiilor

publice în baza urmãtoarelor propuneri:� Reintroducerea prin act normativ a obligativitãþii uti-

lizãrii normelor FIDIC de contractare ºi obligareaautoritãþilor contractante la respectarea spiritului, formeiºi fondului acestor norme, ca fiind cele mai echilibrate înpartajarea drepturilor, obligaþiilor ºi riscurilor întreContractant ºi Antreprenor;

� Limitarea drasticã a efectului de dumping în sta-bilirea valorii ofertelor;

� Impunerea termenelor de garanþie de bunã exe-cuþie de cãtre autoritãþile contractante prin caietul desarcini, astfel încât acestea sã nu mai poatã fi exagerateºi punctate în consecinþã;

� În cazul în care entitatea achizitoare menþine dreptcriteriu de evaluare a ofertei termenul de garanþie debunã execuþie, iar acesta depãºeºte durata normatã deviaþã a obiectivului de construcþii, conform Legii calitãþii,sã fie solicitatã conex scrisoarea de garanþie bancarãpentru acea perioadã;

� Stabilirea unor criterii rezonabile ºi general aplica-bile, cu ponderi procentuale între valori limitã(minim/maxim), astfel încât sã nu mai existe favorizareaunui anumit ofertant sau a unei categorii restrânse deofertanþi;

� Majorarea cu 50% a valorii lucrãrilor neprevãzutesã fie limitatã ºi acceptatã fãrã licitaþie în limita modifi-catã de 10%-15%;

� Reformularea art. 202 din OUG 34/2006 cuprevederi greu de aplicat de cãtre unitatea contractantã;

� Eliminarea ofertelor subcotate cu mai mult de 15%din valoarea evaluatã a lucrãrii;

� Efectuarea plãþilor pentru investiþiile din fonduri buge-tare sã nu se facã doar în intervalul 24-31 ale fiecãreiluni, pentru evitarea accentuãrii blocajului financiar;

� Nominalizarea obligatorie a subcontractorilor îndocumentaþia de preselecþie;

� Modificarea HG 264 / 2003 privind condiþiile ºi limi-tele de acordare a avansurilor ºi aplicarea normelorFIDIC referitoare la avansuri;

� Obligarea autoritãþilor contractante de a solicitaofertanþilor prezentarea certificatelor de calificaretehnico profesionalã pe categorii de lucrãri;

� Obligarea autoritãþilor contractante de a accepta,pentru garanþiile de bunã execuþie, scrisori de garanþiebancarã dar ºi reþineri succesive din facturile întocmitelunar, conform condiþiilor FIDIC;

� Stabilirea unei proceduri de elaborare a caietuluide sarcini în care sã nu se mai facã trimitere directã laanumiþi prestatori de servicii ºi în care sã se eliminecerinþele discriminatorii exagerate legate de experienþatehnicã similarã.

Modificãrile solicitate la legislaþia aferentã achiziþiilorpublice þin cont de necesitatea eliminãrii unor vulnerabi-litãþi ale actualelor proceduri în ceea ce priveºte:

- modul defectuos de formulare a prevederilor docu-mentaþiei de atribuire;

- rãspunsurile contradictorii la întrebãrile de clarificare;- promovarea unor criterii de calificare disproporþio-

nate în raport cu obiectul contractului;- excesul de formalism;- interpretarea rigidã a prevederilor legislative

(autoritãþile contractante refuzã sã discute clauzelemodelelor de contracte);

- exacerbarea efectelor „erorilor minore“;- anularea procedurii ca mãsurã de prudenþã, chiar

dacã nu este evidentã încãlcarea unui interes public;

2. Promovarea urgentã de cãtre Guvern ºi Parlamenta Legii responsabilitãþii fiscale, care sã punã bazelebugetãrii multianuale;

3. Promovarea unei legislaþii îmbunãtãþite ºi maiatractive pentru Parteneriatul Public-Privat (PPP), caresã genereze o altã abordare din partea investitorilorpotenþiali din spaþiul UE sau non UE;

4. Legiferarea imediatã a unui sistem de compensarea TVA, ori altor datorii ale societãþilor, cu datoriile pe carele are statul din rambursarea TVA ori plata taxelor încondiþiile în care plãþile statului cãtre creditorii sãi se faccu mari întârzieri;

5. Modificarea Codului fiscal astfel încât plata TVA sãse facã în mod corelat cu momentul încasãrii creanþelor;

6. Eficientizarea sistemului de colectare a taxelor ºiimpozitelor, pentru asigurarea resurselor necesare admi-nistraþiei publice, pentru funcþionarea ºi realizarea investi-þiilor, inclusiv cofinanþarea fondurilor structurale, dar ºipentru asigurarea unui climat economic nediscriminatoriu;

7. Dezvoltarea ºi extinderea programului „PrimaCasã“, cu accent pe construcþia de locuinþe noi, încondiþii predefinite de eficienþã energeticã a acestora;

8. Armonizarea Legii 50/91, actualizatã prin Legea214/09, privind autorizarea executãrii lucrãrilor de con-strucþii, cu prevederile comunitare pentru fluidizarea pro-cedurilor specifice (cu consultarea ARACO, RUR, OAR etc.);

9. Instituirea urgentã a simetriei în tratamentul obliga-þiilor bugetare ale agenþilor economici ºi ale MFP, alãturide entitãþile achizitoare cu capital de stat;

10. Îmbunãtãþirea urgentã a procedurilor de lucru cuautoritãþile de management, pe diversele programe cufinanþare UE;

11. Promovarea unor modificãri temporare la CodulMuncii, convenite cu partenerii sociali, pentru adaptareaacestuia la condiþiile economico-sociale specifice crizei;

12. Promovarea de cãtre Guvern, împreunã cupartenerii sociali, a unui Pact de ocupare a forþei demuncã în România;

13. Promovarea unor modificãri la Legea CES, pen-tru îmbunãtãþirea performanþei ºi a poziþiei instituþionalea Consiliului;

14. Promovarea, în regim de urgenþã, a unei Legi alocuinþei care sã permitã dezvoltãri de proiecte pentruconstrucþia de locuinþe sociale în parteneriat cuautoritãþile publice centrale sau locale;

MÃSURI SPECIFICE ÎN PLANUL DEZVOLTÃRIIPROGRAMELOR DE INFRASTRUCTURÃ

Programul Ministerului Transporturilor ºi Infrastruc-turii (MTI) eºalonat pânã în 2013 nu mai este de actuali-tate ºi trebuie adaptat condiþiilor reale de trafic ºiposibilitãþilor de finanþare.

ARACO revine cu Strategia de dezvoltare a infra-structurii prezentatã Guvernului la jumãtatea anului2009. Se impune revizuirea rapidã a proiectelor atâtpentru lucrãri începute cât ºi pentru lucrãrile noi, însensul etapizãrii pe faze de execuþie cu volume maimici de lucrãri în anii care vin, dar care sã asigurefuncþionalitatea în condiþii foarte bune pentru nevoilede infrastructurã ale actualei etape de dezvoltare.

Propunerile reprezintã soluþiile prin care cu banii alo-caþi de la buget ºi alte sume programate a fi atrase, sãse dubleze numãrul de Km de drumuri modernizate cu4 benzi de circulaþie, acolo unde traficul impune, cu3 benzi (soluþia suedezã) ºi, acolo unde se circulã încãmulþumitor, chiar pe 2 benzi.

continuare în pagina 14��


Sinteza programului propus de ARACO Guver-nului este definitã de urmãtoarele repere:

� Perioada de desfãºurare: 2010 - 2016;� Valoare estimatã a investiþiilor: 11 miliarde Euro;� Structura programului:- 545 Km de autostradã la profil complet = 5.450

mil Euro;- 394 Km de autostradã numai calea l, bidirec-

þionalã = 2.167 mil Euro;- 1.342 Km de drum expres (în mare parte cu

3 benzi, dupã modelul Sibiu - Braºov) = 3.355 mil Euro.Dacã la aceste valori adãugãm ce avem acum,

259 Km de autostradã ºi 284 Km de drum expres, amavea, la finele anului 2016, cca. 3.000 de Km de drumurimodernizate, suficiente pentru preluarea traficului fãrãrestricþii.

Propunerea ARACO þine cont ºi de interpretareatehnico-economicã a ultimului recensãmânt al traficuluirutier din România, din care rezultã urmãtoarele:

� Dupã numãrarea prin 769 puncte de recenzare atuturor vehiculelor care circulã în 24 de ore pe teritoriulRomâniei, din cele 44 de depãºiri ale pragului de 15.000vehicule etalon/24 de ore, 16 sunt pe DN 1, 4 pe A1, câte3 pe DN 7 ºi pe DN 2A, 3 la ieºirea din Bucureºti, în zonaoraºului Constanþa ºi pe drumurile spre graniþa de vest;

� Pe traseul autostrãzii Bechtel nu este niciun punctcare reclamã autostrada la profil complet în urmãtorii20 de ani, cu excepþia centurii oraºului Cluj-Napoca careeste în construcþie.

� Nu este trafic de autostradã nici pe autostradaTg. Mureº - laºi, nici spre Albiþa ºi nici pe Valea Oltului.

ARACO opineazã, în baza acestor justificãri tehnico-economice, cã nu ne putem permite sã îngropãm bani înzone cu trafic recenzat la niveluri modeste care ne vor fiutile peste 30 de ani, dar pe care va trebui sã le ºiîntreþinem în aceastã perioadã.

PROIECTE (Anexa 1)� Autostrada Transilvania pe distanþa Oradea - Târgu

Mureº, profil complet: 245 Km;� Autostrada Bucureºti - Braºov, profil complet: 130 Km;

Distanþa de 43 Km dintre Ploieºti ºi Comarnic nu seatacã în aceastã fazã;

� Autostrada Cernavodã - Constanþa, profil complet:80 Km; De studiat ºi varianta pe malurile canaluluiDunãre - Marea Neagrã;

� Centuri ocolitoare, la profil de autostradã, pentrucoridorul IV: 90 Km;

� Autostrada Târgu Mureº - Braºov, calea l: 161 Km;� Autostrada Nãdlac - Arad - Sibiu, calea l: 232 Km;� Drum expres Târgu Mureº - Roman - laºi, 3 benzi:

307 Km;� Drum expres Paºcani - Târgu Secuiesc - Oituz –

Braºov, 3 benzi: 240 Km;� Drum expres Tecuci - Albiþa: 120 Km;� Drum expres Piteºti - Sibiu: 116 Km;� Drum expres Piteºti - Craiova, 4 benzi: 116 Km;� Drum expres Craiova - Lugoj: 350 Km;� Drum expres Bucureºti - Alexandria: 93 Km.

MÃSURI SPECIFICE PARTENERIATULUI SOCIALPrincipale direcþii de acþiune strategicã ale ARACO în

parteneriatul sãu social la nivelul sectorului de con-strucþii în 2010 sunt urmãtoarele:

� Menþinerea prevederilor Contractului Colectiv deMuncã în vigoare, a cãrui valabilitate a fost extinsã cu12 luni începând cu 05.12.2009;

� Continuarea dezvoltãrii entitãþilor paritare asumateprin Acordul Social Sectorial ºi în mod special a aceloracare vizeazã relaþia cu companiile strãine care acþio-neazã în România ºi gestiunea dinamicã a fluxurilor demuncitori migranþi;

� Organizarea unei Conferinþe paneuropene laBucureºti, împreunã cu FIEC ºi EFBVWV, în trimestrulIV, 2010, privind dezvoltarea fondurilor paritare în indus-tria construcþiilor;

� Derularea ºi dezvoltarea proiectelor strategicefinanþate din FSE pentru sectorul de construcþii dinRomânia;

� Promovarea ºi dezvoltarea unor proiecte noi deconsolidare a parteneriatului social strategic, cu sprijinde la partenerii sociali din Elveþia.

MÃSURI SPECIFICEGENERATE DE STATUTUL DE MEMBRU AL FIEC

În calitate de membru al Federaþiei IndustrieiEuropene de Construcþii (FIEC), ARACO susþine ºi pro-moveazã urmãtoarele mãsuri convenite în Adunareageneralã a FIEC de la Strassbourg, din 26.11.2009:

� Declaraþia referitoare la prevenirea corupþiei înindustria de construcþii;

� Stabilirea unei strategii la nivel comunitar pentrupreþurile la materiale de construcþii, aºa cum procedeazãSUA ºi China;

� Facilitarea accesului la granturi UE ºi împrumuturiBEI pentru proiectele de construcþii ºi, în special, pentruinfrastructurã, în condiþii îmbunãtãþite de control ºi trans-parenþã;

� Creºterea mijloacelor bugetare ale UE pentrususþinerea IMM în sectorul de construcþii;

� Acordarea unei atenþii speciale noilor state mem-bre care au mari probleme cu infrastructura de bazã;

� Sprijinirea investiþiilor în „energia verde“ care esteo prioritate comunitarã, dar ºi o oportunitate pentru sec-torul de construcþii (eficienþa energeticã a clãdirilor,reþelele transeuropene de transport ºi energie).

Finalul recesiunii nu înseamnã ºi începutul redresãrii,motiv pentru care acþiunile enunþate mai sus sunt abso-lut necesare la nivel comunitar.

În concluzie, declinul sectorului de construcþii ºi în2010 nu este dezirabil, pentru cã potenþialul sãu sprijin aldezvoltãrii economice a þãrii se erodeazã ºi poate afectanegativ execuþia bugetarã la nivel naþional, cu toate con-secinþele economico-sociale care decurg de aici.

În acelaºi timp, parteneriatul cu Guvernul ºi minis-terele sale trebuie dezvoltat în condiþii de asumare aobligaþiilor ºi responsabilitãþilor specifice ºi necesarederulãrii coerente a programelor de investiþii în România.

Parteneriatul cu sistemul bancar din România trebuiesã gãseascã soluþii de îmbunãtãþire substanþialã înraport cu realitãþile care l-au jalonat în 2009.

Partenerii sociali trebuie sã identifice soluþiile eco-nomico-sociale care sã permitã angajatorilor ºi anga-jaþilor sã depãºeascã constrângerile ºi turbulenþelespecifice crizei, ºi în 2010. Sectorul de construcþii poategenera rapid locuri de muncã în condiþii de finanþare alucrãrilor, ceea ce poate angrena efecte pozitive în ori-zontala economiei reale ºi poate fi un generator deefecte pozitive pentru execuþia bugetarã la nivelnaþional.

Este de preferat pentru toatã lumea ca sectorulde construcþii din România sã rãmânã parte dinsoluþiile la crizã ºi sã nu devinã una din problemelesale suplimentare. �

�� urmare din pagina 13


INJECTOFORAJ oferã investitorilorutilajele de la IMT spa

Societatea INJECTOFORAJ srl,

prezentã în România din anul 2004,

ca unic distribuitor al unor firme de

prestigiu producãtoare de maºini

de foraj ºi materiale necesare

activitãþii de foraj, s-a implicat, pe

parcurs ºi în domeniul închirierii

unor asemenea utilaje.

În situaþia economicã dificilã din

anul 2009, când vânzãrile au

înregistrat o stagnare însemnatã,

am fost determinaþi sã înfiinþãm un

serviciu de „închirieri“. În acest

scop, am diversificat parcul de uti-

laje trecând de la maºini de micã ºi

medie capacitate, cu diametre mici

ºi mijlocii, la maºini mari, care

ajung sã foreze cu diametre de

pânã la 2.300 mm.

Maºinile de foraj pentru dia-

metre mari, maºini cu care

lucrãm în România, sunt produse

de firma italianã IMT spa din

Ancona, al cãrui unic distribuitor

suntem. Este o firmã de prestigiu

internaþional, prezentã în peste

30 de þãri din întreaga lume.

Ca ºi în cazul produselor

Comacchio, Dai Pra, GeoMisure,

Carandina, asistenþa clientelei

este asiguratã de tehnicieni abi-

litaþi care intervin în termen de

24 ore de la solicitarea intervenþiei.

Modelele IMT pot fi vizualizate pe

site-ul www.injectoforaj.ro.

Toate utilajele de foraj sunt

montate pe unul dintre cele mai

cunoscute brand-uri în domeniu:

CATERPILLAR, ceea ce garan-

teazã performanþa maºinii ºi asi-

gurã disponibilitatea pieselor de

schimb în scurt timp.

La Construct Expo, care va avea

loc în perioada 11 - 15 mai 2010, vã

vom prezenta unul din modelele IMT.

Parcul de maºini oferit de noi

spre închiriere cuprinde: utilaje de

foraj Comacchio, IMT, ºi utilajele

second hand complet revizionate -

Puntel, Casagrande, Atlas Copco.

Firma INJECTOFORAJ închi-

riazã, de asemenea, pompe de

injecþie ciment, amestecãtoare,

turbo-amestecãtoare, excavatoare.

Pentru a oferi clienþilor noºtri,

tot mai exigenþi, garanþii supli-

mentare, ne-am lãrgit domeniul

de activitate ºi ne-am certificat

ISO 9001, 14001, 18001.

Sperãm ca anul 2010 sã aducã

un suflu proaspãt, vital ºi în dome-

niul construcþiilor, atât de lovit de

crizã în anul 2009.

Vã aºteptãm la ROMEXPO,

pe Aleea Principalã! �

Gânduri la rãscruce de drum în 2010

Reporter: Cu ce începe „carteadvs. de vizitã“ pe piaþa româneascã?Giuliano BACCANTI: INJECTO-

FORAJ srl are sediul în comunaBerceni, nr. 1270a, Jud. Ilfov ºi afost înfiinþatã în anul 2004. Ca dome-niu de activitate, firma noastrã includevânzarea ºi închirierea maºinilor deforaj ºi a utilajelor aferente activitãþiide foraj ºi execuþia lucrãrilor îndomeniul fundaþiilor speciale. Firmase bucurã de colaborarea cu experþiîn domeniu din Italia ºi Elveþia. Euînsumi am lucrat 38 de ani în Elveþiaºi Italia în cadrul uneia dintrecele mai cunoscute firme de profil -Injectobohr s.a. De la început vã pre-cizez cã societatea noastrã comercia-lizeazã ºi închiriazã celor interesaþiutilajele furnizate de unele dintrecele mai prestigioase brand-uri îndomeniu din Italia. Suntem, deci,distribuitori în exclusivitate ai firmelorComacchio, IMT, GeoMisure, Dai Pra,Carandina, Geomarc, Inteso ºi FGSDrill.

În cazul utilajelor second-hand pecare le comercializãm în România,fac menþiunea cã, înainte de a fi ofe-rite pe piaþã, ele sunt revizionateintegral. Aceasta pentru cã tehni-cienii ºi mecanicii noºtri beneficiazãde cunoºtinþele cãpãtate în cadrulunor instructaje de specialitate de lafirmele strãine amintite mai înainte.

R e p . : C u m s - a a d a p t a tINJECTOFORAJ la condiþi i lede investiþii gãsite în România?G.B.: În 2009, piaþa utilajelor de

foraj ºi, cred, piaþa în general, asuferit o scãdere substanþialã. Deaceea ne-am orientat ºi cãtre„închiriere“. Lipsa de lichiditate afirmelor, de acces la creditare ºi laîncasarea propriilor creanþe, lipsa desiguranþã, de încredere în economie

cred cã sunt probleme comunetuturor operatorilor în domeniu. Deci,destule inconveniente cu care neconfruntãm în domeniul investiþiilor.Dar, viaþa ne obligã sã gãsim soluþii,ºi sperãm sã reuºim sã depãºim cubine recesiunea actualã. „Speranþamoare ultima“, cum se spune ºi pela dvs.

Rep.: Retrospectiv, cum a fost2009 pentru INJECTOFORAJ? G.B.: În 2009 lucrãrile nu au

lipsit, dar nu au fost de mare anver-gurã, cu excepþia celor executate laCluj, Brãila ºi Bacãu.

Am efectuat lucrãri în subantre-prizã pentru grupul CAM SERV (dincare facem parte):

� Strãuleºti - (Griviþa Residential);� Matei Basarab (Total Confort);� Calea Plevnei (Damatarc);� C-tin Zlãtescu (Intelgeo);� Kogãlniceanu (Intelgeo);� Þepes Vodã (C Tehnic & Serv);� B-dul Geniului (Bog’ Art);� Ploieºti - Râul Cricov;� Mall Sun Plaza;� Pasaj Victoria.Rep.: Cum „sunã“ 2010 în activi-tatea firmei INJECTOFORAJ?G.B.: În acest an am debutat în

domeniul „închiriere“, oferind pieþeiutilaje pentru foraje de micã, medieºi mare capacitate de la firmelefurnizoare Comacchio ºi IMT. Con-tinuãm cu oferta de second-handrevizionate.

Am abordat un nou domeniu deactivitate în ceea ce priveºte cali-tatea forajelor, prin urmãrirea para-metrilor principali ºi furnizareadatelor computerizate prin „raport“,lucru pentru care clientela a început

sã manifeste interes. În acest sens,avem asiguratã colaborarea tehnicie-nilor firmei GeoMisure - Cesena,Italia, firmã de prestigiu în con-strucþia aparatelor de urmãrire ºimãsurare a parametrilor piloþilor.Suntem cert i f icaþ i ISO 9001,14001, 18001 pentru a asiguraclienþilor garanþia competenþei ºi acu-rateþei lucrãrilor executate de noi.

Rep.: Ce ºi de la cine aºteptaþiceva pentru relansarea investi-þiilor în România?G.B: Greu de spus! Ce ar putea

sã facã Guvernul? E mai uºor despus ce sã nu facã: evitarea stran-gulãrii firmelor care nu pot sã susþinãritmul plãþilor cãtre Stat, din cauzadificultãþilor la încasare a creditelorproprii. Ar putea fi luate spre exami-nare ºi reglementate altfel de mãsuridecât poprirea conturilor, executareasilitã a firmelor etc.

Plata TVA pe facturi neîncasateeste o altã mare problemã cu carene confruntãm ºi care deregleazãactivitatea economicã.

Anul 2010 ar trebui sã aducã unsuflu de încredere în economiaromâneascã pentru operatorii locali,încredere care sã se poatã transmiteinvestitorilor din Comunitatea Euro-peanã ºi din lume. �

Orice început de nou an, cum este ºi cazul lui 2010, înseamnã pentru fiecare firmã o privire, mãcar înansamblu, aspra programelor ce-i pot asigura adaptarea la condiþiile create, în primul rând, de efectelecrizei economice care s-a abãtut cu destulã pondere ºi asupra sectorului construcþiilor.

Consemnãm în cele ce urmeazã o stare de fapt la unul dintre jucãtorii importanþi de pe piaþa construcþiilor dinRomânia, Injectoforaj. Informaþiile ne sunt furnizate de cãtre directorul tehnic al firmei, dl Giuliano BACCANTI.

Giuliano BACCANTI - director tehnic INJECTOFORAJ


Schiedel joacã un rol-cheie în domeniul eficienþeienergetice, creând, prin produsele sale, premisele dez-voltãrii unor sisteme de încãlzire performante.

„Coºurile de fum ºi sistemele de ventilaþie inovative,produse de Schiedel, sunt instalate în clãdiri care benefi-ciazã de izolaþie termicã optimã“, afirmã Mario WALLNER,CEO Schiedel AG. În contextul numeroaselor proiecteiniþiate de grup, pe tema tehnicilor de construcþie eficienteenergetic, compania se implicã activ în trei domenii - sis-teme de coºuri de fum, sisteme de ventilaþie ºi ºemineuri.

Renovãrile ºi clãdirile construite în contextul eficienþeienergetice reprezintã arii cu potenþial important de dez-voltare pentru grupul Schiedel care se ridicã la nivelulprovocãrilor zilelor noastre ºi oferã dovada, prin pro-dusele sale, cã un echilibru între economie ºi ecologieeste nu numai viabil, ci ºi realist.

Cu ocazia summitului ONU pentru climã de laCopenhaga, Schiedel a dezvãluit, unui public expert,tehnologiile eficiente energetic în care îºi au baza pro-dusele sale ºi ºi-a anunþat angajamentul de a contribui lasustenabilitate. La Expoziþia Bright Green, în calitatede lider de piaþã în domeniul coºurilor de fum, companiaa susþinut eficienþa energeticã ºi ecologia.

„Summitul ONU pentru climã ºi Expoziþia BrightGreen, ambele dedicate discuþiilor legate de viitorul pla-netei noastre, asigurã cadrul ideal pentru a prezenta ino-vaþiile firmei Schiedel în domeniul evacuãrii gazelor deardere“, a mai adãugat dl WALLNER.

În paralel cu summitul ONU pentru climã, în decem-brie 2009, s-a organizat ºi Expoziþia Bright Green, undepeste 160 de companii, lideri de piaþã în domeniile lor deactivitate, ºi-au prezentat soluþiile privind stopareaîncãlzirii globale ºi reducerea efectelor acesteia, printreaceste companii numãrându-se ºi Schiedel.

Schiedel a participat la Expoziþia Bright Green nunumai ca singur expozant din domeniul sistemelor decoºuri de fum, ci ºi ca unicul reprezentant al României laeveniment.

Schiedel Sisteme de Coºuri SRL este filiala dinRomânia a grupului Schiedel, liderul mondial în dome-niul gazelor de evacuare. Schiedel este prezentã în 29de þãri în Europa ºi în Statele Unite ale Americii, avândunitãþi de producþie în 26 de locaþii. Prin cei peste 1.500de angajaþi, a generat în anul financiar 2008 o cifrã deafaceri de peste 240 milioane de Euro ºi vânzãri deaproximativ 4 mil. m liniari de coº de fum. �

Sustenabilitate,eficienþã energeticã, ecologie

prin sistemele de coºuri de fumSchiedel

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22

Miv SRL 021 – 242.82.77Tavicom SRL 021 – 318.74.30

Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0334 – 401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Braºov Analit SRL 0268 – 335.771Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963

DVI Construct SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341 Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


ªAPA NIVELLO QUATRO,o nouã inovaþie de la Baumit!

ªtim cu toþii cã pardoseala repre-zintã unul dintre cele mai importanteelemente de construcþie din cadrulunei clãdiri, atât prin mãrimea, cât ºiprin complexitatea ei.

Pardoselile sunt structuri cu careinteracþionãm în fiecare zi, fãrã sãºtim ce anume dintr-o pardosealã neasigurã confortul ºi siguranþa, pentruca acest lucru ne intereseazã pe toþi,fie cã suntem beneficiari, arhitecþi,proiectanþi, constructori sau dez-voltatori imobiliari.

Sub pardosealã se ascunde unsistem complex de straturi, ce ser-vesc drept bazã de susþinere asuportului final, pe care urmeazã

sã se circule (finisaje caldesau reci).

În alcãtuirea stratului definisaj, ultimul strat de subsuprafaþa circulatã este, deobicei, stratul de ºapã.

ªapa este o structurã deosebitde importantã, fiind necesar sã satis-facã o întreagã serie de cerinþetehnice: sã fie elasticã, rezistentã lauzurã, sa asigure o bunã conductivi-tate termicã (importantã în cazul uti-lizãrii sistemelor de încãlzire prinpardosealã), sã îndeplineascã cerinþede duritate, rezistenþã mecanicã,rezistenþã la foc ºi, nu în ultimulrând, de uniformitate.

NivelloQuattro asi-

gurã o planei-tate ºi o nivelare

corespunzãtoare apardoselilor înaintea aplicãrii fini-sajelor de pardoseli de orice tip, cumar fi: mochetã, pardoseli PVC, par-chet, placaje ceramice etc.

În cazul aplicãrii finisajelor caldede tip parchet, mochetã sau PVC,stratul suport - pardoseala - trebuiesã asigure o suprafaþã perfect planã.

Nivello Quattro respectã, înprimul rând, cerinþele de înaltã cali-tate, dar ºi cerinþele de mediu.

Materia primã utilizatã în compo-ziþia ºapei autonivelante este bazade sulfat de calciu industrial de înaltãrezistenþã pentru pardoseli, obþinutãdin gazele de ardere de la termocen-trale. Acesta este un produs eco-logic, ce nu afecteazã sãnãtatea.

În cadrul procesului de punere înoperã, la aplicare trebuie avuþi învedere o serie de paºi fundamentali:

1. Verificarea suportuluiSuportul trebuie sã fie curat, uni-

form uscat, neîngheþat, fãrã praf,stabil, fãrã fisuri (foto 1).

Dana EPURESCU, Product Manager - BAUMIT România

Foto 1: Verificare - curãþare suport

Baumit România este primul producãtor de ºape pe bazã de sulfat de calciuindustrial de înaltã rezistenþã, pentru pardoseli, din România.

Începând cu 1 februarie a.c., pe porþile fabricii Baumit din Teiuº,judeþul Alba, iese cel de al doilea produs pe bazã de sulfat de calciu.Este vorba despre ªapa Autonivelantã - Baumit Nivello Quattro.


2. Amorsarea suprafeþeiÎn funcþie de suport (absorbant

sau neabsorbant) suprafaþa seamorseazã cu Baumit Grund sauBaumit SuperGrund.

Aplicarea celor douã amorse seva face cu bidineaua sau trafaletul,dupã curãþarea prin aspirare asuportului (foto 2).

3. PreparareSe amestecã un sac de 25 Kg de

Nivello Quattro în 6 l de apã curatãºi se mixeazã încet, cu ajutorul unuimixer cu vitezã micã (max. 600rot/min), pânã la obþinerea uneipaste omogene, fãrã aglomerãri(foto 3).

4. AplicareMasa de nivelare proaspãt ames-

tecatã se toarnã pe suportul verificatºi amorsat ºi se niveleazã cu undreptar (driºcã, fier de glet din inox)în lungime minimã de 50 cm, pânã lanivelul dorit.

Pentru a obþine o suprafaþã per-fect netedã (fãrã pori), suprafaþaproaspãtã trebuie „dezaeratã“, tre-când peste ea cu o rolã cu þepi (ime-diat dupã turnare). Operaþiunile denivelare cu dreptarul ºi scoatereaaerului se fac de cãtre aplicator într-uninterval de maximum 4 - 5 minute dela turnare. În cazul în care estenecesarã cãlcarea peste pastaproaspãt turnatã, aplicatorul vafolosi saboþi cu cuie (foto 4).

