nr_03_aprilie_2005

Revista Construcþiilor aprilie 22005 3

Las-o, mã, cã merge-aºa!…

Ei bine, se pare cã de puþinãvreme nu mai merge chiar aºa, deºiîndrãgita melodie a “hipopotamilor”,devenitã între timp un savuros ºlagãrfredonat cu plãcere de mulþi dintrenoi, mai ales în situaþiile ilare alevieþii, nu mai "merge" pentru cã nuduce la nimic în afarã de...nimic.

Sigur cã "ne-am obiºnuit aºa",potrivit cântecului citat, condamnân-du-ne singuri la situaþia de "ruginã"cãreia, din când în când, îi mai admi-nistrãm câte o unsoare pentru amerge mai departe, gâfâind din ce înce mai greu atunci când suntem puºide viaþã în faþa supravieþuirii pe planconcurenþial. Adicã al înnoirii, com-petiþiei ºi eficienþei impuse de mersulmereu ascendent al evoluþiei mondi-ale care, timpul ne-a demonstrat-o,nu are limite, asigurându-se astfelprogresul omenirii.

ªi chiar dacã "ne-am îndrãgostitde ea", cum spune ºlagãrul mai susamintit, de rutinã adicã, a sositmomentul debarasãrii cu voie saufãrã voie de ea, pentru cã nesufocãm în propriile mentalitãþi înve-chite, desigur.

Rutina este bunã pânã la un momentdat pentru cã, mai devreme saumai târziu, vine vremea rãzbunãrii.

Ne plac ori nu, o serie de mãsuri(unele preconizate, altele deja puseîn aplicare) ne pun în postura de a neschimba ori de a ne autoelimina dinviaþa economico-socialã.

Se aud tot mai des "scâncetele"operatorilor economici care au fostsurprinºi cu prea multe situaþii ineditecãrora trebuie sã le facã faþã deacum înainte.

Sigur cã este dificil sã treci de lasituaþia "de a þi se da" la cea în care "tre-buie sã cauþi, sã gãseºti, sã alergi sausã te confrunþi cu concurenþa". Lucrurilese complicã (trecând de aceastã datã lasectorul construcþiilor) ºi pentru cã nouaadministraþie n-a purces încã, nici dupãtrei luni de guvernare, sã-ºi prezinte clarºi decis programele cu care ne-a"împuiat" capul în perioada electoralã,toate la modul general.

"Vreþi sã trãiþi mai bine?" spuneaun tocit slogan al zilelor respective.Da, vrem spun ºi constructorii, darcum? La ce trebuie sã se "înjuge"pentru a-ºi îndeplini acest dezideratcând, aºa cum spuneam mai înainte,nu se cunosc nici pânã acum cele maivagi concretizãri.

Starea de lucruri se explicã poatepentru cã "tangoul" algoritmului sedesfãºoarã pe principiul "un pasînainte (la plãcinte, adicã) ºi doi paºiînapoi (la rutinã, la ceea ce ºtim noisã facem cel mai bine). Apoi, dupã ces-au aºezat pe noile scaune, intrã înhorã ºi cântecul "las-o, mã, cã mergeaºa...", fãcând din nou-veniþii din-spre... patru vânturi, aceiaºi obiºnuiþiai noºtri tovarãºi.

Ici, colo câte un scandal pe mar-ginea unui subiect sau al altuia ºitotul intrã în "normalul" cotidian.

ªi dacã cineva încearcã sã între-prindã ceva pe linia înnoirii mentali-tãþ i i , a al inier i i la standardeleeuropene de care facem atâta caz,acestea sunt doar unele asoci-aþii profesionale (precum ARACO –Asociaþia Românã a Antreprenorilorde Construcþii) care nu agreeazãlamentãrile unor arhitecþi, proiectanþi,constructori sau producãtori demateriale ce nu înþeleg încã faptul cãnu le mai merge ca pânã acum.

În revista noastrã aþi citit ºi, deaici înainte, veþi citi din ce în ce maimult ce se preconizeazã ºi, mai ales,ce trebuie fãcut din partea diriguito-rilor sectorului de construcþii pentrua-ºi organiza activitatea potrivitnormelor ºi exigenþelor dupã carefuncþioneazã UE. ARACO are pro-grame concrete care vor primi,sperãm, girul tuturor constructorilorla Conferinþa Naþionalã ARACO de lasfârºitul lunii martie a.c.

Timpul, neiertãtor în scurgereasa, deºi este scurt ca termen, va tre-bui sã ne determine sã luãm cât mairepede toate mãsurile care ne potajuta sã reuºim în ceea ce întreprin-dem acum, într-o perioadã dominatãde jocul tot mai buclucaº al cursuluivalutar, joc care ne-a încurcat multeafaceri. ªi dacã exportatorii se plângde pe acum (unii dintre ei cunoscuþica neperformanþi), cum cred oare cãvor rezista peste trei ani pe piaþaeuropeanã sau mondialã, când nu seva mai putea cere la nesfârºit "aju-torul" statului, întrucât ºi acestuia i seva îngusta foarte mult rolul îneconomie?

Iatã de ce, cei care au avut curiozi-tatea sã cunoascã ce înseamnã dinpunctul lor de vedere intrarea în UEs-au lãmurit pe propria lor piele cãºlagãrul "Las-o, mã, cã merge-aºa!"... este desuet.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Corector Viorica Gh. CRISTEA

Editare text Luminiþa CÃLIN

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Polidor BRATUprof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEIdr. ing. Ion IONESCU ºef lucr. univ. dr. ing. George ILINOIUprof. univ. dr. ing. Ion VLADprof. univ. dr. ing. Elena AXINTEconf. dr. arh. Mircea CHIRAing. Nicolae SIMAprof. univ. dr. ing. Florin Ermil DABIJA

R e d a c þ i a013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82, 021.232.14.47Tel./Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723-297.922E-mail: [email protected]

[email protected]

Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitateapentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini).Reproducerea integralã sau parþialã a oricãrui materialscris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este interzisã înlipsa unui acord scris din partea editorului. Articolelesemnate de colaboratori reprezintã punctul lor devedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

ISSN 1841-1290

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Editor:STAR PRES EDIT SRL

Revista Construcþiilor aprilie 220054

În perioada la care ne referim, s-au menþinut o seriede neajunsuri ce au creat ºi încã mai creeazã mari difi-cultãþi societãþilor de construcþii:

• Întârzieri în încasarea producþiei la lucrãri reali-zate din fonduri bugetare

Credem cã nu greºim când afirmãm cã întârzierea înîncasarea producþiei a devenit "piatra de moarã" a con-structorilor. Neîncasarea la timp a producþiei realizatedin fonduri publice are un efect negativ asupra construc-torilor, obligându-i sã menþinã blocate scrisori degaranþie pe toatã perioada cât lucrarea depãºeºtetermenul iniþial, ca urmare a alocaþiilor insuficiente, sãrecurgã la credite ale cãror dobânzi încarcã nejustificatcosturile, devenind creditori ai statului, sã suporte uneleconsecinþe negative în raport cu ordonatorul de creditesau beneficiarul rãu platnic, în sensul cã neîncasareamuncii prestate îi deformeazã indicatorii financiari ºi nueste primit la licitaþii noi.

Problema decontãrii producþiei a fost analizatã îndouã întâlniri organizate, împreunã cu sindicatele, lanivelul conducerii MTCT ºi MFP ºi al ministrului delegatpentru relaþia cu patronatele ºi sindicatele, dar rezul-tatele au fost sub aºteptãri.

Carenþele procesului de atribuire a lucrãrilorpublice prin licitaþii

Aplicarea deficitarã a legislaþiei privind achiziþiile pu-blice reglementatã de OUG 60/2001 a condus la nerespec-tarea principiilor care au stat la baza acesteia de folosireeficientã a fondurilor publice ºi de asigurare a trans-parenþei procedurilor.

Modul defectuos de aplicare a creat numeroasenemulþumiri ºi discriminãri în rândul ofertanþilor, iar per-cepþia opiniei publice este cã fenomenul de corupþie esteîncurajat, deoarece:

în plan local, clientelismul este hotãrâtor în alo-carea contractelor publice;

se practicã dumping-ul, contându-se pe faptul cã încomisiile de evaluare nu se manifestã exigenþã pentruidentificarea ofertelor respective, iar dupã obþinerea con-tractului se solicitã ºi se aprobã majorãri ale valoriiiniþiale prin devize suplimentare;

sistemul de soluþionare a eventualelor contestaþiieste ineficient, neoperant ºi netransparent.

Ulterior apariþiei OUG 60/2001, au fost promo-vate, fãrã acceptul partenerilor sociali, ºi, respectival ARACO, acte normative - Legea 212/2002,

CONFERINÞA NNAÞIONALÃ AARACOUnul dintre cele mai importante evenimente din viaþa ºi activitatea constructorilor români s-a consumat la

sfârºitul lunii martie a.c., o datã cu desfãºurarea Conferinþei Naþionale ARACO. Materialele prezentate cu acestprilej ºi principalele idei care au constituit tema dezbaterilor sunt cuprinse în Raportul de activitate pe 2004.

Pentru aceia dintre dvs. care nu aþi participat la lucrãrile conferinþei, vã prezentãm o parte din raportulsusþinut în faþa participanþilor, convinºi fiind cã, cele mai multe dintre problemele semnalate sunt ºi problemelecu care s-au confruntat ºi se confruntã toþi constructorii români.

ROLUL I LLOCUL CCONSTRUCIILOR ÎÎN PPEISAJUL EECONOMICO-SSOCIAL AAL RROMÂNIEI

PRINCIPALELE PPROBLEME CCU CCARE SS-AAU CCONFRUNTAT AANTREPRENORII RROMÂNII IINIIATIVELE AARACO

Analiza retrospectivã a perioadei celor doi ani ºi patruluni ce s-au scurs de la Conferinþa Naþionalã a ARACOne aratã cã activitatea sectorului de construcþii a fostinfluenþatã de o serie de factori contradictorii.

Pe de o parte, evoluþia în ansamblu pozitivã -concretizatã în creºteri anuale de cca 5% ale economieinaþionale, creºteri la care investiþiile s-au dovedit hotãrâ-toare - a influenþat în mod favorabil ºi construcþiile.

Atât în anul 2003, cât ºi în 2004, volumul construcþiilora fost în creºtere, faþã de perioadele anterioare, în mediecu 10%. Implicit, construcþiile ºi-au adus o contribuþiemajorã la sporirea produsului intern brut, valoarea adãu-gatã fiind an de an superioarã celorlalte ramuri aleeconomiei - industrie, servicii ºi altele.

Ca factori cu influenþe favorabile trebuie sãmenþionãm:

sporirea investiþiilor strãine (1,5-2 mld. USD anual);credite importante de la organisme internaþionale

(BERD, BEI, Banca Mondialã);

accesarea de fonduri substanþiale din programelede preaderare la Uniunea Europeanã (ISPA, PHARE,SAPARD);

contribuþii, în creºtere, ale fondurilor private ºiintrarea masivã de resurse financiare din partea munci-torilor români plecaþi la lucru în afara graniþelor;

alocaþii bugetare sporite.Pe de altã parte, s-au manifestat din ce în ce mai

puternic o serie de factori cu influenþe nocive asupramediului de afaceri, în general, ºi asupra construcþiilor, înspecial:

blocajul financiar generalizat;arierate de valori mari;ponderea foarte mare a economiei subterane;impozitarea excesivã, în general ºi în special,

a forþei de muncã cu nedorite consecinþe de amplificarea muncii la negru;

extinderea fenomenului de corupþie ºi în domeniullicitaþiilor lucrãrilor publice.


Legea 386/2003 - care, prin restricþiile nerealiste impuse,au generat mari dificultãþi societãþilor de construcþii.

Numai în anul 2004, ca urmare a aplicãrii prevederilorLegii nr. 386/2003 pentru lucrãrile de construcþii, con-comitent cu creºterile de cca 40% la ciment, oþel beton ºialte materiale de construcþii, precum ºi creºterile salarialede circa 14%, firmele de construcþii au înregistratpierderi deosebit de mari, neadmiþându-se revizuireadevizelor.

Discriminarea firmelor româneºtiPentru investiþii mari finanþate din fonduri publice ºi/sau

credite externe garantate de stat, din cauza condiþiilor decalificare privind capacitatea financiarã, a valorii mari alucrãrilor similare executate, precum ºi a garanþiei de par-ticipare solicitate, accesul la licitaþie este posibil practicnumai pentru societãþi mari sau consorþii, care, pe piaþaromâneascã, nu sunt deocamdatã decât societãþi strãine;condiþiile de natura celei care exclude din competiþie ofer-tantul care nu a mai executat lucrãri similare, ca de exemplucea de autostrãzi, deºi în România s-au executat obiectivede investiþii de mai mare complexitate (baraje, acumulãri deapã, strãpungeri ale munþilor sau metroul din Bucureºti),sunt, de asemenea, discriminatorii.

Ca urmare, aceste societãþi subcontracteazã lucrãrileîncredinþate cu subantreprenorii sau prestatorii de serviciiromâni, cu sau fãrã avizul investitorului, la valori mai micidecât cele contractate cu investitorul, profitând de insufi-cienta acoperire a capacitãþii de producþie ºi de con-curenþa acerbã de pe piaþã.

Plata cotei TVAÎn construcþii existã un decalaj mare de timp, de cca

60 zile, între momentul facturãrii producþiei ºi încasarea

facturilor. Plata cotei TVA la facturare, aºa cum se pro-cedeazã azi, deºi este recunoscut de cãtre factorii dedecizie cã aduce prejudicii constructorilor, creându-legoluri financiare, nu-ºi gãseºte soluþionarea.

Munca la negruÎn principal, din cauza taxelor împovãrãtoare asupra

forþei de muncã s-a ajuns sã se practice, în mod curent,"munca la negru" sau "munca la gri" cu binecunoscuteleconsecinþe.

În acelaºi timp ºi cu aceleaºi efecte de practicare amuncii la negru sunt prevederile actuale ale Legii nr. 10privind calitatea în construcþii ºi ale Legii nr. 50 privinddisciplina în construcþii, care, fãrã nici un fel de restricþietehnicã sau economicã, admit execuþia lucrãrilor în regieproprie.

Spre a nu încuraja munca la negru ºi pe aceste cãi,va trebui ca la modificarea ºi completarea celor douãlegi privind calitatea ºi disciplina în construcþii sã facempropuneri de condiþionare a lucrãrilor în regie din punctde vedere tehnic.

ARACO este interesat de favorizarea unui climat deconcurenþã loialã ºi a fãcut numeroase demersuri pentrureducerea cotelor de impozitare. MMSSF s-a rezumat lacontroale ºi amenzi, care s-au dovedit ineficiente.

Prevederi nepotrivite ale Codului munciiNumeroasele carenþe ale Codului muncii sunt cunos-

cute, întrucât au fost amplu dezbãtute ºi mediatizate înultima vreme. În tot acest timp, ARACO, având o poziþieechilibratã, s-a preocupat de flexibilizarea raporturilor demuncã dintre angajator ºi angajat, reglementarea timpuluide muncã specific activitãþii de construcþii, durata con-tractului de muncã, având în vedere caracterul sezonieral activitãþii ºi reducerea muncii la negru.

În abordarea activitãþii ºi a rezultatelor ARACO, trebuiesã ne însuºim remarca obiectivã cu privire la faptul cã nuam dovedit o mai mare intransigenþã, cu luãri de poziþiemai ferme, faþã de unele mãsuri sau faþã de lipsa dereacþie a autoritãþilor, care sã creeze, totodatã, interesde preluare în media; în acelaºi timp, considerãmnepotrivitã ideea simplistã ce ºi-a fãcut loc în exprimareaunora dintre noi, cu enunþul "Ce aþi fãcut pentru noi ca sãmai fim membri ARACO?".

Forþa ARACO trebuie înþeleasã în energia unitã ºi înacþiunea concertatã a tuturor membrilor, a filialelor, aExecutivului, a Comitetului Director. În acest spirit, consi-derãm cã este bine sã evaluãm activitatea ARACO,întrebându-ne ce s-ar fi întâmplat dacã nu s-ar fi consti-tuit asociaþia noastrã?

DEMERSURI PENTRU ÎMBUNÃTÃÞIREACADRULUI LEGISLATIV ªI NORMATIV

Achiziþii publiceLegislaþia care a guvernat achiziþiile publice prin licitaþii

în perioada la care ne referim, respectiv OUG 60/2001,HG 461/2001, ºi-a dovedit limitele.

În tot acest timp, ARACO a fãcut demersuri laorganele abilitate, inclusiv la conducerea guvernului,pentru introducerea unor amendamente care sã elimine,cel puþin parþial, carenþele pe care le-am amintit. Facemprecizarea cã propunerile ARACO au fost conforme cuspiritul european în materie, esenþa constând în preluarea

în normele de licitaþie a normativelor europene ºi aprevederilor contractului tip FIDIC, practicat de mulþi aniîn þãrile Uniunii Europene.

Nu numai cã nu ne-am bucurat de audienþa nece-sarã, dar, din motive încã neelucidate, au apãrut pe par-curs legi ca cele amintite: 212/2002, 386/2003, care aucreat dificultãþi imense sectorului de construcþii.

Ca urmare a numeroaselor runde de discuþii ºi ana-lize cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice,Ministerului Economiei ºi Comerþului, Ministerului Trans-porturilor, Construcþiilor ºi Turismului, precum ºi îngrupul de dialog social s-a iniþiat Ordonanþa Guvernuluinr. 75/2004 pentru modificarea OUG nr. 60/2001 privindachiziþiile publice.

Ordonanþa a avut ca obiect principal modificarea art. 41din OUG nr. 60/2001, care, urmare prevederilor Legiinr. 212/2002 ºi OUG nr. 386/2003, a reprezentat un blo-caj în ceea ce priveºte recuperarea de cãtre construc-tori, prin situaþiile de platã, a unor diferenþe de preþurideosebit de mari la unele materiale de bazã: oþel beton,ciment etc. apãrute ulterior ofertãrii. Problema a devenitdeosebit de gravã în 2004 ºi 2005, când evoluþia cursuluileu-euro a fost inversã cursului inflaþiei.

Numai acþiunea concertatã a ARACO ºi a unor firme deprestigiu, care au prezentat un material deosebit de binefundamentat la Parlamentul României, a fãcut posibilãapariþia Legii 492/2004 pentru aprobarea OG 75/2004,în care s-a prevãzut obligaþia pentru MFP ºi MTCT

PRINCIPALELE AACIUNI AARACOPENTRU SSUSINEREA IINTERESELOR FFIRMELOR

continuare în pagina 6


de a elabora în 60 zile normele metodologice de apli-care, în care sã se precizeze, în principal, ce se înþelegeprin situaþii excepþionale, neprevãzute.

Aceste norme, a cãror apariþie cu întârziere a avutdiferite cauze, urmãrindu-se, în principal, rezolvarea câtmai completã a problemelor, au beneficiat ºi de sprijinulacordat în ultimã instanþã de MTCT.

Mai mult, în spiritul preocupãrilor anterioare ºi actualeale ARACO, MTCT elaboreazã propuneri de modificare ºicompletare a legislaþiei achiziþiilor publice pentru armo-nizarea cu legislaþia europeanã, un proiect de contract deexecuþie tip FIDIC, precum ºi o propunere de creare a unuiorganism de autoritate în domeniul achiziþiilor.

Pregãtirea societãþilor de construcþii-montaj ºiinstalaþii pentru continuarea activitãþii în condiþiile

integrãrii în Uniunea EuropeanãAvem rãmâneri în urmã ºi acestea privesc, în special,

corecþiile ºi îmbunãtãþirile ce trebuie aduse normelortehnice, proceselor, produselor, tehnologiilor, utilajelor ºiechipamentelor în condiþiile de competitivitate ºi de pro-tecþie a mediului cerute de directivele europene.

Unul dintre obiectivele principale ale ARACO pentru2005-2006 îl constituie consolidarea pregãtirii soci-etãþilor de construcþii-montaj ºi instalaþii pentru des-fãºurarea activitãþii în regimul de norme tehnicespecifice Uniunii Europene.

Se are în vedere a fi fãcutã pregãtirea societãþilor,mai întâi teoretic-documentar ºi - apoi sau concomitent -practic, tehnico-material.

Pregãtirea efectivã-practicã, tehnico-materialã sepoate realiza dupã concepte individuale pe baza unoranalize de cãtre fiecare societate în parte sau pe bazaunor studii de caz a 2-3 societãþi, încheiate cu "GhidTehnic" generalizabil ºi chiar personalizat. Aceastã a 2-avariantã a studiilor de caz implicã cheltuieli primare decca 1,2 miliarde lei, pentru care nu avem resurse - niciproprii ºi nici atrase. Eventual, va trebui sã propunemasigurarea resurselor chiar din fonduri de integrare,solicitând sprijinul autoritãþilor în domeniu - Minis-terul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului,Ministerul Integrãrii Europene ºi Ministerul Mediuluiºi Gospodãririi Apelor.

Va trebui sã continuãm analizele ºi pe baza expune-rilor ce vor fi fãcute în conferinþã pentru a hotãrî acþiu-nile, soluþiile, precum ºi sursele de finanþare.

Pregãtiri specifice ce trebuie realizate în vede-rea utilizãrii produselor pentru construcþii în condi-þiile cerute de U.E. ºi pe plan intern.

Negocierea capitolului "Libera circulaþie a mãrfurilor îndomeniul produselor pentru construcþii" a impus adoptareaDirectivei cadru 89/106/CEE - produse pentru construcþii,preluatã în legislaþia româneascã prin Legea 608/2001privind evaluarea conformitãþ i i produselor, prinHG 622/2004 ºi prin alte prevederi aprobate ºi publicate înMonitorul Oficial privind stabilirea condiþiilor de introducerepe piaþã a produselor pentru construcþii, acte normative acãror aplicare efectivã a început din luna martie 2005.

Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcþii, dincare face parte ºi ARACO, a încheiat pregãtirile nece-sare ºi a început procesul de atestare a conformitãþiiproduselor prin desemnarea a 13 organisme de certifi-care a conformitãþii produselor, aprobate prin OrdinulMTCT nr. 254/22 februarie 2005.

Începând cu luna martie a.c., producãtorii, distri-buitorii ºi utilizatorii - dupã caz - vor putea contacta acesteorganisme care au dreptul sã ateste cele 104 familii deproduse pentru construcþii.

Baza proceduralã de atestare a conformitãþii pro-duselor ºi de creare a circulaþiei libere a produselor, pepiaþa industriei construcþiilor, este adoptatã ºi procesul aînceput, conform detaliilor ce sunt prezentate conferinþei.

PREOCUPÃRI ªI ACÞIUNI PENTRU SUSÞINEREACREªTERII NIVELULUI DE CALITATE ªI EFICIENÞÃA ACTIVITÃÞII SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII,

MEMBRE ARACOReglementãri privind certificarea calificãrii

Calitatea construcþiilor este influenþatã de compe-tenþa profesionalã a societãþilor care participã la con-ceperea ºi realizarea construcþiilor

Cu toate cã legea calitãþii construcþiilor stabileºtecerinþele esenþiale de calitate, existã un vid legislativprivind evaluarea competenþelor profesionale a soci-etãþilor de construcþii.

Din analiza sistemelor de certificare a calificãrii între-prinderilor de construcþii practicate în U.E., rezultã cã înmajoritatea statelor comunitare, firmele de construcþii auacces la licitaþii numai dacã sunt calificate pentrulucrãrile respective (exemplu Spania, Italia, Franþa, Belgia,Portugalia, Suedia).

Criteriile de certificare prevãzute în standardulSR 13476/2 din 2003 sunt similare criteriilor tehnice decalificare a ofertanþilor din legislaþia în vigoare.

Certificatul de calificare profesionalã pentru un anumitdomeniu va putea înlocui dosarul de eligibilitate, solicitatîn cadrul procedurilor actuale de achiziþie publicã.

ARACO a propus ºi susþine ca în noua legislaþieprivind achiziþiile publice, precum ºi în Legea calitãþiinr. 10/1995, care este în curs de modificare, sã fieinclusã, între altele, ºi obligativitatea certificãrii profe-sionale a întreprinderilor de construcþii, participante lalicitaþiile pentru achiziþii publice.

Din iniþiativã proprie, ARACO a evaluat ºi a efectuatpânã în prezent certificarea profesionalã a peste 100 desocietãþi, demonstrând necesitatea ºi oportunitateaconsfinþirii legislative a acestei acþiuni.

Deja o serie de ordonatori de credite - investitori iauîn considerare, în procesul de selecþie a ofertanþilor, pecei care au certificat de calificare pentru domeniulrespectiv, eliberat de ARACO.

În acelaºi timp, trebuie sã insistãm ºi sã orientãm toþimembrii ARACO cãtre perfecþionarea "sistemului cali-tãþii" propriu, cu modernizarea laboratoarelor de analizeºi încercãri ca primã condiþie tehnicã de asigurare a cali-tãþii construcþiilor; precizãm cã toate laboratoarele careaveau la 27 februarie 2005 autorizaþie ISC valabilã îºicontinuã activitatea conform prevederilor OrdinuluiMTCT nr. 2134, publicat în Monitorul Oficial al Românieinr. 43/13 ianuarie 2005.

Pregãtirea ºi calificareaprofesionalã a forþei de muncã

La ºedinþele de lucru organizate de filialele teritorialeARACO, membrii asociaþiei au solicitat o mai mare impli-care a patronatului nostru ºi o mai bunã conlucrare cuMECT pentru formarea personalului calificat, în concor-danþã cu evoluþia tehnologiilor ºi materialelor moderneutilizate în construcþii, precum ºi pentru compensareapierderilor de personal specializat prin pensionãri,plecãri la muncã în strãinãtate, reprofilãri.

urmare din pagina 5


Se considerã necesare analizarea ºi reorganizareasistemului de învãþãmânt în ramura construcþiilor,începând cu ºcolile profesionale, liceele de construcþii ºiinstalaþii, ºcolile de maiºtri ºi instituþiile de învãþãmântsuperior. Firmele de construcþii care au baze de producþieºi pot asigura condiþii de cazare, masã, practicã ºiînvãþãmânt trebuie sã fie sprijinite logistic ºi financiar sãºcolarizeze personal pentru activitatea de construcþii-montaj. Se impune sã se facã ºcolarizarea pornind de lapremisele cã muncitorii ºi specialiºtii români vor trebui sãse adapteze la condiþiile impuse de comunitatea europeanã.

Pentru a rãspunde acestei solicitãri s-a conlucrat per-manent cu specialiºtii din MECT.

Suntem în cãutarea de noi soluþii, eventual chiar CasaSocialã în acord cu MECT ar fi bine sã preia în antreprizãºcoli ºi procese de iniþiere pentru ºcolarizarea constructorilor.

Trofeul Calitãþii ARACO -important stimulent al promovãrii calitãþii în construcþii

Pentru stimularea preocupãrilor de creºtere a calitãþiilucrãrilor de construcþii a intrat în tradiþie ca, în fiecare an,ARACO sã selecþioneze ºi sã premieze cele mai bunerealizãri din anul precedent. Instituit în 1994, Trofeul

Calitãþii ARACO a fost decernat, în cele 10 ediþii, unuinumãr de 158 lucrãri de construcþii civile, industriale, delocuinþe ºi lucrãri de infrastructurã, care s-au remarcatprin soluþii constructive ºi arhitecturale, tehnologii mo-derne ºi un nivel european al calitãþii execuþiei.

Considerãm cã, împreunã cu acþiunea de Certificarea calificãrii firmelor, distincþiile "Trofeul Calitãþii" ºi "Trofeulde Excelenþã" contribuie la promovarea ºi îmbunãtãþireacontinuã a calitãþii construcþiilor ºi la creºterea competi-tivitãþii întreprinderilor de construcþii.

În anul 2003 au fost premiate 16 lucrãri, iar la ceade-a X-a ediþie, din anul 2004, jubiliarã, au fost acordate19 trofee pentru lucrãri de construcþii ºi 4 trofee de exce-lenþã unor societãþi care au obþinut timp de mai mulþi anidistincþia profesionalã acordatã de ARACO.

Apreciem cã acordarea acestei distincþii, înregistratãca marcã la OSIM de cãtre ARACO, constituie una dinatribuþiile ºi manifestãrile principale ale asociaþiilor profe-sionale ºi fundaþiilor ºi ne exprimãm convingerea cã încolaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcþii, vomgãsi soluþia de parteneriat pentru continuarea acestuistimulent al competiþiei calitãþii în construcþii.

Activitatea internaþionalã a ARACO este asiguratã prindepartamentul de parteneriat extern care s-a preocupat,în special, de stabilirea relaþiilor cu patronatele constructo-rilor din þãrile UE (Italia, Danemarca, Germania, Franþa) ºide realizarea contactului permanent cu Federaþia IndustrieiEuropene a Construcþiilor (FIEC) din Bruxelles.

În special din a doua jumãtate a anului 2004, s-auînmulþit cererile unor firme din Spania, Franþa, Germania,Polonia, Belarus, Italia ºi Danemarca pentru stabilireade contacte directe între constructori.

Firme producãtoare de materiale de construcþii ape-leazã tot mai des la ARACO, în calitatea sa de reprezen-tant naþional al industriei construcþiilor, în scopul gãsiriide utilizatori sau chiar distribuitori în România. Pentruunele domenii s-au stabilit contacte cu alte patronateorientate pe anumite produse, de ex. PATROMAT,MARMOROM, astfel încât rãspunsul dat unui partenerstrãin sã fie unul pertinent.

Ca urmare a unor acþiuni întreprinse în 2004, dele-gaþii de constructori din Italia ºi Danemarca sunt aºtep-tate la Bucureºti în cursul perioadei martie-aprilie 2005,pentru a cunoaºte potenþialul constructorilor români ºi ainvestiga posibilitãþi de cooperare pentru lucrãri în þarãsau în strãinãtate.

Cu patronatul constructorilor din Germania, seproiecteazã convenirea unui protocol de colaborare pemultiple planuri. Acþiunea se va concretiza în perioadamartie sau aprilie.

Contactele cu FIEC sunt caracterizate de o activitatepermanentã pentru primirea documentelor adoptate saudezbãtute la Uniunea Europeanã în domeniul construcþiilorºi transmiterea de rãspunsuri la chestionare specificesau luãri de poziþie faþã de materialele puse în discuþiaorganizaþiilor patronale din þãrile UE. Faptul cã ARACOeste recunoscut ºi la Bruxelles ca fiind reprezentantulconstructorilor din România, ne conferã dreptul sã fimconsultaþi în absolut toate acþiunile federaþiei.

Un flux reciproc de informaþii cu FIEC se desfãºoarã ºi îndomeniul standardelor europene pentru produsele de construcþii.

Scopul acestei activitãþi este ca, în momentul integrãrii în UE,firmele româneºti de construcþii sau de materiale deconstrucþii sã poatã lucra cu produsele verificate ºi marcateconform standardelor UE armonizate SREN.

Un alt domeniu în care se obþin informaþii de lapartenerii noºtri din FIEC se referã la condiþiile de certifi-care a firmelor de construcþii practicate în diferite þãri.Informaþiile sunt necesare pentru alinierea acestei activi-tãþi la practica europeanã.

ARACO a obþinut de la FIEC câteva documentaþiitehnice, în limba englezã, pe care le þine la dispoziþiamembrilor interesaþi:

Ghidul pentru contractele Parteneriat Public-Privat;Ghid practic pentru eficienþa energeticã a

construcþiilor;Ghidul antreprenorilor în condiþiile contractelor de

construcþii tip FIDIC;Circulaþia liberã a muncitorilor;Stresul în sectorul european al construcþiilor, o

problemã actualã.Toate informaþiile principale care intrã în posesia ARACO

pe diverse cãi sunt retransmise sistematic, aproape zilnic,unui numãr de circa 120 membri care ºi-au exprimat dorinþade a le primi prin e-mail. Aceastã listã poate fi extinsãpentru toþi membrii doritori.

Sunt multiple demersurile reuºite de ARACO precum:protecþia socialã a constructorilor, Contractul Colectiv deMuncã ºi programul de lucru, certificarea calificãrii soci-etãþilor de construcþii, colaborarea cu organismele U.E. -FIEC, sistemele de informare ºi de imagine, pregãtireasocietãþilor pentru integrare, circulaþia produselor pentruconstrucþii, coagularea miºcãrii patronale, abrogareaunor acte normative (de exemplu, HG nr. 1046/1996privind atestarea maºinilor ºi utilajelor, inoportunã ºi cuimplicaþii negative asupra societãþilor de construcþii º.a.).

ACTIVITATEA IINTERNAIONAL| A AARACO


Controlul ccalitãþii llucrãrilor ddin bbeton (I)CONSIDERAÞII GGENERALE

ºef lucrãri univ. dr. ing. Octavian George ILINOIU - Universitatea Tehnicã de Construcþii BucureºtiFacultatea de Construcþii Civile, Industriale ºi Agricole

În situaþia în care cantitãþi mari debeton sunt puse în lucrare, în timprelativ scurt, trebuie avute în vedereresponsabilitãþile ºi riscurile careconverg din aceasta: responsabili-tatea producãtorului referitoare lacalitatea betonului (a produsuluisemifabricat) ºi aceea a antre-prenorului (constructorului) privi-toare la calitatea execuþiei (aprodusului finit).

În afara responsabilitãþilor celor doifactori menþionaþi mai sus, conceptulclasic de evaluare a calitãþii betonuluieste bazat pe rezultatele metodelor decontrol distructive pe epruvete turnate,întãrite ºi încercate conform specifi-caþiilor standardizate. În trecut, seaccepta rezistenþa epruvetei ca rezis-tenþã a structurii. Þinându-se cont defaptul cã betonul este un materialeterogen, calitatea sa depinde nunumai de constituenþii acestuia ºi deomogenitatea lor, dar ºi de alþi para-metri cum sunt turnarea, compactareaºi întãrirea, care pot varia pe ansam-blul unei structuri, ceea ce aratã, dinnou, diferenþa dintre structurã ºi epru-vetele standardizate.

Un aspect foarte important privitorla realizarea construcþiilor este con-ceptul de calitate. Astfel, conformacestui concept, calitatea betonuluise determinã prin încercãri, dupã 28de zile, pe epruvete standard. Esteînsã, în general, recunoscut faptul cãaceste epruvete standard, cubice ºicilindrice, nu reflectã în totalitate ade-vãrata calitate a structurii, ci doar o"calitate potenþialã". Pentru deter-minarea calitãþii reale, fãrã a degradao structurã/element existent, se folo-sesc metode nedistructive de deter-minare a calitãþii.

Studiile ºi cercetãrile recente,referitoare la metodele nedistructivepentru determinarea calitãþii betonuluiîn lume, aratã noua tendinþã dedezvoltarea a acestora.

În cele ce urmeazãs-a încercat sã setreacã în revistã prin-cipalele tipuri de me-tode nedistructive decontrol al calitãþiibetonului, care existãîn lume ºi în România.

Controlul calitãþiilucrãrilor de beton ºibeton armat estenecesar pentru respec-tarea ºi aplicareaprevederilor din nor-mele ºi reglemen-tãrile specifice, înlimitele abateriloradmisibile, respec-tându-se mai multeetape, ºi anume:

permanent peparcursul execuþiei,pentru toate categori-ile de lucrãri (înainteca ele se devinãlucrãri ascunse prin înglo-bare sau acoperire);

la terminareaunei faze de lucru, larecepþia preliminarãsau finalã;

în timpul exploa-tãrii.

Clasificareaîncerc\rilor

pentru ccontrolulnedistructiv

al ccalit\]ii bbetonuluiEficienþa contro-

lului de calitate, înscopul evaluãr i icorecte a caracteris-ticilor dorite, depindeîn mare mãsurã dealegerea judicioasãa metodei de control.

Metoda Þara de origine Cod Nr.Duritatesuperfi-cialã

AustriaBelgiaBraziliaBulgariaCanadaChinaDanemarcaGermaniaMarea BritanieUngariaInternaþionalJaponiaMexicPoloniaRILEMROMÂNIARusiaSpaniaSuediaSUAVenezuelaIugoslavia

ONORMNBNABNTBDSCSAJGJDSDINBSMSZISO/DISISMSNOMPNNDTCGOSTUNESSASTMCOVENINJUS

B 3303B 15-22518:04.06.0013816-84A 23.2 – 18 C23-85423.301048 / 24408 Part 407 - 3318 T8045

C - 192B - 06262326-852269011/283-307-86137250C 8051609U. M 1. 041

Acusticprin ºoc

BelgiaBraziliaBulgariaCanadaChinaDanemarcaMarea BritanieInternaþionalMexicPoloniaRILEMROMÂNIARusiaSpaniaSuediaSUAVenezuelaIugoslavia

NBNABNTBDSCSAJGJDSBSISO/DISNOMPNNDTCGOSTUNESSASTM COVENINJUS

B 15-22918:04.08.00115013-80A 23. 2 – 24 C23-85423.334408 Part 58047C – 275 - 1986B - 062611222-851762483-308-86137240C 5971681-80U. M 1 .042

Nedis-tructivcombinat

SuediaROMÂNIA

SSC

13725226-85

Smulgere CanadaDanemarcaMarea BritanieInternaþionalROMÂNIARusiaSuediaSUA

CSADSBSISO/DISCGOSTSSASTM

A 23 . 2 – 21 C423.311881 Part 2078046231-89226903137238C 900

Rupere Marea BritanieSuedia

BSSS

1881 Part 207137239

Pene-trare

CanadaMarea BritanieMexicSUA

CSABSNOMASTM

A 23 . 2 – 19 C1881 Part 207C – 301 - 1986C 803

Tabel 1: Clasificarea reglementãrilor internaþionale privitoare lametode nedistructive de încercare a betonului

Sursã: Teodoru G.Y.M., 1991



Aceste metode se pot clasifica în:metode semidistructive sau

metode parþial distructive, carecauzeazã mici degradãri locale desuprafaþã, putându-se realiza cumijloace mecanice, termice sauchimice;

metode nedistructive carepermit obþinerea de informaþii cifricesau de altã naturã asupra defectelor,anomaliilor, deformaþiilor geometricesau asupra stãrilor fizice ale obiectuluide controlat (materiale componente,ansambluri etc.), prin mijloace carenu cauzeazã nici o degradare ele-mentului studiat.

Metoda de control adoptatã sestabileºte în funcþie de o serie defactori, precum: specificul lucrãrii,volumul lucrãrilor de control, accesi-bilitate, performanþele aparatului,precizia de examinare, caracteristi-cile materialului ºi dimensiunile ele-mentului examinat, precum ºi gradulde calificare a personalului.

Metodele de control nedistructival calitãþii permit obþinerea de infor-maþii cifrice sau de altã naturãasupra defectelor, anomaliilor, defor-maþiilor geometrice sau stãrilor fiziceale elementului studiat, prin mijloacecare nu altereazã capacitatea deîntrebuinþare a acestuia.

