noul cod civil - beckshop

I

COMENTARII BECK

Noul Cod civilComentariu pe articole

art. 1-2664

Lucrare premiat de Uniunea Juri tilor din România în anul 2012 cu premiul „Mihail Eliescu”

Noul Cod civil

II

Autori:

ALM AN, Adriana – Conf. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept, AvocatBAIAS, Flavius-Antoniu – Conf. univ. dr., Decan al Facult ii de Drept, Universitatea din Bucure tiBOIL , Lacrima Rodica – Conf. univ. dr., Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mure , AvocatC LINESCU, Irina Olivia – Asist. univ. dr., Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept i tiin e

Sociale, Judec tor, Judec toria Dr g aniCERCEL, Sevastian – Prof. univ. dr., Decan al Facult ii de Drept i tiin e Sociale, Universitatea

din Craiova, AvocatCHELARU, Eugen – Prof. univ. dr., Decan al Facult ii de tiin e Juridice i Administrative,

Universitatea din Pite ti, AvocatCONSTANTINOVICI, Rodica – Doctor în drept, AvocatDOBRIL , Mirela Carmen – Asist. univ. dr., Universitatea „Al.I. Cuza” din Ia i, Facultatea de DreptDOMINTE, Nicoleta Rodica – Lect. univ. dr., Universitatea „Al.I. Cuza” din Ia i, Facultatea de DreptDUMITRESCU, Honoria – Consilier juridic, Ministerul Justi ieiFLORIAN, Emese – Prof. univ. dr., Universitatea „Babe -Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de DreptGHEORGHIU, Gheorghe – Conf. univ. dr., Universitatea „Valahia” din Târgovi te, Facultatea de

Drept i tiin e Administrative, AvocatGHINOIU, Decebal-Adrian – Doctor în drept, Consilier juridic, Ministerul Justi ieiIRIMIA, Cristina – Judec tor deta at la Ministerul Justi ieiMACOVEI, Codrin – Lect. univ. dr., Universitatea „Al.I. Cuza” din Ia i, Facultatea de Drept,

AvocatMACOVEI, Ioan – Prof. univ. dr., Universitatea „Al.I. Cuza” din Ia i, Facultatea de Drept, Avocat MITU, Anda Marina – Consilier juridic, Ministerul Justi ieiMOISE, Alin-Adrian – Doctorand, Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept, Notar publicNICOLESCU, Cristina Mihaela – Lect. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept,

Consilier juridic, Ministerul Justi ieiPERJU, Pavel – fost Judec tor la Înalta Curte de Casa ie i Justi ie i pre edinte al Cur ii de Apel SuceavaPIPEREA, Gheorghe – Prof. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept, AvocatR DOI, Alina – Consilier juridic, Director al Direc iei elaborare acte normative, Ministerul Justi ieiRO IANU, Claudia – Consilier juridic, Ministerul Justi ieiST NESCU, Andreea-Teodora – Lect. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept,

AvocatST NESCU, erban-Alexandru – Lect. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept,

AvocatTEF NESCU, Ani oara – Consilier juridic, Ministerul Justi iei

TERZEA, Viorel – Judec tor, Curtea de Apel Pite ti TR ILESCU, Anton – Prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Drept, AvocatTUDORIC , Alina – Consilier juridic, Ministerul Justi ieiULUITU, Aurelian-Gabriel – Conf. univ. dr., Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucure ti,

Facultatea de Drept, AvocatUNGUREANU, Diana – Lect. univ. dr., Universitatea Cre tin „Dimitrie Cantemir” din Bucure ti,

Facultatea de tiin e Juridice i Administrative, Judec tor, Curtea de Apel Pite tiVI INOIU, Bogdan – Asist. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept, Notar publicZAM A, Cristina – Lect. univ. dr., Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Drept, Avocat

III

Editura C.H. BeckBucure ti 2014

Coordonatori

Flavius-Antoniu Baias Eugen Chelaru

Rodica Constantinovici Ioan Macovei

Noul Cod civilComentariu pe articole

Edi ia 2- revizuit i ad ugit -

Noul Cod civil

IV

Editura C.H. BECK Bucure ti, Str. Serg. Nu u Ion, nr. 2, sector 5 Tel.: 021.410.08.47 Fax: 021.410.08.48Departamentul E-mail: [email protected] ie

Tehnoredactor: C t lin Mantu

Noul Cod civil : comentariu pe articole / Adriana Alm an, Lacrima Rodica Boil , Irina Olivia C linescu, ... ; coord.: Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Ioan Macovei, Rodica Constantinovici. – Ed. a 2-a, rev.. - Bucure ti : Editura C.H. Beck, 2014 Bibliogr. Index ISBN 978-606-18-0414-6

I. Alm an, AdrianaII. Boil , Lacrima RodicaIII. C linescu, Irina OliviaIV. Baias, Flavius A. (coord.)V. Chelaru, Eugen (coord.)VI. Macovei, Ioan (coord.)VII. Constantinovici, Rodica (coord.)

347(498)

Editura C.H. Beck este acreditat CNATDCU i este considerat editur cu prestigiu recunoscut

Noul Cod civil. Comentariu pe articoleFlavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei (coordonatori)

Copyright © 2012, 2014 – Editura C.H. BeckToate drepturile rezervate Editurii C.H. BeckNicio parte din aceast lucrare nu poate copiat f r acordul scris al Editurii C.H. Beck.Drepturile de distribu ie în str in tate apar in în exclusivitate editurii.

Modalitatea de citare pentru lucrarea de fa :• atunci când se face referire la carte în general:Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe

articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2014.• atunci când se face referire la o anumit pagin , se citeaz împreun cu autorul/autorii trecu i în

subsolul paginii:Gh. Piperea în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I Macovei (coord.), Noul Cod civil.

Comentariu pe articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2014, p. 190.

Pentru citarea exact se pot folosi i elementele de structur ale comentariului: num rul articolului i/sau num rul marginal corespunz tor.

Privind libertatea de constituire a persoanelor juridice de drept privat, a se vedea Gh. Piperea în Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2014, p. 190, parag. 4.

Cuprins

V

BAIAS, Flavius-Antoniu

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure ti (1984); curs postuniversitar de Drept al comer ului interna ional, Universitatea din Bucure ti (1988); doctorat în drept civil, summa cum laude, Univer sitatea din Bucure ti (2001).

Activitate: avocat înscris în Baroul Bucure ti (din 1985); cadru didactic la Facultatea de Drept a Universit ii din Bucure ti (din 1991), conferen iar universitar (din 2005), eful Catedrei de Drept Privat (2006-2008) i decan al aceleia i facult i (din 2008); secretar de stat în Ministerul Justi iei (1998-2000); director editorial al Editurii C.H. Beck (2006-2008); membru al Comisiilor de redactare a proiectelor Noului Cod civil i Noului Cod de procedur civil ; profesor invitat la Universit ile Paris I Panthéon-Sorbonne, Poitiers (2010), Bordeaux IV Montesquieu (2010), Carol I Praga (2011), Sao Paulo (2011).

Publica ii: autor i coautor al unor lucr ri publicate în volum, dintre care: „Restituirea imobilelor preluate abuziv. Legea nr. 10/2001, comentat i adnotat ”, Ed. Rosetti, 2001 (în colaborare); „Simula ia. Studiu de doctrin i jurispruden ”, Ed. Rosetti, 2003; „Constitu ia României. Comentariu pe articole”, Ed. C.H. Beck, 2008 (lucrare colectiv ), precum i al unor numeroase studii publicate în reviste de specialitate.

Premii i distinc ii: Premiul Asocia iei COPY-RO (societate de gestiune colectiv a drepturilor de autor) pentru lucrarea „Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv. Legea nr. 10/2001 comentat i adnotat ” (realizat în colaborare); Premiul „Andrei R dulescu” al Academiei Române, pentru

lucrarea „Simula ia. Studiu de doctrin i jurispruden ”, Ed. Rosetti, Bucure ti, în martie 2003; Premiul „Paul C. Vlachide” al Uniunii Juri tilor din România (decembrie 2003), pentru aceea i lucrare; Diploma de onoare a Uniunii Juri tilor din România (decembrie 2008) pentru contribu ia la lucrarea „Constitu ia României. Comentariu pe articole”, coord. I. Muraru i E.S. T n sescu, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2008.

CHELARU, Eugen

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure ti (1979); doctorat în drept civil, Universitatea din Bucure ti (1999).

Activitate: Judec tor la Judec toria Pite ti (1979); pre edinte al Judec toriei Pite ti (1990); pre edinte al Tribunalului Arge (1992-1994); ef al Direc iei juridice din cadrul Secretariatului general al Guvernului (1990); avocat înscris în Baroul Arge (din 1994); cadru didactic titular al Universit ii din Pite ti (din 1995), profesor universitar din anul 2004; eful Catedrei de tiin e Juridice la Facultatea de

tiin e economice, juridice i administrative a Universit ii din Pite ti (2000-2008); decan al Facult ii de Drept i tiin e Administrative a Universit ii din Pite ti (din 2008).

Publica ii: autor i coautor a 18 c r i, dintre care „Circula ia juridic a terenurilor”, Ed. All Beck (1999); „Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989”, Ed. All Beck (2001); „Administrarea domeniului public i a domeniului privat, ed. a II-a”, Ed. C.H. Beck (2008); „Drept civil. Persoanele, în reglementarea NCC, ed. a III-a”, Ed. C.H. Beck (2012); „Drept civil. Drepturile reale principale, în reglementarea NCC, ed. a IV-a”, Ed. C.H. Beck (2013); „Teoria general a dreptului civil, în reglementarea NCC”, Ed. C.H. Beck (2014), precum i a numeroase studii publicate în reviste de specialitate.

Premii i distinc ii: Premiul „Mihail Eliescu” acordat de Uniunea Juri tilor din România; decorat cu Ordinul „Meritul pentru înv mânt” în grad de cavaler i „Crucea de argint pentru merite culturale” a Republicii Austria.

Noul Cod civil. Comentariu pe articole

VI

CONSTANTINOVICI, Rodica

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure ti (1983); doctorat în drept civil, Univer sitatea din Bucure ti (1998); CPE (Common Professional Examination) – College of Law Londra, UK (2000).

Activitate: avocat coordonator al Societ ii civile de avoca i „Constantinovici, McCann i Asocia ii” Bucure ti (din 2010); secretar de stat în Ministerul Justi iei (2009-2010); avocat coordonator al Societ ii civile de avoca i „Constantinovici, McCann i Asocia ii” Bucure ti (2007-2009); avocat colaborator la Societatea civil de avoca i „Linklaters, Miculi i, Mihai i Asocia ii” (2005-2007); avocat titular al Cabinetului individual de avocatur „Dr. Constantinovici Rodica” (2004); secretar de stat în Ministerul Justi iei (2004); avocat titular Cabinet Individual de avocatur „Dr. Constantinovici Rodica” (2002); avocat colaborator Societatea civil de avoca i „Mu at i Asocia ii” (2000-2002); judec tor la Judec toria sector 1 Bucure ti (1991-1994); judec tor la Tribunalul Bucure ti (1994-1997); avocat înscris în Baroul Bucure ti (din 1983); formator drept civil la Institutul Na ional de Preg tire i Perfec ionare a Avoca ilor (din 2012).

Publica ii: autor al lucr rii „Equity i Trust” publicat în revista Dreptul; coordonator i autor „Teste gril ”, Ed. Solomon (2014); coordonator al colec iei „C r ile Codului civil” la Ed. Universul Juridic.

MACOVEI, Ioan

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea ,,Al.I. Cuza”, Ia i (1965); doctorat în drept interna ional privat (1976).

Activitate: avocat înscris în Baroul Ia i (din 1990); cadru didactic la Facultatea de Drept a Universit ii „Al.I. Cuza” (din 1965), profesor universitar (din 1994), decan al aceleia i facult i (1994-2004), secretar tiin i c (1990-1994); conduc tor de doctorat (din 2000); membru al Senatului Universit ii ,,Al.I. Cuza”, Ia i (1990-2008); membru în Consiliul tiin i c al revistelor Curierul Judiciar, Buletinul Notarilor Publici i Revista Român de Dreptul Propriet ii Intelectuale; arbitru la Camera de Comer i Industrie Ia i (din 1994).

Publica ii: autor a 15 cursuri, 9 monogra i, 3 studii publicate în volume i peste 100 de articole, studii i comunic ri tiin i ce, dintre care: „Contractele de comer exterior în dreptul român” (1977); „Dreptul comer ului interna ional” (1979, 1980, 2006, 2009); „Contractul de asigurare” (1982); „Protec ia crea iei industriale” (1984); „Institu ii în dreptul comer ului interna ional” (1987); „Drept interna ional privat” (1999, 2001, 2011); „Dreptul propriet ii intelectuale” (1984, 2002, 2004, 2005, 2007); „Tratat de drept al propriet ii intelectuale” (2010); „Tratat de drept al comer ului interna ional” (2014).

Premii: Premiul ,,Yolanda Eminescu” acordat de Uniunea Juri tilor din România, în decembrie 2010, pentru lucrarea ,,Tratat de drept al propriet ii intelectuale”.

Cuprins

VII

Contribu ia coordonatorilor

Flavius-Antoniu Baias – art. 258-534, 1396-1515, 1538-1565, 1766-1771, 1881-2102, 2184-2198, 2264-2278, 2323-2499, 2664.

Eugen Chelaru – art. 1-103, 187-251, 535-791, 858-952, 1164-1294, 1324-1395, 1650-1765, 1772-1776, 2144-2183, 2199-2241, 2500-2556.

Rodica Constantinovici – art. 104-186, 252-257, 792-857, 1011-1033, 1295-1323, 1516-1537, 1566-1649, 1777-1880, 2103-2143, 2279-2322.

Ioan Macovei – art. 953-1010, 1034-1163, 2242-2263, 2557-2663.

Contribu ia autorilor

Adriana Alm an – art. 1421-1468.

Flavius-Antoniu Baias – art. 858-875, 1289-1294 i coautor, al turi de Cristina Mihaela Nicolescu – art. 373-404.

Lacrima Rodica Boil – art. 1349-1395.

Irina Olivia C linescu – art. 755-772, 916-952.

Sevastian Cercel – art. 693-754.

Eugen Chelaru – art. 25-103, 535-692.

Rodica Constantinovici – art. 773-791, 1011-1033 i coautor, al turi de Anda Mitu – art. 792-857 i Ani oara tef nescu – art. 1635-1649.

Mirela Carmen Dobril – coautor, al turi de Codrin Macovei – art. 953-1010, 1034-1163, 2242-2263.

Nicoleta Rodica Dominte – coautor, al turi de Ioan Macovei – art. 2557-2663.

Honoria Dumitrescu – art. 1295-1323.

Emese Florian – art. 258-311, 405-482.

Gheorghe Gheorghiu – art. 1650-1765, 1851-1880, 2199-2241.

Decebal-Adrian Ghinoiu – art. 1516-1537, 1777-1835.


VIII

Cristina Irimia – art. 483-534, 2279-2322.

Codrin Macovei – coautor, al turi de Mirela Carmen Dobril – art. 953-1010, 1034-1163, 2242-2263.

Ioan Macovei – coautor, al turi de Nicoleta Rodica Dominte – art. 2557-2663.

Anda Marina Mitu – art. 2103-2143 i coautor, al turi de Rodica Constantinovici – art. 792-857.

Alin-Adrian Moise – art. 1164-1203, 2480-2499.

Cristina Mihaela Nicolescu – art. 312-372 i coautor, al turi de Flavius-Antoniu Baias – art. 373-404.

Pavel Perju – art. 1-2, 4-17, 2264-2278, 2664 i art. 1-5 din Legea nr. 71/2011.

Gheorghe Piperea – art. 3, 187-251, 1766-1771, 1881-1954, 2009-2063, 2184-2198.

Alina R doi – art. 104-150, 252-257.

Claudia Ro ianu – art. 1566-1614, 2171-2183.

Andreea-Teodora St nescu – coautor, al turi de erban-Alexandru St nescu – art. 1955-2008, 2064-2102.

erban-Alexandru St nescu – coautor, al turi de Andreea-Teodora St nescu – art. 1955-2008, 2064-2102.

Ani oara tef nescu – art. 1615-1634, 1836-1850 i coautor, al turi de Rodica Constantinovici – art. 1635-1649.

Viorel Terzea – art. 2500-2556.

Anton Tr ilescu – art. 18-24, 876-915.

Alina Tudoric – art. 151-186.

Aurelian-Gabriel Uluitu – art. 1324-1348, 1396-1420.

Diana Ungureanu – art. 1538-1546, 1772-1776, 2144-2170.

Bogdan Vi inoiu – art. 2323-2479.

Cristina Zam a – art. 1204-1288, 1469-1515, 1547-1565.

Cuprins

IX

Cuprins

Prefa la edi ia a 2-a ........................................................................................................XXVCuvânt-înainte ............................................................................................................... XXVIIAbrevieri ..........................................................................................................................XXIXGhid de utilizare ..............................................................................................................XXXI

Art. Pag.