Avantajele uti l izãrii ªapeiautonivelante Baumit NivelloQuattro:

� Excelent efect autonivelant; � Posibilitatea realizãrii de ºape cu

grosimi cuprinse între 1 mm ºi 20 mm; � Circulabilã dupã 2 ore - 3 ore;� Capacitate de întãrire rapidã,

fãrã fisuri ºi contracþii; � Aderenþã foarte bunã la stratul

suport; � Aspectul final perfect neted;� Conductivitate termicã bunã,

idealã la sistemele de încãlzire prinpardosealã.

Produsele Baumit se numarã,la nivel mondial, printre cele maisigure.

Utilizând ºapele de la Baumitobþineþi planeitatea perfectã asuprafeþelor dorite. �

Foto 2: Anorsare suprafeþe

Foto 3: Preparare ºi aplicare ºapã

Foto 4: Finisare ºapã


V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

� Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

� Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

� Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

� Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

� Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

� Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

� Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

� Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

� Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

� Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm. �

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general


Sisteme complete din aluminiupentru rulouri exterioare ºi porþi de garaj

Datoritã construcþiei inteligente, din materiale rezis-tente, având un design atrãgãtor, sistemele de rulouriexterioare din aluminiu ALUPROF asigurã protecþieîmpotriva oaspeþilor nepoftiþi, dar ºi o bunã izolare ter-micã ºi fonicã. Totodatã, aceste sisteme fac posibilãscãderea costurilor cu încãlzirea iarna, iar vara asigurãincintelor rãcoare ºi semiîntuneric. Datoritã esteticiideosebite, a faptului cã pot fi executate într-o gamãfoarte variatã de dimensiuni ºi culori (toatã gama RAL ºiimitaþii de lemn) ale profilelor, rulourile exterioare pot fiutilizate atât pentru locuinþe cât ºi pentru clãdiri debirouri, restaurante sau spaþii comerciale.

Firma ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA oferã trei sis-teme din aluminiu pentru rulouri exterioare: SK (în douãvariante ale casetelor cu unghi de 450 ºi Owal), SKN ºiINTEGRO.

Profilele lamelare PAU 37, PA 37 ºi PA 39 sunt reco-mandate pentru locuinþe datoritã înãlþimii nu prea mari ºia formei zvelte a acestora, dar ºi pentru cã încap cusucces în cutii cu dimensiuni mici.

Profilele PA 40 ºi PA 45 sunt destinate utilizãrii larulouri pentru ferestre, la niºele uºilor, precum ºi pentruvitrine nu prea mari. Aceste profile sunt mai înalte ºi maigroase decât cele enumerate mai sus ºi de aceea suntmai stabile.

Alte dimensiuni de lamele, cum sunt PA 52 ºi PA 55,sunt destinate utilizãrii în rulouri pentru ferestre largi, uºisau vitrine. În mod special trebuie subliniat faptul cã pro-filul PA 52, datoritã parametrilor extraordinari de rulare aprofilelor din aceastã clasã, face posibilã utilizarea lui ºiîn cutii de dimensiuni mici.

Datoritã diferitelor profile ºi a gamei largi de culori pecare firma Aluprof le oferã, pot fi construite rulouri ºi porþi degaraj care îndeplinesc diferite funcþii estetice ºi de utilizare.Toate profilele enumerate deþin Certificat de Calitatenr. 0114/02. Materialul de bazã este tabla de aluminiuîmbogãþitã, care se ridicã la standardele de calitate alenormelor europene EN 1396.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

Casa este locul unde fiecare dintre noi petrecem majoritatea timpului liber ºi, din acest motiv, dorim sãfie cât mai atractivã ºi mai primitoare. Aºadar, cãminul este locul unde ne simþim în siguranþã, nerelaxãm, un loc unde sã revenim cu plãcere dupã o zi obositoare de muncã.

Pornind de la aceste considerente, compania ALUPROF SYSTEM ROMANIA doreºte sã ofere clienþilorsãi toate avantajele unui astfel de cãmin. În acest sens, au fost concepute sisteme complete dinaluminiu pentru rulouri exterioare ºi porþi de garaj.

SKN SK INTEGRO


Tabla este acoperitã cu douã straturi de lac ºi secaracterizeazã printr-o înaltã rezistenþã la frecare ºi laacþiunea agenþilor atmosferici. Spuma poliuretanicã uti-lizatã la umplerea profilelor asigurã rulourilor o bunã izo-lare termicã ºi acusticã.

Sistemul INTEGRO este utilizat cu precãdere pentruclãdirile noi, dar poate fi folosit ºi la clãdirile deja exis-tente. Caseta ruloului, dupã tencuialã, nu este la vedere,iar toate elementele ruloului pot fi colorate în funcþie deaspectul exterior al clãdirii. În sistemul INTEGRO existãposibilitatea de construcþie a rulourilor doar în versiunerulatã exterior (rulare pe stânga).

Sistemul SKN este utilizat în special pentru clãdirilenou construite. Acest sistem permite construcþia rulouluidoar în versiunea rulatã interior (rulare în dreapta).

Sistemul de adaptare SK este destinat utilizãrii înclãdiri deja existente. Caseta este, în acelaºi timp, ºiobiect de decor dar ºi parte componentã a clãdirii.În acest sistem oferim douã tipuri de casete, cu unghi de450 ºi rotunde în sistem Owal.

Indiferent de sezon, rulourile exterioare din aluminiuALUPROF asigurã un climat confortabil în cãminul dvs.protejând, în acelaºi timp, intimitatea.

Din acest motiv dorim sã venim în întâmpinareaclienþilor noºtri, pentru a-i ajuta sã-ºi amenajezecãminul, de aºa manierã încât acesta sã fie cât maiconfortabil ºi mai primitor.

Începând cu luna martie 2010, companiaALUPROF SYSTEM ROMANIA oferã posibilitateaclienþilor sãi de a beneficia de promoþia de primã-varã pentru casetele SK în culoarea mahon, ladimensiunile de 137 mm, 165 mm ºi 180 mm. �


Piaþa muncii ºi capitalul umanîn construcþii

Reporterul: Cât de util vi se pareciclul de articole ce ar urma sãaparã în Revista Construcþiilorcuprinzând cele mai acuterãspunsuri la situaþia actualã aforþei de muncã din construcþii?Mãdãlina TOIA: Ideea mi-a venit

cu ceva timp în urmã stând devorbã cu unul dintre clienþii noºtri,care-mi spunea cât de mult l-arajuta sã poatã gãsi informaþii noi ºisigure privind tot ceea ce înseamnãpiaþa muncii în acest domeniu:tendinþe salariale pe grupe demeserii sau specializãri, propuneride ingineri cu experienþã liberi deproiect sau doritori sã înceapã unproiect nou, specializãri în marevogã pe piaþa construcþiilor, ingine-riei ºi consultanþei, exemple deproiecte demarate pentru care secautã oameni ºi tot felul de infor-maþii care pot fi de interes, indife-rent de care parte a baricadei vãaflaþi - angajatori sau angajaþi.

Acum este clar pentru toatãlumea cã traversãm o perioadã eco-nomicã dificilã, în care este foartebine sã cunoºti tendinþele pieþei, maiales într-un domeniu sensibil cumsunt construcþiile...

Într-adevãr, lucrurile ºi-au maipierdut din avântul anilor trecuþi, maiales în sectorul construcþiilor civile.Sunt însã zone, precum construcþia

sau consultanþa în infrastructurã,care îºi continuã linia ascendentã ºicare, probabil, vor continua aºadatoritã Fondului (European) deCoeziune.

Au început deja ºi se pre-conizeazã ºi în perioada urmãtoareproiecte foarte mari care ating zonecum ar fi infrastructura rutierã, infra-structura de cale feratã, precum ºireabilitãri zonale pe reþele de dis-tribuþie ºi alimentãri cu apã.

Sectorul reabilitãrilor edilitare -execuþie ºi, mai ales, consultanþã -este, în continuare, unul de mareinteres în momentul de faþã. Foartemulte companii din domeniul con-strucþiilor încep sã se orienteze spreacest sector. Existã, de asemenea,pe piaþã un numãr destul de mare deingineri specializaþi în lucrãri edili-tare, care deþin atât certificatele câtºi experienþa necesarã abordãrii depoziþii cheie (project manageri,ingineri rezidenþi sau seniori) încadrul unor proiecte de anvergurãfinanþate ISPA, BEI, PHARE sauFondul de Coeziune.

Multe din companiile de execuþieori consultanþã, care pânã acum îºiconcentrau forþele spre construcþiilecivile sau proiectele de drumuri,încep sã formeze ºi sã dezvoltedepartamente specializate în lucrãride mediu, apã sau canalizare.

Chiar în acest moment, spreexemplu, existã poziþii foarte înalte(TL ºi DTL) în acest sector pe douãproiecte de asistenþã tehnicã ºi man-agement, aºa cã, dacã vã intere-seazã, nu ezitaþi sã mã contactaþi.

Rep.: Concret, la ce se vor referiviitoarele dvs. informaþii?M. T.: Voi încerca în fiecare numãr

sã îi þin la curent pe cei interesaþi cuproiectele noi de pe piaþa construc-þiilor ºi cu poziþiile ºi locurile demuncã disponibile în cadrul lor.

Mi-ar face mare plãcere sã mi secomunice de cãtre cititorii revisteiopiniile lor pentru a putea sã ºtiucare sunt alte domenii sau informaþiicare îi intereseazã. În acest modpoate fi îmbunãtãþit continuu for-matul rubricii.

În cazul în care rândurile de maisus v-au trezit interesul, aºtept sãmã contactaþi prin intermediul revis-tei sau direct la adresa de mail:[email protected].

Ciprian ENACHE

Nu ºtiu câþi dintre dvs., cititorii publicaþiei noastre, cunoaºteþi cã existã ºi funcþioneazã agenþia „CreareResurse Umane“, care are în componenþã ºi un compartiment numit „Divizia de Inginerie în Construcþii ºiConsultanþã“.

Este ºi motivul pentru care realizãm interviul care urmeazã, având-o ca partener pe doamna MãdãlinaTOIA, persoana care conduce departamentul amintit.

Discuþia ni se pare utilã mai ales în aceastã perioadã neplãcutã de crizã economicã prin care trece ºisectorul construcþiilor, unde problemele legate de piaþa forþei de muncã deþin un loc ºi un rol primordiale.

Mãdãlina TOIA - recruitment manager


Structura de rezistenþãa patinoarului artificial din Târgu Mureº

dr. ing. Zsolt NAGY - SC GORDIAS SRL Cluj Napocaing. expert István BENKE - S.C. EXPERT BENKE SRL Târgu Mureº

Soluþia structuralã asigurã trans-formarea patinoarului artificial desco-perit într-unul acoperit, cu gradene,pentru 1.800 spectatori.

Prin tema de proiectare au fostformulate urmãtoarele cerinþe:

� Acoperirea patinoarului artificialexistent în parcul Sportivilor dinTârgu Mureº pentru prelungireaduratei de funcþionare;

� Dimensiuni în plan 50,60 m x67,00 m ºi pe înãlþimea la coamã13,00 m. Suprafaþa de gheaþã 60 mx 30 m = 1.800 mp ºi 1.700 mp utili-tãþi ºi anexe;

� Cerinþe privind numãrul de per-soane: 1.800 spectatori pe scaune fixe;

� Cerinþe la foc: clãdirea sã aibãgradul II de rezistenþã la foc. Arenacu gradene se considerã salãaglomeratã. Sarcina termicã a sãliieste 120 MJ/mp. S-au prevãzut 22de fluxuri pentru public ºi 2 pentrusportivi;

� Cerinþe privind microclimatulinterior: s-a proiectat climatizare legatãla BMS (building management system);

� S-au proiectat fundaþii izolatedin beton armat sub cadre, terenulbun de fundare fiind stratul de nisipprãfos cu Pconv = 225 KPa.

Arhitectura propusã a clãdirii esteprezentatã în figura 2.

Lucrarea de faþã prezintã soluþiile tehnice aplicate în cazul transformãrii unui patinoar artificial descoperitdin oraºul Târgu Mureº într-unul acoperit cu tribunã pentru 1800 spectatori. Aceasta s-a realizat prin concepereaunei structuri din oþel cu deschidere mare (50 m), structurã realizatã în condiþiile unui set de constrângeritehnologice rezultate din situaþia datã a patinoarului descoperit existent. Constrângerile rezultau din poziþiapatinoarului aflat pe malul râului Mureº (ramura ce duce la turbinã) ºi între douã clãdiri existente, cauze dincare accesul a fost permis doar de pe o singurã laturã la lucrãrile de construcþie (fig. 1).

Instalaþia frigorificã a actualului patinoar a fãcut imposibilã ºi pãtrunderea pe suprafaþa de gheaþã.Din cauza acestei situaþii de ansamblu, soluþiile structurale adoptate au avut în vedere, încã din faza deproiectare, crearea unor facilitãþi la montajul structurii de rezistenþã. Soluþiile structurale pe bazã de oþel audovedit rapiditate ºi uºurinþã în execuþie, concomitent cu pãstrarea intactã a instalaþiilor ºi a clãdirilor existente.

a. Plan situaþie b. Vedere dinspre latura de acces

c. Secþiunea propusãFig. 1: Situaþia iniþialã existentã ºi secþiunea proiectatã

Fig. 2: Arhitectura propusã


Din cauza destinaþiei aparte ºi apoziþionãrii clãdirii, au existat o seriede constrângeri:

a) Acces pentru montajul grinzilordoar de pe o singurã laturã;

b) Montaj fãrã a intra pe supra-faþa de gheaþã pentru a proteja insta-laþia frigorificã existentã;

c) Pãstrarea clãdirilor existente;d) Elaborarea soluþiei structurale

într-un timp foarte scurt;e) Controlul greutãþii subansam-

blelor pentru asigurarea montajului facil.Faþã de toate constrângerile for-

mulate, autorii lucrãrii au propus osoluþie realizatã cu structurã din oþel

protejat cu vopsea termospumantã,cu îmbinãri bulonate, având sub-ansamblele segmentate astfel încâtsã permitã montajul în condiþiiledescrise.

Închiderile la nivelul acoperiºuluiau fost realizate cu pane Z ºi tablecutate pe rol de suport al termoizo-laþiei ºi membranã de acoperiº.Soluþia de perete s-a realizat cupanouri sandwich dispuse orizontal.Planºeele intermediare s-au proiec-tat pe soluþii mixte oþel-beton, uti-lizând conectori cu fixare mecanicã.Gradenele s-au realizat din ele-mente prefabricate din beton armat.

DESCRIEREA DETALIATÃ A CLÃDIRIIVederea în plan a clãdirii este

prezentatã în figura 3.Caracteristicile geometrice gene-

rale ale clãdirii sunt prezentate întabelul 1.

DETALIIPRIVIND CALCULUL STRUCTURIIÎncãrcãrile considerate:� Încãrcãrile utile pe planºee

uk = 0,4 KN / m2

� Încãrcarea din zãpadã s-a con-siderat conform CR 1-1-3-2005,so,k = 1,5 KN/m2

� Încãrcarea din vânt conformNP-082-04, qref = 0,4 KN/m2

� Acþiunea seismicã s-a evaluatconform P100-2006, ag = 0,12g,Tc = 0,7 sec

� Combinaþiile încãrcãrilor s-auevaluat în conformitate cu CR-0-2005,privind gruparea efectelor structu-rale ale acþiunilor pentru verificareala stãri limitã ultime.

Condiþiile minime de rezistenþã lafoc pe care trebuiau sã le îndepli-neascã elementele principale aleconstrucþiei - stabilite prin tema dearhitecturã - au fost urmãtoarele:

� Stâlpi, coloane, pereþi portanþi:- C0 (CA1) 90 min

� Grinzi, acoperiºuri:- C0 (CA1) 60 min

� Pereþi exteriori neportanþi:- C0 (CA1) 15 min

Dimensionarea structurii de rezis-tenþã s-a realizat în conformitate cuprevederile STAS 10108/0-78, SR-EN1993-1-8, SR- EN1993-1-1 ºiP100/2006, pentru cadre si îmbinãri.

La dimensionarea structurii s-auavut în vedere respectarea condiþieide rezistenþã ºi a condiþiei de stabili-tate corespunzãtoare stãrii limitãultime, respectiv a deplasãrilor admisecorespunzãtoare stãrii limitã a exploa-tãrii normale.

Structura de rezistenþã este alcã-tuitã din cadre transversale cu ele-mente variabile (cadre curente) sauconstante (cadre de fronton) cuinimã plinã, realizate din tablesudate (fig. 4).

Pentru a putea acoperi suprafaþaterenului de joc, deschiderea princi-palã a cadrului este de 50 m, fiindprevãzutã lateral cu douã anexede 4 m care asigurã circulaþiaperimetralã.

Structura de rezistenþã a tribuneia fost fixatã încastrat de cadrultransversal, ceea ce a condus lacreºterea rigiditãþii cadrului în planulacestuia.

Fig. 3: Vedere în plan a clãdirii patinoarului

Fig. 4: Cadru transversal curent

Tabelul 1: Caracteristicile generale ale clãdirii



Este binecunoscut faptul cã oproblemã majorã în realizarea struc-turilor cu deschideri mari o repre-zintã verificarea rigiditãþii verticale(deplasarea verticalã - sãgeata).Pentru a putea respecta sãgeataimpusã de norme pentru grinzile deacoperiº - dar ºi din considerente demontaj - s-a optat pe o soluþie de tipgrindã macaz. De asemenea, grindade la nivelul acoperiºului a fostextinsã ºi deasupra zonelor lateraleprevãzute pentru circulaþie. Acestfapt, cumulat cu grinzile fixate încas-trat de stâlpi atât la nivelul acope-riºului cât ºi la nivelul planºeului, acontribuit la creºterea rigiditãþii verti-cale a cadrului.

Soluþia de îmbinare adoptatã afost îmbinarea cu placa de capãtextinsã ºi ºuruburi de înaltã rezis-tenþã pretensionate. Cadrele trans-versale ale structurii de rezistenþã aufost considerate, în calcul, încastratela bazã.

În vederea asigurãrii unei bune

comportãri spaþiale a structurii de

rezistenþã, au fost prevãzute con-

travântuiri în „X“ atât în planul aco-

periºului (realizate din oþel rotund care

pot prelua doar eforturi de întindere)

cât ºi în planul pereþilor (realizate din

þeavã rotundã, preluând eforturi decompresiune ºi întindere).

Stabilitatea globalã ºi localã aelementelor cadrului a fost asiguratãcu rigle longitudinale de legãturã ºicontrafiºe care leagã talpa compri-matã a grinzii cadrului. Calcululstructural s-a fãcut considerând uncomportament elastic al structuriideoarece elementele principale alecadrului sunt clasificate ca fiind declasa 3 în conformitate cu SR-EN993-1-1.

Din analiza dinamicã spaþialã astructurii, cu masele concentrate înnoduri, s-a obþinut perioada propriecorespunzãtoare primului mod devibraþie longitudinal T = 0,588 sec ºicorespunzatore primului mod devibraþie transversal T = 0,448 sec.

În figura 5 sunt prezentateprincipalele moduri de vibraþie alestructurii.

Deplasãrile de nivel maxime dinîncãrcarea seismicã, înregistrate încalcul, dupã direcþie transversalã ºilongitudinalã sunt:

Deplasãrile maxime ale grinzii seobþin din combinaþia: permanentã +zãpadã (pentru gruparea efectelorstructurale ale acþiunilor, pentru veri-ficarea elementelor structurale la stãrilimita de serviciu) având valoarea:

Fig. 6: Montajul pãrþii centrale a grinzii

a. Faza de sãpãturi b. Cuzineþii fundaþiilor

c. Aºezarea pe poziþie grinzi d. Operaþiunea montãrii

Fig. 5: Modul de vibrare

a. Primul mod de vibrare longitudinal T = 0,588 sec b. Primul mod de vibrare transversal T = 0,448 sec



PROBLEME SPECIFICE DEPROIECTARE, DETALIERE ªI

MONTAJ A STRUCTURII METALICE� Din punct de vedere arhitec-

turalSpecificul microclimatului interior

(umiditatea ridicatã a aerului dininterior) poate avea o serie de efectenegative în procesul de exploatare aclãdirii cum ar fi: creºterea riscului lacoroziune ºi sporirea intervalelor dementenanþã a structurii metalice sauafectarea vizibilitãþii interioare prinriscul formãrii de ceaþã.

În vederea diminuãrii efectelornegative a fost necesar controlulparametrilor aerului interior prinmãsuri de etanºeitate impecabilã aînchiderilor ºi menþinere a tempera-turii sub temperatura de rouã.

Asigurarea unei calitãþi acusticecorespunzãtoare ºi controlul nivelu-lui sonor al spaþiului interior necesitãatenþie sporitã: menþinerea perioadeide reverberaþie joasã (sub 3 sec.) ºieliminarea zgomotelor de fond (zgo-motul sistemului de ventilaþii).

Poluarea fonicã exterioarã (insta-laþia frigorificã) este, de asemenea,un aspect ce necesitã analizã foarteatentã.

� Din punct de vedere struc-tural

Problemele ce trebuiau rezolvateîn derularea procesului de proiectarea structurii:

a) Deschiderea mare a cadruluiprincipal: 50 m;

b) Structura de susþinere a tri-bunelor;

c) Detalierea elementelor meta-lice pentru a putea fi transportate ºimontate în condiþiile constrângeriloramplasamentului (amplasarea pemalul unui canal colector ºi accesulasigurat doar de pe o singura laturã);

d) Evitarea traseelor instalaþiilorexistente pe amplasament.

În vederea rezolvãrii deschideriimari a cadrului principal, s-a optatpe împãrþirea acestuia în 3 tron-soane: o zonã centralã de 30 mdeschidere (grinda macaz în douãbucãþi de 2 x 15 m) ºi douã porþiunide grindã în consolã dispuse pecapetele stâlpilor ce se echilibrau cuaripile de capãt prevãzute pe postde parasolar. Aceastã tronsonares-a dovedit deosebit de utilã la mon-taj: porþiunile de grindã în consolãputeau fi montate cu uºurinþã pecapul stâlpilor cu ajutorul uneiautomacarale de capacitate micã,urmând ca pentru montajul grinzilorcentrale de 30 m deschidere - cenecesitau o automacara care poateridica 4,5 tone cu braþul întins la cca.35 m deschidere - sã se închiriezepe o duratã cât mai redusã un utilajspecial cu capacitatea de 110 tone.

Montajul grinzilor centrale s-aefectuat în 7 zile.

� Din punct de vedere al mon-tajului structurii

Adevãrata provocare pe parcursulexecuþiei a constat în organizareaºantierului: realizarea construcþieiîntr-un spaþiu relativ restrâns cu accesde pe o laturã, depozitarea materi-alelor trebuind soluþionatã în zonaîngustã ce rãmânea de la laturaclãdirii pânã la arborii aparþinândparcului sportiv. De aceea, ordineade livrare a elementelor, modul ºilocul de depozitare au fost activitãþicritice în organizarea montajului ele-mentelor structurii. Lucrarea, însã, aputut fi realizatã cu succes datoritãseriozitãþii ºi a experienþei profesio-nale ale echipelor implicate în proiect.

REFERINÞE1) Cod de proiectare. Bazele

proiectãrii structurilor în construcþii.Indicativ CR-0-2005.

2) Cod de proiectare. Evaluareaacþiunii zãpezii asupra construcþiilor.Indicativ CR 1-1-3-2005.

3) Cod de proiectare. Bazeleproiectãrii ºi acþiuni asupra con-strucþiilor. Acþiunea vântului. Indica-tiv NP-082-04.

4) Cod de proiectare seismicãP100-2006.

5) H. C. SCHULITZ, W. SOBEK,K. J. HABERMANN - Steel Con-struction Manual.

6) Recommendation of Interna-tional Ice Hockey Federation for IceRinks. �

Fig. 8: Stadiul actual

Fig. 7: Vedere din interior cu structura finalizatã

Date sintetice despre structura patinoarului�� Arie construitã: 4.000 m2

�� Arie desfãºuratã: 6.000 m2

�� Volum construit: 44.000 m3

�� Greutate confecþie metalicã: 520 t�� Numãr total ºuruburi: 15.500 buc.


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezentsunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,

Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - Fondul

European pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã

(mãsura 322);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective de

interes local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;

� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL Bucureºti;

� Ansambluri de locuinþe sociale;

� Reabilitare termicã blocuri;

� Restaurãri ºi puneri în valoare a monumentelor

istorice;

� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din Fonduri

Europene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri de

drumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;

� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:

Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:

� Ansamblu de blocuri de locuinþe;

� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.

Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectareºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Societatea ALMA CONSULTING SRL din Focºani,deþine toate mijloacele necesare execuþiei serviciilormenþionate în obiectul de activitate declarat, în scopulsatisfacerii cerinþelor clienþilor existenþi ºi capacitareacelor potenþiali.

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, mijloacele de transport nece-sare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii, softspecializat.

Pentru proiectare, societatea deþine un atelier dotat,o reþea de calculatoare, inclusiv programe necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 23 de specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTINGSRL Focºani a primit premii, distincþii ºi atestãri.Deþine certificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani a luat fiinþã în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, arhitecturã, testãri ºi analize tehnice,precum ºi activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


� Ordinul nr. 1.072/16 din decembrie 2009 al Minis-trului Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei privind ridicareasuspendãrii desemnãrii unor laboratoare de încer-cãri care realizeazã evaluarea conformitãþii pro-duselor pentru construcþii este publicat în M.Of.nr. 916/28 decembrie 2009.

La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se ridicãsuspendarea desemnãrii laboratoarelor de încercãripentru atestarea conformitãþii produselor pentru con-strucþii, prevãzute în anexa care face parte integrantãdin prezentul ordin. Suspendarea a fost instituitã prinOrdinul Ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþeinr. 624/2009 privind suspendarea desemnãrii unor labo-ratoare de încercãri ºi organisme de certificare notificatecare realizeazã evaluarea conformitãþii produselor pen-tru construcþii, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea l, nr. 576 din 19 august 2009.

Lista laboratoarelor de încercãri care realizeazãevaluarea conformitãþii produselor pentru con-strucþii, a cãror suspendare a desemnãrii înceteazã:

� Ordinul nr. 1.093/21 din decembrie 2009 al MinistruluiDezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei privind ridicarea sus-pendãrii desemnãrii Institutului de Cercetãri în Trans-porturi - INCERTRANS SA, pentru funcþia deorganism de certificare produse pentru construcþii ºiorganism de certificare a controlului producþiei înfabricã este publicat în M. Of. nr. 926/30 din decembrie 2009.

La datã intrãrii în vigoare a prezentului ordin se ridicãsuspendarea desemnãrii Institutului de Cercetãri înTransporturi - INCERTRANS SA, pentru funcþia deorganism de certificare produse pentru construcþii ºiorganism de certificare a controlului producþiei în fabricã,suspendare instituitã prin Ordinul Ministrului DezvoltãriiRegionale ºi Locuinþei nr. 624/2009 privind suspendareadesemnãrii unor laboratoare de încercãri ºi organismede certificare notificate care realizeazã evaluarea con-formitãþii produselor pentru construcþii, publicat în Moni-torul Oficial al României, Partea l, nr. 576 din 19 august2009, cu modificãrile ulterioare.

� Ordinul nr. 1.083/17 din decembrie 2009 al MinistruluiDezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei pentru modificarea ºicompletarea reglementãrii tehnice „îndrumãtor pen-tru atestarea auditorilor energetici pentru clãdiri ºiinstalaþiile aferente“, aprobatã prin Ordinul MinistruluiLucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþeinr. 550/2003, ºi a reglementãrii tehnice „îndrumãtorpentru atestarea tehnico-profesionalã a specialiº-tilor cu activitate în construcþii”, aprobatã prinOrdinul Ministrului Lucrãrilor Publice, Transpor-turilor ºi Locuinþei nr. 777/2003 este publicat înM. Of. nr. 8/6 ian. 2010.

� Ordinul nr. 2.154/11 din decembrie 2009 al MinistruluiEconomiei pentru aprobarea prescripþiilor tehnice PTCR 4-2009 „Autorizarea persoanelor juridice pentruefectuarea de lucrãri la instalaþii/echipamente“ ºiPT CR 8-2009 „Autorizarea personalului de deservirea instalaþi i lor/echipamentelor ºi acceptareapersonalului auxiliar de deservire“ este publicat înM. Of. nr. 8/6 ian. 2010

� Ordinul nr. 29/08 din ianuarie 2010 al MinistruluiMuncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale privind aprobarea„Listei standardelor româneºti care adoptã standar-dele europene armonizate, referitoare la maºini“ afost publicat în M.Of. nr. 29/14 ianuarie 2010.

Publicãm articolele 1 ºi 2 din prezentul ordin:Art. 1. - Se aprobã „Lista standardelor româneºti

care adoptã standardele europene armonizate referi-toare la maºini“ - publicate în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene C 214/01 din 8 septembrie 2009 - prevãzutãîn anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Semnal legislativ

ARACO

Nr.Crt.

Organismul

Funcþia pentrucare înceteazãsuspendareadesemnãrii

1Societatea comercialãCEPROCIM SA

Laboratorde încercãri

2

Institutul Naþional de Cercetare- Dezvoltare în Construcþii -INCERC - Laboratorulde cercetare ºi încercãri privindtehnologia ºi durabilitateabetoanelor ºi mortarelor

Laboratorde încercãri


Art. 2. - La data publicãrii prezentului ordin se abrogãOrdinul ministrului muncii, familiei ºi egalitãþii de ºansenr. 164/2008 privind aprobarea Listei standardelorromâne care adoptã standarde europene armonizatereferitoare la maºini industriale, publicat în MonitorulOficial al României, Partea l, nr. 232 din 26 martie 2008.

