CURS DE GEOGRAFIEPENTRU

INVATAMENTULUI PRIMAR DE AMBE-SEXE

NOTIUNIDE

GEOGRAFIA ROMAMEI§I

TARILOR ROMANE SUBJUGATE

PENTRU ELEVII DIN

CLASA III PRIMARA URBANA SI RURALADE

G. T. BUZOIANUPROFESOR DE GEOGRAFIE LA LICEUL MIIIAIU VITEAZU.

EDITIA VIIaprobata de Ministerul instructiunei pub /ice fi intocmitil conform

actualului program.

BUCURESCI

00LIOTE.,,

ACABEIR-1-flIE1 *

pom, An044

EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG, STR. ELARI 18.

1894.

Pretul 45 haul.

_

Z.

= C- s--

,'left

CURS DE GEOGRAFIEPENTRU

UZUL INVATAMENTULUI PRIMAR DE AMBE-SEXE

NOTIUNIDE

GEOGRAFIA ROMANIEI§I

TARILOR ROMANE SUBJUGATE

PENTRU ELEVIT DIN

CLA SA III PRIMARA URBANA SI RURALADE

G. T. BTJZOIANUPROFESOR DA GEOGRAFIB LA LICEUL MIHAIU VITEA4U.

ICDITIA. VIIaprobatti de Ministerul instructiunei pub /ice Fi intocmitii conform

actualulul program.

BUCUR ESCI

EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG, STR. §ELARI 48.

----....to

,---,-_,..- 4r..-3-.--

-1894.

BUCURESCI

TIPOGRAFIA MODERNA GR. LUIS, STR. ACADEMIEI, 24

TRIMESTRUL I

DE LA JUDE! LA TARA

Imprejurul judetului nostru se mai afla si alte ju-dete, car! sunt si ele compuse din plasi, iar plasiledin comune.

Numerul tutulor judetelor, dimpreuna si cu judetulnostru, este de trel-zeci si doa.

Aceste trei-zeci si doa de judete alcatuesc Cara ro-maneasca, sau ma! scurf Romania.

Marimea fi hotarele naturale gi politico

Romania se margineste la Nord si West cu Austro-Ungaria ; la Est cu Rusia si Marea-Neagra ; la Sudcu Bulgaria si la, West cu Serbia si o parte din Bana-tul Timesana.

Muntii Carpati o desparte de Austro Ungaria ; Pru-tul de Rusia ; Dunarea de Bulgaria si Serbia pan& laVerciorova

Muntil Carpati, Prutul si Dunarea formeaza limitelenaturale ale tare' ; iar de la Bistrita si pana", la Prutintre Moldova si Bucovina, precum si linia de la Silistrapana la Mangalia (Ilanlic), care margineste Dobrogeade Bulgaria, formeaza limitele conventionale. -1)

1) La acest capitol institutorul va procede ast-fel : Va face mai an-tai pe tabla conturul judetului invatat in anul precedent, repetandast-fel materia trecuta ; apoi va lucra unul cate unul conturul jude-telor inconjuratoare, aratand ca, ca judetul invatat, mai sunt si altoasemenea judete. Dupa ce le va termina, va duce linia Carpatilor, a-pt:A linia Dunarea, aceea a Prutului si in fine accea a Mare' Negro.Sub acest desen simplu, el va infg,t.sa conturul tarel romanesti.(Vezi harta IV din Atlasul manual pentru Clasa III.

4

Suprafata totall a tareI noastre atinge o intinderede 130,000 chilometri patrati.

Re lieful pamentulul

Partea cea mai ridicata a pamentulul o formeazamuntil Carpatl. Acesti munti se intind Fara intreru-pere, de la Verciorova si pans in Bucovina. El trimit,in Muntenia si Oltenia spre Sud si in Moldova spre SudEst, ramurile lor, care se pierd in campia format& de-a-lungul Prutului si Dunard.