Titlul preliminar. Despre legea civil ...............................................................1-24 ............. 1Capitolul I. Dispozi ii generale ............................................................................1-5 ............. 1Capitolul II. Aplicarea legii civile .......................................................................6-8 ........... 14Capitolul III. Interpretarea i efectele legii civile ..............................................9-17 ........... 18Capitolul IV. Publicitatea drepturilor, a actelor i a faptelor juridice ..............18-24 ........... 26

Cartea I. Despre persoane .............................................................................25-257 ........... 33

Titlul I. Dispozi ii generale ..............................................................................25-33 ........... 33Titlul II. Persoana zic ................................................................................34-103 ........... 48

Capitolul I. Capacitatea civil a persoanei zice .............................................34-57 ........... 48Sec iunea 1. Capacitatea de folosin ..........................................................34-36 ........... 48Sec iunea a 2-a. Capacitatea de exerci iu ....................................................37-48 ........... 51Sec iunea a 3-a. Declararea judec toreasc a mor ii ...................................49-57 ........... 63

Capitolul II. Respectul datorat in ei umane i drepturilor ei inerente .....…..58-81 ........... 70Sec iunea 1. Dispozi ii comune ...................................................................58-60 ........... 71Sec iunea a 2-a. Drepturile la via , la s n tate i la integritate ale persoanei zice .....................................................................................61-69 ........... 74

Sec iunea a 3-a. Respectul vie ii private i al demnit ii persoanei umane ........................................................................................70-77 ........... 84

Sec iunea a 4-a. Respectul datorat persoanei i dup decesul s u ...............78-81 ........... 99Capitolul III. Identi carea persoanei zice ...................................................82-103 ......... 103

Sec iunea 1. Numele ....................................................................................82-85 ......... 103Sec iunea a 2-a. Domiciliul i re edin a ......................................................86-97 ......... 107Sec iunea a 3-a. Actele de stare civil .......................................................98-103 ......... 117

Titlul III. Ocrotirea persoanei zice ...........................................................104-186 ......... 126Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................104-109 ......... 126Capitolul II. Tutela minorului ......................................................................110-163 ......... 133

Sec iunea 1. Deschiderea tutelei .............................................................. 110-111 ......... 133Sec iunea a 2-a. Tutorele .........................................................................112-123 ......... 134Sec iunea a 3-a. Consiliul de familie .......................................................124-132 ......... 143Sec iunea a 4-a. Exercitarea tutelei .........................................................133-150 ......... 148

§1. Dispozi ii generale ........................................................................133-135 ......... 148§2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului .....................136-139 ......... 149§3. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului ......................140-150 ......... 151

Sec iunea a 5-a. Controlul exercit rii tutelei ...........................................151-155 ......... 158Sec iunea a 6-a. Încetarea tutelei .............................................................156-163 ......... 162


X

Art. Pag.

Capitolul III. Ocrotirea interzisului judec toresc ........................................164-177 ......... 168Capitolul IV. Curatela ..................................................................................178-186 ......... 178

Titlul IV. Persoana juridic .........................................................................187-251 ......... 185Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................187-193 ......... 185Capitolul II. În in area persoanei juridice ...................................................194-204 ......... 211

Sec iunea 1. Dispozi ii comune ...............................................................194-195 ......... 211Sec iunea a 2-a. Nulitatea persoanei juridice ..........................................196-199 ......... 213Sec iunea a 3-a. Înregistrarea persoanei juridice .....................................200-204 ......... 216

Capitolul III. Capacitatea civil a persoanei juridice...................................205-224 ......... 219Sec iunea 1. Capacitatea de folosin a persoanei juridice ......................205-208 ......... 219Sec iunea a 2-a. Capacitatea de exerci iu i func ionarea persoanei juridice ...................................................................................209-224 ......... 228

§1. Capacitatea de exerci iu ................................................................209-211 ......... 228§2. Func ionarea persoanei juridice ....................................................212-220 ......... 233§3. Dispozi ii speciale .........................................................................221-224 ......... 253

Capitolul IV. Identi carea persoanei juridice ..............................................225-231 ......... 255Capitolul V. Reorganizarea persoanei juridice.............................................232-243 ......... 260Capitolul VI. Încetarea persoanei juridice ...................................................244-251 ......... 267

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..................................................................... 244 ......... 267Sec iunea a 2-a. Dizolvarea persoanei juridice ........................................245-249 ......... 267Sec iunea a 3-a. Dispozi ii speciale .........................................................250-251 ......... 271

Titlul V. Ap rarea drepturilor nepatrimoniale .........................................252-257 ......... 275

Cartea a II-a. Despre familie .......................................................................258-534 ......... 281

Titlul I. Dispozi ii generale ..........................................................................258-265 ......... 281Titlul II. C s toria .......................................................................................266-404 ......... 293

Capitolul I. Logodna ....................................................................................266-270 ......... 293Capitolul II. Încheierea c s toriei ................................................................271-289 ......... 303

Sec iunea 1. Condi iile de fond pentru încheierea c s toriei ..................271-277 ......... 303Sec iunea a 2-a. Formalit ile pentru încheierea c s toriei .....................278-289 ......... 315

Capitolul III. Formalit i ulterioare încheierii c s toriei .............................290-292 ......... 327Capitolul IV. Nulitatea c s toriei .................................................................293-306 ......... 330

Sec iunea 1. Nulitatea absolut a c s toriei ............................................293-296 ......... 330Sec iunea a 2-a. Nulitatea relativ a c s toriei ........................................297-303 ......... 336Sec iunea a 3-a. Efectele nulit ii c s toriei ............................................304-306 ......... 344

Capitolul V. Drepturile i îndatoririle personale ale so ilor .........................307-311 ......... 350Capitolul VI. Drepturile i obliga iile patrimoniale ale so ilor ....................312-372 ......... 356

Sec iunea 1. Dispozi ii comune ...............................................................312-338 ......... 356§1. Despre regimul matrimonial în general ........................................312-320 ......... 356§2. Locuin a familiei ...........................................................................321-324 ......... 370§3. Cheltuielile c s toriei ...................................................................325-328 ......... 382§4. Alegerea regimului matrimonial ...................................................329-338 ......... 387

Sec iunea a 2-a. Regimul comunit ii legale ...........................................339-359 ......... 401Sec iunea a 3-a. Regimul separa iei de bunuri ........................................360-365 ......... 423

Cuprins

XI

Art. Pag.

Sec iunea a 4-a. Regimul comunit ii conven ionale ..............................366-368 ......... 429Sec iunea a 5-a. Modi carea regimului matrimonial ..............................369-372 ......... 434

§1. Modi carea conven ional ................................................................. 369 ......... 434§2. Modi carea judiciar ....................................................................370-372 ......... 437

Capitolul VII. Desfacerea c s toriei ............................................................373-404 ......... 441Sec iunea 1. Cazurile de divor ................................................................373-381 ......... 442

§1. Dispozi ii generale ............................................................................... 373 ......... 442§2. Divor ul prin acordul so ilor pe cale judiciar ..................................... 374 ......... 445§3. Divor ul prin acordul so ilor pe cale administrativ

sau prin procedur notarial ..........................................................375-378 ......... 446§4. Divor ul din culp .........................................................................379-380 ......... 453§5. Divor ul din cauza st rii s n t ii unui so .......................................... 381 ......... 457

Sec iunea a 2-a. Efectele divor ului .........................................................382-404 ......... 457§1. Data desfacerii c s toriei ................................................................... 382 ......... 457§2. Efectele divor ului cu privire la raporturile nepatrimoniale

dintre so i ......................................................................................383-384 ......... 458§3. Efectele divor ului cu privire la raporturile patrimoniale

dintre so i ......................................................................................385-395 ......... 461I. Efecte cu privire la regimul matrimonial ...................................385-387 ......... 461II. Dreptul la desp gubiri ..................................................................... 388 ......... 467III. Obliga ia de între inere între fo tii so i .......................................... 389 ......... 468IV. Presta ia compensatorie ...........................................................390-395 ......... 470

§4. Efectele divor ului cu privire la raporturile dintre p rin i i copiii lor minori .........................................................................396-404 ......... 477

Titlul III. Rudenia ........................................................................................405-482 ......... 491Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................405-407 ......... 491Capitolul II. Filia ia .....................................................................................408-450 ......... 494

Sec iunea 1. Stabilirea lia iei .................................................................408-440 ......... 494§1. Dispozi ii generale ........................................................................408-413 ......... 494§2. Prezum ia de paternitate ...................................................................... 414 ......... 500§3. Recunoa terea copilului ................................................................415-420 ......... 503§4. Ac iuni privind lia ia ...................................................................421-440 ......... 509

I. Contestarea lia iei ........................................................................... 421 ......... 509II. Ac iunea în stabilirea lia iei fa de mam .............................422-423 ......... 510III. Ac iunea în stabilirea paternit ii din afara c s toriei .............424-428 ......... 512IV. Ac iuni privind lia ia fa de tat l din c s torie ....................429-434 ......... 517V. Dispozi ii comune privind ac iunile referitoare la lia ie .........435-440 ......... 526

Sec iunea a 2-a. Reproducerea uman asistat medical cu ter donator ...................................................................................................441-447 ......... 534

Sec iunea a 3-a. Situa ia legal a copilului ..............................................448-450 ......... 542Capitolul III. Adop ia ...................................................................................451-482 ......... 545

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..............................................................451-454 ......... 545Sec iunea a 2-a. Condi iile de fond ale adop iei ......................................455-468 ......... 549

§1. Persoanele care pot adoptate .....................................................455-458 ......... 549§2. Persoanele care pot adopta ...........................................................459-462 ......... 552


XII

Art. Pag.

§3. Consim mântul la adop ie ...........................................................463-468 ......... 556Sec iunea a 3-a. Efectele adop iei ............................................................469-474 ......... 563Sec iunea a 4-a. Încetarea adop iei ..........................................................475-482 ......... 569

Titlul IV. Autoritatea p rinteasc ...............................................................483-512 ......... 580Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................483-486 ......... 580Capitolul II. Drepturile i îndatoririle p rinte ti ..........................................487-502 ......... 585Capitolul III. Exercitarea autorit ii p rinte ti .............................................503-507 ......... 605Capitolul IV. Dec derea din exerci iul drepturilor p rinte ti .......................508-512 ......... 610

Titlul V. Obliga ia de între inere .................................................................513-534 ......... 616Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................513-515 ......... 616Capitolul II. Persoanele între care exist obliga ia de

între inere i ordinea în care aceasta se datoreaz .....................................516-523 ......... 618Capitolul III. Condi iile obliga iei de între inere .........................................524-528 ......... 624Capitolul IV. Stabilirea i executarea obliga iei de între inere ....................529-534 ......... 629

Cartea a III-a. Despre bunuri .....................................................................535-952 ......... 635

Titlul I. Bunurile i drepturile reale în general .........................................535-554 ......... 635Capitolul I. Despre bunuri în general ..........................................................535-550 ......... 635

Sec iunea 1. Despre distinc ia bunurilor ..................................................535-546 ......... 635Sec iunea a 2-a. Produsele bunurilor .......................................................547-550 ......... 650

Capitolul II. Drepturile reale în general .......................................................551-554 ......... 655Titlul II. Proprietatea privat .....................................................................555-692 ......... 663

Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................555-566 ......... 663Sec iunea 1. Con inutul, întinderea i stingerea dreptului de proprietate privat .............................................................................555-562 ......... 663

Sec iunea a 2-a. Ap rarea dreptului de proprietate privat ......................563-566 ......... 682Capitolul II. Accesiunea...............................................................................567-601 ......... 690

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..............................................................567-568 ......... 690Sec iunea a 2-a. Accesiunea imobiliar natural .....................................569-576 ......... 691Sec iunea a 3-a. Accesiunea imobiliar arti cial ...................................577-597 ......... 698

§1. Dispozi ii comune .........................................................................577-579 ......... 698§2. Realizarea lucr rii cu materialele altuia .............................................. 580 ......... 703§3. Realizarea unei lucr ri autonome cu caracter durabil

asupra imobilului altuia.................................................................581-582 ......... 703§4. Realizarea unei lucr ri ad ugate cu caracter durabil asupra

imobilului altuia ............................................................................583-585 ......... 706§5. În elesul unor termeni .......................................................................... 586 ......... 710§6. Dispozi ii speciale .........................................................................587-597 ......... 712

Sec iunea a 4-a. Accesiunea mobiliar ....................................................598-601 ......... 721Capitolul III. Limitele juridice ale dreptului de proprietate privat ............602-630 ......... 723

Sec iunea 1. Limite legale .......................................................................602-625 ......... 723§1. Dispozi ii comune .........................................................................602-603 ......... 723§2. Folosirea apelor ............................................................................604-610 ......... 725§3. Pic tura stre inii .................................................................................. 611 ......... 730

Cuprins

XIII

Art. Pag.

§4. Distan a i lucr rile intermediare cerute pentru anumite construc ii, lucr ri i planta ii .......................................................612-613 ......... 731

§5. Vederea asupra propriet ii vecinului ...........................................614-616 ......... 732§6. Dreptul de trecere .........................................................................617-620 ......... 734§7. Alte limite legale ...........................................................................621-625 ......... 739

Sec iunea a 2-a. Limite conven ionale .....................................................626-629 ......... 745Sec iunea a 3-a. Limite judiciare .................................................................... 630 ......... 750

Capitolul IV. Proprietatea comun ...............................................................631-686 ......... 751Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..............................................................631-633 ......... 751Sec iunea a 2-a. Coproprietatea obi nuit ...............................................634-645 ......... 753Sec iunea a 3-a. Coproprietatea for at ...................................................646-666 ......... 764

§1. Dispozi ii comune .........................................................................646-647 ......... 764§2. Coproprietatea asupra p r ilor comune din cl dirile

cu mai multe etaje sau apartamente ..............................................648-659 ......... 766I. P r ile comune ...........................................................................648-652 ......... 766I. Drepturile i obliga iile coproprietarilor ....................................653-658 ......... 770III. Asocia ia de proprietari .................................................................. 659 ......... 775

§3. Coproprietatea asupra desp r iturilor comune ..............................660-666 ......... 776Sec iunea a 4-a. Proprietatea comun în dev lm ie ...............................667-668 ......... 781Sec iunea a 5-a. Partajul ..........................................................................669-686 ......... 783

Capitolul V. Proprietatea periodic ..............................................................687-692 ......... 797Titlul III. Dezmembr mintele dreptului de proprietate privat .............693-772 ......... 805

Capitolul I. Super cia ..................................................................................693-702 ......... 805Capitolul II. Uzufructul ...............................................................................703-748 ......... 820

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..............................................................703-708 ......... 820Sec iunea a 2-a. Drepturile i obliga iile uzufructuarului

i ale nudului proprietar .........................................................................709-745 ......... 826§1. Drepturile uzufructuarului i ale nudului proprietar .....................709-722 ......... 826§2. Obliga iile uzufructuarului i ale nudului proprietar ....................723-736 ......... 839§3. Dispozi ii speciale .........................................................................737-745 ......... 849

Sec iunea a 3-a. Stingerea uzufructului ...................................................746-748 ......... 857Capitolul III. Uzul i abita ia .......................................................................749-754 ......... 862Capitolul IV. Servitu ile ...............................................................................755-772 ......... 866

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..............................................................755-764 ......... 866Sec iunea a 2-a. Drepturile i obliga iile proprietarilor ...........................765-769 ......... 874Sec iunea a 3-a. Stingerea servitu ilor .....................................................770-772 ......... 877

Titlul IV. Fiducia ..........................................................................................773-791 ......... 881Titlul V. Administrarea bunurilor altuia ....................................................792-857 ......... 898

Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................792-794 ......... 898Capitolul II. Formele de administrare ..........................................................795-801 ......... 901

Sec iunea 1. Administrarea simpl ..........................................................795-799 ......... 902Sec iunea a 2-a. Administrarea deplin ...................................................800-801 ......... 905

Capitolul III. Regimul juridic al administr rii .............................................802-845 ......... 906Sec iunea 1. Obliga iile administratorului fa de bene ciar ..................802-812 ......... 906Sec iunea a 2-a. Obliga iile administratorului i ale bene ciarului în raporturile cu ter ii .............................................................................813-817 ......... 912


XIV

Art. Pag.

Sec iunea a 3-a. Inventar, garan ii i asigurare ........................................818-824 ......... 914Sec iunea a 4-a. Administrarea colectiv i delegarea .............................825-830 ......... 919Sec iunea a 5-a. Plasamentele considerate sigure ....................................831-836 ......... 922Sec iunea a 6-a. Reparti ia pro turilor i a pierderilor ............................837-841 ......... 925Sec iunea a 7-a. Darea de seam anual ..................................................842-845 ......... 928

Capitolul IV. Încetarea administr rii ............................................................846-857 ......... 929Sec iunea 1. Cauzele de încetare .............................................................846-849 ......... 929Sec iunea a 2-a. Darea de seam i predarea bunurilor ...........................850-857 ......... 932

Titlul VI. Proprietatea public ....................................................................858-875 ......... 937Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................858-865 ......... 937Capitolul II. Drepturile reale corespunz toare propriet ii publice .............866-875 ......... 958

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..................................................................... 866 ......... 958Sec iunea a 2-a. Dreptul de administrare .................................................867-870 ......... 958Sec iunea a 3-a. Dreptul de concesiune ...................................................871-873 ......... 963Sec iunea a 4-a. Dreptul de folosin cu titlu gratuit ...............................874-875 ......... 966

Titlul VII. Cartea funciar ..........................................................................876-915 ......... 969Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................876-884 ......... 969Capitolul II. Înscrierea drepturilor tabulare .................................................885-901 ......... 976Capitolul III. Notarea unor drepturi, fapte i raporturi juridice ...................902-906 ......... 995Capitolul IV. Recti carea înscrierilor de carte funciar ..............................907-915 ....... 1001

Titlul VIII. Posesia .......................................................................................916-952 ....... 1011Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................916-921 ....... 1011Capitolul II. Viciile posesiei ........................................................................922-927 ....... 1023Capitolul III. Efectele posesiei ....................................................................928-948 ....... 1026

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..............................................................928-929 ....... 1026Sec iunea a 2-a. Uzucapiunea imobiliar ................................................930-934 ....... 1029Sec iunea a 3-a. Dobândirea propriet ii mobiliare prin posesia de bun -credin .....................................................................................935-940 ....... 1041

Sec iunea a 4-a. Ocupa iunea ..................................................................941-947 ....... 1049Sec iunea a 5-a. Dobândirea fructelor prin posesia de bun -credin ............ 948 ....... 1056

Capitolul IV. Ac iunile posesorii ..................................................................949-952 ....... 1060

Cartea a IV-a. Despre mo tenire i liberalit i ........................................ 953-1163 ....... 1067

Titlul I. Dispozi ii referitoare la mo tenire în general ..............................953-962 ....... 1067Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................953-956 ....... 1067Capitolul II. Condi iile generale ale dreptului de a mo teni ........................957-962 ....... 1073

Titlul II. Mo tenirea legal ..........................................................................963-983 ....... 1082Capitolul I. Dispozi ii generale ....................................................................963-964 ....... 1082Capitolul II. Reprezentarea succesoral ......................................................965-969 ....... 1086Capitolul III. Mo tenitorii legali ..................................................................970-983 ....... 1090

Sec iunea 1. So ul supravie uitor .............................................................970-974 ....... 1091Sec iunea a 2-a. Descenden ii defunctului ...................................................... 975 ....... 1096Sec iunea a 3-a. Ascenden ii privilegia i i colateralii privilegia i ..........976-981 ....... 1097

Cuprins

XV

Art. Pag.