� Ordinul nr. 12/04 ianuarie 2010 al ministrului finan-þelor publice privind modificarea ºi completarea Ordi-nului Ministrului Finanþelor Publice nr. 2.548/2009pentru aprobarea Normelor metodologice de apli-care a prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guver-nului nr. 64/2009 privind gestionarea financiarã ainstrumentelor structurale ºi utilizarea acestorapentru obiectivul convergenþã a fost publicat înM.Of. nr. 39/18 ianuarie 2010.

� Ordinul nr. 1.071/2009 al Ministrului DezvoltãriiRegionale ºi Locuinþei privind modificarea ºi com-pletarea Ordinului Ministrului Transporturilor, Con-strucþiilor ºi Turismului nr. 157/2007 pentruaprobarea reglementãrii tehnice „Metodologie decalcul al performanþei energetice a clãdirilor“ a fostpublicat în M.Of. nr. 41/19 ianuarie 2010.

Publicãm un extras din acest ordin:1. La articolul 1, alineatul (2), partea introductivã

se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:„(2) „Metodologia este structuratã pe 5 pãrþi, astfel:“

2. La articolul 1, alineatul (2), dupã litera c) se intro-duc douã noi litere, literele d) ºi e), cu urmãtorul cuprins:

„d) Partea a IV-a „Breviar de calcul al performanþeienergetice a clãdirilor ºi apartamentelor, indicativMc001/4-2009“, prevãzutã în anexa nr. 4 la prezentulordin;

„e) Partea a V-a - Model certificat de performanþãenergeticã al apartamentului, indicativ Mc 001/5-2009,prevãzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin.”

3. Articolul 3 se modificã ºi va avea urmãtorul cuprins:„Art. 3. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din

prezentul ordin.“4. Dupã anexa nr. 3 se introduc douã noi anexe,

anexele nr. 4 ºi 5, care au cuprinsul prevãzut în anexelenr. 1 ºi 2* care fac parte integrantã din prezentul ordin.

Anexele nr. 1 ºi 2 se publicã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea l, nr. 41 bis, care se poate achiziþionade la Centrul pentru Relaþii cu Publicul al RA „MonitorulOficial“, Bucureºti, ªos. Panduri nr. 1

� Ordinul nr. 2.243/2009 al Ministrului Economieipentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privindsprijinirea investiþiilor în extinderea ºi modernizareareþelelor de distribuþie a energiei electrice ºi gazelornaturale a fost publicat în M.Of. nr. 41/19 ianuarie 2010.

Buletin ARACO, nr. 1, 2010

Chiar în condiþiile crizei economice care se facesimþitã din plin ºi în industria construcþiilor, ARACO nuîntrerupe tradiþia de a recompensa lucrãrile de bunã cali-tate executate de membrii sãi, prin acordarea distincþieiTrofeul Calitãþii.

Distincþia profesionalã Trofeul Calitãþii a fost institu-itã încã din anul 1995 ºi de atunci a fost acordatã înfiecare an, constituind momente de referinþã pentru sec-torul construcþiilor.

Pânã acum au primit aceastã importantã recu-noaºtere peste 200 de lucrãri de construcþii, de toatetipurile, executate în þarã sau în strãinãtate.

Distincþia Trofeul Calitãþii acordatã de patronatulreprezentativ al acestei industrii se constituie ca o refe-rinþã, pentru firmele cuprinse în ARACO, în ceea ce pri-veºte calitatea lucrãrilor executate.

Sunteþi, deci, invitaþi sã participaþi ºi în acest an culucrãri reprezentative din punct de vedere al calitãþii

execuþiei ºi materialelor folosite, precum ºi al tehnolo-giilor utilizate la construcþii finalizate în cursul anului 2009.

Festivitatea de decernare a Trofeului Calitãþii ARACOva avea loc în prima decadã a lunii mai 2010, în timpulmanifestãrilor CONSTRUCT EXPO.

Puteþi transmite la sediul ARACO, pânã la data de15 martie 2010, documentaþia necesarã pentru înscri-erea în competiþia pentru obþinerea acestei prestigioasedistincþii.

Regulamentul de organizare a concursului segãseºte pe site-ul ARACO, iar pentru orice relaþiisuplimentare adresaþi-vã la tel: 021.316.78.96/97;fax: 021.312.96.26; e-mail: [email protected]

În atenþia membrilor ARACO!În conformitate cu hotãrârea Comitetului Director,

începând cu primul trimestru al anului 2010 BuletinulARACO va fi difuzat lunar ºi în format electronic, urmândca din semestrul II sã nu mai aparã în format tipãrit, cinumai electronic. �

Trofeul calitãþii ARACO 2010ARACO


Fonduri structurale europenePRODUSE ªI SISTEME DE CONSTRUCÞII

PENTRU REALIZAREA LOCUINÞELOR ECONOMICE ÎN ROMÂNIAdr. ing. Camelia PETRESCU

OBIECTIVE PRIORITARE 2007 - 2013Promovarea dezvoltãrii ºi ajustãrile structurale ale

regiunilor care înregistreazã întârzieri în dezvoltaresprijinã regiuni, judeþe ºi zone transnaþionale.

Lista programelor în derulare:� Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã - PNDR� Programul Operaþional Asistenþã Tehnicã - POAT� Programul Operaþional Dezvoltarea Capacitãþii

Administrative - PO DCA� Programul Operaþional Regional - POR� Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane - POS DRU� Programul Sectorial de Mediu - POS MEDIU� Programul Sectorial Transport - POSTProgramul Operaþional Regional (POR) 2007 - 2013

este documentul strategic care implementeazã elementeale Strategiei Naþionale de Dezvoltare Regionalã înconcordanþã cu Planul Naþional de Dezvoltare (PND).

El se adreseazã celor 8 regiuni de dezvoltare aleRomâniei.

� Obiectivul strategic al POR constã în sprijinireaunei dezvoltãri economice, sociale, durabile ºi echili-brate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivitnevoilor ºi resurselor specifice, cu accent pe sprijinireadezvoltãrii durabile a polilor urbani de creºtere,îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi a infrastructurii debazã, pentru a face din regiunile României, în specialcele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiþii.

Axa prioritarã 4 prevede „Sprijinirea dezvoltãrii medi-ului de afaceri regional ºi local“ care vizeazã crearea ºidezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, deimportanþã regionalã ºi localã, reabilitarea siturilor indus-triale ºi sprijinirea iniþiativelor antreprenoriale regionaleºi locale, care sã faciliteze crearea de noi locuri demuncã ºi creºterea economicã durabilã.

În cadrul acestui domeniu de intervenþie a dezvoltãriidurabile a structurilor de sprijinire a afacerilor de impor-tanþã regionalã ºi localã se primesc continuu cereri definanþare, pânã la contractarea integralã a fondurilorpublice alocate prin POR (cerere deschisã de proiecte,fãrã termen limitã).

Forme de constituire ale solicitantului1. Unitate administrativ-teritorialã (autoritate a admi-

nistraþiei publice locale, APL) din mediul urban sau rural,

2. Unitãþi administrativ-teritoriale (APL) în parteneriat:în cadrul acordului de parteneriat se va identifica clarunitatea adminstrativ-teritorialã cu rol de lider de proiect;

Forme de constituire ale solicitanþilor3. Camere de comerþ ºi industrie (CC) se încadreazã în:� întreprinderi mici (inclusiv microîntreprinderi), dacã

au pânã la 49 de salariaþi ºi deþin active totale de pânã la10 milioane de Euro, echivalent în lei;

� întreprinderi mijlocii, dacã au între 50 ºi 249 desalariaþi ºi deþin active totale de pânã la 43 milioane deEuro, echivalent în lei;

4. Asociaþii care reprezintã mediul de afaceri (AS),constituite în baza Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cuprivire la asociaþii ºi fundaþii, cu completãrile ºi modi-ficãrile ulterioare, ºi a Legii nr. 356/2001 a patronatelor;

5. Societate comercialã (înfiinþatã în baza Legiinr. 31/1990 privind societãþile comerciale) sau societatecooperativã (înfiinþatã în baza Legii nr. 1/2005 privindorganizarea ºi funcþionarea cooperaþiei), din mediulurban sau rural.

Societatea comercialã/cooperativã (SC) îndeplineºtecumulativ urmãtoarele condiþii:

� se încadreazã în categoria întreprinderilor mici ºimijlocii (inclusiv microîntreprinderi);

� a desfãºurat activitate pe o perioadã corespunzã-toare cel puþin unui an fiscal integral;

� în anul fiscal precedent datei de depunere a cereriide finanþare a obþinut profit din exploatare.

Eligibilitatea proiectului1. Proiectul se încadreazã în categoria de operaþiuni

ale Axei prioritare 4, domeniul major de intervenþie 4.1:crearea / extinderea / modernizarea structurilor desprijinire a afacerilor de importanþã regionalã/localã.

2. Activitãþi eligibile:� construirea / modernizarea / extinderea de clãdiri ºi

anexe aferente, care vor fi utilizate de operatori eco-nomici, cu precãdere de IMM-uri, pentru activitãþi de pro-ducþie ºi/sau prestare de servicii;

� construirea / modernizarea / extinderea infrastruc-turii rutiere / feroviare din interiorul structurii de sprijinirea afacerilor ºi a drumurilor de acces;

� crearea / modernizarea / extinderea utilitãþilor debazã din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor:staþii de tratare a apei, unitãþi de furnizare a energiei ºi agazului, sistem de canalizare, conectare la reþele broad-band, inclusiv cablarea clãdirii;

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeanã acþioneazã pentrueliminarea disparitãþilor economice ºi sociale între regiuni, în scopul realizãrii coeziunii economice ºisociale. Sunt fonduri post-aderare alimentate prin bugetul Uniunii Europene, al cãror scop este sã acordesprijin statelor membre.

Prin aceste fonduri sunt susþinute investiþiile din educaþie, cercetare, agriculturã, infrastructurã,dezvoltarea IMM-urilor ºi mãsuri pentru dezvoltarea zonelor rurale. O atenþie deosebitã primesc regiunilemai puþin dezvoltate în scopul de a se consolida coeziunea economicã ºi socialã în Uniunea Europeanã.


� dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire aafacerilor construite/modernizate/extinse.

Echipamentele achiziþionate trebuie sã fie noi.Valoarea proiectuluiValoarea totalã a proiectului (suma cheltuielilor eligi-

bile ºi neeligibile) este cuprinsã între 1.700.000 lei ºi85.000.000 lei.

Contribuþia proprie minimã a solicitantului la valoareaeligibilã a proiectului este în conformitate cu celeprezentate în tabelul 1.

Cheltuieli eligibileA. Cheltuieli privind achiziþionarea (exproprierea)

terenului, amenajarea acestuia ºi amenajãri pentru pro-tecþia mediului:

� Cheltuielile efectuate pentru achiziþionarea deterenuri sau expropriere sunt considerate eligibile înlimita a 10% din valoarea totalã eligibilã a proiectului;

� Cheltuieli privind amenajarea terenului - cheltuieliefectuate la începutul lucrãrilor pentru pregãtireaamplasamentului, care constau în demontãri, defriºãri,evacuãri de materiale rezultate, devieri reþele de utilitãþidin amplasament, drenaje;

� Cheltuieli privind amenajarea pentru protecþiamediului - cheltuielile efectuate pentru lucrãri ºi acþiunide protecþia mediului, inclusiv pentru refacerea cadruluinatural dupã terminarea lucrãrilor;

B. Cheltuieli aferente asigurãrii cu utilitãþile necesarefuncþionãrii obiectivului de investiþie: alimentare cu apã,canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic,energie electricã, telecomunicaþii, care se executã peamplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, caaparþinând obiectivului de investiþie, precum ºi cheltu-ielile aferente racordãrii la reþelele de utilitãþi;

C. Cheltuieli pentru construcþii ºi instalaþii - cheltuieliaferente execuþiei obiectivului de investiþie ºi anume:

� construirea / modernizarea / extinderea de clãdiri ºianexe aferente, care vor fi utilizate de operatorii eco-nomici, cu precãdere IMM-uri, pentru activitãþi de pro-ducþie ºi/sau servicii;

� construirea / modernizarea / extinderea infrastruc-turii rutiere / feroviare din interiorul structurii de sprijinirea afacerilor ºi a drumurilor de acces (în limita a 10% dinvaloarea totalã a proiectului);

� crearea / modernizarea / extinderea utilitãþilor debazã din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor:staþii de tratare a apei, unitãþile de furnizare a energiei ºigazului, sistemul de canalizare, telecomunicaþii, cabla-rea clãdirii, conectarea la reþele broadband (Internet);

D. cheltuieli privind organizarea de ºantier, lucrãrilede construcþii ºi instalaþii aferente organizãrii de ºantier:

� cheltuieli pentru organizarea de ºantier: cheltuieliestimate ca fiind necesare contractantului în vedereacreãrii condiþiilor de desfãºurare a activitãþii de con-strucþii-montaj;

� cheltuieli pentru realizarea lucrãrilor de construcþiiºi instalaþii aferente organizãrii de ºantier: cheltuieli efec-tuate pentru lucrãrile de nivelãri ale terenurilor naturale,dezafectãri locale, de comunicaþie sau construcþii,branºarea la utilitãþi, realizarea de cãi de acces.

Cheltuieli neeligibileUrmãtoarele categorii de cheltuieli nu sunt eligibile:� taxa pe valoarea adãugatã;� dobânda ºi alte comisioane aferente creditelor;� cheltuielile colaterale care intervin într-un contract

de leasing;� dezafectarea centralelor nucleare;� achiziþia de echipament second-hand;� amenzi, penalitãþi ºi cheltuieli de judecatã;� operarea obiectivelor de investiþii.Contribuþia solicitantuluiContribuþia proprie a beneficiarului poate proveni din

surse proprii, credite bancare negarantate de stat, aportal acþionarilor, alþii decât organisme ale statului sau dinalte surse private.

Nu sunt considerate contribuþie proprie fondurileobþinute din mãsuri de sprijin financiar din partea sta-tului, sau care sunt obþinute ca efect al unor astfel demãsuri.

Ajutoare de minimis pentru dezvoltarea / moder-nizarea întreprinderilor mici ºi mijlocii

Programul se adreseazã întreprinzãtorilor, în scopulorientãrii acestora în vederea accesãrii finanþãrilornerambursabile de la bugetul de stat în baza schemei deajutor de minimis instituit prin H.G. nr.1164/2007 privindacordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltareasau modernizarea întreprinderilor, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

� Ajutorul de stat se acordã sub formã de fondurinerambursabile de la bugetul de stat prin bugetul Minis-terului Finanþelor Publice - Acþiuni generale;

� Ajutorul de minimis ce se poate acorda unei între-prinderi se situeazã în limita plafonului echivalent în lei a200.000 Euro;

� Durata schemei este de 5 ani, respectiv 2007-2011cu posibilitatea prelungirii.;

� Bugetul maxim al schemei de ajutor de minimiseste echivalentul în lei a 100 milioane Euro, în limitaplafoanelor bugetare anuale pe perioada celor 5 ani;

� Sunt considerate cheltuieli eligibile cheltuielilelegate de:

� investiþiile în active corporale referitoare la:- construcþii cu scop industrial sau turistic, destinate

realizãrii activitãþii pentru care s-a solicitat finanþare;- echipamente tehnologice - maºini, utilaje ºi instalaþii

de lucru;- aparate ºi instalaþii de mãsurare, control ºi reglare;- mijloace de transport neînmatriculabile, pentru sus-

þinerea activitãþii întreprinderii;- mobilier ºi aparaturã biroticã.� investiþiile în active necorporale referitoare la bre-

vete, licenþe, mãrci comerciale ºi alte drepturi ºi activesimilare. �

Tabelul 1: Contribuþia solicitantului


Mãsuri de siguranþãpentru excavaþiile adânci

din apropierea clãdirilor existenteprof. dr. ing. Romeo CIORTAN, membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice –

S.C. IPTANA S.A., Bucureºti,prof. dr. ing. Sanda MANEA – Universitatea Tehnicã de Construcþii, Bucureºti

CERINÞE SPECIFICE IMPUSE DE PREZENÞA CLÃDIRILORÎN APROPIEREA EXCAVAÞIEI

Dezvoltarea actualã a construcþiilor în zone urbaneconduce la necesitatea execuþiei unor imobile cu maimulte subsoluri în amplasamente cu vecinãtãþi construite.

Realizarea unor astfel de structuri cu adâncimi demin. 3 m (1 subsol) presupune execuþia unor excavaþiiadânci, de cele mai multe ori cu baza sub nivelul apeisubterane ºi în imediata vecinãtate a unor construcþiiexistente (imobile de locuinþe sau birouri etc.).

Influenþa noilor construcþii asupra vecinãtãþilor sepoate resimþi atât în faza de execuþie, cât ºi în cea deexploatare. Aceastã influenþã poate fi redusã prin solu-þiile proiectate ºi cele tehnologice adoptate. Etapa cuefecte imediate asupra vecinãtãþilor este cea derealizare a excavaþiei, solicitãrile crescând cu pãtratuladâncimii acesteia (fig. 1).

Pentru diminuarea, în cât mai mare mãsurã, a influ-enþelor negative ale excavaþiilor este necesar ca încã dinfaza de concepþie sã fie prevãzute soluþii tehnice ºimãsuri tehnologice adecvate. Cerinþa tehnicã princi-palã este aceea ca terenul de fundare în zona activã avecinãtãþii sã nu fie practic deranjat, respectiv sã nu fiemodificatã starea de îndesare ºi umiditate a terenului ºiimplicit starea de eforturi ºi deformaþii. Aceasta pre-supune sã fie asiguratã stabilitatea pereþilor excavaþieiprin soluþii de sprijinire care sã inducã eforturi ºi defor-maþii cât mai reduse în terenul adiacent; sã nu se modi-fice radical regimul hidraulic al apei subterane; sã fieaplicate tehnologii care sã nu conducã la eforturi ºivibraþii deranjante pentru structura vecinãtãþilor ºi sã seasigurare stabilitateageneralã a incintei delucru ºi construcþiilordin interior.

Pentru verificareasoluþiilor proiectate estenecesarã monitoriza-rea lucrãrilor, respectivcunoaºterea în oricemoment a comportãriielementelor incintei, anoii construcþii ºi aconstrucþiilor înveci-nate.

PREVEDERI ALE NORMELOR TEHNICE ACTUALEÎn cadrul normelor tehnice româneºti existã un nor-

mativ tehnic specific pentru proiectarea ºi execuþiaexcavaþiilor adânci în zone urbane, NP 120/2006.

Totodatã, existã normative cu caracter general alecãror prevederi trebuie avute în vedere ºi aplicate înfuncþie de caracteristicile ºi necesitãþile fiecãruiamplasament.

Astfel, referitor la execuþia pereþilor incintei se potenumera:

� STAS 2561; SR EN 1536; SREN 1269 - pentru piloþi;� NP 115-04; SR EN 1538, P 106-85 - pentru pereþi

îngropaþi, pereþi mulaþi ºi barete;� SR EN 1537 - pentru ancoraje în teren;� NP 112 - 2006 pentru deformaþiile admisibile ale

construcþiilor.� Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrãrilor

de construcþii ºi respectiv Metodologia de aplicare,prevãd expertizarea lucrãrilor de susþinere aexcavaþiilor ºi a infrastructurii la construcþiile carenecesitã executarea de excavaþii cu adâncime maimare de 6,0 m, de cãtre un expert tehnic pentru ce-rinþa de calitate Af (rezistenþa ºi stabilitateaterenurilor de fundare a construcþiilor ºi a masivelorde pãmânt).

Fig. 1 Fig. 2


ELEMENTE DE PROIECTARE SPECIFICEPENTRU CA INFLUENÞA ASUPRA CONSTRUCÞIILOR

ÎNVECINATE SÃ FIE CÂT MAI REDUSÃPe baza proiectãrii ºi execuþiei unor incinte pentru

realizarea unor construcþii noi în zone urbane au fost sin-tetizate unele aspecte specifice.

Alegerea soluþiei tehnologice pentru pereþii incinteiPereþii incintei pot avea caracter provizoriu sau defi-

nitiv, în funcþie de tipul structurii care se va realiza, înultima perioadã constatându-se tendinþa de a utilizaaceºti pereþi pentru alcãtuirea imobilului.

În funcþie de condiþiile geotehnice ºi hidrogeologice,atunci când excavaþiile nu coboarã sub nivelul apei subte-rane, pereþii au rol de rezistenþã, iar dacã acestea se exe-cutã sub nivelul apei subterane, pereþii au ºi rol de etanºaresau pot permite drenajul controlat al apei infiltrate.

Pornind de la aceste considerente pentru ecran, sepot alege soluþiile tehnologice care, în practica actualãdin România, sunt în general pereþi din piloþi (distanþaþi,tangenþi, secanþi) sau pereþi din panouri de beton armat.Nu vor fi executaþi pereþi din palplanºe, a cãror baterepoate produce solicitãri exagerate în clãdirile adiacente.

Definitivarea soluþiei de execuþie trebuie sã aibã învedere vecinãtãþile, tipul lor (cota ºi soluþia de fundare),precum ºi vârsta acestora, care vor condiþiona practiczona de influenþã a incintei.

Legat de vibraþiile induse în procesul tehnologic, s-aconstatat cã utilizarea echipamentelor hidraulice ºi nu acelor mecanice este recomandatã când existã vecinãtãþila calcan.

De asemenea, vor fi prevãzute mãsuri de siguranþãsuplimentare prin care panourile vor avea dimensiunilimitate la deschiderea unei cupe (2÷2,5 m); execuþia înºah a pereþilor; elementele de rost sã fie extrase fãrãvibraþii etc.

Rolul grinzilor de ghidajÎn cazul unor fundaþii superficiale ale construcþiilor

învecinate (Df < 1,5 m) va fi adoptatã o înãlþime agrinzilor de ghidaj care sã depãºeascã nivelul de fundare.Grinda dinspre clãdirea existentã va avea astfel rolul deconsolidare a fundaþiei existente, rãmânând înglobatã înlucrare (fig. 2). Dacã este necesar, mai întâi se face osubzidire a fundaþiei existente.

Asigurarea rigiditãþii pereþilorDeplasarea peretelui influenþeazã tasarea suprafeþei

terenului adiacent, între acestea existând o relaþie deproporþionalitate.

Cu cât se asigurã o rigiditate mai mare a pereþilor,deformaþia orizontalã este mai redusã. Sprijinirea sepoate obþine prin soluþia adoptatã pentru perete sauprin sprijinirea judicioasã a acestuia la diverse nivele.În interior aceasta se poate face prin ºpraiþuri, eventualprecomprimate, iar în exterior prin ancoraje.

O altã metodã eficientã în acest caz este aceea încare se prevede execuþia de sus în jos („top-down“) aplanºeelor din beton armat care joacã rolul unorºpraiþuri continue (fig. 3).

Fig. 3a

Fig. 3b

Fig. 3c



Rolul noroiului bentoniticNoroiul bentonitic este utilizat pentru excavarea

tranºeei panoului sau forajului pilotului. Densitatea caretrebuie asiguratã în întreaga masã de fluid, înainte debetonare, va fi de 1,15 g/ml. De aceea, în cazul unorîntârzieri se impune reciclarea noroiului. În caz contrar,prin depunerile care se produc, densitatea scade iarpereþii excavaþiei se pot prãbuºi. De asemenea, dacã nuse asigurã în permanenþã calitatea prescrisã a noroiuluibentonitic se produc depuneri, care afecteazã negativturnarea betonului ºi realizarea rosturilor (fig. 4).

Efectul apei subteraneDacã nivelul inferior al excavaþiei se aflã sub cel al

apei subterane, sunt necesare epuismente pentrucoborârea nivelului apei infiltrate.

În cazul în carecurba de depresionarese extinde în afara in-cintei, vor apãrea tasãriale terenului, întrucâtcreºte greutatea volu-micã a pãmântului. Deaceea, trebuie analizatacest aspect carepoate conduce la pre-lungirea ecranului pânãse încastreazã într-unteren cu permeabilitateredusã.

Dacã existã un„radier de rocã“ cu per-meabilitate micã ºi sufi-cient de gros (G),pentru a nu fi strãpunsde subpresiune (S) nuva fi necesarã execuþiade puþuri pentru depre-sionare, colectarea ºievacuarea eventualelor

infiltraþii fãcându-se prin ºanþuri ºi baºe (fig. 5a). Poate fianalizatã ºi soluþia turnãrii sub apã a unui „dop“ deetanºare, cu rol de barierã orizontalã (fig. 5b).

Se va urmãri ca forajele executate în incintã pentrustudiile geotehnice sã fie obturate. În caz contrar, eledevin o sursã activã pentru infiltraþii.

Rolul etanºeitãþii pereteluiÎn cazul în care nivelul apei subterane se aflã dea-

supra fundului excavaþiei, este deosebit de important caecranul sã fie etanº. În acest mod se evitã antrenarea dematerial fin din exterior cu efect negativ asupra tasãriiconstrucþiilor adiacente. Alcãtuirea rostului depinde derolul ecranului. Dacã ecranul constituie un perete al sub-solului, se recomandã prevederea la rost a unei benzidin material plastic (fig. 6), iar dacã nu, este suficient untub de rost.

Menþinerea excavaþiei pe o duratã minimãAvând în vedere rolul provizoriu al incintei, se va

urmãri ca aceasta sã fie menþinutã numai pe durata mi-nimã necesarã tehnologic. Se va încerca realizarea,într-un termen cât mai scurt, a radierului care, consti-tuind un reazem rigid pentru ecran, contribuie esenþialla reducerea deformaþiilor.

Consolidarea clãdirilor adiacenteÎn cazul în care clãdirile din apropiere sunt foarte

„sensibile“ se poate recurge la subzidiri, la consolidareaprealabilã a terenului de fundare sau chiar a clãdirii.

MONITORIZAREADin cauza numeroºilor factori care intervin, este dificil

de a prognoza cu precizie tasãrile clãdirilor învecinate.De aceea, este obligatorie acþiunea de monitorizare atâtpentru imobilele învecinate, cât ºi pentru ecranul incintei.

Prin monitorizarea proiectatã se urmãreºte tasareaclãdirilor învecinate; deschiderea rosturilor ºi fisuriloracestora, dacã existã; tasarea, deplasarea ºi deformaþiaorizontalã a ecranului; deformaþia orizontalã a terenului;debitele de apã evacuate; suspensiile din apa evacuatã;nivelul apei în exteriorul incintei.

Se recomandã ca: mãsurãtorile sã fie executate sãp-tãmânal pe perioada de execuþie a excavaþiei ºi radieru-lui, lunar în timpul execuþiei structurii clãdirii pânã la cotaterenului ºi trimestrial pânã la recepþia finalã.

Pentru urmãrirea în adâncime a deplasãrilor verticaleale terenului ºi pereþilor ecranului, dacã este cazul, se vaexecuta o mãsurãtoare pe lunã ºi/sau corespunzãtoretapelor de execuþie a infrastructurii (excavare, betonareradier).

Valorile de referinþã vor fi considerate cele corespun-zãtoare începerii mãsurãtorilor. Dacã se observã o ten-dinþã de creºtere continuã a deplasãrilor, lucrãrile vor fiîntrerupte ºi vor fi luate mãsurile care se impun.

Fig. 5a

Fig. 5b

Fig. 4



Elementele consti-tutive ale pereþilor vorfi monitorizate prinobservaþii vizuale, pemãsura dezgolirii ºicurãþãrii lor în incintã,iar posibilele defectevor fi semnalate deurgenþã pentru a firemediate încã dinfaza de excavaþie.

De asemenea, serecomandã controlulapei colectate ºi eva-cuate, urmãrindu-seatât mãrimea debituluicât ºi antrenarea dematerial.

Urmãrirea niveluluihidrostatic se va faceîn piezometre executateîn exteriorul incintei,în apropierea clãdirilorexistente.

Rezultatele mãsu-rãtorilor vor fi prezen-tate beneficiarului ºi

eventual proiectantului, care vor stabili în 24 de oremodul de continuare a lucrãrilor.

OBSERVAÞII LA LUCRÃRILE EXECUTATEPrin realizarea unor lucrãri au putut fi fãcute unele

observaþii ºi au fost remarcate unele aspecte, redate încontinuare:

� evoluþia tasãrilor vecinãtãþilor: iniþial se vor producetasãri din cauza activitãþii de ºantier, unde se folosescutilaje grele ce cântãresc 500-1.000 KN, utilaje care facmanevre, iar viteza de circulaþie este de 5-10 km/h.Urmeazã apoi, practic stagnarea tasãrilor. Astfel, încazul unor incinte din Bucureºti, având pe toate laturilevecinãtãþi construite de diferite vârste, sisteme ºiadâncimi de fundare, se remarcã valorile tasãrilormãsurate care sunt diferite la fiecare construcþie.

Din graficele de evoluþie a tasãrilor se observã cã,dupã etapa de deschidere a ºantierului, când s-au înre-gistrat primele tasãri, ritmul acestora a diminuat înetapele de execuþie a pereþilor mulaþi ºi începere aexcavaþiilor, procesul fiind practic oprit în etapele demontare a ºpraiþurilor ºi turnare a radierului, în finalexistând chiar o tendinþã de revenire a terenului (fig. 7).

� evoluþia fisurilor: este asemãnãtoare cu cea atasãrilor.

� deformaþii orizontale: sunt inevitabile ºi depindesenþial de modul de sprijinire al ecranului (fig. 8).

� deplasãri în plan ale coronamentului ecranului: vor fi,de asemenea, în funcþie de modul de rezemare adoptat.