Principalele metode de controlnedistructiv (STAS 6652/1-82) sunt:acustice, mecanice sau de duritatesuperficialã, atomice/ radiaþii pene-trante (electromagnetice sau optice),electrice sau electromagnetice,magnetice, termice, substanþe pene-trante (lichide sau gaze), optice,unde radio ºi metode combinate.

Bibliografie 1. Carino N.J., Nondestructive

Test Methods. Concrete Construc-tion Engineering Handbook. Chapter19, CRC Press, Boca Raton, Fl,Nawy, Editor 19/1-68 pp, 1997.

2. Carino N.J., Nondestructivetesting of concrete: History andChallenges. ACI SP 144-30.Concrete Technology Past presentand Future, P. K. Mehta, Ed., Ameri-can Concrete Institute, Detroit, MI.,1994, pag. 623-678.

3. Corley W. G., Davis A. G.,Forsenic engineering moves forward.Civil Engineering, no. 71, June 2001,pag. 64-65.

Aprecierearezistenþeimecanice

Metodede pre-cizie ridi-catã

Metodacombinatãvitezã depropagare-indice derecul

Metodacombinatãvitezã depropagare-forþã desmulgere

Metodacombinatãvitezã depropagare-diametrulamprentei

Metoda cuimpulsultrasonic

Metodecu carac-ter infor-mativ

Metodelede recul

Metodaundelor desuprafaþã

Metodelede ampren-tã

Metoda depenetrare

Metodaprinsmulgere

Metodacuexplozielocalã

Apreciereapropri-etãþilorelasto-dinamice

Metodade rezo-nanþã

Metodaprin ºoc

Metodaultrasonicãcu impuls

Metodaundelor desuprafaþã

Deter-minareapoziþiei,acopeririiºi diame-trului armã-turilor dinbeton

Metodaradiome-tricã curadiaþiigamasau beta

Metodaradio-graficã curadiaþii Xsau gama

Metodapachome-trului

Deter-minareaumiditãþiibetonuluiproaspãtsau întãrit

Metodaabsorbþieimicroun-delor

Metodacapacitivã

Metodaîncetiniriineutronilorrapizi

Metoda derezonanþãmagneticã

Metoderezistive

Deter-minareadensitãþiiaparente abetonului

Metodaradiome-tricã curadiaþiigamasau betabazatepe atenu-area sauretroîm-prãºtierea radiaþi-ilor gamasau beta

Deter-minareagrosimiistraturilorde betondegradatsub acþiu-neaagenþilorfizici sauchimici

Metodaultraso-nicã cuimpuls


Metodaradiome-tricã curadiaþiigama saubeta

Deter-minareacomportãriibetoanelorsaumortarelorla acþiunichimiceagresive

Metodade rezo-nanþã

Metodaprin ºoc


Metodaradiograficãbazatã peatenuarearadiaþiilorgama

Metodaradiome-tricã bazatãpe reîm-prãºtierearadiaþiilorbeta

Deter-minareacomportãriila acþiunifizico-chimice

Metodaultraso-nicã cuimpuls

Metoda derezonanþã

Defecto-scopiabetonului

Metodaradio-graficãcu radiaþiigamasau beta



Metodacarotajuluisonic

Metodaradiosco-picã

Metodaholo-graficã

Metodaundelordesuprafaþã

Tabel 2: Clasificarea metodelor nedistructive de încercare a betonului în funcþie de obiectul de studiatSursã: STAS 6652/1-82

Metode nedistructive de încercare a betonului în funcþie de de obiectul de studiat

urmare din pagina 8


4. Dumitrescu G., Asigurareacalitãþii în construcþii. Editura UTCB,1996.

5. Ilinoiu O.G., Contribuþii laimplementarea unor tehnologii ºiprocedee tehnologice modernepentru protecþia ºi consolidarea ele-mentelor de construcþii. Tezã de doc-torat. UTCB, 2000.

6. Ilinoiu O.G., Controlul Cali-tãþii Betoanelor. Ed. Cartea Universi-tarã, Bucureºti, 2004.

7. Ionescu I., Ispas T., Propri-etãþile ºi tehnologia betoanelor. Edi-tura Tehnicã, 1997.

8. Feldmann R. P., Non-Destructive Testing of Concrete,CBD, 1977.

9. Popescu P., Experimenta-rea ºi monitorizarea structurilor dinbeton armat. Editura FundaþieiRomânia de Mâine. 2002.

10. Teodorescu M., Tehnologialucrãrilor de întreþinere, reparaþii ºiconsolidãri. Universitatea Tehnicãde Construcþii Bucureºti, 1996.

11. Teodoru G. Y. M., Non-destructive testing in the quality con-trol of buildings: Why, what andhow?. Proceedings of the secondinternational RILEM / CEB sympo-sium. Quality control of concretestructures, pag. 367-376.

12. Tertea I., Oneþ T., Verifi-carea calitãþii construcþiilor de betonarmat ºi beton precomprimat. Editu-ra Dacia, 1979.

13. ACI 228.1R, In-Place Meth-ods for Estimate Concrete Strength,American Concrete Institute, Farm-ington Hills, MI, 1995.

14. ACI 228.2R, NondestructiveTest Methods for Evaluation of Con-crete in Structures, American Con-crete Institute, Farmington Hills, MI,1998.

15. CEB Bulletin 239. Safetyevaluation and monitoring. Discus-sion papers form task group 1.4."Safety evaluation and monitoring ofexisting structures".

16. C 26-85. Instrucþiuni tehnicepentru încercarea betonului prinmetode nedistuctive.

C 244-93. Ghid pentru inspectareaºi diagnosticarea privind durabilitateaconstrucþiilor din beton armat ºi betonprecomprimat.

(Continuare în numãrul viitor)


Tabel 3: Metode de control nedistructiv. ClasificareSursã: STAS 6652/1-82

urmare din pagina 10


Vânzãrile de ciment ºi clincher s-aucifrat la 102,1 milioane de tone (în 2003- 94,3 milioane tone), vânzãrile agre-gatelor la 104,2 milioane de tone (în2003 – 95,9 milioane tone), iar betonulproaspãt la 29,3 milioane de metri cubi(în 2003 – 27 milioane metri cubi).Vânzãrile nete au crescut cu 4,9%,ajungând la 13,215 milioane CHF.EBITDA (rezultat operaþional înainteaamortizãrii) - 27,2% (în 2003 – 26,3%).

În majoritatea þãrilor din Europa s-aintensificat activitatea de construcþie.Livrãrile de ciment din Europa au sporit

cu 16,2%, ajungând la 30,8 milioanede tone. Practic, toate companiile dingrup au obþinut rezultate opera-þionale mai mari, în unele cazurimajorarea fiind substanþialã. Profituloperaþional a crescut cu 37,3%,la 662 milioane CHF.

Investiþiile nete în construcþii ºiechipamente au totalizat 1,123 mili-oane CHF (2003–1,292), investiþiileimportante incluzând noi linii de pro-ducþie clincher în România, Slovacia ºiCosta Rica. Investiþiile în protecþia

mediului, securitatea ºi sãnãtatea înmuncã au însumat 838 milioane CHF.

Pentru anul 2005 se prognozeazão creºtere economicã globalã. Holcimva susþine cererea de ciment, agre-gate ºi betoane ºi va lua mãsuri pentruo extindere eficientã a grupului întoate þãrile în care opereazã.

Holcim s-a angajat în expansiuneape douã pieþe importante – MareaBritanie ºi India. În licitaþiile pentrupreluarea Aggregate Industries plc(Marea Britanie) ºi The AssociatedCement Companies and AmbujaCement Eastern (India), Holcim acâºtigat încrederea consiliului directoral ambelor companii. Achiziþiile ºi pre-luãrile pot avea un impact pozitiv atâtasupra acþiunilor Holcim, cât ºiasupra prezenþei globale a grupului.

La ºase luni de la lansarea proiec-tului Creeazã-þi Mediul! Holcim(România) SA ºi Fundaþia CONCEPTau dat startul concursului de creaþie ºicomunicare pe tema protecþiei mediului,Cei mai buni ECO-PROMOTORI.Concursul se deruleazã pânã la finelelunii aprilie 2005, în cele 20 de ºcolicare participã în programul Creeazã-þiMediul!, din oraºele Aleºd, Arad, BaiaMare, Bistriþa, Braºov, Bucureºti, Câm-pulung Muscel, Cluj-Napoca, Craiova,Oradea, Piteºti, Ploieºti, Râmnicu-Vâlcea,Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiºoara,Târgu Mureº ºi Turda.

Proiectul Creeazã-þi Mediul! a fostlansat în luna octombrie 2004, estefinanþat de Holcim (România) ºiimplementat de Fundaþia CONCEPTîn parteneriat cu Ministerul Educaþieiºi Cercetãrii. Proiectul se adreseazãelevilor din învãþãmântul primar ºi gim-nazial românesc, clasele a IV-a ºi a V-a,ºi îºi propune sã formeze, încã de laaceste vârste, un comportament civicde protecþie a mediului înconjurãtor.

Peste 1200 de elevi din clasele a IV-aºi a V-a, alãturi de cadrele didactice, vor

desfãºura o campanie de informare cuprivire la protecþia mediului, în ºcoala încare învaþã. Scopul campaniei este de ale transmite celorlalþi colegi, pãrinþilorsau prietenilor, cunoºtinþele dobânditeprin intermediul proiectului educaþionalCreeazã-þi Mediul! pentru a-i convingeºi pe aceºtia sã protejeze mediulînconjurãtor.

"Concursul Cei mai buni ECO-PROMOTORI reprezintã o nouã etapãa proiectului Creeazã-þi Mediul! ºieste un bun prilej pentru parteneriinoºtri elevi sã-ºi dezvolte abilitãþilecomunicative, argumentative ºi decolaborare. Creeazã-þi Mediul! sebucurã deja de popularitate în rândulelevilor, aproape 80% dintre ei mani-festând un interes constant faþã desubiectele propuse în proiect. Sperãmca prin aceastã competiþie sã stimu-lãm ºi mai mult apetitul copiilor pentrugrija faþã de mediu", a declarat RaduMateescu, preºedinte executiv,Fundaþia CONCEPT.

Compania Holcim (România) SAasigurã fondurile necesare derulãriicampaniei de informare ºi va premia

ºcoala în care s-a derulat cea mai cre-ativã ºi eficientã campanie, prindonarea unei cisterne cu beton pentrulucrãri de amenajare sau reparaþii,care vor fi specificate de cãtre insti-tuþia câºtigãtoare.

"Prin responsabilitatea socialã, ocompanie poate oferi valoare, poateface diferenþa atât la nivelul comu-nitãþii în care activeazã, cât ºi la nivelnaþional. Poþi arãta cã îþi pasã ºi cãfaci ceva în acest sens. Creeazã-þiMediul! este un asemenea proiect.Creat ca rãspuns la nevoile de infor-mare ale tinerei generaþii, precum ºiale formatorilor acesteia privind pro-tecþia ºi grija faþã de resursele natu-rale, acest proiect are ca principalscop dezvoltarea unei atitudini pri-etenoase faþã de mediul înconjurãtorºi, în acelaºi timp, familiarizarea cuterminologia de specialitate. Ne faceplãcere sã vedem cã proiectul nostrueste întâmpinat cu mult entuziasm ºidorinþã de implicare", a precizatLuminiþa Oprea, CommunicationManager, Holcim (România) SA.

Succesul îîn aafaceriCREªTEREA PPROFITULUI OOPERAÞIONAL

Concursul CEI MMAI BBUNI EECO-PPROMOTORI

Dezvoltarea economicã globalã de anul trecut a stimulat activitatea dindomeniul construcþiilor ºi a menþinut ritmul de creºtere al grupului Holcim,în toate regiunile în care acesta opereazã pe piaþa cimentului, a betoanelorºi agregatelor. Profitul operaþional s-a majorat cu 16,9%, la 2.251 milioaneCHF (în 2003 - 1.925 milioane CHF). Au crescut, de asemenea, profitul net,ca ºi câºtigul pe acþiune.


În vederea extinderii domeniilorde utilizare a cimentului HolcimSuperlucrabil® ºi a cimenturilor Port-land compozit de tip CEM II/B-M,este în derulare un amplu programde cercetare pe cinci ani, efectuat deINCERC Bucureºti în colaborare cuHolcim (România) SA, având caprincipal obiectiv armonizareanormelor româneºti în vigoare cucele similare din UE, prin elaborareaanexei naþionale de aplicare a stan-dardului SR EN 206 "Beton – Partea 1:Specificaþie, performanþã, producþieºi conformitate".

De asemenea, se urmãreºteextinderea ºi completarea domeniilorde utilizare a betoanelor preparatecu cimentul Holcim Superlucrabil® ºicimenturile Portland compozit de tipCEM II/B-M, precum ºi comportareabetoanelor în medii specifice, în careeste posibil atacul carbonatãrii învederea utilizãrii cimentului în betonarmat.

Holcim (România) SA urmãreºtedezvoltarea de noi produse care sãþinã seama de bunele practici din UEprivind protecþia mediului înconjurãtor –cimenturi care înglobeazã ºi produsesecundare provenite din alte indus-trii, cu conþinut mineralogic similar.

Pe întreg parcursul programuluisunt urmãrite:

caracteristicile de rezistenþã ºidurabilitate ale betoanelor preparatecu aditivi superplastifianþi;

influenþa raportului A/C ºi adozajului de ciment asupra caracte-risticilor betoanelor;

evoluþia în timp a caracteristi-cilor betoanelor;

valorile rezistenþelor utilizândmetode nedistructive combinate ºicompararea cu rezultatele obþinute,prin aplicarea metodelor distructive.

Prin utilizarea cimentului HolcimSuperlucrabil® ºi a aditivului super-plastifiant s-au obþinut betoane curapoarte A/C scãzute sub 0,5.Întrucât raportul A/C este indicatorulprincipal al durabilitãþii betonului, oconsecinþã implicitã ºi beneficã esteobþinerea unui beton cu o excelentãcomportare în timp.

Având în vedere valorile scãzuteale raportului A/C, porozitatea,absorbþia ºi permeabilitatea betonuluisunt reduse.

De asemenea, au fost observatecontracþii reduse ale betonului, acesteaîncadrându-se în limitele obiºnuitepentru dozajele de ciment utilizate.

Fenomenul de carbonatare întimp a betonului ºi în diferite mediide expunere constituie un alt ele-ment de importanþã majorã studiat încadrul programului de cercetare. Se pre-cizeazã cã ºi acest fenomen este

dependent de raportul A/C, faptdemonstrat prin studii efectuate pebetoane realizate cu diferite tipuri decimenturi.

Probele de beton au fost supusela 50 de cicluri îngheþ-dezgheþ (claseleC25/30 ºi, respectiv C30/37), aces-tea având o comportare corespun-zãtoare, scãderea de rezistenþã fiindde 2,6% ºi respectiv 7,95%.

Cercetãrile efectuate pânã înprezent au scos în evidenþã cãbetoanele preparate cu HolcimSuperlucrabil® pot atinge perfor-manþe la nivelul celor cerute denormele europene pentru factoriiintrinseci care definesc durabili-tatea (raport apã/ciment maxim,clasa minimã)pentru anumitedomenii de uti-lizare ºi, în spe-cial, în betoanearmate.

SSttaabbiilliirreeaa ppeerrffoorrmmaannþþeelloorr cciimmeennttuulluuii HHoollcciimm SSuuppeerrlluuccrraabbiill®®

Studiile privind comportarea în timp a betoanelor preparate cu Holcim Superlucrabil®

se efectueazã ºi asupra unor elemente experimentale din beton armat expuse în mediu urban.

• Elementele tip fundaþie-stâlp beton armat nr. 1 ºi 2 aufost confecþionate cu ciment CEM II/B-M 32,5R

• Elementele tip fundaþie-stâlp beton armat nr. 3 ºi 4 aufost confecþionate cu ciment Holcim Superlucrabil®

• Elementele tip fundaþie-stâlp beton armat nr. 5 ºi 6 aufost confecþionate cu ciment CEM II/A-S 32,5R

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218

Cod unic de înregistrare: 325517; Atribut fiscal: RCapital social: 13.410.319 mii lei;

Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. AcademieiTel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62; E-mail: [email protected], [email protected]

GIP GGrup aavertizeazãPRECAUÞIA... MMAMA ÎÎNÞELEPCIUNII!

“Dezvoltarea industriei, atât la nivel mondial, cât ºi la noi în þarã, a atras dupãsine o serie de probleme printre care cele mai mari sunt:

siguranþa în exploatare a instalaþiilor tehnologice;protecþia mediului.

Siguran]a îîn eexploatare aa iinstala]iilor ttehnologiceÎn intervenþia de faþã, dorim sã ne referim, în special, la aceste douã

probleme, ºi anume, la protecþia mediului ºi protecþia antiseismicã a construcþi-ilor industriale, grav afectate de acþiunea cutremurelor. Cu toþii trãiminevitabil experienþele neplãcute din timpul seismelor.

ªtim cu toþii cã seismele, independent de voinþa noastrã, tot se vor produce.Ceea ce trebuie sã înþelegem, atât ca simpli cetãþeni, cât ºi, ca medii de infor-mare ºi, mai mult, ca autoritãþi centrale ºi locale, este cã vom mai aveacutremure ºi trebuie sã ne pregãtim pentru a evita sau reduce consecinþele lornefaste.

Din pãcate, lumea se limiteazã, în general, la problema locuinþelor, marcândcu buline roºii blocurile aflate în pericol de prãbuºire, sau, pur ºi simplu,uitã treptat pânã la producerea unui nou seism.

Aceasta este o abordare total greºitã. Trebuie înþeles cã mãsurile de asigu-rare sunt prioritare la construcþiile din categoria A (de importanþã excepþionalã).

De felicitat sunt cei prevãzãtori care, atunci când mulþi ignorã evenimentelerepetabile cu grave consecinþe ce afecteazã omul, bunurile materiale ºispirituale, au în centrul preocupãrilor nedoritele cutremure de pãmânt.

Existã în acelaºi timp ºi prea mulþi cei care ar trebui sã fie neliniºtiþi dinacest punct de vedere ºi care nu se deranjeazã sã acþioneze preventiv, cutoate sesizãrile specialiºtilor în materie. Acest fenomen groaznic ne pune, deobicei, în alertã doar în momentul producerii catastrofei, atunci când nu se maipoate face altceva decât înlãturarea urmãrilor provocate, dupã care uitãmºi totul tinde a intra în "normal".

Este bine, este rãu?ªi, pentru cã peste noi au trecut de-a lungul anilor câteva cutremure

devastatoare, nu trebuie sã fim indiferenþi la semnalele unor profesioniºticum sunt cei de la GIP Grup.

Sigur, ori de câte ori a fost vorba de cutremure ºi urmãrile lor, toatã atenþia s-aconcentrat, aproape în exclusivitate, asupra construcþiilor civile. Cei de laGIP Grup lanseazã însã un sever avertisment ºi pentru construcþiileindustriale.

Iatã câteva puncte de vedere pe aceastã temã, exprimate de dl ing.Laurenþiu Naum, director general al GIP Grup, ºi de doi prestigioºi specialiºtiîn domeniu: prof. univ. emerit, ing. Panaite MAZILU - dr. Honoris Causa UTCB,membru de onoare al Academiei Române - ºi prof. dr. ing. Dan CREÞU.

Un asemenea exemplu îl reprezintã coºurile industriale de fum, care, dupã 1989, au fost uitate aproape complet,fiind exploatate cu indiferenþã, fãrã a interesa pe nimeni starea lor avansatã de degradare.

În cazul unui seism sever, primele construcþii care vor ceda sunt coºurile de fum, periclitând funcþionareasistemului energetic naþional, prin scoaterea din funcþiune a unui ºir important de centrale.

La multe dintre coºurile industriale de fum repararea ºi întreþinerea nu au fost efectuate din 1988, iar imaginilealãturate sunt elocvente pentru aceastã situaþie.

Prin lipsa unui program de reparaþii ºi întreþinere a sistemului energetic, se poate ajunge la blocarea activitãþii întoate sectoarele.

Astfel, putem spune cu dezamãgire cã, dupã 16 ani de la începerea unei noi etape în istoria þãrii, nu s-a fãcut nimicconcret pentru diminuarea riscului seismic la construcþiile speciale.

Ne tot place sã spunem cã vrem sã trãim mai bine ºi nu este un lucru rãu cã dupã acest deziderat alergãm de 50 de ani.Numai cã, mai nimic, nu se face pentru acest lucru. Se ºtie de acum cã toate "necazurile" noastre concentrate în costurilepe care trebuie sã le achitãm se polarizeazã în preþurile produselor sau ale serviciilor de care vrem sã beneficiem.

Toate, dar absolut toate, sunt influenþate de costurile energiei ºi, în acest sens, nu se întreprinde nimic care sã lediminueze. Nu este o noutate pentru noi cã toate cheltuielile fiecãrui cetãþean al þãrii sunt influenþate direct de costulenergiei. Toate produsele ºi serviciile pot deveni mai ieftine dacã energia este mai ieftinã! Dupã 15 ani NU EXISTÃ unprogram de reducere a costurilor energiei, mai mult, aceasta se scumpeºte mereu.

Nu sunt încurajate investiþiile în sectorul energetic, se distrug sistematic sectoarele energetice care au fost createacum 20-30 de ani. Nu a fost înfiinþat nici un grup energetic nou. Nu s-au fãcut instalaþii de desulfurare care sãasigure funcþionarea centralelor, conform normelor europene.

Se creeazã premisele realizãrii unor investiþii, în grabã, cu impuneri din exteriorul þãrii, cu mari costuri ºi soluþiipripite.

Se doreºte realizarea unor investiþii cu importuri majore, folosind metal mult din alte þãri, fãrã a þine seama cãutilizarea betonului ar reduce costurile cu 25%-30%.

Se doreºte vinderea sistemului hidroenergetic care produce energia la costurile cele mai reduse.Protec]ia mmediului

Rãmânând la problemele cãrora nu le acordãm importanþã, acelaºi lucru se poate spune ºi despre protecþia mediuluiînconjurãtor.

Nu existã un program concret pentru desulfurarea gazelor la principalii factori de poluare a aerului.Nu a fost realizat mai nimic pe marile platforme industriale: Bucureºti, Galaþi, Craiova, Turceni, Rovinari, Deva,

Turnu-Severin, Bacãu, Arad etc., atât pentru depoluarea aerului, cât ºi a apei.Staþia de epurare a apei din Bucureºti aºteaptã sã fie finalizatã din 1998, fãrã ca toþi factorii de decizie – Primãrie,

Guvern, Ministerul Mediului – sã rezolve problema celui mai mare poluant al Dunãrii ºi al vieþii cotidiene, careafecteazã produsele animale ºi vegetale din zonã.

Iatã de ce considerãm cã ar trebui luate în discuþie tematica, modul de fundamentare ºi derulare a investiþiilor pentrua putea asigura demararea ºi continuarea unor obiective prioritare. Pentru început, credem cã ar trebui lãmurite oserie de aspecte, cum ar fi:

Stabilirea investiþiilor necesare României într-o primã urgenþã, pentru a se putea asigura o dezvoltare durabilã ºifundamentarea acestora pe bazã de studii aprofundate.

Evaluarea volumului de investiþii pe termen scurt, mediu ºi lung, a surselor de finanþare, precum ºi derulareaprogramului de investiþii.

Modul în care sunt angrenaþi specialiºtii români în activitãþile enumerate mai înainte.Corelarea efortului investiþional pe care trebuie sã-l facã România cu fondurile necesare din partea Uniunii

Europene.

În concluzie, având în vedere ritmul de abordare a problemelor semnalate, România va deveni în 5-6 ani o þarãfãrã sistem termoenergetic performant, fãrã industrie competitivã ºi cu un mediu grav poluat în apã ºi în aer.

Parafrazând cunoscutul precept «Repetitio est mater studiorum» (Repetiþia este mama învãþãturii), nu putemdecât sã constatãm cã ºi «Precauþia este mama înþelepciunii».”

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr.12, sector 3; cod poºtal 030218

Cod unic de înregistrare: 325517; Atribut fiscal: RCapital social: 13.410.319 mii lei;

Cont: SV21866894100/ROL BRD - Suc. AcademieiTel.: 021/310.24.74; 021/310.24.75; 021/313.78.93; Fax: 021/310.24.62; E-mail: [email protected], [email protected]


Disciplina îîn cconstrucþiiOBIECTIVE PPRIORITARE

Ciprian Enache: Sper cã sun-teþi de acord cu mine cã nueste suficient sã afirmãm cãviaþa merge înainte. În cazulinstituþiei pe care o conduceþi,aceasta va merge ca... înainteîn sectorul construcþiilor sauau intervenit noutãþi, ºi caresunt acestea?Dorina Nicolina Isopescu:

Inspectoratul de Stat în Construcþii afost înfiinþat în anul 1862 prin Decretal Domnitorului Alexandru IoanCuza; organizat la nivelul necesitãþiiºi al cunoaºterii timpului, acesta afuncþionat cu continuitate subdiverse forme ºi funcþioneazã ºi înprezent.

Instituþia a cãpãtat o nouã dimen-siune dupã cutremurul din 4 martie1977, când, prin Legea nr. 8/1977a fost organizatã cu funcþiuni ºi înunitãþile teritoriale – judeþe. Evoluþia,

care este greu de cuprins în cuvinte,se datoreazã ºi faptului cã predece-sorii mei, alãturi de colectivele cucare au lucrat de la înfiinþare pânã înprezent, s-au strãduit sã îi con-solideze statutul, sã-l facã util pen-tru protecþia socialã în domeniu.Asperitãþi au existat ºi vor exista.Mersul înainte înseamnã a leînvinge, a prelua de la predecesorice este bun, a corecta ceea ce estemai puþin bun ºi a continua, nupornind de la cota 0, ci de la coteleexistente spre niveluri superioare.

Instituþia are o activitate com-plexã ºi de mare responsabilitate.Încerc sã intru rapid în profunzimeaproblemelor ºi a responsabilitãþilorpe care le are ISC, dupã care, înnumerele viitoare ale RevisteiConstrucþiilor, voi prezenta în detaliusub multiplele ei aspecte, activitateainspectoratului.

Ca noutãþi, am început cu celemai presante aspecte impuse deintegrarea în Uniunea Europeanã.Astfel, s-a elaborat ºi este în curs deimplementare procedura suprave-gherii pieþei materialelor pentru con-strucþii ºi certificarea calitãþiiacestora, în conformitate cuprevederile Legii nr. 608/2001.

În perioada imediat urmãtoare,vom analiza organizarea inspec-toratului la nivel central ºi teritorial ºidacã vor fi necesare mãsuri care sãducã la creºterea eficienþei activitãþii,vom proceda în consecinþã.

C.E: În ce mãsurã activitateaISC îi va stimula pe construc-torii români sã se alinieze laexigenþele cerute de integrareaîn UE?D.N.I: Integrarea în UE este o

voinþã unanimã a poporului român,deci ºi a constructorilor. Legea 10/1995

O datã cu 2005, anul „speranþei”în demararea unor programerestructurate din punctul de vedereal revigorãrii economiei româneºti,potrivit politicii abordate de admi-nistraþia aflatã la putere, lucrurileîncep sã capete contur în uneledomenii de activitate.

În sectorul construcþiilor deexemplu, instituþia care a avut, areºi va avea de "furcã" pentru respec-tarea unei riguroase discipline pelinia realizãrii investiþiilor esteInspectoratul de Stat în Construcþii.

Noua echipã de conducere areîn vedere multe lucruri de pus înpracticã într-un interval scurt detimp, pentru ca sectorul con-strucþiilor sã se alinieze din„mers” ºi cât mai repede laexigenþele europene.

Interlocutor dna prof. univ. dr.ing. Dorina Nicolina Isopescu.


privind calitatea construcþiilor arela bazã prevederi le DirectiveiCE 89/106, deci este, în principiu, olege europeanã. Cu aceasta aînceput stimularea construcþiilor;armonizarea completã a legii cunormele europene nu impune schim-bãri de fond. Împreunã cu MTCTvom urgenta acþiunea de armonizaretotalã. Deja sunt elaborate propune-rile respective, urmând ca în proximaperioadã sã fie trimise în anchetã ºiapoi spre avizare ministerelor cuatribuþii în domeniu.

Din primele constatãri, am con-cluzionat cã legislaþia se cunoaºte,dar nu se aplicã în totalitate. Este dedatoria ISC sã acþioneze mai ferm înacest sens.

Vom continua cu acþiuni preven-tive de instruire ºi, acolo unde va ficazul, cu mãsuri punitive. Nu estesuficient sã avem legi europene;pentru integrare ele trebuie sã fie ºiaplicate ºi, în acest context, îi vomstimula pe constructorii români sã sealinieze, prin fapte, cerinþelor UE.

De menþionat cã cei care reali-zeazã investiþii în exterior sau ceicare executã în România obiec-t ive supuse l ici taþ i i lor interna-þionale au simþit ºi simt beneficaceastã aliniere.

Timpul curge repede ºi 2007este foarte aproape. Ne-am gânditdestul, e momentul sã trecem frontalla fapte. În acest sens vom acþionape toate planurile.

C.E: "Caravana itinerantã"organizatã de ISC în 2004, carea apreciat bunele rezultateobþinute de societãþile de con-strucþii, va face... tradiþie?

D.N.I: Vom analiza efectelebenefice ale acþiunii „Caravana itine-rantã” din 2004 ºi, în funcþie derezultatele acestei analize, vom luao decizie care va fi adusã lacunoºtinþa celor interesaþi. Nu existão rezoluþie privind acest subiect.Oricum, ce este bun vom prelua,vom perfecþiona ºi vom continua.

C.E: Ce mãsuri are în vedereISC pentru discipl inareamai severã a constructorilor?

D.N.I: Mãsurile sunt cele din

prevederile legale; aºa cum am mai

spus, vom acþiona ca acestea sã fie

aplicate ºi, pe parcurs, îmbunãtãþite.

Am acceptat, în principiu, cu

caracter de noutate, sã introducem

obligativitatea calificãrii ºi certificãrii

firmelor de construcþii pentru elimi-

narea de pe piaþã a comisionarilor ºi

amatorismului în construcþii.

Responsabilitãþile în domeniu

sunt prea mari ca sã nu facem

ordine ºi sub acest aspect. Sancþiu-

nile prevãzute de lege vor fi reactua-

lizate în conformitate cu prevederile

legale.

C.E: Lumea este alertatã de cãtre

instituþiile abilitate în domeniu

despre efectele negative ale

unor eventuale dezastre natu-

rale. Cum se implicã ISC pentru

prevenirea unor catastrofe din

punct de vedere constructiv?

D.N.I: ISC este implicat prin

exercitarea controlului statului în

domeniul calitãþii construcþiilor în

toate etapele de concepþie,

proiectare, execuþie, exploatare,

oprind lucrãrile executate necores-

punzãtor ºi dispunând refacerea lor

conform proiectelor.

Este de subliniat controlul în

fazele determinante pentru rezis-

tenþa ºi stabilitatea construcþiilor,

faze în care se verificã toate lucrãrile

existente pânã la stadiul fizic respec-

tiv ºi se autorizeazã continuarea lor

numai dacã sunt respectate regle-

mentãrile tehnice în domeniu ºi

prevederile proiectului. De menþio-

nat cã efectele negative nu pot fi evi-

tate în totalitate.

În corelare cu nivelul costurilor,

actele normative tehnice admit anu-

mite degradãri, care sã nu ducã

însã la colaps.

C.E: Se simte nevoia com-

pletãrii legislaþiei existente

pentru asigurarea calitãþii în

construcþii. Ce întreprinde în

acest sens ISC?

D.N.I: Am abordat ºi anterior

acest aspect. ISC a elaborat deja un

proiect de lege de modificare a Legii

10/1995 privind calitatea în con-

strucþii, o procedurã de suprave-

ghere a pieþei materialelor de

construcþii ºi certificãrii acestora.

Vom reactualiza cuantumul

amenzilor contravenþionale, în con-

formitate cu prevederile legale; vom

menþine, în continuare, obligativi-

tatea autorizãrii laboratoarelor de

încercãri în construcþii, deoarece

legislaþia europeanã nu interzice

unele mãsuri specifice necesare

statelor membre sau candidate,

generate de condiþii locale diverse

(seismicitatea pe teritoriul româ-

nesc). S-au grãbit cei care au acþio-

nat altfel în aceastã problemã.

C.E: Cum ºi prin ce mijloace poate

interveni ISC pe traseul

proiectare-construcþie-exploatare

pentru a preveni ºi a evita riscul în

realizarea obiectivelor edilitare,

civile sau industriale?

D.N.I: Prin controale pe tot

traseul investiþional – concepþie,

proiectare, execuþie, exploatare – ºi

mãsuri legale. În consecinþã, toate

acþiunile au un pronunþat caracter

preventiv. De menþionat cã riscurile,

în special din miºcãri seismice, nu

pot fi evitate în totalitate. Prin mãsuri

preventive, de regulã, ele pot fi

diminuate.


TTMMUUCCBB SS..AA..Garantul iinvestiþiilor eeficiente

Descrierea activitãþii: TMUCB S.A. este o societateromâneascã înfiinþatã în 1958, cu capital integral privat din 1994.Compania este specializatã în asamblarea ºi montarea utila-jelor tehnologice în fabrici de ciment, combinate chimice ºipetrochimice, centrale nucleare. TMUCB S.A. proiecteazã ºifabricã rezervoare de depozitare conform API-650, rezervoarepentru staþii de distribuþie a combustibilului conform DIN 6608,sisteme de conducte, instalaþii, confecþii metalice, vase subpresiune ºi fitinguri.

Din anul 1958, TMUCB S.A. a realizat în România ºi înstrãinãtate lucrãri complexe de montaj utilaje, sisteme de con-ducte pentru industria chimicã, petrochimicã ºi a cimentului,combinate metalurgice, de celulozã ºi hârtie, centrale termo-electrice ºi nucleare, fabrici de zahãr, fabrici de automobile,rezervoare pentru produse petroliere, precum ºi reparaþia ºiîntreþinerea celor de mai sus.

TMUCB S.A. funcþioneazã în Sistemul de Asigurare a Cali-tãþii conform ISO 9001:2001, cu certificatul nr. 100/2002 eli-berat de Qualitas, având un Manual de Asigurarea Calitãþii ºiProceduri pentru toate lucrãrile mecanice.

Structura organizaþionalã: sediul - Bucureºti, România,B-dul Magheru nr. 27, sector 1, tel.: 0040 21/212 83 55, fax: 0040 21/312 95 42;

18 filiale - în România.Capital social: 219.527.040.000 de leiCifra de afaceri din 2004 - aprox. 42 mil. de euroNumãr de angajaþi: 3.485Calificarea personalului: compania are o structurã de

personal care asigurã realizarea lucrãrilor prin mijloace proprii.Beneficiari: principalii beneficiari din România sunt com-

paniile naþionale de gaz ºi petrol, rafinãriile, fabricile de ciment,precum ºi societãþile multinaþionale, cum sunt: Petrotel Lukoil,Rafinãria ASTRA Ploieºti, Rompetrol MIDIA, PETROM S.A.,RAFO Oneºti, RADET Bucureºti, Distrigaz, Shell, Agip,Lafarge, Romgaz, INTRACOM, Holcim etc.

Produse ºi servicii principale - TMUCB S.A. executã:structuri metalice - fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare - proiectare, fabricaþie ºi montaj;rezervoare de depozitare cu pereþi dubli - proiectare,

fabricaþie ºi montaj;vase de presiune - fabricaþie;sisteme de conducte - fabricaþie ºi montaj;lucrãri complexe de montaj mecanic;lucrãri la cheie ca Antreprenor General.


rriigguurrooss ººii eeffiicciieenntt

Global Real Invest este un centrucomercial care aduce în România unconcept total nou de prezentare ºivânzare a materialelor, a furniturilor ºiaccesoriilor pentru realizarea la roºuºi la cheie a construcþiilor civile ºiindustriale.

Global Real Invest este afiliatgrupului german Interpares Mobau,lider european în domeniu, cuprinzândpeste 1.200 de centre comerciale.

Serviciile pe care le oferã Globaladaugã un plus de valoare actului decumpãrare. Clienþii se pot bucura deun produs final bine pus în operã ºipot fi siguri cã au ales soluþia ceama i bunã pen t ru a rea l i za oconstrucþ ie reuºitã. Ei îºi voreconomisi timpul ºi vor scãpa destress-ul cauzat de lipsa informaþiilorcomplete ºi exacte.

SUNTEÞI CONSTRUCTOR,ARHITECT, PROIECTANT

SAU BENEFICIARAL UNEI LUCRÃRI?

Iatã doar 5 motive pentru caresã deveniþi parteneri ai Global:

1. Know-how german: rigurozitate, cali-tate ºi seriozitate.

2. O gamã largã ºi o mare varietate deproduse din aceeaºi gamã.

3. Acces la cele mai noi materiale ºitehnologii, dublat de consultanþã compe-tentã.

4. Economie de timp ºi efort, elementdecisiv în creºterea eficienþei.

5. Sprijin în creºterea portofoliului declienþi, care duce la dezvoltarea afacerii.

• Global nu este un simplu centru comer-cial. El reprezintã soluþia optimã pentruimplementarea proiectelor dumneavoastrã,reprezintã garanþia lucrului bine realizat,care face investiþia profitabilã.


ªos. Bucureºti Nord nr. 14, Pipera, Oraº Voluntari, jud. Ilfov, CP 077190;Tel.: 021-242.02.39/40/41/42; Fax: 031-402.54.01; E-mail: [email protected]

Sistem de colaborare Business to BusinessComunicare bunã ºi disponibilitate pentru relaþii

de parteneriat cu clienþii din domeniul construcþiilor.

ConsultanþãConsultanþã profesionistã în derularea proiectelor,

alegerea atât a celor mai bune soluþii tehnice, cât ºi acelor mai buni specialiºti în domeniu.

DisponibilitateParcare asiguratã, acces uºor în magazin ºi un

program de lucru flexibil, la dispoziþia clienþilor, atâtîn timpul sãptãmânii, cât ºi în week-end.

Gamã completã de produseUn sortiment variat ºi atotcuprinzãtor de produse

necesare construcþiei unei case.

Transport ºi livrare la punctul de lucruGlobal are în dotare mijloace de transport

prevãzute cu macarale, care asigurã livrareaproduselor la adresa doritã.

Servicii suplimentareDebitãri din plãci de lemn, pigmentãri pentru

vopsele ºi alte servicii executate de anga-jaþi instruiþi ºi operativi.

Totul ssub uun ssinguracoperiº


Sistem integratMACON® are implementat ºi certificat, încã din 1998,

un sistem de management al calitãþii, iar din 2004 aimplementat un sistem de management integrat - SMI -certificat de cãtre SRAC, care presupune valorificareaconcomitentã a trei sisteme de cerinþe:

SR EN ISO 9001:2001 - pentru sistemul de mana-gement al calitãþii;

SR EN ISO 14001:1997 - pentru sistemul de mana-gement de mediu;

OHSAS 18001:1999 pentru sistemul de manage-ment al sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã.