Sec iunea a 4-a. Ascenden ii ordinari ............................................................. 982 ....... 1100Sec iunea a 5-a. Colateralii ordinari ............................................................... 983 ....... 1101

Titlul III. Liberalit ile ..............................................................................984-1099 ....... 1103Capitolul I. Dispozi ii comune ...................................................................984-1010 ....... 1103

Sec iunea 1. Dispozi ii preliminare .........................................................984-986 ....... 1103Sec iunea a 2-a. Capacitatea în materie de liberalit i .............................987-992 ....... 1105Sec iunea a 3-a. Substitu iile deicomisare ...........................................993-1000 ....... 1112Sec iunea a 4-a. Liberalit ile reziduale ..............................................1001-1005 ....... 1120Sec iunea a 5-a. Revizuirea condi iilor i sarcinilor ............................1006-1008 ....... 1123Sec iunea a 6-a. Dispozi ii speciale .....................................................1009-1010 ....... 1125

Capitolul II. Dona ia ................................................................................1011-1033 ....... 1126Sec iunea 1. Încheierea contractului ....................................................1011-1016 ....... 1127Sec iunea a 2-a. Efectele dona iei ........................................................1017-1019 ....... 1133Sec iunea a 3-a. Revocarea dona iei ....................................................1020-1029 ....... 1134

§1. Dispozi ii comune .....................................................................1020-1022 ....... 1134§2. Revocarea pentru ingratitudine .................................................1023-1026 ....... 1135§3. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii ...................................1027-1029 ....... 1139

Sec iunea a 4-a. Dona iile f cute viitorilor so i în vederea c s toriei i dona iile între so i ..........................................................1030-1033 ....... 1140

Capitolul III. Testamentul ........................................................................1034-1085 ....... 1143Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1034-1039 ....... 1143Sec iunea a 2-a. Formele testamentului ...............................................1040-1050 ....... 1147Sec iunea a 3-a. Revocarea voluntar a testamentului ........................1051-1053 ....... 1158Sec iunea a 4-a. Legatul ......................................................................1054-1073 ....... 1161

§1. Categorii de legate ....................................................................1054-1057 ....... 1161§2. Efectele legatelor ......................................................................1058-1067 ....... 1164§3. Ine cacitatea legatelor ..............................................................1068-1073 ....... 1171

Sec iunea a 5-a. Dezmo tenirea ...........................................................1074-1076 ....... 1177Sec iunea a 6-a. Execu iunea testamentar ..........................................1077-1085 ....... 1180

Capitolul IV. Rezerva succesoral , cotitatea disponibil i reduc iunea liberalit ilor excesive ....................................................1086-1099 ....... 1186Sec iunea 1. Rezerva succesoral i cotitatea disponibil ...................1086-1090 ....... 1187Sec iunea a 2-a. Reduc iunea liberalit ilor excesive ..........................1091-1099 ....... 1192

Titlul IV. Transmisiunea i partajul mo tenirii ..................................... 1100-1163 ....... 1207Capitolul I. Transmisiunea mo tenirii...................................................... 1100-1134 ....... 1207

Sec iunea 1. Dispozi ii generale .......................................................... 1100-1105 ....... 1207Sec iunea a 2-a. Acceptarea mo tenirii ................................................ 1106-1119 ....... 1219Sec iunea a 3-a. Renun area la mo tenire ............................................ 1120-1124 ....... 1237Sec iunea a 4-a. Sezina ........................................................................ 1125-1129 ....... 1241Sec iunea a 5-a. Peti ia de ereditate ..................................................... 1130-1131 ....... 1245Sec iunea a 6-a. Certi catul de mo tenitor .......................................... 1132-1134 ....... 1247

Capitolul II. Mo tenirea vacant .............................................................. 1135-1140 ....... 1250Capitolul III. Amintirile de familie .......................................................... 1141-1142 ....... 1255Capitolul IV. Partajul succesoral i raportul ............................................ 1143-1163 ....... 1256

Sec iunea 1. Dispozi ii generale referitoare la partajul succesoral ...... 1143-1145 ....... 1257


XVI

Art. Pag.

Sec iunea a 2-a. Raportul dona iilor .................................................... 1146-1154 ....... 1260Sec iunea a 3-a. Plata datoriilor ........................................................... 1155-1159 ....... 1272Sec iunea a 4-a. Partajul de ascendent ................................................. 1160-1163 ....... 1280

Cartea a V-a. Despre obliga ii ................................................................. 1164-2499 ....... 1287

Titlul I. Dispozi ii generale ...................................................................... 1164-1165 ....... 1287Titlul II. Izvoarele obliga iilor ................................................................ 1166-1395 ....... 1290

Capitolul I. Contractul .............................................................................1166-1323 ....... 1290Sec iunea 1. Dispozi ii generale .......................................................... 1166-1170 ....... 1292Sec iunea a 2-a. Diferite categorii de contracte ................................... 1171-1177 ....... 1297Sec iunea a 3-a. Încheierea contractului ..............................................1178-1245 ....... 1307

§1. Dispozi ii preliminare ............................................................... 1178-1179 ....... 1307§2. Capacitatea p r ilor ................................................................... 1180-1181 ....... 1308§3. Consim mântul ........................................................................1182-1224 ....... 1310

I. Formarea contractului ............................................................1182-1203 ....... 1310II. Valabilitatea consim mântului ............................................1204-1205 ....... 1339III. Viciile consim mântului ....................................................1206-1224 ....... 1343

§4. Obiectul contractului ................................................................1225-1234 ....... 1364§5. Cauza ........................................................................................1235-1239 ....... 1373§6. Forma contractului ....................................................................1240-1245 ....... 1378

Sec iunea a 4-a. Nulitatea contractului ................................................1246-1265 ....... 1383§1. Dispozi ii generale ....................................................................1246-1249 ....... 1383§2. Cauzele de nulitate ....................................................................1250-1253 ....... 1388§3. Efectele nulit ii ........................................................................1254-1260 ....... 1391§4. Validarea contractului ...............................................................1261-1265 ....... 1398

Sec iunea a 5-a. Interpretarea contractului ..........................................1266-1269 ....... 1402Sec iunea a 6-a. Efectele contractului .................................................1270-1294 ....... 1406

§1. Efectele între p r i ....................................................................1270-1279 ....... 1406§2. Efectele fa de ter i ..................................................................1280-1294 ....... 1421

I. Dispozi ii generale .................................................................1280-1282 ....... 1421II. Promisiunea faptei altuia ............................................................... 1283 ....... 1425III. Stipula ia pentru altul ..........................................................1284-1288 ....... 1426IV. Simula ia .............................................................................1289-1294 ....... 1431

Sec iunea a 7-a. Reprezentarea ............................................................1295-1314 ....... 1444Sec iunea a 8-a. Cesiunea contractului ................................................1315-1320 ....... 1459Sec iunea a 9-a. Încetarea contractului ................................................1321-1323 ....... 1465

Capitolul II. Actul juridic unilateral.........................................................1324-1329 ....... 1467Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1324-1326 ....... 1467Sec iunea a 2-a. Actul unilateral ca izvor de obliga ii .........................1327-1329 ....... 1470

Capitolul III. Faptul juridic licit...............................................................1330-1348 ....... 1473Sec iunea 1. Gestiunea de afaceri ........................................................1330-1340 ....... 1473Sec iunea a 2-a. Plata nedatorat .........................................................1341-1344 ....... 1479Sec iunea a 3-a. Îmbog irea f r just cauz .....................................1345-1348 ....... 1481

Capitolul IV. R spunderea civil .............................................................1349-1395 ....... 1483

Cuprins

XVII

Art. Pag.

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1349-1350 ....... 1484Sec iunea a 2-a. Cauze exoneratoare de r spundere ............................1351-1356 ....... 1490Sec iunea a 3-a. R spunderea pentru fapta proprie .............................1357-1371 ....... 1500Sec iunea a 4-a. R spunderea pentru fapta altuia ................................1372-1374 ....... 1521Sec iunea a 5-a. R spunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri ...................................................................1375-1380 ....... 1530

Sec iunea a 6-a. Repararea prejudiciului în cazul r spunderii delictuale .........................................................................1381-1395 ....... 1544

Titlul III. Modalit ile obliga iilor ..........................................................1396-1420 ....... 1562Capitolul I. Dispozi ii generale ................................................................1396-1398 ....... 1562Capitolul II. Condi ia ...............................................................................1399-1410 ....... 1565Capitolul III. Termenul ............................................................................1411-1420 ....... 1575

Titlul IV. Obliga iile complexe ................................................................1421-1468 ....... 1582Capitolul I. Obliga iile divizibile i obliga iile indivizibile .....................1421-1433 ....... 1582Capitolul II. Obliga iile solidare ..............................................................1434-1460 ....... 1596

Sec iunea 1. Obliga iile solidare între creditori ...................................1434-1442 ....... 1596Sec iunea a 2-a. Obliga iile solidare între debitori ..............................1443-1460 ....... 1606

§1. Dispozi ii generale ....................................................................1443-1446 ....... 1606§2. Efectele solidarit ii în raporturile dintre creditor i

debitorii solidari ........................................................................1447-1455 ....... 1613I. Efectele principale în raporturile dintre creditor i

debitorii solidari .....................................................................1447-1453 ....... 1613II. Efectele secundare în raporturile dintre creditor i

debitorii solidari .....................................................................1454-1455 ....... 1626§3. Efectele solidarit ii în raporturile dintre debitori ....................1456-1460 ....... 1629

Capitolul III. Obliga iile alternative i facultative ...................................1461-1468 ....... 1635Sec iunea 1. Obliga iile alternative ......................................................1461-1467 ....... 1635Sec iunea a 2-a. Obliga iile facultative ......................................................... 1468 ....... 1646

Titlul V. Executarea obliga iilor ..............................................................1469-1565 ....... 1650Capitolul I. Plata ......................................................................................1469-1515 ....... 1650

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1469-1471 ....... 1650Sec iunea a 2-a. Subiectele pl ii .........................................................1472-1479 ....... 1654Sec iunea a 3-a. Condi iile pl ii .........................................................1480-1498 ....... 1660Sec iunea a 4-a. Dovada pl ii .............................................................1499-1505 ....... 1679Sec iunea a 5-a. Imputa ia pl ii ..........................................................1506-1509 ....... 1683Sec iunea a 6-a. Punerea în întârziere a creditorului ...........................1510-1515 ....... 1686

Capitolul II. Executarea silit a obliga iilor .............................................1516-1557 ....... 1690Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1516-1520 ....... 1690Sec iunea a 2-a. Punerea în întârziere a debitorului ............................1521-1526 ....... 1700Sec iunea a 3-a. Executarea silit în natur .........................................1527-1529 ....... 1711Sec iunea a 4-a. Executarea prin echivalent ........................................1530-1548 ....... 1721

§1. Dispozi ii generale ............................................................................. 1530 ....... 1721§2. Prejudiciul .................................................................................1531-1546 ....... 1723

I. Evaluarea prejudiciului ..........................................................1531-1537 ....... 1723II. Clauza penal i arvuna ........................................................1538-1546 ....... 1737

§3. Vinov ia debitorului ................................................................1547-1548 ....... 1749


XVIII

Art. Pag.

Sec iunea a 5-a. Rezolu iunea, rezilierea i reducerea presta iilor ......1549-1554 ....... 1751Sec iunea a 6-a. Cauze justi cate de neexecutare a obliga iilor contractuale .........................................................................................1555-1557 ....... 1761

Capitolul III. Mijloacele de protec ie a drepturilor creditorului ..............1558-1565 ....... 1765Sec iunea 1. M surile conservatorii ....................................................1558-1559 ....... 1765Sec iunea a 2-a. Ac iunea oblic ..........................................................1560-1561 ....... 1766Sec iunea a 3-a. Ac iunea revocatorie .................................................1562-1565 ....... 1770

Titlul VI. Transmisiunea i transformarea obliga iilor ........................1566-1614 ....... 1774Capitolul I. Cesiunea de crean ..............................................................1566-1592 ....... 1774

Sec iunea 1. Cesiunea de crean în general ........................................1566-1586 ....... 1774Sec iunea a 2-a. Cesiunea unei crean e constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purt tor ...............................1587-1592 ....... 1792

Capitolul II. Subroga ia ...........................................................................1593-1598 ....... 1796Capitolul III. Preluarea datoriei ...............................................................1599-1608 ....... 1802

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1599-1604 ....... 1802Sec iunea a 2-a. Preluarea datoriei prin contract încheiat cu debitorul ........................................................................................1605-1608 ....... 1807

Capitolul IV. Nova ia ...............................................................................1609-1614 ....... 1810Titlul VII. Stingerea obliga iilor .............................................................1615-1634 ....... 1818

Capitolul I. Dispozi ii generale ......................................................................... 1615 ....... 1818Capitolul II. Compensa ia ........................................................................1616-1623 ....... 1819Capitolul III. Confuziunea .......................................................................1624-1628 ....... 1828Capitolul IV. Remiterea de datorie ..........................................................1629-1633 ....... 1832Capitolul V. Imposibilitatea fortuit de executare ............................................ 1634 ....... 1836

Titlul VIII. Restituirea presta iilor .........................................................1635-1649 ....... 1839Capitolul I. Dispozi ii generale ................................................................1635-1638 ....... 1839Capitolul II. Modalit ile de restituire .....................................................1639-1647 ....... 1843Capitolul III. Efectele restituirii fa de ter i ...........................................1648-1649 ....... 1850

Titlul IX. Diferite contracte speciale ......................................................1650-2278 ....... 1852Capitolul I. Contractul de vânzare ...........................................................1650-1762 ....... 1852

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1650-1740 ....... 1852§1. Domeniul de aplicare ................................................................1650-1651 ....... 1852§2. Cine poate cump ra sau vinde ..................................................1652-1656 ....... 1854§3. Obiectul vânz rii .......................................................................1657-1667 ....... 1859§4. Pactul de op iune privind contractul de vânzare i

promisiunea de vânzare.............................................................1668-1670 ....... 1866§5. Obliga iile vânz torului ............................................................1671-1718 ....... 1869

I. Dispozi ii generale .................................................................1671-1672 ....... 1869II. Transmiterea propriet ii sau a dreptului vândut ..................1673-1684 ....... 1871III. Predarea bunului .................................................................1685-1694 ....... 1878IV. Garan ia contra evic iunii ....................................................1695-1706 ....... 1883V. Garan ia contra viciilor bunului vândut ................................1707-1715 ....... 1888VI. Despre garan ia pentru buna func ionare ............................1716-1718 ....... 1893

§6. Obliga iile cump r torului ........................................................1719-1729 ....... 1894§7. Dreptul de preemp iune ............................................................1730-1740 ....... 1901

Cuprins

XIX

Art. Pag.

Sec iunea a 2-a. Vânzarea bunurilor imobile.......................................1741-1746 ....... 1909§1. Reguli speciale aplicabile vânz rii imobilelor ..........................1741-1745 ....... 1909§2. Vânzarea terenurilor forestiere .......................................................... 1746 ....... 1911

Sec iunea a 3-a. Vânzarea mo tenirii ..................................................1747-1754 ....... 1911Sec iunea a 4-a. Alte variet i de vânzare ............................................1755-1762 ....... 1914

§1. Vânzarea cu plata pre ului în rate i rezerva propriet ii ..........1755-1757 ....... 1914§2. Vânzarea cu op iune de r scump rare ......................................1758-1762 ....... 1916

Capitolul II. Contractul de schimb...........................................................1763-1765 ....... 1919Capitolul III. Contractul de furnizare ......................................................1766-1771 ....... 1920Capitolul IV. Contractul de report ...........................................................1772-1776 ....... 1924Capitolul V. Contractul de loca iune ........................................................1777-1850 ....... 1930

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1777-1823 ....... 1931§1. Cuprinsul contractului ..............................................................1777-1785 ....... 1931§2. Obliga iile locatorului ...............................................................1786-1795 ....... 1943§3. Obliga iile locatarului ...............................................................1796-1804 ....... 1953§4. Subloca iunea i cesiunea contractului de loca iune .................1805-1808 ....... 1961§5. Expirarea termenului i tacita reloca iune ................................1809-1810 ....... 1967§6. Înstr inarea bunului dat în loca iune ........................................1811-1815 ....... 1970§7. Încetarea contractului ...............................................................1816-1823 ....... 1975

Sec iunea a 2-a. Reguli particulare în materia închirierii locuin elor ..1824-1835 ....... 1987Sec iunea a 3-a. Reguli particulare în materia arend rii ......................1836-1850 ....... 2003

Capitolul VI. Contractul de antrepriz .....................................................1851-1880 ....... 2017Sec iunea 1. Reguli comune privind contractul de antrepriz .............1851-1873 ....... 2017

§1. Dispozi ii generale ....................................................................1851-1856 ....... 2017§2. Obliga iile p r ilor ....................................................................1857-1869 ....... 2022§3. Încetarea contractului ...............................................................1870-1873 ....... 2028

Sec iunea a 2-a. Contractul de antrepriz pentru lucr ri de construc ii ......................................................................................1874-1880 ....... 2030

Capitolul VII. Contractul de societate .....................................................1881-1954 ....... 2034Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1881-1889 ....... 2034Sec iunea a 2-a. Societatea simpl .......................................................1890-1948 ....... 2051

§1. Încheierea contractului de societate ..........................................1890-1893 ....... 2051§2. Efectele contractului de societate .............................................1894-1924 ....... 2054

I. Drepturile i obliga iile asocia ilor între ei ............................1894-1912 ....... 2054II. Administrarea societ ii ........................................................1913-1919 ....... 2068III. Obliga iile asocia ilor fa de ter i .......................................1920-1924 ....... 2085

§3. Pierderea calit ii de asociat .....................................................1925-1929 ....... 2089§4. Încetarea contractului de societate i dizolvarea societ ii .......1930-1940 ....... 2092§5. Lichidarea societ ii ..................................................................1941-1948 ....... 2099

Sec iunea a 3-a. Asocierea în participa ie ............................................1949-1954 ....... 2103Capitolul VIII. Contractul de transport ....................................................1955-2008 ....... 2106

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................1955-1960 ....... 2106Sec iunea a 2-a. Contractul de transport de bunuri ..............................1961-2001 ....... 2112Sec iunea a 3-a. Contractul de transport de persoane i bagaje ...........2002-2008 ....... 2146

Capitolul IX. Contractul de mandat .........................................................2009-2071 ....... 2156


XX

Art. Pag.