� debitul de apã evacuat: este de cca 5 l/s/puþ.� depunerile de aluviuni în apa evacuatã: valorile

maxime admise sunt de cca. 10 mg/l.Urmare calculelor efectuate ºi observaþiilor obþinute

la lucrãri realizate, au putut fi concluzionate urmãtoarele:� pentru ca influenþa excavaþiei asupra clãdirilor adi-

acente sã fie mai redusã, se pot lua o serie de mãsuricare sã conducã la deformaþii reduse ale terenului;

� monitorizarea este obligatorie, atât pentru clãdirileadiacente, cât ºi pentru ecran;

� incintele adânci pot fi realizate lângã clãdirile exis-tente, urmãrind ca soluþia adoptatã pentru incintã sãconducã la o influenþã cât mai redusã, compatibilã custructurile adiacente.

BIBLIOGRAFIE1. MARCU A., º.a.: „Impactul realizãrii construcþiilor

în excavaþii adânci asupra clãdirilor învecinate“;2. NP 120-2006: „Normativ privind cerinþele de

proiectare ºi execuþie a excavaþiilor adânci în zoneurbane“;

3. Incinte realizate: str. 11 Iunie, str. Filipescu,str. Platinium, str. Dr. Felix, str. Glucozei, str. Moxa,Complex Unirea (Bucureºti), Galaþi, Constanþa. �

Fig. 8

Fig. 7

Fig. 6


(Urmare din numãrul anterior)

FACTORI CARE AFECTEAZÃ

PERFORMANÞA PIESELOR

DE LEGÃTURÃ A LEMNULUI

1) Proiectarea produsului

Uneori, chiar modificãri uºoare în

proiectarea produsului pot avea ca

rezultat o performanþã foarte diferitã.

Pentru a fi de cea mai bunã cali-

tate, piesele de legãturã din lemn

trebuie sã fie corect proiectate.

2) Rezistenþa oþelului

Un producãtor poate economisi

cantitãþi considerabile în ceea ce

priveºte costul materiilor prime, prin

folosirea oþelurilor în pantã sau a

deºeurilor de oþel.

Pryda a utilizat, în mod tradiþi-

onal, oþel la fabricarea produselor

sale. Recent, a introdus în fabricaþie

o nouã categorie structuralã, supe-

rioarã, de oþel.

3) Cuiele - Cea mai comunã

greºealã este aceea de a utiliza cuie

galvanizate. Cuiul cel mai des folosit

este mai scurt ºi mai fin decât cuiul

Pryda ºi nu are puterea de lipire a

cuielor noastre.

Mânerul cu diametrul mai mic se

poate miºca mai uºor sub sarcinã,

ceea ce ar putea duce în final la un

eºec. Cuiele Pryda au dimensiunile

de 30 mm x 3,15 mm. În mod

normal, cuiele au dimensiunea de

25 mm x 2,8 mm.

4) Fixarea corectã - Pentru a

funcþiona la sarcina lor nominalã, o

piesã de legãturã trebuie sã fie corect

fixatã iar cuiele sã fie în planul de

forfecare ºi nu în extracþie.

5) Categoria lemnului -

Diferitele categorii de lemn pot avea

densitãþi diferite; rezultã lemne mai

grele cu o rezistenþã mai mare la

extracþia cuiului.

Categoria lemnului se referã la

capacitatea de fixare a bridei.

Starea Calculului la Limitã se

referã la cantitatea ultimei capacitãþi

care poate fi susþinutã de placã la

îmbinarea lemnului.

Pryda a dezvoltat o ramurã

extinsã de programe care ajutã la

utilizarea sistemelor ºi produselor de

fabricaþie ale companiei.

Una din trãsãturile programului

Pryda este simplitatea cu care poate

fi folosit - cu o minimã pregãtire -

pentru a fi pus în funcþiune.

Sistemul BMF

În continuare facem o descriere

a programului standard al proce-

deelor elementelor de legãturã

BMF din tablã de oþel zincatã

prin imersiune, eventual din oþel

inoxidabil.

Cu elementele de legãturã BMF

este posibil sã se înlocuiascã con-

venabil modurile tradiþionale de

îmbinare a construcþiilor din lemn.

Prin respectarea tuturor principiilor,

cu ajutorul acestor mijloace, obþinem

îmbinãri uºor de executat ºi solide.

Pentru fixarea elementelor BMF

sunt prevãzute cuie inelare speciale

care, datoritã adaptãrii în „formã

inelarã“, asigurã o mare rezistenþã la

tracþiune.

Capacitatea de încãrcare a

îmbinãrilor executate cu produsele

BMF trebuie sã fie doveditã prin cal-

cul ºi, de aceea, este necesar sã se

aibã în vedere capacitatea de încãr-

care a produsului, pe care o gãsiþi în

Catalogul BMF.

Valorile menþionate în acest cata-

log pot fi utilizate direct, dacã încãr-

carea a fost stabilitã prin modalitatea

corespunzãtoare.

SOLICITAREA LEMNULUI

PRIN TRACÞIUNE TRANSVERSALÃ

În unele cazuri este necesar ca

îmbinarea executatã cu ajutorul pro-

dusului BMF sã fie judecatã ºi cu

privire la forþele care se deplaseazã

în cherestea, perpendicular pe fibrã.

Tehnologii modernede realizare a structurilor de lemn

TEHNOLOGII ªI ELEMENTE DE PRINDERE (II)

ing. Daniel PAªCU – director general SC PASCONMAT CONSTRUCT SRL

Conectori POSI-STRUT

Sunt conectori din profile de oþel

cu cuie la capete. Se folosesc la fa-

bricarea planºeelor/grinzilor de par-

dosealã, prin presarea lor în profilele

din lemn. Astfel, se obþin elemente

care asigurã o mai bunã rezistenþã a

îmbinãrilor ºi o mai bunã comportare

în timp a întregii structuri.

Conectorii Posi-Joist oferã posi-

bilitatea de a fabrica grinzi cu

deschideri mai mari decât cele rea-

lizate tradiþional. Grinzile fabricate

cu conectori Posi-Joist sunt compe-

titive cu cele realizate din oþel sau

beton armat. Totodatã, se obþine o

economie însemnatã de materie

primã.

Deschiderile mari, libere, obþinute

cu aceste grinzi, oferã constructo-

rilor avantaje semnificative: sim-

plificã operaþiile de montare a

instalaþiilor sanitare, electrice, de aer

condiþionat etc., reducând costurile

ºi timpul de construire.

Conector TOP2 - Placa multicui -

Ambele feþe

Dublarea fermelor pentru ºar-

pante - asamblare foarte rigidã reali-

zatã în fabricã.

Ranforsare de componente -

asamblare sandwich invizibilã.

Paleþii - fixarea fãrã cuie a com-

ponentelor, anti derapant. �

Foto 1 Foto 2 Foto 3


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Emil-Sever GEORGESCU

S-a nãscut la 6 iulie 1949 încomuna Salcia, judeþul Teleorman.

A urmat cursurile Facultãþii deConstrucþii Civile, Agricole ºi Indus-triale - Institutul de ConstrucþiiBucureºti, pe care le-a absolvit înanul 1972.

Activitatea de cercetare a început-o,în acelaºi an, la Institutul de Cer-cetãri în Construcþii ºi EconomiaConstrucþiilor - Secþia de betonarmat. Din anul 1981, a trecut laSecþia Inginerie Seismicã, devenindºeful Diviziei inginerie seismicã(1993) iar, ulterior, a devenit ºefulLaboratorului pentru evaluarea ris-cului seismic ºi prevenirea dezas-trelor (2001).

Din anul 2002, are contract (cuduratã limitatã) ca ºef al Diviziei deDiseminare a cunoºtinþelor de ingi-nerie seismicã ºi pregãtire a locuito-rilor pentru prevenirea dezastrelor, laCentrul Naþional pentru ReducereaRiscului Seismic, Proiectul româno-japonez pentru reducerea risculuiseismic la clãdiri ºi structuri.

La INCERC, dr. ing. Emil-SeverGEORGESCU a abordat, cu rezultatesemnificative, urmãtoarele domeniide cercetare din ingineria seismicã:cercetarea elementelor din beton lascarã mare; investigaþii ºi consolidãripost-seismice; determinãri de carac-teristici structurale ºi dinamice; vul-nerabilitatea seismicã structuralã apopulaþiei; normative ºi regulamenteprivind protecþia ºi pregãtirea anti-seismicã; strategii împotriva dezas-trelor seismice; tehnici interdisciplinarede Balizã a comportãrii ºi vulnerabi-litãþii clãdirilor, localitãþilor ºi patrimo-niului cultural; evaluãri de pierderi ºiscenarii de cutremur; asigurãri pen-tru riscuri catastrofale; educareaantiseismicã a populaþiei.

Amintim din cercetãrile efectuateîn domeniul structurilor de betonarmat: structuri din prefabricate debeton armat (ºarpante, fâºii cugoluri), pentru construcþii diferite,precum ºi bolþari prefabricaþi pentrutunelurile de metrou din Bucureºti;cercetarea, la scarã naturalã, a unuielement de beton armat tip roatã Hcu 10 metri diametru, prin încãrcareapânã la rupere, studiu complex printensometrie electricã rezistivã, defor-metrie ºi înregistrãri de caracteristicidinamice de încãrcare, cu analizãmultiparametricã; cercetãri în dome-niul ingineriei seismice, prevenirii ºireducerii dezastrelor seismice: eva-luarea stãrii construcþiilor avariate decutremurul din anul 1977 ºi experi-mentarea unor metode de consoli-dare propuse de INCERC; studiulcomparativ al efectelor cutremurelorputernice în România ºi Bulgaria;studiul efectelor cutremurului de laTulcea din 13 noiembrie 1981; studiulunor coeficienþi dinamici ºi seismicidin noile normative de proiectareantiseismicã (U.R.S.S., Japonia ºiBulgaria în corelaþie cu cei din nor-mativul omolog românesc); cercetãriprivind metodologia de evaluare acapacitãþilor portante ale clãdirilordin fondul locativ existent, instruc-þiuni tehnice preluate ulterior ca ori-entare ºi principii în normativul deproiectare antiseismicã analiza datelorde teren ºi a încãrcãrilor din stan-darde pentru sãli de sport, spre afundamenta evaluarea corectã ºimãrimea acestor încãrcãri inte-rioare, cu considerarea efectelordinamice deosebite; studiul com-portãrii unor clãdiri de locuit la acþi-unea exploziilor de gaze interioare;

studiul metodologiei de caracteri-zare a vulnerabilitãþii seismice astructurilor ºi locatarilor; studiulunor cazuri de prognozare a unorcutremure pe baze ºtiinþifice sauzvonuri ºi efectul acestora asuprasocietãþii; implicaþii asupra mãsuriloringinereºti de intervenþie pe termenscurt, mediu ºi lung; studiul evacua-bilitãþii apartamentelor din clãdirimultietajate în caz de cutremur sauincendiu post-seismic, cu o metodãproprie (datele sunt citate ºi utilizateîn studiile de la Universitatea Cam-bridge ºi în studiile japoneze privindreducerea morbiditãþii în caz deseisme); studiul programelor depregãtire pentru rãspunsul la cutre-mur în cazul oraºului Bucureºti ºipentru România; cercetãri privindnoua strategie de protecþie antiseis-micã de dupã 1990; Programulnaþional de educare a populaþiei pen-tru pregãtirea antiseismicã, încre-dinþat de MLPAT (MLPTL/MTCT) înresponsabilitate ºtiinþificã directãpentru coordonare tematicã (afiºe,broºuri, scenarii pentru filmele videoºi emisiunile de televiziune destinateunitãþilor din sistemul de învãþãmânt,cadrelor didactice, elevilor ºi studen-þilor, altor categorii de populaþie etc.).În colaborare cu experþii AgenþieiJaponeze de Cooperare Internaþio-nalã (JICA), a dezvoltat noi forme deconºtientizare a cetãþenilor ºi maiales a elevilor, cu privire la moda-litãþile de protecþie în caz decutremur; cercetãri efectuate înJaponia (1991 - 1992), care au avutca temã „Reducerea dezastrelorseismice ºi pregãtirea anticipatãpentru cutremur, analiza ºi rezistivi-tatea seismicã a centrelor urbane ºi


rurale dens populate“; studiul dezas-trelor seismice urbane, la Universi-tatea Metropolitanã Tokyo (1992);evaluarea teritorialã ºi sectorialã ariscului seismic în România ºi astrategiilor de reducere, pornind dela analiza potenþialelor de hazarduriºi dezastre combinate (naturale ºitehnologice) din teritoriu; studiiasupra dezvoltãrii unor reglementãriprivind protecþia antiseismicãurbanã, în corelaþie cu cerinþele dez-voltãrii durabile; studiul incendiilorpost-seismice urbane; utilizareascenariilor pe tipuri de dezastre,elaborarea de scenarii cu primeleevaluãri de efecte pentru România ºiBucureºti; analiza formelor departeneriat instituþional ºi/sau nefor-mal între sectorul public ºi privatpentru prevenirea ºi reducereadezastrelor seismice; integrarea sis-temelor de apãrare împotriva dezas-trelor, asigurarea pentru pagubeseismice, acþiuni preventive ºi dereabilitare în conceptul de dez-voltare durabilã.

Menþionãm ºi alte studii efectuatede dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU:studiul culturii seismice locale, încare a sintetizat observaþii proprii, cepermit sã fie apreciatã, ca favorabilã,comportarea la cutremur a clãdirilorrurale, care prezintã o conformarearhitecturalã-structuralã intuitivã lascarã mare, efect al adaptãrii lamediul seismic - studiul fiind conti-nuat într-o grupã de lucru a EAEE ºiprezentat la diferite conferinþe. Deasemenea, a efectuat un studiu alcaracteristicilor culturii seismicelocale din teritoriul românesc, lamarile seisme din Vrancea (1802,1838), participând ca lector la cursu-rile organizate de Centrul EuropeanUniversitar pentru Patrimoniul Cultu-ral, Ravello, Italia.

A studiat caracteristicile seismi-citãþii istorice ºi efectele marilorcutremure de pãmânt din þarã în teri-toriile afectate de seisme intermedi-are ºi de suprafaþã. A analizat ºirevelat interdisciplinar efectele cutre-murului din 14/26 octombrie 1802asupra Turnului Colþei (cea maiînaltã structurã din Bucureºti înacele vremuri), în scopul recuperãrii

informaþiei ºtiinþifice ºi memoriei cul-tural-istorice a oraºului ºi eventualareconstrucþie a turnului. (Compor-tarea sa este o dovadã de culturãseismicã localã, în care partea sen-sibilã - cea superioarã - a fost tocmaicea importatã din zone cu caracte-ristici seismice diferite de celevrâncene sau din zone neseismice -germanice. Demersul a fost impor-tant, deoarece, în anul 1977, a fostremarcatã prezenþa perioadelor pre-dominante de oscilaþie lungi, careafecteazã în mod special clãdirilezvelte).

Investigaþii asupra patrimoniuluicultural-istoric construit: a elaboratreglementãri privind apãrarea împo-triva dezastrelor seismice, pentruclãdiri din domeniul culturii (muzee,biblioteci, sãli de expoziþie).

A efectuat studiul caracteristicilordinamice ºi situaþiei structurii meta-lice a Coloanei Infinitului de la TârguJiu (în anul 1984, dupã 47 de ani dela execuþie), evidenþiindu-se stareasa corespunzãtoare.

A efectuat studii referitoare ºi laBiserica Sf. Nicolae din Densuº,Biserica Sf. Gheorghe a MãnãstiriiVoroneþ, bisericuþele rupestre de laBasarabi, inclusiv cu tehnica termo-grafiei în infraroºu.

Titlul de doctor inginer l-a obþinutîn anul 1999, cu teza: Modele analiti-ce ºi abordãri integrate de evaluareºi reducere a riscului seismic cu apli-caþii în managementul preveniriidezastrelor, lucrare în care au fostprezentate propuneri de criterii ºiindici de caracterizare globalã ºidetaliatã a situaþiilor de dezastru,precum ºi sugestii privind o scarã adezastrelor seismice, aplicabilã înevaluãri comparative de pierderi ºiimpact, cu estimãri privind efectulunor cutremure distrugãtoare dinþara noastrã, în raport cu cele dinalte þãri.

Amintim cã dr. ing. Emil-SeverGEORGESCU a participat la treiburse de specializare în ingineriaseismicã în Japonia ºi la cursuri despecializare privind vulnerabilitateaseismicã a patrimoniului istoric dinmateriale tradiþionale în Italia ºiFranþa, la colaborare bilateralãîn strãinãtate ºi proiecte PNUD,UNESCO, UNDRO.

De asemenea, a conferenþiat lacursurile universitare Gas Vortrag,Karlsruhe University, Germania, înanul 2002.

Activitatea sa ºtiinþificã cuprinde130 de articole ºi lucrãri publicate înreviste din þarã ºi strãinãtate.

A publicat lucrãri în volumeleconferinþelor europene EAEE ºimondiale IAEE. Este autor al cãrþilorManagementul riscului seismic. Spe-cific, percepþie ºi comunicare, Ed.Fundaþiei Culturale LIBRA, 2005;Brâncuºi ºi ingineria capodoperei,Ed. Fundaþiei Culturale LIBRA,2006.

A elaborat peste 100 de referatede cercetare ºi reglementãri INCERC(autor ºi coautor).

Este membru al mai multor asoci-aþii profesionale interne ºi inter-naþionale, dintre care amintim:Asociaþia Europeanã de InginerieSeismicã (grupe de lucru din anul1985, delegat naþional din anul2002); Asociaþia Internaþionalã deInginerie Seismicã (grupe de lucrudin anul 1992, delegat naþional întreanii 2000 - 2004).

Pentru laborioasa sa activitate, aobþinut diferite premii ºi diplome.

Cu puterea de muncã a omuluivrednic ºi dorinþa lucrului bine fãcut,dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU aobþinut rezultate la nivelul celor maiapreciate cercetãri pe plan mondial.

Din lucrãrile publicate în revistelestrãine sau în volumele unor mani-festãri ºtiinþifice, numele sãu adevenit cunoscut specialiºtilor îndomeniu.

Activ, perseverent, pasionat cer-cetãtor ºi doritor de a dãrui semenilordin rodul muncii sale... Acesta estedr. ing. Emil-Sever GEORGESCUcare - prin realizãrile de pânã acum -se înscrie cu o paginã frumoasã înrândul celor mai de seamã persona-litãþi ale ºtiinþei ºi tehnicii româneºtiîn construcþii.

(Hristache POPESCU,„Personalitãþi româneºti în construcþii“)


(Urmare din numãrul anterior)În cele ce urmeazã, în evaluarea criticã comparativã

a hãrþilor de zonare seismicã a României în contextulstandardelor europene, ne vom referi, în principal, laharta privind perioada de colþ.

Metoda de lucru:� am reprezentat pe hartã staþiile seismice în care

existã înregistrãri ale cutremurelor din 1977, 1986 ºi1990 ºi s-au indicat valorile perioadelor de control (colþ)TC din spectre, prelucrate recent;

� valorile TC au fost calculate conform formulelor dinAnexa A a Codului P100-1/ 2006; precizãm cã numãrulde puncte de eºantionare ale spectrelor de rãspuns înacceleraþii, viteze ºi deplasãri utilizat în proceduraINCERC a fost simþitor mai mare decât cel utilizat deautorii codului;

� nu am avut date privind o eventualã scalare a valo-rilor TC de cãtre elaboratorii Codului P100-1 ºi al SR EN,spre a trece la perioade de revenire sporite, dacã ar ficonsiderat necesar;

� am reprezentat ºi valorile TC din hãrþile de zonareutilizate pânã în prezent, respectiv Normativul P100-1991, P100-1992 ºi Codul P100-1:2006;

� am construit poligoane înfãºurãtoare de valorimaxime ale TC pe intervale semnificative, respectiv sub0,7 s, între 0,7 s ºi 0,99 s, ºi 1,0 - 1,95 s, în douã vari-ante, poligoane concave, respectiv convexe;

� se poate pune întrebarea de ordin metodologic,dacã valorile trebuiau sã fie reprezentate ca domenii

incluse sau pot sã fie suprapuse, ca în desenele rezul-tate; asupra acestui aspect urmeazã a fi efectuate eva-luãri suplimentare;

� trasarea acestor poligoane reprezintã un exerciþiudestinat identificãrii unor similitudini între forma izoliniilordin harta TC din P100-1 ºi valorile TC din teritoriu; dindesene nu se constatã vreo similitudine de formã,poligoanele INCERC fiind ºi mult mai extinse decâtzonele TC normate în codul actual;

� am trasat preliminar ºi o nouã hartã de zonareposibilã pentru TC, care sã înlãture inconsistenþele ºisemnele de întrebare ridicate de harta din P100-1/ 2006,sugerând zone disjuncte de domenii de valori TC,respectiv 0,7 s, 1 s ºi 1,6...2 s;

� am prezentat argumente ºi critici privind opþiunileautorilor în privinþa traseului curbelor izoseistice ale TC ºial unor puncte discordante.

CRITICA HÃRÞII TC DIN P100 -1991 ªI 1992 ÎN RAPORTCU DATELE REZULTATE

DIN ÎNREGISTRÃRI PRELUCRATE RECENTEste posibil ca datele digitizate, existente în 1991-

1992, sã fi fost diferite. În mare, izolinia care delimiteazãla nord valoarea TC = 1,5 s urmãreºte linia dealurilor ºi aSubcarpaþilor, pânã la limita de sud a Platformei Mol-dave iar în sud ajunge la Dunãre ºi pe limita Dobrogei, laaceeaºi valoare fiind Delta Dunãrii. Izolinia care delimi-teazã la nord valoarea TC = 1,0 s se înscrie pe lanþulCarpatic iar în Moldova ajunge deasupra Iaºului. În vest,izolinia de TC = 1,0 s acoperã o zonã la vest deTimiºoara. Restul teritoriului are valori TC = 0,7 s.

Zonarea seismicã a Românieiîn contextul cerinþelor standardelor europene (II)

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, dr. ing. Claudiu Sorin DRAGOMIR, dr. mat. Ioan Sorin BORCIA - INCERC

Fig. 1: Poligoane înfãºurãtoare de valori maxime ale TCpe intervale semnificative – varianta concavã

Fig. 2: Poligoane înfãºurãtoare de valori maxime ale TCpe intervale semnificative – varianta convexã


În raport cu înregistrãrile se observã urmãtoarelediferenþe:

� în zona de TC = 1,0 s existã 3 staþii cu valorisupraunitare;

� în zona de TC = 0,7 s existã 1 staþie cu valoaresupraunitarã, 2 staþii care depãºesc 0,7 s;

� o mare parte din sud-estul României a fost încadratîn domeniul de valoare maximã TC.

CRITICA HÃRÞII TC DIN P100-1:2006 ÎN RAPORTCU DATELE REZULTATE

DIN ÎNREGISTRÃRI PRELUCRATE RECENTCurba domeniului de valori TC = 1,6 s:� include majoritar valori TC peste 1 s, dar nu avem o

explicaþie a limitãrii domeniului de valori TC la 1,6, dacãexistã evidenþa instrumentalã a TC = 1,95 s la RâmnicuSãrat;

� include staþia Otopeni (TC = 0,63 s), în domeniulTC = 1,6 s, în timp ce Periº care avea TC = 0,92 s ºiPloieºti cu TC = 0,97 au fost „ocolite“ ºi au rãmas înTC = 1, obþinând acea formã ciudatã a curbei anvelopãpentru TC = 1,6; dupã cum se ºtie, profilul geologic nord-sud prin Câmpia Românã indicã o adâncire ºi îngroºarea straturilor spre Carpaþi, fapt care ar putea sugera omãrire a perioadei proprii ºi posibil ºi a perioadei de colþºi nu o scãdere bruscã pe o anumitã porþiune; nu existãniciun accident geologic sau alte condiþii de teren caresã justifice acea enclavã de cca. 40 Km x 40 Km;

� la sud de Bucureºti s-a extins zona cu TC = 1,6 cu25 Km – 30 Km fãrã a avea înregistrãri justificative înalte staþii; acest procedeu ar pãrea sã indice acceptareaideii implicite din harta TC din P100-1991 ºi 1992, potrivitcãreia atunci când condiþiile de teren nu diferã sub-stanþial, parametrul TC are aceeaºi valoare pe acea arie;

� numeroase staþii care prezintã valori TC suprau-nitare nu au fost incluse în zona cu TC = 1,6, ci laTC = 0,7 s ºi vor fi analizate ulterior.

Curba domeniului de valori TC = 1,0 s:� include majoritar valori TC între 0,71 ºi 0, 97 dar ºi

staþii care prezintã valori Tc supraunitare, de ex. Galaþi(TC = 1,43), Focºani (TC = 1,03 - ca la Staþia Mãgurele);

� ºi aceastã curbã are un traseu „chinuit“, fiind dificilde înþeles schimbarea bruscã de direcþie de lângãTârgoviºte;

� Bãlþile Dunãrene au fost incluse în acest domeniu,cu limita pe conturul Dobrogei.

Curba domeniului de valori TC = 0,7 s:� include majoritar valori sub TC = 1 s, dar ºi staþii

care prezintã valori TC supraunitare, de ex. Câmpulung(TC = 1,29 s), Argeº (TC = 1,17 s) ºi Sibiu (TC = 1,29 s);nu existã explicaþii privind includerea valorilor TC relativmari, mai apropiate de TC = 1,0 s, de la Piatra Neamþ(0,82 s) ºi Botoºani (0,94 s);

� în Dobrogea, valorile din înregistrãri sunt între 0,33 sºi 0,69 s;

� zona Deltei este consideratã în acelaºi domeniu devalori TC cu relieful solid (TC = 0,7 s);

� pentru consistenþa abordãrii, se poate pune între-barea dacã Delta Dunãrii este mai apropiatã ca tip deteren de partea învecinatã sau de terenul BãlþilorDunãrii, care are TC = 1,0 s sau dacã valorile TC nuprivesc cumva, numai în acele cazuri, roca de bazã;

� în Banat, existã 3 staþii cu valori între 0,72 s ºi 1,05 s.POLIGOANELE ÎNFÃªURÃTOARE

DE VALORI MAXIME ALE TC - ANALIZA INCERC� domeniul de valori TC = 1,0 s ... 1,95 s include o

mare parte din domeniul similar TC = 1,6 s din P100-1dar în nici unul dintre poligoane nu se recunoaºteenclava de la Ploieºti;

� domeniul de valori TC = 0,71 ... 0,99 s include omare parte din domeniul similar TC = 1,0 s, dar enclavade la Câmpina se recunoaºte local, în poligonul concav;

� din aceste reprezentãri putem presupune cã autoriihãrþii din codul P100-1 au omis anumite staþii dintrasarea izoliniilor TC, fãrã a prezenta public criteriileselecþiei. Fiind vorba de o reglementare publicã, alecãrei consecinþe sunt importante, problema impune oreluare a analizelor într-un cadru de transparenþãsporitã.

TRATAREA PROBLEMEI ÎN ALTE ÞÃRI EUROPENETrecerea la adoptarea ºi implementarea EUROCO-

DURILOR a produs o efervescenþã creatoare atât în þãrilecu condiþii de hazard ºi risc seismic ridicat (Italia, Portu-galia, Grecia, Slovenia, Macedonia, România), cât ºi înþãri care nu par expuse în mod deosebit (Franþa, Spania,Elveþia, Belgia, Germania, Marea Britanie). În acest con-text s-a beneficiat de studiile ºi hãrþile de zonare la niveleuropean din Programele GSHAP ºi ESC-SESAME.Dintre aceste þãri ne vom referi în primul rând la cazurileextreme, respectiv Italia ºi Marea Britanie.

În Italia, încã din anii 1990, pornindu-se de la expe-rienþa deosebitã acumulatã istoric ºi datele instrumen-tale s-au revizuit cataloagele de seisme istorice ºizonarea, iar studiile complexe probabilistice de hazardau fost efectuate independent, atât în termeni de acce-leraþie de vârf a terenului cât ºi în intensitãþi MCS, cumetodologiile internaþionale cele mai performante.Italienii menþin în uz Scara MCS (Mercalli-Cancani-Sieberg) nu atât din patriotism cât din pragmatismulcorelaþiei cu datele istorice; în acelaºi timp, coreleazãdatele cu scãrile MSK ºi EMS.

Marea Britanie a tratat foarte serios consecinþele tre-cerii la EUROCODURI în toate domeniile, iar în dome-niul construcþiilor a stabilit o strategie specialã, pentru caavantajele sã nu fie depãºite de trecerea la noþiuni ºivalori complet diferite de cele tradiþionale, de impedimenteneluate în consideraþie sau de aplicarea neadecvatã.

Se apreciazã cã evaluarea hazardului seismicreprezintã o punte între seismologie ºi ingineria seis-micã, fiind o misiune comunã. În materie seismicã, s-aprocedat la studii de hazard seismic atât pentru sursedin teritoriu cât ºi din platoul marin învecinat, printr-oanalizã completã PSHA. Au fost elaborate hãrþilenaþionale de hazard seismic de cãtre BRITISH GEO-LOGICAL SURVEY, spre a servi ca Anexe Naþionale ale



Marii Britanii la codul structural BS EN1998: „Design ofstructures for earthquake resistance (EC8)“, publicateºi ca document al British Standards InstitutionPD6698:2007: Background paper to the UK NationalAnnexes to BS EN 1998-1, 1998-4, 1998-5 and 1998-6.[22, 23, 24]

Deciziile cheie privind modelarea au fost luate de ungrup de experþi desemnaþi de prestigiosul Institute ofCivil Engineers (ICE) la 26 aprilie 2007. Astfel, modelulia în considerare, într-o mare mãsurã, consensul opiniilorcelor informaþi despre hazardul seismic din MareaBritanie. Raportul cuprinde 70 de pagini, cu detaliereametodologiei ºi a rezultatelor.

În condiþiile unei seismicitãþi reduse a teritoriului MariiBritanii, hãrþile obþinute se referã la acceleraþia de vârf pedirecþie orizontalã, în condiþii de teren stâncos, la seismecu perioadele de revenire de 475 de ani, respectiv 2500de ani. Pentru 475 de ani, acceleraþiile sunt sub 0,02 g încea mai mare parte a þãrii, cu unele excepþii ºi chiar maimici decât valorile din hãrþile Proiectului ESC - SESAME,2001... 2003 ºi GSHAP 1996. Pentru 2500 de ani, înzonele cele mai predispuse se ajunge la 0,10 g ... 0,16 g.