Muntii Muntii Carpati se impart in urmatoarelegrupuri:

In Oltenia : Muntii Mehedintului, muntii Vulcan §i alParingului;

In Muntenia : Muntii Edgaramlui, al Band §i at Bu-zeulul.

In Moldova : Muntii Vrancef, al Oituzidui, al Terca-ului, a' Hangului, al Bistritti §i ai Dornet.

Prfurl. Verfurile cele mai inalte din lantul Car-patilor sunt : Paringul §i Timpa in Oltenia ; Negoiul,Piatra Craiului, Omul §i Caraimanul in Muntenia ; La-clituNl, Ceahldul §i Retraul in Moldova.

Treater): Riurile mai ales, care strabat muntilnostril, formeaza nenum6rate trecatori din Transilvaniain Cara noastra.

Printre cele mai importante, deosebim pe cele ur-matoare :

1) Trecatoarea Preform, pe unde trece calea fe-rata, care merge in Banat.

2) Trecatoarea Paiuf, formats de riul Jiu.3) Trecatoarea &anent, formats de riul Olt.4) Trecatoarea Bran, format& de un afluente al

Dambovitel.5) Trecatoarea Predeal, peste care trece o aka, tale

ferata, care merge in Transilvania.

5

6) Trecatoarea Oituzu/, formata de riul Oituz.7) Trecatoarea Tulgheq, formata de Bistricioara.

Tree toare,a Cornul Luncel, formata de riul Mol-dova.

9) Trecatoarea Itzkani, pe unde trece calea feratain Bucovina.

10) Trecatoarea Mihtiileni, la intrarea Siretului.In Basarabia se trece prin mai multe punte dupe

Prut, printre care notam pe Ungheni, pe unde trececalea ferata ; iar in Bulgaria trecerea se face pe ladiferite porturi situate pe Dunare. 1)

Foloasele Muni lor

Muntil Carpati sunt de mare folos pentru Cara noa-stra. Inainte de toate el" formeaza un zid de apararein contra Ungurilor, in cazul cand acestia ar devenivrasmasii nostri pe fat/.

Muntii nostril" sunt acoperiti cu paduri de brazi sialte lemne trebuincioase oamenilor ; iar pkunile fornutresc sate de mil de o'.

Tot din munV se estrage marl cantitatl de var,care, pacura si diferite pietre de moara si de con-structiuni. In afara de astea muntil nostril contin sio multime de ape minerale precum si alte bogatii, pecare nu le cunoastem Inca.

Cursurl de apd

Din munt,i1 Carpati isvorasc toate apele Wei noastre.Ele curg toate spre Dunare. unde se si varsa.

Riurile marl ale Romaniel sunt :1). Jiul, care vine din Transilvania, trece in Cara pe

') Pe conturul fl" out in Qedinta precedentk institutorul va nota laLieu' respectiv toate trecatorile.

(Vezi tabla IV din atlasul manual).

J3

6

la pasul Paiu§ (Vulcan), curge spre Sud, uda ora§eleTargu-Jiti qi Craiova gi se varsa langa Bechet.

Jiul se incarca cu Motrul pe dreapta §i cu GPor-tul i Amaradia pe stanga.

2). 0/iu/, care vine 'din Transilvania, trece in tar&pe la pasul Caineni (Turnu-ro§u), curge spre Sud, uda.Ramnicu Valcei, Draga§ani i Slatina §i se varsa inDunare intre Islaz §i Turnu Magurele.

Se incarca cu Oltetul pe dreapta i cu Topologul pestanga.

3). Medea cu Teleormanul, ies amandoa din judetulArge§, curg spre Sud ysi, dupa ce se impreuna, se varsa.In Dunare, formand o delta mare.

4). Argefu/ vine din virful Negoiul, trece pe lang&°rap' Piteti i, dup& ce se incarca pe stanga cuDoanina i Dambovita. se varsa in Dunare langa Oltenita.