Sec iunea 1. Dispozi ii comune ...........................................................2009-2012 ....... 2156Sec iunea a 2-a. Mandatul cu reprezentare ..........................................2013-2038 ....... 2162

§1. Forma i întinderea mandatului ................................................2013-2016 ....... 2162§2. Obliga iile mandatarului ...........................................................2017-2024 ....... 2167§3. Obliga iile mandantului ............................................................2025-2029 ....... 2173§4. Încetarea mandatului .................................................................2030-2038 ....... 2175

Sec iunea a 3-a. Mandatul f r reprezentare .......................................2039-2071 ....... 2181§1. Dispozi ii generale ....................................................................2029-2042 ....... 2181§2. Contractul de comision .............................................................2043-2053 ....... 2188§3. Contractul de consigna ie .........................................................2054-2063 ....... 2197§4. Contractul de expedi ie .............................................................2064-2071 ....... 2205

Capitolul X. Contractul de agen ie ..........................................................2072-2095 ....... 2214Capitolul XI. Contractul de intermediere ................................................2096-2102 ....... 2239Capitolul XII. Contractul de depozit .......................................................2103-2143 ....... 2245

Sec iunea 1. Reguli comune privind contractul de depozit .................2103-2123 ....... 2245§1. Dispozi ii generale ....................................................................2103-2106 ....... 2245§2. Obliga iile depozitarului ...........................................................2107-2121 ....... 2248§3. Obliga iile deponentului ...........................................................2122-2123 ....... 2256

Sec iunea a 2-a. Depozitul necesar ......................................................2124-2126 ....... 2257Sec iunea a 3-a. Depozitul hotelier ......................................................2127-2137 ....... 2258Sec iunea a 4-a. Sechestrul conven ional ............................................2138-2143 ....... 2263

Capitolul XIII. Contractul de împrumut ..................................................2144-2170 ....... 2266Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................2144-2145 ....... 2266Sec iunea a 2-a. Împrumutul de folosin ............................................2146-2157 ....... 2268Sec iunea a 3-a. Împrumutul de consuma ie ........................................2158-2170 ....... 2275

§1. Dispozi ii comune .....................................................................2158-2166 ....... 2276§2. Împrumutul cu dobând ............................................................2167-2170 ....... 2283

Capitolul XIV. Contractul de cont curent ................................................2171-2183 ....... 2288Capitolul XV. Contul bancar curent i alte contracte bancare .................2184-2198 ....... 2300

Sec iunea 1. Contul bancar curent .......................................................2184-2190 ....... 2300Sec iunea a 2-a. Depozitul bancar .......................................................2191-2192 ....... 2307Sec iunea a 3-a. Facilitatea de credit ...................................................2193-2195 ....... 2310Sec iunea a 4-a. Închirierea casetelor de valori ...................................2196-2198 ....... 2312

Capitolul XVI. Contractul de asigurare ...................................................2199-2241 ....... 2315Sec iunea 1. Dispozi ii comune ...........................................................2199-2213 ....... 2315Sec iunea a 2-a. Asigurarea de bunuri .................................................2214-2220 ....... 2325Sec iunea a 3-a. Asigur rile de credite i garan ii i asigur rile de pierderi nanciare .........................................................................2221-2222 ....... 2328

Sec iunea a 4-a. Asigurarea de r spundere civil ................................2223-2226 ....... 2329Sec iunea a 5-a. Asigurarea de persoane .............................................2227-2238 ....... 2331Sec iunea a 6-a. Coasigurarea, reasigurarea i retrocesiunea ..............2239-2241 ....... 2335

Capitolul XVII. Contractul de rent viager ............................................2242-2253 ....... 2337Capitolul XVIII. Contractul de între inere...............................................2254-2263 ....... 2347Capitolul XIX. Jocul i pariul ..................................................................2264-2266 ....... 2358Capitolul XX. Tranzac ia .........................................................................2267-2278 ....... 2361

Cuprins

XXI

Art. Pag.

Titlul X. Garan iile personale .................................................................2279-2322 ....... 2368Capitolul I. Dispozi ii generale ......................................................................... 2279 ....... 2368Capitolul II. Fideiusiunea ........................................................................2280-2320 ....... 2369

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................2280-2292 ....... 2369Sec iunea a 2-a. Efectele deiusiunii ...................................................2293-2313 ....... 2381

§1. Efectele deiusiunii între creditor i deiusor ..........................2293-2304 ....... 2381§2. Efectele deiusiunii între debitor i deiusor ...........................2305-2312 ....... 2391§3. Efectele deiusiunii între mai mul i deiusori .................................. 2313 ....... 2397

Sec iunea a 3-a. Încetarea deiusiunii .................................................2314-2320 ....... 2398Capitolul III. Garan iile autonome ...........................................................2321-2322 ....... 2403

Titlul XI. Privilegiile i garan iile reale ..................................................2323-2499 ....... 2414Capitolul I. Dispozi ii generale ................................................................2323-2332 ....... 2414Capitolul II. Privilegiile ...........................................................................2333-2342 ....... 2428

Sec iunea 1. Dispozi ii comune ...........................................................2333-2337 ....... 2428Sec iunea a 2-a. Privilegiile generale i privilegiile speciale ..............2338-2341 ....... 2433Sec iunea a 3-a. Concursul privilegiilor între ele i concursul dintre privilegii i ipoteci ............................................................................ 2342 ....... 2439

Capitolul III. Ipoteca ................................................................................2343-2428 ....... 2440Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................2343-2376 ....... 2440

§1. Dispozi ii comune .....................................................................2343-2349 ....... 2440§2. Obiectul i întinderea ipotecii ...................................................2350-2359 ....... 2450§3. Efectele ipotecii fa de ter i .....................................................2360-2364 ....... 2463§4. Ipotecile conven ionale .............................................................2365-2376 ....... 2468

Sec iunea a 2-a. Ipoteca imobiliar .....................................................2377-2386 ....... 2484§1. Constituirea ipotecii imobiliare ................................................2377-2383 ....... 2484§2. Drepturile i obliga iile p r ilor ................................................2384-2385 ....... 2496§3. Ipotecile legale ................................................................................... 2386 ....... 2498

Sec iunea a 3-a. Ipoteca mobiliar .......................................................2387-2419 ....... 2511§1. Dispozi ii generale ....................................................................2387-2397 ....... 2511

I. Constituirea ipotecii ...............................................................2387-2393 ....... 2511II. Drepturile i obliga iile p r ilor ............................................2394-2397 ....... 2523

§2. Ipotecile asupra crean elor ........................................................2398-2408 ....... 2530I. Dispozi ii comune ..................................................................2398-2402 ....... 2530II. Drepturile i obliga iile p r ilor ............................................2403-2408 ....... 2538

§3. Perfectarea ipotecilor mobiliare ................................................2409-2412 ....... 2544§4. Înscrierea ipotecilor mobiliare ..................................................2413-2419 ....... 2550

Sec iunea a 4-a. Concursul între creditorii ipotecari ...........................2420-2427 ....... 2557Sec iunea a 5-a. Stingerea ipotecilor ............................................................ 2428 ....... 2572

Capitolul IV. Executarea ipotecii .............................................................2429-2479 ....... 2575Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................2429-2434 ....... 2575Sec iunea a 2-a. Executarea ipotecii mobiliare ....................................2435-2477 ....... 2580

§1. Executarea ipotecii asupra bunurilor mobile corporale ............2435-2463 ....... 2580I. Deposedarea debitorului ........................................................2435-2444 ....... 2580II. Vânzarea bunului ipotecat ....................................................2445-2459 ....... 2593III. Preluarea bunului ipotecat în contul crean ei ......................2460-2463 ....... 2619


XXII

Art. Pag.

§2. Executarea ipotecii asupra titlurilor reprezentative ........................... 2464 ....... 2624§3. Executarea ipotecii asupra crean elor .......................................2465-2467 ....... 2625§4. Preluarea bunului în vederea administr rii ...............................2468-2473 ....... 2629§5. Sanc iuni ...................................................................................2474-2477 ....... 2634

Sec iunea a 3-a. Executarea ipotecilor imobiliare ...............................2478-2479 ....... 2641Capitolul V. Gajul ....................................................................................2480-2494 ....... 2644

Sec iunea 1. Constituirea gajului .........................................................2480-2486 ....... 2644Sec iunea a 2-a. Drepturile i obliga iile creditorului gajist ....................2487-2494 ....... 2654

Capitolul VI. Dreptul de reten ie .............................................................2495-2499 ....... 2662

Cartea a VI-a. Despre prescrip ia extinctiv , dec dere i calculul termenelor .......................................................2500-2556 ....... 2671

Titlul I. Prescrip ia extinctiv .................................................................2500-2544 ....... 2671Capitolul I. Dispozi ii generale ................................................................2500-2516 ....... 2671Capitolul II. Termenul prescrip iei extinctive ..........................................2517-2522 ....... 2693Capitolul III. Cursul prescrip iei extinctive .............................................2523-2543 ....... 2702

Sec iunea 1. Începutul prescrip iei extinctive ......................................2523-2531 ....... 2702Sec iunea a 2-a. Suspendarea prescrip iei extinctive ...........................2532-2536 ....... 2713Sec iunea a 3-a. Întreruperea prescrip iei extinctive ...........................2537-2543 ....... 2718

Capitolul IV. Împlinirea prescrip iei ................................................................. 2544 ....... 2727Titlul II. Regimul general al termenelor de dec dere ...........................2545-2550 ....... 2728Titlul III. Calculul termenelor ................................................................2551-2556 ....... 2733

Cartea a VII-a. Dispozi ii de drept interna ional privat ......................2557-2663 ....... 2735

Titlul I. Dispozi ii generale ......................................................................2557-2571 ....... 2735Titlul II. Con icte de legi .........................................................................2572-2663 ....... 2744

Capitolul I. Persoane ................................................................................2572-2584 ....... 2744Sec iunea 1. Persoana zic ................................................................2572-2579 ....... 2744Sec iunea a 2-a. Persoana juridic .......................................................2580-2584 ....... 2748

Capitolul II. Familia.................................................................................2585-2612 ....... 2750Sec iunea. 1 C s toria .........................................................................2585-2602 ....... 2750

§1. Încheierea c s toriei .................................................................2585-2588 ....... 2750§2. Efectele c s toriei .....................................................................2589-2596 ....... 2752§3. Desfacerea c s toriei ................................................................2597-2602 ....... 2756

Sec iunea a 2-a. Filia ia .......................................................................2603-2610 ....... 2759§1. Filia ia copilului din c s torie ..................................................2603-2604 ....... 2759§2. Filia ia copilului din afara c s toriei ........................................2605-2606 ....... 2760§3. Adop ia......................................................................................2607-2610 ....... 2760

Sec iunea a 3-a. Autoritatea p rinteasc . Protec ia copiilor ......................... 2611 ....... 2762Sec iunea a 4-a. Obliga ia de între inere ....................................................... 2612 ....... 2762

Capitolul III. Bunurile .............................................................................2613-2632 ....... 2764Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................2613-2616 ....... 2764Sec iunea a 2-a. Bunurile mobile corporale ........................................2617-2619 ....... 2766

Cuprins

XXIII

Art. Pag.

Sec iunea a 3-a. Mijloacele de transport ..............................................2620-2621 ....... 2767Sec iunea a 4-a. Titlurile de valoare ....................................................2622-2623 ....... 2768Sec iunea a 5-a. Bunurile incorporale .................................................2624-2625 ....... 2769Sec iunea a 6-a. Formele de publicitate ........................................................ 2626 ....... 2770Sec iunea a 7-a. Ipotecile mobiliare ....................................................2627-2632 ....... 2770

Capitolul IV. Mo tenirea ..........................................................................2633-2636 ....... 2773Capitolul V. Actul juridic .........................................................................2637-2639 ....... 2775Capitolul VI. Obliga iile ..........................................................................2640-2646 ....... 2778Capitolul VII. Cambia, biletul la ordin i cecul .......................................2647-2658 ....... 2784

Sec iunea 1. Dispozi ii generale ..........................................................2647-2650 ....... 2784Sec iunea a 2-a. Cambia i biletul la ordin ..........................................2651-2654 ....... 2785Sec iunea a 3-a. Cecul .........................................................................2655-2658 ....... 2786

Capitolul VIII. Fiducia .............................................................................2659-2662 ....... 2788Capitolul IX. Prescrip ia extinctiv .................................................................. 2663 ....... 2790

Dispozi ii nale .................................................................................................. 2664 ....... 2791

Legea pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil nr. 71/2011 (extras) ......................................................................................... 2793

Capitolul I. Dispozi ii generale ...........................................................................1-5 ....... 2793

Tabel coresponden e NCC – C.civ. din 1864 i alte acte normative ............................. 2799

Index ................................................................................................................................... 2865


XXIV

Cuprins

XXV

Prefa la edi ia a 2-a

În aprilie 2012 ap rea prima edi ie a lucr rii „Noul Cod civil. Comentariu pe articole”, prima lucrare de acest gen i de aceast anvergur din literatura juridic român : comentariul integral al Codului civil, oper a 29 de autori i 4 coordonatori, concretizat într-un singur volum, având 2760 de pagini.

Necesitatea unei revizuiri par iale a primei edi ii a ap rut relativ repede, dup modi carea art. 658 C.civ. prin art. VII al Legii nr. 60/2012. Acea republicare, f r a constitui o nou edi ie, a încercat s actualizeze comentariul, inând cont de, mai ales, doctrina ap rut dup intrarea în vigoare a noului Cod civil.

Ast zi, îns , situa ia este în mod evident diferit . În primul rând, au ap rut „marile” acte normative, înscrise în aceea i linie de reformare a legisla iei, început odat cu intrarea în vigoare a Codului civil, în 2011: este vorba de noul Cod de procedur civil (Legea nr. 134/2010, intrat în vigoare în februarie 2013 potrivit Legii nr. 76/2012 i Legii nr. 2/2013), i de noile Coduri penal i de procedur penal (intrate în vigoare în februarie 2014). Apoi,

au urmat – într-o manier mai mult sau mai pu in în eleapt – modi c rile acestor noi legi importante, dintre care men ion m mai ales Legea nr. 138/2014 pentru modi carea i com-pletarea Legii nr. 134/2010, prin care a fost modi cat nu numai Codul de procedur civil , ci i Codul civil (art. 1112, 2445 i 2504).

A a ind, edi ia a doua a „Noului Cod civil. Comentariu pe articole” ine cont nu numai de aceste modi c ri legislative, ci i de considera iile doctrinare i, mai ales, de deciziile jurispruden ei, în acele domenii de reglementare în care judec torii au fost chema i s aplice deja prevederile Codului civil.

În condi iile apari iei noii edi ii (a doua), la doi ani i jum tate dup cea dintâi, ne exprim m speran a c aceast oper va util pentru to i juri tii români, preocupa i pentru o cât mai riguroas aplicare a Codului civil – „o adev rat constitu ie a societ ii civile române ti” – i ne facem datoria de con tiin de a mul umi coordonatorilor i autorilor acestei lucr ri, precum i echipei Editurii C.H. Beck, care au f cut posibil , cu pasiune i d ruire, publicarea ei.

Conf. univ. dr. Flavius A. BaiasNoiembrie 2014


XXVI

Cuprins

XXVII

Cuvânt-înainte

Intrarea în vigoare a Noului Cod civil – Legea nr. 287/2009 – la 1 octombrie 2011, ca urmare a adopt rii Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, a reprezentat un moment de reform legislativ f r precedent în istoria juridic recent a României, comparabil doar cu adoptarea i intrarea în vigoare a Codului civil de la 1864. Cele dou momente au îns caracteristici i semni ca ii deosebite, determinate în mod resc de contextul istoric diferit în care au fost adoptate cele dou importante acte normative, de evolu ia economic , social i cultural a societ ii române ti i, poate, mai ales de procedura de redactare a codurilor,

precum i de sursele de inspira ie utilizate de redactorii textelor.Astfel, dup cum se tie, în 1864 Codul civil român a fost redactat în 40 de zile1), având

ca model, într-o propor ie covâr itoare, Codul civil francez de la 1804, precum i proiectul de Cod civil italian i Legea belgian a privilegiilor i ipotecilor.

Prin compara ie, Codul civil intrat în vigoare în 2011 a traversat o îndelungat perioad de redactare (prima comisie ind constituit la nivelul Ministerului Justi iei înc în 1997), a cunoscut diverse variante (una dintre ele ind chiar adoptat de Senatul României în anul 2004) i a avut ca surse de inspira ie (f r ca lista s e exhaustiv ) Codul civil francez (modi cat

substan ial în cele dou secole de aplicare), Codul civil italian, Codul civil elve ian, Codul elve ian al obliga iilor sau Codul civil din Québec (r mas, în mod evident i într-o propor ie covâr itoare, de sorginte napoleonian ). De asemenea, au fost utilizate, mai ales în materia obliga iilor, proiectele europene de uni care a dreptului obliga iilor i contractelor: Principiile UNIDROIT sau Principiile Dreptului European al Contractelor. Din acest punct de vedere, la cuno tin a noastr , Noul Cod civil este singura legisla ie european în vigoare care a integrat unele din textele proiectelor men ionate.

În condi iile acestei reforme legislative majore, era de a teptat o reac ie reasc i rapid a doctrinei, a autorilor de drept civil, care s realizeze o analiz „la cald” a noii reglement ri, fundamentale pentru func ionarea oric rei societ i. Reac ia s-a i produs, o serie de autori – apar inând unor coli de drept diferite i având ca preocupare de baz e teoria, e practica dreptului – au publicat deja articole, studii i chiar cursuri universitare în diverse materii, pornind de la reglement rile din Noul Cod civil român. Lipsea îns , pân la apari ia lucr rii aici prezentate, un „tip” de oper , poate nu foarte popular în tradi ia lumii juridice române ti, dar din ce în ce mai prezent în ultimii ani, i anume un comentariu pe articole al noului cod (de altfel, un astfel de comentariu nu a fost realizat, din câte tim, nici cu privire la Codul civil de la 1864).