Ca urmare a politicii SRAC de a furniza încredereclienþilor sãi, prin parteneriatele sale, MACON® benefi-ciazã ºi de certificatul internaþional IQNet (The InternationalQuality Network).

EficienþãCalitatea superioarã a gestiunii afacerilor comerciale

ºi a managementului afacerii a fost recunoscutã de cãtreAsociaþia Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor ºiPromovarea Produselor ºi Serviciilor din România carea acordat firmei MACON® Deva dreptul de utilizare amãrcii Programului "Punctul Verde".

Evaluarea conformitãþii produselorIntrarea în UE presupune exigenþe la care trebuie sã

ne adaptãm de pe acum: directive europene pentruarmonizare tehnicã, marcajul de conformitate "CE" cucerinþele esenþiale referitoare la calitate, mediu, sãnã-tate ºi securitate a muncii.

MACON® doreºte sã se implice în procesul deatestare a conformitãþii produselor pentru construcþii,þinând cont de Legea 608/2001 privind evaluarea confor-mitãþii produselor ºi HG nr.622 / 2004 privind "introdu-cerea pe piaþã a produselor pentru construcþii".

A fost demarat procesul de atestare a conformitãþiipentru elemente de zidãrie din BCA, produse din vatãmineralã din bazalt, polistiren expandat ignifugat, þigle dinbeton ºi agregate minerale de balastierã pentrubetoane ºi mortare.

Laboratorul de încercãri al MACON® va fi antrenat înaceste activitãþi, ca parte integrantã a sistemului de cer-tificare. În acest sens, Laboratorul de încercãri este înfazã finalã de acreditare de cãtre RENAR Bucureºti, înconformitate cu SR EN ISO / CEI 1725:2001.Funcþionarea Laboratorului în sistem acreditat conferãîncredere în competenþa sa de a efectua încercãrilesolicitate de clienþi.

Strategia de marketing/vânzãri Pentru a-ºi consolida poziþia pe piaþã, MACON® a între-

prins schimbãri majore în strategia de marketing/ vânzãri.Direcþia comercialã a societãþii a fost reorganizatã ºi întãritãprin înfiinþarea unui Departament de Marketing. Astfel ges-tionarea activitãþilor de piaþã a fost direcþionatã cãtre douãdepartamente: Departamentul de Vânzãri ºi Departamentulde Marketing. Formula organizatoricã adoptatã deMACON® consacrã poziþia ºi rolul de stat major al activitãþiide marketing în raport cu celelalte activitãþi desfãºurate ºiare rolul de a îmbunãtãþi prezenþa produselor MACON® pepiaþã ºi de a creºte satisfacþia clienþilor.

Program expoziþionalÎn acest an MACON® a participat cu stand propriu la douã

manifestãri expoziþionale de profil: Ambient Construct organi-zat la Cluj între 16 ºi 20 februarie ºi Vest Ambient Timiºoaraîntre 10 ºi 13 martie. Programul expoziþional va continua cuprezenþa, la cel mai mare târg specializat în domeniul materi-alelor de construcþii din România, Construct Expo Bucureºti,care se va desfãºura între 11 ºi 15 mai a.c., la ROMEXPOBucureºti. Participãrile expoziþionale au fost excelente oportu-nitãþi de a prezenta, atât unui public avizat cât ºi persoanelorfizice care construiesc, renoveazã, mansardeazã, oferta com-pletã de produse a societãþii. Ca urmare a prezenþelor noastrela Cluj ºi Timiºoara, putem afirma cã piaþa manifestã uninteres în creºtere faþã de oferta de materiale termo ºi fonoizo-latoare, astfel încât produsele din vatã mineralã din bazalt austârnit interesul celor mai mulþi dintre vizitatori.


În 1995, la scurt timp dupã înfiinþare, firma BaumitRomânia – societate cu capital integral austriac,componentã a grupului Schmid Industries Holding-SIHdin Austria, lansa pe piaþa din România, primii saci demortar adeziv MUREXIN.

De ce MUREXIN? Pentru cã firma Murexin AG dinAustria, specializatã în producþia de mortare-adeziv, chituripentru placaje, ºape autonivelante, era ºi este ea însãºiuna dintre principalele firme componente ale grupului SIH.

Pe piaþa româneascã au fost lansate trei tipuri demortare-adeziv, care sã acopere în cea mai mare partenevoile specifice lucrãrilor de placare.

Mortarul adeziv Bau und Fliesenkleber cunoscutca "Murexin-sacul roºu" este adezivul pentru lucrãrilecurente de lipire a gresiei ºi faianþei, în special în interior.Îndeplinind cerinþele clasei C1T conform standarduluiSR EN 12004, cu un raport preþ/calitate optim, adezivulBau "se bate" cu succes cu cel mai bine vândute produseale firmelor concurente.

Mortarul adeziv flexibil "Flexklebermörtel" esteun adeziv cu proprietãþi îmbunãtãþite, încadrându-se înclasa C2TE - conform SR EN 12004 ºi SR EN 12002.Se utilizeazã în special la exterior, pentru placaje lafaþade, terase, balcoane, piscine, dar ºi la interior,obligatoriu la lipirea gresiei porþelanate, la pardoselicu sisteme de încãlzire înglobate, la bãi, duºuri ºi altezone cu umiditate, hidroizolate cu folii de etanºare acrilice-Flüssigfolie sau Dichtfolie. Cu "Flex" se lipesc plãcile deformat mare, plãcile din marmurã sau piatrã naturalã ºi"plãci peste plãci".

Mortarul adeziv "Standard", deºi clasificat ca ºi C1T,este de fapt un adeziv care din punctul de vedere al cali-tãþii se situeazã între "Bau" ºi "Flex", utilizându-se, înspecial, la placarea pardoselilor de interior supuse unuitrafic intens – mai mare decât cel normal (din locuinþe).

Începând de la jumãtatea anului 2001, cele treimortare-adeziv prezentate se produc la fabrica Baumitdin Bucureºti, iar din luna iunie 2005 se vor produce ºi lanoua fabricã Baumit din Teiuº.

Aplicând în practicã filosofia grupului SIH de a satis-face pe deplin cerinþele clientului, Baumit Româniapune în primul rând accentul pe calitatea produselor.

Astfel, produsele sunt fabricate printr-un proces com-plet automatizat, cu un control permanent pe parcursulîntregului flux tehnologic: de la materiile prime, pe fluxulde fabricaþie ºi pânã la produsul finit. Controlul curent seefectueazã prin laboratorul propriu ºi responsabilii CQ,iar controlul periodic, prin încercãri în laboratoareleBaumit ºi Murexin - Austria ºi în laboratoarele acreditatedin România.

Pentru a rãspunde mai bine nevoilor diversificate-specializate ale pieþei, gama de mortare-adeziv a fostcompletatã ºi cu mortare-adeziv speciale Murexin, fabri-cate în Austria, dupã cum urmeazã:

mortar - adeziv flexibil alb: pentru placaje tipmozaic, marmurã subþire;

mortar - adeziv flexibil alb rapid: pentru placaje"rapide", plãci de format mare;

adeziv flexibil Trass: pentru placaje exterioare lafaþade din piatrã naturalã; evitã apariþia eflorescenþelor;

adeziv flexibil Vario: pentru placaje în pat de 4-10 mmgrosime;

mortar - adeziv în pat mediu: pentru placaje lacare stratul de adeziv poate fi 4-20 mm, în special lapardoseli cu denivelãri.

Începând cu luna aprilie 2005, mortarele adezivBau, Standard ºi Flex vor fi ambalate în "haine noi".Schimbarea sacilor este mai evidentã la Murexin-saculroºu, care devine Murexin sacul roº-albastru – multmai atractiv. Meseriaºii fideli îl vor recunoaºte cu sigu-ranþã ºi vor avea o surprizã plãcutã constatând cãadezivul Murexin-Bau din noul sac îi va ajuta sã lipeascãmai repede ºi mai bine.

În final, este important de reamintit cã Baumit Românianu "vinde" doar niºte adezivi, ci pune la dispoziþiaclienþilor sãi care se respectã un sistem complet deproduse aferente tehnicii de montare ºi îngrijire a placa-jelor, gama de adezivi fiind completatã cu cea deproduse pentru pregãtirea suportului - mortare de nive-lare, amorse, hidroizolaþii, dar ºi cu chituri, profile,produse de curãþare ºi întreþinere.

Vã invitãm în lumea Baumit/Murexin-Fliesenver-legetechnik, pentru un parteneriat de duratã!

Mortarele aadeziv MMUREXIN1100 AANNII PPEE PPIIAAÞÞAA DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA!!

ing. Mihalache PÃUN - Baumit România, product manager Murexin

Longevitate


SC SCADT Slatina se numãrãprintre societãþile de profil care, cuseriozitatea profesionalã tipicã, ºi-a pusîn miºcare întregul potenþial tehnic,tehnologic ºi logistic pentru finalizareala timp ºi în condiþii de eficienþã pentruconstructori ºi, mai ales, pentru benefi-ciari a tuturor obiectivelor de investiþiiprevãzute pentru anul 2005.

Seriozitatea firmei SCADT Slatinade care vorbeam mai înainte ºi putereasa economicã rezidã, în primul rând,în gama diversã de tehnologii ºidomenii în care îºi oferã serviciile.

Principalele obiecte de activitateale SC SCADT SA Slatina sunt :

execuþie lucrãri de construcþii-montaj, obiective de investiþii industri-ale, social-culturale, locuinþe colective ºiunifamiliale, agrozootehnice etc., pre-cum ºi reparaþii capitale ale acestora;

execuþie lucrãri tehnico-edilitareºi gospodãreºti, respectiv: alimentãricu apã, alimentãri cu gaze, canalizare,drumuri, strãzi etc.;

extracþia, sortarea ºi transportulagregatelor minerale, producerea demortare, betoane ºi prefabricate dinbeton armat, atât pentru necesarulpropriu, cât ºi pentru terþi;

exploatãri forestiere, gaterareabuºtenilor la sediul societãþii, exe-cutarea de confecþii din lemn;

producere ºi montaj de confecþiidin aluminiu (uºi, ferestre, vitrine,mobilier etc.), pereþi cortinã – cu pro-file indigene sau din import;

producere de confecþii metalice(uºi, ferestre, panouri, armãturi de oþelbeton);

prestãri servicii cu utilaje grelede construcþii ºi diferite mijloace detransport, atât pentru cerinþele soci-etãþii, cât ºi pentru alþi solicitanþi;

alte activitãþi complementare,care deservesc cele douã ramuri prin-cipale (construcþii-montaj ºi producþieindustrialã): izolaþii, bobinaj, tapiserie,sculãrie etc.

Aºadar, aria lucrãrilor puse înoperã de societatea olteanã estediversã, ceea ce denotã faptul cã dis-pune de importante forþe materiale,tehnologice ºi logistice capabile sãrealizeze investiþiile solicitate debeneficiarii sãi.

Despre unele dintre ele aþi luatdeja cunoºtinþã. Vã supunem atenþieialte lucrãri dintr-un domeniu de mareactualitate, locuinþele. ªi nu orice felde asemenea construcþii, ci aceleacare privesc tineretul.

Primele dintre ele sunt clãdirilepentru tineret, în regim de închiriere.

Numai în localitatea Cãlimãneºtidin judeþul Vâlcea, SC SCADT Slatinaa executat un ansamblu a cãruivaloare se ridicã la aproape 200.000de euro plus 57.000 de euro (NCS-uri).

Beneficiarul lucrãrii la care nereferim este ANL (Agenþia Naþionalã aLocuinþelor) care se declarã mulþumitãde colaborarea cu firma din Slatina.

Investiþia de la Cãlimãneºti nu afost una chiar simplã dacã þinem seamade gradul de complexitate pe care l-asolicitat.

Lucrarea amintitã a presupusrealizarea unui numãr de 16 unitãþilocative, cu regim de înãlþimeS+P+Et.I+Et.II+Et.III+mansardã cu unconfort deosebit. S-a ales soluþia cuacoperiº tip ºarpantã din lemn, cuînvelitoare din þiglã, iar pentru pereþiiexteriori s-a optat pentru sistemul ter-moizolant EPS – Baumit. Tâmplãriaexterioarã este termoizolantã, din pro-file de aluminiu cu barierã termicã,vopsitã în câmp electrostatic ºiechipatã cu geam termopan. Tâm-plãria interioarã cuprinde: uºi furniruitecu furnir din stejar pe tocuri din lemnmasiv, cu cãptuºeli ºi pervazuri.O noutate o reprezintã ºi pardoselilecalde – parchet stratificat laminat îndormitoare ºi în camere de zi, ºi celereci – gresie în holuri, bucãtãrii, bãi ºicãmãri. În spaþiile comune de circu-laþie ºi în balcoane, s-au montat par-doseli din mozaic. Legãtura dintreniveluri se realizeazã prin scãri cutrepte mozaicate ºi balustrade meta-lice cu mânã curentã din lemn. Fini-sajele interioare sunt adecvatefuncþiunii de locuinþã: tencuielidriºcuite cu glet de ipsos, zugrãvelilavabile, placaj de faianþã (h=1,50 m),front de lucru în bucãtãrii ºi zone deechipare sanitarã în bãi. La soclu s-aprevãzut tencuialã mozaicatã tipGranopor Baumit.

În aceeaºi gamã de lucrãri, seînscrie ºi amenajarea locuinþelorpentru tineri în cãminul pentrunefamiliºti, din str. Nacului, municipiulSlatina, jud. Olt.

SC SCADT SAPPrriimmããvvaarrãã ppee…… ººaannttiieerree!!

Dupã lungi aºteptãri presãrate cu intemperii nelalocul lor din punct de vedere calendaristic, primãvara nezâmbeºte din nou, îndemnându-ne la muncã, în special în sectorul construcþiilor ºi al agriculturii, domeniilecare sunt chemate sã dea "tonul" în fiecare an pentru desfãºurarea tuturor activitãþilor.

Constructorii n-au stat prea mult pe gânduri ºi, acolo unde lucrurile au fost clare, au ºi trecut la realizareaconstrucþiilor în derulare sau a celor nou-angajate prin contracte.


Aici beneficiari sunt: ANL ºi PrimãriaMunicipiului Slatina, iar valoareainvestiþiei este de 496.543 de euro.

Lucrarea cuprinde un numãr de 40 deunitãþi locative, dintre care 20 cu ocamerã ºi 20 cu douã camere. Noileunitãþi locative se obþin prin amena-jarea, remodelarea funcþiunilor ºi prinmãrirea confortului la construcþia exis-tentã (Cãmin nefamiliºti – proprietateSC SCADT SA, cedatã PrimãrieiMunicipiului Slatina), cu un regim deînãlþime P+4. Lucrãrile de amenajareau presupus desfaceri de tencuieli,pardoseli, tâmplãrie, confecþie meta-licã, hidroizolarea cu bitum a teraselor,demolãri, zidãrie. Remodelarea funcþiu-nilor a solicitat recompartimentarea cupanouri de ghips-carton cu structurãmetalicã tip CW 75, cu placã RB de12,5 mm, cu termoizolaþie din vatãmineralã de 50 mm. Pentru mascareacoloanelor de instalaþii s-au prevãzutînchideri din ghips-carton. Învelitoarea

este realizatã din þiglã de culoare roºietip Elpreco Craiova ºi este echipatã cuparazãpezi. Dublul acces (existent) esteutilat cu rampã ºi mânã curentã pentrupersoane cu deficienþe locomotorii.

LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃDe la lucrãri privind locuinþele la...

cele cuprinse în capitolul infrastructurã:sistem de canalizare ºi staþie deepurare a apei, investiþie aflatã încomuna Vaideeni, judeþul Vâlcea,

realizatã din fonduri SAPARD învaloare de 37 miliarde de lei.

Amplasamentul lucrãrii poate fi iden-tificat la o distanþã de 6 km de oraºulHorezu, pe drumul judeþean DJ 665.

Categoriile de lucrãri pe obiecte:a) Reþea de canalizare – executatã cutub din PVC de canalizare, având DN 250cu garnituri de cauciuc – 6031 ml.Lucrarea a presupus un grad ridicat decomplexitate, necesitând sprijiniride maluri cu dulapi verticali din lemn

de fag, la adâncimi de pânã la 4 ml;b) Staþie de pompare ape uzate;c) Staþie de epurare; d) Gurã de vãrsare.

Anul 2005 înseamnã ºi pentruSC SCADT SA Slatina începutul uneinoi etape marcate de revirimentul multaºteptat ºi pentru sectorul construcþi-ilor. Noua orientare ºi aplicare a politi-cilor fiscale încurajeazã firmele deprofil sã abordeze din ce în ce maimulte lucrãri cu speranþa cã actualulExecutiv va interveni cu mãsuri efi-ciente privind înlãturarea blocajuluifinanciar-bancar, care le pun pur ºisimplu în situaþia de non combat.

SC SCADT SA Slatina are sufi-cientã forþã managerialã ºi tehnologicãpentru a contracta lucrãri de orice com-plexitate nu numai în judeþul Olt, ci ºi înzonele limitrofe sau în alte localitãþi.

Conducerea firmei vã asigurã cã ºiîn 2005, SC SCADT SA Slatina vãpoate fi un partener serios, cu lucrãriexecutate la timp, de cea mai bunãcalitate.


CCeerrttiiffiiccaarreeaa ddee ccoonnffoorrmmiittaattee ººii iinnssppeeccþþiiee tteehhnniiccããaa eecchhiippaammeenntteelloorr tteehhnnoollooggiiccee ddee ccoonnssttrruuccþþiiii

prof. univ. dr.ing. Polidor BRATU – membru al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, preºedinte AROTEM

Þinând seama de modificarealegislaþiei privind asigurarea condiþi-ilor de calitate pentru construcþii ºi,nu în ultimul rând, ca urmare a cerin-þelor de armonizare în perspectivaaderãrii la UE, maºinile ºi echipa-mentele tehnologice de construcþiivor fi verificate din punctul de vedereal capabilitãþii ºi securitãþii, potrivitactualelor documente normative.Astfel, noua abordare înlocuieºteprevederile HG 1046/1996 prin pro-ceduri distincte de evaluare care aula bazã directivele europene 89/106;89/655; 18/37; SR EN 45011/2001,SR EN 45004/2001, prezentatesuccint în continuare.

Certificarea dde cconformitatepentru mma[ini [[i eechipamente nnoiProcedura de certificare a confor-

mitãþii maºinilor ºi echipamentelortehnologice de construcþii, fie pro-duse în România, fie importate dinspaþiul UE sau din afara acestuia, seaplicã tuturor echipamentelor noi,potrivit prevederilor HG 119/2004"privind stabilirea condiþiilor de intro-ducere pe piaþã a maºinilor industriale"(publicatã în MO 175/1 martie 2004).În aplicarea ei, procedura se bazeazãpe cerinþele esenþiale de sãnãtate ºisecuritate pentru maºini ºi echipa-mente. De asemenea, sunt stabilitecriteriile pentru evaluarea confor-mitãþii – "Examinare de tip", prin careorganismul de certificare notificatconstatã ºi atestã cã un exemplar detip al maºinii (echipamentului)respectã dispoziþiile acestei hotãrâri.În cadrul ICECON, a fost înfiinþat

ICECON – CERT, organism de certi-ficare a produselor, pe baza condiþi-ilor impuse de standardul SR EN45011/2001. ICECON – CERT esteacreditat de RENAR ºi recunoscutde Ministerul Transportului, Con-strucþiilor ºi Turismului, potrivit regle-mentãrilor în vigoare.

Procedura de certificare a echipa-mentelor tehnologice pentru con-strucþii PEC-001 are la bazã principiiºi cerinþe stabilite conform prevede-rilor HG 119/2004 ºi standardelorarmonizate de specialitate, struc-turate pe urmãtoarele activitãþi:

evaluarea documentaþiei tehnicede identificare;

evaluarea domeniului º icaracteristicile de capabilitate ºisecuritate;

verificarea documentelor deprovenienþã din producþia autohtonãsau din import;

evaluarea raportului de testarepentru verificarea parametrilorde capabilitate tehnologicã ºifuncþionalã;

evaluarea raportului de testarepentru verificarea parametrilor desecuritate ºi de sãnãtate;

e f e c t u a r e a a u d i t u l u i l aproducãtor;

verificarea documentelor deconformare a cerinþelor de protecþiea mediului.

În esenþã, pentru echipamenteletehnologice noi, care urmeazã sã fieutilizate pe ºantierele de construcþii,se aplicã douã modalitãþi de abordare:

a) pentru echipamentele ºimaºinile tehnologice noi, impor-tate din þãri ale spaþiului UE care

au marcaj CE ºi declaraþii de confor-mitate, nu se aplicã procedura decertificare conform HG 119/2004.În situaþia în care echipamentele ºimaºinile tehnologice cu marcaj CEproceseazã materiale de con-strucþii, constituindu-se într-un sis-tem funcþional atât cu mediulambiant, cât ºi cu resursele dematerii prime, ºi ar putea aduceprejudicii mediului ambiant ºi mediu-lui construit (poluare cu pulberi,gaze, fum, zgomot, vibraþii, ºocuri),atunci se aplicã procedura deinspecþie tehnicã a echipamentelorpe un amplasament determinat, curespectarea cerinþelor din ordinulMLPTL nr. 337/N/2000, publicat înMonitorul AROTEM nr. 4/2004;

b) pentru echipamentele ºimaºinile tehnologice noi, importatedin þãri ale spaþiului UE ºi/sau dinafara acestuia care nu au marcajulCE, se aplicã procedura de certifi-care a conformitãþii PEC-001 aorganismului de certificare ICECON– CERT, acreditat de RENAR ºirecunoscut de MTCT.

Inspec]ia ttehnic\ a mma[inilor[i eechipamentelor ttehnologice

aflate îîn eexploatare ssau iimportatela ""mâna aa ddoua"

Începând cu 1 august 2004,organismele de terþã parte, atât pen-tru certificare, cât ºi pentru inspecþietehnicã, organisme care au fostacreditate, potrivit legii, de cãtreRENAR, sunt învestite cu formulalegalã pentru a prelua ºi îndepliniprerogativele stabilite.

În scurgerea lui, timpul este ireversibil. Nimic nou o datã cu aceastã afirmaþie, numai cã, atunci cândeºti angrenat într-o acþiune, neîncadrarea în limitele propuse iniþial te poate pune în situaþia unei nereuºiteparþiale sau totale, cu consecinþele de rigoare.

În cazul la care ne referim în continuare, este vorba despre atingerea unui obiectiv naþional pentruRomânia în "cursa" pentru integrarea în UE. Timpul, cãci despre el vorbim, este limitat în raport cu obiectivele ceurmeazã a fi îndeplinite ºi, mai ales, în raport cu nivelul exigenþelor impuse de acquis-ul comunitar. Specialiºtiinoºtri, din proprie iniþiativã (ca în cazul de faþã) sau ca rezultat al impulsurilor administraþiei aflate la putere, cautãdin rãsputeri sã se încadreze în termenele care sã ne asigure, la începutul anului 2007, accesul în UE.

Una dintre cele mai importante "lecþii" pe care va trebui sã ne-o însuºim în domeniul construcþiilor este"Certificarea de conformitate ºi inspecþie tehnicã a echipamentelor tehnologice de construcþii".



În baza Ordinului ministruluilucrãrilor publice ºi amenajãrii terito-riului nr. 337/N/08.12.2000, a fostaprobatã reglementarea tehnicã"Procedura de inspecþie tehnicã amaºinilor ºi echipamentelor tehno-logice de construcþii aflate înexploatare sau importate la mâna adoua", indicativ PCC 021/2000.Conform prevederilor acestui ordin,reglementarea tehnicã a intrat învigoare la data publicãrii de cãtreICECON S.A (art. 2 ºi art. 5) ºi seaplicã, conform art. 3, de cãtreorganismele de inspecþie de terþãparte o datã cu înfiinþarea ºi autori-zarea acestora.

În baza procedurilor legale a fostconstituit ICECON-INSPECT, primulorganism de inspecþie de tip A cuactivitãþi circumcise îndeplinirii unorcerinþe de bazã pentru maºinile ºiechipamentele inspectate, ºi anume:

capabilitatea tehnologicã de arealiza lucrãri de construcþii la nivelulde calitate stabilit în documente dereferinþã (standarde, normative, spe-cificaþii tehnice, ghiduri º.a) potrivitLegii nr. 10/1995.

securitatea ºi sãnãtatea per-sonalului în relaþia om-maºinã,potrivit Directivei europene 89/655 ºiLegii nr. 90/1996;

protecþia mediului, conformlegii nr. 137/1996.

În baza prevederilor Ordinului337/N/2000, AROTEM este autorizatsã elaboreze documentele specificepentru verificãrile tehnice ºi sã punãla dispoziþia solicitantului toatedatele necesare. Se menþioneazãfaptul cã, în 24 noiembrie 2004, aavut loc ºedinþa Consiliului Generalde Conducere al AROTEM la careau participat membrii Comitetuluitehnic de analizã a procedurilor decalitate în construcþii, directori aiunor firme de cercetare, firme deconstrucþii ºi firme de mecanizare înconstrucþii, reprezentanþi ai inspec-þiei în construcþii, cadre universitaredin învãþãmântul tehnic superior,precum ºi reprezentanþi ai unor firmede consultanþã pentru construcþii dedrumuri, civile ºi industriale. Cu acestprilej au fost analizate imperativele ºimodalitãþile de aplicare a reglemen-tãrii tehnice PCC 021/2000, precumºi implicarea AROTEM în acest con-text, precizându-se cã aceastã pro-cedurã a devenit operaþionalã,potrivit Ordinului 337/N/2000, o datã

cu înfiinþarea ºi acreditarea primuluiorganism de inspecþie.

Astfel, în aplicarea prevederilorprocedurii de inspecþie tehnicã, suntnecesare urmãtoarele etape:

verificarea documentelor tehniceºi de provenienþã a echipamentului;

verificarea stãrii tehnice subaspect constructiv ºi funcþional;

verificarea capabilitãþii tehno-logice de a realiza lucrãri de con-strucþii specifice domeniului precizat;

modul în care sunt respectatecerinþele de mentenanþã potrivitreglementãrilor existente;

aprecierea ºi evaluarea risculuila utilizarea în ºantier potrivit docu-mentelor de referinþã;

aprecierea respectãrii cerin-þelor de securitate ºi sãnãtate;

verificarea respectãrii cerinþelorde protecþie a mediului.

În conformitate cu prevederilefinale ale reglementãrii tehnice PCC021/2000, trebuie sã fie îndeplinite,cu caracter permanent, urmãtoarelecerinþe:

trimestrial, se va publica înMONITORUL AROTEM lista echipa-mentelor tehnologice inspectate;

prin organismele sale speciali-zate, AROTEM va elabora meto-dologia de lucru, procedurile desistem ºi procedurile operaþionale deinspecþie (art. 39) care se vor publicaîn MONITORUL AROTEM, inclusivprocedurile de lucru pentru Inspecþiatehnicã de terþã parte cu modificãrilesau informaþiile ulterioare (art. 40);

familiile de echipamente tehno-logice, precum ºi cerinþele de cali-tate ºi capabilitate tehnologicã vor fistabilite de specialiºti în domeniu,vor fi aprobate ºi publicate deAROTEM, având la bazã standardenaþionale, europene ºi internaþio-nale;

ICECON SA trebuie sã publice,prin Editura de carte tehnicã"IMPULS", reglementarea tehnicãPCC 021/2000, iar AROTEM trebuiesã o difuzeze la factorii interesaþi.

Preciz\ri pproceduraleÎncepând cu data de 1 ianuarie

2005, procedura de atestare tehnicãa CNAMEC se înlocuieºte cu proce-durile specificate la punctele 1 ºi 2,atribuþiile CNAMEC fiind preluate deorganismul de certificare ºi, respectiv,

organismul de inspecþie, acreditatede RENAR, cu urmãtoarele menþiuni:

a) Procedura de certificare a con-formitãþii echipamentelor tehnolo-gice noi pentru construcþii din spaþiulUE, fãrã marcaj CE, înlocuieºteatestatul tehnic CNAMEC;

b) Procedura de inspecþie tehnicãpentru echipamentele tehnologiceaflate în exploatare sau procuratela mâna a doua înlocuieºte atestatultehnic CNAMEC;

c) Pentru echipamentele tehno-logice noi din spaþiul UE, care aumarcaj CE, nu se mai aplicã proce-dura de certificare a conformitãþii, cinumai procedura de inspecþietehnicã la punerea în funcþiune,privind atingerea parametrilor calita-tivi de securitate ºi de mediu a pro-cesului tehnologic. În acest caz, severificã compatibilitatea echipamen-tului cu mediul, în condiþiile prescrisede calitate tehnologicã ºi în condiþiide asigurare a securitãþii, sãnãtãþiipersonalului ºi a protecþiei mediului.

d) Potrivit prevederilor HG nr. 2139/30noiembrie 2004 privind mijloacelefixe pentru echipamentele tehnolo-gice de construcþii cu durata normalãde funcþionare expiratã, menþinereaîn exploatare se poate face numaipe baza unui raport de inspecþietehnicã emis de organismul deinspecþie de specialitate, acreditatRENAR, care sã confirme prelun-girea duratei de exploatare pe bazaanalizei stãrii tehnice ºi a resurseifuncþionale de capabilitate tehnolo-gicã prin care sã se evidenþieze fap-tul cã pot fi realizate lucrãri deconstrucþii la nivelul de calitateimpus de specificaþiile tehnice despecialitate.

Toate documentele specificecelor douã proceduri vor fi transmiseprin grija AROTEM, potrivit Ordinului337/N/2000 al MLPTL, tuturor facto-rilor interesaþi, ºi anume: inspec-toratele judeþene în construcþii,firmele de construcþii, firmele deexploatare a echipamentelor tehno-logice ºi firmele de consultanþã înconstrucþii.



Argila, un material natural ºi ecologic, este materiaprimã utilizatã de SC CERAMICA SA Iaºi la fabri-carea produselor pentru învelitori, a blocurilorceramice pentru zidãrii ºi a placajului ceramicpentru finisaje.

Argila preparatã cu degresanþi naturali ºi apãeste transformatã în produse ceramice în urmaprocesului de presare-extrudare cu utilaje moderneºi performante, importate recent de la unul dintrecei mai buni producãtori de utilaje de presare dinItalia. Cu aceste utilaje se realizeazã parametriitehnologici superiori de fasonare (vacuumizare la-0,99÷-1,0 bar; presiune de lucru în capul presei de22÷23 hgf/cm2) care conduc la creºterea perfor-manþelor produsului finit.

Rezistenþele mecanice la blocurile ceramice cugoluri verticale ating valori de 14÷15 N/mm2, marca100 fiind garantatã, iar capacitatea portantã laþigle este de peste 2500N. A crescut, de asemenea,rezistenþa la îngheþ-dezgheþ a þiglelor; în urmatestelor de gelivitate efectuate în laboratoarele despecialitate din Germania, dupã 150 de cicluriîngheþ-dezgheþ, nu au apãrut fenomene dedegradare.

SC CERAMICA Iaºi produce ºi comerciali-zeazã materiale de construcþii naturale, careînseamnã sãnãtate, confort ºi calitate superioarã

în cãminul dumneavoastrã. Materialele naturalerezistã în timp, iar culorile naturale ale argileiarse inspirã cãldurã ºi ospitalitate.

Forma ºi aspectul produselor noastre satisfactoate gusturile ºi stilurile arhitectonice, de la celemai simple case þãrãneºti pânã la cele mai com-plexe construcþii. Controlul continuu al producþieiºi al calitãþii prin laboratorul propriu ºi prin labora-toarele institutelor de cercetãri în domeniulceramicii, din þarã ºi din strãinãtate (Germania,Italia, Spania), certificarea sistemului calitãþii,dupã SR EN ISO 9001/2001, denotã orientareapermanentã a colectivului tehnic ºi tehnologicpentru satisfacerea cerinþelor în creºtere de la ozi la alta ale clienþilor noºtri.

SSÃÃNNÃÃTTAATTEE ªªII TTRRÃÃIINNIICCIIEEPPEENNTTRRUU CCAASSAA DDUUMMNNEEAAVVOOAASSTTRRÃÃ

SSeeccrreettuull uunneeii ccaassee ttrraaiinniiccee!!

Iaºi, Calea Chiºinãului nr. 176, tel.: 0232/222.196, 259.791, 232.059 Fax: 0232/231.538

E-mail: [email protected] Site: www.ceramica-iasi.ro

CERAMICA IIAªICERAMICA IIAªI


La pporþile UUE

Articolul 1Domeniul de aplicare1. Prezenta directivã se aplicã întreprinderilor stabilite

într-un stat membru, care, în cadrul unei prestãri de ser-vicii transnaþionale, detaºeazã lucrãtori, conform para-grafului 3, pe teritoriul unui stat membru.

2. Prezenta directivã nu se aplicã întreprinderilormarinei comerciale în ceea ce priveºte personalulnavigant.

3. Prezenta directivã se aplicã în mãsura în careîntreprinderile vizate în paragraful 1 iau una dintre urmã-toarele mãsuri transnaþionale:

a) detaºeazã un lucrãtor, pe contul ºi sub conducerealor, pe teritoriul unui stat membru, în cadrul unui contractîncheiat între întreprinderea care trimite ºi destinatarulprestãrii de servicii, care opereazã în acest stat membru,atâta timp cât existã o relaþie de muncã între întreprindereatrimiþãtoare ºi lucrãtor în perioada de detaºare

saub) detaºeazã un lucrãtor pe teritoriul unui stat mem-

bru, într-o instituþie sau într-o întreprindere aparþinândgrupului, atâta timp cât existã o relaþie de muncã întreîntreprinderea trimiþãtoare ºi lucrãtor pe perioada dedetaºare

sauc) detaºeazã, în calitate de întreprindere de lucru interi-

mar sau ca întreprindere care pune un lucrãtor la dispoziþie,un lucrãtor la o întreprindere utilizatoare, stabilitã sauexercitându-ºi activitatea pe teritoriul unui stat membru, atâtatimp cât existã o relaþie de muncã între întreprinderea demuncã interimarã sau întreprinderea care pune un lucrãtorla dispoziþie ºi lucrãtor pe perioada detaºãrii.

4. Întreprinderile dintr-un stat care nu este membrunu pot obþine un tratament preferenþial faþã de între-prinderile stabilite într-un stat membru.

Articolul 2Definiþie1. În cadrul acestei directive, prin lucrãtor detaºat se

înþelege orice lucrãtor care, pentru o perioadã limitatã îºidesfãºoarã activitatea pe teritoriul unui stat membru,altul decât statul pe teritoriul cãruia el lucreazã în modobiºnuit.

2. În cadrul acestei directive, noþiunea de lucrãtoreste aceea care se aplicã în legislaþia statului membru,pe al cãrui teritoriu este detaºat lucrãtorul.

Articolul 3Condiþii de lucru ºi angajare1. Statele membre vegheazã ca, indiferent care este

legea aplicabilã relaþiei de muncã, întreprinderile vizateîn articolul 1 paragraful 1 sã garanteze lucrãtorilordetaºaþi pe teritoriul lor condiþiile de muncã ºi de anga-jare, privind domeniile enumerate mai jos, care, în statulmembru pe teritoriul cãruia se executã lucrarea, suntfixate:

• prin dispoziþii legislative, administrative sau regle-mentãri

ºi/sau• prin convenþii colective sau sentinþe arbitrale,

declarate cu aplicare generalã în sensul paragrafului 8,în mãsura în care ele privesc activitãþile vizate în anexã:

a) perioade maxime de lucru ºi perioade minime derepaus;

b) durate minimale de concedii anuale plãtite;c) cotele salariului minimal, inclusiv cele majorate

pentru orele suplimentare.Prezentul punct nu se aplicã regimurilor comple-

mentare de pensionare profesionalã;d) condiþiile de punere la dispoziþie de lucrãtori, în

special prin întreprinderi de lucru interimar;e) securitatea, sãnãtatea ºi igiena muncii;f) mãsuri de protecþie aplicabile condiþiilor de muncã

ºi utilizarea femeilor gravide ºi a lehuzelor, a copiilor ºitinerilor;

g) egalitate de tratament între bãrbaþi ºi femei, ca ºialte dispoziþii referitoare la nediscriminare.

În spiritul acestei directive, noþiunea de cotã salarialãminimalã, vizatã în al doilea aliniat din punctul c), estedefinitã de legislaþia ºi/sau de practica naþionalã a statuluimembru pe teritoriul cãruia este detaºat lucrãtorul.

2. În cazul lucrãrilor de montaj iniþial ºi/sau de primãinstalare a unui bun, care formeazã parte integrantãdintr-un contract de furnizare de bunuri, indispensabilepentru punerea în funcþiune a bunului furnizat ºi suntexecutate cu lucrãtori calificaþi ºi/sau specializaþi ai între-prinderii furnizoare, paragraful 1, al doilea aliniatpunctele b) ºi c) nu se aplicã, dacã durata detaºãrii nueste mai mare de 8 zile.

Aceastã dispoziþie nu se aplicã activitãþilor în dome-niul construcþiilor menþionate în anexã.

Încã de la apariþia sa, Revista Construcþiilor v-a precizat cã în paginile sale îºi vor face loc tot mai multemateriale care vã privesc, în legãturã cu pregãtirile ce trebuie fãcute de cãtre toþi cei care activeazã în lumeaconstrucþiilor, pentru a fi cu "lecþiile" învãþate pânã la integrarea României în UE.

În cele ce urmeazã, vã prezentãm una dintre cele mai importante norme cãreia trebuie sã ne aliniem pânãîn anul 2007.

DIRECTIVA 96/71/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului din 16 decembrie 1996 cu privire la detaºarea lucrãtorilor în cadrul unei prestãri de servicii

(publicatã în Jurnalul Oficial nr. L018 din 21/01/1997, pag.0001-0006)



SOLARON 22004 CCONSULTSolaron 2004 Consult este o societate

românã, unic reprezentant ºi distribuitor alproduselor Pagel Spezial – Beton GmbH& Co. Kg din Essen, Germania.

De peste 30 de ani, firma PagelSpezial – Beton a contribuit, în modhotãrâtor, la dezvoltarea ºi perfec-þionarea mortarelor de subturnare, pre-cum ºi a altor mortare speciale.Sistemele PAGEL – VERGUSS cu renu-mita marcã V ºi PAGEL BETONIN-STANDSETZUNG au devenit o noþiunede calitate recunoscutã pe plan mondial.