Riul Dambovita uda Bucure§til.5). lalomita iese din muntii Barsei, curge mai intat

spre Sud, apoi spre Est, uda orapl TergoviOeSlobozia. Se varsa langa Piva Pietrei. Se incarca pe,

,stanga cu Prahova.6). Siretul vine din Bucuvina, trece in Cara pe la

Mihaileni, curge mai intai spre Est, apoi spre Sud siSud-Est, pans la versarea sa in Dunare.

Se incarca pe dreapta cu :Buaul, care vine din muntii Buzeului ; Trolupl care

vine din Transilvania §i formeaza trecatoarea Ghime-ful ; Bistrita, care vine din Bucovina §i Moldova, carevine tot din Bucovina si trece in tars pe la Comaluncei.

Suceava nu uda Moldova de cat pe o foarte mica.intindere. Ea intl.& in Cara pe la Itzkani.

I) °data cu aceasta institutorul a Mout exercitil la tab'a neagraEl a dus mai luta) linia Carpatilor, apoi aceea a Dunarel gi a Pru-tuluI, iar acum, unul dupe altul, el trage cursul riurilor.

harta V din Atlasul manual).(Vecli

').

si

7

Siretul se incarca pe stanga cu Berladul.7). Prutul, care vine tot din Bucovina, ultra In tarn

pVila Mamornita, curge mai Intai spre Est, apoi spreSud. Uda oraele Herta, Rad'auti i Falcia qi se varsain Dunare langa Rent

Se incarca pe dreapta cu Bahluiul, J2jia, Elanul qialtele mai mid.

Lacuri, insule.

Pe MO, Dunare se afla un qir de lacuri formatein mare parte de Dunare. Astfel, incepend de la Westspre Est, intelnim pe cele urmatoare :

.1Vedeia (Dolj) ; Potelu (Romanati) ; Suliaiul (Teleor-man) ; Greaca (Ilfov); Calara0 (Ialornita); Bratq (Co-vurlui).

In Dobrogea se afla lacurile ; Bazim, Golov4tea,Smeica i Sinoaia, formate de Marea Neagra; apoi Ba-Jadag, i altele formate de riuri.

In interiorul Romaniai se gasesc ; Illostiftea, in Ilfov,Balta alba in R.-Sarat si altele mai midi.

Fluviul Dunarea care ne margine0e despre Serbia'Ana la Vidin (Calafat) i despre Bulgaria pana laSilistra (Calara0, este presarat cu o multime de in-stile sail ostroave marl qi mid, dintre care cea maimare parte in de Romania.

Printre cele ma! marl deosebim pe cele urmatoare :Ostrovul mare in Mehedinti. Ostrovul Calafat, in fata

Calafatului i Copanqa, in fata lacului Nedeia.Katnovq, in fata oraplui Islaz.Pirsina, in fata lacului Suhaiu, Wardin qi Boa'in

in dreptul judetului Teleorman.Aceste trei din urma in de Bulgaria.Ostrovul St. George, intre Giurgiu i Rusciuc.Insula Lung i Albina, in judetul Ilfov.

8

Ostrovul Prival, Tulchea mare si Ba /ta, coprinsa in-tre Dunare si bratul Borcea, in Ialomita ;

Ostrovul Popa si Coada lupulza in Braila.In marea Neagra, cam in dreptul bratului Chiia,

se afra insula Prpilor.

Clime

Clima tare noastre este foarte sch.mbatoare. Verilesunt de ordinar arzetoare si iernele friguroase ; iarprimavara si toamna sunt in general scurte.

Pe Tanga munti iarna este mai lunga ; iar spremarginile Dunare', venturile sufla aproape

Producte naturale

Cerea/e. Romania este o Cara agricola.Jumatatea tare' despre Dunare si Prut produce

mai cu seams grant, porumbul, orzul, ov6zul, si via; iarprin partite muntoase se afla paduri nesfarsite debrazi si alte lemne trebuincioase la constructiuni.

Animale. Bogatia pasunilor inlesneste mult cresterea.vitelor. Se gases° ol multe, bol, bivoli, cal, porci, capresi asini.

Mine Prin munti' nostri se ga'sesc mine bogate,dar putine minerale se exploateaza.