A a ind, se poate spune c „Noul Cod civil – Comentariu pe articole” este prima lucrare de acest gen i de o asemenea amploare din literatura juridic român . A teptat de întreaga comunitate a juri tilor din România, cartea este opera unui colectiv de 33 de autori, majoritatea ind atât teoreticieni, cât i practicieni ai dreptului, ceea ce asigur o viziune pragmatic asupra

interpret rii i aplic rii textelor din cod. Printre ace tia se reg sesc i o serie de magistra i (sau asimila i acestora) din Ministerul Justi iei, membri ai echipei „tehnice” din comisia care a redactat proiectul Noului Cod civil, ceea ce le-a permis cunoa terea „voin ei” legiuitorului i, astfel, ad ugarea unui plus de exactitate explica iilor realizate. În acela i timp, autorii provin

1) A se vedea C. Nacu, Compara iune între Codul civil român i Codul Napoleon, Ed. Libr riei Leon Alcalay, Bucure ti, f.a., p. 18.


XXVIII

din toate colile de drept importante din România, asigurând o „acoperire na ional ” f r precedent în istoria doctrinei juridice române ti.

Totodat , coordonatorii lucr rii sunt nume consacrate în domeniu, cu o evolu ie profesio-nal remarcabil , care garanteaz , prin onestitatea lor tiin i c , valoarea comentariului.

Valori când doctrina i jurispruden a (atât cea na ional , cât i cea a instan elor europene de la Luxembourg i Strasbourg) de pân la 1 octombrie 2011 (data intr rii în vigoare a noului cod), în m sura – adesea semni cativ – în care acestea î i p streaz valabilitatea, comentatorii nu numai c explic modul în care trebuie interpretate i aplicate textele, dar realizeaz i o extrem de util corelare cu alte articole din cod, cu normele din Codul civil de la 1864, cu articolele din Constitu ie i cu legile speciale. Dincolo de contest rile i criticile, re ti, pe care le va genera un astfel de demers, lucrarea nu va trebui s lipseasc din biblioteca niciunui jurist din România i se va dovedi, mult timp de acum înainte, un volum de referin în spa iul juridic românesc.

Într-un asemenea moment se cuvine s e men iona i to i cei f r de care apari ia acestei lucr ri nu ar fost posibil . Evident, în primul rând este vorba de autorii lucr rii, care s-au dedicat într-un mod exemplar realiz rii unui proiect de o asemenea anvergur . Apoi, trebuie amintit contribu ia celorlal i coordonatori – Domnul Profesor univ. dr. Eugen Chelaru, Doamna avocat i doctor în drept Rodica Constantinovici, Domnul Profesor univ. dr. Ioan Macovei –, a c ror activitate a fost complicat i laborioas , având un scop di cil, i anume (dincolo de controlul tiin i c) realizarea, e i par ial , a unei unit i de abordare în redactarea comentariilor; acolo unde acest obiectiv nu a fost atins înc , viitoarele edi ii ale c r ii vor aduce, în mod sigur, îmbun t iri semni cative. Dar nu poate aici omis munca extrem de complicat i de solicitant a redactorilor de carte, Nicoleta Solomon i Ioana P durariu, ale c ror dedicare i eforturi trebuie amintite i recunoscute. Tehnoredactarea a fost asigurat de un profesionist în materie, Domnul C t lin Mantu. În sfâr it, dar nu în cele din urm , se impune s e recunoscut faptul c ini iativa realiz rii acestei lucr ri apar ine Editurii C.H. Beck, mai precis Domnului Director general Radu Dimitriu i Domnului Director editorial, prof. univ. dr. Valerian Cioclei.

Tuturor acestora le adresez mul umirile mele sincere.

Conf. univ. dr. Flavius A. BaiasDecan – Facultatea de Drept a Universit ii din Bucure ti

Ghid de utilizare

XXIX

Abrevieri

I. Publica ii periodice

AUB – Analele Universit ii Bucure tiBC – Buletinul Casa ieiBCA – Buletinul Cur ilor de ApelB.Of. – Buletinul O cialCF – Curierul scalCJ – Curierul JudiciarDreptul – Revista DreptulLP – Revista Legalitatea PopularM.Of. – Monitorul O cial al României, Partea IPR – Pandectele RomâneRDC – Revista de Drept ComercialRDP – Revista de Drept PublicRRD – Revista Român de DreptRRDP – Revista Român de Drept PrivatRTD civ. – Revue Trimestrielle de Droit civilSCJ – Studii i Cercet ri JuridiceSDR – Studii de Drept Românesc

II. Instan e

CA – Curtea de apelCC – Curtea Constitu ionalCEDO – Curtea European a Drepturilor OmuluiCJCE – Curtea de Justi ie a Comunit ilor EuropeneCSJ – Curtea Suprem de Justi ieICCJ – Înalta Curte de Casa ie i Justi iesec . civ. – sec ia civilsec . civ. i de propr. int. – sec ia civil i de proprietate intelectualsec . com. – sec ia comercialsec . cont. adm. – sec ia de contencios administrativSU – Sec ii UniteTrib. – TribunalulTrib. jud. – Tribunalul jude eanTS – Tribunalul Suprem


XXX

III. Acte normative

C.civ. – Codul civil din 1864 (în prezent abrogat)C.com. – Codul comercialC.fam. – Codul familiei din 1887 (în prezent abrogat)C.muncii – Codul munciiC.silvic – Codul silvicC.pen. – Codul penal din 1968 (în prezent abrogat)C.proc.civ. – Codul de procedur civil din 1865 (în prezent abrogat)C.proc. sc. – Codul de procedur scalH.G. – hot rârea GuvernuluiLPA – Legea de punere în aplicare a noului Cod civilNCC – noul Cod civil (Legea nr. 287/2009)NCP – noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)NCPC – noul Cod de procedur civil (Legea nr. 134/2010)NCPP – noul Cod de procedur penal (Legea nr. 135/2010)O.G. – ordonan a GuvernuluiO.U.G. – ordonan a de urgen a Guvernului

IV. Alte abrevieri

alin. – alineatulart. – articolulBJ – Buletinul Jurispruden eiBNR – Banca Na ional a Românieic – contraCD – Culegere de deciziiCNVM – Comisia Na ional a Valorilor MobiliareCPJC – Culegere de practic judiciar în materie civilCSA – Comisia de Supraveghere a Asigur rilorDCC – Decizia Cur ii Constitu ionaledec. – deciziadec. civ. – decizia civil ed. – edi iaEd. – EdituraL.G.D.J. – Librairie Générale de Droit et Jurisprudencelit. – literan.n. – nota noastrnr. – num rp. – paginaparag. – paragrafulsec . civ. – sec ia civils.n. – sublinierea noastrvol. – volumul

Ghid de utilizare

XXXI

Ghid de u lizare

Structura acestei c r i este una dintre cele mai complexe ap rute pân în acest moment în colec ia Comentarii Beck. Destinat cu prec dere practicienilor dreptului, acest comentariu a fost conceput în a a fel încât, prin calitatea, cantitatea i structurarea informa iei deopotriv , s vin în ajutorul/întâmpinarea tuturor celor care tind s - i însu easc i s - i perfec ioneze cuno tin ele de drept civil în contextul noii reglement ri.

Pentru a ne asigura c cele concepute de noi apar la fel de simplu de citit i pentru dumneavoastr , v prezent m în continuare un „ghid de utilizare” al c r ii.

Redac ia


XXXII

Capitolul VII. Desfacerea c s toriei

Bibliogra e: I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, ed. a VIII-a rev zut i completat , Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2006 (citat în continuare I.P. Filipescu .a., Dreptul familiei); E. Florian, Dreptul familiei, ed. a 3-a,

Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2010 (citat în continuare E. Florian, Dreptul familiei); Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu, Dreptul familiei, ed. a 6-a, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2009 (citat în continuare Al. Bacaci .a., Dreptul familiei); (...)

Sec iunea 1. Cazurile de divor

§1. Dispozi ii generale

Art. 373. Mo vele de divorDivor ul poate avea loc:a) prin acordul so ilor, la cererea ambilor so i sau a

unuia dintre so i acceptat de cel lalt so ;b) atunci când, din cauza unor mo ve temeinice,

raporturile dintre so i sunt grav v t mate i con -nuarea c s toriei nu mai este posibil ;

c) la cererea unuia dintre so i, dup o separare în fapt care a durat cel pu in 2 ani;

d) la cererea aceluia dintre so i a c rui stare de s n tate face impo sibil con nuarea c s toriei. [art. 99, art. 259 alin. (6), art. 265, 374-378, 379, 386, 388-390 NCC; art. 39 alin. (1), art. 229 LPA; art. 1 pct. 1, 5, 6131a, 607-619 C.proc.civ.; art. 92 pct. 1 lit. a), 105, 903-923 NCPC]

Comentariu

1. No iune. Ca i în cazul reglement rii anterioare [art. 37 alin. (2) C.fam.], noul Cod civil prevede, în art. 259 alin. (6): „C s toria poate desf cut prin divor , în condi iile legii” (a se vedea supra, comentariul acestui text). Divor ul poate de nit ca acea form de disolu ie a c s toriei, care const în desfacerea ei, cu efecte pentru viitor, prin acordul so ilor sau pe cale judec toreasc . Doctrina a eviden iat faptul c exist mai multe concep ii privind divor ul, care stau la baza reglement rii acestuia: divor ul remediu – când acesta nu este condi ionat de culpa vreunuia dintre so i, ci de imposibilitatea continu rii c s toriei cel pu in pentru unul dintre ei; divor ul sanc iune – când desfa -cerea c s toriei se dispune ca o sanc iune împotriva

1

La începutul ec rui capitol sau tlu, dup caz, reg si i o biblio gra e con-inând numele complete ale autorilor i

operelor citate în cadrul comentariului, dar i al i autori indica i doar ca referin biblio gra c , în încercarea de a-i ajuta pe cei care doresc s aprofundeze tema abordat atunci când au nevoie de o documentare complet . Pentru lucr rile des citate în cadrul comen-tariului, este indicat în bibliogra e forma prescurtat care va folosit în con nuare pentru opera respec v . Restul lucr rilor vor citate cu datele complete.

Textul ar colului din noul Cod civil

Dup ecare ar col sunt f cute corela ii cu alte ar cole din noul Cod civil, Legea de punere în aplicare a acestuia, precum i alte acte norma ve incidente i în vigoare la care se face trimitere în interiorul comentariului.

Baias

În subsolul paginii este trecut numele autorului comentariului ar colului respec v.

Cuprins

XXXIII

so ului culpabil de degradarea c sniciei; i concep ia mixt – potrivit c reia, din cauza conduitei culpabile a unui so , continuarea c sniciei a devenit imposibil (a se vedea I.P. Filipescu .a., Dreptul familiei, p. 239).

2. Motivele de divor . Articolul 373 NCC reglemen-teaz patru motive de divor , dezvoltate ulterior în textele care urmeaz :

2.1. Divor ul prin acordul so ilor [art. 373 lit. (a)]. Acordul poate s se realizeze de la bun început, prin formularea în comun, de c tre ambii so i, a cererii de divor , sau ulterior, în dou cazuri: a) dup depunerea de c tre unul dintre so i a unei cereri de divor întemeiate pe culpa celuilalt, în cadrul c reia acesta din urm recunoa te faptele ce i se imput , astfel încât instan a, dac i recla-mantul este de acord, pronun divor ul f r a cerceta temeinicia motivelor i f r a face vreo men iune despre culpa p r ilor (art. 6131a C.proc.civ.; art. 920 NCPC) i b) în situa ia reglementat de art. 379 alin. (2). Divor ul prin acordul so ilor poate avea loc pe cale judiciar , în fa a instan ei de judecat (art. 374 NCC) sau pe cale administrativ ori prin procedur notarial (art. 375-378 NCC).

(...)2.2. Divor ul pentru motive temeinice [art. 373

lit. b)] sau divor ul din culp [astfel cum este denumit în titlul §4, în cadrul c ruia sunt detaliate condi iile, la art. 379 alin. (1) NCC]. Articolul 373 lit. b) reia prevederea din art. 37 alin. (2) lit. b) C.fam., astfel încât, ca i în aplicarea acestui text, „motive temeinice” pentru divor vor : comportamentul necorespunz tor al unui so , concretizat în acte de violen , separa ia în fapt, in delitatea conjugal etc. De altfel, dat ind identitatea celor dou texte, întreaga doctrin i

jurispruden create sub imperiul Codului familiei, care au explicitat no iunea de „motive temeinice” i au analizat condi iile v t m rii grave a raporturilor dintre so i i a imposibilit ii continu rii c s toriei, sunt pe deplin valabile în continuare (a se vedea, spre exemplu: I.P. Filipescu .a., Dreptul familiei, p. 235-238 i 239-240; E. Florian, Dreptul familiei, p. 219-223; Al. Bacaci .a., Dreptul familiei, p. 141-143). Dup cum rezult din art. 379 alin. (1) NCC, în cazul art. 373 lit. b), instan a va putea desface c s toria dac stabile te culpa unuia sau a ambilor so i în destr marea c s toriei (a se vedea infra, comentariul de la art. 379 NCC).

2

3

4

În interiorul comentariului propriu-zis g si i marcate în bold cuvinte-cheie în struc-turarea ideilor, ce se reg sesc de al el i în Indexul de la sfâr itul c r ii. Acesta a fost conceput, i prin dubla trimitere care se face acolo, ca un motor suplimentar de c utare pentru cei care sunt inte resa i s localizeze mai lesne în interiorul c r ii ches uni punctuale.

Comentariul ec rui ar col este structurat pe denumiri marginale numerotate, as el încât s se poat urm ri i g si mai u or de c tre ci tor ches unile abordate.

În oglinda paginii s-a realizat o a doua numerotare a ideilor, care a ajutat la structurarea Indexului, reprezentând al doilea criteriu de c utare din acesta.

Trimiteri la comentariul altor ar cole din noul Cod civil

Ghid de utilizare

Baias

Codul civil – Legea nr. 287/2009, republicat 1)

(M.Of. nr. 505 din 15 iulie 2011)

cu modi c rile aduse prin:

- O.U.G. nr. 79/20112) pentru reglementarea unor m suri necesare intr rii în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (M.Of. nr. 696 din 30 septembrie 2011);

- Legea nr. 60/2012 privind aprobarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor m suri necesare intr rii în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (M.Of. nr. 255 din 17 aprilie 2012);

- Recti care (M.Of. nr. 246 din 29 aprilie 2013);

- Legea nr. 138/2014 pentru modi carea i completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil , precum i pentru modi carea i completarea unor acte normative conexe (M.Of. nr. 753 din 16 octombrie 2014)

1) Republicat în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (M.Of. nr. 409 din 10 iunie 2011). Legea nr. 287/2009 a fost ini ial publicat în M.Of. nr. 511 din 24 iulie 2009 i a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2011.

2) Potrivit O.U.G. nr. 79/2011: „Art. VII. La data intr rii în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat , sintagma «contract comercial» sau «contracte comerciale» se înlocuie te cu sintagma «contract civil» sau, dup caz, «contracte civile», iar sintagma «contracte sau acte de comer », cu termenul «contracte»”.

Titlul preliminar. Despre legea civil Art. 1

1Perju

Titlul preliminarDespre legea civil

Capitolul I. Dispozi ii generale

Bibliogra e: Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2007 (citat în continuare Gh. Beleiu, Drept civil); C. Bîrsan, Conven ia european a drepturilor omului. Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2010 (citat în continuare C. Bîrsan, Conven ia); G. Boroi, Drept civil. Partea general . Persoanele, ed. a 3-a, Ed. Hamangiu, 2008 (citat în continuare G. Boroi, Drept civil); T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I, Ed. Academiei, Bucure ti, 1967 (citat în continuare T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I); V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2009, ed. 2 (2013) (citat în continuareV. Stoica, Drept civil 2009/2013); O. Ungureanu, Drept civil. Introducere, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2007 (citat în continuare O. Ungureanu, Drept civil); L. Boil , Vinov ia, fundament al r spunderii civile, în ambele sale forme, în textele noului Cod civil, ca i în ale celui precedent, în Dreptul nr. 1/2012, p. 151-185; G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea general , Ed. Hamangiu, Bucure ti, 2011; A.P. Dimitriu, Despre legea civil , în Noul Cod civil. Note, Corela ii, Explica ii, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2011; C.T. Ungureanu, Titlul preliminar. Despre legea civil , în Noul Cod civil, Ed. Hamangiu, 2012 (citat în continuare C.T. Ungureanu, Despre legea civil ); E. Lupan, S. Sztranyiezki, E. Veress, R.A. Pantelimon, Drept civil. Partea general conform noului Cod civil, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012 (citat în continuare E. Lupan .a., Drept civil); Gh. Buta, Concep ia monist a noului Cod civil. Comentarii, ed. a 3-a, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2011.

Art. 1. Izvoarele dreptului civil(1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzan ele i principiile generale ale dreptului.(2) În cazurile neprev zute de lege se aplic uzan ele, iar în lipsa acestora, dispozi iile legale

privitoare la situa ii asem n toare, iar când nu exist asemenea dispozi ii, principiile generale ale dreptului.

(3) În materiile reglementate prin lege, uzan ele se aplic numai în m sura în care legea trimite în mod expres la acestea.

(4) Numai uzan ele conforme ordinii publice i bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.

(5) Partea interesat trebuie s fac dovada existen ei i a con inutului uzan elor. Uzan ele publicate în culegeri elaborate de c tre en t ile sau organismele autorizate în domeniu se prezum c exist , pân la proba contrar .

(6) În sensul prezentului cod, prin uzan e se în elege obiceiul (cutuma) i uzurile profesionale. [art. 4, 5, art. 613 alin. (2), art. 662 alin. (2), art. 1268 alin. (2), art. 1272, 1958 alin. (1), art. 2010 alin. (2), art. 2069 alin. (1) NCC]

Comentariu1. No iunea de izvor al dreptului. Norma juridic (regula de conduit ) reprezint forma

intern a dreptului. Formularea normei juridice constituie forma de exprimare exterioar a dreptului, denumit izvor propriu-zis de drept sau surs creatoare nemijlocit de drept (a se vedea Y. Eminescu, Izvoarele dreptului civil, în T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I, p. 53; N. Popa, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, Bucure ti, 2005, p. 161 i urm.). Cu alte cuvinte, izvoarele dreptului civil reprezint formele în care sunt exprimate regulile de

1

Perju

Art. 1 Titlul preliminar. Despre legea civil

2 Perju

conduit generale, abstracte i impersonale, de aplicabilitate repetat , care privesc comportarea p r ilor raporturilor juridice civile (E. Lupan, Drept civil, p. 36).