Principalele tipuri de materiale pecare societatea noastrã vi le poateoferi sunt:

Mortarele de subturnare cuexpansiune controlatã care ating rezis-tenþe la compresiune ºi tracþiune dinîncovoiere iniþiale ºi finale mari, rezis-tente la îngheþ – dezgheþ ºi la acþiuneasãrurilor de dezgheþ, impermeabile ºistabile faþã de uleiuri ºi benzinã.Aceste materiale sunt autocom-pactante, nu necesitã vibrare ºi suntadmise în instalaþii de apã potabilã.Mortarele de subturnare de tip V suntfolosite cu succes la subturnarea utila-jelor de precizie de orice fel ºi cuvibraþii mari, prefabricate din beton ºiconstrucþii metalice, cãi de rulare alemacaralelor, buloane de ancorare,fixatori, plãci de fundaþie, cuzineþi lapoduri ºi altele.

Din categoria mortarelor tip V maimenþionãm: mortare de turnare sub apã,mortare de subturnare cu fibre de oþel ºimortare de subturnare ultrarapide.

Mortarele de protecþie ºireparare a betonului pentru supra-feþele verticale ºi orizontale, de tipul MSºi MH, reprezintã o altã categoriefoarte importantã .

Acestea pot fi folosite la reparareaºi acoperirea construcþiilor din beton –poduri, tuneluri – la repararea supra-feþelor orizontale ºi a stratului deegalizare la poduri.

Mortarele recomandate la reþelelede alimentare cu apã sau decanalizare sunt: TW PAGEL ºi KAPAGEL care prezintã rezistenþemecanice timpurii ºi finale ridicate.Mortarele sunt stabile la acþiuneaagenþilor chimici agresivi ºi la cicluri deîngheþ – dezgheþ repetate.

Pentru repararea suprafeþelor dinbeton prin torcretare, mortarul SP estefoarte indicat, el putând fi aplicat atâtprin procedeul uscat, cât ºi prin pro-cedeul umed.

Repararea fisurilor, a rosturilor,cuiburilor, golurilor din beton, roci ºizidãrie poate fi executatã cu mortarelede ancorare ºi injecþie E PAGEL.Aceste mortare au rezistenþe mari latracþiune ºi sunt aplicabile în stare flu-idã, caracterizându-se printr-o umflarefoarte redusã, în primele 24 de ore.

Pardoselile industriale repre-zintã o categorie specialã de lucrãri încadrul industriei grele, farmaceutice,alimentare ºi al zonelor cu pericol ridi-cat de explozie. În industria grea sefolosesc pardoseli cu granulat mineral,granulat metalic ºi fibre de oþel. Pentruindustria farmaceuticã ºi alimentarã,recomandãm pardoselile epoxidice EHPAGEL cu rezistenþe foarte mari, anti-statice, antiderapante ºi foarte uºor decurãþat. În zonele unde pericolul deexplozie este foarte ridicat, pardosealaepoxidicã antistaticã ºi antiscânteiegaranteazã rezistenþe la descãrcarede 104-106Ω impuse de DIN 51953pentru spaþii cu risc de explozii.

Toate materialele pe care soci-etatea noastrã le oferã sunt foarte uºorde pus în operã, cu condiþia cainstrucþiunile din fiºele tehnice sã fierespectate. De asemenea, produselesunt agrementate M.T.C.T. ºi suntînsoþite de certificate de calitate ºi confor-mitate emise de producãtorul german.

Sã livrãm clienþilor noºtri produse decalitatea doritã, întotdeauna la acelaºinivel tehnic, este pentru noi o obligaþie.

Corespunzãtor acestui principiu, firmaPagel Spezial – Beton a fost certificatãîncã din anul 1995 conform EN ISO 9001.


3. Statele membre pot, dupã consultãri cu parteneriisociali, conform uzanþelor ºi cutumelor din fiecare statmembru, sã decidã a nu aplica paragraful 1, aliniatul aldoilea, punctul c) în cazurile vizate în articolul 1, paragraful 3,punctele a) ºi b), dacã durata detaºãrii nu este mai marede o lunã.

4. Statele membre pot, conform legislaþiei ºi/saupracticilor naþionale, sã prevadã derogarea de la para-graful 1, al doilea aliniat, punctul c) în cazurile vizate înarticolul 1, paragraful 3, punctele a) ºi b), ca ºi de la odecizie a unui stat membru în sensul paragrafului 3 dinprezentul articol, pe cale de convenþii colective, în sensulparagrafului 8, cu privire la unul sau mai multe sectoarede activitate, dacã durata detaºãrii nu depãºeºte o lunã.

5. Statele membre pot sã prevadã acordarea uneiderogãri de la paragraful 1, al doilea aliniat, punctele a)ºi c) în cazurile vizate la primul articol, paragraful 3,punctele a) ºi b) din cauza slabei amplori a lucrãrilor deefectuat.

Statele membre care se folosesc de prevederile dinprimul aliniat fixeazã modalitãþile la care trebuie sãrãspundã lucrãrile de efectuat, pentru a fi considerate de“micã amploare”.

6. Durata detaºãrii este calculatã pentru o perioadãde referinþã de un an dupã începerea sa.

La calculul acesteia, se þine seama de durata uneidetaºãri, eventual, îndeplinite de un lucrãtor de înlocuit.

7. Paragrafele 1–6 nu se opun aplicãrii unor condiþii deangajare ºi de lucru mai favorabile pentru lucrãtori.

Alocaþiile proprii detaºãrii sunt considerate ca fãcândparte din salariul minimal, în mãsura în care ele nu suntvãrsate cu titlu de rambursare a cheltuielilor, efectiv,suportate cu ocazia detaºãrii, drept cheltuieli de trans-port, de cazare sau de hranã.

8. Prin convenþii colective sau sentinþe arbitrale,declarate cu aplicare generalã, convenþiile colective sausentinþele arbitrale trebuie sã fie respectate de toateîntreprinderile aparþinând sectorului sau profesiei privindºi reprezentând un câmp de aplicare teritorial al acesto-ra. În lipsa unui sistem de declarare a aplicãrii generalea convenþiilor colective sau a sentinþelor arbitrale în sen-sul primului alineat, statele membre pot, dacã ele decidaºa, sã ia ca bazã:

• convenþiile colective sau sentinþele arbitrale care auun efect general asupra tuturor întreprinderilor similare,aparþinând sectorului sau profesiei respective, ºi care sereferã la un câmp de aplicare teritorialã a acesteia

ºi/sau• convenþiile colective care sunt încheiate de cãtre

organizaþiile partenerilor sociali, cei mai reprezentativipe plan naþional, ºi care sunt aplicate pe ansamblul teri-toriului naþional, atâta timp cât aplicarea lor la între-prinderile vizate în articolul 1, paragraful 1, garanteazã,privitor la domeniile enumerate în paragraful 1, primulaliniat al prezentului articol, o egalitate de tratament întreaceste întreprinderi ºi celelalte întreprinderi vizate înaliniatul prezent, care se gãsesc într-o situaþie similarã.

Existã o egalitate de tratament, în sensul prezentuluiarticol, atunci când întreprinderile naþionale care se gã-sesc într-o situaþie similarã:

• sunt supuse, la locul activitãþii sau în sectoarelerespective, la aceleaºi obligaþii, în ceea ce priveºtedomeniile enumerate la paragraful 1, primul aliniat, caîntreprinderile vizate de detaºare

ºi• li se impun aceleaºi obligaþii cu aceleaºi efecte.

9. Statele membre pot sã prevadã ca întreprinderilevizate în articolul 1, paragraful 1, sã garanteze lucrãto-rilor în sensul articolului 1, paragraful 3, punctul c) cãbeneficiazã de condiþiile care sunt aplicabile lucrãtorilorinterimari în statul membru pe teritoriul cãruia se exe-cutã lucrarea.

10. Prezenta directivã interzice statelor membre ca ,în lumina tratatului, sã impunã întreprinderilor naþionaleºi întreprinderilor din alte state, în mod egal:

• condiþii de munca ºi de angajare în alte domeniidecât cele menþionate în paragraful 1, primul aliniat, înmãsura în care este vorba de dispoziþii de ordin public;

• condiþii de muncã ºi de angajare fixate în convenþi-ile colective sau în sentinþele arbitrale în sensul para-grafului 8 ºi privind alte activitãþi decât cele menþionateîn anexã.

Articolul 4Cooperarea în domeniul informãrii1. Statele membre, conform legislaþiei ºi/sau practi-

cilor naþionale, desemneazã unul sau mai multe birouride legãturã sau una sau mai multe instanþe naþionalecompetente.

2. Statele membre prevãd o cooperare între adminis-traþiile publice care, conform legislaþiei naþionale, suntcompetente pentru supravegherea condiþiilor de muncãmenþionate în articolul 3. Aceastã cooperare constã, înspecial, în a rãspunde la cererile de informaþii motivate aleacestor administraþii publice, relativ la punerea la dispo-ziþie transnaþionalã a lucrãtorilor, inclusiv în ceea cepriveºte abuzurile manifestate sau cazurile de activitãþitransnaþionale prezumate ca fiind ilegale.

Comisia ºi administraþiile publice vizate în primulaliniat colaboreazã strâns, în vederea examinãrii difi-cultãþilor care ar putea surveni în aplicarea articolului 3,paragraful 10.

Asistenþa administrativã reciprocã este asiguratãgratuit.

3. Fiecare stat membru ia mãsurile cele mai potrivitepentru ca informaþiile privind condiþiile de lucru ºi deangajare, vizate în articolul 3, sã fie general accesibile.

4. Fiecare stat membru comunicã celorlalte statemembre ºi Comisiei birourile de legãturã ºi/sau instan-þelor competente vizate în paragraful 1.

Articolul 5MãsuriStatele membre iau mãsurile adecvate în caz de

nerespectare a prezentei directive.Ele vegheazã, în special, ca lucrãtorii ºi/sau

reprezentanþii lor sã dispunã de proceduri adecvate, înscopul executãrii obligaþiilor prevãzute în prezentadirectivã.

Articolul 6Competenþa judiciarãPentru a pune în valoare dreptul la condiþiile de lucru

ºi de angajare garantate în articolul 3, o acþiune înjustiþie poate sã fie intentatã în statul membru pe terito-riul cãruia lucrãtorul este sau era detaºat, fãrã prejudiciu,dupã caz, prevalându-se de posibilitatea de a intenta,conform prevederilor internaþionale existente în materiede competenþã judiciarã, o acþiune în justiþie într-un alt stat.



Articolul 7Punerea în operãStatele membre adoptã dispoziþiile legislative, admi-

nistrative ºi reglementãrile necesare pentru a se conformaprezentei d i rect ive pânã, cel mai târz iu, la 16decembrie 1999.

Atunci când statele membre adoptã aceste dispoziþii,acestea conþin o referinþã la prezenta directivã sau suntînsoþite de o astfel de referinþã la publicarea lor oficialã.Modalitãþile acestei referinþe sunt stabilite de cãtre statelemembre.

Articolul 8.Reexaminarea de cãtre ComisieCel mai târziu la 16 decembrie 2001, Comisia reexami-

neazã modalitãþile de aplicare a prezentei directive, în scopulpropunerii cãtre Comisie, în caz de nevoie, a unor modificãrinecesare.

Articolul 9Statele membre sunt destinatarele prezentei directive.Elaboratã la Bruxelles, 16 decembrie 1996, de Parla-

mentul European.ANEXÃActivitãþile menþionate în articolul 3, paragraful 1, aliniatul

al doilea, înglobeazã toate activitãþile în domeniul con-strucþiilor, care privesc realizarea, restaurarea, întreþinerea,modificarea sau eliminarea construcþiilor ºi, în special,lucrãrile urmãtoare:

1) excavãri;2) terasamente;3) construcþii;4) montaje ºi demontaje de elemente prefabricate;5) amenajare sau echipamente;6) transformãri;7) renovãri;8) reparaþii;9) demontãri;

10) demolãri;11) întreþinere;12) zugrãveli ºi curãþiri;13) ameliorãri.

NOTA ARACODirectiva 96/71 ºi aplicarea ei au fost analizate la Con-

ferinþa de la Haga în octombrie 2004. Concluziile analizeiau fost urmãtoarele:

- directiva este de un real folos, în special, indus-triei construcþiilor;

- directiva nu are nevoie de modificãri;- directiva nu a fost aplicatã cu rigurozitate în toate

þãrile membre;- este necesarã aplicarea generalã a prevederilor

directivei;- pentru sectorul construcþii, directiva acoperã ºi

elementele care sunt în discuþie în prezent în cursulelaborãrii unei directive privind serviciile intracomunitare.

ARACO poate pune la dispoziþie, la cerere, textul originalal directivei în limbile francezã sau englezã.


Ferestrele dde mmansardã VVELUX- oo aatmosferã uunicã lla mmansardã

De mai bine de 60 de ani, ferestrelede mansardã VELUX au oferit posibili-tatea de a transforma vechile poduriinsalubre ºi nefolosite, în oaze de luminãºi cãldurã. Din ce în ce mai populare pepiaþa româneascã, produsele VELUX ºi-aucreat un nume, mai ales, în rândularhitecþilor, datoritã proprietãþilor unicecare permit crearea de încãperi lumi-noase ºi aerisite la mansardã, adãugândun plus de spaþiu ºi de atractivitate.

Deschiderile ample spre priveliºteadoritã ºi invitaþia pe care o facem luminiinaturale ºi brizelor reconfortante sunt oparte din facilitãþile de care pot beneficiaspaþiile destinate locuirii sau birourile.Lumina care pãtrunde prin ferestrele demansardã intensificã eleganþa atmosfe-rei ºi conferã deschidere vizualã spaþiului.

VELUX, aºa cum o spune ºi numele– VE, latinescul pentru ventilaþie ºi LUX,luminã – oferã o soluþie profesionistã ºimodernã în problema lipsei de spaþiilocuibile, asigurând cele douã elementeindispensabile pentru îmbunãtãþirea cali-tãþii vieþii la mansardã: lumina naturalã ºiaerul curat.

Gama largã de produse VELUX,potrivite oricãrui tip de învelitoare, pre-cum ºi o largã varietate de accesorii ºirulouri de diferite culori vã sunt puse ladispoziþie pentru a putea realiza unproiect cât mai reuºit, conform nevoilor ºidorinþelor dumneavoastrã.

Fereastra de mansardã GGL estecea mai cunoscutã fereastrã VELUX.Inventatã în anul 1968, fereastra GGL afost permanent îmbunãtãþitã, pãstrând încontinuare clapeta de ventilaþie caracte-risticã, integratã în bara de operare. Cu oarticulare medianã ºi o operare conforta-bilã din partea superioarã, este permisãplasarea pieselor de mobilier chiar subfereastrã, fãrã a-i afecta modul deacþionare. Clapeta de ventilaþie a feres-trei faciliteazã aerisirea încãperii chiar

ºi cu geamul închis, permiþând circulaþiaa 14-28 m3 aer pe orã în funcþie de dimen-siunea ferestrei. Ferestrele de mansardãde tip GGL pot fi instalate pe orice tip deînvelitoare – ondulatã sau platã – launghiuri cuprinse între 15° ºi 90°.

Fereastra GGL poate fi fixatã îndouã poziþii: prima care sã asigure venti-larea încãperii printr-o deschidere limi-tatã a ferestrei, iar a doua cu odeschidere de aproximativ 180° pentrua facilita curãþarea geamului exterior alferestrei. Create din lemn de pin nordicatent selecþionat, ferestrele de man-sardã de tip GGL sunt tratate cu douãstraturi de lac protector (TOPfinishTM).Fereastra este prevãzutã cu geam dubludin sticlã flotatã întãritã, izolator deenergie, cu gaz inert. 4-16-4. Coeficient:Ugeam = 1,2 W/m2K (Ufereastra = 1,5).

Alãturi de ferestrele de mansardã,VELUX are ºi o ofertã variatã de rulouriºi accesorii, modalitatea cea mai simplãde a adãuga confort ºi stil încãperiloramenajate sub acoperiºurile în pantã.Concepute special pentru a se potriviferestrelor de mansardã VELUX, rulourilesunt uºor de montat ºi sunt fabricate dincele mai bune materiale. Variantele inte-rioare ºi exterioare acoperã o întreagãgamã de funcþiuni, de la rolul pur decorativpânã la gestionarea eficientã a cãldurii ºisporirea siguranþei.

Pentru mai multe informaþii,vã aºteptãm sã ne contactaþi

la numãrul de telefon:0-8008-83580 (apel gratuit).


Proiectarea ººi mmontajul ppereþilor ccortinã (I)Ion VLAD – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti - Centrul Naþional de Inginerie Seismicã ºi Vibraþii

Prezentul normativ se referã la faþadele uºoare aleconstrucþiilor, cunoscute sub denumirea de "sisteme depereþi cortinã", care sunt utilizate pentru închideriletotale sau parþiale ale clãdirilor. Normativul stabileºteexigenþele de proiectare ºi de montaj ale pereþilor cortinãvitraþi, în condiþiile satisfacerii cerinþelor de calitateprevãzute în urmãtoarele documente oficiale:

Legea nr.10/1995 - Legea calitãþii în construcþii;Hotãrârea Guvernului României nr. 766/1997

(Anexa 3; categoria de importanþã a construcþiei);Normativul P-100-92 (clasa de importanþã a

construcþiei).Se va considera cã aceste exigenþe sunt obligatorii ºi au

caracter minimal, în sensul cã nu sunt limitative.Prin proiectarea sistemelor de pereþi cortinã, se va

urmãri:limitarea avarierii unor componente rezistente ale

sistemelor de pereþi cortinã vitraþi ºi evitarea posibilitãþiide prãbuºire a întregului ansamblu, cu urmãri care sãconducã la rãniri ºi la pierderi de vieþi omeneºti (în spe-cial ca rezultat al spargerii geamurilor), precum ºi limi-tarea pagubelor materiale;

realizarea unor faþade cu o esteticã deosebitã, caresã rãspundã exigenþelor arhitecturale, impuse de propri-etarii clãdirilor.

La montajul sistemelor de pereþi cortinã, se vaurmãri:

utilizarea unor produse de calitatea celor prevãzuteîn proiect (calitate certificatã atât prin agrementetehnice, cât ºi prin determinãri experimentale specifice,impuse de proiectant prin Caietul de sarcini);

aplicarea cu stricteþe a tehnologiilor de execuþiespecifice sistemului de perete cortinã vitrat, care a fostselectat;

respectarea, pe ºantier, a tuturor detaliilor "de firmã"conþinute de proiectul de execuþie.

Pe durata de utilizare a sistemelor de pereþi cortinãvitraþi, se vor respecta, întocmai, mãsurile de întreþinereprevãzute în proiect, pentru a pãstra nediminuatã capaci-tatea de rezistenþã ºi de stabilitate a acestora, detectareaunor eventuale avarii ºi intervenþia în caz de necesitate,pentru eliminarea cauzelor care le-au generat.

Sistemele de pereþi cortinã vitraþi se utilizeazã atâtpentru construcþiile noi, cât ºi la remodelarea faþadelorunor construcþii existente, contribuind, în asociere cueventuale lucrãri de consolidare, la schimbarea aspectuluiclãdirii, aducând o nouã expresie arhitecturalã în zonade amplasare a construcþiei.

În condiþii de rezistenþã ºi de stabilitate proprii ºiasigurând exigenþele de durabilitate în exploatare,sistemele de pereþi cortinã trebuie sã garanteze toatecerinþele pereþilor exteriori ai clãdirilor, prin obþinereaunor avantaje suplimentare privind:

realizarea unui mod nou de exprimare arhitec-turalã, care transformã "ideea de perete" într-un ecrancu multiple funcþii, conferind clãdirilor, la exterior, supleþeºi eleganþã, iar la interior, fiind adaptat pentru toate exi-genþele de confort;

reducerea greutãþii totale a construcþiei, cu efectfavorabil asupra dimensionãrii, mai economice, a ele-mentelor sistemului structural de rezistenþã, în special înzone cu grad de seismicitate ridicat, în combinaþie cu unsistem de pereþi uºori de compartimentare, din gips – carton,permite creºterea deplasãrilor relative de niveladmisibile ale construcþiei (în Normativul P-100-92,∆r/He ≤ 0,007);

izolarea termicã ºi acusticã (la zgomot aerian),etanºeitatea la apa din precipitaþii ºi la infiltraþii produsede acþiunea dinamicã a vântului (de exemplu, la pãtrun-derea prafului din exterior);

mãrirea suprafeþei utile a construcþiilor la aceeaºisuprafaþã construitã, prin reducerea grosimii pereþilorexteriori;

execuþia în sistem industrial a elementelor compo-nente pentru întreaga faþadã, având drept rezultatrealizarea unui produs complex, controlabil în fiecarefazã de fabricaþie, cu calitãþi deosebite de durabilitate întimp;

efectuarea unui montaj de precizie ºi cu înaltã pro-ductivitate, þinând seama cã faþadele cortinã reprezintãun produs modern, la a cãrui realizare tehnologiile defabricaþie ºi de montaj sunt mai riguroase în ceea cepriveºte încadrarea în abateri geometrice ºi de formã;

asigurarea posibilitãþilor de demontare a unor com-ponente nu numai din exteriorul, ci ºi dinspre interiorul con-strucþiilor, respectiv de înlocuire a geamurilor crãpate/sparte;

întreþinerea uºoarã ºi cu un cost mai redus, înraport cu cel cerut de întreþinerea periodicã a finisajelorpereþilor tradiþionali.

Libertatea compoziþiei nu este datã numai dealegerea materialelor (oglinda, aliaje de aluminiu, emailuri,geamuri colorate), ci ºi prin alternanþa volumelor cujocuri de pereþi cortinã, creând fie elemente complet

Proiectarea ºi montajul pereþilor cortinã pentru satisfacerea cerinþelor de calitate prevãzute deLegea 10/1995 au fãcut obiectul unui contract încheiat între Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, prin Centrul Naþional de Inginerie Seismicã ºi Vibraþii, ºi Ministerul Transporturilor,Construcþiilor ºi Turismului.


plane (cu configuraþii ascunse), fie cu configuraþii avândo anume dominantã, verticalã sau orizontalã, sauambele, cu alternãri de zone pline sau vitrate înîntregime, cu jocuri de lumini ºi umbre.

Decizia adoptãrii soluþiilor cu sisteme de pereþi cortinãaparþine proprietarilor clãdirilor, dar ea trebuie sã fie fun-damentatã printr-o serie de argumente referitoare la:

categoria de importanþã ºi gradul de reprezentativi-tate a clãdirii în peisajul urban;

tipul ºi caracteristicile sistemului structural alclãdirii;

zona seismicã în care este amplasatã construcþia(valori maxime ale acceleraþiilor miºcãrii seismice, com-poziþia spectralã);

influenþa condiþiilor locale ale amplasamentuluiasupra acþiunii seismice ºi asupra rãspunsului structural;

influenþa condiþiilor climatice ale zonei etc. Prezentul normativ se adreseazã urmãtoarelor cate-

gorii de participanþi, implicaþi în realizarea sistemelor depereþi cortinã: investitori, proiectanþi, verificatori deproiecte, producãtori ºi distribuitori ai sistemelor depereþi cortinã, constructori, personal de întreþinere ºi dereparaþii locale, instituþii implicate în acordarea de agre-mente tehnice (unitãþi de cercetare, laboratoare autori-zate, Comitetul Tehnic Permanent pentru Construcþii).

Sistemele de pereþi cortinã au un domeniu larg de uti-lizare, pornind de la construcþiile pentru birouri, con-strucþii administrative ºi clãdiri pentru bãnci (înalte saucu sãli aglomerate), clãdiri industriale cu mai multe saumai puþine niveluri ºi ajungând, mai rar, la construcþii delocuinþe, ca urmare a costului mai ridicat al acestora înraport cu cel al pereþilor realizaþi în soluþii convenþionale(pereþi din cãrãmidã, din BCA sau cei realizaþi dinpanouri mari). Sistemele de pereþi cortinã pot fi folosite ºipentru închiderea unor spaþii interioare (atriumuri), pre-cum ºi pentru construcþia de luminatoare autoportantesau aplicate pe structuri din oþel, beton sau lemn.

Prevederile prezentului normativ se aplicã ºi vitrinelorde mari dimensiuni ale magazinelor ºi spaþiilor deexpunere, situate la primele niveluri ale clãdirilor.

Nivelurile de performanþã ale sistemelor de pereþi cortinãsunt condiþionate ºi de nivelurile de performanþã aleclãdirilor, þinând seama de toate acþiunile care se potmanifesta asupra acestora pe timpul duratei deexploatare, prevãzute în proiect.

Nu fac obiectul prezentului normativ:elementele de construcþii vitrate, fãrã sistem

structural propriu (la care panourile de sticlã se îmbinãdirect între ele, formând o structurã autoportantã), saucele care au structura proprie cu rigiditate redusã (deexemplu, fermele de cabluri);

suprafeþele vitrate de mari dimensiuni, aºezate ori-zontal sau înclinat, care acoperã diferite spaþiifuncþionale.

Alcãtuirea de ansamblu ºi materiale utilizate pentrusistemele de pereþi cortinã

Prezentul normativ îºi propune sã fie un document desine stãtãtor pentru toþi factorii implicaþi în cunoaºterea,studiul ºi verificarea prin calcul a elementelor compo-nente ale diverselor sisteme de pereþi cortinã. Cu toateacestea, normativul va fi utilizat împreunã cu actelenormative conexe.



Sistemele de pereþi cortinã sunt produse complexeconcepute, proiectate ºi realizate de firme specia-lizate. În cadrul sistemelor de pereþi cortinã din aluminiu,aliajul utilizat la extrudarea profilelor portante (montanþi,rigle), precum ºi a profilelor de presor ºi ornament esteconform normelor SR EN 573, Partea 3 ºi Partea 4.Caracteristicile tehnice, precum ºi condiþiile de livrarepentru profilele extrudate din aluminiu vor fi în conformi-tate cu SR EN 755, Partea 1 ºi Partea 2.

Sistemele de pereþi cortinã sunt alcãtuite astfel încâtsã permitã adaptarea lor, în limite destul de largi, atât ladiverse tipuri de construcþii, cât ºi la diverse condiþii demediu climatic.

Sistemele de pereþi cortinã au în alcãtuirea lor urmã-toarele componente:

sistemul structural propriu constituit din mon-tanþi (elemente verticale) ºi rigle-distanþier/traverse(elemente orizontale);

panouri montate pe sistemul structural propriu ºicare pot fi: panouri transparente din sticlã (fixe saumobile) sau panouri opace;

dispozitive de prindere, fixare, etanºare ºi finisare(piese speciale, garnituri ºi chituri);

geamuri termoizolante. La adaptarea unui anumit sistem de perete cortinã pentru

faþada unei construcþii, trebuie sã se þinã seama de urmã-toarele trei categorii de elemente ºi caracteristici generale,comune tuturor sistemelor de pereþi cortinã.

Elementele ºi caracteristicile invariabile ale fiecãruisistem de perete cortinã sunt:

a) tipuri de profile (montanþi, rigle-distanþier, pieseauxiliare, garnituri etc.);

b) alcãtuirea în secþiune a panourilor de închidere;c) îmbinarea profilelor;d) tehnologia ºi dispozitivele speciale de fixare a

panourilor de închidere pe sistemul structural;e) sistemul de prindere a montanþilor pe sistemul

structural al construcþiei;f) drenajul ºi ventilaþia sistemului de perete cortinã;g) izolarea termicã, etanºeitatea ºi rezistenþa la foc.Elementele ºi caracteristicile variabile ale fiecãrui

sistem de perete cortinã sunt:a) dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului

structural;b) dimensiunile panourilor de închidere (grosime ºi

dimensiuni în plan);c) ochiurile mobile – dimensiuni ale acestora ºi moda-

litãþi de deschidere;d) geamuri termoizolante.Elementele ºi caracteristicile variabile care fac obiectul

proiectului sistemului de perete cortinã selectat pentruo anumitã lucrare, în funcþie de tipul construcþiei, decondiþiile de mediu, de nivelul de performanþã ºi denivelul de asigurare cerut, sunt, în principal, urmã-toarele:

a) forma ºi dimensiunile tramei sistemului structural(trebuie sã se încadreze în limitele maxime ale sistemuluide perete cortinã selectat, sã þinã seama de compor-tarea la acþiuni seismice viitoare, la acþiunea vântului ºila acþiunea altor tipuri de solicitãri);

b) capacitatea prinderilor sistemului structural propriude a transmite încãrcãrile la sistemul structural al con-strucþiei, având în vedere tipul de prindere specific sis-temului selectat ºi solicitãrile determinate pentru acealucrare;

c) materialele ºi produsele pentru alcãtuireapanourilor de închidere (geamuri în diverse alcãtuiri, plãciopace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), în limitelestabilite pentru sistemul respectiv ºi care trebuie sãsatisfacã criteriile ºi nivelurile de performanþã stabilitepentru construcþia la care sunt utilizate;

d) dispunerea ºi tipurile de ochiuri mobile.Sistemul structural al unui sistem de perete cortinã

este alcãtuit din urmãtoarele componente:montanþi (elemente verticale);rigle-distanþier/traverse (elemente orizontale);dispozitive speciale cu rol de rezemare pe sistemul

structural al construcþiei.Elementele structurale (montanþii ºi riglele-distanþier)

ale unui sistem de perete cortinã din aluminiu sunt reali-zate, de regulã, din profile extrudate din aliaje specialedin aluminiu (patente de firmã), cu profile închise (mon-tanþi ºi rigle-distanþier), sau de formã oarecare (rigle-dis-tanþier), fabricate industrial ºi sub controlul de calitate alfirmei producãtoare (organizat conform reglementãrilortehnice ISO 9001, ISO 9002, ISO 9003 ºi confirmat deagrementul tehnic obþinut în România).

Montanþii transferã încãrcãrile aplicate sistemelor depereþi cortinã la sistemul structural al construcþiei.Riglele-distanþier transferã la montanþi o parte dinîncãrcãrile panourilor de închidere. Se precizeazã:

montanþii pot fi realizaþi dintr-un singur profil saudin douã profile cuplate;

profilaþiile montanþilor sau ale riglelor-distanþier suntorientate diferit, astfel încât acestea sã permitã realizareade forme de sisteme de pereþi cortinã, în totalitate plane,cu frângeri atât pe direcþie verticalã, cât ºi pe direcþieorizontalã. Drenajul ºi ventilaþia sistemului de perete cortinãtrebuie sã se facã controlat, în aºa fel încât apa infiltratãsã fie condusã în exterior; pentru aceasta, drenajul se vaface în cascadã, de pe profilele de riglã pe cele de mon-tant, prin decuparea riglei ºi aºezarea acesteia peste pro-filul de montat;

montanþii ºi riglele-distanþier au secþiuni de diferiteforme ºi mãrimi, rezultate în urma unui calcul de dimen-sionare, efectuat în conformitate cu reglementãriletehnice specifice din România;

montanþii pot avea lungimi care sã acopere unulsau douã niveluri ºi se echipeazã cu piese sau dispozi-tive de fixare de clãdire, realizând puncte relativ fixe;

se recomandã ca rosturile de dilatare sã fie reali-zate în secþiunile de moment nul, bineînþeles asigurându-seca poziþia sa sã fie ascunsã în zone de parapet tip"shadow-box" sau deasupra nivelului de plafon fals (acolounde acesta existã);

pentru preluarea dilatãrilor datorate temperaturii, laîmbinãrile dintre montanþi (mai lungi de 4-8 m), se prevãdeclise din aluminiu (având gabarit cât secþiunea camerelorsecþiunilor montanþilor în care se introduc), care se fixeazãcu ºuruburi numai pe o parte a rostului de îmbinare, astfelîncât sã fie posibilã dilatarea (între extremitãþile mon-tanþilor se lasã un rost de min. 8 mm);



profilul de eclisare este indicat sã aibã valoarea desecþiune apropiatã de cea a profilului de montant în carese introduce, pentru a prelua forþa tãietoare ºi momentulîncovoietor din zona în care se monteazã;

riglele-distanþier dintre montanþi sunt prevãzute cudecupãri executate cu precizie, pentru a se realizaîmbinãri corecte ºi elastice, indiferent de unghiul deracordare;

fixarea riglelor de montanþi se face direct cu aju-torul ºuruburilor din oþel inox plasate în ºtanþãri ovaleaplicate în nutul de garniturã al acestora sau, în cazulunor ochiuri mari ale reþelei, prin intermediul unor piesespeciale din aluminiu sau masã plasticã (aceste piesesunt fixate în prealabil de montanþi care, la montaj, intrãîn camerele secþiunilor riglelor). Evitarea infiltraþiilor înzona de îmbinare a montanþilor cu riglele se va face prinaplicarea unei garnituri de etanºare din EPDM subprofilul de riglã;

pentru riglele-distanþier, de regulã nu sunt recoman-date rosturi de dilatare termicã; furnizorul profilelor vagaranta, în acest caz, pãstrarea stabilitãþii riglelor-dis-tanþier la solicitarea din temperaturã;

asamblarea profilelor concurente, în secþiunedreaptã, se face prin intermediul unor piese speciale delegãturã, iar prinderea reþelei de sistemul structural alclãdirii se face prin piese speciale, care asigurã condiþiide rezistenþã ºi reglare;

pentru clãdiri cu înãlþimi mai mari de 6 m se folosescpiese de îmbinare ºi fixare, special proiectate, încât sã fiecapabile sã preia forþe spaþiale;

în funcþie de configuraþia faþadei ºi de dimensiunileprofilelor rezultate prin calcul, în cataloagele firmelor pro-ducãtoare sunt precizate grupurile de montanþi ºi rigle-dis-tanþier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de faþadãcortinã în parte;

izolarea termicã se obþine prin utilizarea unui profildin poliamidã aplicat axial pe structura portantã. Vitrajulsau panourile termoizolante de închidere se aplicã dinexterior ºi se fixeazã prin intermediul unui profil de presor,între garnituri din EPDM, de structura portantã. Profilul depresor poate fi mascat cu diverse ornamente exterioareclipsate pe acesta.

Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele dereazem ale montanþilor) transmit la sistemul structural alconstrucþiei forþele aferente sistemelor de pereþi cortinã(încãrcãrile gravitaþionale, încãrcãrile din vânt – presiuni/sucþiuni, încãrcãrile seismice ºi eventual, alte încãrcãri,modele ale altor acþiuni). Se precizeazã cã:

dispozitivele de rezemare sunt prevãzute cu gãuriovalizate, care permit o prindere „elasticã” a sistemuluide pereþi cortinã de sistemul structural al construcþiei,asigurând posibilitatea unor deplasãri cu valori reduse întimpul miºcãrilor seismice puternice, dar ºi posibilitateaalinierii perfect verticale a peretelui cortinã, în vedereapreluãrii abaterilor sistemului structural al construcþiei;

mãrimea dispozitivelor de rezemare este determi-natã de greutatea vitrajelor ºi, dupã caz, de abaterilesistemului structural al construcþiei pe care se monteazãperetele cortinã;

aparatele de reazem (în cazul construcþiilor dinbeton) vor fi fixate de sistemul structural al construcþiei



prin intermediul ancorelor–conexpand, dimensionate laeforturile din secþiunile de serviciu; contactul dintre faþabetonului ºi aparatul de reazem aplicat trebuie sã fieintim, pentru ca ancorele sã poatã prelua doar eforturi deîntindere în tijã sau forþã tãietoare, nicidecum efecte deîncovoiere.

Panourile care se monteazã pe sistemul structural au rolestetic, de luminare ºi de etanºare, sunt termoizolante, fixe ºimobile. Acestea pot fi:

panouri transparente din sticlã (fixe sau mobile); aces-tea pot fi alcãtuite cu geamuri realizate în soluþie obiºnuitã(bistrat sau multistrat), reflectorizantã, absorbantã, coloratã,în soluþie securizatã (geamurile situate deasupra trotu-arelor sau a unor zone de trafic pietonal intens vor fi detip "securizat", pentru ca în caz de spargere, trecãtorii sãfie feriþi de cioburile, care în altã soluþie, le-ar pune viaþaîn pericol);

panouri opace, cu diferite soluþii de geamuri matesau din materiale compozite: imitaþii de piatrã sau din alu-miniu simplu sau eloxat etc.

Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor depereþi cortinã sunt geamuri termoizolante, fonoizolante, curezistenþã sporitã la foc, incolore sau colorate, care suntalcãtuite din douã foi de geam, între care se aflã un spaþiuînchis ermetic. Calitatea geamurilor termoizolante poate fiobþinutã fie prin calitatea geamului, a spaþiului cuprinsîntre geamuri sau prin pelicule lipite pe geam (folii).Grosimile panourilor de geam sunt foarte diferite, înfuncþie de eficienþa ce urmeazã a fi realizatã (de exemplu,6-12-6 mm: geam – aer – geam). Spaþiul dintre geamuripoate fi cu aer uscat (grad de etanºeitate maximã pe tottimpul existenþei pereþilor cortinã), sau cu gaze inerte(soluþia cea mai bunã din punctul de vedere al transferuluide cãldurã).

Alegerea tipului de geam va fi fãcutã de cãtre proiec-tantul general al sistemului de perete cortinã, pe bazadatelor din tema de proiectare, a cerinþelor specificereferitoare la coeficientul de izolare termicã, cerinþelorde protecþie solarã, plastica faþadei ºi a modului de spar-gere în caz de avariere. Pot fi utilizate urmãtoarele tipuride geamuri: geam cu structura omogenã (monolithicglass), geam armat (wire glass), geam cu structuraomogenã securizat (tempered monolithic glass), geamsecurizat (tempered glass), geam cãlit (heat strength-ened glass), geam „float”, geam multistrat (laminatedglass).

Alcãtuirea panourilor opace trebuie sã asiguresatisfacerea cerinþelor prezentului normativ la niveluride performanþã cel puþin egale cu cele ale panourilorvitrate (prinderea acestora pe sistemul structural ºi ele-mentele de etanºare trebuie sã satisfacã aceleaºicerinþe ca ºi panourile vitrate).

Profile de presor. Profilele de presor sunt utilizatepentru montarea panourilor vitrate sau opace, sunt com-patibile cu sistemul de perete cortinã utilizat ºi au formaacestuia (planã sau frântã).

Profilele ornament pentru profilele de presor (cuforme ºi dimensiuni în funcþie de sistemul de perete cortinã),profilele de racordare la frângeri, distanþierii pentru vitraje,profilele de legãturã ºi izolare între montanþi ºi benzile

de presiune, piesele de legãturã între montanþi ºi riglele-distanþier, piesele de racordare între sistemul de peretecortinã ºi clãdire sunt rezolvate ºi date în cataloagele despecialitate ale firmelor producãtoare.

Garniturile ºi chiturile de etanºare vor fi alese astfelîncât proprietãþile mecanice de rezistenþã ºi deformabi-litate ale acestora sã nu se modifice semnificativ, pe duratade exploatare a sistemului de perete cortinã, stabilitã printema de proiectare.

Alegerea soluþiei constructive pentru executarea sis-temelor de pereþi cortinã se va face þinând seama de con-cepþia ºi cerinþele specifice ale proiectului de arhitecturã,precum ºi de urmãtoarele considerente:

satisfacerea cerinþelor de performanþã prevãzute înacest normativ, în condiþii de cost total minim pe duratade exploatare (de serviciu), prevãzutã prin tema deproiectare; pentru aceasta se vor utiliza numai materiale(garnituri, materiale de etanºare, accesorii) specifice sis-temului de perete cortinã utilizat;

condiþiile de agresivitate ale mediului natural ºiantropic:

agresivitatea mediului natural (de exemplu, salini-tatea în zona litoralului);

agresivitatea mediului înconjurãtor, provenitã dinpoluarea urbanã ºi degajãri agresive în zonele industriale.