Specialiºtii britanici declarã deschis cã în general nueste consideratã cea mai bunã practicã utilizarea hãrþilorcu coeficienþi de proiectare, care sã înlocuiascã studiilede amplasament, dar acele valori pot da o indicaþie anivelului de hazard. Cu privire la spectrele de proiectareasociate, specialiºtii englezi apreciau recent cã modul încare EC 8 permite considerarea influenþei magnitudiniiasupra formei spectrale, prin cele douã tipuri de spectre,este rudimentar ºi inflexibil!!! Acelaºi standard nu ar per-mite nici exprimarea influenþei intensitãþii asupraefectelor amplificãrii terenului, în consecinþã ar fi nece-sar ca EC 8 sã fie revizuit. În adoptarea Anexei Naþionaledin Marea Britanie au fost acceptate numai anumitevalori din EC 8, pentru proiectarea preliminarã, dar nus-au dat valori pentru formele standard ale spectrului ori-zontal, deoarece s-a apreciat cã majoritatea amplasa-mentelor vor necesita studii locale spre a se elaboraspectrele, cu grijã pentru aspectele neglijate deEUROCOD. [22, 23, 24].

În Portugalia, s-au elaborat hãrþi de hazard seismic înintensitãþi, pentru perioade de revenire de 95, 475 ºi 975de ani, ºi s-au utilizat datele istorice în compensareadatelor instrumentale relativ reduse [31].

În Germania, pe linia convenirii Anexelor Naþionale îndiferitele landuri, s-a ajuns în 2008 la gruparea a treizone sub denumirea «arii cu seismicitate redusã», iarrestul ca «arie cu seismicitate foarte redusã»; ca urmarea numeroaselor întrebãri ale inginerilor ºi organizaþiilorlor profesionale, se lucreazã la versiuni corectate. [30].

În Belgia, s-a urmat procedura din EC 8, dar estesemnificativ cã pentru seism de tip 1 ºi zona D existãvalori TC = 0,8 s, relativ mari pentru cutremure crustale [30].

În Elveþia, toate cele 59 de EUROCODURI au fostpublicate fãrã anexe naþionale iar regulile din EC aufost condensate în reguli de aplicare corespunzãtoareseismicitãþii teritoriului, apreciate ca fiind de nivel redusspre mediu [30].

BIBLIOGRAFIE1. DEMETRESCU, G.: Remarques sur le tremblement de terre de Roumanie

du 10 novembre 1940. Comptes Rendus de Séances de L´Académie des Sciencesde Roumanie. 553. Tome V, No. 3, p. 224-241. Ed. Cartea Româneascã, Bucureºti.

2. PETRESCU, Gh.: Despre cutremurele de pãmânt ºi regiunile seismice dinþara noastrã. Editura Tehnicã, Colecþia SRSC, nr. 108, 1955.

3. ATANASIU, I.: Cutremurele de pãmânt din România. Editura AcademieiR.P.R., 1961.

4. BÃLAN, St. CRISTESCU, V. CORNEA, I. (Coordonatori): Cutremurul depãmânt din România din 4 martie 1977, Ed. Academiei, Bucureºti, 1982.

5. *** Normativ pentru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe,social-culturale, agrozootehnice ºi industriale, indicativ P-100-92. MLPAT-DCLP,Editor INCERC, 1992

6. *** Normativ pentru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe,social-culturale, agrozootehnice ºi industriale, indicativ P-100-92. Detalierea para-metrilor de calcul ks ºi TC la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale. ContractMLPTL-INCERC. Indicativ NP-055-01, 2001.

7. GEORGESCU, E. S.: 25 de ani de la dezastrul din 4 martie 1977.Învãþãmintele ingineriei seismice. Tribuna Construcþiilor nr. 6 - 7 (156 - 157) 2002

8. GEORGESCU, E.S., Earthquake Engineering Development before and afterthe March 4, 1977, Vrancea, Romania Earthquake, Symposium „25 years ofResearch în Earth Physics”, National Institute for Earth Physics, 25 - 27september2002, Bucharest. St. Cerc. GEOFIZICA, tomul 1, p. 93-107, Bucureºti, 2003

9. GEORGESCU, E.S.: Cutremurele istorice ºi performanþa structuralã. ConferinþaNaþionalã AICPS, 14 martie 2003, Bucureºti. Buletinul AICPS, 2003

10. GEORGESCU, E.S.: Managementul riscului seismic: specific, percepþie ºicomunicare. Editura Fundaþiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN 973-8327-96-2. Volumapãrut cu sprijinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

11. GEORGESCU, E.S.: Bucureºtiul ºi seismele. Editura Fundaþiei CulturaleLibra, Bucureºti, 2007. ISBN: 978-973-7633-45-50-7. Volum apãrut cu sprijinulAutoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã.

12. *** Cod de proiectare seismicã P100. Partea I - P100-1/2004. Prevederide proiectare pentru clãdiri. (elaborator Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, Buletinul Construcþiilor, aprilie 2004; publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005).

13. *** Cod de proiectare seismicã P100. Partea I - P100-1/2006. Prevederide proiectare pentru clãdiri (elaborator Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 ºi 803 bis din25 septembrie 2006).

14. BORCIA, I.S., SANDI, H., STANCU Olga: „Condiþiile seismice din zonele„A“ ºi „B“, definite de normativul P.100-92. Constatãri pe marginea datelor instru-mentale ºi analize de hazard seismic.“, în Gazeta AICR, 34, 2000.

15. *** SR EN 1998-1/NA. Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezis-tenþa la cutremur Partea 1: Reguli generale, acþiuni seismice ºi reguli pentru clãdiri.Anexa Naþionalã. ASRO. Iulie 2008.

16. GEORGESCU, E.S., Borcia, I. S.: Observaþii privind Codul P 100-1/2004,INCERC, Laborator Evaluarea riscului seismic ºi prevenirea dezastrelor. Adresãcãtre MTCT, 31 mai 2004

17. BORCIA I. S., LUNGU D., PRAUN C., SANDU C.: „INCERC Strong MotionDatabase”, în Proc. Int. Conf. Earthquake loss estimation and risk reduction 2002,(D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo editors), Independent Film, Bucharest,Romania, 2004, vol I, pag. 329 - 340, ISBN 973-85112-8-3.

18. SANDI, H., BORCIA, I.S.: Scara Macroseismicã Europeanã 1998 , EMS-98.Ediþie bilingvã englezã-românã. Completatã cu exemple ilustrative româneºti aleclasificãrii avarierii pentru anumite tipuri de clãdiri ºi cu exemple de atribuire a inten-sitãþii din date documentare din România. Institutul Naþional de Cercetare-Dez-voltare în Construcþii ºi Economia Construcþiilor - INCERC ºi Institutul deGeodinamicã «Sabba S. ªtefãnescu» al Academiei Române. Lucrare elaboratã încadrul contractului: „Ghid privind adaptarea scãrii de intensitãþi seismice europeneEMS - 98 la condiþiile seismice ale României ºi la necesitãþile inginereºti“, benefi-ciar: MLPTL, 2002.

19. LUNGU, D., ALDEA, A., ARION, C., CORNEA, T.: City of Bucharest seismicprofile: from hazard estimation to risk mitigation. A doua Conferinþã naþionalã deinginerie seismicã - CNIS 2, 8-9 noiembrie 2001; date similare în LUNGU, D.:Seismic risk mitigation în the Vrancea region, Romania. Hazard Risk Mitigation înEurope and Central Asia. WORLD BANK Workshop, Istanbul, October 26-28, 2004

20. *** Studiu pentru calibrarea siguranþei structurale în standardele ºi norma-tivele româneºti pentru proiectarea construcþiilor pe baza codurilor ºi cercetãrilor despecialitate din SUA ºi Europa de Vest. Contract no. 50 7 1993, Faza 3-a. ICB-Facultatea de Construcþii Civile, 1994.


21. SLEJKO, D., PERUZZA, L., REBEZ, A.: Seismic hazard maps of Italy.Annali di Geofizica, Vol. 41, N. 2, June 1998.

22. MUSSON, R.M.W., SARGEANT, S.L.: Eurocode 8 seismic hazard zoningmaps for the UK. BRITISH GEOLOGICAL SURVEY SEISMOLOGY AND GEOMAG-NETISM PROGRAMME. Technical Report CR/07/125 Issue 3.0, 2007

23. BOOTH, E.: Design Spectral Shapes for the UK. Implementation of EC8 inthe UK. ICE-SECED. UK, 2007

24. BOOTH, E., SKIPP, B.: Establishing the need for seismic design în the UK.Report for the Institution of Civil Engineers’ Research Enabling Fund, September2007. ICE-SECED, UK.

25. FARDIS, M.N.: Eurocode 8 and other seismic design codes. WORKSHOPon the use of the Eurocodes în the Mediterranean Countries, 27-29 November2006, Varese, Italy.

26. MÃRMUREANU, G. at al: Harta de hazard seismic local (microzonare)pentru Bucureºti. Analiza probabilistã ºi deterministã. Vol. I, pag. 69-96, A 3-aConferinþã naþionalã de inginerie seismicã - CNIS 3, 9 decembrie 2005, Editat deINCERC Bucureºti.

27. *** Ordin nr. 688 din 10/08/2007 pentru modificarea ºi completarea Regle-mentãrii tehnice „Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectarepentru clãdiri“, indicativ P 100-1/2006, aprobatã prin Ordinul ministrului transpor-turilor, construcþiilor ºi turismului nr. 1.711/2006, Publicat în Monitorul Oficial nr. 850din 11/12/2007 ºi Anexa H la Ordinul nr. 688 din 10.08.2007 , Comentarii referitoarela prevederile P100-1:2006. Buletinul Construcþiilor, vol. 11-12/2007

28. SANDI, H.: Observaþii de ordin metodologic pe marginea codului deproiectare P.100-1/2006. Conferinþa Naþionalã AICPS 2009

29. SPENCE, R., LOPES, M., BISCH, P., PLUMIER, A., DOLCE, M.: Earth-quake risk reduction în the European Union. Proposals for a European earthquakerisk reduction programme - a discussion document. Workshop „Reducing Earth-quake Risk în Europe”, organised by the EAEE and SPES, with the support of theEuropean Commission’s Joint Research Centre (JRC) and the UK Society forEarthquakes and Civil Engineering Dynamics, and hosted by the PortugueseGovernment, Lisbon, 31 October 2005.

30. *** CEN. TC 250 SC 8. Situation Reports on the implementation ofEurocode 8 at National level for different countries. 2007.

31. SOUSA, M.L., COSTA CAMPOS, A.: Ground motion scenarios consitentwith probabilistic seismic hazard disaggregation analysis. Application to MainlandPortugal. Bull. Earthquake Eng. 7:127-147 (2009)

32. *** Proiectul MENER „Baza de date seismice pentru cutremurele dinRomania“, 2001 - 2004, INCDFP & INCERC.

33. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU, M., STANCU, O., VLAD , I., VLAD, N.:Influence of source mechanism versus that of local conditions upon spectral contentof ground motion (paper no. 2509). Proc. 13-th World Conf. on Earthquake Engineering,Vancouver, 2004.

34. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU Olga: „Asupra specificãrii condiþii-lor seismice ºi nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare“,Simpozionul Proiectarea consolidãrii structurale a construcþiilor existente pentrusiguranþa acestora la acþiunea cutremurelor de pãmânt, UTCB, 4 martie 2005.

35. SANDI, H., BORCIA, I. S.: „A summary view on the implications of availablestrong motion data on Vrancea earthquakes“, International Symposium on „StrongVrancea Earthquakes and Risk Mitigation“, October 4-6, 2007.

36. SANDI, H., BORCIA, I. S.: „On the verification criteria for base isolationsystems, under the conditions of Romania”,Technical-Scientific InternationalSymposium on „Modern Systems for Mitigation of Seismic Action”, General Associ-ation of Engineers of Romania (AGIR), Bucharest, Romania, October, 31, 2008

37. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU, O.: Asupra specificãrii condiþiilorseismice ºi nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare.Simpozionul Proiectarea consolidãrii structurale a construcþiilor existente pentrusiguranþa acestora la acþiunea cutremurelor de pãmânt, UTCB, 4 martie 2005.

38. LUNGU, D., DEMETRIU, S., ALDEA, A., ARION, C.: Probabilistic seismichazard assessment for Vrancea earthquakes and seismic action în the new seismiccode of Romania, First European Conference on Earthquake Engineering andSeismology (a joint event of the 13th ECEE & 30th General Assembly of the ESC),Geneva, Switzerland, september 2006

39. LUNGU, D., ALDEA, D., ARION, C., DEMETRIU, S.: Probabilistic zonationof Vrancea seismic hazard. Eurocode 8 reprezentation of design action, ColloqueNational AFPS, 2003.

(Continuare în numãrul viitor)


PROIECTCapitolul l. Dispoziþii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeazã aspectele eco-nomice, tehnice ºi juridice ale stimulãrii construcþiei delocuinþe sociale la care sã aibã acces, în condiþiile legii,persoanele ºi familiile cu venituri reduse, precum ºi per-soanele evacuate în baza unor hotãrâri judecãtoreºti derestituire a proprietãþilor.

Art. 2. - În înþelesul prezentei legi, prin familie seînþelege soþul, soþia, copiii ºi pãrinþii soþilor care locuiescºi gospodãresc împreunã.

Art. 3. - Promovarea ºi derularea investiþiilor publiceprivind construcþia de locuinþe sociale se realizeazã decãtre autoritãþile administraþiei publice locale, în confor-mitate cu prezenta lege.

Art. 4. - (1) Autoritãþile administraþiei publice localepun la dispoziþie terenurile destinate construcþiei delocuinþe sociale, asigurã viabilizarea terenurilor ºirealizarea reþelelor de utilitãþi ºi a dotãrilor tehnico-edi-litare necesare asigurãrii condiþiilor de locuit.

(2) Terenurile destinate construcþiei de locuinþesociale vor aparþine domeniului public al unitãþiloradministrativ-teritoriale, acest regim juridic fiind stabilit încondiþiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicãºi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

(3) Pe terenurile prevãzute la alin. (2) utilitãþile ºidotãrile tehnico-edilitare se realizeazã prin obiective deinvestiþii promovate de consiliile locale ale comunelor,oraºelor, municipiilor, respectiv ale sectoarelor munici-piului Bucureºti sau de Consiliul General al MunicipiuluiBucureºti, dupã caz, potrivit legii. Pentru realizarealucrãrilor de infrastructurã - alimentare cu apã, pietruiride drumuri - acolo unde este cazul, obiectivele deinvestiþii pot fi cuprinse în programele specifice derulatede Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei.

(4) Lucrãrile necesare pentru realizarea/extindereareþelelor de alimentare cu energie electricã a locuinþelorsociale ºi de iluminat public, precum ºi tarifele deemitere a avizelor de amplasament, avizele tehnice deracordare ºi tarifele de racordare a locuinþelor la energieelectricã se finanþeazã din surse ale bugetelor locale ºidin alte surse legal constituite.

Art. 5. - (1) Pentru construcþia de locuinþe sociale sevor adopta soluþii de suprafaþã ºi confort minim pre-vãzute în Legea locuinþei nr. 114/1996, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, cu încadrarea înpreþul minim al pieþei, în condiþiile pedoclimatice exis-tente în amplasament.

(2) Numãrul de unitãþi locative ºi structura pe numãrde camere, pentru fiecare locaþie în parte, se va deter-mina justificat prin numãrul de solicitanþi ºi structura pre-ponderentã a familiilor acestora.

Art. 6. - Dupã finalizarea lucrãrilor de construcþie ºipunerea în funcþiune a locuinþelor sociale construite prinProgram, acestea fac obiectul domeniului public alunitãþilor administrativ-teritoriale ºi sunt administrate deconsiliile locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor,respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiuluiBucureºti sau, dupã caz, de Consiliul General alMunicipiului Bucureºti, în a cãror razã de autoritateadministrativã se aflã potrivit legii.

Capitolul II. Construirea de locuinþe socialeArt. 7. - (1) Terenurile destinate construcþiei de

locuinþe sociale trebuie sã fie libere de sarcini ºi cuprinse,cu destinaþia propusã, în planuri urbanistice aprobate.

(2) Pentru obiectivele de investiþii stabilite în condiþiileprevãzute la art. 3, autoritãþile administraþiei publicelocale vor achiziþiona studii de fezabilitate, care vor fisupuse aprobãrii potrivit legii.

(3) În promovarea obiectivelor de investiþii se voravea în vedere, în mod prioritar, transformarea, moder-nizarea ºi/sau reabilitarea unor construcþii proprietatepublicã existente sau aflate în diferite stadii de execuþie,în condiþiile legii.

(4) Finanþarea studiilor de fezabilitate prevãzute laalin. (2) se asigurã din alocaþii de la bugetul de stat pre-vãzute anual cu aceastã destinaþie prin bugetul Minis-terului Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei, aprobat încondiþiile legii.

(5) Aprobarea documentaþiilor tehnico-economice aleobiectivelor de investiþii prevãzute la alin. (2) se face încondiþiile prevãzute de lege pentru investiþii publice.

(6) Sumele necesare consultanþei ºi asistenþeitehnice în urmãrirea ºi derularea investiþiilor se asigurãde la bugetele locale.

Art. 8. - (1) Finanþarea lucrãrilor de construcþii-montajse realizeazã din surse ale bugetelor locale sau dincredite bancare, contractate de autoritãþile administraþieipublice locale ºi garantate de stat, pe termen lung saudin transferuri bugetare din sumele destinate pentruechilibrarea bugetelor locale.

(2) Împrumuturile contractate de unitãþile administra-tiv-teritoriale pentru finanþarea lucrãrilor prevãzute laalin. (1) sunt exceptate de la prevederile art. 63 alin. (4)din Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(3) Garanþiile se acordã în numele ºi contul statuluide cãtre un fond social de garantare a creditelor pentrulocuinþe, care va fi înfiinþat prin hotãrâre a Guvernului, custatut de instituþie publicã cu personalitate juridicã,finanþatã integral din venituri proprii, aflatã în coor-donarea Ministerului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii,Comerþului ºi Mediului de Afaceri.

PROIECT PROPUNERE LEGISLATIVÃ

Lege privind stimulareaconstrucþiei de locuinþe sociale

ARACO


(4) Veniturile fondului social de garantare a creditelorpentru locuinþe se constituie din:

a) 0,25% din impozitul pe tranzacþiile imobiliare;b) 3% din valoarea tranzacþiilor imobiliare efectuate

de Fondul Proprietatea ºi Autoritatea pentru Valorifi-carea Activelor Statului;

c) 2,5% din valoarea taxei pentru emiterea certifica-tului de urbanism ºi autorizaþiei de construire:

d) 3% din taxa perceputã de Inspectoratului de Statîn Construcþii;

e) alocaþii anuale de la bugetul de stat;f) contribuþii ale Loteriei Naþionale;g) donaþii ale persoanelor fizice ºi juridice;h) alte venituri.(5) Plafonul de garantare pentru primul an de aplicare a

prezentei legi este de 1,5 miliarde Euro.Art. 9. - (1) Dupã aprobarea studiilor de fezabilitate ºi

dupã aprobarea finanþãrii obiectivelor de investiþii con-form legii, autoritãþile administraþiei publice locale orga-nizeazã, potrivit legislaþiei privind achiziþiile publice,procedurile pentru achiziþia proiectãrii ºi execuþieilucrãrilor, sau, dupã caz, procedurile pentru achiziþia exe-cuþiei lucrãrilor pe baza documentaþiei tehnice elaborate.

(2) Autoritãþile administraþiei publice locale asigurãurmãrirea ºi supravegherea tehnicã a lucrãrilor, recepþiala terminarea lucrãrilor de construcþii-montaj conformgraficului anexã la contract, punerea în funcþiune aobiectivelor de investiþii ºi recepþia finalã a lucrãrilor deconstrucþii-montaj.

(3) Supravegherea tehnico-economicã a lucrãrilor deconstrucþii-montaj se realizeazã de cãtre autoritãþileadministraþiei publice locale prin personal propriu ates-tat, angajaþi cu contract sau prin unitãþi de consultanþã,în conformitate cu reglementãrile în vigoare.

Capitolul III. Repartizarea ºi administrarea locuinþelorsociale

Art. 10. - Administrarea locuinþelor sociale se face încondiþiile prevãzute de lege pentru locuinþele sociale dinfondul locativ de stat.

Art. 11 - (1) În vederea soluþionãrii cererilor privindrepartizarea unor locuinþe sociale construite în temeiulprezentei legi, autoritãþile administraþiei publice localevor stabili mãsurile necesare pentru luarea în evidenþã ºipentru examinarea solicitãrilor primite în acest scop prinhotãrâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraºelor,municipiilor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiuluiBucureºti sau prin hotãrâre a Consiliul General alMunicipiului Bucureºti ºi, dupã caz, se vor constituicomisii de examinare a solicitãrilor de locuinþe sociale ºise vor stabili ºi da publicitãþii, prin afiºare la sediul con-siliului local, criteriile în baza cãrora se repartizeazãrespectivele locuinþe, actele justificative necesare careînsoþesc cererea ºi locul de primire a cererilor.

(2) Au acces la locuinþele sociale construite întemeiul prezentei legi, în vederea închirierii, persoaneleºi familiile cu un venit mediu net lunar pe persoanã,realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câºtigului salarialmediu net lunar pe total economie, comunicat de InstitutulNaþional de Statisticã în ultimul Buletin statistic, anteriorlunii în care se analizeazã cererea ºi anterior lunii încare se repartizeazã locuinþa socialã, precum ºi persoa-nele evacuate în baza unor hotãrâri judecãtoreºti derestituire a proprietãþilor.

(3) Venitul net lunar pe persoanã se stabileºte pebaza declaraþiei de venit ºi a actelor doveditoare, potrivitprevederilor legale. Declaraþiile de venit, fãcute cunesinceritate, atrag rãspunderea penalã a semnatarilor.

(4) Nu pot beneficia, potrivit legii, de locuinþe socialeconstruite conform prezentei legi persoanele ºi familiileîn care cel puþin unul dintre membri:

a) deþine în proprietate o locuinþã;b) a înstrãinat o locuinþã dupã 1 ianuarie 1990;c) a beneficiat de sprijinul statului în credite ºi execuþie

pentru realizarea unei locuinþe;d) deþine, în calitate de chiriaº, o altã locuinþã din fon-

dul locativ de stat.(5) La stabilirea criteriilor prevãzute la alin. (1) se va

þine seamã de prevederile alin. (2) ºi (4), în cadrulfiecãrui criteriu; la stabilirea ordinii de prioritate se voravea în vedere:

a) condiþiile de locuit ale solicitanþilor;b) numãrul copiilor ºi al celorlalte persoane care

gospodãresc împreunã cu solicitanþii;c) starea sãnãtãþii solicitanþilor sau a unor membri ai

familiilor;d) vechimea cererilor.(6) Comisiile constituite conform alin. (1) vor examina

cererile în ordinea de prioritate stabilitã potrivit alin. (5) ºivor prezenta spre aprobare consiliilor locale alecomunelor, oraºelor, municipiilor, consiliilor locale alesectoarelor municipiului Bucureºti sau Consiliului Generalal Municipiului Bucureºti, dupã caz, lista cuprinzând soli-citanþii îndreptãþiþi sã primeascã o astfel de locuinþãsocialã.

Dupã aprobare listele se vor afiºa la sediile consiliilorlocale.

(7) Contestaþiile cu privire la stabilirea accesului lalocuinþele sociale construite conform prezentei legi, pre-cum ºi la acordarea prioritãþilor în soluþionarea cererilorse vor adresa primarului în termen de 7 zile de la afi-ºarea listelor prevãzute la alin. (6). Soluþionarea contes-taþiilor se va asigura în termen de 15 zile de la primire, încondiþiile legii.

Art. 12. - (1) Închirierea locuinþelor sociale construiteîn temeiul prezentei legi se face în condiþiile prevãzutede Legea locuinþei nr. 114/1996, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, Ordonanþa de urgenþãa Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºistabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia delocuinþe, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legeanr. 241/2001, cu modificãrile ulterioare, ºi de HotãrâreaGuvernului nr. 1.275/2000 privind aprobarea Normelormetodologice pentru punerea în aplicare a prevederilorLegii locuinþei nr. 114/1996, cu modificãrile ulterioare.

(2) Chiria nominalã este subvenþionatã din surse alebugetelor locale, nivelul maxim al chiriei pentrulocuinþele sociale fiind de 10% - 15% din venitul net allocatarilor, respectiv din venitul cumulat al familiei.

(3) Un procent de 10% din numãrul locuinþelor socialeconstruite va fi destinat persoanelor evacuate în bazaunor hotãrâri judecãtoreºti de restituire a proprietãþilor.

Capitolul IV. Dispoziþii finaleArt. 13. - Guvernul va elabora norme metodologice

de aplicare a prezentei legi în termen de 60 de zile de laintrarea în vigoare a acesteia, care vor fi publicate înMonitorul Oficial al României, Partea l.

Buletin ARACO nr. 22/2009


Sistem complet pentru realizare de clãdiri pasivePRIMA CLÃDIRE PASIVÃ DE BIROURI DIN ROMÂNIA

Marin CRUÞESCU, director general - AMVIC Bragadiru

Pentru a da o valoare cât mai

mare banilor investiþi, dvs. nu trebuie

doar sã-i cheltuiþi, ci sã apelaþi la

tehnologii ºi materiale de ultimã

generaþie tehnicã, pentru ca aceste

materiale sã nu se uzeze moral, cel

puþin în urmãtorii 10 ani, ºi sã con-

tribuie la sporirea eficienþei energe-

tice a clãdirilor.

O clãdire pasivã înseamnã redu-

cerea cu peste 80% a necesarului

de energie, dar ºi o reducere impor-

tantã a poluãrii, în comparaþie cu

clãdirile clasice existente.

Aºadar, o casã/clãdire pasivã

oferã pe toatã durata de existenþã a

ei maximum de confort cu consumuri

minime de energie.

AVANTAJELE UNEI CLÃDIRI PASIVE

Consumuri mici de energie - maxi-

mum 1,5 l combustibil lichid sau

1,5 mc de gaz pe metrul pãtrat

de suprafaþã utilã - echivalentul a

15 KWh.

Necesarul anual de energie este

limitat, prin standardul german, la

maximum 15 KWh/mp an.

SC AMVIC SRL - membrã a

AMVIC GROUP - este o firmã

româneascã ce produce la Braga-

diru materiale termoizolante: plãci

din Neopor® ºi polistiren expandat,

de diferite densitãþi ºi grosimi,

În ansamblul dezvoltãrii globale, omenirea îºi pune mari speranþe în gãsirea unor noi tehnologii deexploatare ºi utilizare a resurselor fiecãrei þãri în parte. Este vorba de tehnologii moderne, eficiente ºinepoluante, care sã facã posibilã trecerea la noi resurse pentru obþinerea ºi menþinerea independenþeienergetice.

Pornind de la aceste exigenþe mondiale, specialiºtii de la AMVIC s-au axat din anul 1994 pe promovarea însistemul construcþiilor a materialelor de calitate bazate pe deviza: „Suntem prea sãraci pentru a ne permitelucruri ieftine“.

Fig. 1: Neopor® pentru termoizolaþie Fig. 2: Cofraje termoizolante din Neopor® Fig. 3: Ferestre pasive


utilizate pentru termosistem la

clãdirile existente sau la cele noi.

De asemenea, sistemul de con-

strucþii AMVIC care constã din

cofraje termoizolante din Neopor®

pentru clãdiri de joasã energie ºi

clãdiri pasive.

Grupul de firme AMVIC oferã

un pachet de servicii ºi materiale

de cea mai bunã calitate:

� Cofraje termoizolante din Neopor®

pentru clãdiri pasive;

� Ferestre, vitraje termoizolante

pasive;

� Instalaþii de ventilare contro-

latã, cu recuperare de cãldurã;

� Instalaþii solare cu vid;

� Pompe de cãldurã geotermale;

� Instalaþii de încãlzire prin pardo-

sealã;

� Învelitori din þigle metalice +

termoizolaþie din celulozã ignifugatã.

Vorbind despre termoizolaþia

pentru anveloparea clãdiri lor,

precizãm cã plãcile din Neopor®

ignifugate sunt un produs revo-

luþionar care:

� reduce costurile pentru încãlzire

în perioadele friguroase;

� reflectã pânã la 75% din radi-

aþiile solare cu unde lungi ºi, astfel,

se reduce temperatura pe timp cãl-

duros cu 20 0C;

� preia ºi disperseazã în masa

proprie tensiunile create de variaþiile

termice, deci nu mai apar fisuri pe

faþade;

� are conductivitatea (λ) de

0,033 W/mK la densitatea de

15 Kg/m3, aºadar, coeficientul de

transfer termic este mai scãzut cu

20% faþã de polistirenul clasic.

Neoporul produs de AMVIC la

Bragadiru se livreazã sub formã de

plãci la dimensiunile standard de

50 cm x 100 cm cu grosimea între

10 cm ºi 50 cm ºi cu densitãþi

cuprinse între 14 Kg/m3 ºi 24 Kg/m3 -

26 Kg/m3.

Cofrajele termoizolante pasive

din Neopor® se utilizeazã la constru-

irea clãdirilor cu înãlþimi de P + 10

(12 - 14) nivele (pereþi structurali).

Transferul termic al unui perete

cu acest tip de cofraje este de 0,11

W/mpK, oferind o termoizolare uni-

formã pe tot peretele, inclusiv la

colþuri.

SISTEM DE CONSTRUIRE

Cu cofrajele termoizolante AMVIC

din Neopor® se realizeazã într-un

timp scurt clãdiri fãrã punþi termice,

constituind o soluþie rapidã, efi-

cientã, solidã ºi economicã.