2. Izvoarele dreptului civil i ierarhia lor. În în elesul ar tat supra (pct. 1), alin. (1) al art. 1 NCC declar legea, uzan ele i principiile generale ale dreptului, izvoare propriu-zise, distincte ale dreptului civil. Nu mai pu in, în dreptul intern au aplicabilitate i reglement rile Uniunii Europene (dreptul comunitar), precum i tratatele interna ionale privind drepturile omului (a se vedea comentariile art. 4 i 5 NCC). Literatura juridic le recunoa te calitatea de izvoare de drept, sub genericul „contractul normativ” (a se vedea N. Popa, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, Bucure ti, 2005, p. 177).

3. Legea. Prin importan a, con inutul, forma i raportul de subordonare impus celorlalte izvoare, legea este preeminent i predominat în sistemul izvoarelor dreptului. No iunea de lege acoper , lato sensu, totalitatea actelor normative, adic a actelor care eman de la organele de stat învestite cu prerogativa legifer rii (a se vedea G. Boroi, Drept civil, p. 16, nota de subsol nr. 1). Recent, Curtea Constitu ional a nuan at no iunea de lege prin a decide c ordonan ele Guvernului aprobate de Parlament, devin acte normative cu caracter de lege [DCC nr. 55/2014 (M.Of. nr. 136 din 25 februarie 2014)]. Nu mai pu in, legea care modi c i completeaz un act normativ inadecvat tehnicii legislative, este neconstitu ional [DCC nr. 3/2014 (M.Of. nr. 71 din 29 ianuarie 2014)].

4. Uzan ele. Exist cazuri (situa ii juridice) a ate în afara sferei de reglementare a legii, dar ele sunt orânduite prin uzan e, a adar consuetudinar, prin obicei (cutum ) sau uzuri profesionale [alin. (6)]. Obiceiul juridic este de nit ca ind o norm general de conduit , exprimat în form oral , fundamentat pe observarea uniformit ilor cazurilor petrecute în realitatea social vreme îndelungat i considerat dreapt (N. Farca , I. Bucur, Obiceiul juridic, în Academica Science Journal, nr. (2) 1-2013, p. 134). Uzurile profesionale sunt acele reguli, care reglementeaz rapor-turile stabilite între membrii unei profesii sau, dup caz, între membri i clien i, cu ocazia exercit rii profesiei (C. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil, p. 8). Dac legea le sanc ioneaz printr-o norm de trimitere, dându-le, ca atare, putere juridic obligatorie, uzan ele constituie izvoare de drept. Ierarhic, ele sunt izvoare secundare ale legii. În doctrin (a se vedea N. Popa, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, Bucure ti, 2005, p. 168) s-a subliniat c , de principiu, nu poate recunoscut calitatea de izvor de drept uzan elor contrare ordinii publice. De asemenea, nici cutuma care ar abroga o lege în vigoare (consuetudo abrogatoria i desuetudo) nu este izvor de drept. Alin. (4) al textului legifereaz aceast idee, ca o condi ie esen ial de validare a uzan ei, iar alin. (5) rezolv legislativ problematica privind proba uzan elor.

Codul particularizeaz (nuan eaz ) aceste reguli aplicabile uzan elor. Exempli gratia, cit m art. 1272 NCC care dispune c un contract oblig nu numai la ceea ce prevede expres, dar i la toate urm rile pe care legea, obiceiul sau echitatea le d obliga iei, dup natura sa. Referiri exprese la uzan e exist i în alte texte ale noului Cod civil cum sunt cele privind: distan a minim în construc ii [art. 613 alin. (2)], obliga ia de construire a desp r iturilor comune [art. 662 alin. (2)], interpretarea contractului [art. 1268 alin. (2)], contractul de transport [art. 1958 alin. (1)], contractul de mandat [art. 2010 alin. (2)], contractul de expedi ie [art. 2069 alin. (1)], remunerarea intermediarului în cazul contractului de intermediere când, în condi iile prev zute de art. 2097, sunt aplicabile uzan ele profesionale.

Dreptul nescris al Uniunii Europene cuprinde i dreptul cutumiar prin care se în elege o practic urmat i acceptat care devine, astfel, stabil din punct de vedere juridic i care completeaz sau modi c legisla ia primar sau secundar (K.D. Borchardt, ABC-ul dreptului Uniunii Europene, p. 87, http./lex.Europa.eu/ro).

2

3

4

5

6


3Perju

5. Completarea lacunelor legii. În lipsa unui text de lege sau a uzan elor, alin. (2) al textului, inspirat de metoda de interpretare a analogiei, institu ionalizeaz , ca izvor de drept care completeaz lacuna legii, dispozi iile legale privitoare la situa ii juridice asem n toare (analogia legis) i, ultima ratio, principiile generale ale dreptului (analogia iuris).

5.1. Analogia legii (analogia legis) înseamn „aplicarea unei norme stabilite pentru anumite raporturi juridice altor raporturi nereglementate de norm , dar asem n toare prin elemente esen iale celor dintâi” (a se vedea Y. Eminescu, Metodele de interpretare, în T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I, p. 149). De pild , sub imperiul vechiului Cod civil, jurispruden a a decis c art. 19 din Decretul nr. 167/1958, care reglementa repunerea în termenul de prescrip ie extinctiv , se aplic , prin analogia legii, i ac iunii în stabilirea paternit ii copilului din afara c s toriei (Trib. jud. Bac u, dec. nr. 601/1981, în RRD nr. 5/1992, p. 60), precum i ac iunii în t g duirea paternit ii (CA Bucure ti, sec . a IV-a civ., dec. nr. 1534/1996, în CPJC 1993-1998, p. 125).

5.2. Analogia dreptului (analogia iuris) „este rezolvarea unui caz concret, nereglementat de lege, pe baza principiilor generale ale dreptului, a spiritului general al legisla iei i a ordinii de drept” (Y. Eminescu, Metodele de interpretare, în T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I, 150). Bun oar , doctrina a admis c ac iunea de in rem verso poate exercitat în toate cazurile în care s-a produs o îmbog ire f r just cauz , dac cel p gubit nu are nici un alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite. Solu ia a fost adoptat prin analogia iuris, ca urmare a ac iunii principiului restituirii îmbog irii f r cauz , impus de iure naturae aequum est neminem cum alterius detrimento et iniuria eri locupletiorem (a se vedea I. Deleanu, S. Deleanu, Mic enciclopedie a dreptului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 14, p. 170, p. 171, p. 406, p. 407).

Art. 2. Obiectul i con inutul Codului civil(1) Dispozi iile prezentului cod reglementeaz raporturile patrimoniale i nepatrimo niale

dintre persoane, ca subiecte de drept civil.(2) Prezentul cod este alc tuit dintr-un ansamblu de reguli care cons tuie dreptul comun

pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozi iilor sale. [art. 3 NCC; art. 278 alin. (1) C.muncii]

Comentariu1. Preliminarii. Doctrina a subliniat c , întrucât în r stimpul apropiat unui secol i

jum tate, solu iile legislative ale vechiului Cod civil i-au dovedit viabilitatea, ele au fost preluate de noul Cod civil, ceea ce denot raportul puternic de continuitate dintre cele dou coduri. Nout ile de obiect, con inut i structur conceptual au fost îns necesare. Summa summarum, op iunea pentru concep ia monist de reglementare a raporturilor de drept privat, evolu iile existen ei juridice individuale i sociale, nevoia de actualizare i modernizare a numeroase institu ii juridice i, nu în ultimul rând, ra iuni de ordin lingvistic au f cut necesare elaborarea i adoptarea noului Cod civil (a se vedea Noul vechi Cod civil, V. Stoica, Drept civil, 2009, p. XI-XIII).

2. Obiectul Codului civil. Noul Cod civil încorporeaz totalitatea reglement rilor privi-toare la persoane i raporturile juridice care au în con inutul lor drepturi patrimoniale i drepturi personale nepatrimoniale, inclusiv acele raporturi care, anterior, f ceau obiectul de reglementare al dreptului familiei i al dreptului comercial, precum i dispozi iile de drept interna ional privat. Ca urmare, obiectul Codului civil, ca unic criteriu obiectiv de construc ie

7

8

9

1

2


4 Perju

a ramurii dreptului civil, circumscrie, într-o concep ie monist , reglementarea raporturilor patrimoniale i cele nepatrimoniale dintre persoane zice i juridice, ca subiecte de drept civil. Concep ia monist asupra dreptului privat – care înl tur dihotomia dintre dreptul civil i dreptul comercial – este proprie Codului civil italian i Codului elve ian al obliga iilor. Mai

exact, s-ar putea spune c aceast concep ie este numai „anun at ” de formularea din alin. (1), dar este efectiv consacrat de art. 3 NCC, cu denumirea marginal „Aplicarea general a Codului civil” (a se vedea art. 3 NCC). Deoarece astfel de raporturi pot întâlnite în toate diviziunile dreptului pozitiv, textul art. 2 alin. (1) NCC adopt , pentru delimitare, un criteriu subiectiv, anume calitatea de subiecte de drept civil a participan ilor la aceste raporturi, chiar dac , în alte ramuri de drept, astfel de subiecte ar ac iona în regim de drept public (de exemplu, statul i unit ile administrativ-teritoriale intr sub inciden a art. 2 NCC i, deci, a Codului civil atunci când ac ioneaz ca subiecte de drept privat). Rezult de aici c , structural, Codul civil guverneaz în materia dreptului privat, ceea ce îl deosebe te de reglement rile apar inând dreptului public. De asemenea, prin metoda de reglementare i anume aceea a egalit ii p r ilor (a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil, p. 25; G. Boroi, Drept civil, p. 13-14; E. Lupan .a., Drept civil, p. 14-15, p. 18-20), el este distinct de ramurile de drept bazate pe metoda

de reglementare a subordon rii p r ilor (de exemplu, dreptul administrativ, dreptul nanciar, dreptul muncii etc.).

3. Con inutul Codului civil. Alin. (2) al textului consacr concep ia doctrinar despre importan a i locul dreptului civil în sistemul dreptului românesc. Codul civil, ca act normativ cu for juridic de lege, care cuprinde, într-o form unitar , complet i închegat toate normele juridice din ramura dreptului civil, ocup , într-adev r, o „pozi ie central în sistemul dreptului” (a se vedea S. Br deanu, I. Ruc reanu, Obiectul dreptului civil, în Tratat de drept civil. Partea general , vol. I, Ed. Academiei, Bucure ti, 1967, p. 24). Întrucât „cuprinde în re eaua dens a normelor sale întreaga via omeneasc ” (a se vedea M. Eliescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1997, p. 13), dreptul civil constituie „trunchiul dreptului privat” (a se vedea O. Ungureanu, Drept civil, p. 16). Ca urmare, în rela ia cu celelalte ramuri ale dreptului i, în ansamblu, cu întreaga sfer de reglementare a raporturilor sociale din domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozi iilor sale, Codul civil reprezint dreptul comun. Cu drept cuvânt, „a rmarea, f r dubii, a concep iei moniste presupune c , în ceea ce prive te raporturile de drept privat, noul Cod civil constituie dreptul comun (ius commune) în sistemul nostru legislativ” (E. Lupan .a., Drept civil, p. 6). Aceasta înseamn c , ori de câte ori o alt ramur de drept, reglementând raporturi juridice din asemenea domenii, este eliptic în determinarea semni ca iei juridice a unor no iuni sau acestea nu au o accep iune speci c ori nu formeaz obiectul unei reglement ri speciale, se aplic norma corespunz toare din Codul civil. Uneori, în alte ramuri de drept exist norme care prev d expres completarea lor cu dispozi iile legisla iei civile, ca drept comun. Este cazul, spre exemplu, al Codului muncii, al c rui art. 278 alin. (1) dispune: „dispozi iile prezentului cod se întregesc (…) în m sura în care nu sunt incompatibile cu speci cul raporturilor de munc prev zute de prezentul cod, cu dispozi iile legisla iei civile”. Alteori, aplicarea prevederilor legii civile se face mod tacit, deoarece nu exist prevederi exprese care s dispun acest lucru (a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil, p. 16-17). În chip novator fa de situa ia anterioar adopt rii noului Cod civil, alin. (2) al textului reglementeaz expressis verbis pozi ia de „drept comun” a dreptului civil, admis în trecut în doctrin (a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil, p. 16), dar lipsit , pân ast zi, de o consacrare legal expres .

3


5Piperea

Art. 3. Aplicarea general a Codului civil(1) Dispozi iile prezentului cod se aplic i raporturilor dintre profesioni , precum i rapor-

turilor dintre ace a i orice alte subiecte de drept civil.(2) Sunt considera i profesioni to i cei care exploateaz o întreprindere.(3) Cons tuie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistema c , de c tre una sau

mai multe persoane, a unei ac vit i organizate ce const în producerea, administrarea ori înstr inarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dac are sau nu un scop lucra v. (art. 1272, 1349, 1358, 1363, 1369, 1370, 1889 NCC; art. 6, 8 LPA; art. 3, 38, 159, 161, 183-203 din Legea nr. 85/2014; O.U.G. nr. 46/2013)

Comentariu1. Aplicabilitate direct . Dispozi iile noului Cod civil se aplic în mod direct profesio-

ni tilor, atât în rela iile dintre ei, cât i în rela iile dintre ei i simpli particulari. Cel mai ridicat poten ial de aplicare în raporturile juridice în care sunt parte profesioni tii îl au normele relative la obliga ii. Normele relative la bunuri, persoane, familie i drepturi nepatrimoniale au, în acest domeniu, un poten ial redus de aplicabilitate. R mân în afara sferei de reglementare a noului Cod civil statutul organic i obliga iile profesionale ale profesioni tilor, care sunt reglementate prin legi speciale. Pe de alt parte, noul Cod civil, în litera i spiritul s u, este dreptul comun pentru toate reglement rile speciale relative la raporturile patrimoniale i nepatrimoniale dintre persoane. În cazul în care legea nu dispune, se aplic uzan ele (obiceiul sau cutuma i uzul profesional). În categoria acestora, evident, uzurile profesionale sunt prioritare, mai

ales c acestea sunt, de regul , „codi cate”, adic reunite în colec ii elaborate de organiza ii abilitate, motiv pentru care ele sunt prezumate c exist (în timp ce cutumele trebuie dovedite de cel care le invoc ).

Aplicabilitatea direct a Codului civil se determin prin raportare la dou concepte tehnice, voit integratoare: profesionistul i întreprinderea.

2. Elementele esen iale ale no iunii de profesionist. Este profesionist cel care exploateaz o întreprindere, exploatarea întreprinderii ind exerci iul sistematic al oric rui tip de activitate ce const în producerea, administrarea ori înstr inarea de bunuri sau prestarea de servicii, cu sau f r scop „lucrativ”.

A adar, sunt profesioni ti atât titularii întreprinderilor de tip comercial clasic (societ ile comerciale, regiile, organiza iile cooperatiste, comercian ii-persoan zic ), cât i persoanele care exercit profesii liberale sau reglementate (medici, ziari ti, avoca i, notari), precum i insti tu iile publice (spitale, universit i, teatre) i organiza ii non-guvernamentale (funda ii, asocia ii, cluburi sportive, culte religioase).

Profesionistul i întreprinderea, cele dou no iuni tehnice care înlocuiesc faptul de comer i comerciantul, nu sunt de ni i, de i nevoia unor de ni ii era mai mult decât evident , întrucât

este necesar s tim ce este profesionistul în raport de simplul particular i ce este întreprinderea, în raport de simpla activitate, oricare ar ea. Din art. 3 alin. (2)-(3) NCC rezult c un termen tehnic (profesionistul) se explic prin alt termen tehnic (întreprinderea), nici el de nit; suntem în plin cerc vicios; profesionistul este identi cat prin raportare la exploatarea întreprinderii, dar de ni ia întreprinderii este omis ; ni se explic ce este exploatarea întreprinderii, f r a se ti, totu i, cu exactitate, ce este întreprinderea îns i în sensul Codului civil. În plus, din art. 3

alin. (2)-(3) NCC rezult c profesionistul nu este nici m car identic cu titularul întreprinderii: profesionistul este cel care exploateaz o întreprindere, de unde concluzia c i altcineva decât titularul întreprinderii o poate exploata, în numele sau pe seama titularului.

Legea de punere în aplicare a Codului civil, în încercarea de a clari ca aceste concepte i de a le face utilizabile, spore te confuzia.

1

2

3

4

5

6

Piperea


6 Piperea

Profesionist, în sensul art. 8 alin. (1) LPA, înseamn : comerciant, întreprinz tor, operator eco nomic, precum i orice alt persoan autorizat s desf oare activit i economice sau profesionale (inclusiv profesii liberale, n.n. Gh.P.). De aici rezult c termenul de profesionist îl include pe cel de comerciant (al turi de întreprinz tor, operator economic i orice alte persoane autorizate s desf oare activit i economice sau profesionale); profesionistul este genul, iar comerciantul este specia. De altfel, nu to i profesioni tii pot supu i, spre exemplu, procedurii insolven ei ci, de lege lata, doar profesioni tii care au i calitatea de „persoan supus înregistr rii în registrul comer ului”. Unele profesii liberale sunt excluse de la insolven prin faptul c membrii acestor profesii nu pot comercian i – prin inciden a regulilor care le reglementeaz activitatea – sau nu pot derula direct opera iuni de comer . A a e cazul avoca ilor sau cel al notarilor.