Sisteme de pereþi cortinã cu structura proprie dinoþel. Sistemul structural propriu este realizat din profile deoþel rectangulare sau în formã de „T”, prevãzute cu un nutlongitudinal în care se fixeazã izolatori locali din materialsintetic. Îmbinarea riglelor cu montanþii se face prinsudurã sau mecanic, utilizând piese specifice fixate demontant ºi care se ghideazã în interiorul profilelor de riglã.Panourile de închidere (vitrate sau opace) sunt aºezatepe profile suport, susþinute de bolþuri metalice, fixate înnutul profilului de riglã. Garniturile de vitrare interioaresunt continue pe profilele de riglã, asigurând planul dedrenaj al apei ºi se lipesc cu adeziv special de garniturilede pe montanþi. Panourile de închidere se fixeazã prinintermediul unui profil presor din aluminiu, prevãzut cugarnituri ºi cu ºuruburi speciale care se înfileteazã în izo-latorii locali, astfel încât sã fie evitatã puntea termicã.Peste profilul de presor se aplicã un profil de ornament,din aluminiu, de formã aleasã de proiectant.

Parasolare. Sunt acele structuri adãugate care con-ferã un plus de confort, prin reducerea pãtrunderii luminiisolare sub anumite unghiuri de incidenþã în interiorulclãdirii. Se realizeazã sub formã de elemente lamelareînclinate sau verticale, manevrabile sau fixe ºi seataºeazã cu console cu tirant fixate pe montanþi. Aces-tea fac posibilã exploatarea suprafeþelor apropiate deperetele cortinã prin reducerea însoleierii directe.Fixarea parasolarelor se permite doar pe elementeleportante (montanþi) ale peretelui cortinã, de regulã, cupiese recomandate ºi conþinute în cataloagele cu profilede bazã ºi accesorii pe care furnizorul sistemului gazdãle-a testat ºi sunt agrementate în þarã. Orice altã metodãde ataºare a parasolarelor pe sistemul folosit se faceprin procedee ºi piese care sã nu afecteze ansamblul deelemente de izolare hidrotermicã ºi asigurarea ventilaþieiîn interiorul sistemului. De asemenea, elementele defixare a parasolarelor (altele decât cele de sistem), care



vin în contact cu profilul montantului, se vor confecþionadin oþel-inox, oþel zincat la cald sau oþel cadmiat ºi se vordimensiona la eforturile cele mai dezavantajoase ce potapãrea pe toatã durata exploatãrii construcþiei. Reacþiu-nile ºi eforturile maxime generate de parasolare ºidescãrcate pe montanþi se vor introduce în calculul dedimensionare a montanþilor.

Exigenþe ºi criterii de performanþã specificeA. Elemente generaleExigenþele de performanþã specifice sistemelor de

pereþi cortinã pot fi grupate în douã categorii:exigenþe funcþionale care se referã la:

(a) conservarea calitãþii ºi capacitãþii funcþionale aunui sistem de perete cortinã, pe durata de existenþã aacestuia, stabilitã în cadrul procesului de proiectare;

(b) asigurarea unei comportãri favorabile înexploatare, astfel încât sã nu fie afectate, în nici un fel,persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în clãdire ºi sãfie afectate, într-o mãsurã cât mai redusã, valorile mate-riale existente sau sistemele tehnologice specifice(instalaþii, echipamente).

exigenþe structurale care se referã la:(a) rezistenþa ºi stabilitatea sistemelor de pereþi cortinã,

corelate cu (b) capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a defor-

mãrii, în regim static ºi dinamic, a sistemului structural alconstrucþiei.

Criteriile de performanþã asociate acestor exigenþeau în vedere, dupã caz, eforturile ºi/sau deformaþiilegenerate de diferite acþiuni, adoptându-se, în funcþie desituaþia datã, anumite niveluri de asigurare, în conformi-tate cu prevederile prezentului normativ.

B. Soluþii de transmitere a încãrcãrilor în cazulsistemelor de pereþi cortinã

Sistemele de pereþi cortinã sunt, în general, compo-nente ale construcþiilor care au un rol de închidere saude separare a diferitelor spaþii. Aceste componente sedisting prin urmãtoarele caracteristici:

au, în general, o configuraþie planã, astfel încât sepot distinge în mod natural aspecte specifice ºi condiþiireferitoare la comportarea sub acþiuni în planul lor,respectiv, sub acþiuni normale pe planul lor;

preiau diferitele încãrcãri ºi le transmit sistemuluistructural al clãdirii;

pot avea diferite soluþii de alcãtuire, în limitelerespectãrii unor condiþii de natura celor formulate încontinuare.

Soluþiile adoptate pentru realizarea pereþilor cortinãpot diferi dupã mai multe criterii:

materialul de alcãtuire a sistemului structural propriu(aluminiu sau oþel);

modul de rezemare a acestora pe sistemul structuralal clãdirii (în planul lor, respectiv normal pe planul lor);

rigiditatea (în special în planul lor);eventuala continuitate (în planul lor sau normal pe

acesta), pe mai multe panouri. Exigenþele principale, privind comportarea sub încãr-

cãri normale pe planul pereþilor cortinã, sunt:conservarea proprietãþilor de etanºeitate;asigurarea transmiterii, în bune condiþii, a forþelor

orizontale la sistemul structural al construcþiei;continuare în pagina 48


evitarea avarierii pereþilor cortinã, ca urmare adeformaþiilor impuse de deformarea sistemului structuralal construcþiei, în special în cazul în care soluþia esteconceputã de aºa naturã, încât sã se realizeze continui-tate pe mai multe panouri;

evitarea avarierii unor instalaþii sau echipamentecare sunt în imediata apropiere a pereþilor cortinã sausunt în contact cu aceºtia.

Se va acorda o atenþie deosebitã sistemelor de pereþicortinã, care au în alcãtuirea lor panouri vitrate, caurmare a absenþei capacitãþii de deformare plasticã a sticlei.

Deformaþia de rupere a sticlei este foarte redusã, astfelîncât trebuie adoptate soluþii prin care sã se evite trans-miterea de deformaþii impuse sticlei. Trebuie menþionatcã sticla utilizatã curent în construcþii nu poate ficonsideratã drept un material cu proprietãþi fiabile derezistenþã, care sã-i permitã sã joace un eventual rol decomponentã structuralã din punctul de vedere al încãr-cãrilor orientate în planul unui perete cortinã. De cali-tãþile de rezistenþã ale sticlei (pentru care sunt necesareverificãri prin calcul) se poate beneficia numai în legã-turã cu încãrcãrile aplicate normal pe planul acesteia (înprincipal, de cãtre acþiunea vântului sau de cãtre acþiu-nea seismicã). Trebuie avut în vedere faptul cã, dacã nuse adoptã soluþii speciale de protecþie, spargerea sticlei,care poate fi explozivã, poate avea urmãri grave pentruoameni sau alte elemente expuse.

Întrucât sistemele de pereþi cortinã sunt sisteme inte-grate, realizate de cele mai multe ori de furnizori externi(ºi agrementate de autoritãþile din România), se consi-derã cã trebuie precizate ºi delimitate responsabilitãþilefurnizorului, de cele ale proiectantului "adaptator", pentruîndeplinirea exigenþelor, conform Legii nr.10/1995.Un furnizor poate livra un sistem "perfect", care poate ficompromis total, dacã:

sistemul structural al construcþiei pe care acesta semonteazã, are deplasãri relative de nivel incompatibilecu deplasãrile admise de sistem;

sistemul structural al construcþiei nu dispune deelemente structurale perimetrale, capabile sã preia, încondiþii de siguranþã, eforturile concentrate la nivelul dis-pozitivelor de fixare, fie cã acestea provin din încãrcãrilegravitaþionale, fie din încãrcãrile orizontale produse devânt sau de acþiunea cutremurului de pãmânt.

C. Moduri posibile de cedare–avariere pentrusistemele de pereþi cortinã

Modurile de bazã ale unei posibile avarieri sau cedãria sistemelor de pereþi cortinã pot sã se refere la com-portarea sub încãrcãri în planul acestora, respectiv subîncãrcãri normale pe planul acestora. În practicã potapãrea ºi cazuri în care cele douã moduri de bazã decedare – avariere se combinã, dar o examinare analiticãtrebuie sã aibã în vedere, în mod distinct, cele douãposibilitãþi de bazã.

Cazurile principale de avariere, determinate deîncãrcãrile aplicate în planul unui perete, sunt de naturaurmãtoare:

cedare determinatã de forþe (de regulã – forþe deinerþie), din pricina insuficientei rezistenþe (a unui panousau a sistemului sãu de prindere), în raport cu forþele

dezvoltate în planul panoului (astfel de situaþii pot figenerate, de regulã, de forþele de inerþie seismice încazul cutremurelor puternice);

cedare determinatã de deformaþiile impuse, dincauza depãºirii de cãtre deformaþiile sistemului structu-ral al construcþiei ºi/sau ale unui panou, a limitelor pecare soluþia de rezemare (ºi de admitere a unordeplasãri relative între panou ºi structura principalã) lepermite (acestea se pot referi la efectele deformãrii con-strucþiei în timpul oscilaþiilor de ansamblu ale acesteia,respectiv la influenþa acþiunii temperaturii - temperaturãtehnologicã, climaticã).

Cazurile principale de avariere, determinate de încãr-cãrile aplicate normal pe planul unui perete, sunt denatura urmãtoare:

cedare a unui panou, ca placã încovoiatã;cedare a sistemului de prindere.

Este posibil ca modurile virtuale de cedare, la cares-au fãcut referiri sã se combine, datoritã faptului cã osolicitare puternicã dupã una dintre schemele menþio-nate poate reduce rezistenþa în raport cu cealaltãschemã.

D. Cerinþe ºi criterii de performanþã specificeSistemele de pereþi cortinã, inclusiv prinderile acestora

de sistemele structurale ale clãdirilor, se vor proiecta ºise vor monta astfel încât pe durata de realizare ºi pedurata de exploatare a acestora sã nu se producã niciunul dintre urmãtoarele evenimente:

prãbuºirea totalã a sistemului de perete cortinã;prãbuºirea parþialã/localã a sistemului de perete

cortinã;distrugerea panourilor de sticlã;avarierea sistemelor de prindere ºi a celor de

etanºare, ca rezultat al unor deformaþii excesive, fie alesistemelor structurale ale clãdirilor, fie ale structurilor depereþi cortinã;

limitarea sau blocarea totalã a posibilitãþilor dedeschidere – închidere a ferestrelor ºi uºilor;

vibraþii a cãror intensitate sã fie inacceptabilã pentruo exploatare normalã a sistemelor de pereþi cortinã.

Cerinþele specifice ale investitorilor/utilizatorilor,privind comportarea sistemelor de pereþi cortinã subefectul acþiunii dinamice a vântului sau al unui cutremurde pãmânt, sunt urmãtoarele:

Cerinþa de siguranþã a vieþii: reducerea riscului depunere în pericol a siguranþei persoanelor prin cãderea,în spaþiile publice sau în spaþiile în care se pot afla maimulte persoane (curþile interioare ale ºcolilor, atriumurietc.), a geamurilor sistemelor de pereþi cortinã. Aceastãcerinþã impune mãsuri pentru prevenirea riscului despargere a sticlei ºi a cãderii fragmentelor de sticlã, dacãs-a produs spargerea.

Cerinþa de limitare a degradãrilor: reducerea cos-turilor pentru repararea sistemului de perete cortinãavariat de cutremurul de pãmânt, precum ºi a pierderilorcauzate de întreruperea activitãþii ca urmare a avarieriifaþadei construcþiei.



Cerinþa de siguranþã a vieþii este impusã de sistemulde prescripþii în vigoare, pe când cerinþa de limitare adegradãrilor aparþine, de regulã, numai investitorilor.

Satisfacerea cerinþelor generale enunþate la începutulparagrafului, este condiþionatã ºi de:

concepþia generalã ºi de detaliu a sistemului deperete cortinã, a componentelor acestuia, a legãturilorîntre componente ºi a legãturilor acestuia cu sistemulstructural al clãdirii;

proprietãþile, performanþele, utilizarea ºi modulde punere în operã ale materialelor ºi produselor deconstrucþie;

calitatea execuþiei ºi realizarea lucrãrilor deîntreþinere necesare.

În cazul sistemelor de pereþi cortinã, producerea unoravarii de tip "prãbuºire progresivã" poate fi limitatã sauevitatã, prin mãsuri adecvate privind:

limitarea riscului de apariþie a unor astfel deevenimente;

adoptarea unei configuraþii structurale care nuprezintã sensibilitãþi la astfel de evenimente (configu-raþie structuralã redundantã);

asigurarea elementelor structurii proprii ºi a prinde-rilor de structura principalã cu ductilitate suficientã.

Criteriile de performanþã specifice pe care trebuie sãle satisfacã sticla sub efectul acþiunii seismice, pentrusatisfacerea cerinþelor prezentate anterior, sunt urmã-toarele:

Cerinþa de siguranþã a vieþii, pentru cutremurul depãmânt considerat la proiectare, cu perioada medie derevenire de 100 de ani, este satisfãcutã atunci când:

sticla se sparge în bucãþi, dar rãmâne în rame sauîn ancoraje, în condiþii limitã de stabilitate, putând sãcadã în orice moment;

sticla cade din rame sau din ancoraje, în frag-mente mici, care nu pot pune în pericol viaþa oamenilor(modul de spargere a sticlei depinde de tipul sticlei).

Observaþie Cerinþa de siguranþã a vieþii nu poate fi garantatã dacã:

fragmentele de sticlã, chiar de mici dimensiuni (dingeam securizat), cad de la înãlþime mare sau foarte mare;

sticla se sparge în cioburi mari ºi/sau panourile cadîn întregime, din rame sau împreunã cu ramele.

Cerinþa de limitare a degradãrilor sub efectulcutremurului "de serviciu", (cu perioada medie derevenire de 30 de ani) este satisfãcutã atunci când:

sticla rãmâne neafectatã în rame sau în ancoraje;sticla fisureazã, însã rãmâne prinsã în rame sau în

ancoraje ºi continuã sã asigure funcþiunile de închiderefaþã de exterior (protecþia împotriva agenþilor atmosferici)ºi protecþia împotriva intruziunii.

(continuare în numãrul viitor)


Pentru termoizolarea halelor pe structuri uºoare pre-fabricate (oþel, beton, lemn etc.), URSA vã oferã osoluþie ieftinã ºi eficientã pentru sistemele de închidereale acestora: placare cu tablã cutatã la exterior ºi ter-moizolaþie din saltea de vatã de sticlã URSA FK (Ther-woolin FK), prevãzutã cu caºeraje speciale, cu urechi cepermit montarea rapidã, prin capsarea marginilor aces-tora una de alta.

Aceastã soluþie se poate aplica la izolarea sãlilor desport, a saloanelor auto, a piscinelor, a halelor industrialeºi a halelor de depozitare, atâta timp cât specificul defuncþionare al halei nu impune realizarea unor placãriinterioare care sã reziste la solicitãri mecanice. În plus,suprafaþa de finisare a pereþilor ºi a planºeului esteconstituitã din materialul decaºerare - vinil ignifugatsau polipropilenã.

Pentru termoizolareahalelor pe structuri uºoare,URSA România vã pune ladispoziþie produsele spe-ciale FK, având caracteristi-cile prezentate în tabel.

Tipuri de caºeraje: AW3 - caºeraj din folie

de aluminiu armatã cu fibrãde sticlã, finisatã cu vinilignifugat, culoare albã;

AW5 - caºeraj din hâr-tie cu armãturã de fibrãde poliester pe trei direcþii,finisatã cu folie de poli-propilenã;

AW2 - caºeraj din folie de aluminiu armatã cu fibrã desticlã, suprafaþã lãcuitã, culoare gri;

AM3 - caºeraj din folie de aluminiu cu hârtie ºi armã-turã de sticlã (se recomandã utilizarea în locuri care nusunt vizibile).

Dupã cum puteþi vedea în desenul alãturat, întresaltelele termoizolante ºi tabla cutatã se vor fixa benzitermoizolatoare Therwoo-Block, rezistente la solici-tãri. Ele vor reduce influenþa punþilor termice alelegãturilor structurale, asigurând o asamblare maifacilã. Nu se impun alte metode de fixare sau reze-mare a termoizolaþiei.

Pentru detalii suplimentare vã stãm la dispoziþie laadresele menþionate în pagina alãturatã.

Solu]ii UURSA pentru ttermoizolarea hhalelor iindustriale

Tip produs Tip Lungime Lãþime Grosime Densitate Conductivitate termicã - 10 (la 100)

URSA sortiment (mm) (mm) (mm) (kg/mc) (W/mK)

Saltele caºerate FK 3000 - 40000 1200

50, 60, 75, 80,

12 0,036

cu urechi de FK-1 3000 - 40000 1200

100, 120, 140,

14 0,035

prindere,

FK-2 3000 - 37000 1200 160 16 034comportare

la foc - C1


GGeessttiioonnaarreeaa ffeennoommeennuulluuii ddee ccoorroozziiuunneeîînn ddoommeenniiuull ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr mmeettaalliiccee

prof. univ. dr. ing. Elena AXINTE - Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iaºi, Facultatea de Construcþii,drd. ing. Monel LEIBA, Israel

Promovarea uunei ddezvolt\ri ddurabile Conceptul actual de calitate ºi de

performanþã în construcþii înglobeazãºi criteriul de durabilitate, esenþialpentru structurile din oþel exploatateîn medii cu agresivitate ridicatã, con-cept care presupune nu numairealizarea iniþialã a unor caracteristicitehnice pentru o construcþie, ci ºimenþinerea nealteratã a acestora peîntreaga duratã normatã de viaþã aconstrucþiei.

Pentru a promova o dezvoltaredurabilã este necesarã cunoaºtereaextensivã a stãrii mediului ºi a factorilorcare pot conduce la degradareamediului sau, alternativ, la îmbunã-tãþirea stãrii lui. Atât consumul total, câtºi consumul specific de energie, apã ºiresursele care nu se pot reînnoi sunt încontinuã creºtere ºi au un impact deci-siv asupra mediului. De aceea, estenecesarã studierea atât a dimensiu-nilor umane ale cauzelor ºi con-secinþelor degradãrii sale, cât ºi a cãilorde dezvoltare durabilã care, pe termenlung, are în vedere interdependenþadintre echitatea socialã (populaþie),protecþia mediului (planeta Pãmânt) ºieficacitatea economicã (profitul), aºacum este ilustrat în figura 1.

Un obiectiv esenþial constã înaprofundarea cunoºtinþelor desprerelaþiile dintre societatea omeneascãºi mediul înconjurãtor ºi, pe aceastãbazã, a tehnicilor predictive necesarepentru înþelegerea impactului asupramediului a diferitelor opþiuni privindcãile de dezvoltare. Atingerea aces-tui obiectiv poate fi realizatã prin:

dezvoltarea unor programe decercetare pentru a realiza o maibunã evaluare a capacitãþii Pãmân-tului de a susþine dezvoltarea societãþiiomeneºti în funcþie de sistemelesale naturale;

dezvoltarea ºi utilizarea unornoi tehnici de analizã ºi predicþiepentru evaluarea mai exactã aimpactului pe care îl au asupra sis-temelor terestre naturale acþiunilecolectivitãþilor omeneºti, deliberatesau - simplu - neadecvate;

integrarea ºtiinþelor fizice, eco-nomice ºi sociale pentru o mai bunãînþelegere a impactului pe care îl aucomportamentul social ºi cel eco-nomic asupra mediului.

Este importantã dezvoltareacapacitãþii de predicþie a rãspunsuluidiferitelor ecosisteme (terestre,marine, biologice etc.) la perturbaþiide diferite durate ale mediului ºi dez-voltarea ecologiei de restaurare,precum ºi monitorizarea acestora.

Coroziunea cca pproces ddistructival mmetalelor

Coroziunea constã în atacul dis-tructiv al materialului prin reacþie cumediul agresiv. Acþiunea distructivãa coroziunii genereazã, în principal,consecinþe economice negative con-cretizate prin pierderi de material,reducerea capacitãþii portante ºi asiguranþei în exploatare a construc-þiilor metalice, precum ºi micºorarea

duratei de serviciu a acestora,întreþinere costisitoare, iar, în unelecazuri, impurificarea produselorfabricate, poluare etc.

Coroziunea este evident asociatãcu noþiunea de durabilitate ºi, înfuncþie de sectorul unde se mani-festã, mãsurile de protecþie variazã,alegerea lor fiind, aproape totdeauna,rezultatul unui compromis de ordintehnic, economic ºi chiar ecologic.

Într-o lume perfectã, în care amales cel mai bun material ºi amproiectat elementul cel mai bun,coroziunea se manifestã totuºi, iarconsecinþele ei tehnice, economiceºi sociale se pot vedea la fiecare pas.

Coroziunea, în general, este con-sideratã una dintre problemele celemai serioase ale societãþii moderne, cuefecte dintre cele mai nefaste asupraeconomiei naþionale deoarece, dincauza ei, se pierd anual mari cantitãþide metale, iar pierderile totale sunt esti-mate la sute de milioane de dolari.

Primul raport semnificativ, prezen-tat de Uhlig în 1949, a subliniat cos-turile ridicate ale coroziunii suportatede o naþiune. Studiile care au urmatasupra costului coroziunii, întreprinseîn mai multe þãri (S.U.A., Anglia,Japonia, Australia, Kuweit, Germania,Finlanda, Suedia, India ºi China), audus la concluzia cã, anual, acesteareprezintã 1-5% din produsul naþionalbrut (PIB) al fiecãrei þãri, devenind osarcinã constantã a acestuia.

Distrugerile cauzate de coroziunepot fi uneori exagerate de circumstanþe.În timp ce o mare parte a accidentelorprovocate de elementele corodate audispãrut fãrã sã fi fost semnalate înpublicaþii, pe considerente de responsa-bilitate sau pur ºi simplu pentru cãevidenþele au dispãrut în evenimentulcatastrofal, despre altele existã docu-mente scrise [2, 6].

Fig.1: Polii interdependenþi ai dezvoltãriidurabile a societãþii umane [1]



În ordine descrescãtoare afrecvenþei de apariþie, avariile suntcauzate de aplicarea unui tratamentde protecþie anticorosivã necores-punzãtor, de condiþii care nu au pututfi prevãzute în exploatare, de un controlºi o urmãrire deficitare, de alegereanecorespunzãtoare a materialelor deconstrucþie, a profilelor sau a îmbi-nãrilor (greºeli de proiectare), de ero-rile de manipulare ale operatorilor, denecunoaºterea riscurilor produse decoroziune, de contaminarea pro-duselor sau defectarea aparaturii decontrol sau automatizare.

Analiza profundã a “rãdãcinilor”distrugerilor este cheia “desþelenirilor”tuturor surselor acestor anomalii.Se constatã cã natura “rãdãcinilor”poate fi fizicã, umanã (erori de omisiunecare au drept consecinþã rãdãcinilefizice) sau latentã (gestiune deficitarãcare nu înlãturã erorile umane).

În tabelul 1 sunt sintetizate prin-cipalele mecanisme primare ale dis-trugerilor rezultate din realizareaunui numãr de 131 de analize [2].Dupã precizarea acestor mecanisme,au fost studiate ºi stabilite atribuþiile ºiresponsabilitãþile care stau la bazadistrugerilor în S.U.A. [3]. Acestedate (tabelul 1) aratã cã numai8% dintre distrugerile de coroziunesunt neprevãzute sau, altfel spus,92% dintre acestea ar fi putut fi evitate.

În ceea ce priveºte formele decoroziune care au produs distrugerifrecvente, poate fi exemplificatã inves-tigarea cauzelor a 363 de distrugeri

prin coroziune în sectorul industrialchimic [4], din care a rezultat cã peprimul loc se aflã coroziunea generalã,apoi coroziunea de tip pitting (circa 22%),urmeazã coroziunea fisurantã sub ten-siune, coroziunea sub formã decrevase (12%), conform figurii 2.

În figura 3 sunt exemplificateaceste forme de coroziune.

Fig. 2: Forme de coroziune care au generatdistrugeri în sectorul industrial chimic Fig. 3: Exemplificãri ale formelor de coroziune menþionate în fig. 2

a. corodarea uniformã a unei piesedin oþel

b. pitting la o þeavã din oþel inoxidabil

Tabelul 1: Mecanismele primare ºi cauzele distrugerilor prin coroziune

c. coroziune sub tensiune în fuzelajulunui avion

d. crevase sub capetele ºuruburilorsãrite

e. distrugerea unui rotor prin coroziunede eroziune

f. coroziunea intergranularã sub tensiuneîn apropierea unei suduri la un oþel carbon

g. coroziune fragilizantã cauzatã dehidrogen

h. distrugere din cauza coroziunii deobosealã




Bd. UUnir i i nnr. 227,bl. 115, ssc. 22, aap. 442,Sector 44, BBucureºtiTel.: 0021-3335.72.42,Fax: 0021-3336.65.67

MEDIA CITY HP reprezintã în România câteva branduriimportante din Europa ºi din lume:

ITALIANA MEMBRANE – al treilea producãtoritalian de materiale hidro ºi termoizolante;

IKO INTERNATIONAL (Belgia) – liderul europeanîn producþia de materiale bituminoase pentru terase ºiacoperiºuri;

POLISYSTEM - deþinãtorul unui patent pentru pro-ducþia polipropilenei termoplastice utilizate în hidroizo-laþii diverse ºi, nu în ultimul rând,

POLYFELT – lider european în geotextile, geogrileºi geocompozite.

Pe lângã o gamã extrem de largã, fiecare producãtorse individualizeazã prin câteva produse ce reprezintãvârfuri de lance aflate la baza tehnologiilor specifice,printre care dorim sã enumerãm urmãtoarele:

SCUDOTHERM – termoizolaþie caºeratã custraturi de membranã hidroizolatoare pe suport dinpolistiren, poliuretan sau vatã mineralã – produs alITALIANA MEMBRANE;

ARMOURPLAST – membranã hidroizolatoare de4 mm ºi 5 mm cu un conþinut ridicat de poliester (mini-mum 180 gr/mp) – produs al IKO INTERNATIONAL;

FORTUNE GS TNT – polipropilenã termoplas-ticã cu durata de viaþã de o sutã de ani ºi stabilitateîntre - 60°C ºi + 100°C – produs al POLISYSTEM.

Toate produsele promovate de MEDIA CITY HP suntcertificate pe piaþa româneascã prin agrement eliberatde INCERC Bucureºti, INCERTRANS Bucureºti, suntaprobate de MLPTL ºi AND corespunzând normelor decalitate ISO 9000. Garanþia tuturor produselorvândute de MEDIA CITY HP este de 10 ani.

MEDIA CITY HP a livrat produsele sale pentrulucrãrile unui numãr de peste 100 de clienþi din întreagaþarã, în vederea realizãrii unor obiective incluzând hidroºi termoizolaþii, drumuri ºi poduri, precum sunt: PolicolorBucureºti, Inox Bucureºti, MAT Craiova, Casa PreseiLibere, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Vincon Focºani,Metroul SA, CCCF, ITALSTRADE, Hidroconstrucþia,Severconf Drobeta-Turnu Severin, Spitalul Elias,Azomureº Târgu Mureº etc., totalizând mai mult deun milion de metri pãtraþi.

MEDIA CITY HP a pus în operã, în cursul anului tre-cut, aceste materiale pentru un numãr depãºind 40 declienþi ºi peste 50.000 mp, lucrãrile desfãºurându-seîn sistem de calitate corespunzãtor ISO 9000, caurmare a intrãrii în aceastã procedurã de control acalitãþii în cursul anului 2004.


Gestionarea ccoroziuniiO datã cu introducerea materia-

lelor noi, avansate, ºi a metodelormoderne de protecþie, complexitateasistemelor tehnologice privind coroziu-nea cunoaºte o dezvoltare puter-nicã. Aceastã complexitate tehnicãîn ascensiune trebuie pusã în paralelcu conºtientizarea riscurilor, a redu-cerii capacitãþii portante a structurilorºi a responsabilitãþilor legate deoperarea sistemelor tehnologice.

Identificarea-evaluarea riscurilorºi acordul asupra activitãþilor pre-vãzute pentru diminuarea/eliminareaefectelor distructive ale coroziuniiconstituie o condiþie fundamentalã aprocesului de gestionare a acesteia.Interacþiuni multiple se manifestãîntre defect - considerat o abatere acaracteristicilor unui sistem faþã decele iniþiale, incapacitatea unui sis-tem de a-ºi îndeplini funcþia datã,modul de distrugere care este evi-denþiat prin efectul produs de uneºec cauzat de coroziune ºi stareade eºuare definitã prin starea unuisistem incapabil sã-ºi îndeplineascãfuncþia specificã (fig. 4).

Totuºi, costurile ridicate necesareînlocuirii elementelor/echipamentelordeterminã persoane ºi întreprinderisã prelungeascã durata de viaþã asistemelor pe care le exploateazã.Previziunea stricãciunilor produse defactorii de mediu rãmâne o problemãserioasã pentru managementul sis-temului ºi formarea corespunzãtoarea personalului vizat. Astfel, forþelemecanice, care au un efect redusasupra coroziunii generale a meta-lelor, pot sã acþioneze în sinergie cumediul de exploatare ºi sã producãdistrugeri, deseori neaºteptate, prinmecanisme locale.

Pentru determinarea probabilitãþiide distrugere, se au în vedere urmã-toarele aspecte:

formele specifice de coroziuneºi rata lor de apariþie;

eficacitatea posibilã a inspecþiei.Pentru identificarea formelor carac-

teristice de coroziune într-o situaþiedatã, precum ºi pentru determinareaprincipalelor variabile care influ-enþeazã rata de propagare a coroziunii,se apeleazã la experþi în domeniulcoroziunii. Este important sã se aibãîn vedere cã stabilirea consensuluigeneral, privitor la informaþiile supli-mentare asupra variabilelor impli-cate în procesul coroziunii, estepuþin probabilã în sistemul real,complex, ºi cã deseori simplificãrilesunt necesare.

Modul de evoluþie a procesului decoroziune (prin rata coroziunii) influ-enþeazã decisiv asupra duratei deutilizare a unui sistem/echipament încondiþii optime. Pe de altã parte,mãsurarea efectelor coroziunii ºiremedierile necesare în cazul unuiproces avansat de corodare serealizeazã cu cheltuieli însemnate.De aceea, monitorizarea coroziuniidevine importantã, iar tehnicilespecifice pot contribui la:

- detectarea precoce a dezvoltãriicondiþiilor unui proces prejudiciabil;

- indicarea corelaþiei între modifi-carea parametrilor procesului ºi efec-tul asupra corozivitãþii sistemului;

- diagnosticarea unei problemeparticulare de coroziune, identifi-carea cauzei sale ºi a parametrilorcare determinã avansarea coroziunii(rata de coroziune);

- evaluarea eficacitãþii programuluide urmãrire/împiedicare a coroziunii;

- furnizarea, pentru gestionareacoroziunii, a unor informaþii necesarecoroborãrii nevoilor de întreþinere custadiile de operare continuã.

Cele de mai sus demonstreazãcomplexitatea fenomenului de coro-ziune ºi multiplele lui condiþionãricare conduc uneori la manifestãrispecifice, practic imposibil de genera-lizat. De aceea ºi soluþiile adoptatepentru protecþia anticorosivã trebuiesã rezulte dintr-o abordare sistema-ticã ºi judicios organizatã.

Studiile curente au dovedit cãprogresul tehnic a furnizat modalitãþimultiple de împiedicare a procesuluide coroziune, precum ºi de utilizaremai eficientã a tehnicilor disponibilede gestionare a coroziunii. Totuºi, ogestionare bunã a coroziunii poate firealizatã apelând la strategii preven-tive, care includ:

conºtientizarea într-o mai maremãsurã a costurilor ridicate alecoroziunii ºi economiile potenþiale;

schimbarea falsei pãreri cã nupoate fi fãcut nimic în privinþa coroziunii;

schimbarea politicii, a regle-mentãrilor ºi normelor, a procedurilorde gestionare prin creºtereaeconomiilor rezultate printr-o gestio-nare sãnãtoasã a coroziunii;

îmbunãtãþirea educaþiei ºi a for-mãrii personalului spre cunoaºtereaproceselor de coroziune;

folosirea practicii ºi a expe-rienþei în domeniul concepþiei pentruo mai bunã gestionare a coroziunii;

utilizarea metodelor avansatede evaluare, previziune ºi execuþie;

avansarea tehnologiei de corozi-une în cercetare, dezvoltare ºi execuþie.

Activitãþile legate de gestionareacoroziunii trebuie sã fie efectuateîntr-un cadru organizat (fig. 5) alecãrui elemente principale sunt:

a. politica globalã adoptatã de oîntreprindere (companie);

b. rolul ºi responsabilitãþile con-ducãtorului ºi ale personalului înorganizarea, inclusiv dezvoltarea ºimenþinerea unor strategii adecvate;

c. dezvoltarea unor planuri ºi pro-ceduri, a mai multor mijloace de apli-care a diverselor mãsuri de controlale coroziunii;

d. metode adoptate pentru mãsu-rarea execuþiei sistemului prinraportare la criterii predeterminate;

e. utilizarea examinãrilor sistema-tice ºi regulate ale execuþiei sistemului;

f. utilizarea auditurilor periodicepentru sistemul de gestionare ºisupraveghere.

Etapele (a) - (e) sunt realizate deîntreprindere (companie) ºi operatede un sistem de gestiune, în timp ceetapa (f) se referã la asigurareafuncþionãrii structurii globale ºi uti-lizarea învãþãmintelor cãpãtatepentru îmbunãtãþiri ulterioare.

Fig. 4: Interdependenþa între defect, incapaci-tatea ºi distrugerea unui sistem în procesul decoroziune [2]




HHiiddrrooiizzoollaaþþiiii ppeerrffoorrmmaanntteeccuu RRhheeppaannooll®® ººii RRhheennooffooll®®

ing. Magda DULL – administrator S.C. ACOPERIªUL S.R.L. Oradea

De 130 de ani, Rheinische Hartgummi-Waren-Fabrik,din Mannheim-Germania, prelucreazã celuloid, trecândmai târziu ºi la producerea materialelor sintetice.Broasca þestoasã, iniþial simbolul renumitelor pãpuºicu acelaºi nume, a devenit emblema produselor deviaþã lungã.

50 de ani de pasiune pentru produsele sintetice audus la conceperea materialelor sintetice performantede hidroizolaþie, la dezvoltarea plãcilor pentru ilumina-toare, precum ºi a membranelor de protecþie antiacide.

Fabrica se numea Schildkröt Kunstoffwerke AG, iardin 1971 funcþioneazã sub acoperiºul concernului Braas.

Denumirea actualã Flachdach TechnologieGmbH&Co.KG dateazã din 2000, prescurtatã FDT, iarbroasca þestoasã a redevenit logo-ul firmei.

Strãduinþa de a crea calitate, împletitã cu perfor-manþa specialiºtilor firmei, a dus la rezultate deosebite.Produsele Rhepanol®(PIB) ºi Rhenofol®(PVC), înmaterie de hidroizolaþii, au devenit cunoscute în toatãlumea. Peste 150 de milioane mp de acoperiºuri suntizolate cu aceste produse.

Hidroizolaþiile acoperiºurilor bisericilor, ale ºcolilor,aeroporturilor, supermarketurilor, stadioanelor, clãdirilorde birouri, halelor industriale etc., executate cu acesteproduse, sunt martorii perfecþi ai calitãþii sistemelornoastre de hidroizolaþii Rhepanol® ºi Rhenofol®.

Produsele sunt rezistente la furtuni, tempera-turi de îngheþ ºi la temperaturi extrem de înalte,montarea este simplã ºi nu este influenþatã decondiþiile climaterice.

Produsele Rhepanol®ORG antiacide ºi Rhepanol®hgpentru terase verzi reuºesc cu brio sã reziste la acþiu-nile nocive ale poluãrii industriale, agresive.

Bilanþul ecologic pozitiv al produselor Rhepanol®

ºi Rhenofol® au impus prezenþa lor pe plan mondial.Din Rhepanol®fk, cel mai vechi produs de hidroizo-

laþie pe bazã de cauciuc sintetic, s-au montat, în ultimii30 de ani, peste 70 milioane mp.

Durata de viaþã extrem de lungã, cu mult peste30 de ani, simplitatea montãrii ºi închiderea lor per-fectã transformã produsul într-un simbol al durabilitãþiiºi perfecþiunii.

Protecþia perfectã a construcþiilor ºi a naturii suntlaturile lor tari.

Specialiºtii noºtri în materie, montorii specializaþi laFDT ajutã clientul în realizarea hidroizolaþiilor perfectede acoperiº ºi îl pun în posesia tuturor accesoriilor ºiinformaþiilor detaliate dorite.

Preþurile accesibile, calitatea produselor, a serviciilorºi performanþa montorilor determinã beneficiarii ca,numai dupã o singurã întrebuinþare a produselor noastre,sã ne aleagã numai ºi numai pe noi!

Câteva lucrãri de referinþã în România:Sistem Rhepanol®:- TAKATA PETRI ARAD - 3.000 m2

- TAKATASIBIU - 13.500 m2

Sistem Rhenofol®:- LEONI ARAD -17.000 m2

- LEONI BISTRIÞA - 27.000 m2

- METRO CONSTANÞA, BRAªOV - 22.000 m2

- MICHELIN ZALÃU - 24.000 m2

- SELGROS ORADEA - 17.000 m2

- CONTINENTALSIBIU - 15.000 m2


Toate companiile ar trebui sãaibã politici ºi strategii care trateazãriscurile legate de siguranþa înexploatare, de sãnãtatea ºi protecþiamediului. Totuºi, deºi multe dintreacestea nu au o politicã anume decoroziune, acceptã implicarea ºiincluderea în planificare a conceptuluide gestionare bunã a coroziunii.

Dezvoltarea unei strategii pentrugestionarea coroziunii implicã:

Gestionarea globalã a riscurilorcoroziunii care presupune:

- responsabilitatea gestionãriicoroziunii revine unei persoane acãrei autoritate este egalã curesponsabilitatea;

- asigurarea rolurilor ºi a respon-sabilitãþilor corespunzãtoare compe-tenþelor cerute;

- gestionarea integrãrii coroziuniicu siguranþa ºi gestiunea capitaluluiîn strategiile de urmãrire, întreþinereºi operaþionale;

- asigurarea cã procedurile deevaluare a riscurilor sunt actualizateregulat;

- furnizarea unor dovezi controla-bile pentru evaluarea riscului decoroziune;

- asigurarea folosirii experienþeiobþinute în faza de concepþie.