Printre acestea din urma se deosibeste sa-ea, careaduce un mare venit statului, petroliul si intru cat-vaargila.

Ape minerale. Tot de bogatiile minerale in si apeleminerale reci 1), printre care se deosibesc stabilimen-tele de la Ca/imane01 (Valcea), Lacul Surat (Braila),Slanicul (Bacati), Baltatesti (Neamtu) si altele.

') Se gase°te la Bivolarl pe Olt, judetul Arge§ ni§te izvoare de apeminerale calde.

mere'.

9

LOCUITORII

Original Limba ii Religiunea

Romanii de astazi sunt de origin& Latina. Latinaau fost adusi in aceste tinuturi de catre Traian, im-pe'ratul Rome!, care traia pe la anul 100 de la Christ.El a trebuit s'a infranga si. sa nimiceasca mai int'aipe Dad, carl locuiat Inca de mult prin aceste tinuturl.Dupa ce s'ait asezat Romanii in Dada, el s'at ames-tecat cu Dacil, cari mai remasese, si din aceasta a-mestecatura a esit poporul roman de astazi.

Limba ce vorbesc Romanii se trage din limba La-tina, vorbita odinioar'a de marele popor roman.

Romanii profeseaza religiunea creOina, care se maichiama si ortodoxa, pentru ca tine de biserica greaca.

§eful religiunel noastre este Mitropolitul.

Marca tare(

Marca tarei este o aquila (vultur), un cap de boil(zimbru), un leu si doi delfini.

Culorile nationale sunt albastru, galben si rosu.

TRIMESTRUL II

IMPARTIREA NATURALA A ROMANIEI

Tara romaneasca se compune din urmatoarele patruregiuni :

1). Oltenia, care se coprinde intre Dunare, Carpatisi riul Olt;

2). Muntenia, care se coprinde intre Dunare, Carpatici Milcov ;

3). Moldova, coprinse, intre Milcov, Carpati §i Prut;4). Dobrogea, situate, intre Bulgaria, Dunarea si

Marea Neagra.Din puntul de vedere natural, toate, Cara se im-

parte In trei zone :1). Zona munfilor, care este formate, de lantul mun-

tilor Carp41 de la Verciorova §i pane, la intrareaBistritei in Moldova. In aceasta zone, inaltimele mergpane, la doe, mil i mai bine de metri.

2). Zona dealurilor, care incinge Ora prin mijloc,intocmai ca un brau. Inaltimele in aceasta zone, nutree peste 700 metri.

3). Zona qesurilor, care °cup& restul tareT, de-alungul Dunarel pane, la Galati al Prutului.

Pe aceasta zone, nu se ved de cat foarte putinecu totul neinsemnate.

In aceasta zone se cultiva cele mai multe cereale.inaltimi

pi

12

Imparfirea administrative.

Tara romaneasca se imparte in 32 de judge.In capul fie-carui judg se afla cate un prefect, Arereprezinta, guvernul.

Aceste judge sunt :Meheding cu capitala T.-Severin; Oorj, cu capitala

Targu-Jiu; Dolj, cu capitala Craiova; Valcea, cu capi-tala R.-Valcea; Romanall, cu capitala Caracal. Acestecinci judge alcatuesc provincia Oltenia..

Argeq, cu capitala Pite01; Oltul, cu capitala Slatina;Temorman, cu capitala Muscel, cu capi-tala Campu-Lung ; Wasca, cu capitala Giurgiu; Dam-bovita, cu capitala Targovi0e; Prahova, cu capitala Floe-Of; Ilfov, cu capitala Bucure0i; Buzaa, cu capitala Bu-zeg; cu capitala Calarap; Braila, cu capitalaBraila si Ramnicu-sarat, cu capitala Ramnic. Acestejudge alcatuesc provincia Muntenia.Covurlul cu capitala Galan; Tecucia, cu capitala Te-cucia; Putna, cu capitala Fomni; Tutova, cu capitalaBa'rlad; cu capitala Vaslul; Icia, cu capitalaHu$; Roman, cu capitala Roman; Bacau, cu capitalaBaca; Neamfu,cu capitala Piatra; Suceava, cu capitalaFalticod; Iasi cu capitala la0; Botosanl, cu capitalaBotopni i Dorohoiu, cu capitala Dorohoiii. Aceste ju-dge alcatuesc provincia Moldova.