În inten ia de a acoperi tot ceea ce, îndeob te, reunim sub no iunea clasic de comerciant, art. 6 alin. (1) LPA introduce no iunea de „persoan supus obliga iei de înregistrare în registrul comer ului”, sintagm care înlocuie te normativ no iunea de comerciant, astfel cum aceasta era de nit de fostul art. 7 C.com. Totu i, termenul de „comerciant” are alte sensuri în legisla ia protec iei consumatorului, în legea m rcilor i în legea pomiculturii (de ce nu i în Codul silvic, n.n. Gh.P.). Este ceea ce dispune în mod expres art. 6 alin. (2) LPA. Aceste legi au în vedere sensul clasic al no iunii de comerciant, diferit de cel pe care îl d acum acestei no iuni Legea de punere în aplicare a Codului civil. În sensul s u clasic, termenul comerciant desemneaz persoana care efectueaz fapte de comer cu titlu de profesiune, pe risc economic propriu (persoan zic ) sau colectivitatea care î i propune ca scop al constituirii derularea unei afaceri, adic a unei activit i continue în care î i asum un risc (persoan juridic ). Ca regul de tehnic legislativ , un termen juridic ar trebui s aib acela i sens în cuprinsul unui act normativ; altfel, riscul de confuzie este enorm.

Pe de alt parte, pentru a spori i mai mult confuzia, remarc m faptul c , în ultimii 15 ani, în Dreptul Uniunii Europene s-a sedimentat interpretarea jurispruden ial , obligatorie în dreptul intern al statelor membre, întrucât este emis de Curtea de Justi ie a Uniunii Europene (CJUE), interpretare dup care no iunea de comerciant (ca, de altfel, i cea de întreprindere) are un în eles independent i autonom fa de în elesul care se d acestuia în dreptul intern al statelor membre. În plus, în legisla ia protec iei consumatorilor, no iunea de comerciant se confund , practic, cu cea de întreprindere. La 3 octombrie 2013, în spe a BKK Mobil, Cauza C – 59/12, la considerentele 29-31, CJUE a conchis c , „în aplicarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, cei doi termeni, întreprindere i comerciant, prezint o semni ca ie i o valoare juridic identice”. De altfel, Curtea a concluzionat, la pct. 38, c tocmai de aceea trebuie s i se recunoasc unui organism precum BKK (o cas de asigur ri publice de s n tate din Germania) calitatea de comerciant, forma de organizare a întreprinderii i în elesul dat acesteia în dreptul intern al statelor membre ind irelevante. Acesta este sensul Directivei nr. 2005/29/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe pia a intern fa de consumatori (denumit i Directiva privind practicile comerciale neloiale).

În Dreptul Uniunii Europene înc exist no iunea de comerciant, de i în dreptul nostru intern no iunea a ajuns s se zbat în confuzii conceptuale i de tehnic legislativ . Consecin a practic a contrariet ii legii interne cu cea european este c , în virtutea art. 148 alin. (2) din Constitu ie, legea intern este înl turat de la aplicare. Din aceste puncte de vedere, aplicabilitatea direct a Codului civil în rela iile la care iau parte „profesioni tii” se dovede te a un simplu arti ciu doctrinar.

La nivel principial, profesionistul este, în raport cu simplul particular, o persoan care: (i) exercit o activitate organizat , în mod continuu, asumându- i un risc, adic o întreprindere;

7

8

9

10

11


7Piperea

(ii) este supus obliga iei de înmatriculare, autorizare, înscriere în registre publice .a.m.d., pentru opozabilitate fa de ter i i pentru protec ia intereselor acestora i (iii) are un patrimoniu afectat exerci iului întreprinderii (patrimoniul persoanei juridice, separat de cel al constituen ilor acesteia, sau patrimoniul de afecta iune profesional , în cazul profesionistului-persoan zic ).

În sintez , profesioni tii sunt, în mod obi nuit: (i) persoanele zice, cum sunt persoanele zice autorizate care organizeaz întreprinderi (PFA), întreprinz torii individuali sau familiali i persoanele care exercit profesiile reglementate sau liberale; (ii) persoanele juridice, cum

sunt societ ile comerciale, organiza iile cooperatiste, regiile autonome, societ ile civile cu personalitate juridic , grupurile de interese economice, asocia iile i funda iile care exercit i activit i economice, institu iile publice care exercit i activit i economice; (iii) entit ile

colective f r personalitate juridic , a a cum sunt grupurile de societ i, societ ile simple sau societ ile neregulat constituite, care exploateaz o întreprindere.

În cazul entit ilor colective f r personalitate juridic ce exploateaz întreprinderi se poate observa c , cel pu in aparent, nu exist obliga ia înscrierii în registre publice, ceea ce ar putea duce la concluzia c aceste entit i nu pot cali cate drept profesioni ti, în rând cu ceilal i profesioni ti pe care îi enumer art. 8 alin. (1) LPA. Într-adev r, în cazul celor trei tipuri de entit i colective exempli cate – societatea simpl , asocia ia în participa ie, grupul de societ i – este de natura lor (nu i de esen a lor) faptul c nu au personalitate juridic i, de aceea, nici nu sunt supuse înregistr rii. Dar, în primul rând, art. 8 alin. (1) LPA vorbe te nu numai de persoanele supuse înregistr rii, ci i de întreprinz tori i de agen i economici în general, termeni care, în legisla ia concuren ei sau a protec iei consumatorilor includ i grupurile de societ i sau societ ile simple. În al doilea rând, obliga ia de înregistrare poate s existe, f r ca cel supus înregistr rii s se i achite de aceast obliga ie. Spre exemplu, o societate simpl care se lanseaz în afaceri care presupun continuitate trebuie s se înscrie în registrul comer ului pentru a dobândi personalitate juridic [art. 1889 alin. (3) NCC]. De asemenea, o persoan zic ce exercit în fapt activit i speci ce profesioni tilor, f r a înregistrat i autorizat

s exercite aceste activit i, poate supus procedurii falimentului [art. 38 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de preven ie a insolven ei i de insolven ]. Or, a a cum rezult din art. 3 alin. (1) din aceea i Lege nr. 85/2014, procedura de preven ie a insolven ei i de insolven se aplic profesioni tilor, astfel cum sunt ace tia de ni i de art. 3 alin. (2)-(3)

NCC. În al treilea rând, obliga ia de înregistrare sau de publicitate poate suplinit i prin alte forme de încuno tin are a ter ilor. În cazul societ ii simple, semn tura în banc apar ine doar acelui administrator (sau, în lips , acelui asociat) care i-a depus la banc specimenul de semn tur sau i-a autenti cat acest specimen la notar. În cazul grupului de societ i, legisla ia scal permite constituirea unui grup scal, iar acesta este opozabil scului i ter ilor din

momentul legalei înregistr ri scale a grupului scal, Legea nr. 85/2014 permi ând chiar o procedur consolidat de insolven a grupului de societ i (a se vedea, în acest sens, Capitolul II, art. 183-203 din Legea nr. 85/2014). Iar legisla ia bancar oblig b ncile s î i gestioneze riscurile i expunerile mari fa de societ ile dintr-un grup prin considerarea grupului ca ind un singur debitor, adic o singur entitate, indiferent de existen a sau inexisten a personalit ii juridice a grupului. De aceea, grupul este obligat s se înscrie ca atare în eviden ele b ncii care va raporta despre aceasta i autorit ii bancare de supraveghere i control (BNR). În al patrulea rând, entitatea colectiv poate s e proprietarul întreprinderii, în timp ce întreprinderea este exploatat de o societate din grup, c reia grupul i-a încredin at aceast misiune (de regul , societatea dominant sau societatea împuternicit de grup cu managementul întreprinderii complexe derulate în comun de societ ile din grup). În ne, în sistemul Regulamentului

12

13


8 Piperea

EC nr. 1346/2000 privind insolven a transfrontalier , centrul principalelor interese ale debitorului (COMI) nu este neap rat cel publicat, ci i cel care poate cunoscut p r ilor (ascertainable). De aceea, în caz de insolven transfrontalier care implic tribunalele a cel pu in unuia din statele membre ale Uniunii Europene, sediul societ ilor din grup coincide, de cele mai multe ori, cu sediul societ ii dominante, care este i sediul grupului, ca entitate colectiv . De aici concluzia c grupul, în sine, este privit ca titular al întreprinderii complexe derulate de toate societ ile din grup.

3. Elemente esen iale ale no iunii de întreprindere. Tot la nivel principial, întreprinderea înseamn o afacere organizat , adic o activitate sistematic de produc ie, comer sau prest ri de servicii organizat de întreprinz tor pe risc economic propriu.

Afacerea este o activitate continu , sistematic , orientat într-un scop speci c (de obicei, ob inerea de pro t), dar care relev întotdeauna un risc asumat. Întreprinderea este o afacere pentru c presupune asumarea unui risc. Riscul înseamn posibilitatea de a ob ine un pro t sau de a suporta o pierdere. În cazul comercian ilor i al altor persoane juridice de drept privat care desf oar i activit i economice, riscul transformat în pierdere poate determina insolven a titularului întreprinderii. De i scopul exploat rii întreprinderii nu este exclusiv ob inerea de pro t, ponderea numeric i valoric este dat de întreprinderile menite a ob ine pro t.

Dac , în concep ia Codului civil, întreprinderea este o activitate a unui profesionist (titularul întreprinderii), i nu un subiect de drept (pentru aceast distinc ie i comentarii la aceasta, a se vedea Gh. Piperea, Drept comercial. Întreprinderea, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012, p. 31-42), în Dreptul Uniunii Europene i în jurispruden a CJUE în materia concuren ei, întreprinderea este v zut , pentru scopurile legisla iei concuren ei, ca un organism/agent economic care î i asum responsabilitatea pentru modul în care în elege s î i exercite dreptul de a concura cu ceilal i agen i economici (engl. undertakings, fr. entreprise), forma de organizare a întreprinderii ind irelevant (pentru mai multe am nunte, a se vedea C. Cucu (Eremia), Protec ia juridic împotriva practicilor anticoncuren iale ale întreprinderilor. Tez de doctorat, Universitatea „Nicolae Titulescu”, Bucure ti, Facultatea de Drept, 2013, p. 19-25; D. Ungureanu, No iunea de întreprindere în dreptul concuren ei, în RRDA nr. 5/2013, p. 115 i urm.). Mai mult chiar, în legisla ia protec iei consumatorilor i în jurispruden a recent a

CJUE, semni ca ia i valoarea juridic a conceptului de comerciant sunt identice cu cele ale conceptului de întreprindere (a se vedea supra, spe a BKK).

Întreprinderea este mai mult decât un risc asumat de titularul s u. Întreprinderea este un organism economic întrucât: (i) poate separat din punct de vedere legal sau faptic de titu larul s u de la un moment dat, ind posibil cesiunea acesteia sau darea în administrare; întreprinderea este, astfel, „obiectualizat ”, c p tând independent fa de titularul s u; circula-rizarea întreprinderii este frecvent întâlnit în procedura insolven ei, dar ea poate întâlnit i în afara acestei proceduri, e ca modalitate de restructurare sau repozi ionare pe pia , e ca modalitate de evitare a insolven ei (pentru mai multe am nunte despre modul în care contracte, portofolii de drepturi i obliga ii, afaceri punctuale sau întreprinderi pot „obiectualizate” i puse ca atare în circula ie juridic , a se vedea Gh. Piperea, Grupul de contracte. O teorie

a haosului, http://www.juridice.ro/268408/grupul-de-contracte-o-teorie-a-haosului.html); (ii) dep e te interesele titularului sau concentrând, al turi de interesele titularului s u actual, i interesele celor care, într-o anumit m sur , depind de supravie uirea întreprinderii (salaria ii, creditorii dependen i de întreprindere, statul i comunitatea local , ca bene ciari de taxe i impozite, dar i ca pl titori de presta ii sociale pentru cei care i-ar pierde locul de munc prin dispari ia întreprinderii etc.). Întreprinderea nu este doar obiectul interesului titularului

14

15

16

17


9Piperea

s u, ci i al celorlalte persoane ale c ror drepturi sau subzisten depind, într-o m sur mai mic sau mai mare, de supravie uirea întreprinderii. Într-adev r, întreprinderea este o surs de locuri de munc , o surs de venituri la bugetul statal sau la cel local, un client pentru furni-zorii de utilit i, un client pentru b nci, un client pentru diver i produc tori de m rfuri sau pres tatori de servicii etc. Întreprinderea este centrul nodal al unei vaste re ele de raporturi juridice i interese economice, sociale i chiar politice. Dispari ia întreprinderii ar însemna dispari ia unor locuri de munc , cre terea ratei omajului, pierderea unui contribuabil, a unui client etc., astfel c salaria ii, statul, comunit ile locale, b ncile sau chiar simplii creditori chirografari sunt interesa i în supravie uirea întreprinderii, iar aceste interese trebuie protejate, uneori chiar împotriva titularului întreprinderii sau a unora dintre creditori. În teoria guvern rii corporatiste, ace tia sunt denumi i, sugestiv, stakeholders, adic ac ionari indirec i ai titularului întreprinderii, în compara ie cu ac ionarii direc i, adic shareholders.

Ca realitate economic , întreprinderea este un organism economic structurat de întreprinz tor pe riscul s u, risc ce const în antrenarea într-o afacere a capitalului, a mijloacelor nanciare i a muncii, elemente de care întreprinz torul dispune personal sau pe care i le procur de la al ii. Din aceast perspectiv , sunt întreprinderi chiar i afacerile organizate de institu ii publice sau de organiza iile non-guvernamentale care, prin de ni ie, nu î i propun ca scop principal al activit ii realizarea de pro t. Este vorba de acele institu ii publice care intervin direct în opera iuni de pia , ca orice întreprindere, f r s exercite prerogative de putere public , cum ar spitalele, casele de asigur ri de s n tate, universit ile, departamentele de utilit i publice organizate de autorit ile administra iei publice locale etc. De altfel, O.U.G. nr. 46/2013 permite insolven a unit ilor administrativ-teritoriale, de genul prim riilor sau al consiliilor jude ene, iar Consiliul Concuren ei a sanc ionat în repetate rânduri autorit i publice (prim rii, ministere) pentru implicarea în trucarea unor licita ii. Pentru un astfel de exemplu, a se vedea E. Mihai, Dreptul concuren ei, Ed. All Beck, Bucure ti, 2004, p. 34, referin a la Decizia Consiliului Concuren ei nr. 197/1999. În acela i sens este i C. Cucu (Eremia), Tez de doctorat..., p. 32.

În practica recent a CJUE s-a mers chiar mai departe. Astfel, în spe a BKK Mobil (cauza C – 59/12, citat mai sus; solu ia s-a pronun at în data de 3 octombrie 2013), s-a decis c poate considerat comerciant, în sensul Dreptului Uniunii Europene i o autoritate public , de felul

caselor publice de asigur ri de s n tate, în m sura în care acestea se comport a a cum o fac, de regul , comercian ii.

În aceast situa ie, casa de asigur ri de s n tate, de i public , trebuie s încheie contracte cu asigura ii (ace tia având calitatea de consumatori), care s nu con in clauze abuzive i care s respecte obliga ia de r spundere pentru produsele cu defecte, precum i obliga ia de ab inere de la practicile comerciale incorecte. În mod evident, o astfel de cas de asigur ri de s n tate nu poate emite decizii de impunere, legea noastr intern (care a dat aceast competen , pân în 2012, caselor de asigurare de s n tate) putând înl turat de la aplicare, pe motiv c este în contradic ie cu Dreptul Uniunii Europene.

Din punct de vedere juridic, întreprinderea este un complex de acte, fapte i opera iuni care, coagulate de scopul producerii de pro t sau de scopul non-pro t al titularului i de riscul pe care i-l asum titularul s u, dau consisten unor activit i de produc ie, comer sau prest ri de servicii, în sine, dar care poate face, ca întreg, obiectul unor acte juridice de sine st t toare, cum ar vânzarea (cesiunea), închirierea (loca ia de gestiune) sau darea în administrare.

4. Întreprinderea nu înseamn numai un complex de acte juridice ale titularului s u, ci i fapte licite sau ilicite aferente exerci iului întreprinderii.

Fostul art. 4 C.com. prevedea prezum ia de comercialitate pentru aceste fapte juridice, cu condi ia ca ele s rezultat din exerci iul comer ului. În actuala reglementare, obliga iile care

18

19

20

21

22

23


10 Piperea

rezult din fapte licite sau ilicite s vâr ite în exerci iul (exploatarea) întreprinderii sunt cârmuite de acelea i reguli ca i obliga iile contractuale, întrucât art. 3 alin. (1) NCC dispune c toate raporturile juridice în care sunt parte profesioni tii sunt supuse noului Cod civil, uzan elor i principiilor generale ale dreptului, deci i obliga iile lor delictuale. Art. 1349 alin. (1) NCC reglementeaz principiile generale ale r spunderii persoanei care este vinovat de lezarea intereselor altor persoane. Pentru a stabili principiul de r spundere se vorbe te de înc lcarea legii sau a obiceiului locului, ca generator de r spundere [a se observa c art. 1 alin. (1), raportat la alin. (6), NCC vorbe te nu de obiceiul locului, ci de obicei sau de cutum ]. Se pune întrebarea dac înc lcarea celuilalt tip de uzan e (uzurile profesionale sau comerciale) atrage i ea r spunderea civil . Cum i aceste uzan e au putere normativ sau putere de clauz contractual explicit (prin trimiterea la ele pe care o fac p r ile în contract) sau implicit (prin mecanismul prev zut de art. 1272 NCC), înseamn c i înc lcarea acestor uzan e determin r spunderea civil , contractual sau delictual . Anumite texte relative la r spundere evoc e întreprinderea, e activitatea comercial , e calitatea de profesionist. Spre exemplu, art. 1349 alin. (4) NCC trimite, în materie de r spundere pentru produsele cu defecte, la legile speciale în domeniu, adic la legisla ia protec iei consumatorilor, care are în vedere profesionistul ca autor generic al prejudiciului cauzat de produsele comercializate consumatorilor. Art. 1358 NCC dispune c , în aprecierea vinov iei autorului faptei prejudiciabile, se ine cont, printre altele, i de calitatea de profesionist a acestuia. F r ca textul s o spun expres, este evident c vinov ia va mai aspru judecat în cazul profesioni tilor, întrucât ace tia sunt cei care trebuie s î i asume riscul activit ii, inclusiv sub raportul poten ialului de pericol la adresa s n t ii, vie ii sau intereselor economice ale consumatorilor. Art. 1363 NCC permite exonerarea de r spundere în caz de divulgare a secretului comercial a aceluia care a fost determinat la divulgare de o împrejurare grav ce privea s n tatea sau siguran a public . Conform art. 1369 NCC, este responsabil fa de victima prejudiciului nu numai autorul direct al delictului civil, ci i instigatorul, complicele, t inuitorul sau favorizatorul acestuia (dup principiile preluate de la r spunderea penal ). Complice, t inuitor, favorizator etc. poate s e i o persoan juridic (pentru care autorul a lucrat, pentru care este prepus, sau pentru care a prestat serviciul). Conform art. 1370 NCC, dac autorul prejudiciului nu poate individualizat dintr-un num r de poten iali autori, atunci to i ace tia sunt obliga i solidar s repare prejudiciul. Reglementarea este similar cu fostul art. 1003 C.civ., dar e mult mai favorabil victimei, l sând co-autorilor sau celor obliga i solidar sarcina probei în demersul de ap rare de solidaritate. Regula enun at de art. 1370 NCC este important în situa ia angaj rii r spunderii administratorilor care fac parte dintr-un organ colegial de conducere a persoanei juridice. Dac nu se poate ti care este autorul, atunci r spund to i administratorii, în solidar.