Desfãºurarea eficientã a resur-selor umane:

- asigurarea disponibilitãþii resurselornecesare;

- asigurarea competenþei tehniceºi de gestionare;

- participarea tuturor membrilorechipei la distribuirea informaþiilor;

- încurajarea unei culturi proactive.Dezvoltarea unor structuri organi-

zatorice adecvate:- asigurarea cã informaþia prin-

cipalã ajunge la persoana caretrebuie;

- folosirea unor sisteme adecvatede circulaþie a informaþiei.

Sisteme adaptabile modificã-rilor unor situaþii:

- asigurarea urmãririi derulãriiproceselor de coroziune pentru iden-tificarea eventualelor modificãri alefactorilor corosivi;

- actualizarea sistemelor pentru apune în aplicaþie modificãrile deorganizare;

- furnizarea de repere ºi audituripentru dezvoltarea unor viitoarestrategii;

- utilizarea procedurilor de inspecþie.

ConcluziiÎn prezent, când fenomenul de

coroziune este mai bine înþeles ºidistrugerea materialelor este simþitãîn orice domeniu al vieþii de zi cu zi,s-au dezvoltat ºi se dezvoltã conti-nuu noi tehnici ºi procedee pentru acontrola fenomenul de coroziune.

Complexitatea fenomenului decoroziune ºi multiplele lui condiþionãri,care conduc uneori la manifestãrispecifice, practic imposibil de genera-lizat, determinã ca adoptarea soluþiilorpentru protecþia anticorosivã sã fierezultatul unei abordãri sistematice ºijudicios organizate, ca urmare a uneigestionãri corecte a coroziunii.

Gestionarea bunã a coroziuniipoate fi realizatã apelând la strategiipreventive adecvate ºi se face de cãtreinginerul specializat în coroziune.

Planificarea ºi execuþia ges-tionãrii coroziunii trebuie sã asigureeliminarea deteriorãrilor sau, celpuþin, sã le reducã la minimum.

Dezvoltarea materialelor folositela execuþia construcþiilor metalice(apariþia de noi materiale ºitehnologii, cu proprietãþi ºi caracte-ristici superioare, cu rezistenþe ridi-cate la medii corosive) ºi evoluþiaparametrilor mediului agresiv-coro-siv au o modificare continuã, dar, înacelaºi timp, apar ºi medii corosive

tot mai agresive ºi mai complexe.Se poate spune, deci, cã asistãm lao competiþie între protecþie ºi agre-siune. Ca o urmare directã a acesteievoluþii, soluþiile de protecþie, pentrua rãmâne cât mai simple ºi uºor derealizat, devin din ce în ce mai speci-fice, alegerea ºi aplicarea (condiþiitehnologice) acestora fãcându-senumai de cãtre un personal cu o cali-ficare superioarã ºi o experienþãbogatã în domeniul coroziunii.

Bibliografie1.*** www.otua.asso.fr2.*** www.corrosion-doctors.org3. Shreir, L. L., Jarman, R. A,

Burstein, G. I. – Corrosion, Vol 1:Metal/Environment, Reactions. Vol2: Corrosion Control, 1994

4. Dabosi, F., Béranger, G.,Baroux, B. – Corrosion localisée,Les éditions de physique, France,1994

5. Winston, R.R .- Uhlig’s Corro-sion Handbook, 2000

6. Roberge, R.P. - Handbook ofCorrosion Engineering, McGraw-Hill, 1999

7. Leiba, M. - Contribuþii la studiulefectului coroziunii asupra elemen-telor de construcþii metalice,mijloace de protecþie ºi combaterea coroziunii, Tezã de doctorat,Bucureºti, 2005

Fig. 5: Organigrama gestionãrii coroziunii [2]



Sistemele eetanºe dde vventilaþieOO CCAALLEE SSIIMMPPLLÃÃ DDEE ÎÎMMBBUUNNÃÃTTÃÃÞÞIIRREE AA CCOONNSSUUMMUULLUUII EENNEERRGGEETTIICC AALL UUNNEEII CCLLÃÃDDIIRRII

FFÃÃRRÃÃ IINNVVEESSTTIIÞÞIIII SSUUPPLLIIMMEENNTTAARREE

Importanþa pe care o au clãdirile eficiente din punct devedere energetic va creºte din ce în ce mai mult în viitor,nu numai din cauza sporirii costului energiei electrice, darºi a aspectelor de mediu devenite prioritare. Tratatul de laKyoto, de pildã, obligã þãrile semnatare sã-ºi revizuiascã,complet, strategiile de economisire a energiei pentrureducerea emisiilor de CO2 în atmosferã.

De asemenea, Directiva Uniunii Europene impunecreºterea performanþelor energetice ale clãdirilor.

Un rãspuns sigur la aceste cerinþe este sistemul deventilaþie care, bine dimensionat, va diminua atât costurileoperaþionale, cât ºi efectele negative asupra mediului.

PATRU CLASEExistã 4 clase de etanºare pe care normele

EUROVENT le aplicã pentru evaluarea etanºeitãþii sis-temelor de ventilaþie. Acestea sunt A, B, C ºi D (clasa Aeste cea mai slabã clasã de etanºeitate, clasa B este de3 ori mai mare decât A, clasa C este de 3 ori mai maredecât B, iar clasa D este de 3 ori mai mare decât C).

Graficul alãturat prezintã cele 4 clase de etanºare ºipune în evidenþã presiunea de referinþã pentru care semãsoarã acestea (400 Pa).

De remarcat cã sistemele moderne de ventilaþie seîncadreazã cu greu în clasa B de etanºeitate, astfel cã înRomânia existã suficiente resurse pentru economisireaenergiei. S-a calculat cã trecerea la o clasã deetanºeitate superioarã presupune economii de energiede 10TWh, reprezentând energia produsã de 3 centralenucleare într-un an.

SISTEMELE CIRCULARE DE VENTILAÞIE –COSTURI MAI MICI

În prezent, sistemele de ventilaþie sunt executate dintubulaturã rectangularã sau circularã. Se observã cã sis-temele de ventilaþie executate integral din tubulaturã cir-cularã pot atinge clasa de etanºeitate D, în timp cemajoritatea sistemelor de ventilaþie (care sunt o combi-naþie între tubulaturi circulare ºi tubulaturi rectangulare)ating, cel mult, clasa de etanºeitate B.

Dacã din activitatea de proiectare, ºi chiar de exe-cuþie, se încearcã transformarea pe cât posibil a tubula-turilor rectangulare în tubulaturi circulare, se poate obþineo creºtere globalã a clasei de etanºeitate de la B la C.

Rezultã cã simpla transformare a sistemului rectan-gular în sistem circular conduce la economii de energie(prin ridicarea clasei de etanºeitate), ceea ce se traduceprin reducerea pierderilor de presiune, a debitelor de

Creºterea cerinþelor privind eficientizarea din punct de vedere energetic a clãdirilor impuneîmbunãtãþirea standardelor sistemelor de ventilaþie ºi climatizare, economisind în acest fel nu numaienergie, ci ºi o bunã parte din costurile ºi timpul de montaj. De asemenea, scãpãrile mici de aer vor conducela o calitate mult mai mare a aerului din interiorul clãdirilor.


compensare a pierderilor, presiunilor la ventilator ºi anivelului de zgomot. În plus, se micºoreazã costurilenecesare achiziþionãrii ºi montãrii sistemelor circulare,iar amortizarea investiþiei este mai micã.

TIMP DE MONTAJ MAI MICForma rotundã a tubulaturilor de ventilaþie este supe-

rioarã din punct de vedere tehnologic. Forma circularãconferã cea mai micã secþiune de trecere la acelaºi debitde aer, iar circumferinþa aferentã este cu pânã la 20% mai

micã decât perimetrul unei tubulaturirectangulare cu raportul de laturi 1:3.

Aceasta atrage dupã sine oeconomie de material de 20%, oeconomie de izolaþie termicã ºi o greu-tate mai micã a sistemului, ceea ce, înfinal, se concretizeazã în reduceriimportante ale costurilor de achizi-þionare a materialelor (tubulaturã, izo-laþie, sisteme de prindere), dar ºi omasã mai micã a întregului sistem.

Concluzia este cã investiþia într-unsistem de clasã de etanºeitate C estemai bunã în comparaþie cu un sistemde clasã de etanºeitate A sau B, cucondiþia ca tubulatura circularã sã fiepreponderentã.

VENTILATOARE MAI MICIPentru ca fiecare incintã sã fie ventilatã corespunzã-

tor, o cantitate de aer minimã trebuie introdusã ºi/sauevacuatã din ea. Ventilatorul trebuie dimensionat însã laun debit mai mare decât suma tuturor consumatorilor,p e n t r u a p u t e a c o m p e n s a º i p i e r d e r i l e p r i nneetanºeitãþile tubulaturii de ventilaþie. Un ventilatorfolosit la un sistem care are pierderi va fi mai mare ºi vaocupa mai mult spaþiu de montaj.

CONFORT MAI BUNDacã sistemul de ventilare nu ar avea o etanºeitate

corespunzãtoare, o parte din aerul vehiculat s-ar pierde,iar ocupanþii nu ar beneficia de debitul de aer calculat.Aºadar, pe lângã economiile de energie ºi beneficiilefinanciare, pe care le asigurã un sistem de ventilareetanº, este remarcabil ºi impactul pozitiv asupra stãrii desãnãtate a oamenilor, ºtiut fiind faptul cã o calitate supe-rioarã a aerului în clãdiri conduce la o creºtere a produc-tivitãþii muncii ºi la pãstrarea sãnãtãþii.

LINDAB VÃ OFERÃ CE ESTE MAI BUN!Lindab este promotorul soluþiilor de ventilare cu

tubulaturã de formã rotundã, cu garnituri de etanºaredin cauciuc EPDM în formã de „U”, tehnologie care con-ferã sistemului de ventilaþie nivelul maxim deetanºeitate.

Aceste sisteme ºi-au dovedit eficacitatea în timp ºiau justificat, pe deplin, folosirea lor în cele mai variateaplicaþii.


KESTON CC36 CCOMBI Produsul dde vvârf aal ccompaniei Ceelsius 22000 - RRomânia

Compania CELSIUS 2000 SRLeste o societate româneascã cucapital integral britanic (compa-nia KESTON BOILERS Ltd.).

Obiectul sãu de activitate îlconstituie fabricarea centra-lelor termice cu tiraj forþat, înregim de condensare, completautomatizate.

Comercializate sub numelede KESTON CELSIUS, acesteasunt destinate pieþei româneºti

ºi exportului (în specialîn Marea Britanie).

Centralele termicecu condensare KESTONCELSIUS funcþioneazãpe bazã de gaz naturalsau lichefiat, cu modu-lare continuã a puteriiutile, acoperind o gamãlargã de puteri.

Randamentul supe-rior de funcþionarepermite uti l izareaunor tuburi de PVCpentru evacuareagazelor de ardere.Astfel, prin faptul cã nunecesitã coº de fum,iar lungimile tuburilor dePVC de admisie ºievacuare pot ajungepânã la 30/90m, se asi-gurã o extraordinarãflexibilitate în privinþalocului de montaj.

Spre deosebire decentralele tradiþionale,care funcþioneazã cuflacãrã deschisã, acesttip de centralã are com-bustia total capsulatã.

Controlul completal arderii oferã o siguranþãdeosebitã de funcþionare, unînalt grad de eficienþã, cuimplicaþii directe în con-sumul redus de combustibilºi nivelul scãzut de emisiipoluante.

Funcþionarea cu condensareasigurã o eficienþã de 108%(raportatã la puterea caloricãinferioarã a combustibilului).

Acest fapt este confirmat ºi declasarea centralelor KESTONCELSIUS în banda A de efi-cienþã a clasamentului SEDBUK.

Compania CELSIUS 2000 SRLvine în întâmpinarea cerinþelorde pe piaþa româneascã, pen-tru începutul anului 2005, cuintroducerea în fabricaþia deserie a unui nou produs – C36"COMBI".

C36 "COMBI" este o centralãtermicã muralã, cu condensaþie,de mare randament, carefuncþioneazã cu gaz metan sauLPG ºi se înscrie în linia cen-tralelor KESTON CELSIUS înbanda A de eficienþã energeticãa clasamentului SEDBUK .

Noutatea centralei constã înexistenþa a douã puteri dis-t inc te pent ru ce le douãregimuri de lucru, ºi anume8,2kW-28 kW în regim deîncãlzire ºi 8,2kW-36 kW înregimul instant de producere aapei calde menajere (ACM).

Deosebit de utilã pentruspaþii de pânã la 275 m2 (aproxi-mativ 800 m3), apartamente ºilocaþii unifamiliale, noua cen-tralã asigurã posibi l i tateafolosirii simultane de ACM într-obaie ºi o bucãtãrie, având undebit de 17 l/min. la ∆∆T=30°C,respectiv 14,6 l/min. la ∆T=35°C,la o temperaturã maximã ACMde 65°C.

Complet automatizatã, cufuncþionare modulatã, centralaC36 "COMBI" armonizeazãfuncþionarea unui schimbãtor decãldurã ultraperformant, produs


în România, cu echipamentede ultimã generaþie ale firmeiHoneywell (valvã gaz, unitateade comandã ºi control, termistoriºi senzor de curgere, display etc.),cu hidroblocul Grundfos (carecuprinde pompa modulatã, valvãcu trei cãi, aerisitor automat) cuschimbãtor în plãci Alfa Laval,cu suflantã cu motor de c.c. pro-dusã de firma EBM-Paps etc.,totul într-o carcasãmontatã pe perete cuajutorul unei riglete.

Pe display-ul cen-tralei se poate citi,urmãri ºi seta funcþio-narea sa în cele douãregimuri de lucru -încãlzire ºi ACM -permiþând un dialoginteligent, atât cu bene-ficiarul, cât ºi cu omulde service.

Pãstrând linia tradi-þionalã a centralelor cucondensaþie KESTON,controlul complet alarderii oferã o sigu-ranþã deosebitã înfuncþionare, un înaltgrad de eficienþã, cuimplicaþii directe înconsumul redus decombustibil (2,5 m3/h -regim încãlzire, res-pectiv 3,5 m3/h - regimACM) ºi nivelul scãzutde emisii poluante.

Randamentul supe-rior de funcþionare per-mite utilizarea unortuburi de PVC pentruevacuarea gazelor deardere. Pentru cã nunecesitã coºul de fum,se asigurã ºi flexibili-tatea – mult doritã declient – în privinþa loculuide montaj.

Centralele termicec u c o n d e n s a r eKESTON CELSIUSsunt fabricate în sistem

de asigurare a calitãþii certificatISO 9001:2000 ºi poartã marcajuleuropean - CE.

Certificarea de sistem ºi certi-ficarea CE sunt acordate deAdvantica Technologies Ltd.,Marea Britanie. Acest fapt numai implicã pentru piaþa dinRomânia obþinerea Agremen-tului MTCT pentru centraleletermice KESTON CELSIUS.

Fiind produse în România,centralele KESTON CELSIUSau asigurate în permanenþãtoate piesele de schimb nece-sare, în perioadele de garanþieºi postgaranþie. Garanþia cen-tralelor este acordatã diferenþiat,pe componente: trei ani schim-bãtorul de cãldurã ºi doi anirestul componentelor.

Firma Alfa-Bit livreazã ºi monteazãcaptatori solari, în componenþa cãroraintrã tuburi vidate, reprezentând otehnologie de ultimã orã. Tubul exterioreste transparent, iar cel interior aredepusã pe toatã circumferinþa o vopseaspecialã fotosensibilã, care permiteabsorbþia atât a luminii (pe cer înnorat),cât ºi a radiaþiei solare, directe ºi indi-recte; în spatele tuburilor existã panourireflectorizante, din OL inox. În interiorultubului vopsit circulã fie apã, prin efectulde termosifon, fie, forþat, o soluþie de gli-col în apã, care se încãlzesc. Vidul din-tre tuburi realizeazã o izolaþie faþã demediul exterior aproape perfectã,pierderile de cãldurã acumulatã spreacesta fiind sub 1% pe zi.

Principalele tipuri de colectoaresolare oferite sunt:

panouri tip Alfa, fãrã presiune,în care se preparã apa caldã, stocatãîn rezervoare din furniturã de 85, 165ºi 2.501 ºi utilizatã în scopuri mena-jere, la 45°C în perioada martie-octombrie;

panouri tip Alfa P, sub presiune,în care se poate încãlzi, în circuitdeschis, apa pentru piscine, acope-rindu-se doar pierderile zilnice decãldurã (circa 1-2°C) în perioadamartie-octombrie;

panouri tip Beta, în circuitînchis, folosite atât pentru preparareaapei calde menajere în boilere, cât ºipentru încãlzirea spaþiilor, prin schim-bãtoare de cãldurã montate pe returulinstalaþiilor de încãlzire, funcþionândtot timpul anului.

În circuitele aferente colectoarelorsolare redate în anexele 1-4, se uti-lizeazã dispozitive specifice, precum:

pompe solare;vase de expansiune pentru apa

caldã menajerã;boilere solare (cu 2 serpentine).

Montarea colectoarelor se poateface pe terase circulabile (panourile tipAlfa care ating pânã la 450 kg pepanou, umplute cu apã), prin integrareîn acoperiºurile clãdirii (panourile tipBeta care au pânã la 30 kg pe panou)sau la sol, pe construcþii metalice(ambele tipuri de panouri).

Investiþia se amortizeazã în funcþiede consum ºi de combustibilul înlocuit,în 2-4 ani, în cazul GPL sau almotorinei, ºi pânã la 7 ani, în cazulgazelor naturale, la preþurile actuale.

Printre realizãrile Alfa-Bit în anul2004, se numãrã:

instalaþii de preparare a apeicalde menajere pentru ºcoli, hoteluri,case particulare, de pânã la 20.000-30.000 l/zi cu panouri tip Alfa ºi Beta;

instalaþie pentru încãlzirea uneipiscine de 330 m3 cu panouri Beta;

instalaþii pentru încãlzirea unorpiscine particulare de pânã la 100 m3,cu panouri tip Alfa P, toate însumândpeste 1.000 m2 de colectoare solare.

Avantajele utilizãrii energiei solaresunt, în principal, urmãtoarele:

nu polueazã mediul;nu este influenþatã de creºterea

în timp a preþurilor la combustibil;utilizare îndelungatã (garanþie 25

de ani);costuri de întreþinere ºi exploatare

zero;se realizeazã economii impor-

tante de combustibil în condiþii similarede parametri termici asiguraþi;

durata de utilizare se extinde petot timpul anului; iarna (noiembrie –februarie), reflexia datã de zãpadãinf luenþeazã favorabi l absorbþ iaradiaþiei solare.

SS..CC.. AALLFFAA-BBIITT SS..RR..LL..EEnneerrggiiii nneeccoonnvveennþþiioonnaallee



Ofensivã îîn ddomeniul sspumelor ppoliuretaniceRecent, compania Selena, unul

dintre liderii industriei producãtoarede spume poliuretanice, etanºaþi ºiadezivi, a prezentat rezultatele lan-sãrii în 2001 în România a noii gene-raþii de spume poliuretanice LEXY(Low Expansion High Yeld – spumecu expandare înaltã). Cu acest prilej,Selena a expus avantajele competi-tive ale acestei game revoluþionarede produse care, conform declaraþiiloroficialilor companiei, poziþioneazãRomânia printre primii 5 utilizatorieuropeni de spume poliuretanice cuexpandare înaltã. Vânzãrile totale despume poliuretanice pepiaþa româneascã în 2004au însumat peste 6,5 mili-oane de euro, din care maimult de 1 milion de euroconstituie vânzãri despume poliuretanice LEXY.

Compania Selena,reprezentatã local de cãtreSelena România, acunoscut o evoluþie dina-micã pe piaþa autohtonãulterior introducerii noiigeneraþii de produse, în2001. Astfel, pentru clasade spume poliuretanice LEXY, com-pania a înregistrat creºteri alevânzãrilor de 200% în 2002, 130% în2003 ºi 220% în 2004 (dupãlansarea Titan Lexy – spuma poliure-tanicã prevãzutã cu aplicator).

Pentru aceeaºi gamã de pro-duse, previziunile companiei pentru2005 se situeazã la circa 1,5 mili-oane de euro vânzãri, reprezentândo creºtere de 45% faþã de 2004.Cota de piaþã a companiei pe întregsegmentul spumelor poliuretanice acrescut, de asemenea, substanþial,atingând în prezent 26%.

Noua generaþie de spume poli-

uretanice LEXY a fost conceputã ºi

dezvoltatã în conformitate cu o

tehnologie performantã, care asigurã

un volum crescut de spumã – cu

pânã la 40% mai mult dintr-un singur

tub, în comparaþie cu spumele poli-

uretanice standard existente pe piaþa

româneascã. Aceastã nouã formulã

aduce ºi alte douã îmbunãtãþiri

importante pentru utilizatori – un

timp mai scurt de tãiere ºi o post-

expandare redusã.

Toate aceste beneficii majore

sunt obþinute în condiþiile menþinerii

celorlalþi parametri specifici ai pro-

dusului: stabilitate, rezistenþã în

exploatare, bune proprietãþi de izo-

lare. Astfel, spumele poliuretanice

LEXY asigurã o reducere sub-

stanþialã a costurilor ºi contribuie la

protecþia mediului, în cadrul procesu-

lui de montaj al ferestrelor ºi uºilor, în

construcþii ºi amenajãri.

Plecând de la aceste perfor-

manþe ale produselor, oficialii Selena

au prezentat un calcul economic la

nivel naþional pentru piaþa autohtonã

de construcþii, conform cãruia o

economie totalã de 1.140.000 tuburi

pe an (peste 2,5 milioane de euro)

poate fi realizatã prin folosirea noii

generaþii de spume poliuretanice.

Acest lucru ar genera importante

reduceri de costuri ºi un impact

pozitiv asupra mediului.

Clasa de spume LEXY furnizatã

de Selena include 2 linii principale:

Tytan 65 – produse pentru utilizatori

profesioniºti, lansate în

2001 pe piaþa româneascã,

ºi Tytan Lexy – gamã

extinsã de spume cu apli-

cator, adresate tuturor

categoriilor de utilizatori ºi

lansate în 2004.

Selena România a luat

fiinþã în octombrie 2000,

fiind prima reprezentanþã a

Grupului Selena în afara

Poloniei. Compania a

înregistrat o evoluþie

dinamicã, realizând o cifrã

totalã de afaceri de 2,7 milioane de

euro în 2004. Grupul Selena este

unul dintre liderii mondiali ai dome-

niului, furnizând produse în peste 40 de

þãri de pe 4 continente. Compania

deþine în prezent 8 unitãþi de producþie

ºi 13 filiale în întreaga lume (în România,

Cehia, Germania, Ungar ia ,

Kazakhstan, Ucraina, Polonia, Rusia,

Slovacia, SUA, Coreea de Sud, Italia

ºi Brazilia), producând ºi comercia-

lizând aproximativ 10% din totalul

spumelor poliuretanice la nivel global.


Fondat în urmã cu 20 de ani, Grupul de CompaniiGERMANOS a cunoscut o ascensiune impresionantãatât în domeniul telecomunicaþiilor ºi al tehnologieiinformaþiilor, cât ºi al sistemelor de energie autonomã.Bazându-se pe expertiza tehnologicã, eficienþa organi-zaþionalã ºi personalul sãu cu o înaltã calificare, înanul 1991 Grupul Germanos preia ComplexulIndustrial SUNLIGHT, deschizând noi perspectiveîn sectoarele telecomunicaþiilor, energiei, transporturilorºi apãrãrii. Noua bazã a activitãþilor de producþie – FabricaSunlight (certificatã ISO 9001, ISO 14001, AQAP 110-Standard NATO), situatã în Xanthi, în nordul Greciei –îºi promoveazã produsele marca Sunlight, printr-oreþea eficientã ºi flexibilã, care opereazã în Grecia,Þãrile Balcanice, Europa Centralã ºi de Vest, OrientulMijlociu, Africa ºi America de Nord ºi de Sud, acoperind

în totalitate necesitãþile sectoarelor mai sus amintite.Gama de produse prezente ºi pe piaþa româneascãînglobeazã: Grupuri Electrogene, UPS-uri, Inver-toare, Redresoare Industriale ºi pentru Telecomuni-caþii, Sisteme de Putere Autonomã (APS), o serievariatã de Baterii Staþionare (tehnologia AGM ºiGel), Baterii ºi Redresoare de Tracþiune.

Importante companii ºi organizaþii, precum: Romtelecom,S.N.C.F.R., Romgaz, Electrica, Hidroelectrica, Trans-electrica, Termoelectrica, Ministerul Apãrãrii Naþionale,Sistemul Bancar, companii din sectorul de stat ºi privat -firme de construcþii ºi supermarketuri - ºi-au manifestatîncrederea deplinã în produsele ºi serviciile companieiGermanos Telecom Romania – Divizia SUNLIGHT,considerându-l un partener de încredere pe piaþa pro-duselor energetice.

S.C. GERMANOS TELECOM ROMANIA S.A. – DIVIZIA SUNLIGHTBd. Preciziei Nr. 11, Etaj. 3, Sector 6 - Bucureºti

Tel.: 021-407.73.30/1/2; Fax: 021-407.73.33; Mobil: 0722.658.926; e-mail [email protected]; www.sunlight.gr

DIVIZIA SSUNLIGHT –– DDepartamentul IIndustrial ººi AAplicaþii MMilitare aal GGRUPULUI DDE CCOMPANII GGERMANOS– uun ppartener dde îîncredere ppe ppiaþa pproduselor eenergetice

Marian MOÞOC – director Divizia SUNLIGHT


Nou ppe ppiaþaplãcilor cceramice!

Pe zi ce trece, concurenþa pe piaþa materialelor deconstrucþii se înãspreºte, generând diversificareaformelor ºi a metodelor care sã asigure o producþie ºi ocomercializare la standarde capabile sã facã faþã com-petiþiei ofertanþilor.

Una dintre cele mai "disputate" categorii de produseo constituie plãcile ceramice moderne, estetice ºi dura-bile, fãrã care nu se pot concepe clãdiri pentru locuinþe,sedii administrative, comerciale sau turistice.

Este de semnalat faptul cã, dupã 1990, pe piaþaromâneascã, plãcile ceramice produse de industriainternã sau aduse din strãinãtate au "inundat" pur ºisimplu comerþul, concurenþa fiind, cum se spune, în"floare". Un recent exemplu vine sã întãreascã afir-maþia precedentã.

Grupul Lasselsberger, cu originea într-o afacere defamilie fondatã în anii '50 ai secolului trecut în Austria,unul dintre liderii industriei de materiale de construcþieîn Europa Centralã ºi de Est ºi, totodatã, cel mai impor-tant producãtor de plãci ceramice din aceastã regiune,deþine 62 de companii având peste 12.000 de angajaþiîn 13 state.

Este organizat în trei divizii: Minerals (balastiere ºicariere), Building Materials (mortar ºi ciment) ºiCeramics (plãci ceramice).

Grupul Lasselsberger este acum în România ºi areîn portofoliu douã dintre cele mai importante firmeautohtone.

La sfârºitul anului 2004, acest grup a finalizat achi-ziþia societãþilor SANEX SA Cluj-Napoca ºi Cesarom SABucureºti. Tot în aceeaºi perioadã, Cesarom SABucureºti a achiziþionat secþia de plãci ceramice aMondial SA Lugoj, ocazie cu care, denumirea Cesarom SAa fost schimbatã în Lasselsberger SA, titulaturã cucare funcþioneazã din luna ianuarie a acestui an.

Cesarom ºi Sanex se alãturã astfel unor puternicemãrci europene, precum Vaccari Ceramica, CeramicaLigure, Bohemia Gres, Rako, Zalakeramia, Kerko,Keramika HOB.

În prezent, grupul Lasselsberger are în România ocapacitate de producþie de peste 13 milioane de metri

pãtraþi (SANEX SA Cluj-Napoca – 6,6 milioane de metri

pãtraþi, Lasselsberger SA Bucureºti – 6,6 milioane

de metri pãtraþi, fabrica din Bucureºti având capaci-

tatea de 4,5 milioane de metri pãtraþi, iar aceea din

Lugoj de 2,1 milioane de metri pãtraþi). În total, sunt 9

linii de producþie de plãci ceramice ºi obiecte sanitare.

Faptul cã produsele sale sunt solicitate reiese ºi din

destinaþia pe care o iau plãcile ceramice, ºi anume

95% din producþia realizatã în România este destinatã

pieþei interne, în timp ce 60% din totalul producþiei de

obiecte sanitare este exportatã.

Produsele Lasselsberger sunt comercializate de

peste 80 de distribuitori din toatã þara, având 1500

puncte de vânzare, precum ºi prin reþelele Bricostore,

Praktiker ºi Metro.

Cele mai importante obiective ale grupului Lassels-

berger în România sunt legate, în acest an, de dez-

voltarea gamei de produse ºi introducerea standardelor

moderne în promovare ºi expunere.

Lasselsberger Ceramics are un portofoliu de peste

21.000 de produse dintre care 15.000 vor fi disponibile

ºi în România. Acestea sunt cuprinse în mai multe

clase: Residential, Object, o clasã destinatã

arhitecþilor, E-edition, o clasã cu design simplu ºi

preþuri moderate ºi Do It Yourself, destinatã comercia-

lizãrii prin reþelele de magazine de bricolaj. Alãturi de

acestea se aflã ºi Lasselsberger Ceramic System, o

gamã completã de adezivi, chituri ºi accesorii.

Din cifra totalã de afaceri a Grupului Lasselsberger

– estimatã la 700 de milioane de euro pentru anul

2004, 300 de milioane provin din producerea plãcilor

ceramice (circa 40%). O placã din 100 de plãci fabri-

cate astãzi la nivel mondial este produsã de Grupul

Lasselsberger.

Divizia Lasselsberger Ceramics cuprinde 16 fabrici

de plãci ceramice ºi obiecte sanitare cu peste 60 de

linii de fabricaþie, situate în Italia, Cehia, România, Slo-

vacia, Ungaria ºi Croaþia. Producþia totalã a acestora a

depãºit, în anul 2004, 70 de milioane de metri pãtraþi

de plãci ceramice.


Timpul ttrece… ppiatra rrãmâne!SC LAZARIDIS MAR-

MURÃ ªI GRANIT SA seînscrie în categoria firmelorromâneºti care încearcã sãorienteze preferinþeleclienþilor de la alte materialecãtre piatra naturalã. Efor-turile depuse de noi pen-tru a rãspunde cerinþelorpieþei s-au materializat îndezvoltarea unei secþii deproducþie, unde marmura ºigranitul capãtã forme ºidimensiuni conform dorinþeicumpãrãtorului, iar prelu-crãrile speciale aduc piatrala locul de cinste pe care îlmeritã.

Piatra naturalã pentruamenajãri interioare ºi exte-rioare este clasicã ºi modernãîn acelaºi timp, durabilã, seîncadreazã perfect în mediulambiant ºi este uºor deîntreþinut. Poate fi folositãpentru pardoseli la interior/exterior, placãri verticale lainterior/exterior, pl inte,socluri, blaturi de baie/bucãtãrie, trepte, glafuri,monumente funerare,"medalioane" pentru pardo-seli, mozaic veneþian, piatrãpentru amenajarea grãdi-nilor ºi aleilor etc.

În anul 2004, am înfi-inþat o secþie de producþiepentru mozaic. Placajelemozaicate se adapteazãperfect formelor rotunde.Combinaþiile care se potface vor avea o frumuseþeinegalabilã, oferind o ima-gine de mare rafinament.

O sufragerie cu par-dosealã din marmurã,armonizatã cu un ºemineudin piatrã în culori calde,este modernã, plãcutã ºi,în acelaºi timp, unicã.Preþurile pentru piatranaturalã sunt comparabile

cu cele pentru alte materialecu aceeaºi destinaþie.Acest material, creat denaturã, ne dã vigoare ºioptimism prin nobleþea ºistrãlucirea lui. Despreputerea pietrei naturale ºiinfluenþele sale asupramodului nostru de viaþã sepot spune multe, dar noivã recomandãm sã testaþitoate acestea prin inter-mediul firmei noastre carevã pune la dispoziþie mar-murã, începând de lapreþul de 13 euro/mp + TVA(stoc:10.000 mp lastre ºiplacaje în culori diferite),

ºi granit, începând de lapreþul de 17 euro/mp + TVA(stoc: 10.000 mp lastre ºiplacaje în culori diferite).În perioada 11-15 mai 2005,ne gãsiþi la ROMEXPO,pavilionul 13, standul 32,în cadrul expozi þ ie iCONSTRUCT EXPO, sauºi mai repede la telefoanele0722-353.523/0740-144.551.Prin intermediul unui per-sonal calificat ºi dinamic,suntem oricând la dispo-ziþia dumneavoastrã pen-tru a face prezentãri ºipentru a gãsi soluþiile carevã avantajeazã.

Invitaþie

Alexandrina LECA – director general SC LAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT SA

Sedii:

Bucureºti – Otopeni Prahova – BãicoiCalea Bucureºtilor 79 A Înfrãþirii nr. 111 Lilieºti Fax: +4021/2664659 Fax: +40244/268711 E-mail: [email protected] E-mail: [email protected]. lazaridis.ro www. lazaridis.ro


O ffirmã sserioasã sse rrespectã!

Noi suntem cei care realizãmcomunicarea dintre oferta d-voastrãºi cerinþele tot mai pretenþioase aleclienþilor, atunci când aceºtia suntinvitaþi la o întâlnire de afaceri, lapetrecere sau, pur ºi simplu, serelaxeazã bând o cafea matinalãdintr-o ceaºcã cu amprenta d-voastrãdorind „O zi îmbelºugatã!”

Þinta d-voastrã – sã atrageþi ºi sãmenþineþi atenþia clientului.

Noi vã oferim mijlocul atingeriiþintei, sigur, rapid ºi de calitate.

Cu noi deschideþi orice uºã!

Total Gravura – noua generaþiede gravurã asistatã de calculator, cutehnologie de ultimã orã oferitã, înprincipal, de firma Roland, Japonia.

Mereu la dispoziþia d-voastrã cu: cea mai variatã ofertã de servicii;cea mai înaltã calitate de produse;materiale la alegerea d-voastrã;finisare de excepþie;cel mai scurt timp de execuþie;preþuri negociabile.

Serviciile noastre:laser cu CO2, care permite

realizarea gravurii de maximã com-plexitate, precizie ºi calitate supe-rioarã, beneficiind de fineþeamaterialelor (sticlã, marmurã, granit,piele, catifea, cauciuc);

Succesul oricãrei afaceri începe din clipa în care numele ei devinecunoscut.

Însã evoluþia ei în timp se datoreazã persistenþei în mintea consuma-torului.

Ori de câte ori produsul dumneavoastrã ajunge faþã-n faþã cu prefe-rinþele clientului, aceastã întâlnire trebuie sã fie de neuitat, pulsând cao amintire frumoasã, plãcutã ºi utilã, îndemnând la revenire din ce în cemai des.

ªi aici n-ai voie sã greºeºti.


rutare cu frezã, folosind materi-ale dure (plastice cu multistrat, plexi-glas, lemn, metal, metale preþioase);

fotogravurã pe suprafeþe planesau volumetrice (reproducere deportrete, peisaje, fotografii; suportdin material transparent ca sticla,plexiglasul, care ulterior pot fi pre-vãzute cu iluminare);

personalizãri de obiecte pentruhoteluri, restaurante;

personalizãri de obiecte

promoþionale;

cutter ploter care conferã

inscripþionãri cu folie autocolantã

(60 de nuanþe de culori, pentru exte-

rior, interior, mat, lucios, metalizat,

fluorescent, transparent etc.), fire

luminoase;

imprimare laser alb-negru ºi

color (toate produsele imprimate pot

fi personalizate cu timbru sec).

Suntem în vãzul tuturor ºinu reuºim sã rãmânem

neobservaþi

Produse publicitare:signalecticã civilã ºi indus-

trialã (plãcuþe informative de

semnalizare);

panouri publicitare luminoase,

panouri de comandã;

prolight-uri (iluminare în cant

cu diverse fonduri ºi culori);

plãcuþe pentru uºã, pentru firme,

numere de inventar pentru personal;

l i tere, c i f re vo lumetr ice,

decupate;

decupãri pentru machete;

plachete, trofee aniversare

interioare, exterioare, cu protecþie

la UV.

invitaþii, evenimente de afaceri

ºi mondene, utilizând materiale

tradi þ ionale º i netradi þ ionale

(piele, lemn, sigilii, sticlã, cristal,

marmurã etc.);

obiecte promoþionale;

cãrþi de vizitã, ecusoane, coli

cu antet;

medalioane, plãcuþe pentru

animale (orice formã ºi dimensiune).

Oferte speciale:discount la comenzi mari;

concept ºi design;

montaj de plãci, reclame,

autocolant;

transport sau deplasãri la

domiciliul clientului.

Materialele pe care le folosimasigurã produselor duritate verificatãîn timp ºi costuri variabile mici.

Nu ezitaþi sã ne contactaþi!

S.C. TOTAL GRAVURA S.R.L.Sediu: str. Bãltiþa nr. 2, bl. B18, sc. C, ap. 72, sector 4, BucureºtiPunct de lucru: str. ªoimuº nr. 18, sector 4, Bucureºti

Tel./Fax: 021-636.59.22 E-mail: [email protected]: 0745-18.64.74 [email protected]

0788-13.97.64 Internet: www.totalgravura.ro

Am încercat sã ilustrãm ideile din acest text cu câteva fotografii ale produselor executate la TOTALGRAVURA.

Pânã la urmã însã, nici cuvintele, nici imaginile de faþã nu sunt suficient de elocvente. Cel mai bine ar fi sã

apelaþi la specialiºtii firmei pentru a vi le arãta pe viu ºi a le executa ºi pentru dumneavoastrã.


BP – pulverizatoare de beton de mare capacitate"Minifabrici" de reciclare

Toate pulverizatoarele BP sunt proiectate pentru apli-caþii extrem de dificile, de duratã ºi mare productivitate.

Atât falca fixã, cât ºi cea mobilã sunt optimizate FEMpentru a face faþã pânã ºi celor mai mari presiuni (forþe) ºioperaþii continue, extrem de solicitante. Cinematica cilin-drului ºi cea a cleºtelui pulverizatorului permit ca forþa dezdrobire sã creascã iniþial, pentru ca apoi sã rãmânã con-stantã, ceea ce nu se întâmplã în cazul altor pulveriza-toare. Aceastã curbã caracteristicã este justificatã,deoarece dinþii zdrobitori trebuie mai întâi sã sape înmaterial ºi sã-l disloce, însã forþa cea mai mare este nece-sarã abia în momentul în care materialul este fixat întrefãlci ºi zdrobirea poate începe. Întrucât toate elementelesupuse uzurii pot fi fie înlocuite, fie reascuþite, costurilepentru service ºi reparaþii se menþin la un nivel scãzut.