Produs românesc, recomandat

ca soluþie realã pentru locuinþe

sociale de care este atât de mare

nevoie, ºcoli, grãdiniþe, spitale etc.,

sistemul de construire cu cofraje

termoizolante din Neopor® AMVIC

asigurã pe toatã durata de existenþã

a clãdirilor costuri extrem de reduse

de întreþinere (mai ales pentru clã-

dirile pasive), siguranþã la intem-

perii, furtuni, uragane ºi, nu în

ultimul rând, un confort interior

excelent.

Un alt element important în rea-

lizarea caselor pasive îl reprezintã

ferestrele ºi vitrajele termoizolante

pasive, cu rame din profile PVC ce

sunt produse ºi se pot achiziþiona de

la S.C. Corina Gealan S.R.L.. Aces-

tea deþin marcajul CE ºi au vitraje

termoizolante cu trei foi de geam,

din care douã cu LowE, baghetã ter-

micã (oþel inox) ºi Kripton între foile

de geam, având U = 0,5 W/mpK.

Ramele termoizolante au trans-

ferul termic U = 0,82 W/mpK.

Sistemul de ventilare contro-

latã cu recuperare de cãldurã asi-

gurã în permanenþã, într-o clãdire

pasivã, un aer proaspãt, la tempe-

ratura adecvatã anotimpului ºi acti-

vitãþilor ce se desfãºoarã în interiorul

acestora.

Fig. 4: Pompã de cãldurã geotermalã Fig. 6: Instalaþie solarã - panouri cu vidFig. 5: Sistem de ventilare cu recuperare de cãldurã



Prin sistemul de preîncãlzire,

respectiv de prerãcire a aerului din

exterior, trecerea acestuia într-un

sistem subteran de tubulaturi cu

stratul interior antimicrobian care

conþine ioni de argint asigurã igie-

nizarea aerului care pãtrunde în

clãdire. Astfel, pe lângã reducerea

costurilor de energie, nu se econo-

misesc doar bani, ci se îmbunãtãþeºte

semnificativ ºi confortul din interiorul

clãdirilor.

Lipsa aerului proaspãt din clãdiri

determinã apariþia unor stãri de

ameþealã, dureri de cap, ºi duce la

rãspândirea de spori ºi bacterii în

aerul ambiant. Din pãcate, la noi în

þarã nu existã cadrul legislativ care

sã impunã instituþiilor sã fie dotate

cu astfel de instalaþii de ventilare

controlatã, cu recuperare de cãl-

durã. Aºa se face cã, din cauza lip-

sei aerului proaspãt, se creeazã

condiþii de propagare a viruºilor ºi a

bacteriilor care provoacã gripe ºi alte

boli ce atacã sistemul respirator

al oamenilor.

Un aspect important este ºi acela

cã o casã pasivã, indiferent de

funcþiune - locuinþe unifamiliale,

blocuri de locuinþe colective, hoteluri,

instituþii etc. - presupune utilizarea

într-o mãsurã cât mai mare a ener-

giilor regenerabile, nepoluante.

De exemplu, în majoritatea

cazurilor de clãdiri pasive, acestea

au prevãzutã ºi o instalaþie solarã

(panouri cu vid) care se utilizeazã

pentru:

� încãlzirea apei calde menajere

ºi aport la încãlzirea prin pardosealã;

� încãlzirea apei din piscine;

� încãlzirea ºi preîncãlzirea aerului

din instalaþiile de ventilare controlatã.

Panourile Heliostar absorb 1.300

KWh/m2/an - 1800 KWh/m2/an (în

zona de sud a României), cu un

foarte bun randament termic.

Pompa de cãldurã geotermalã,

componentã a unei case pasive, are,

la rândul ei, în vedere utilizarea ener-

giei geotermale ca sursã de energie

gratuitã ºi independentã. Aceastã

formã de energie se regenereazã

permanent in interiorul pãmântului.

Alte efecte de reþinut sunt: diminu-

area considerabilã a emisiilor de CO2,

economie de energie la încãlzire ºi

rãcire cu pânã la 75% iar în combi-

naþie cu o suprafaþã radiantã existã

posibilitatea realizãrii încãlzirii ºi rã-

cirii cu aceeaºi tehnicã de instalaþie.

Sistemul de încãlzire prin par-

dosealã al caselor pasive este

ecologic ºi contribuie la:

� confort termic;

� economisire de energie;

� asigurarea unui climat interior

sãnãtos;

� amenajarea liberã a spaþiului.

Un rol important din punct de

vedere energetic pentru o casã

pasivã îl au învelitorile din þiglã

metalicã ondulatã care au o duratã

lungã de viaþã ºi asigurã o protecþie

perfectã a clãdirilor. Materia primã

pentru aceste învelitori este oþelul

suedez zincat la cald, având gro-

simea de 0,55 mm, care este prote-

jat cu un strat de pasivitate ºi un

strat primar, peste acestea fiind apli-

cat stratul de plastisol sau poliester.

Calitatea excepþionalã a materialului,

forma, aspectul ºi culorile reco-

mandã învelitorile atât pentru con-

strucþii noi, cât ºi pentru renovarea

oricãrui tip de acoperiº în condiþii de

maximã siguranþã. De asemenea, se

recomandã utilizarea de culori

deschise ce nu atrag radiaþia solarã.

Pentru eliminarea punþilor ter-

mice la nivelul acoperiºului, se uti-

lizeazã la ºarpanta prefabricatã

termoizolaþia cu celulozã ignifugatã

care asigurã uniformitatea ºi conti-

nuitatea stratului termoizolant.

Celuloza ignifugatã - thermoflok

- este un material pentru termoizo-

laþie din fibre de celulozã ce poate fi

folosit pentru termoizolarea acoperi-

ºului, pereþilor exteriori ºi interiori

sau a tavanului, fiind aplicat prin

suflare cu presiune.

Materialul termoizolant - celuloza

ignifugatã - se caracterizeazã prin

faptul cã termoizoleazã perfect

locurile unde se aplicã, atât pe

durata anotimpului cald, cât ºi pentru

cel rece. Se reduc astfel, conside-

rabil costurile pentru încãlzire iarna

ºi pentru instalaþia de climatizare

vara, având, în plus, o caracteristicã

importantã ºi anume cã absoarbe ºi

cedeazã umiditatea în procent de

pânã la 10%.

O altã caracteristicã importantã a

celulozei ingnifugate este cã pã-

trunde pânã în cele mai mici spaþii,

eliminând astfel posibilitatea formãrii

de punþi termice.

Grupul de firme AMVIC Bragadiru

oferã un pachet de materiale princi-

pale necesare construirii, dotãrii cu

instalaþii ºi finisãrii unei clãdiri. Ele-

mentul de calitate este faptul cã aces-

tea rãspund actualelor cerinþe de

eficienþã energeticã de pe piaþa con-

strucþiilor ºi contribuie la o dezvoltare

durabilã, pe principii ecologice. �


CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

SANEX SACluj-Napoca

HOLCIM (ROMANIA) SABucureºti

LAFARGE AGREGATEBETOANE SA - Bucureºti

IMSAT SABucureºti

APLAST SRLCeptura, jud. Prahova

HILL INTERNATIONAL(BUCHAREST) SRL - Bucureºti

CAM SERV SRLBerceni, jud. Ilfov

LOYAL IMPEX SRLSuceava

ROCA OBIECTE SANITARE SRLBucureºti

ADCA PROIECT GROUP SRLBucureºti

AUSTROTHERM COM SRLBucureºti

AMVIC SABragadiru

CARMEUSE HOLDING SRLBraºov

MACON SARepublica Moldova

PSV COMPANY SABucureºti

PETROCONSTRUCT SAPiteºti

ART CONSTRUCT ‘94 SRLBucureºti

PASIROM INTERACTIV SRLBucureºti

BICO INDUSTRIES SRLPiatra Neamþ

DAMILA SRLRâmnicu Vâlcea

GLANTZ-INSTAL GRUP SRLBucureºti

PROCIVIL SRLSlobozia


prof. univ. dr. ing. Elena AXINTE, ºef lucrãri dr. ing. Elena-Carmen TELEMAN, drd. ing. Georgeta VÃSIEª -Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” Iaºi

România se gãseºte într-o zonãgeograficã cu o foarte bunã acope-rire solarã (fig. 1).

Energia oferitã gratuit de soareeste convertitã, prin intervenþia teh-nologicã a oamenilor, în energieelectricã ºi termicã prin intermediulpanourilor solare fotovoltaice ºi apanourilor solare termice.

Captatoarele solare folosescradiaþia solarã directã ca ºi radiaþiasolarã difuzã în cazul zilelor înnoratecât ºi pe cea din perioada de iarnã,când reflexia zãpezii contribuie laabsorbþia radiaþiei solare. Cu ajutorulcaptatoarelor solare se realizeazão economie semnificativã a consu-mului de energie utilizatã pentru prepa-rarea apei calde menajere (fig. 2),pentru încãlzirea apei din piscinesau a spaþiilor din clãdiri, concomi-tent cu reducerea emisiilor toxice înatmosferã.

Tehnologiile utilizate pentru cap-tarea ºi convertirea radiaþiei solareau o istorie proprie de peste unsecol, dar ele au început sã atragãatenþia societãþii umane abia înultimele decenii, odatã cu creºterilesubstanþiale pe plan mondial alepreþurilor combustibililor primari -petrol ºi gaze naturale.

Alocarea unor importante fonduripentru cercetare în acest domeniu,de cãtre marile companii energetice,a avut ca rezultat perfecþionareatehnologiilor alternative, între carese aflã cele bazate pe captarea ºi

convertirea radiaþiei solare în energietermicã sau în energie electricã. Înprezent, cele mai performante cap-tatoare solare termice sunt capabilesã reþinã peste 92% din radiaþiasolarã, atât pe timp de varã cât ºiiarna.

Actualitatea captatoarelor solareeste o realitate fundamentatã pentrueficienþa ºi rentabilitatea lor. Pentrucetãþean, necesitatea utilizãrii pescarã largã a energiei solare are oconotaþie civicã extrem de profundã,

izvorâtã din preocuparea actualãstringentã a societãþii umane pentrurestrângerea severã a surselor depoluare cu efect de serã.

Panourile de captare a energieisolare pot fi amplasate la sol (fig. 3)

Radiaþia solarã bombardeazã Terra fãrã încetare, oferind, gratuit pe timpul zilei, o cantitate imensã deenergie, în principal termicã. Valoarea acesteia depinde de latitudinea punctului de mãsurare, de momen-tul zilei ºi, în mai micã mãsurã, de anotimp. Energia solarã reprezintã o soluþie economicã pentruþara noastrã deoarece utilizeazã o sursã inepuizabilã de energie neconvenþionalã.

Actualitatea utilizãrii panourilor solare este o realitate izvorâtã din preocuparea societãþii umane pentrurestrângerea severã a surselor de poluare cu efect de serã.

Amplasarea captatoarelor solare pe elemente de construcþie (acoperiºuri terasã, acoperiºuri încli-nate, pereþi sau la sol) ridicã unele probleme inginereºti, printre care dimensionarea panourilorplane ºi a sistemelor care le susþin, astfel încât sã fie satisfãcute exigentele de siguranþã în exploatarela viteze mari ale vântului, cu consumuri minime de material ºi pe baza unor soluþii structural-constructiveconvenabile.

Acþiunea vântului asupra panourilor solare

Fig. 1: Zone de radiaþie solarã ale Europei

Fig. 2: Energia solarã utilizatã pentru preparareaapei calde menajere

Fig. 3: Amplasarea pe teren a panourilor solare, în ºiruri paralele [www.asder.asso.fr]


sau pe clãdiri, pe acoperiºul terasã(fig. 4) în planul înclinat al acoperi-ºului (fig. 5, 6), sau pe faþadeleclãdirilor (fig. 7).

Performanþa unei instalaþii solaretermice este produsul unei seriiîntregi de parametri tehnici, careprivesc capacitatea de conversie aradiaþiei solare în energie termicã,cât ºi pe cea de conservare ºi trans-fer a acesteia cãtre utilizatorul final.Indiferent de sistemul constructiv deamplasament, un parametru impor-tant îl constituie orientarea panouluisolar (abaterea de la direcþia sudicã,înclinaþia faþã de orizontalã, gradulde umbrire).

EFECTELE ACÞIUNII VÂNTULUIASUPRA PANOURILOR SOLAREExistã mai multe situaþii care ca-

racterizeazã acþiunea vântului asuprapanourilor solare sau, mai bine spus,interacþiunea vânt-captatoare, deoa-rece ºi caracteristicile vântului (direcþiacurgerii, componentele locale alevitezei, frecvenþa fluctuaþiilor, scaraturbulenþei) sunt influenþate depanourile solare:

� poziþia captatoarelor care suntinstalate pe o clãdire compactã saula sol;

� gruparea captatoarelor carepot fi izolate sau distribuite în ºiruri;

� modul în care sunt fixate capta-toarele care pot fi detaºate de planulunui element de construcþie.

Prevederile normativului româ-nesc SR EN 1991-1-4, bazat peEUROCODE 1, privind evaluareaforþelor exercitate de vânt pe ele-mente structurale se determinã curelaþia:

Fw = qrefce(z)cfcdAref (1)În cazul captatoarelor solare

plane, coeficienþii de forþã cf pot ficoeficienþi globali care reprezintãforþa rezultantã sau coeficienþi localicare reprezintã forþa localã maximãpentru diferite direcþii ale vântului.

În cazul plãcilor solare detaºatede planul unui element de con-strucþie (acoperiº) sau de sol, coefi-cienþii de forþã cf pot fi coeficienþi

Fig. 5: Panouri solare situate pe acoperiºurile înclinate sau curbe ale clãdirilor etajate:a. acoperiºuri înclinate, individuale sau în câmp continuu [www.climamaison.com, www.ademe.fr];

b. acoperiºuri curbe [www.cel.fr]; c. acoperiºuri terasã [www.tecsol.fr]

b.

a.

c.

Fig. 4: Captatoare solare amplasate pe acoperiºul terasã ºi sistemele metalice de susþinere-fixare:a. [www.batiproduitsmaison.com], b. [www.toulouse-solaire.com]

a. b.

Fig. 6: Panouri solare situate pe acoperiºurile înclinate ale clãdirilor rezidenþiale [www.meteocentrale.ch]

Fig. 7: a. Faþadã solarã în Esslingen - 110 mp;b. cel mai mare panou montat pe faþada unei clãdiri de locuinþe în Coslada (Madrid) - 920 mp

a. b.



globali care reprezintã forþa rezul-tantã sau coeficienþi locali carereprezintã forþa localã maximã pen-tru diferite direcþii ale vântului.

Coeficienþii locali rezultanþi peplaca captatorului vor fi:

cLR = ± cns ± cni (2)unde cns este coeficientul de pre-

siune de pe suprafaþa exterioarã aplãcii captatorului, iar cni este coefi-cientul de presiune de pe suprafaþaposterioarã a acestuia (fig. 8).

Normativul furnizeazã informaþiiasupra copertinelor cu o singurãpantã, singulare ºi nu face referiri laplãcile dispuse în ºiruri consecutive.De asemenea, nu este precizatãinfluenþa importantã a amplasamen-tului (sol sau clãdiri - fig. 9) asupradistribuþiilor de presiuni înregistratepe captatoarele solare plane.

Curgerea aerului în zona câmpu-lui de captatoare este complexã fiind

influenþatã semnificativ de geometriaºi dimensiunile clãdirii precum ºi deincidenþa vântului în raport cu clãdi-rea (fig. 10).

Prezenþa vârtejurilor desprinse la

marginea acoperiºului (fig. 10a) ºi la

colþul clãdirii (fig. 10b) intensificã

turbulenþa în apropierea perimetrului

terasei, ceea ce recomandã evitarea

acestor zone de amplasament ale

captatoarelor.

Indiferent de tipul de normativ uti-

lizat în proiectare (norma naþionalã

sau EUROCODE 1) trebuie interzisã

orice extrapolare dincolo de câmpul

lor de aplicaþii ºi trebuie totdeauna

sã se apeleze la încercãri pe

machete în tunel cu strat limitã tur-

bulent pentru determinarea acþiunii

vântului, în toate cazurile în care

reglementãrile tehnice nu conþin

referiri sau acestea sunt vagi.

STUDII EXPERIMENTALEÎN TUNEL AERODINAMIC

În cadrul Facultãþii de Construcþii

ºi Instalaþii din Iaºi, la Catedra de

Construcþii Civile ºi Industriale, în

Laboratorul de Aerodinamicã a con-

strucþiilor, funcþioneazã un tunel

aerodinamic cu strat limitã turbulent

SECO 2, de tipul celor cu circuit de

revenire deschis (fig. 11), organizat

la iniþiativa prof. univ. ing. Adrian

RADU. Acesta are o secþiune trans-

versalã de 1,4 m x 1,4 m ºi o

lungime a zonei de experimentare

de 8,8 m, suficientã pentru dez-

voltarea diferitelor profile de vitezã a

curgerii aerului în funcþie de stratul

limitã care urmeazã sã fie reprodus.

Vitezele maxime ce se pot dezvolta

sunt de 10 m/s - 18 m/s.

Tehnica experimentãrii se bazeazã

pe modelare fizicã, fiind reprodus

stratul limitã turbulent specific

amplasamentului clãdirii precum ºi

clãdirea însãºi, imersatã în acesta.

Fig. 8: Curgerea aerului în jurul unei plãci înclinate (a) ºi calculul coeficientului CLR (b)

Fig. 9 : Curgerea aerului asupra ºirurilor de plãci plane amplasate la sol (a.)sau pe acoperiºul terasã al clãdirilor (b.)

a. b.

a. b.

Fig. 11: a. Tunelul cu strat limitã turbulent SECO 2 din Laboratorul de Aerodinamicã a construcþiilor ºib. vedere în lungul zonei experimentale

a. b.

Fig. 10: Turbulenþa curgerii deasupra acoperiºului terasã cu captatoare la incidenþe diferite ale vântuluifaþã de clãdire: 1. - plãci captatoare, 2. - saltul curgerii generale deasupra terasei cu captatoare

ºi turbulenþa produsã de captatoare, 3. - curgere generalã ce ocoleºte clãdirea,4. - vârtejuri desprinse la marginea terasei, 5. - curgere sub captatoare.

a. b.



A devenit importantã (chiar obliga-torie potrivit SR EN 1991-1-4/2006,pct. 4.3.4), considerarea vecinã-tãþilor construite asupra efectelorvântului pe o construcþie, îndeosebiprin majorarea presiunilor, negativesau pozitive, evaluate în situaþiastructurii singulare.

Mãsurarea presiunilor fluctuantedin vânt pe suprafaþa unei machete,pe baza cãrora se obþin coeficienþiide presiune medii, de vârf ºiabaterea standard, se realizeazã cuajutorul unor echipamente specificestudiilor experimentale desfãºurateîn tunel (sonde termoanemometriceºi traductori de presiune produse defirme precum T.S.I. ºi Scanivalve dinS.U.A. existente de altfel ºi în labo-ratoarele de profil din strãinãtate).

Macheta clãdirii, modelatã lascarã, este echipatã cu prize de pre-siune distribuite pe suprafaþa studi-atã, presiunile instantanee fiind apoitransmise, prin tuburi de legãturãflexibile, spre traductorii de presiuneºi calculator.

Datele primare obþinute în urmamãsurãtorilor se regãsesc sub formaînregistrãrilor pe o perioadã limitatãîn timp (aproximativ un minut), a pre-siunilor fluctuante. Numãrul de valoriobþinute pe prizã (eºantioane) seprelucreazã cu ajutorul tehnicii desoftware prin programe specializatede calcul.

Pe baza presiunilor instantaneeachiziþionate în dreptul prizelor depresiune distribuite pe suprafaþaanalizatã pot fi trasate hãrþi de izo-presiuni referitoare la coeficienþii depresiune, negativi ºi pozitivi, pentruvalorile medii sau de vârf aleacestora. Cu aceste valori se evalu-eazã presiunile din vânt pe suprafaþapanourilor solare, cu utilitate deose-bitã pentru dimensionarea siste-melor de fixare ºi prindere peelementele de construcþie.

CONCLUZIIPe lângã metodele moderne de

evaluare virtualã a efectelor curen-þilor de aer în curgerea lor turbulentãîn jurul construcþiilor, studiile experi-mentale în tunel aerodinamic custrat limitã turbulent îºi dovedesc încontinuare, cu prioritate, capacitateade a integra influenþa complexã aparametrilor ce modeleazã câm-purile de presiuni ºi viteze. Pe dealtã parte, codurile ºi standardelereferitoare la construcþii, ca urmare aefortului de a le creºte acurateþea ºigradul de informare, devin tot maistufoase, ceea ce accentueazãrezerva utilizatorilor faþã de com-plexitatea acestor documente, optân-du-se pentru combinaþia dintreprevederi ºi investigaþii ori de câteori este nevoie pentru stabilirea unuiechilibru optim între cost ºi risc.

De semnalat faptul cã normativulSR EN 1991-1-4/2006, pct. 4.3.4,prevede obligativitatea considerãriivecinãtãþilor construite asupra efec-telor vântului pe o construcþie, mani-festate îndeosebi prin majorareapresiunilor, negative sau pozitive,evaluate în situaþia structurii singu-lare, prezentate în norme. Acestlucru este posibil prin modelarefizicã în tunel aerodinamic cu stratlimitã turbulent pentru construcþii.

Promovarea dezvoltãrii durabileîn sectorul construcþiilor, a cunoaº-terii ºi controlului modificãrilor glo-bale, contribuie la diminuarea coteide risc la acþiunea aleatoare a vân-tului care se manifestã, din ce în cemai des, cu intensitãþi violente ºi con-secinþe neaºteptate. În acest context,creºterea numãrului fenomenelorextreme pe teritoriul României carac-terizate ºi prin intensificarea activitãþiivântului, impun reconsiderarea încãr-cãrilor ºi efectele acestei acþiuni înproiectarea clãdirilor ºi a siste-matizãrii urbane.

BIBLIOGRAFIE1. AXINTE, E., PESCARU, R.-A.,

(2000), Studiul acþiunii vântului întunel aerodinamic, Ed. tehnicã,ºtiinþificã ºi didacticã „Cermi“ Iaºi,ISBN 973-8000-51-3;

2. AHSAN Kareem, (2000), WindHazard Mitigation Challenges in the21st Century, CEE New MillenniumColloquium, Grecia;

3. IRWIN, P., (2006), DevelopingWind Engineering Techiques toOptimize Design and Reduce Risk,7th UK Conference on Wind Engi-neering (WES06), Glasgow, UK;

4. RADU, A., AXINTE, E., TEO-HARI, C., (1986), Steady wind pres-sures on solar collectors on roofedbuildings, in Journal of Wind Engi-neering and Industrial Aerodynamics,23/86, p. 249-258, Ed. ELSEVIERAmsterdam, ISSN 0167-6105;

5. RADU, A., AXINTE, E., (1989),Wind forces on structures supportingsolar collectors, in Journal of WindEngineering and Industrial Aerody-namics, 32/89 p. 93-100, Ed. ELSEVIERAmsterdam, ISSN 0167-6105;

6. AXINTE, E., (1988), Mode-larea fizicã a interacþiunii vânt-struc-turã pentru proiectarea captatoarelorsolare, Tezã de doctorat, I.P. Iaºi;

7. WOO, GS., DENOON, RO.,KWOK, KCS., (2001), Wind loadson industrial solar panel arrays andsupporting roof structure - all 2 ver-sions, Wind and Structures,www.csa.com;

8. WOOD, GS., DENOON, RO.,KWOK, KCS., EDDY, BJ., WOR-RALL, SJ., (2000), Influence ofSolar Panel Arrays on the WindLoading of Industrial Roofs - FirstInternaþional Symposium on Windand Structures for the, (WAS2000) -Techno-Press;

9. *** SR EN 1991-1-4/2006,EUROCOD 1: Acþiuni asupra struc-turilor. Partea 1-4: Acþiuni generale -Acþiuni ale vântului.

10. *** NP-082-04, Cod deproiectare. Bazele proiectãrii ºi acþi-uni asupra construcþiilor. Acþiuneavântului. �


Linia de 4000 t/zi clincher de la Holcim CâmpulungINSTALAÞII ELECTRICE ªI DE AUTOMATIZARE

� Investiþia desfãºuratã de HOLCIM

(Romania) la Câmpulung Muscel este

menitã sã înlocuiascã vechea fabricã,

cu o capacitate de producþie de

2.400 t/zi ºi care avea o tehnologie

învechitã, cu o fabricã nouã, modernã,

care respectã toate standardele

tehnologice ºi de mediu ºi are o

capacitate de 4.000 t/zi.

� Lucrarea executatã de IMSAT

a constat în realizarea pãrþii elec-

trice, de automatizare ºi punere în

funcþiune a noului cuptor de clincher.

Aceasta a cuprins: proiectarea,

livrarea ºi montajul dulapurilor de ali-

mentare ºi protecþie, a dulapurilor de

comandã la distanþã ºi semnalizare,

tablourilor de iluminat ºi cutiilor de

distribuþie prize.

� A fost dezvoltat ºi implementat

software-ul pe o structurã de tip

SIEMENS pentru automate pro-

gramabile ºi soft de proces.

� S-au realizat lucrãrile electrice

ºi de automatizare pe întregul lanþ

tehnologic: moara de fãinã, schim-

bãtorul de cãldurã, cuptorul de

clincher, rãcitorul de grãtar ºi

silozurile de clincher.

� La final, s-au efectuat conexiu-

nile electrice ºi punerea în funcþiune.

� Toate lucrãrile de mare anver-

gurã realizate de IMSAT SA, pentru

un beneficiar de talie internaþionalã,

au fost executate la un nivel ridicat

de calitate, respectându-se stan-

dardele interne ºi internaþionale prin

sistemul propriu de management al

calitãþii. �

Antreprenor: IMSAT SA, BucureºtiBeneficiar: Holcim (Romania) SA

Proiectant general: KHD GermaniaSubcontractor: ABB Elveþia


Din anul 2009, grupul italian POLYGLASS, cel maimare producãtor de membrane hidroizolatoare din Italiaºi unul dintre liderii mondiali în domeniu, face parte dinfamilia MAPEI Group (Italia) care, la rândul sãu, senumãrã printre cei mai mari jucãtori mondiali în pro-ducþia de adezivi ºi produse pentru construcþii.

Unirea celor douã forþe a reprezentat o bunã oportu-nitate a momentului, care va stimula creºterea grupuluiMAPEI în pieþele în care activeazã. Prin intermediulMAPEI Group, POLYGLASS ºi-a lãrgit, deja, gama deproduse din segmentul de hidroizolaþii existente, pro-duse dezvoltate în urma unor cercetãri tehnologice încare Grupul MAPEI exceleazã.

POLYGLASS Group activeazã în piaþã de peste35 de ani, iar în prezent se aflã în topul celor mai perfor-mante companii specializate în cercetarea, dezvoltareaºi producþia de membrane bituminoase ºi sisteme dehidroizolaþii pentru industria de construcþii. Societateaare o cifrã de afaceri de 120 de milioane de Euro anual,concretizatã într-o producþie de peste 50.000.000 mp/anrealizatã în cele 5 fabrici din Italia ºi Statele Unite aleAmericii. Produsele POLYGLASS Group se exportã înpeste 40 de þãri.

MAPEI a început activitatea în urmã cu 72 de ani înItalia, astãzi fiind unul dintre liderii mondiali în fabricaþiade adezivi ºi alte produse pentru construcþii, înregistrândo cifrã de afaceri anualã de peste 1,7 miliarde de Euro.

Grupul are 56 de unitãþi de producþie cu 6.100 deangajaþi, care livreazã peste 18.000 tone de produse zil-nic, în 24 de þãri de pe toate cele 5 continente. Cele1.300 de produse sunt distribuite pentru aproximativ50.000 de clienþi din întreaga lume. Produsele MAPEI aufost folosite pentru megastructuri reprezentative dinîntreaga lume precum: Capela Sixtinã, Statuia Libertãþii,Burj Al Arab, Turnurile Petronas etc.

Viitorul POLYGLASS, sub umbrela MAPEI Group,este bazat pe obiective comune, precum: inovaþie încercetarea ºi dezvoltarea de noi produse care sã oferesoluþii cât mai simple ºi mai eficiente, sã uºureze condi-þiile de muncã ºi, nu în ultimul rând, sã protejeze mediul.

La scurt timp dupã integrarea în cadrul grupului ºibazându-se pe experienþa tehnologicã ºi de cercetare aMAPEI, POLYGLASS a lansat ºi perfecþionat noi pro-duse care revoluþioneazã piaþa membranelor hidroizola-toare: membrane autoadezive ADESO® ºi membraneREOXTHENE®, produse pe care le vom prezenta mai pelarg într-un numãr viitor al revistei.

Dacã doriþi sã aflaþi mai multe despre acesteproduse, contactaþi subsidiara POLYGLASS RomâniaS.R.L. tel/fax: 0232-242.042 / 0232-242.041, e-mail:[email protected] sau vizitaþi pagina de Internet:www.polyglass.com.


Membrane hidroizolatoare autoadezive POLYGLASSo alternativã eficientã la hidroizolarea clãdirilor


O alegere dificilã în 2010CREDITUL SAU LEASINGUL

PENTRU ACHIZIÞIONAREA UNEI MAªINI?

Consultaþie juridicã

av. Marius Vicenþiu COLTUC - Casa de avocaturã Coltuc

Condiþ i i le de leasing suntasemãnãtoare celor de credit, cudiferenþa cã leasingul lasã loc demai multã flexibilitate: valoarearezidualã poate varia între 100 Euroºi 20% din valoarea finanþatã, influ-enþând astfel rata lunarã.