Tulcea, cu capitala Tulcea ci Constanfa, cu capital%Constanta alcatuesc Dobrogea.

Notd. Aceastd lectie se va face numal cu ajutorul dosemnulul pe-place sau pe tabla neagra. Institutorul va trage mal intai conturulOrel Si in urma va desena conturul judetelor §i capitalelor respective.Lectia se va considera invatata, numal atunci ctind fiecare elev vaputea sä o deseneze din memorie.

Call de comunicatiuneCale de comunicatiune sunt de doe feluri : cal pe

uscat si cal pe ape.

T-Magurele;

lalomita,

Vaslul

13

Cele de pe uscat sunt iarasi de doa feluri : car fe-rate si sosele.

'- Cu privire la caile ferate Romania posed' deja oret,ea complecta, care pune in legatura toate capita-lele de judete, precum si alte orase

Centrul acestor cal ferate este capitala tares.De la Bucuresti pleaca cal ferate la toate directiunile.Liniile principale sunt :1). Bucureqti, Iterciorova, prin Titu, Pitesti, Slatina

si Craiova.2) Bucureqti, Itzkanl, prin Ploesti, Buzeil, Ramnicu-

Sarat, Focsani, Ajud, Bacau, Roman, dimpreuna culinile laterale la Iasi, Botosani si Dorohoit.

3). Bucuresfi, Giurgiu -prin Comana.4). Bucureqti, Fetelti, Cerna-voda, Constanfa.5). Bucureqti, Predeal prin Ploesti, Campina, si Sinaia.De-a lungul acestor cal ferate se afla, cate o sosea

care conduce de la un cap la cel alt al tares. Aces-tea sunt sosele nationale. Afar' de acestea mai suntsi diferite alte sosele judetene si comunale.

Cal pe apd. Cate-va din riurile noastre servesc dreptcal de transport al produselor de prin regiunea mun-tdlor. Ast-fel sunt riurile Oltul, Argesul, Siretul, Bistrita,Moldova, Trotusul si Buzeul si mai cu osebire Prutuloare-cum navigabil pana aproape de Husi.

Pe aceste riuri se transporta mai cu seam' lem-naria. Mijlocul de transport este pluta.

Pe canalul Borcea se transport' cantitati marl decereale.

Nota. In harts lectiunel precedente se vor nota caile ferate, tragan-du-se linile princip ale (ferate) prin diferitele orase.

Agricultura

Agricultura este cea d'intai si cea mai mare dinbogatiile tarei. Cultura cerealelor varieaza dupa diferi-

.

14

tele zone ale solulut. Ast-fel in zona mut4ilor nu sepoate ara si, prin urmare, nu se poate cultiva cereale,afar' de foarte mid cantitati de porumb.

In zona dealurilor se gasesc vine, care constituescuna din importantele boga4ii ale tare.

Printre cele mai bune vinuri se deosibesc cele deDragasani, Odobesci si Cotnari. Afar 'a de vinuri, inaceasta zona se cultiva prunii, din care se fabric'tuica ; iar in ce priveste cerealele, se cultiva multporumb si prea putin din cele-alte- cereale.

In zona sesului, care este si cea mai mare, se cul-tiv'a', numal cereale, d'impreuna cu diferitele plante indus-triale si alimentare.

Porumbul serveste ca nutriment poporului de la tail,.El se produce mai mult de cat on -ce alt cereal

Ordul vine imediat dupa porumb. In fie-care an seexport' cantitat,1 considerabile.

Vin apoi secara, orzul si rapita; apoi inul, ceinepasi tutunul, precum si tot felul de legume, ca fasole,linte, cartoff, etc.