Caracteristici:deschidere largã a fãlcii, pentru dimensiuni mari de

material;supapã de control a vitezei care asigurã timpi

scurþi/ciclu;curbã caracteristicã optimã, care asigurã mari

rezerve de putere;lame, dinþi, plãci ºi plãci de uzurã uºor de înlocuit,

ceea ce duce la creºterea t impului de ut i l izare

ºi scãderea costurilor deutilizare (plãci ºi tãlpiînlocuibile, începând cumodelul BP 2300);

plãcile ºi tãlpilesupuse uzurii pot fi reas-cuþite, pentru a li se mãriciclul de utilizare;

rotirea hidraulicã(opþionalã) permite opoziþionare rapidã ºi pre-cisã în orice situaþie;

protecþie puternicãa tijei pistonului.

Utilizãri:demolãri de clãdiri

de micã/medie anvergurã, elemente de beton uºorarmat;

a doua mãrunþire a elementelor din beton;separarea betonului de armãturi.

DP – pulverizatoarele pentru demolareCu adevãrat complete

DP – pulverizatoarele pentru demolare sunt completareaidealã pentru tãietoarele de beton ºi pulverizatoare.

Dezvoltarea, în ultimii ani, a maºinilor ºi echipamentelor specializate a transformat demolarea mecanizatãîntr-un proces precis, rentabil ºi rapid.

Acolo unde antreprenorii au nevoie sã reducã zgomotul ºi vibraþiile în timpul demolãrii, sã asigure o mareprecizie în demolarea selectivã ºi evacuarea materialelor rezultate sau au de-a face cu beton, armãturi ºi chiargrinzi de oþel în cadrul aceluiaºi proces, foarfecele hidraulice, pulverizatoarele, multi-grapplerele ºitãietoarele de deºeuri – echipamente pentru demolare silenþioasã – oferã soluþia.

Din cauza creºterii costurilor pentru terenurile ocupate, reciclarea materialelor de construcþii a devenit oafacere profitabilã. Utilajele pentru demolare silenþioasã pot fi folosite, de asemenea, pentru a mãrunþi ºi separabetonul, armãturile ºi pentru a tãia oþelul în bucãþi de dimensiuni potrivite pentru încãrcarea cuptoarelor.

În plus, acþionarea cu vibraþii reduse a acestor utilaje micºoreazã tensiunea nu doar la braþe ºi platforme,dar ºi la nivelul manipulanþilor (operatorilor), îmbunãtãþind semnificativ productivitatea lor ºi capacitatea deconcentrare pe durate mai lungi.

ATLAS COPCO ºi-a extins sistematic gama de produse, pentru a furniza foarfece hidraulice, pulverizatoare,multi-grapplere ºi tãietoare de deºeuri din toate clasele de mãrime ºi performanþã.

...vã oferãEchipamentele ppentru ddemolarea ssilenþioasã

de lla AATLAS CCOPCO ((IIII))


Design-ul compact face din acest pulverizator utilajulideal pentru demolarea primarã a structurilor din betonde la uºor pânã la mediu armate, cu rezistenþãmicã/medie; în acelaºi timp, proiectarea cu falca dreaptãºi plãci interioare pentru tãierea armãturilor deschideperspective pentru o gamã largã de aplicaþii adiþionale,ca de exemplu mãrunþirea secundarã ºi separareabetonului de armãturi.

Dotarea standard cu rotire hidraulicã garanteazã omanipulare excelentã în orice situaþie.Caracteristici:

design compact, fãlci drepte;un bun raport performanþe – greutate;capacitate de rotire hidraulicã la 360°, care permite

rotiri nelimitate, pentru opoziþionare rapidã ºiprecisã în orice situaþie;

supapã de controla vitezei care asigurãtimpi scurþi/ciclu;

lame înlocuibile;design robust al

tuturor componentelor.Utilizãri:

demolarea iniþialãa structurilor uºoarepânã la medii, din betonuºor/mediu armat;

mãrunþirea secun-darã a elementelor dinbeton;

separarea betonu-lui de armãturi.

MG – multigrapplereSeria de utilaje pentru demolare silenþioasã de la

Atlas Copco este încununatã de cãtre MG – multigra-pplere, disponibile în douã modele de baza (MG 1200 ºiMG 2200), fiecare cu câte douã dimensiuni pentru dinþi(D ºi L). Design-ul robust face din acestea utilajele ide-ale atât pentru sortarea ºi ridicarea molozului ºi dãrâmã-turilor, pentru care modelele cu cupã largã, de marecapacitate, sunt ideale, cât ºi pentru demolãrile de micãanvergurã (zidãrie, structuri din lemn), unde cupele miciºi mai compacte sunt în elementul lor. Capacitatea stan-dard de rotire hidraulicã permite ca multigrapplerele sãfie poziþionate cu acurateþe, ceea ce mãreºte viteza .Caracteristici:

rotire hidraulicã la 360°;doi cilindri hidraulici pentru forþe mari de închidere

(strângere);cupã dinþatã ºi

pãrþile expuse uzuriisunt realizate din oþel-carbon;

protecþie optimã acilindrilor hidraulici ºi acelorlalte componente;

capacitate mare acupei dinþate;

lame înlocuibile ºireversibile.Utilizãri:

demolare (zidãrie,structuri din lemn);asigurã ºi încãrcare.


KOMATSU WWA 2250 –– uun îîncãrcãtor ccu mmuºchi Noile modele de la KOMATSU

se impun clar în faþa concurenþei,prin calitãþi deosebite ºi inovaþiitehnologice, asigurând combinaþiaperfectã între performanþã, confort,economie ºi utilitate.

Ce poate dori un utilizator, maimult, de la aceste echipamente care,pe lângã cuplul motor fantastic, celmai mic consum de carburant, celmai scãzut nivel de zgomot, oferã oproductivitate uimitoare ºi o aplica-bilitate extrem de variatã?

Vã rãspunde managerul de servicede la MARCOM:

Intervalul de timp între douã inter-venþii de service la echipamente acrescut considerabil:

1. intervalul de schimb al uleiului:500 ore;

2. intervalul de gresare: 250 ore. Ce înseamnã aceastã creºtere a

intervalelor pentru cumpãrãtor?Rãspunsul este ºi mai simplu:

ECONOMIE DE BANI.

Enumerãm aspectele care fac caaceste douã modele sã fie incluse încategoria încãrcãtoarelor frontale de5 stele:

Productivitate mare. Se reali-zeazã datoritã motorului care pro-duce un cuplu excelent la turaþiiextrem de mici.

Acest lucru înseamnã putere maimare scoasã la o turaþie mai micãdecât generaþia trecutã de încãrcã-toare frontale. Cuplul ridicat, împre-unã cu acþionarea hidrostaticã,asigurã economii substanþiale decarburant ºi permit urcarea unorpante extrem de abrupte.

EMMS (sistem de monitori-zare ºi management al echipa-mentului). EMMS-ul este un sistemfoarte sofisticat care controleazã ºimonitorizeazã toate funcþiile încãrcã-torului. Interfaþa este extrem de pri-etenoasã ºi asigurã operatoruluiacces uºor la o listã uriaºã de funcþiiºi informaþii de operare. Este un sis-tem mai complicat decât un computerobiºnuit de bord al unui autoturism,permiþând operatorului sã cunoascãefectiv momentul când trebuie sãfacã intervenþia de întreþinere.

Sistem de frânare. Sistemulde frânare hidraulic dublu cu frânemulti-disc umede oferã cel mai maregrad de siguranþã ºi un intervalextrem de mare între douã intervenþiide întreþinere.

Sistem de gresare automat.

Permite reducerea intervalului de

gresare la minim. Asigurã ungeri con-

sistente atunci când este nevoie ºi

acolo unde este nevoie. Cu ajutorul

acestui sistem, echipamentul este

mai bine întreþinut, durata de viaþã

creºte, iar dvs. veþi economisi bani.Cabina echipamentului. Aceasta

este cea mai spaþioasã ºi mai con-fortabilã cabinã realizatã pânã acumde cãtre o firmã constructoare deîncãrcãtoare frontale. Vizibilitateaeste absolut fascinantã. Cabina este


aºezatã pe niºte absorbanþi de ºocce contribuie la realizarea unui con-fort deosebit pentru operator. Împre-unã cu alte facilitãþi cum sunt aerulcondiþionat, scaunul reglabil peînãlþime ºi adâncime, precum ºiîncãlzirea scaunului (pe care multeautoturisme nu îl au trecut nicimãcar în lista de opþionale), opera-torul dvs. nu are de fãcut decât sã

munceascã mult ºi bine. În plus, veþiavea ºi un angajat care va veni cuplãcere la locul de muncã.

Ataºamente de lucru. Fie cãlucraþi cu echipamentul în construcþiicivile sau industriale, construcþii dedrumuri, agriculturã sau manipulatbuºteni, puteþi folosi acelaºi utilaj laperformanþe de invidiat. Datoritãcuplei rapide acþionate hidraulic,

în mai puþin de 30 de secunde puteþiînlocui ataºamentele între ele, nefiindnecesar sã aveþi 6 echipamentepentru 6 operaþiuni distincte.

Gama de ataºamente cuprinde:cupã universalã, cupã de nivelare,cupã pentru materiale uºoare cuscurgere, graifer pentru buºteni,cupã cu capac, perie de maturat,braþ de macara.

Distribuitor autorizat:

MARCOM Adresa: Str. Drumul Odãii nr. 14A, OTOPENI, jud. IlfovTel: 021-236.21.65; 021-236.21.66; Fax: 021-236.21.67

Model:KOMATSU WA 250-5

Putere motor (CP):135

Greutate operaþionalã (kg):12.500

Volumul cupei (m3):2-4,1


O nnouã llinie dde mminiexcavatoare,excavatoare ººi îîncãrcãtoare ffrontale

ing. Cornel UDRESCU - director general TRACTOR PROIECT COMERÞ

Vã prezentãm în continuare, pescurt, noul program de fabricaþie, evi-denþiind câteva dintre caracteristicilespecifice maºinilor TEREX-SCHAEFF.

Miniexcavatoare

Cu modelul HR 02, lansat în1989, SCHAEFF a devenit primulproiectant ºi producãtor de miniex-cavatoare din Germania. Cu acestmodel, s-a brevetat soluþia montãriicilindrului hidraulic al braþului princi-pal deasupra acestuia.

În prezent, se produc 7 tipuri deminiexcavatoare cu puteri alemotorului cuprinse între 18 CP ºi 47 CPºi cu greutatea de exploatare de la1,5 t la 4,7 t.

Sunt echipate cu motoareMITSUBISHI cunoscute pentru cali-tãþile lor, respectiv:

un consum redus de combus-tibil;

fiabilitate;silenþiozitate;un nivel redus al noxelor (conf.

EPA 2/COM 2 ).

Iatã câteva dintre avantajele miniexca-vatoarelor SCHAEFF – TEREX:

sistemul hidraulic Rexroth"LUDV" (Load Independent FlowDistribution) care asigurã: controlulsimultan ºi independent al tuturorfuncþiilor; distribuþia debitului de uleicãtre cilindri în proporþii armonice;viteza de rotire mare la turaþii miciale motorului;

circuit hidraulic auxiliar pentruechipamente de lucru, precum: cio-can demolator, frezã sau graifer;

rãcitor pentru uleiul hidraulic înechiparea standard;

lagãre sferice cu ungere;bucºe de bronz cu depozit de

unsoare;sistem de amortizare a cilin-

drilor la capãt de cursã;sistemul KNICKMATIK, brevet

SCHAEFF, aplicat la rotirea braþuluiprincipal în plan orizontal, permite opoziþionare optimã a braþului desãpare lateral stânga sau dreapta,fãrã ca tija cilindrului de acþionare sãiasã din gabaritul ºenilei. Fiind inde-pendente, comenzile de rotire acabinei ºi de articulare a braþului potfi acþionate simultan pentru o pozi-þionare precisã a braþului.

mecanism de cuplare rapidã aechipamentelor care poate fi pre-vãzut ºi cu cârlig de suspendare;

cabinã panoramicã, spaþioasã,cu douã uºi ºi cu geam frontal uºorrabatabil sub tavan;

accesibilitate foarte bunã încompartimentul motor pentru service.

Excavatoare ccompactepe rro]i [[i ppe [[enile

TEREX - SCHAEFF produce treitipuri de excavatoare pe roþi:

HML 23 - 60 CP, 6 800 kgHML 32 - 72 CP, 8 600 kgHML 42 - 91 CP,10 900 kg

ºi trei tipuri de excavatoare com-pacte pe ºenile:

HR 20 - 51,5 CP, 5,65 tHR 32 - 73 CP, 7,5 tHR 42 - 94 CP, 13,2 t

Manevrabilitatea uºoarã esteprincipala caracteristicã a exca-vatoarelor compacte pe roþi saupe ºeni le TEREX-SCHAEFF.

Dupã ce a funcþionat mai bine de 60 de ani ca o afacere de familie, grupul SCHAEFF este, începând dinanul 2002, o componentã importantã a corporaþiei americane TEREX.

Asigurând un important aport de capital ºi o lãrgire semnificativã a pieþei de desfacere, grupul TEREXa procedat ºi la restructurarea ºi reorganizarea producþiei noilor companii membre, urmãrind însã, cuatenþie, valorificarea experienþei acumulate ºi a specificului acestora.

Pornind de la deviza "Cu noi se poate lucra", firma SCHAEFF ºi-a dezvoltat produsele ºi serviciile,încercând, de fiecare datã, sã rezolve, rapid ºi eficient, problemele concrete ale clienþilor.


Aceasta este facilitatã ºi de sistemulhidraulic cu dublu circuit, carefavorizeazã manevre simultane dedeplasare ºi de sãpare.

Cinematica braþului de sãpare,cu trei piese articulate, ºi sistemulKNICKMATIC de articulare a braþuluiprincipal faþã de ºasiu permit exca-vatoarelor TEREX-SCHAEFF lucrulîn spaþii înguste, la perete, ºi raze devirare minime în clasa de excava-toare din care fac parte.

Exemplu, HML 32:

Înc\rc\toare ffrontale ppe rro]iNoua gamã de încãrcãtoare

frontale TEREX-SCHAEFF se împarteîn douã grupe de putere:

Încãrcãtoare compacte SKL824 - 3,9t, 50CP, 0,65 - 1,0 m3

SKL834 - 4,8t, 60CP, 0,80 - 1,2 m3

SKL844 - 5,7t, 73CP, 1,0 - 1,55 m3

SKL854 - 6,8t, 80CP, 1,2 - 1,8 m3

Încãrcãtoare de mare putere SKL160 -9,2t, 102CP, 1,25 -2,6 m3

SKL200 -12,5t,144CP, 2,0 -3,5 m3

SKL260 -14,5t,175CP, 2,5 -4,0m3

Principalele caracteristici tehniceale încãrcãtoarelor frontale, marcaTEREX-SCHAEFF, sunt:

motoare Diesel Deutz sauPerkins, rãcite cu apã, cu un accesexcelent pentru service;

transmisie hidrostaticã cu 4 roþimotoare, power shift;

punþi motoare cu diferenþialautoblocabil. Punte spate oscilantã;

ºasiu articulat, direcþia cu pivotcentral cu 2 cilindri hidraulici cuamortizare la capete de cursã.

Avantajuldirecþiei cu pivotcentral, faþã dedirecþia cu toateroþile directoare,reiese din figuraalãturatã.

Cinematicaîncãrcãtoruluieste de tip P (paralelogram) lamodelele SKL824 - SKL854 ºi de tipSP (P+Z) la modelele SKL160 –SKL 260.

Celelalte avantaje legate de sis-temul de ungere a lagãrelor sau deconfortul cabinei, menþionate laminiexcavatoare ºi la excavatoare,se regãsesc ºi la încãrcãtoare.


Capcanele iinvestiþiilor iimobiliareconf. dr. arh. Mircea CHIRA

Ce ar trebui sã ºtie o persoanãcare vrea sã cumpere un aparta-ment?

În primul rând, sã ia referinþãdespre starea clãdirii; chiar blocurile"noi", construite dupã rãzboi, pânã în1977, au probleme de structurã, înurma cutremurelor suportate.

Nu numai structura suferã, dar ºipartea de instalaþii este veche ºinimeni nu are curajul (ºi banii nece-sari) pentru a repara, capital, un bloc.

Sigur, un bloc cu panouri mari (custructurã tip fagure) este mai sigurdecât unul cu structurã pe cadreB.A. – dar este bine sã aflaþi câtepersoane ºi-au fãcut amenajãri inte-rioare, pentru cã mulþi au tãiat goluriîn diafragme sau au scos ghenelede ventilaþie, ignorându-ºi vecinii.

Fondul imobiliar al Bucureºtiuluiconþine clãdiri din sec. XIX, dinperioada interbelicã ºi mai noi.

O casã din secolul XIX are, îngeneral, planºee de lemn (se poateobserva aceasta dupã scafele de ten-cuialã – racordul tencuielilor – latavane), care, în multe cazuri, aucapetele grinzilor din zidãrie putrezite.

În aceste construcþii, ca ºi înclãdirile interbelice, este de preferatsã gãsiþi un apartament (sau o casã)nezugrãvit, care sã evidenþieze, câtde cât, fisurile în tencuialã (care potfi majore în zidãria de dedesubt).

Pentru astfel de clãdiri este binesã consultaþi un inginer de rezis-tenþã, a cãrui expertizã vã poatescuti de multe neplãceri.

Atenþie! În toate zonele "de lux"ale Bucureºtiului, s-a clãdit laspeculã, cu mortar slab, cu cãrãmizide proastã calitate ºi pereþi subdi-mensionaþi (Cotroceni, Domenii,Primãverii).

O oarecare siguranþã o prezintãaºa-numitele "locuinþe tip", construite

dupã proiecte bine întocmite, cumateriale de calitate medie ºi bunã,cu ºarpante conform normelor derezistenþã.

Nu încercaþi sã scoateþi pereþi, sãcreaþi goluri noi, mai ales în zidãriilede 25 cm/30 cm cu tencuialã inte-rioarã – zidãrii portante; inginerii derezistenþã susþin însã cã, la vârstaacestor case (60, 80 de ani), ºizidãriile de 12,5 cm (15–17 cm cutencuialã) devin portante.

Se va urmãri cu atenþie stareasubsolurilor: un subsol umed are sigurîn apropiere o canalizare spartã –apa freaticã în Bucureºti fiind abiape la 5–7 m adâncime.

Înainte de rãzboi (dar ºi acum, lacasele construite în "regie proprie")nu se punea, în mod curent, hidroizo-laþie între soclu ºi zidãria de contur acasei ºi, din aceastã cauzã, multeclãdiri au igrasie, în astfel de situaþii,aproape imposibil de rezolvat.

Zugrãveala nouã numai pe uniipereþi indicã, de obicei, prezenþaigrasiei, care nu poate fi evitatã prinplacãri interioare.

De reþinut cã într-o astfel de casãvor trebui schimbate, integral, toateinstalaþiile ºi în 90% din cazuri va finecesarã o consolidare (mai simplãsau de-a dreptul "dureroasã", înfuncþie de starea casei), mai uºor deefectuat decât în cazul unui bloc.

Aceastã consolidare nu trebuiefãcutã în nici un caz la sfatul unuiconstructor, ci numai dupã proiectulunui inginer de rezistenþã autorizat.

Apartamentele din blocuri interbe-lice prezintã mai multe riscuri, deºiconfortul lor este extrem de tentant.

Starea generalã a blocului poatefi consultatã pe site-ul primãriei;blocul nu trebuie sã fie neapãrat cubulinã roºie, existã ºi o altã listã cublocuri mai puþin afectate, dar sufi-cient de periculoase.

De obicei, casa scãrii oferã destuleindicii asupra stãrii blocului, dacã nu afost recent zugrãvitã. Este interesantfaptul cã majoritatea blocurilor consi-derate "de lux" din centrul Capitalei,cãzute la cutremurul din 1977 s-a aflatpe fosta albie a unui râu dispãrut azi –Bucureºtioara, afluent al Dâmboviþei,care izvora din lacul imens aflat la GrãdinaIcoanei (blocurile Sahia, Scala etc.).

Din pãcate, vechiul Bucureºti,clãdit în lunca Dâmboviþei, s-aextins prin asanarea a numeroaselacuri (Caimata, Scaune, GrãdinaIcoanei etc.) ºi a unorafluenþi ai Dâm-boviþei, în zone de luncã ºi de nisipurifluide (vezi celebrul caz – recent – alBisericii Armeneºti), sau în gropi ºicãrãmidãrii umplute (Floreasca,Groapa lui Ouatu, Cuþarida etc.)

Chiar ºi o construcþie nouã poateprezenta riscuri dacã a fost edificatã"în regie proprie" ºi nu dispune de o"carte a construcþiei", cu certificatelede atestare, probe de material, pro-cese-verbale de control etc.)

E posibil ca o casã existentã,antebelicã, sã fie consolidatã ºiextinsã pentru a atinge un gradsuperior de confort – ºi, în acest caz,este bine sã consultaþi documentaþiade mai sus sau mãcar sã luaþi legã-tura cu expertul de rezistenþã pecare proprietarul, în mod normal, arfi trebuit sã-l consulte pentru lucrãrileefectuate.

Vilele apãrute în numãr mare înjurul Bucureºtiului, multe dintre elecu vecinãtãþi extrem de strânse, aufost fãcute, de multe ori, cu rabaturiserioase de la norme: dacã luaþi oastfel de vilã "la roºu", adicã neten-cuitã ºi fãrã instalaþii, trebuie ºtiut cãpuþini ingineri de rezistenþã permit caparterul în cazul zidãriei portante, sãfie din B.C.A., deoarece acestmaterial, rupându-se repede, nuconsumã energia cutremurului.

Locuinþele ºi terenurile constituie, în acest moment, cel mai avantajos mod de a investi, înregistrând dela lunã la lunã (uneori de la sãptãmânã la sãptãmânã) creºteri spectaculoase de preþ.

Nu de puþine ori însã, cei care au auzit de avantajele acestui tip de investiþie, dar nu au cunoºtinþeîn domeniu, devin victime sigure ale lipsei de informare.

Actuala legislaþie în domeniul tranzacþiilor imobiliare permite unora sã se îmbogãþeascã fãrã efortºi riscuri, în contul unor naivi.

Nu este vorba aici despre actele false girate de unii notari necinstiþi, ci despre tranzacþiile imobiliare –în acest moment, legale – dar care, în final, se dovedesc pãguboase pentru investitori.


Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, BucureºtiTel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: [email protected]; www.metroul.ro

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001

Departamentul PROIECTARE

Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.

Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:

construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.

Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:

implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;

Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.

Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.

Departamentul CONSULTANÞÃ

MALLBUCUREªTI

Beneficiar:BAYINDIRFIBA S.A.

REÞEAUADE METROUBUCUREªTI

Beneficiar:METROREX S.A.

•

••

••

••

•

•

•

•

••

•

•••••

••

••

•

•

•

•

•

•

•

••

•


Avantajul de a aconta o vilã "laroºu" este în afarã de a vedea struc-tura (sâmburi de B.A. calitateabetoanelor în structurã) ºi cel de aurmãri dacã elementele de B.A.(sâmburi, centuri, capete de plãci)sunt termoizolate corect la exterior,în caz contrar apãrând fenomenul de„punte termicã“ – condens puternicla interior pe suprafaþa de betonneizolatã.

Capcanele mari îi aºteaptã însãpe cei care cumpãrã terenuri.

Nu este vorba neapãrat de tere-nurile aflate în acest moment încircuitul agricol, ci ºi de cele dinmarginea oraºului, în intravilan.

Cine urmãreºte situaþia tere-nurilor poate observa cã cele din Sudºi Vest cresc mai greu la preþ, aces-tea urmând sã urce pe mãsurã ceterenurile din Nord se vor împuþina.

Cei care nu au cumpãrat pânãacum se vãd nevoiþi sã achiziþionezeîn zonele de Est, Colentina, Tunari,Voluntari.

Se oferã la vânzare suprafeþelede teren, în general mari, pe careproprietarul prezintã deja lotizãri peact notarial, pline de pericole pentrucumpãrãtor.

Astfel, numeroase terenuri suntstrãbãtute, în subteran, de reþeleedilitare sau ale fostelor mari unitãþiindustriale construite înainte de 1989.

Aceste reþele necesitã spaþii deprotecþie, neconstruibile – vezimagistrala termicã paralelã cu Dâm-boviþa, pe Splaiul stâng spre Glina,sau reþelele din Fundeni etc.

Mutarea acestor reþele se face, înmod absurd, pe banii proprietarului,depãºind uºor miliardul de lei.

Mulþi cumpãrãtori nu consultãP.U.G. - ul (Planul Urbanistic Gene-ral cu indicative, ca de exemplu:1 zonã verde – neconstruibilã, sauîn zone unde nu pot construi dacãterenul are sub o anumitã suprafaþã300 mp–500 mp) sau P.O.T.-ul (Pro-centul de Ocupare al Terenului) –amprenta construcþiei pe pãmânteste foarte micã – 20% (vezi zonastrãzii Gârlei, în Bãneasa).

În multe alte zone nu se poateconstrui, deoarece nu existã unP.U.Z (Plan Urbanistic Zonal) apro-bat – vezi unele terenuri din zonaJandarmeriei.

A cumpãra un teren fãrã informaþiiprealabile înseamnã sã accepþi risculca dupã cumpãrare sã afli cã undrum se lãrgeºte peste terenulcumpãrat (vezi str. Luicã ºi multe

altele) sau cã apare obligaþia de alãrgi un drum de servitute – atestatnotarial (fapt de care, foarte des seprevaleazã vânzãtorii), de circa 5 mlãþime la 10 m, drum standard (2 x1,5 m trotuarul, 7 m carosabilul), cazîn care toþi cei de pe laturile drumuluipierd cel puþin 2,5 m din lot, pe totfrontul lotului la stradã. Nu e deaºteptat ca vânzãtorul sã pome-neascã o astfel de posibilitate.

Asemenea situaþii sunt în AleeaTeiºani, unde viitoarea Centurã aBucureºtiului va trece pe partea din-spre oraº a cãii ferate (18 m), sau înStrãuleºti, unde prezenþa laculuieste tentantã, dar ºi periculoasãpentru cei neinformaþi.

Este obligatoriu Certificatul deUrbanism pentru Vânzare, dar mulþivânzãtori îl aratã ca pe un act careatestã valoarea terenului, deºi demulte ori acest certificat nu este decâto trimitere la efectuarea P.U.D.-uluisau P.U.Z.-ului, profitând astfel deneatenþia / naivitatea cumpãrãtorilor.

Agenþiile imobiliare au o marevinã în aceastã situaþie pentru cã,alãturi de vânzãtor, pentru comi-sionul vânzãrii, participã la aceastãtranzacþie care, în final, nu estedecât o escrocherie.

Nu existã reglementãri în dome-niu care sã atragã rãspunderea deorice fel (inclusiv penalã) a vânzã-torului sau a agenþiei pentru vân-zarea unui teren care, din motivelede mai sus, devine în posesiacumpãrãtorului mult mai mic casuprafaþã sau chiar neconstruibil.

Neconstruibile sunt conform legii ºiterenurile intravilane, de obicei în zonedens construite, sub 150 mp sau cufront la stradã mai îngust de 7 m.

Singura situaþie în care se poate"salva" un astfel de teren este cea încare terenul are o construcþie decãrãmidã, care poate fi consolidatãºi eventual etajatã (mansardatã).

Mulþi cumpãrã astfel de terenuri,demoleazã construcþia ºi descoperãcã terenul gol este neconstruibil.

De asemeni, un teren cu frontsub 7 m este neconstruibil, dar sepoate "salva" prin P.U.D local.

P.O.T.-ul terenului îi încurcã pemulþi cumpãrãtori, care descoperãcã nu pot construi, pe un teren de160 mp–200 mp, decât 35%–45%din suprafaþa acestuia.

Prin P.U.D. (un studiu de urba-nism bine documentat, cu numeroase

avize de utilitãþi ºi circulaþie, susþinutîn comisiile de specialitate aleprimãriilor de sector) se poate ceremãrirea P.O.T.-ului uneori pânã la90% din suprafaþa terenului.

P.U.Z.-ul rezolvã (dar nu întotdea-una) situaþiile în care cumpãrãtoruldoreºte o construcþie cu un numãr maimare de niveluri decât permite C.U.T.-ul(Coeficientul de Utilizare a Terenului)zonei-stabilit prin P.U.G.

O altã surprizã neplãcutã pentru uniicumpãrãtori este influenþa normelorCodului civil asupra construcþiei dorite.

Codul civil stabileºte în Bucureºti,distanþe minime faþã de vecinãtãþi,cum ar fi: 1,90 m faþã de vecin, pefaþada cu ferestre la funcþiuni minore(scarã, baie, cãmarã, C.T. etc.), 3 mfaþã de vecin pe faþada cu funcþiunimajore (stânga sau dreapta) camerãde zi, dormitoare, 5 m de la fundullotului la construcþie ºi retragereacelorlalte case faþã de stradã la faþadaprincipalã.

Astfel, un cumpãrãtor al unui lotde 8–9 m lãþime aflã cã în cazul încare nu se poate "lipi" la calcanulunui vecin, poate construi o casãlatã de maximum 3–4 m.

Codul civil mai stabileºte ºi rela-þiile între vecini aºa-numita "servitutede vedere" – interdicþia de a da feres-tre sau terase direct spre propri-etatea vecinã, sau relaþiile întreproprietar ºi Domeniul Public – deexemplu, interdicþia de a avea bal-coane care sã se proiecteze peDomeniul Public.

Salvarea, în cele mai multecazuri, este aºa cum s-a arãtat maisus, prezenþa unei construcþii dincãrãmidã pe teren (care la terenurimai mari de 150 mp poate fi ºi extinsã,nu numai etajatã) sau a calcanuluicasei vecine.

Pentru lipirea la calcan, acordulnotarial al vecinului poate fi înlocuitcu o "expertizã la calcan" efectuatãde un inginer de rezistenþã autorizat.

Informaþii complete se pot obþineºi de la Biroul de Informaþii al Cate-drei de Urbanism al U.A.U.I.M.

Concluzia rândurilor de mai suseste clarã. Consultarea unei echipecomplexe – arhitect, inginer de rezis-tenþã – este obligatorie pentru cumpã-rãtorii care vor sã facã investiþii sigure.



Folosirea în domeniul construcþiilora tehnicii de hidrocurãþare ºi hidrodemo-lare, utilizând instalaþii cu pompe deînaltã presiune, s-a impus din ce în cemai mult în ultimii ani, determinând atâtsocietãþile de construcþii, cât ºi benefici-arii sã aplice cu succes aceastã tehnolo-gie pentru o gamã de lucrãri deosebit devariatã. Lucrãrile pentru care aplicareaacestei tehnologii a dat rezultate foartebune includ operaþiuni începând de lasimpla curãþare a betonului, continuândcu buciardarea superficialã sau mai pro-nunþatã a unor suprafeþe mari sau cuîndepãrtarea selectivã a unor straturi debeton degradat, mergând pânã latãierea/decuparea unor blocuri de betonsau chiar demolarea parþialã sau totalã aunor structuri din beton armat.

Principalele avantaje ale folosirii uneiastfel de instalaþii, în comparaþie cu uti-lizarea unor metode mecanice sau chi-mice clasice, sunt:

eliminarea completã a vibraþiilorºi/sau a efectelor de ciocan, care producfisuri ºi rupturi la partea sãnãtoasã abetonului sau a construcþiei în general;

creºterea substanþialã a producti-vitãþii în foarte multe situaþii;

acurateþea sporitã cu care sunt prelu-crate/tãiate suprafeþele/blocurile;

eliminarea poluãrii termice (se eli-minã riscul aprinderii) ºi chimice (nu seadaugã chimicale în apa de lucru);

eliminarea reziduurilor provenitede la abrazivi ºi a prafului.

În cele ce urmeazã vom prezentacâteva dintre lucrãrile reprezentative,efectuate utilizând instalaþia cu pompãde înaltã presiune HAMMELMANN tipS2500-11, fabricatã în Germania.

1. Curãþarea armãturilor ºi buciardareazonelor de pereþi casetã la o staþie demetrou (vezi foto 1). Lucrarea a acoperitaproximativ 160 de metri liniari de perete

ºi a durat 4 zile, incluzând ºi timpul nece-sar eliminãrii reziduurilor. Remarcabilesunt, pe lângã excelenta calitate a lucrãrii(curãþare la luciu metalic – vezi foto 2),acurateþea buciardãrii, precum ºi înaltaproductivitate (au fost util izaþi doar3 oameni). Dacã s-ar fi folosit mijloacemecanice clasice (ciocan pneumatic,perii de sârmã, flex etc.) ar fi rezultat olucrare inferioarã calitativ ºi mult maipuþin eficientã (personal numeros cutimp dublu de execuþie ).

2. Un alt exemplu care ilustreazãflexibilitatea acestei tehnologii se referãla buciardarea stâlpilor unui pod de peautostrada Bucureºti – Constanþa. Estede subliniat faptul cã operatorul poatecontrola perfect profunzimea buciardãriistâlpilor, în funcþie de distanþa la carepoziþioneazã pistolul cu jet de apã laînaltã presiune (2.500 bar) sau dupã pre-siunea de lucru – vezi foto 3.

3. Tãierea precisã a unor blocuri debeton, decuparea unor pãrþi aleplanºeelor, îndepãrtarea de fundaþii suntlucrãri ce se înscriu în gama operaþiu-nilor de tãiere a betonului. În foto 4 suntprezentate câteva astfel de tãieturi, acãror grosime poate varia de la 2–3 cmpânã la 80–90 cm ºi chiar mai mult, aºacum vom vedea cã este câteodatã nece-sar la demolarea structurilor sau a fun-daþiilor mari de beton.

Una dintre lucrãrile noastre de refe-rinþã a fost demolarea a douã mari struc-turi de beton armat dintr-o centralãtermicã a unei întreprinderi care seretehnologizeazã. Structurile respec-tive, solid dimensionate iniþial, au fostîntãrite prin cãmãºuire cu beton superiorºi armãturã din oþel beton ºi chiar cu pro-file din oþel în exces. Ca urmare,demolarea cu ciocane pneumatice s-adovedit impracticabilã; eventuala

demolare cu exploziv era, de aseme-nea inacceptabilã ºi, inclusiv, nepotrivitãdin punct de vedere ecologic. Aºa s-aajuns la alegerea efectuãrii demolãrii cujet de apã de înaltã presiune. Structurilerespective se compuneau din stâlpi,grinzi ºi pereþi din beton armat, cu grosimimari sau foarte mari, dupã cum se poatevedea din foto 5. Pentru eficientizareaoperaþiunii s-a minimizat numãrul detãieturi, rezultând blocuri tãiate cugreutãþi de la circa 2 tone la circa20 de tone fiecare.

4. Curãþarea vagoanelor pentrutransportul cimentului pentru pregãtireasuprafeþei în vederea revopsirii sau pen-tru a elimina depunerile excesive dinzona gurii de alimentare sau de pesuprafaþa cisternelor – vezi foto 6.

5. Curãþarea canalelor orizontaleºi verticale practicate în anvelopa cen-tralei nucleare de la Cernavodã, precumºi demolãri parþiale sau buciardãri, undecerinþele privind respectarea dimensiu-nilor ºi evitarea introducerii unor vibraþiisau microfisuri sunt strict reglementate.

Alte aplicaþii de un real succes îndomeniu sunt: curãþarea faþadelorclãdirilor sau a altor suprafeþe aleacestora, a vopselelor de pe betoane,precum ºi curãþarea monumentelor.

Pe lângã tipurile de lucrãri descrisemai sus, existã însã numeroase situaþiiîn care, pe de o parte, accesul utilajelorºi al operatorilor la frontul de lucru seface cu dificultate, iar pe de altã parte,volumul de beton care trebuie îndepãrtateste foarte mare, cum ar fi: lucrãrile dereabilitare pentru tuneluri, aducþiunide apã, pereþi de baraje, dane portu-are, suprafaþa interioarã a podurilor,turnuri de rãcire ale termocentralelor,coºuri de fum sau alte lucrãri dereabilitare a construcþiilor din beton.

GIMSID srlPOMPE DE ÎNALTÃ PRESIUNE

SERVICII DE HIDROCURÃÞARE/HIDRODEMOLARE

ing. Dumitru SIMION – vicepreºedinte S.C. GIMSID S.R.L. Bucureºti dr. ing. Radu ªTEFAN – director divizie S.C. GIMSID S.R.L. Bucureºti

Foto 1 Foto 2 Foto 3

Tehnologia dde ccurãþare ººi ddemolarecu jjet dde aapã lla îînaltã ppresiune

LUCRÃRI RREPREZENTATIVE


Pentru atingerea unei producti-vitãþi cât mai ridicate la operaþiunilede hidrodemolare pe suprafeþe mari,orizontale, verticale sau înclinate, fir-ma HAMMELMANN oferã instalaþii cupompe de înaltã presiune a cãror putereajunge pânã la 550 kW. Astfel de insta-laþii nu mai pot fi manipulate de cãtre unsimplu operator uman - care poatesuporta forþe de reacþie de cel mult30 kgf - impunându-se înlocuirea aces-tuia cu un dispozitiv automat de tip robot,în mãsurã a prelua sarcinile existente ºicare este comandat de la distanþã, fiindadaptat specificului lucrãrii.

Firma HAMMELMANN livreazãinstalaþii complete de înaltã presiunepentru hidrodemolare ºi hidrocurãþare cuproductivitate crescutã, colaborând demai multã vreme cu firma CONJET dinSuedia, firmã care se ocupã cuproiectarea ºi producerea unor variatetipuri de roboþi specializaþi în operaþiunilede hidrodemolare ºi hidrocurãþare (vezipagina web http://www.conjet.com.).

În condiþiile apropierii României decerinþele existente în Uniunea Euro-peanã, putem remarca o creºtere anumãrului de lucrãri care comportã oexecuþie în condiþii speciale ºi ecolo-gice ºi la care utilizarea instalaþiei cupompã de înaltã presiune rãspunde celmai bine. Din nefericire, se constatã launele firme de construcþii sau chiar launele societãþi de engineering cãaceastã tehnologie – ca orice tehnologienouã – este privitã cu oarecare reticenþãdin cauzã cã unii specialiºti români nu ocunosc încã suficient, nu au încrederes-o utilizeze, efectul conservator fiindîncã destul de puternic, iar cerinþeleecologice nu sunt atât de stricte ca înþãrile din Occident. Este cert însã cã, odatã cu intrarea României în UniuneaEuropeanã, legislaþia în domeniu va fimodificatã, iar respectarea ei va fimult mai atent controlatã.