R spunderea penal a persoanei juridice a fost introdus în dreptul nostru înc din 2005, când au fost instituite sanc iuni penale aplicabile persoanei juridice (amend , dizolvarea) i m suri preventive (suspendarea activit ii, interzicerea particip rii la o licita ie etc.), iar

persoana juridic ce exploateaz o întreprindere poate responsabil civilmente într-o ac iune penal contra unei persoane care a ac ionat în calitate de prepus al s u. În exerci iul sau exploatarea întreprinderii, delictul civil poate rezulta i dintr-o infrac iune de rezultat, ceea ce înseamn cumulul r spunderii civile cu cea penal .

Întreprinderea poate s însemne i exerci iul drepturilor de autor i al drepturilor de proprietate industrial , precum i înc lcarea acestora.

5. Întreprinderea poate exploatat de proprietar sau de un reprezentant al proprietarului. Noul Cod civil de ne te nu întreprinderea în sine, ci exploatarea unei întreprinderi, adic exerci iul sistematic al unei activit i economice, cu sau f r scopul de a ob ine pro t. Rezult c , de regul , cel care î i asum riscul întreprinderii, pe cont propriu, este titularul întreprinderii.

24

25

26


11Piperea

Dar profesionist este i cel care exploateaz întreprinderea în numele titularului. Proprietarul întreprinderii care nu î i exploateaz nemijlocit întreprinderea nu este profesionist, ceea ce este destul de paradoxal. Poate un profesionist care exploateaz întreprinderea a at în proprietatea altuia: (i) reprezentantul (reprezentarea poate rezulta dintr-un contract de mandat sau de agen ie); (ii) administratorul bunurilor altuia (administrarea se poate referi nu numai la unul sau mai multe bunuri individual determinate sau la un portofoliu de crean e, ci i la o universalitate de bunuri, a a cum sunt cele afectate exerci iului unei întreprinderi); (iii) du-ciarul; (iv) locatorul întreprinderii (loca ia de gestiune sau închirierea fondului de comer sunt forme de închiriere a întreprinderii, în cazul c reia proprietarul nu exploateaz afacerea, ci doar încaseaz chirie din exploatarea exercitat de locator). Reprezentarea este reglementat în noul Cod civil în materia regulilor generale ale actului juridic. Un act juridic se poate încheia faptic, direct, de c tre p r i, dar i de c tre reprezentan ii lor. Juridic, efectele actului, încheiat faptic de reprezentant, se produc în patrimoniul reprezentatului. Reprezentarea este mecanismul juridic (tehnica juridic ), iar diferitele contracte sau guri juridice prin care se pune în practic sunt instrumentele acestui mecanism. De esen a reprezent rii este împuternicirea, actul juridic unilateral sau statutar care reprezint voin a principalului de a reprezentat, dar i dovada calit ii de reprezentant în rela iile cu ter ii. Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil, mecanismul juridic al reprezent rii se explica doctrinar i jurispruden ial plecând de la efectele contractului de mandat clasic, prin natura sa un contract care prezum reprezentarea. În noul Cod civil reprezentarea bene ciaz de o reglementare distinct , instrumentele acesteia ind multiple: mandatul, agen ia, intermedierea simpl , exerci iul capacit ii juridice a persoanei juridice prin organele sale de administrare etc. Reprezentantul este un intermediar între principal (reprezentat) i ter ii co-contractan i ai acestuia. Cu toate acestea, reprezentarea nu este de esen a intermedierii, ci doar de natura sa, întrucât legea reglementeaz forme speciale de intermediere care nu includ reprezentarea, ci e numai negocierea, e scindarea efectelor contractului încheiat cu ter ii între efecte ce se produc în rela iile dintre principal i intermediar i efecte ce se produc în rela iile dintre intermediar i ter , între principal i ter neproducându-

se, de regul , efecte. Reprezentarea nu se confund cu intermedierea. Reprezentarea este doar o specie de intermediere. Intermedierea este ceea ce poart denumirea de agency din dreptul anglo-saxon. Contractul de agency d dreptul agentului e doar s negocieze acte juridice pentru principal, e s negocieze i s încheie acte juridice în numele i pe seama principalului. În dreptul nostru, intermedierea este implementat printr-o multitudine de guri juridice – mandat (care poate cu sau f r reprezentare), agen ie, intermediere pur i

simpl , intermediere ocazional . Mandatul poate un mandat pur i simplu sau un mandat f r reprezentare. Mandatul f r reprezentare este specie a mandatului, dar este un gen pentru alte variet i precum: comisionul, consigna ia, expedi ia (expedi ia este un contract conex transportului; în mod normal, expedi ia nu ar trebuit s e considerat o simpl varietate de mandat f r reprezentare). Toate aceste specii de mandate presupun continuitate în exerci iul profesional al intermedierii i asumarea unui risc. De aici concluzia c activit ile exercitate de mandatar sunt ele însele întreprinderi, iar cel care exploateaz întreprinderea (comisionar, consignatar, expedi ionar) este un profesionist.

6. Întreprinderea în di cultate este o afacere care nu este bun sau nu mai este bun i, de aceea, provoac pierderi titularului s u ori se îndreapt c tre faliment. Dac întreprinderea este viabil , indiferent de cauzele di cult ii nanciare pe care o traverseaz , multiplele inte-rese ce graviteaz în jurul întreprinderii impun necesitatea încerc rii de salvgardare a ei, e sub controlul acelora i manageri (atunci când criza se datoreaz conjuncturilor economice nefavorabile), e prin separarea întreprinderii de titularul s u ini ial (în situa ia în care criza se datoreaz incompeten ei sau fraudei managerilor). Preven ia insolven ei înseamn lupta

27


12 Piperea

pentru supravie uirea întreprinderii, care înseamn i supravie uirea drepturilor i intereselor ac ionarilor s i, direc i sau indirec i.

Întreprinderea insolvent este întreprinderea care a e uat. Insolven a, cu corelativul s u – pierderea inerent suferit de debitor i de ac ionarii ori stakeholder-ii s i – poate consecin a unor conjuncturi economice nefavorabile sau rezultatul de cien elor manageriale i, uneori, chiar al fraudelor acestora. Restric iile de drepturi sau prejudiciile aduse stakeholder-ilor sunt consecin e ale insolven ei care, dac la rândul s u este cauzat de culpa, incompeten a sau frauda managerilor debitorului, poate antrena r spunderea patrimonial i, uneori, chiar penal a acestora. Insolven a titularului întreprinderii îi poate afecta pe to i ace ti ac ionari, direc i sau indirec i, mai ales c , în România, majoritatea covâr itoare a cazurilor de insolven înseamn faliment, adic dispari ia debitorului i, în consecin , i dispari ia întreprinderii sale. Din voin a titularului s u ori prin cererea creditorilor, o asemenea întreprindere va pus sub protec ia tribunalului, urmând a diagnosticat , în vederea alegerii c ii de urmat: continuarea afacerii, pe baza unui plan de reorganizare (care presupune masive schimb ri în structura afacerii, precum i în structura ac ionariatului i a managementului acesteia, ba chiar o preluare amiabil sau ostil a afacerii de c tre creditori sau ter i) sau lichidarea, urmat de radierea afacerii din registrele publice. Pe perioada insolven ei, nicio urm rire silit a creditorilor nu mai e posibil , iar crean ele sunt înghe ate la valoarea lor nominal din data deschiderii procedurii. Dac afacerea se continu , contractele în curs ale debitorului se men in, chiar în contra voin ei co-contractantului. Dac afacerea se lichideaz , bunurile din patrimoniul debitorului se vând, iar crean ele se achit din fondurile ob inute din lichidare în ordinea de preferin prev zut de art. 159, 161 din Legea nr. 85/2014 (crean ele garantate sunt privilegiate celorlalte crean e; salariile sunt privilegiate crean elor scale; cele scale sunt privilegiate crean elor chirografare etc.). În ne, dac sunt acte juridice încheiate de debitor în perioada suspect (2 ani anterior deschiderii procedurii), acestea sunt supuse unei ac iuni în anulare, iar dac persoane din conducerea debitorului sau alte persoane cu in uen asupra afacerii debitorului au cauzat insolven a acestuia, vor putea trase la r spundere prin ac iuni ale administratorului judiciar, ale lichidatorului sau ale comitetului creditorilor.

7. Codul civil reglementeaz totalitatea raporturilor de drept civil, inclusiv acelea în care ar implica i profesioni tii. În consecin , nu mai exist „activit i esen ialmente civile” i activit i comerciale prin natura lor (acte de comer obiective) sau prin calitatea titularului lor (acte de comer subiective), ci doar activit i civile. Ceea ce denumeam, înainte de apari ia Codului civil din 2011, „activit i esen ialmente civile”, putem denumi în prezent „activit i ale simplilor particulari”, în raporturile dintre ei, adic activit i care nu presupun sau nu con in raporturi cu profesioni tii. Activit ile care, în perioada de dinainte de 1 octombrie 2011, erau considerate în mod tradi ional „esen ialmente civile” i, deci, nu puteau face parte din obiectul de activitate al unei societ i comerciale, pot în prezent obiecte ale unui exerci iu sistematic, deci ale unei întreprinderi. Astfel de activit i, cum sunt opera iunile imobiliare, agricultura, exploatarea unor brevete de inven ie, a unui know-how, a unor m rci, a unor drepturi de autor etc., considerate în trecut „esen ialmente civile”, pot în prezent obiectul exclusiv sau complementar ori conex al unei întreprinderi. În plus, în mod evident nu mai exist dihotomia întreprindere comercial – întreprindere civil , ci doar conceptul unic de întreprindere. i, în orice caz, din moment ce în Dreptul Uniunii Europene, no iunea de comerciant se confund cu cea de întreprindere, înseamn c distinc ia dintre întreprinderea civil i cea comercial este irelevant [pentru o p rere diferit , a se vedea St.D. C rpenaru, Dreptul comercial în condi iile noului Cod civil, în CJ nr. 10/2010; în opinia profesorului C rpenaru, o întreprindere care ca scop ob inerea pro tului este o întreprindere comercial sau economic , în timp ce o întreprindere f r scop lucrativ este o întreprindere civil (necomercial )].

28

29


13Perju

Art. 4. Aplicarea prioritar a tratatelor interna ionale privind drepturile omului(1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispozi iile privind drepturile i libert ile

persoanelor vor interpretate i aplicate în concordan cu Cons tu ia, Declara ia Universal a Drepturilor Omului, pactele i celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dac exist neconcordan e între pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, i prezentul cod, au prioritate reglement rile interna io-nale, cu excep ia cazului în care prezentul cod con ine dispozi ii mai favorabile. [art. 1 NCC; art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (1) din Cons tu ie]

Comentariu1. Dreptul intern i tratatele interna ionale privind drepturile omului. În principiu,

tratatele interna ionale rati cate de România nu cuprind dispozi ii speciale de aplicabilitate în dreptul intern român. Cu toate acestea, în materia drepturilor fundamentale ale omului, „Conven ia european are caracter normativ, constrâng tor pentru statele contractante, prev zut cu un mecanism jurisdic ional e cient de asigurare a angajamentului statelor, în sensul respect rii dispozi iilor sale” (a se vedea C. Bîrsan, Conven ia, p. 5). Recent, jurispruden a CEDO a subliniat c , de i „statele contractante nu au obliga ia formal de a încorpora Conven ia i protocoalele adi ionale în ordinea intern de drept, din principiul subsidiarit ii rezult c jurisdic iile na ionale au îndatorirea ca, în m sura posibilului, s interpreteze i s aplice înse i normele lor de drept intern în conformitate cu dispozi iile Conven iei” (a se vedea C. Bîrsan, Conven ia, p. 59). În ordinea juridic intern a României, dispozi iile Conven iei europene au for constitu ional i supralegislativ [art. 11 alin. (2) i art. 20 alin. (1) din Constitu ia revizuit ], proprie, de altfel, tuturor actelor interna ionale la care România este parte, e ele universale sau regionale europene, specializate, multilaterale sau bilaterale. În sensul ar tat (supra la pct. 1 din Comentariul la art. 1 NCC), dispozi iile Conven iei europene sunt izvoare de drept. Ca urmare, în spiritul acestor idei generale, consacrate constitu ional în dreptul intern român, dispozi iile privind drepturile i libert ile persoanelor, cuprinse în noul Cod civil, vor interpretate i aplicate în concordan cu actele interna ionale prin care sunt protejate drepturile omului – art. 4 alin. (1) NCC.

În absen a unei reguli formale de încorporare ad litteram a normelor interna ionale rati cate, redactorii noului Cod civil au avut în vedere, deductiv i primordial, obliga ia legiuitorului de edictare, în concordan cu aceste norme, a noilor reglement ri privind drepturile omului.

2. Prioritatea reglement rilor interna ionale. Eventualele con icte între actele interna-io nale privind drepturile omului i noul Cod civil sunt sanc ionate, pe baza principiului

prio rit ii reglement rilor interna ionale, cu inaplicabilitatea normelor interne contrare, cu excep ia celor mai favorabile – art. 4 alin. (2) NCC. Procedural, contrarietatea poate invocat cu efecte inter partes „în fa a oric rei autorit i publice române chemat a aplica norma în discu ie, inclusiv în fa a instan elor judec tore ti pe baza principiului liberului acces la justi ie” (a se vedea C. Bîrsan, Conven ia, p. 102). Partea interesat are deschis i calea excep iei de neconstitu ionalitate, ipotez în care declararea neconstitu ionalit ii normei interne de c tre instan a de contencios constitu ional, are efecte erga omnes (a se vedea C. Bîrsan, Conven ia, p. 102, 103).

Art. 5. Aplicarea prioritar a dreptului Uniunii EuropeneÎn materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplic în

mod prio ritar, indiferent de calitatea sau statutul p r ilor. [art. 4 NCC; art. 11 alin. (2), art. 148 alin. (2) din Cons tu ie]

1

2

3

Perju

Art. 4-5


14 Perju

Comentariu1. Aplicarea normelor dreptului comunitar în dreptul intern. Prioritatea dreptului

comu nitar de ne te, la nivel de principiu fundamental, raportul dintre dreptul intern al statelor membre ale Uniunii i dreptul comunitar ca subsistem al dreptului european. Enun ul, caracterele i efectele principiului priorit ii dreptului comunitar au fost formulate în hot rârile Cur ii de Justi ie de la Luxemburg (CJCE) i introduse ulterior în tratate (a se vedea M. Voicu, Introducere în dreptul european, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2007, p. 28, 88). În esen , principiul priorit ii exprim ideea, monist , de întâietate a dreptului comunitar fa de dreptul intern. Toate normele comunitare trebuie s prevaleze asupra ansamblului normelor na ionale, inclusiv la nivel constitu ional (CJCE, hot rârea dat în 1964 în cazul Costa/Enel, rezumat de M. Voicu, Introducere în dreptul european, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2007, p. 88-90). În situa ia unui con ict între dreptul comunitar i cel intern, autorit ile i instan ele statale trebuie s lase neaplicat dreptul na ional contrar (a se vedea M. Voicu, Introducere în dreptul european, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2007, p. 89).

2. Consacrarea legislativ a principiului aplic rii prioritare a dreptului comunitar. În spiritul acestor idei, art. 11 alin. (2) din Constitu ia României prevede c tratatele rati cate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Aderarea României la Uniunea European a consemnat, totodat , la nivel constitu ional, c prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglement ri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fa de dispozi iile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare [art. 148 alin. (2)]. Textul art. 4 NCC dezvolt textele constitu ionale prin cons n irea, pentru materiile pe care le reglementeaz , a priorit ii normelor dreptului comunitar, caz în care calitatea sau statutul p r ilor nu prezint însemn tate.

Pentru ideea c , în dreptul interna ional public, contractul normativ, sub forma tra ta-tului, reprezint izvor principal de drept, a se vedea N. Popa, Izvoarele dreptului, în N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, ed. a 2-a, Bucure ti, 2005, p. 178.

Capitolul II. Aplicarea legii civile

Bibliogra e: Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2007 (citat în continuare Gh. Beleiu, Drept civil); T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I, Ed. Academiei, Bucure ti, 1967 (citat în continuare T. Iona cu .a., Tratat de drept civil, vol. I); I. Reghini, . Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere în dreptul civil, ed. a 2-a, Colec ia Universitaria, Ed. Sfera juridic , Cluj-Napoca, 2008 (citat în continuare I. Reghini, . Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere); E. Lupan .a., Drept civil. Partea general conform Noului Cod civil, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012 (citat în continuare E. Lupan .a., Drept civil. Partea general conform Noului Cod civil); G. Boroi, Aplicarea în timp a Noului Cod civil, în www.inm-lex.ro/ ier (citat în continuare, G. Boroi, Aplicarea în timp a Noului Cod civil).

Art. 6. Aplicarea în mp a legii civile(1) Legea civil este aplicabil cât mp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroac v . (2) Actele i faptele juridice încheiate ori, dup caz, s vâr ite sau produse înainte de intrarea

în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prev zute de legea în vigoare la data încheierii sau, dup caz, a s vâr irii ori producerii lor.

1

2

3

noul cod civil - beckshop

Documents