De asemenea, dacã veþi dori

sã schimbaþi maºina înainte de

încheierea contractului de leasing,

puteþi returna maºina ºi încheia un

contract de leasing pentru o alta

(facilitatea se numeºte buy-back ºi

este acordatã de mai multe firme

de leasing). În plus, nu veþi fi nevoit

sã vã ocupaþi de formalitãþi vamale,

proceduri de înmatriculare sau

radiere, documente: firma de leasing

ia asupra sa aceste sarcini. Un alt

avantaj este cã asigurarea CASCO

este inclusã în rata de leasing. Un

avantaj al leasingului operaþional

este cã taxele vamale se aplicã

numai pe valoarea rezidualã, ºi nu

pe întregul cost al maºinii.

Dezavantaje pentru leasing ar fi

cã maºina nu vã aparþine, ci aparþine

firmei de leasing pânã achitaþi toate

costurile. Dacã doriþi sã vindeþi

maºina, trebuie sã cedaþi contractul

de leasing. Dacã doriþi s-o modificaþi,

nu puteþi, pentru cã cele mai multe

firme de leasing interzic expres

acest lucru. De asemenea, trebuie

sã aveþi grijã ce firma de leasing

alegeþi, pentru cã dacã, de exemplu,

firma de leasing intrã în faliment

dupã ce dv. aþi achitat 70% din va-

loarea maºinii, puteþi pierde ºi banii

ºi maºina. De aceea, interesaþi-vã

cine sunt acþionarii, ce istoric are

firma.

În cazul în care alegeþi un credit,

aveþi avantajul ca sunteþi posesorul

maºinii încã de la început. TVA-ul

este deductibil de la începutul

încheierii contractului pentru întreaga

valoare a creditului, iar avansul

poate depãºi 50%. De asemenea,

puteþi opta pentru un credit în RON,

EUR sau CHF, când leasingul se

oferã numai în EUR.

Creditul oferã posibilitatea ram-

bursãrii anticipate dupã 6 luni de zile

(comision de rambursare anticipatã

2,5% din capital), minim 3 rate de

credit, pe când la leasing este posi-

bilã doar închiderea anticipatã dupã

12 luni a întregului contract. Cos-

turile cu leasingul auto se apropie, în

prezent, de valorile costurilor auto,

ca urmare a modificãrii calculaþiei ratei

de leasing începând cu 1 ianuarie

2009, de când taxa pe valoare adãu-

gatã (TVA) se aplicã ºi la dobândã,

faþã de situaþia precedentã, când se

aplica doar la principal.

Doriþi sã cumpãraþi o maºinã nouã ºi nu ºtiþi cãtre ce soluþie sã vã orientaþi: credit sau leasing? Care sunt avantajele ºi dezavantajele fiecãreia ºi cum se calculeazã costurile? Nu existã o reþetã universalã, însã câteva indicaþii generale existã.Calculul complet al costului ia în considerare mai multe elemente: asiguratorul, valoarea rezidualã,

valuta în care preferaþi sã faceþi plata etc.


Putem concluziona cã pentru

condiþii de creditare asemãnãtoare,

DAE (Dobânda Anualã Efectivã),

totalul de platã ºi rata lunarã nu

diferã semnificativ la credit ºi leasing.

În cazul valorii reziduale plãtite la

sfârºitul contractului de leasing, DAE

este un indicator mai bun decât

totalul de platã, deoarece DAE þine

cont de valoarea în timp a banilor.

Pentru a lua, totuºi, cea mai bunã

decizie trebuie avut în vedere cã

ambele tipuri de finanþare prezintã

avantaje ºi dezavantaje:

AVANTAJECredit

� deþineþi maºina în proprietate

încã de la începutul perioadei de

creditare;

� comisionul iniþial se aplicã la

valoarea creditului acordat de bancã

(nu la valoarea CIP a maºinii, ca la

leasing);

� rambursarea anticipatã este

posibilã dupã minim 6 luni de la

începerea creditului;

� pentru multe oferte de creditare

nu se solicitã avans (Volksbank,

Alpha Bank, BCR, Firenze, BRD,

Finansbank, ProCredit);

� perioada de creditare prelun-

gitã (pânã la 10 ani la BCR, Finans-

bank, Firenze, BRD);

� puteþi sã vã alegeþi societatea

de asigurare pentru CASCO ºi RCA;

� rata lunarã este fixã.

Leasing

� vama, înmatricularea ºi asigu-

rarea se realizeazã de cãtre firma de

leasing;

� economisiþi bani în timp - aveþi

posibilitatea sa plãtiþi 20% din valoa-

rea maºinii la sfârºitul contractului

de leasing (valoare rezidualã);

� taxele vamale se calculeazã la

valoarea rezidualã; valoarea rezidu-

alã se poate plãti lunar (se include în

rata lunarã) sau la sfârºitul perioadei

de leasing;

� posibilitatea de a alege la

sfârºitul perioadei de leasing dacã

maºina intrã în posesia dvs., pre-

lungiþi perioada de leasing sau

renunþaþi la contractul de leasing;

� dobânda se aplicã la valoarea

creditului fãrã TVA ºi nu este purtã-

toare de TVA;

� uzura moralã este suportatã de

firma de leasing, deoarece aceasta

este proprietara bunului.

DEZAVANTAJE

Credit

� sunt oferte la care se aplicã ºi

alte comisioane pa lângã cel de

acordare (cum ar fi comisionul de

administrare lunar sau anual aplicat

la sold sau la valoarea iniþialã a

creditului);

� taxele vamale se calculeazã la

valoarea iniþialã a maºinii (nu existã

valoare rezidualã) ºi sunt plãtite inte-

gral de cumpãrãtor;

� dobânda se aplicã la valoarea

creditului, care conþine deja TVA;

- uzura moralã este suportatã de

client, fiind proprietarul maºinii.

Leasing

� maºina este „închiriatã“, este

proprietatea societãþii de leasing

pânã la încetarea contractului de

leasing;

� comisionul iniþial se aplicã la

valoarea maºinii fãrã TVA (deci se

plãteºte comision ºi la avans), iar la

comisionul astfel calculat se aplicã

TVA;

� rambursarea anticipatã este

posibilã dupã minim 12 luni de la

încheierea contractului de leasing;

� rata lunarã este crescãtoare

(TVA-ul se aplica lunar la principal,

care este crescãtor);

� perioada maximã de finanþare

este de 5 ani;

� avansul este obligatoriu. �

Studiu de cazpentru valoarea cel mai des întâlnitã

VALOAREA MAªINII: 11.900 EUR (preþ cu TVA)AVANS: 25% (2.500 EUR + TVA)Durata împrumut: 36 luniDobânda anualã: 7,7%Comision iniþial: 2%Fãrã valoare rezidualã

CREDITDAE 9,46%Comision (2%) 178 EUR* Total de platã 10.024 EURRata lunarã 278,44 EUR (rate fixe)

LEASINGDAE 9,97%Comision (2%) 238 EUR**Total de platã 10.086 EURRata lunara 269,31 EUR (rate crescãtoare).***

* comisionul iniþial se aplicã la valoarea creditului acordat. ** comisionul iniþial la leasing se aplicã la valoarea CIP a maºinii (deci ºi la avans), iar la acest comision seaplicã TVA.*** rata lunarã (anuitatea) la leasing este crescãtoare, datoritã TVA-ului care se aplicã lunar la principal.


Închiderea ºi ecologizarea carierei Slãnic Nord,judeþul Argeº

� Perimetrul minier de exploatareSlãnic Nord din judeþul Argeº aveasuprafaþa de cca. 38 ha ºi o limitã deadâncime de 165 m. Din decoper-tarea solului pentru exploatareaminierã de suprafaþã care s-adesfãºurat între anii 1993 ºi 1995, arezultat o cantitate mare de steril.

� Dupã încetarea activitãþii mini-ere a avut loc o evoluþie rapidã afenomenelor negative: degradareataluzurilor definitive ale microcari-erei, alunecarea haldei interioare pefirul de vale adiacent pãdurii, cu dis-trugerea a cinci gospodãrii ºi pune-rea în pericol a altor ºapte proprietãþiprivate.

� Pentru rezolvarea problemelorapãrute s-au proiectat ºi executatlucrãri pentru stabilizarea alunecã-rilor de teren, punerea în siguranþã,modelarea ºi ecologizarea zonei.

� IRIDEX GROUP CONSTRUCÞIIa realizat lucrãri de drenaj de adân-cime pentru colectarea apelor dinsubteran ºi canale deschise pentrucolectarea apelor de suprafaþã.

� Versanþii cu pantã abruptã s-auconsolidat cu geo-celule umplute cupãmânt vegetal ºi înierbate.

� S-a executat un prism drenantdin piatrã cu lungimea de 33 m,

lãþimea de 3,5 m ºi înãlþimea de 2 m.În acest mod s-a secþionat alune-carea în zona ei medianã; s-a asi-gurat, astfel, preluarea tuturor apelorde suprafaþã ºi dirijarea lor prindrenul principal spre pârâul Þiganca.

� În partea aval a prismuluidrenant s-a realizat un racord deregularizare care asigurã evacuareadebitelor pârâului în siguranþã;acesta este un canal executat dincoºuri de gabioane umplute cu pia-trã pe douã rânduri ºi betonate pe ogrosime de 10 cm.

� A fost amenajat prin albia pârâ-ului un drum de acces la drenuri,precum ºi drumul de acces în zoneleînvecinate, drum utilizat de locuitoriizonei; drumurile s-au amenajat dinpãmânt armat cu geo-grile ºi îmbrã-cãminte din balast.

� Lucrãrile complexe, de bunãcalitate, realizate de specialiºtiifirmei IRIDEX GROUP CONSTRUCÞIIpentru închiderea carierei ºi ecolo-gizarea suprafeþelor afectate deexploatarea minierã, au condus lastabilizarea suprafeþelor, la redarealor circuitului economic ºi reface-rea factorilor de mediu. �

Antreprenor: Iridex Group Construcþii SRL, BucureºtiBeneficiar: Conversmin SA, Bucureºti

Proiectant: Geoconsulting SRL, Târgu Jiu


Avantajele folosirii utilajelor specializateîn stabilizarea „in situ“

a pãmânturilor coezive ºi necoeziveing. Florian ALBU, director general - SC PREMIER LEADER CONSTRUCT SRL

La o primã vedere, cheltuielile

totale se puteau reduce numai prin

reducea cheltuielilor de achiziþie a

materialelor de bazã ºi a cheltuielilor

de transport deoarece, în general,

optica era „de utilaje terasiere sau

de altã naturã de care dispune orice

constructor de drumuri ºi platforme

care se respectã“.

Aici intervine „lupta“ de a con-

vinge interlocutorul privind necesi-

tatea folosirii utilajelor moderne,

dedicate stabilizãrii „in situ“, renun-

þând la metodele clasice folosite în

anii `70 - `80.

Bazându-ne pe experienþa per-

sonalului nostru, calificat în execuþia

de drumuri ºi platforme, putem

încerca sã facem o comparaþie

privind avantajele/dezavantajele între

cele douã metode de lucru, cea cla-

sicã, cu utilaje folosite mai mult în

agriculturã ºi cea modernã, cu utilaje

dedicate stabilizãrii „in situ“.

Îmbunãtãþirea caracteristicilor

solurilor, cu lianþi hidraulici, a fost

practicatã dintotdeauna în activi-

tatea de construcþii de drumuri ºi

platforme. În primul rând, suprafaþa

ce urma a fi tratatã era necesar a fi

pregãtitã prin operaþii de scarificãri

succesive, astfel încât terenul care

urma a fi prelucrat sã fie cât mai

afânat. Apoi, se transportau în teren

lianþi hidraulici - de regulã var hidrofil

la saci - care se împrãºtiau pe plat-

forma care urma a fi tratatã, într-o

cantitate rezultatã din reþeta de labo-

rator. De exemplu, la 1.000 mp

trebuie împrãºtiatã cantitatea de

14.000 – 14.500 Kg, în funcþie de

reþeta din proiect. Cum se realiza

aceasta împrãºtiere? Manual, prin

ruperea sacilor ºi împrãºtierea lor pe

amplasament.

Urmãtoarea operaþie este aceea

de omogenizare a solului cu liantul

hidraulic, operaþie care se efectu-

eazã prin treceri succesive cu dis-

curile de agriculturã, purtate de un

tractor, peste suprafaþã pânã când

se „apreciazã” cã omogenitatea este

satisfãcãtoare, realizându-se totodatã

ºi gradul de fãrâmiþare al solului.

Urmau celelalte operaþii de reprofi-

lare ºi compactare.

Dezavantajele acestei metode

sunt urmãtoarele:

1. Nu se poate doza riguros can-

titatea de liant hidraulic pe unitatea

de mãsurã (mp sau mc);

2. Nu poate fi pãstratã, riguros

constantã, adâncimea terenului pe

care se executã tratamentul, iar

gradul de fãrâmiþare al solului

rãmâne la latitudinea celor care coor-

doneazã efectiv activitatea utilajelor.

Aceste douã dezavantaje conduc

la o variaþie a caracteristicilor fizico-

mecanice ale noului sol executat,

fiind foarte posibil ca, în urma pro-

belor de laborator specifice pentru

terasamente, sã fie nevoie de

reveniri asupra suprafeþei, fie cu

aport de liant hidraulic, fie numai prin

rescarificare, rediscuire etc.

Prin asemenea operaþii se majo-

reazã costurile cu utilajele, carbu-

ranþii-lubrefianþii, manopera ºi, mai

ales, se anuleazã principalul avantaj

al stabilizãrilor „in situ“, adicã redu-

cerea timpului de execuþie.

3. Posibilitatea ca o parte din

lianþii hidraulici, care sunt sub formã

Având în vedere domeniul de activitate al societãþii PREMIER LEADER CONSTRUCT, acela de con-strucþii de drumuri, parcãri, platforme etc., ne-am confruntat adesea, în timpul discuþiilor tehnice purtatecu proiectanþi sau cu potenþiali beneficiari ai lucrãrilor executate de noi, cu o întrebare: „de unde ºi cumputem obþine reduceri semnificative de costuri în activitatea de stabilizare a terasamentelor?“ urmatã,firesc, de o serie de calcule privind costurile materialelor, transportului ºi a punerii în operã în varianta deconstrucþie clasicã ºi în varianta propusã de noi, adicã stabilizarea „in situ“.


de pulberi, sã se împrãºtie în atmos-

ferã ºi sã fie inhalaþi de cãtre perso-

nalul deservent sau, în cazul

lucrãrilor aflate în mediul citadin ºi

de cãtre populaþie, ducând la îmbol-

nãviri ale sistemului respirator. Un alt

pericol, în cazul lucrãrilor aflate în

afara mediului citadin, este de a se

infesta mediul înconjurãtor prin

compuºii chimici care intrã în com-

poziþia lianþilor hidraulici, contami-

nând suprafeþele învecinate cu cele

necesar a fi prelucrate.Pentru a combate atât dezavan-

tajele economice expuse mai suscât ºi impactul asupra mediului lalucrãrile de stabilizare „in situ“ serecomandã folosirea utilajelor mo-derne specializate pentru acest tipde lucrãri.

SC PREMIER LEADER CON-STRUCT SRL dispune de utilajespecializate pentru stabilizãrile„in situ“, anulând dezavantajeleenumerate mai sus:

� Utilajul purtãtor este un tractorFENDT 936 cu o putere de 390 CP,dotat cu computer de bord, capabilsã memoreze o serie de constante:viteza de deplasare, turaþia la prizade putere, presiunea hidraulicã încilindrii hidraulici ai tiranþilor etc.)care, reglate pe un sector experi-mental executat la începutul lucrãrii,sã rãmânã aceleaºi pe toatã peri-oada desfãºurãrii execuþiei stabili-zãrii „in situ“, evitându-se posibilitateaca, din cauza unor erori provocatede maºinist sau de profilul solului, sãnu fie respectatã reþeta sau adân-cimea de reciclare.

� Dozatorul de liant hidrauliceste un utilaj specializat constândîntr-un buncãr etanº pentru stocarealianþilor hidraulici cu capacitatea de10 t, montat pe un ºasiu auto.

Acþionarea sa este hidraulicãpentru mecanismul de închidere /deschidere al fantei de alimentare cumaterial, ºi mecanicã - printr-un sis-tem de reductoare, benzi transportoareºi ºnecuri - pentru dozajul materia-lului. Forþele hidraulice ºi mecaniceprovin de la priza de putere ºi de lainstalaþia hidraulicã a utilajului purtã-tor. Astfel, la execuþia sectorului deprobã se regleazã viteza de marº atractorului ºi turaþia prizei de putere,pentru a realiza dispersia unei can-titãþi, dinainte stabilite prin reþeta delaborator, de liant hidraulic la uni-tatea de mãsurã (mp sau mc).

De asemenea, pentru lucrul înspaþiile înguste sau lângã gurile devizitare a reþelelor de utilitãþi, existãposibilitatea de a bloca 1/2 dinºnecul de dispersie, având, astfel,ca front de lucru numai 1,25 m,reducând cantitatea de liant hidrauliccare se poate pierde sau rãspândi înatmosferã.

Apãrãtorile din cauciuc careîmbracã ºnecul de distribuþie almaterialului au rolul de a împiedicaîmprãºtierea liantului hidraulic înatmosferã, anulându-se, astfel, posi-bilitatea inhalãrii acestuia de cãtrepersonalul deservent sau a conta-minãrii solului, învecinat cu supra-feþele de lucru, cu compuºi chimici.În acest fel, impactul asupra me-diului este considerabil redus.

� Reciclatorul, un utilaj de

asemenea specializat pentru stabili-

zãrile „in situ“, realizeazã omoge-

nizarea suprafeþei care se trateazã,

uniform, pe o adâncime constantã,

pãstrând aceastã grosime constantã

pe întreaga suprafaþã, datoritã posi-

bilitãþii memorãrii în computerul de

bord al utilajului purtãtor a forþei

hidraulice care acþioneazã asupra

tiranþilor, a turaþiei prizei de putere

ºi a vitezei de deplasare. Prin

deschiderea/închiderea capacelor

frontale ºi posterioare se poate mãri

sau micºora gardul de fãrâmiþare a

materialului în amestec cu liantul

hidraulic.

În funcþie de densitatea gurilor

de vizitare a reþelelor de utilitãþi

posibil aflate pe suprafaþa de prelu-

crat, a cantitãþii de material ce

urmeazã a fi distribuitã pe unitatea

de mãsurã ºi a adâncimii de reci-

clare a materialului, productivitatea

zilnicã a utilajelor descrise mai

sus poate varia între 3.000 mp ºi

5.000 mp, asigurând astfel un ritm

susþinut de construcþie a drumurilor

ºi platformelor. Este posibilã astfel

diminuarea costurilor de execuþie cu

pãstrarea cerinþelor din punct de

vedere calitativ al suprafeþelor astfel

executate ºi evitarea poluãrii me-

diului înconjurãtor cu pulberi ºi/sau

compuºi chimici, capabili sã influ-

enþeze negativ sãnãtatea oamenilor

ºi vegetaþia. �



Organizarea ºi perfecþionarea managementuluiºantierului de construcþii

dr. ing. Marian BADIU - ICECON SA Bucureºti

Scopul managementului de ºan-tier este de a planifica, organiza ºicontrola activitãþile, astfel încâtlucrarea sã poatã fi executatã ºifinalizatã cât mai bine posibil ºi latermen, în condiþii de maximã sigu-ranþã a muncitorilor, în pofida tuturorriscurilor existente.

Tipurile de organizare ºi manage-ment adoptate pe ºantierele de con-strucþii depind, evident, de mãrimeaºi durata proiectului ºi de locul deamplasare al acestuia.

Managementul ºantierului începeînainte de a se trece la alocarearesurselor ºi trebuie sã continuepânã când întreaga activitate iasfârºit. Obiectivul este ca rezultatulfinal sã fie corespunzãtor pentrubeneficiarul lucrãrii ºi sã nu necesitemai mulþi bani sau alte resurse decâtcele care au fost iniþial alocate sauprevãzute de buget.

Planificarea ºi controlul trebuie,bineînþeles, aplicate la toate acti-vitãþile ºi resursele implicate înproiect. De aceea, managerul deºantier trebuie sã fie capabil sã înþe-leagã modul de lucru al angajaþilor ºisã aprecieze cât de priceput estefiecare, sã cunoascã metodele lorspecifice de lucru, problemele ºipunctele slabe.

Pentru a ne forma o pãrere

asupra unei organizãri eficiente a

unui proiect, caracterizatã de o bunã

comunicare managerialã, în figura 1

este prezentatã structura de organi-

zare a departamentului pentru reali-

zarea managementului de ºantier.

Ceea ce trebuie pentru o bunã

comunicare la nivel managerial este

asigurarea unor cãi adecvate de

feedback în întreaga firmã ºi dincolo

de ea. Acestea permit monitorizarea

evoluþiei proiectului, raportarea difi-

cultãþilor cãtre conducerea executivã

ºi accesul tuturor participanþilor la con-

sultanþa experþilor de specialitate.

În vederea schimbãrii activitãþii

de construcþii ºi pentru a-ºi îmbu-

nãtãþi desfãºurarea proceselor de

execuþie în condiþiile încetinirii ritmu-

lui actual, firmele de specialitate

trebuie sã-ºi stabileascã strategii efi-

ciente care sã aibã la bazã urmã-

toarele elemente:

� Implementarea standardelor

europene cu rãspundere ºi compe-

tenþã, în vederea realizãrii lucrãrilor

la un nivel ridicat de calitate, com-

petitiv cu cel european;

� Implementarea tehnologiilor

noi de lucru ºi a echipamentelor

performante care sã valorifice

superior resursele de materii prime

ºi energetice;

� Planificarea, organizarea ºi

controlul activitãþilor unui proces

tehnologic, astfel încât lucrãrile sã

fie finalizate cât mai bine posibil, în

pofida tuturor riscurilor existente;

� Punerea în practicã a teoriilor

privind controlul calitãþii, manage-

mentul resurselor, mecanizarea,

automatizarea ºi robotizarea lucrãrilor;

� Utilizarea de tehnologii ºi

echipamente pentru reciclarea

materialelor;

� Schimbarea atitudinii faþã de

muncã.

Realizarea practicã a acestor

deziderate revine managerilor de

ºantier, care „de la prima citire a

proiectului de construcþie“ trebuie sã

aibã în vedere o serie de cerinþe pe

etape, astfel încât rezultatul final sã

fie mulþumitor pentru beneficiarul

lucrãrii, sã se încadreze în termenul

promis ºi sã nu necesite mai mulþi

bani sau alte resurse decât cele care

au fost iniþial alocate sau prevãzute.

Multe întreprinderi din domeniul construcþiilor aparþinând sectorului privat ajung sã determine condi-þiile de stabilitate care le permit sã fie eficiente în folosirea nivelului managerial, a legilor, normativelor ºiprocedurilor, în situaþii invariabile. Dar ce se întâmplã când este impusã o nouã organizare de ºantier, unechipament, o schemã de mecanizare sau când o tehnologie nouã este adãugatã, iar regulile ºi procedurilenu se aplicã? Ierarhia managementului existent este incapabilã sã defineascã altceva ºi este sortitãschimbãrii. Ce este de fãcut? Cel mai bun rãspuns este: Managementul ªantierului de Construcþii.


Echipamente profesionale de curãþenieAlfred Kärcher este liderul mondial în domeniul sis-

temelor de curãþat, din punct de vedere al calitãþii ºi

tehnologiei în ceea ce priveºte serviciile pentru timpul

liber, gospodãrie, întreprindere ºi industrie, comercia-

lizând atât echipamente profesionale de curãþenie, pro-

duse de curãþare, cât ºi echipamente de curãþenie

pentru consumatorii casnici.

În anul 1950, Alfred Kärcher a inventat primul

aparat de curãþat cu înaltã presiune – optimizând, de

atunci, continuu principiul curãþãrii cu presiune înaltã.

Astãzi, firma Kärcher oferã un sortiment de echipa-

mente ºi produse de curãþenie matur din punct de

vedere tehnic, cu o gamã largã de aplicabilitate în:

agriculturã, industrie, construcþii ºi transporturi.

Din anul 2000 societatea SUPER-CLEAN SRL este

distribuitor autorizat al echipamentelor profesionale de

curãþenie produse de concernul german Kärcher.

Pentru toate aparatele comercializate, SC SUPER-

CLEAN SRL asigurã service, piese de schimb ºi con-

sumabile atât în perioada de garanþie cât ºi

post-garanþie.

PRODUSE COMERCIALIZATE:

• Aparate profesionale de spãlat cu jet de apã rece ºi

caldã • Aspiratoare profesionale pentru aspirat mediu

uscat, praf ºi lichide • Aspiratoare pentru spãlat

mochetã • Aspiratoare industriale • Aparat de curã-

þat cu aburi • Maºini de spãlat-frecat-aspirat par-

doseli cu acþionare manualã sau post de conducere •

Maºini automate de lustruit • Maºini de mãturat ºi

aspirat stradale • Freze de zãpadã • Detergenþi indus-

triali concentraþi.

SC SUPER-CLEAN SRL



Deoarece proiectele de con-

strucþii implicã riscuri ºi probleme

speciale de organizare (adesea

necesitând investiþii masive de capi-

tal ºi un management riguros al

activitãþii, al fondurilor financiare ºi al

calitãþii), sunt necesare:

1. Cunoaºterea profundã a con-

cepþiei ºi mecanizãrii proceselor

tehnologice specifice lucrãrilor de

construcþii-montaj, a corelãrii para-

metrilor echipamentelor ºi tehnolo-

giilor de lucru adoptate;

2. Organizarea ºi managementul

ºantierelor de construcþii;

3. Extinderea rãspunderii celor

interesaþi de calitate, dincolo de limi-

tele constructorului.

Vã prezentãm, în continuare,

câteva aspecte privind locul ºi rolul

managerului de ºantier în desfãºura-

rea lucrãrilor de construcþii-montaj.

Fig. 1

Organizarea managementului de

ºantier nu diferã în esenþã de cea a

oricãrei alte activitãþi din cadrul unei

societãþi. Datoritã faptului cã, în

general, fiecare societate cu activi-

tãþi similare are ideile sale proprii

privind modul în care se organizeazã

ºi lucreazã, este foarte probabil sã

avem structuri de organizare diferite.

Mai mult, diferitele societãþi pot avea

acelaºi succes, ceea ce aratã cã nu

se poate spune cã existã o singurã

soluþie de organizare. În linii mari,

structura de organizare a manage-

mentului de ºantier se bazeazã pe

activitãþile principale din acest

domeniu ºi anume:

� Elaborarea documentaþiei teh-

nologice (cu precizarea procedeelor

de execuþie a activitãþilor) - pe baza

desenelor de execuþie a obiectului

de construcþie ºi a specificaþiilor

tehnice - care stabileºte tehnologiile

de lucru ºi schemele de mecanizare;� Elaborarea proiectului de orga-

nizare de ºantier pe baza analizeitehnico-economice a documentaþieitehnologice;

� Realizarea obiectivelor (provi-zorii) de organizare, pe bazã destructuri modulare care sã permitãmontarea ºi demontarea rapidã;

� Aprovizionarea ºi managemen-tul resurselor (forþã de muncã, materiiprime, echipamente tehnologice,resurse financiare);

� Planificarea ºi coordonarealucrãrilor de pe ºantier.

Având acum o idee asupramanagementului de ºantier, asupraresponsabilitãþilor ºi relaþiilor demuncã în societate, este mai uºor sãanalizãm locul potrivit în structuraorganizatoricã.

Din cele prezentate rezultã cã, în

acest moment, constructorii români

trebuie sã se obiºnuiascã cu noile

forme de organizare - specifice

Comunitãþii Europene - acordând o

atenþie deosebitã departamentului

de construcþii ºi de mecanizare, pen-

tru a face faþã competiþiei, atât în

România, cât ºi oriunde în Europa.

În rezumat, pentru a folosi eficient

fondul de timp, dupã adjudecarea

contractului lucrãrii, constructorul

trebuie sã-ºi organizeze munca,

resursele ºi instalaþiile provizorii.

De asemenea, managementul de

ºantier presupune pregãtirea docu-

mentaþiei detaliate pentru realizarea

lucrãrii, stabilirea metodelor ºi

echipamentelor tehnologice afe-

rente, criteriile de asigurare a cali-

tãþii, politica de siguranþã, schemele

de organizare ºi circulaþie etc. �


Consultanþaîn investiþii-construcþii (XV)

CONTRACTUL DE CONSULTANÞÃing. Petre IONIÞÃ

(Urmare din numãrul anterior)

CONTRACTSTANDARD

(REFOLOSIBIL)PENTRU SERVICII

DE CONSULTANÞÃ LALUCRÃRI DE INVESTIÞII

CONÞINUT� CONTRACT * (for-

mular tip de contract) -ANEXA 1

� PARTEA I * -CONDIÞII GENERALEDE CONTRACTARE -ANEXA 2

� PARTEA II ** -CONDIÞII SPECIALE DECONTRACTARE -ANEXA 3

� ANEXA A** -Scopul ºi descriereaserviciilor

� ANEXA B ** - Per-sonal, echipament,dotãri, servicii din afarãsau asigurate de investi-tor

� ANEXA C ** -Remunerare ºi platã

� ANEXA D ** - Alteprevederi

* Conform: Federation

Internationale des Ingenieurs

- Conseil Model Services

Agrement - Client/Con-

sultant part. 1 Standard Con-

ditions

** Se întocmesc între

pãrþi în faza de negociere a

contractului

ANEXA 1


DEFINIÞII ªI INTERPRETARE1. DefiniþiiUrmãtoarele expresii ºi cuvinte vor avea semnifica-

þiile de mai jos, exceptând cazurile în care se solicitã diferit:I. PROIECT = totalitatea acþiunilor în scopul realizãrii

investiþiei pentru care consultantul va presta serviciilemenþionate în Anexa A

II. SERVICII = servicii care vor fi prestate de Consul-tant conform Acordului cuprinzând: servicii obiºnuite,servicii adiþionale ºi servicii cu caracter excepþional(Anexa A)

III. LUCRÃRI = lucrãrile cu caracter definitiv care sevor executa (inclusiv materialele ºi echipamentele ceurmeazã a se livra Investitorului) în scopul realizãriiproiectului (Anexa A)

IV. INVESTITOR (CLIENT, BENEFICIAR) = parteanumitã în CONTRACT ºi care angajeazã Consultantul,precum ºi orice succesori legali ai Investitorului ºi per-soane numite ºi autorizate

V. CONSULTANT = partea numitã în CONTRACTcare este angajatã ca firmã independentã, de cãtreInvestitor, pentru a presta serviciile solicitate

VI. PARTE SAU PÃRÞI = Investitorul ºi Consultantul;„Terþi“ = orice altã persoanã sau entitate

VII. CONTRACT = Condiþiile modelului de contractInvestitor/Consultant Partea I ºi Partea II inclusiv Anexa A(descrierea serviciilor), Anexa B (personal, echipament,dotãri ºi servicii prestate de terþi la solicitarea Investitorului),Anexa C (remunerarea ºi plata), Anexa D (alte prevederi).Scrisoare de Acceptare ºi CONTRACT Oficial sau conformspecificaþiei din Partea a doua.