Existã câteva domenii unde utilizareaunei astfel de tehnologii poate conducela creºterea atât a productivitãþii, cât ºi acalitãþii lucrãrilor efectuate. De exemplu,la reabilitarea ºi recondiþionarea podurilor

în Occident, nu se mai folosesc aproapedeloc mijloace mecanice. Îndepãrtareabetonului degradat, decopertarea armã-turilor ºi a covorului de beton seefectueazã, exclusiv, utilizând instalaþii cujet de apã la înaltã presiune. În viitor, ºiîn România, la executarea anumitorlucrãri, va fi impus acest tip de tehnologienepoluantã, productivã ºi extrem deflexibilã. Amortizarea unor astfel deinstalaþii se poate face rapid, posesorulacestora realizând lucrãri de calitatesuperioarã cu productivitate sporitã.

Alte domenii în care instalaþiile cupompã de înaltã presiune pot fi utilizatecu mult succes sunt: curãþarea schimbã-toarelor de cãldurã, a reactoarelor ºi arezervoarelor din industria chimicã ºipetrochimicã sau a oricãror instalaþii, uti-laje sau dispozitive conþinând pachetede þevi sau tubulaturã cu diametreîncepând de la 12 mm, curãþareacicloanelor sau a cuptorului în zona desinterizare de la fabricile de ciment,curãþarea canalizãrilor sau a magis-tralelor de apã din oraºe.

Foto 4 Foto 5 Foto 6


ªoseaua naþionalã DN 7, unadintre principalele rute din þarã, a fostreabilitatã în intervalul 1994-1997 peîntreg defileul Oltului, respectiv pesectorul cuprins între RâmnicuVâlcea ºi Sibiu.

În perioada ulterioarã reabilitãrii,în câþiva ani, pe tronsonul cuprinsîntre Brezoi ºi Boiþa au apãrut simp-tome care atrãgeau atenþia cãºoseaua era afectatã de numeroaseºi periculoase deformaþii, majori-tatea fiind fisuri paralele cu axul cãiirutiere situate în jumãtatea caro-sabilului spre Olt.

Era cunoscut faptul cã fundaþiaºoselei este constituitã dintr-un ram-bleu format din fragmente de rocã(anrocamente) rezultate la diverseleexcavaþii în zonã. Anrocamentele aufost compactate ºi mãrginite sprerâul Olt de ziduri de sprijin din zidãrieuscatã cu înãlþimi variabile, dar care,în general, nu depãºesc 5 m. În fapt,deformaþiile înregistrate se dato-reazã, în principal, eroziunii râuluiOlt la baza taluzului ºoselei. Fundaþiacarosabilului a rezistat satisfãcãtorani îndelungaþi la acþiunea erozivã aapelor de suprafaþã ºi va mai rezistaºi în viitor, întrucât în ultimii ani eroziu-nea a fost mult diminuatã datoritãpragurilor hidroenergetice construitepe râul Olt (fig. 1).

Când se comenteazã acest sec-tor al ºoselei DN 7, trebuie sãamintim cã este vorba despre unsector important pe care se des-fãºoarã una dintre cele mai activecirculaþii rutiere din þarã, în careabundã autocamioane grele detransport marfã. Fiind o cale aglome-ratã, parcursã de autocamioanegrele, este de presupus cã ºiaceastã "circulaþie grea" are parteaei de contribuþie la deteriorareacarosabilului.

Toate aceste argumente au creatpremisele pentru acþiunea de reabili-tare a zonelor deteriorate, care a fostînceputã de Institutul de ProiectãriIPTANA din Bucureºti.

Proiectul IPTANA a promovatdouã soluþii:

consolidarea prin injectareasuspensiei de ciment din foraje;

consolidarea prin minipiloþi,pentru care s-au executat, în general,douã ºiruri de foraje, amplasate înimediata apropiere a parapetuluiexistent la marginea carosabilului.

Lucrãrile proiectate, considerateca primã etapã de reabilitare, auacoperit 12 zone cu extindere limi-tatã ºi au fost executate de cãtreSC GEOSOND SA din Bucureºti,nominalizat executant de speciali-tate, prin contractul încheiat cuSC ANCORAD SA din Craiova,câºtigãtorul licitaþiei ca antreprenorgeneral.

Injec]ii dde cconsolidareÎn cele 9 tronsoane care au fost

tratate prin injectare cu suspensie deciment, s-au executat aproximativ 3.400 mlforaje cu diametrul de ø114 mm,dispuse pe douã rânduri.

Distanþa dintre rândurile de forajea fost de 0,6 m ºi între forajele dinacelaºi ºir, de 1 m. Adâncimea fora-jelor a variat între 4 m ºi 7,5 m.

La început, s-a considerat cã laoperaþia de injectare va fi nevoie sãse aplice tehnologia tuburilor cumanºete. Lucrurile au fost însã multmai simple, întrucât pereþii gãurilorsãpate în anrocamente s-au pututconserva pe toatã durata operaþieide injectare.

S-a folosit o suspensie vâscoasã,reþeta A/C = 1/2, preparatã înmalaxoare de 1. 500 rot/minut ºi intro-dusã prin pompare, fãrã presiune,folosind un tub lansat pânã în talpaforajului. Cantitatea de suspensiecare s-a introdus în fundaþie a fostlimitatã la 300 kg ciment/m, respectiv150 l/suspensie pe m.

Subliniem cã porozitatea existentã,foarte mare, a înlesnit circulaþia uºoarãa suspensiei în toatã secþiunea trans-versalã ºi, dupã opinia noastrã, sus-pensia s-a acumulat în cea mai mareparte la baza anrocamentelor datoritãgravitãþii ºi o parte relativ micã, înjurul gãurilor sparte. Cu totul spo-radic, suspensia injectatã a ieºit ºi labaza zidurilor de sprijin, situaþie încare operaþia de injectare a fostîntreruptã (fig. 2).

Minipilo]iSoluþia de consolidare prin mini-

piloþi a fost aplicatã în 3 zone, culungimi între 20 m ºi 70 m, totalizândun volum de 1,635 m. Minipiloþii nuau depãºit 7 m adâncime ºi au avutun diametru de ø150 mm.

Consolidarea iinfrastructuriiºoselei nnaþionale DDN7

SSeeccttoorr BBrreezzooii-BBooiiþþaa:: kkmm 223399++553300 –– 224400++227700 // 224466++116600 –– 224466++227700

ing. Nicolae SIMA

Fig. 1


Au fost realizate, în general, douãrânduri de minipiloþi, pãstrându-seaceeaºi geometrie ca pentruinjecþiile cu suspensiile de ciment.Pe o lungime l imitatã, s-au exe-cutat 3 rânduri de minipiloþi.

Alegerea celor 3 zone a fost sim-plã, în fiecare zonã existând fisurideschise, longitudinale ºoselei, cudeschideri de 1-3 cm ºi o denivelarede pânã la 5 cm, dezvoltate pe lungimide 10 m - 20 m.

În fiecare gaurã sãpatã s-a intro-dus, dupã execuþie, o barã de oþelPC 52 ø28 mm ºi, ulterior, s-a proce-dat la cimentare cu suspensie deciment, reþeta A/C = 1/2.

În mod similar injecþiilor, consumulde suspensie a fost mare, dar s-aimpus un consum de ciment limitat,de 300 kg ciment/ml.

De la execuþia lucrãrilor au trecut4 ani. Zonele tratate nu mai înregis-treazã deteriorãri; acestea au apãrutînsã în alte zone.

Reprezintã soluþiile promovatede IPTANA Bucureºti soluþii sigurepentru tratamentul unei fundaþii

const i tu i te din anrocamente?Rãspunsul este afirmativ, dar revinpermanent asupra necesitãþii con-trolului eficienþei acestor tehnologii.

Trebuie pãrãsit argumentul cã nusunt bani, atâta timp cât banii serisipesc peste tot din ignoranþã,perversitate ºi rea-voinþã.

Fig. 2


Gabioane ººi pproduse ddin pplasã dde ggabiontip MMACCAFERRI

De cce ggabioanele ssunt ccompetitivefa]\ de ssolu]iile cclasice?

Sã comparãm, de exemplu, încazul unui zid de sprijin, soluþia cugabioane faþã de cea clasicã cu zidde sprijin de greutate, din beton.

În cazul gabioanelor putem creaorice formã a structurii, chiar zonecurbe, cu mare uºurinþã; înãlþimeazidului de sprijin din gabioane poatefi, paradoxal, mai mare decât încazul celui din beton, deoarecegreutatea volumicã a structurii dingabioane este cu 30% mai micãdecât a betonului.

Gabioanele se pot lega între elecu sârmã sau cu inele din sârmã,oferind, astfel, continuitate ºi rezis-tenþã uniformã pe toatã lungimea.Un zid de sprijin din beton permitedeplasãri mari în zona rosturilor,ceea ce îi afecteazã integritatea prinapariþia în timp a fisurilor.

La un zid de sprijin din gabioanenu se pune problema colectãrii ºidrenãrii infiltraþiilor, deoarece gabioa-nele sunt ele însele un mediudrenant ºi permeabil.

Gabioanele [[i pprodusele ddin pplas\de ggabion ttip MMaccaferri

Sunt produse complexe, con-fecþionate sau armate cu plasã degabion tip Maccaferri, cu eficienþãsporitã pentru aplicaþii speciale îndomeniul construcþiilor, ºi anume:

Plasã tip Maccaferri, din sârmadublu rãsucitã, cu ochiuri hexago-nale. Sârma este acoperitã cu un stratdublu de Zn, cu Galfan (Zn + 5% Al),sau cu Galfan + PVC. Aceste tipuride protecþie asigurã o duratã deexploatare de minimum 80 ani.Se utilizeazã la acoperirea ver-sanþilor, unde existã pericol decãdere a pietrelor, ºi la ranforsareastraturilor asfaltice.

MacMat R este un geocompozitformat dintr-o reþea tridimensionalãdin polipropilenã,armatã cu plasã tipMaccaferri. Areaplicaþii în controlulerozional al ver-sanþilor cu înclinãride pânã la 90°.

Gabioane dinplasã tip Macca-ferri. Au secþiunide 1m x 1m sau1m x 0,5m ºi lun-gimi de la 1,5 m

pânã la 4 m. Celece au o lungimeø2 m sunt pre-vãzute la interi-or cu diafragmet r a n s v e r s a l e ,amplasate dinmetru în metru.Gabioanele au rame din sârmã deoþel ø3,4 mm, cu o elasticitate foartemare, rezultând astfel o capacitatecrescutã de absorbþie a deformaþi-ilor. În acelaºi timp, diafragmelecreeazã un sistem modular careconferã o rigiditate bunã structurii,astfel încât înãlþimile zidurilor degabioane sã depãºeascã chiar ºi20 m înãlþime.

Creºterea numãrului lucrãrilor de construcþii a condus la necesitatea de a gãsi materiale sigure, uºor depus în operã ºi cu un timp scurt de instalare.

Pentru structurile de sprijin sau pentru lucrãrile hidrotehnice, ºi nu numai, gabioanele ºi produselederivate s-au dovedit a fi cele mai bune soluþii tehnice, rapid ºi uºor de instalat ºi, desigur, mult mai ieftinedecât majoritatea soluþiilor clasice.


Terramesh System este un sis-tem mixt, cu gabion la faþadã ºiplasã din sârmã pentru armareapãmântului din spatele gabioanelor.Cele douã elemente alcãtuiesc ostructurã comunã.

Green Terramesh este un sis-tem care se pune în operã dupã pro-cedeul întoarcerii la faþadã(wraparound), confecþionat din plasãtip Maccaferri, cu rol de armare apãmântului.

Gabioane tip sac, gabioaneJumbo (de mari dimensiuni) ºisaltele de gabioane pentru lucrãrihidrotehnice ºi de consolidãri.

Produsele MMaccaferrisunt uutilizate îîn RRomânia

Lucrãrile recepþionate, lucrãrile înderulare, proiectele finalizate sau încurs de realizare în þara noastrã sebazeazã pe eficienþa produselor dinplasã de gabion tip Maccaferri.

Iridex Group Construcþii, prinDepartamentul Geosintetice, furni-zeazã la cererea clienþilor toatã

gama de produse din plasã Macca-ferri, împreunã cu instalarea ºi asis-tenþa tehnicã necesarã .

Asistenþa tehnicã este acordatãatât la proiectare, cu softuri specia-lizate, cât ºi la instalarea produsului,cu personal specializat.

Poate cã ultima întrebare carerãmâne ar fi "De ce nu gabioaneautohtone?"

Pentru cã lucrarea cu gabioaneautohtone poate arãta aºa:

Cu gabioane Maccaferri va arãtaaºa:


Aplicarea mmarcajului CCSproduselor ppentru cconstrucþii

SEMNIFICAÞIE ªªI CCONDIÞII NNECESAREdr. ing. Cristinel RONCEA – auditor ºef ARNA ºi EOQ,

preºedintele Asociaþiei Registrul Naþional al Auditorilor,coordonator certificare conformitate produse AEROQ

Conform “HG 622/2004, privindstabilirea condiþiilor de introducerepe piaþã a produselor din con-strucþii”, începând cu data de27.02.2005 se admite introducereape piaþã a produselor destinate uti-lizãrii în construcþii numai dacã satis-fac cerinþele esenþiale prevãzute înanexa nr. 1 a HG 622/2004.

Dovada cã produsele respectiveîndeplinesc cerinþele menþionateeste aplicarea marcajului CS, careindicã respectarea tuturor prevede-rilor hotãrârii amintite, inclusiv a pro-cedurilor de atestare a conformitãþii.

Aplicarea acestei hotãrâri pre-supune ca, începând cu 27.02.2005,toate produsele destinate utilizãrii înconstrucþii sã parcurgã unul dintrecele ºase sisteme de atestare a con-formitãþii prevãzute în HG 622/2004,aºa cum este stabilit prin Ordinulministrului transporturilor, construcþi-ilor ºi turismului nr.1.558/2004 pentruaprobarea Regulamentului privindatestarea conformitãþii produselorpentru construcþii.

Orice persoanã fizicã saujuridicã, ce introduce pe piaþã unprodus cu marcaj CS/CE, trebuie sãfie în mãsurã sã dovedeascã, la cere-rea organelor de control, atestareaconformitãþii produsului prin decla-raþia de conformitate CS/CE pentruprodus, întocmitã de producãtor saude reprezentantul autorizat al acestuia,

ºi/sau certificatul de conformitateCS/CE pentru produsul însuºi,respectiv certificatul de conformitateCPF pentru sistemul de control ºisupraveghere a producþiei, eliberatde un organism de certificaredesemnat/notificat, corespunzãtorsistemului de atestare prestabilitpentru produsul respectiv.

Dacã produsele destinate uti-lizãrii în construcþii, indiferent în ceþarã sunt fabricate, au un marcaj CEaplicat în conformitate cu Directiva89/106/CE, atunci ele pot fi plasatepe piaþa româneascã fãrã nici un felde probleme.

Dacã produsele, indiferent deþara în care sunt fabricate, nu au unmarcaj CE, atunci ele pot fi introdusepe piaþa româneascã numai încondiþiile menþionate în continuare.

Marcajul CS semnificã faptul cãpotrivit art.7 (3), HG 622/2004:

a) produsele sunt conforme custandardele româneºti sau standar-dele naþionale ale statelor membreale Uniunii Europene, care adoptãstandarde armonizate din domeniulproduselor pentru construcþii, alecãror indicative de referinþã au fostpublicate în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene;

b) produsele sunt conforme cuun agrement tehnic european, sau

c) produsele sunt conforme, înmãsura în care nu existã specificaþii

tehnice armonizate, cu specificaþiiletehnice româneºti sau cu specificaþiiletehnice naþionale ale statelor mem-bre ale Uniunii Europene, care aufost recunoscute de Comisia Euro-peanã ºi de statele membre ca fiindconforme cu cerinþele esenþiale încadrul unei proceduri coordonate deComisia Europeanã, ºi ale cãrorindicative de referinþã sunt publicateîn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Marcajul CS trebuie sã fie urmatde numãrul de identificare al organis-mului implicat în faza de control alproducþiei în fabricã ºi, dupã caz,trebuie sã fie însoþit de urmãtoareleinformaþii adiþionale:

a) numele sau marca de identifi-care a producãtorului;

b) ultimele douã cifre ale anuluiîn care a fost aplicat marcajul;

c) numãrul Certificatului de con-formitate CS/CPF, dacã e cazul;

d) indicaþii pentru identificareacaracteristicilor produsului pe bazaspecificaþiilor tehnice;

e) indicativele directivelor comu-nitare aplicate.

Marcajul de conformitate CS sepoate aplica pe produs, pe o etichetãataºatã produsului, pe ambalaj sau pedocumentele comerciale însoþitoare.

Producãtorul sau reprezentantulautorizat al acestuia este obligat sãr e s p e c t e t o a t e p r e v e d e r i l eHG 622/2004 ºi ale Legii 608/2001referitoare la aplicarea ºi utilizareacorectã a marcajului CS.


LAFARGE COMNORD SAStaþia de betoane PROGRESUL

LASSELSBERGER SABucureºti

LAFARGE AGREGATEBETOANE SAStaþia de betoane IAªI

CONFERIC SRLBuzãu

PETROMSERVICE SABucureºti

GAUSS SRLTimiºoara

RECONT SATimiºoara

LINDAB SRLBucureºti

OLTENIA SAN TOUR SRLOcnele Mari

ELECTROPREST SRLBacãu

ACMS SABucureºti

ELECTROGRUP SRLCluj-Napoca

CORINT SATârgoviºte

LAFARGE COMNORD SAStaþia de betoane BUFTEA

LAFARGE COMNORD SAStaþia de betoane GLINA

CIPROM SAFiliala PLOIEªTI

MAIRON HOLDING LTDBucureºti

TRANSBERG SRLBraºov

PORTEROM SRLAlba Iulia

MARSTE SRLBacãu

AMPOIÞA SRLAlba Iulia

OVAI TRANS SRLPloieºti

INTERSERV SRLBacãu


În afarã de producãtor sau dereprezentantul autorizat al acestuia,aºa cum sunt definiþi la art. 4 alin. (1)lit. v) ºi z) din Legea nr. 608/2001, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare, alte persoane fizice saujuridice care comercializeazã ori uti-lizeazã produsele nu au dreptul sãaplice marcajul CS.

Având în vedere cã, în prezent,nu existã specificaþii tehniceromâneºti care sã fie recunoscutede Comisia Europeanã, marcajulCS poate fi aplicat (în condiþiilerespectãrii legislaþiei) doar dacãprodusul este fabricat în confor-mitate, fie cu un standard armo-nizat, fie cu un agrement tehniceuropean ºi, în acelaºi timp, pro-ducãtorul sau reprezentantulautorizat al acestuia poate eliberao declaraþie de conformitate CS.

Acest lucru este posibil doardacã producãtorul sau reprezen-tantul autorizat al acestuia deþine(vezi ºi figura alãturatã):

Certificatul de conformitateCS pentru produs, în cazul sis-temelor 1+ ºi 1;

Certificatul de conformitateal controlului producþiei în fabricã(CPF), în cazul sistemelor 2+ ºi 2;

Un raport de încercãri emisde un laborator desemnat, încazul sistemului 3;

Dosarul tehnic, în cazul sis-temului 4 (când elibereazã decla-raþia de conformitate CS pe propriarãspundere).

Producãtorul sau reprezentantulautorizat al acestuia trebuie sã punãla dispoziþie organelor de control, înplus faþã de cele enunþate mai sus,ºi dosarul conþinând rapoartele deîncercãri, procesele-verbale de con-trol, certificatele ºi toate celelaltedocumente care atestã conformi-tatea (aºa-numitul dosar tehnic).

În absenþa îndeplinirii simultane acondiþiilor mai sus enumerate, apli-carea marcajului CS este un fals ºitrebuie pedepsit corespunzãtor, con-form HG 622/2004, prin retragereatuturor produselor de pe piaþã, prinamendarea producãtorilor sau areprezentanþilor acestora ºi inter-zicerea dreptului de a mai introducepe piaþã produsele respective.

Inspectoratul de Stat în Con-strucþii, în calitatea sa de organ decontrol pentru supravegherea pieþeiproduselor pentru construcþii, ar tre-bui sã dea un exemplu de aplicare alegii în cazul diverselor produse careau aplicat marcajul CS chiar înaintede desemnarea organismelor ºide intrarea în vigoare a HG622/2004 (vezi cazul vopselelorprezente pe piaþa româneascã,fabricate în conformitate cu stan-darde de firmã).

ORGANISME DESEMNATE,IMPLICATE ÎN EVALUAREACONFORMITÃÞII

Organismele desemnate pentruatestarea conformitãþii ºi funcþiileexercitate de cãtre acestea sunturmãtoarele:

a) organisme de certificare pro-dus – certificarea conformitãþii pro-duselor;

b) organisme de certificare CPF –certificarea conformitãþii controluluiproducþiei în fabricã;

c) organisme de inspecþie –inspecþie;

d) laboratoare de încercãri –încercãri.

Sarcinile specifice care revinacestor organisme în corelare cusistemele de atestare a conformitãþiisunt:

certificarea conformitãþii pro-dusului ºi eliberarea certificatului deconformitate CS, pentru sistemele1+ ºi 1;

certificarea conformitãþii CPF,pentru sistemele 2+ ºi 2;

supravegherea CPF, pentrusistemele 1+, 1 ºi 2+;

inspecþia CPF, pentru sis-temele 1+, 1, 2+ ºi 2;

încercãri iniþiale de tip ale pro-dusului, pentru sistemele 1+, 1 ºi 3;

încercãri prin sondaj peeºantioane prelevate de la locul pro-ducþiei, de pe piaþã sau de peºantiere, pentru sistemul 1+.

Fig. 1: Atestarea conformitãþii produselor pentru construcþii, conform HG 622/2004(Directiva 89/106/CE)



Acreditãrile necesare în raport

cu standardele din seria SR EN 45000,

pentru ca un organism sã poatã fi

desemnat sunt urmãtoarele:

a) pentru organismele de certi-

ficare produs: SR EN 45011;

b) pentru organismele de certi-

ficare CPF: SR EN 45012;

c) pentru organismele care

efectueazã inspecþia ºi suprave-

gherea CPF: SR EN 45012;

d) pentru organismele care

efectueazã inspecþia CPF ºi alte

activitãþi specifice pentru inspecþii

de terþã parte (eºantionare, audi-

turi etc): SR EN 45004;

e) pentru laboratoarele de

încercãri: SR EN ISO 17025.

În concluzie, numai astfel de

organisme acreditate ºi desemnate

pot fi implicate în atestarea confor-

mitãþii produselor pentru construcþii.

Este de remarcat faptul cã

toate laboratoarele ºi organismele

care au funcþ ionat pe baza

HG 766/1997 nu mai au dreptul,

începând cu data de 27.02.2005,

sã participe la evaluarea confor-

mitãþii produselor pentru con-

strucþii (vezi în acest sens

precizãrile din HG 622/2004, dar ºi

din Ordinul nr. 460 din 21 decem-

brie 2004, privind aprobarea Pro-

cedurii de desemnare a

organismelor pentru atestarea

conformitãþii produselor pentru

construcþii, publicat în Monitorul

Oficial cu numãrul 43 din data de

13 ianuarie 2005), cu excepþia

organizaþiilor abilitate pentru

acordarea agrementului tehnic,

care funcþioneazã în continuare.

Referitor la agrementele tehnice,

în cadrul legislaþiei s-a strecurat ºi o

eroare care ar putea duce la mari

blocaje ºi cheltuieli suplimentare,

inutile pentru producãtori, dacã nu

va fi corectatã în timp util.

Conf. art. 12 (3) ºi (4), HG 622/2004),în perioada în care nu sunt încãdisponibile sau nu existã specificaþiitehnice de natura celor prevãzute laart. 7 alin. (3), se admite introdu-cerea pe piaþa româneascã a pro-duselor respective pe baza"agrementului tehnic în construcþii",eliberat conform Legii nr. 10/1995privind calitatea în construcþii, cumodificãrile ulterioare ºi curespectarea prevederilor acestuia.Pe aceste produse nu se va aplicamarcajul CE.

Dar în Anexa nr. 5 "Regulamentprivind agrementul tehnic pentruproduse, procedee ºi echipamentenoi în construcþii" la HotãrâreaGuvernului nr. 766/1997, pentruaprobarea unor regulamente privindcalitatea în construcþii, publicatã înMonitorul Oficial al României, Partea I,nr. 352 din 10 decembrie 1997, modi-ficatã prin HG 675 din 3 iulie 2002privind modificarea ºi completareaHotãrârii Guvernului nr. 766/1997,se prevede cã “agrementul tehnic”este aprecierea tehnicã favorabilã,concretizatã într-un document scris,asupra aptitudinii de utilizare, în con-formitate cu cerinþele legii calitãþii înconstrucþii, a unor noi produse, pro-cedee sau echipamente, denumite încontinuare produse, pentru care nuexistã ºi nu pot fi încã elaborate stan-darde naþionale sau alte reglementãritehnice oficiale.

În aceastã situaþie, pentru pro-dusele pentru care existã standardeinternaþionale/europene/naþionale,dar care nu sunt încã armonizate,conform HG 622 / 2004, ar trebui sãse încalce o altã hotãrâre de guvern,respectiv HG 766/1997, iar în cazulîn care standardele armonizate suntîn curs de apariþie, producãtorii(reprezentanþii lor) ar fi puºi în situ-aþia de a cheltui bani ºi pentru agre-ment ºi pentru certificare de produs.

În consecinþã, ar fi utilã modifi-carea articolului 12 alin.(3) dinHG 622/2004, astfel:

(3) În perioada în care nu sunt

încã disponibile sau nu existã

specificaþii tehnice de natura

celor prevãzute la art. 7 alin (3), se

admite introducerea pe piaþa

româneascã a produselor respec-

tive pe baza:

a) "agrementului tehnic în con-

strucþii", eliberat conform Legii

nr. 10/1995 privind calitatea în

construcþii, cu modificãrile ulte-

rioare ºi cu respectarea prevede-

rilor acestuia pentru produsele

pentru care nu existã ºi nu pot fi

încã elaborate specificaþii tehnice;

b) certificãrii conformitãþii pro-

duselor, de cãtre un organism de

certificare desemnat, în raport cu

specificaþiile tehnice naþionale

nearmonizate, în situaþia în care

existã astfel de specificaþii.

Aceastã abordare este agreatã

de toate organismele desemnate

pânã în prezent.

De asemenea, ar trebui publicatã

cât mai repede posibil ºi lista cu pro-

dusele care au un rol minor privitor la

sãnãtate ºi securitate, putând fi intro-

duse pe piaþã în baza declaraþiei de

conformitate cu regulile cunoscute

ale tehnologiei, întocmitã de cãtre

producãtor (bineînþeles, fãrã apli-

carea marcajului CS).

Aceastã listã prevãzutã în art. 9(2)

al HG 622/2004 este elaboratã ºi

revizuitã periodic de Comisia Europeanã.

Dar, cel puþin în perioada de tranziþie

pânã la data intrãrii în vigoare a pro-

tocolului PECA în domeniul pro-

duselor pentru construcþii sau pânã

la data aderãrii la Uniunea Europeanã,

în situaþia în care un astfel de proto-

col nu este încheiat, aceastã listã ar

putea fi elaboratã de Consiliul Tehnic

Permanent pentru Construcþi i

sau de altã structurã a Ministerului

Transporturilor, Construcþiilor ºi

Turismului.


Oameni ccare nne llipsescLumea, în ansamblul ei, este

veºnicã, viaþa omului însã este, dinpãcate, trecãtoare. În funcþie de ceeace am fost ºi am fãcut pe acestpãmânt, fiecare dintre noi putem sperala "veºnicie". Numai cã dreptul la eter-nitate este propriu doar geniilorumane. Existã însã ºi "obiºnuiþii" dinrândul cãrora apar, în timp, ºi unelepersoane care, fãrã a fi genii, atragatenþia celor din jur atât în viaþã, cât ºidupã ce au trecut în nefiinþã. ªi aceasta,ca urmare a felului în care ºi-au folositpregãtirea ºi bunul simþ pentru a-ºicuceri respectul în tot ceea ce au fãcutca "muritori". În construcþii, domeniulctitoririi de edificii, lucrurile sunt maiuºor de constatat de cãtre cei maimulþi dintre noi pentru cã ele sunt, cumse spune, "la vedere", putându-seconstata pe viu dacã meritele care seatribuie cuiva sunt reale sau nu.

Un astfel de om „obiºnuit” a fosting. Mihai Bileca, respectat profesio-nist, aflat, pânã nu de mult, în frunteasocietãþii de construcþii COMNORD ºicãruia îi închinãm aceste rânduri.

Nu ni se pare prea "devreme" sãîncercãm sã reamintim celor care l-aucunoscut, ºi nu numai lor, câteva dintredatele biografice ºi calitãþile acestuiom de excepþie acum, la trecerea unuian de la dispariþia sa. Este un gestmenit sã credem pe mai departe cã nul-am uitat.

Ing. Mihai Bileca s-a nãscut la28 ianuarie 1930, în Bucureºti. Dupãstudii îºi începe activitatea pe ºantierulCanalul Dunãre - Marea Neagrã, iar odatã cu terminarea acestor lucrãri setransferã la Institutul de ProiectãriConstrucþii, unde îºi aduce contribuþiaca inginer proiectant în domeniul fun-daþiilor ºi al studiilor geotehnice lamulte dintre lucrãrile de referinþã careau fost ridicate în diverse locuri dinþarã. Anii trec ºi din 1973 se transferãla Întreprinderea de Construcþii Montajºi Instalaþii (ICMI), în funcþia de ºef deºantier. Ca o curiozitate, semnalãmfaptul cã aici, în aceastã întreprinderea fost adus sã munceascã ºi mareleom politic Corneliu Coposu dupã ce aieºit din puºcãrie.

Câþiva ani mai târziu, Mihai Bilecatrece în activitatea de ºantier, ocupândfuncþia de director în cadrul societãþiiArcom Internaþional, societate care îltrimite în Germania pentru a realiza oserie de lucrãri în construcþii civile ºiindustriale. Dupã revenirea în þarã, în1990, ing. Mihai Bileca ocupã funcþiade director tehnic la Antrepriza deConstrucþii - Montaj nr. 8.

S.C. COMNORD S.ABucureºti este cunoscutã înBucureºti, în þarã ºi chiarpeste hotare ca o firmã deconstrucþii cu o activitatesusþinutã în acest domeniu,bucurându-se în acelaºi timpde un prestigiu deosebit, creatde la fondare ºi pânã astãzi.

Puþini ºtiu însã cã aceastã soci-etate de construcþii s-a întemeiat, s-adezvoltat ºi modernizat în maremãsurã datoritã inginerului Mihai Bileca,cel care a iniþiat ºi realizat înfiinþarea înanul 1991 a S.C. COMNORD S.ABucureºti, prin transformarea Antre-prizei de Construcþii Montaj nr.8Bucureºti, aflatã în sistemul Centraleide Antreprizã Generalã de ConstrucþiiMontaj a Municipiului Bucureºti.

De la înfiinþare, ing. Mihai Bileca acondus S.C. COMNORD S.ABucureºti în calitate de director general,reuºind sã o menþinã pe linia de plutireîn anii grei de dupã 1990, iar în anul1991 sã dezvolte relaþii ºi în strãinã-tate, în special în Germania. Aici, încolaborare cu firme de prestigiu îndomeniu din aceastã þarã, caDYWYDAG, a contractat ºi realizatlucrãri de mare importanþã cu forþã demuncã ºi personal tehnic român.

Colaborarea a permis firmei S.C.COMNORD S.A sã-ºi achite, în totali-tate, datoriile la diversele bãnci din þarãpentru creditele contractate anterior,dar ºi pentru luarea unor mãsuri dedotare cu mijloace mecanice, tehno-logice ºi de transport, care la rândul lorau condus la îmbunãtãþirea tehnolo-gicã a lucrãrilor avute în execuþie.

În anii care au urmat acesteiperioade, inginerul Mihai Bileca a avuto contribuþie hotãrâtoare la privati-zarea firmei S.C. COMNORD S.A îniunie 1997 ºi la dezvoltarea acesteiape baza noului statut.

Astfel, din anul 1997, s-a înregis-trat o creºtere continuã a cifrei deafaceri ºi a volumului de lucrãri deconstrucþii-montaj în execuþie, con-comitent cu creºterea dotãrilor tehniceºi a tehnologiilor moderne introduse înactivitatea curentã. Printre ele,dotarea cu cofraje moderne, demare productivitate, macarale-turnuºor de manevrat cu randamentsporit, autocamioane, autobasculantesau autocamioane de mare tonaj,numeroase alte utilaje de construcþiide mare ºi micã mecanizare.

În acelaºi timp, a iniþiat ºi finalizatdotarea cu staþii de betoane moderne,autopompe ºi transportoare de beton (cife).

Tot în perioada în care ing. MihaiB i l e c a a c o n d u s a c t i v i t a t e aS.C. COMNORD S.A. în calitate dedirector general, s-au mai iniþiat ºi alteacþiuni, cum sunt execuþia, dotarea ºipunerea în funcþiune a primei fabricide fasonat oþel beton, la baza de pro-ducþie din Buftea, care a livrat ºilivreazã atât pentru ºantierele propriiale S.C. COMNORD S.A, cât ºi la alteºantiere din zona municipiuluiBucureºti ºi din multe alte localitãþi dinþarã, oþelul beton fasonat, necesaracestora.

Succesul repurtat în acest dome-niu a fãcut ca aceastã activitate(fasonarea oþelului beton) sã seextindã ºi prin înfiinþarea altor fabricide fasonat oþel beton în Bucureºti –zona Progresu-Jilava, în Buftea ºi înþarã, la Cluj.

Spre regretul tuturor, dar maiales al personalului tehnic ºi de execuþiedin cadrul S.C. COMNORD S.A ºi alfamiliei, în vara anului 2003, ing. MihaiBileca a fost lovit de o boalã grea.A fost nevoie sã fie internat în spital,unde a fost operat ºi, dupã o lungãperioadã de suferinþã, a încetat dinviaþã la data de 12 decembrie 2003.

A fost condus pe ultimul sãu drumde foarte mulþi cunoscuþi, prieteni, foºticolegi, colaboratori din lunga perioadãde activitate depusã în sfera aceasta alucrãrilor de construcþii montaj, pre-cum ºi de familia îndureratã.

Plecarea sa dintre cei vii lasãtotuºi, în urmã, o lungã ºi rodnicãactivitate a unui om fãrã odihnã, o firmãde construcþii cu o carte de vizitãdeosebitã, cãutatã de numeroºi clienþiºi apreciatã de firmele de profil dindomeniul construcþiilor din Bucureºti ºidin þarã.

Sigur cã el aparþine eternitãþii, darnoi, pãmântenii, nu trebuie sã-l facemuitat ºi , din când în când, pentru ceeace a lãsat la despãrþire, sã-i punemmereu figura blândã în rândul celorstimaþi ºi respectaþi.

Ciprian ENACHE

Remember


ORRGGAANNIISSMM AAGGRREEAATTMLPTL

SC QUALITY CERT SA - ASIGURÃ CERTIFICAREA LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu

STANDARDELE INTERNAÞIONALE ªI EUROPENE preluate în România, cu prevederile aplicabile din DIRECTIVELE EUROPENE,

DECIZIILE CEE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, LEGISLAÞIA ªI REGLEMENTÃRILE NAÞIONALE.

• certificarea sistemelor de management al calitãþii conform

SR EN ISO 9001:2001;

• certificarea conformitãþii produselor conform referenþialului

declarat de producãtor.

CERTIFICATUL QUALITY-CERTadaugã valoare eforturilor

dumneavoastrã în economia de piaþã.

• certificarea sistemelor de management al calitãþii SR EN ISO 9001:2001;

• certificarea conformitãþii produselor;

• certificarea sistemelor de management de mediu;

• certificarea calificãrii profesionale a personalului;

• audit;

• inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATTREENNAARR

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE

ORGANISM SPECIALIZAT în activitãþi de cercetare, dezvoltare, elaborare de reglementãri în domeniul calitãþii

PROCEDURA DE CERTIFICARE

ESTE DERULATÃ CU:• auditori cu recunoaºtere naþionalã -

CNFMAC - România;• auditori cu recunoaºtere internaþionalã: AFNOR, AFAQ - ASCERT (Franþa), AJA - EQS (Anglia);

• 7 profesori universitari;• 10 doctori în ºtiinþe tehnice;• experþi instruiþi/specializaþi în elaborarea

de reglementãri în domeniul construcþiilor.

s u m a rEditorial 3

Conferinþa Naþionalã ARACO 4 – 7

Controlul calitãþii lucrãrilor din beton 8,10,12

Carpatcement: Cimentul ingredient esenþial

pentru beton 13

Holcim: Cimentul Holcim superlucrabil 14, 15

GIP Grup ... avertizeazã! 16, 17

Disciplina în construcþii – Obiective prioritare 18, 19

TMUCB: Garantul investiþiilor eficiente 20, 21

Global: Inteligent ºi complet 22, 23

Macon: Strategii în slujba eficienþei 24, 25

Baduc: Nucleul diversitãþii pentru construcþii 26, 27

Baumit: Mortarele adeziv Murexim 28, 29

Scadt Slatina – Primãvara pe ºantiere 30, 31

Certificarea de conformitate 32, 34

La porþile UE 36, 38, 39

AMF: Plafoane funcþionale 39

Velux – Pentru o atmosferã unicã la mansardã 40, 41

Proiectarea ºi montajul pereþilor cortinã (1) 42 – 49

Daw Benþa: Invitaþie la estetic ºi eficient 43 – 49

Ursa: Termoizolarea halelor industriale 50, 51

Gestionarea fenomenului de coroziune 52, 54, 56, 58

Isover: Izolaþii performante 53

Lindab – Sisteme etanºe de ventilaþie 59 – 61

Celsius – Produse de vârf 62, 63

Alfa–Bit – Energii neconvenþionale 64, 65

Ofensivã în domeniul spumelor poliuretanice 66

Nou pe piaþa plãcilor ceramice 68

Total Gravura - O firmã serioasã se respectã! 70, 71

Cefin: Echipamente specializate 72, 73

Genco: Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 74, 75

Marcom – Încãrcãtorul Komatsu WA 250 76, 77

Tractor Proiect – Miniutilaje pentru construcþii 78, 79

Capcanele investiþiilor imobiliare 80, 82

Electromagnetica – Containere modulare tip EMS 84, 85

Gimsid – Tehnologii de curãþare ºi demolare 86, 87

Geosond – Consolidare în infrastructura rutierã 88, 89

Iridex – Gabioane performante 90, 91

Aeroq – Aplicarea marcajului CS 92 – 95

Remember – Mihai Bileca 96

Talon pentru abonament“Revista Construcþiilor”

Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 750.000 (75,00) lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

“Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antre-prizele judeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament,ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale,Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflateîn banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publi-citari la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare apresei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea deconstrucþii, prezentãride firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiileprofesionale, sfaturieconomice ºi juridice,programul târgurilorºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarãAria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mmIntegral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp în interior ºiDCL 170 g/mp la coperte

nr_03_aprilie_2005

Documents