VIII. ZI = perioada de 24 de oreIX. LUNÃ = perioada de o lunã conform calendarului

gregorian, începând din oricare zi a luniiX. MONEDA LOCALÃ = (ML) moneda þãrii în care se

efectueazã proiectulXI. MONEDA STRÃINÃ = (MS) orice altã monedãXII. COMPENSAÞIA STABILITÃ = sumele descrise în

Partea a doua care se plãtesc prin prezentul CONTRACT(Anexa C)

2. InterpretareI. Denumirea capitolelor acestui CONTRACT nu va

servi ca mijloc de interpretare a lui.II. Singularul include pluralul, masculinul include

femininul ºi invers, acolo unde contextul o cere.III. Dacã apar nepotriviri între prevederile

CONTRACTULUI, se vor lua în considerare prevederileredactate cel mai recent.

OBLIGAÞIILE CONSULTANTULUI3. Gama serviciilorConsultantul va presta servicii aferente proiectului.

Gama acestor servicii este descrisã în Anexa A.4. Servicii obiºnuite, suplimentare ºi excep-

þionaleI. Serviciile obiºnuite sunt cele descrise în Anexa A.

II. Serviciile suplimentare sunt cele descrise în Anexa Asau care, prin acordul scris al ambelor pãrþi, suntprestate în plus faþã de serviciile obiºnuite.

III. Serviciile excepþionale nu intrã nici la serviciiobiºnuite nici la servicii suplimentare, ci sunt aceleservicii care trebuiesc efectuate de consultant conformClauzei 28.

5. Îndeplinirea datoriei ºi exercitarea autoritãþiiI. Consultantul va dovedi abilitate, grijã ºi perse-

verenþã în îndeplinirea obligaþiilor ce-i revin prin acestCONTRACT.

II. În cazul în care serviciile includ ºi exercitarea puterii,realizarea obligaþiilor autorizate sau decurgând dincondiþiile unui contract încheiat între investitor ºi terþi,Consultantul va fi obligat sã:

a) Acþioneze conform contractului, cu condiþia cadetaliile privind funcþiile ºi responsabilitãþile sale sã fieacceptate de Consultant în cazul în care n-au fost pre-vãzute în Anexa A.

b) Dacã este autorizat, va certifica, decide sau inter-veni în mod imparþial, între investitor ºi terþi, nu ca arbitruci ca un profesionist independent care deþine compe-tenþa ºi obiectivitatea necesarã.

c) Dacã este autorizat, va modifica obligaþiile terþilor,cu aprobarea prealabilã a investitorului, a tuturor modi-ficãrilor care ar putea influenþa considerabil costurile,calitatea ºi termenele ( exceptând situaþiile de urgenþãcând Consultantul îl va informa pe investitor cât maicurând posibil).

6. Proprietatea investitoruluiToate bunurile furnizate sau plãtite de cãtre investitor

ºi puse la dispoziþia Consultantului vor fi considerate caaparþinând Investitorului ºi, acolo unde este posibil, elese vor marca astfel (proprietatea Investitorului).

La încheierea serviciilor sau la suspendarea prestãriiacestora, Consultantul va furniza Investitorului inven-tarele cu tot ceea ce nu a fost consumat în cadrulserviciilor prestate ºi îi va returna respectivele bunuriconform indicaþiilor acestuia. Aceastã livrare va fi consi-deratã ca Serviciu Suplimentar.

OBLIGAÞIILE INVESTITORULUI7. InformarePentru a nu întârzia prestarea serviciilor, Investitorul

va furniza Consultantului, gratuit ºi în timp util, toateinformaþiile pe care este autorizat sã le obþinã ºi careservesc scopului serviciilor.

8. DeciziiInvestitorul va hotãrî în scris, de urgenþã, asupra tutu-

ror problemelor pe care Consultantul i le aduce la cunoºtinþã,astfel încât sã nu întârzie prestarea serviciilor.

9. Asistenþa Investitorul va face tot ce-i stã în putere sã sprijine

Consultantul, personalul ºi subordonaþii acestuia, asigurând:a) Documentele necesare vizei de intrare, rezidenþã,

muncã, ieºire etc.;

ANEXA 2CONDIÞII GENERALE DE CONTRACTARE

(- pentru servicii de consultanþã -)PARTEA I

CONDIÞII STANDARD



b) Accesul liber în orice loc care ar putea facilitaprestarea serviciilor;

c) Importul, exportul ºi formalitãþile vamale pentruefectele personale ºi bunurile necesare serviciului;

d) Repatrierea în caz de urgenþã;e) Punerea la dispoziþie a autorizaþiilor necesare pen-

tru importul de monedã strãinã de cãtre Consultant saude cãtre personalul acestuia pentru îndeplinirea servi-ciilor sau pentru folosinþa personalã; de asemenea,autorizaþii pentru aprobarea exportului banilor câºtigaþidin prestarea serviciilor;

f) Accesul liber la alte organizaþii în scopul colectãriiinformaþiilor pe care Consultantul trebuie sã le obþinã.

10. Echipament ºi dotãriInvestitorul va pune la dispoziþie Consultantului, gra-

tuit, în scopul serviciului, echipamentul ºi dotarea nece-sarã descrise în Anexa B.

11. Personalul investitoruluiCu avizul Consultantului, Investitorul va selecta ºi

furniza pe propria cheltuialã personalul ce urmeazã a fiangajat de consultant conform Anexei B.

Legat de prestarea serviciilor, personalul va primiinstrucþiuni numai din partea Consultantului.

12. Servicii prestate de alþiiInvestitorul va angaja, pe propria cheltuialã, conform

Anexei B, ºi serviciile unor terþi cu care Consultantul vacolabora dar de ale cãror servicii nu va fi rãspunzãtor.

13. Furnizarea personaluluiPersonalul trimis de Consultant sã lucreze în þara în

care se executã proiectul va fi examinat din punct devedere fizic ºi al calificãrii, pentru a corespunde nevoilorInvestitorului.

Personalul pe care Investitorul îl furnizeazã conformclauzei 11 va trebui sã fie acceptat de cãtre Consultant.

Dacã Investitorul nu poate asigura personalul sauserviciile unor terþi pentru buna desfãºurare a prestaþiilorserviciilor, Consultantul se va îngriji de aceste aspecteca serviciu suplimentar.

14. ReprezentanþiPentru administrarea Acordului, fiecare parte contrac-

tantã va desemna o persoanã fizicã sau oficialã care sã-ifie reprezentant.

Dacã Investitorul solicitã, Consultantul va numi o per-soanã fizicã pentru stabilirea unor contacte cu reprezen-tanþii Investitorului în þara în care se executã proiectul.

15. Schimbãri de personalDacã este necesarã înlocuirea unuia dintre membrii

personalului, partea rãspunzãtoare de angajarea aces-tuia va lua mãsuri urgente de înlocuire a lui cu o persoanãcu aceeaºi competenþã.

Costul înlocuirii va fi suportat de partea care l-a numitpe respectivul angajat, exceptând cazul în careînlocuirea este solicitatã de cealaltã parte contractantãºi cu condiþia ca:

a) Solicitarea de înlocuire sã se facã în scris, cumenþionarea motivelor care o justificã.

b) Partea care cere înlocuirea sã suporte cheltuielileaferente înlocuirii, exceptând cazul în care înlocuireaeste motivatã de comportamentul necorespunzãtor saude incompetenþa celui înlocuit.

16. OBLIGAÞII ALE PÃRÞILOR16.1. Obligaþia ConsultantuluiConsultantul va fi obligat sã plãteascã Investitorului

compensaþia ce decurge din/sau în legãturã cu CON-TRACTUL, dacã se constatã cã se face vinovat de încãl-carea Clauzei 5 (I).

16.2. Obligaþia InvestitoruluiInvestitorului are obligaþia sã plãteascã compensaþii

Consultantului în cazul în care el însuºi îºi încalcã dato-riile faþã de acesta.

16.3. CompensaþieDacã se constatã cã una din pãrþi are obligaþii (datorii

faþã de cealaltã), se va plãti o compensaþie, þinând contde urmãtoarele condiþii:

a) Compensaþia respectivã sã se limiteze la o sumãcare sã acopere pierderile ºi daunele previzibile cedecurg ca urmare a nerespectãrii datoriei.

b) Compensaþia sã se rezume, în toate situaþiile, lasumele specificate la Clauza 18.1.

c) Dacã se considerã cã una din pãrþi, inclusiv terþi,are obligaþii neonorate faþã de cealaltã parte contrac-tantã, procentul (proporþia) din compensaþie ce urmeazãa fi plãtitã de partea în culpã se va limita la o sumã caresã acopere numai daunele rezultate din nerespectareaobligaþiilor de cãtre partea în culpã.

17. Durata de valabilitate a obligaþiilorDacã nu se depune o reclamaþie oficialã împotriva

pãrþii în culpã, înainte de expirarea termenului menþionatîn Partea II (Anexa 3) sau la o datã anterioarã acestuitermen, stabilitã de lege, nici Investitorul ºi nici Consul-tantul nu vor fi consideraþi responsabili pentru pagubelesau daunele înregistrate.

18. Limita compensaþiei ºi a despãgubirii18.1. Limita compensaþieiLimita maximã a compensaþiei pe care una dintre

pãrþi o plãteºte celeilalte conform obligaþiilor stabilite înClauza 16 este precizatã în Partea II (Anexa 3).

Pãrþile convin sã renunþe la orice pretenþie una faþãde cealaltã, atât timp cât totalul compensaþiei depãºeºtesuma maximã PLÃTIBILÃ.

Dacã una din pãrþi pretinde celeilalte plata unei com-pensaþii neaprobate (nestabilite) cel ce a solicitat compen-saþia va despãgubi cealaltã parte pentru toate cheltuielileînregistrate ca urmare a solicitãrii compensaþiei.

18.2. DespãgubireÎn limita prevederilor legale, Investitorul îl va des-

pãgubi pe Consultant pentru toate efectele negative pro-duse de orice reclamaþie (pretenþie), inclusiv reclamaþiileînaintate de terþi care decurg din/sau în legãturã cuprezentul CONTRACT.

a) Exceptând cazul în care aceste efecte suntacoperite de asigurãrile prevãzute conform Clauzei 19.

b) Dacã reclamaþia (pretenþia) a fost fãcutã dupãexpirarea perioadei de valabilitate a obligaþiilor menþio-natã în Clauza 17.

18.3. ExcepþiiClauzele 18.1. ºi 18.2. nu se aplicã în cazul recla-

maþiilor (pretenþiilor) care:a) rezultã din greºeli fãcute deliberat sau din compor-

tament neglijent;



b) dacã reclamaþiile nu au legãturã cu implicareaobligaþiilor stabilite prin prezentul CONTRACT.

19. Asigurarea pentru obligaþii ºi despãgubiriClientul poate solicita în scris Consultantului:a) Sã se asigure contra obligaþiilor stabilite prin

Clauza 16.1.b) Sã mãreascã asigurarea contra obligaþiilor pre-

vãzute la Clauza 16.1. peste valoarea asigurãrii pe careacesta a fãcut-o la data la care a primit invitaþia Investi-torului de a înainta o ofertã pentru serviciile solicitate.

c) Sã se asigure împotriva obligaþiilor publice sau aleterþilor.

d) Sã mãreascã asigurarea împotriva obligaþiilor pu-blice / terþilor peste valoarea stabilitã în momentul încare Investitorul i-a lansat invitaþia unei oferte pentruserviciile solicitate.

e) Sã facã alte asigurãri.Dacã i se solicitã, Consultantul va face toate efor-

turile sã se asigure sau sã mãreascã valoarea asigurãrii,cu o agenþie de asigurãri, în condiþiile acceptate deInvestitor.

Costul acestei asigurãri sau al mãririi valorii asigurãriiva fi suportat de Investitor.

20. Asigurarea proprietãþii InvestitoruluiDacã nu se specificã, în scris, diferit de cãtre Investitor,

Consultantul va face eforturi sã se asigure, în condiþiiacceptate de Investitor:

a) Împotriva pierderilor sau daunelor aduse propri-etãþii Investitorului furnizatã sau achitatã de acesta con-form Clauzei 6.

b) Împotriva obligaþiilor ce rezultã ca urmare a utili-zãrii proprietãþii Investitorului

Costul acestei asigurãri va fi suportat de Investitor.DEMARAREA, DESFÃªURAREA, MODIFICAREA

ªI SUSPENDAREA CONTRACTULUI21. Intrarea în vigoare a contractuluiAcest CONTRACT intrã în vigoare de la data la care

Consultantul primeºte din partea Investitorului Scrisoareade Acceptare a ofertei sale sau de la data la care s-a obþinutultima semnãturã necesarã încheierii CONTRACTULUI.

Oficial, dacã este cazul, care din aceste date estecea mai recentã.

22. Demarare ºi desfãºurarePrestarea serviciilor va începe ºi se va desfãºura la

termenele ºi în intervalele de timp stabilite în Partea II(Anexa 3), cu prelungirile stabilite conform prezentuluiCONTRACT.

23. ModificãriPrezentul CONTRACT poate fi modificat la solicita-

rea ºi cu acordul scris al ambelor pãrþi.24. Alte propuneriDacã Investitorul solicitã în scris, Consultantul va

înainta propuneri de modificare a serviciilor. Elaborareaºi înaintarea acestor propuneri vor intra la serviciisuplimentare.

25. ÎntârzieriDacã prestarea serviciilor este împiedicatã sau

întârziatã de cãtre Investitor sau de contractorii acestuia,cu scopul de a mãri volumul ºi durata serviciilor:

a) Consultantul îl va informa pe Investitor de circum-stanþele respective ºi de efectele probabile;

b) Extinderea serviciilor va fi consideratã ca intrândla servicii suplimentare;

c) Durata de efectuare a serviciilor se va mãri înconsecinþã.

26. Situaþii specialeÎn cazul în care apar situaþii speciale de care Consul-

tantul nu este rãspunzãtor ºi care îl pun în imposibilitatede a efectua, total sau parþial, serviciile conform CON-TRACTULUI, acesta îl va informa prompt pe Investitor.

În aceste situaþii, dacã se constatã cã anumiteservicii trebuie întrerupte, perioada afectatã prestãriiacestora se va prelungi pânã la încetarea situaþiilorspeciale, la care se adaugã maxim 30 zile necesarereluãrii serviciilor.

Dacã ritmul de prestare a serviciilor trebuie încetinit,perioada de efectuare a acestora se va extinde în funcþiede situaþiile ivite.

27. Abandonare, suspendare, anulare27.1. Prin notificarea clientuluia) Investitorul poate suspenda (întrerupe) toate servi-

ciile sau o parte din acestea sau poate anula CON-TRACTUL cu condiþia sã-l informeze pe Consultant deintenþia sa cu cel puþin 30 de zile înainte pentru caacesta sã ia mãsuri urgente de întrerupere a serviciilor ºide minimalizare a cheltuielilor.

b) Dacã Investitorul considerã cã Consultantul nu-ºiîndeplineºte obligaþiile, el îl poate informa pe acesta înscris, explicând motivele care au determinat notificarea.Dacã în decurs de 30 de zile, Investitorul nu primeºtenici un rãspuns de justificare, el are dreptul, în urma uneinoi notificãri a Consultantului, sã anuleze (înceteze)CONTRACTUL, cu condiþia ca aceastã a doua notificarescrisã sã fie datã în termen de 40 zile de la prima notificare.

27.2. Prin notificare din partea consultantuluiDupã ce Investitorul este notificat, cu cel puþin 14 zile

înainte, Consultantul are dreptul ca, printr-o nouã notifi-care înaintatã cu cel puþin 30 zile înainte, sã încetezeCONTRACTUL, sã suspende ori sã prelungeascãperioada de suspendare a prestãrii serviciilor, în totali-tate sau parþial, dacã:

a) În termen de 30 zile de la data la care o facturãdevine scadentã nu a primit contravaloarea facturii pen-tru care la data respectivã, Investitorul nu i-a înaintat înscris vreo contestaþie, sau

b) În cazul suspendãrii serviciilor conform Clauzei 26sau 27.1. pe o perioadã care depãºeºte 90 zile.

28. Servicii excepþionaleÎn cazul în care survin situaþii de tipul celor descrise

în Clauza 26 sau în caz de abandonare, suspendare,reluare a serviciilor sau de anulare a CONTRACTULUIdin motive care nu sunt prevãzute de Clauza 27.1.(b)orice lucrare sau cheltuialã efectuatã de Consultant înplus faþã de serviciile obiºnuite ºi de serviciile supli-mentare, se vor considera ca servicii excepþionale.

Prestarea serviciilor îl va îndreptãþi pe Consultant sãsolicite timp ºi platã suplimentare.

29. Drepturi ºi obligaþii ale pãrþilorAnularea CONTRACTULUI nu va prejudicia sau

afecta drepturile ºi obligaþiile stabilite ale pãrþilor.continuare în pagina 80��


PLATA30. Plata Consultantuluia) Investitorul îi va plãti Consultantului toate serviciile

obiºnuite, conform detaliilor din Anexa C, acolo undeacestea sunt aplicabile, dar nu contrar celor stabilite prinClauza 23.

b) Dacã nu se convine diferit, în scris, Investitorul vaplãti Consultantului servicii excepþionale astfel:

În cazul serviciilor suplimentare, contravaloarea tim-pului suplimentar acordat de personalul Consultantului,efectuãrii serviciilor

Valoarea netã a tuturor cheltuielilor suplimentareînregistrate de Consultant.

31. Termen de platãa) Suma cuvenitã se va plãti fãrã întârziere la ter-

menele stabilite în Partea a II-a (Anexa C).b) Dacã Consultantul nu este plãtit în termenele sta-

bilite în Partea II-a, el va primi compensaþia fixatã, stabi-litã conform prevederilor din Partea II-a calculatã lunarþinând cont de suma restantã ºi în moneda stabilitã,începând de la data la care factura a devenit scadentã.

Aceastã compensaþie stabilitã nu va efectua drep-turile Consultantului descrise în Clauza 27.2.

32. Moneda de platãa) Moneda de platã stabilitã prin CONTRACT este

menþionatã în Partea a II-a.Dacã plata se va face în altã monedã decât cea sta-

bilitã, aceasta se va calcula la ratele de schimb stabiliteîn Partea II-a, suma fiind achitatã integral (net) fãrã nicioreducere. Dacã nu se specificã diferit prin Anexa C,Investitorul garanteazã Consultantului transferul înstrãinãtate a tuturor sumelor în moneda localã saudevize pe care acesta le-a obþinut ca urmare a presta-þiilor serviciilor în þara Investitorului.

a) Dacã, la data încheierii contractului sau, ulterior, întimpul executãrii serviciilor, condiþiile din þara Investitoruluicauzeazã, contrar prevederilor CONTRACTULUI:

� moneda localã sau strãinã pe care Consultantulle-a încasat în þara Investitorului, sau

� limitarea dreptului de a dispune de devize în þaraInvestitorului, sau

� impunerea unor taxe sau a unor rate de schimbdiferenþiale pentru transferul de devize din strãinãtate înþara Investitorului de cãtre Consultant, pentru cheltuielileîn moneda localã ºi retransferatã în strãinãtate a mone-dei locale, fapt care cauzeazã avantajele financiare aleConsultantului;

Investitorul garanteazã cã aceste situaþii vor fi con-siderate ca intrând sub incidenþa Clauzei 26, în cazul încare nu se ajunge la alte înþelegeri de ordin financiarmenite sã satisfacã Investitorul.

33. Plata terþilor de cãtre un ConsultantDacã nu se specificã în Partea II-a sau Anexa C:a) Investitorul va dispune, ori de câte ori este posibil,

scutirea Consultantului ºi a personalului sãu nerezidentîn þara proiectului, de toate plãþile solicitate de stat saude terþi autorizaþi ºi care decurg din prezentul CON-TRACT în legãturã cu:

� remunerarea Consultantului ºi a personalului sãu;� bunurile importate de aceºtia, exceptând alimente

ºi bãuturi;

� bunuri importate în scopul serviciilor;� documente ºi documentaþii.b) În cazul în care Investitorul nu reuºeºte sã asigure

aceastã scutire de plãþi (taxe) el va despãgubi Consul-tantul pentru respectivele plãþi pe care le-a efectuatcorespunzãtor.

c) Cu condiþia ca bunurile care nu mai fac folosinþãserviciilor ºi nu sunt proprietatea Investitorului:

� sã nu fie depozitate în þara Investitorului fãrã apro-barea acestuia;

� sã nu fie exportate fãrã plãþi Investitorului toatecompensaþiile ºi bonificaþiile recuperabile ºi primite de lastat sau de la terþi autorizaþi.

34. Facturi disputateDacã un articol sau o parte dintr-o facturã înaintatã

de Consultant sunt contestate de Investitor, acesta dinurmã va notifica urgent, în scris, Consultantul speci-ficând motivele ºi nu va întârzia plata restului facturii.

Sub-clauza (b) de la Clauza 31 se va aplica în cazultuturor sumelor contestate care se dovedesc în final cãse cuvin Consultantului.

35. Evidenþa contabilã independentãConsultantul va þine registre la zi în care se vor nota

detaliile ºi cheltuielile efectuate.Exceptând cazul în care CONTRACTUL prevede

plata sumei globale, în decurs de maximum 12 luni de laîncheierea sau anularea serviciilor, Investitorul poatesolicita, prin notã scrisã înaintatã cu cel puþin 7 zileînainte, o expertizã contabilã efectuatã de o firmãrecunoscutã ºi nominalizatã de el, pentru toate sumelepe care Consultantul le pretinde.

CONDIÞII GENERALE36. Limba ºi legislaþiaÎn Partea II se menþioneazã limba sau limbile utilizate

în cadrul CONTRACTULUI, limba de bazã ºi legea careguverneazã CONTRACTUL.

37. Modificãri ale legislaþieiDacã, ulterior datei de modificare a CONTRACTULUI,

se modificã costul sau durata serviciilor ca urmare amodificãrilor sau a suplimentãrilor prevederilor legale dinþara în care se presteazã serviciile, exceptând þara încare Consultantul are sediul principal menþionat înPartea II-a (Anexa 3), remunerarea ºi termenul de exe-cuþie a serviciilor se vor ajusta în consecinþã.

38. Transfer ºi subcontractoria) Consultantul nu va transfera beneficiile rezultate

din CONTRACT sub alt formã decât în bani, fãrã apro-barea scrisã a Investitorului.

b) Nici Investitorul ºi nici Consultantul nu vor încredinþasarcini fãrã aprobarea Investitorului ºi în cadrul CON-TRACTULUI, fãrã ca pãrþile sã convinã asupra acesteiacþiuni.

c) Consultantul nu va încheia fãrã aprobarea Investi-torului, ºi nu va modifica sau anula niciunul din con-tractele în sub-antreprizã încheiate relativ la servicii.

39. Dreptul de autorConsultantul îºi reþine dreptul de autor pentru toate

documentele elaborate de el. Investitorul va avea drep-tul sã le foloseascã sau sã le multiplice numai în scopullucrãrilor ºi destinaþiei acestora, situaþie în care nu vaavea nevoie de aprobarea în scris a Consultantului.



40. Conflict de intereseDacã nu se aprobã diferit, în scris, de cãtre Investitor,

Consultantul ºi personalul acestuia nu va avea altebeneficii ºi nu va primi decât remuneraþia aferentãproiectului decât în condiþiile prevãzute în prezentulCONTRACT.

Consultantul nu va întreprinde nicio acþiune care arputea contraveni intereselor Investitorului în cadrulCONTRACTULUI.

41. NotificãriToate notificãrile înaintate în cadrul CONTRACTULUI

se vor face în scris ºi vor intra în vigoare de la data primiriiacestora pe adresa menþionatã în Partea II-a (Anexa 3).Notificãrile pot fi înaintate personal sau prin fax, cu chi-tanþa de confirmare a primirii sau prin poºtã sau telex cuextras de confirmare a primirii notificãrii.

42.PublicareDacã nu se specificã diferit în Partea II-a (Anexa 3),

Consultantul, singur sau în asociere, are dreptul sã

publice materiale relativ la lucrãri ºi servicii. Publicareava fi supusã aprobãrii Investitorului în cazul în care ease efectueazã în termen de 2 ani de la terminarea sauanularea serviciilor.

REZOLVAREA DISPUTELOR43. Despãgubiri pentru daune intereseÎn conformitate cu Clauza 17, orice pretenþie de

despãgubire pentru daune sau pierderi rezultate caurmare a încãlcãrii sau anulãrii CONTRACTULUI, va fistabilitã de comun acord între Investitor ºi Consultantsau în cazul în care nu se ajunge la o înþelegere, pre-tenþiile vor fi supuse arbitrajului conform Clauzei 44.

44. ArbitrajToate disputele ºi pretenþiile ce decurg sau sunt

referitoare la CONTRACT sau sunt cauzate de neres-pectarea, anularea sau depãºirea termenului de valabili-tate a CONTRACTULUI, vor fi supuse arbitrajului conformRegulamentelor stipulate în Partea II-a (Anexa 3) ºi caresunt în vigoare la data încheierii CONTRACTULUI.

ANEXA 3CONDIÞII SPECIALE DE CONTRACTARE

PARTEA IICONDIÞII CU APLICABILITATE SPECIALÃ

A. Trimiteri legate de Clauzele din Partea I1. Definiþii:a) Proiectul este ____________________________________________________________________________B. Alte precizãri ____________________________________________________________________________17. Durata obligaþiei _________________________________________________________________________Recunoscutã începând cu ____________________________________________________________________18.1. Limita compensaþiei _____________________________________________________________________22. Începerea lucrãrilor _______________________________________________________________________Încheierea lucrãrilor _________________________________________________________________________31.(b) Termenele de platã ____________________________________________________________________Moneda localã _____________________________________________________________________________Devize ___________________________________________________________________________________Compensaþie aprobatã la plãþile întârziate ________________________________________________________32. Moneda de platã stabilitã prin CONTRACT ____________________________________________________Monedele de platã __________________________________________________________________________Rata de schimb la moneda de platã stabilitã prin CONTRACT ________________________________________36. Limba (limbile) stabilitã prin CONTRACT ______________________________________________________Limba predominantã _________________________________________________________________________Legea care guverneazã CONTRACTUL _________________________________________________________37. Sediul principal unde se încheie tranzacþia ____________________________________________________41. Observaþii ______________________________________________________________________________Adresa Clientului ___________________________________________________________________________Telefoane: _________________________________________________________________________________Fax: _____________________ E-mail: __________________________________________________________Adresa Consultantului _______________________________________________________________________Telefoane: _________________________________________________________________________________Fax: ______________________ E-mail: _________________________________________________________44. Reguli de arbitraj ________________________________________________________________________8. Clauze suplimentare ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


d i n s u m a rEditorial 3

GIP GRUP avertizeazã 4, 5

Izolanþi profesionali 6, 7

Omenie în lumea afacerilor! 8, 9

Soluþii tehnice profesionale

pentru lucrãrile de artã

ale proiectelor de infrastructurã 10, 11

Industria construcþiilor

la începutul anului 2010 12 - 14

Soluþii profesionale de armare în dispersie

a betoanelor ºi mortarelor 15 - 17

Gânduri la rãscruce de drum în 2010 20

Sustenabilitate, eficienþã energeticã, ecologie

prin sistemele de coºuri de fum Schiedel 21

ªape pe bazã de sulfat de calciu industrial

de înaltã rezistenþã pentru pardoseli 22, 23

Proiectare ºi managementul investiþiilor

în domeniul construcþiilor civile ºi industriale 24, 25

Sisteme complete din aluminiu

pentru rulouri exterioare ºi porþi de garaj 26, 27

Piaþa muncii ºi capitalul uman în construcþii 28

Ascensoare performante 29

Structuri de rezistenþã

la construcþia patinoarelor artificiale 30 - 33

Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 34

Semnal legislativ 36, 37

Fonduri structurale europene 38, 39

Organisme de certificare 40, 59

Mãsuri de siguranþã pentru excavaþiile adânci

din apropierea clãdirilor existente 42 - 45

Tehnologii moderne

de realizare a structurilor de lemn 46, 47

Constructori de excepþie:

Emil Sever GEORGESCU 48, 49

Zonarea seismicã a României

în contextul cerinþelor standardelor europene (II) 50 - 53

Lege privind stimularea construcþiilor

de locuinþe sociale (proiect) 54, 55

Sistem complet

pentru realizarea de clãdiri pasive 56 - 58

Acþiunea vântului asupra panourilor solare 60 - 63

Membrane hidroizolatoare autoadezive 65

Avantajele folosirii utilajelor

specializate în stabilitatea „in situ“

a pãmânturilor coezive ºi necoezive 70, 71

Organizarea ºi perfecþionarea

managementului ºantierului de construcþii 72, 74, 75

Echipamente profesionale de curãþenie 73

Consultanþã în investiþii - construcþii 76 - 81

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 7.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

nr_57_martie_2010

Documents