Pe langa agricultura se mai adaoga la bogatia ge-neral& a tares si vitele, a caror crestere este inlesnitade bogatia pasunilor si livezilor.

Se gasesc of multe, apoi boi si bivolt, cal', pore!,capre si asini.

Prin regiunile mnntoase se gasesc cele mai multeof si capre ; iar pe la camp se gasesc din contracel mai multi hot si cal. Bivolil se gasesc mai multprin judqele de langa Dunare.

Minerals

Prin munVi nostril se gasesc foarte multe mineralesi metale.

Acelea care se exploateaza mai mult sunt :

6fr

15

1). Pietrele de moara, pietrele de constructiune §ide pavat.

2). Varul, intrebuintat mai ales de tarani.3). Argila, din care se fabric& olaria in genere.4). Sarea, care se estrage de Stat in cantitati mart

de prin diferitele Ocne.4). Carbunil de pament.5). Pacura din care se scoate petroliul.Afara de acestea se mai gasesc prin muntii no§tril

§i diferite alte minerale, cart nu se exploateaza, sailcar' se exploateaza foarte putin.

Trebue sa mai notam §i diferitele stabilimente deca Oletne5sti §i Calimdnefti in Valcea; Pacioasa in

Dambovita; Slanicul in Bacaa ; Beatatasi in Neamtu;Lacul-Sarat, in Braila, precum qi altele mai putin in-semnate prin cele-alte judete.

Industria fi comertul

In privinta industriilor, tara noastra este Inca Ina-poi. Cele mai importante din industrile noastre sunt :

Estragtrea &Int §i a petroliului; apol olaria, stela-ria, varul §i pietrele de moara.

Se fabrica hartia §i zaharul.Fabricarea scandurilor de brad, precum §i a altor

lemne de constructiune, se exercita pe o scar& Intinsaprin toata regiunea muntoasa.

Se mai fabric& apol berea, uleiuri de in, canepet §irapita ; lumanari de sett, de ceara, tabacirea pieilor §ialtele. In fine diferitele tesaturi de land, postavuri or-dinare §i pe la tara borangicul.

Comertul Orel noastre se face cu mai toate t'ariledin Europa. Se exports mart cantitati de cereale, a-nimale, piei §i diferite alte producte §i se importltot felul de unarfuri, maOnT, stofe etc.

MT,

16

DESCRIEREA REGIUNILOR ROMANIEI

OLTENIA

A ceasta regiune se Oa coprinsa Intre Olt, Dungresi Carpgi.

Ea este acoperita in partea de Nord si Nord-Westcu ramurile Carpatilor, care se prelungesc pang a-proape de Craiova.

Oltenia e strabatuta de rIul Jiu de la Nord la SudBasinul acestui riu doming trei parti din aceastaregiune.

Acest riu izvoraste din Transilvania, trece in Carape la Paius, strebate prin miiloc judeOle Gorj Doljsi se arunca in Dunare Tanga portul Bechet. Jiul seincarca pe dreapta cu llotrul, care strabate judetulMehedinti si lismana unita cu Bistrita, care uda ju-detul Gori ; iar pe stanga cu riul Gilort, care str6batejudetul Gorj si cu Amaradia, care trece prin judetul Dolj.

Oltenia e strabatuta prin mijloc de calea ferata prin-cipals, de la Verciorova pang la Piatra, trecend prinFilial si Craiova. De la Filial se desface o linie la -terala la Tergu-Jiu ; iar de la Craiova se desface altala Calafat.

Oltenia coprinde urmatoarele cinci judete:

Mehedinil

Se coprinde intre Banat la Nord-West, Dunarea la Sud-West, Gorj laNord-Est si Dolj la Sud-Est.

Partea de Nord West este acoperitacu ramurile muntilor 21/ekedintuba.

Afar& de Dunare, acest judet esteudat rIul Motru, care merge inde

17

Jiu; Topolnita, care se varsa in Dunare si o parte dinCerna, care trece in Banat.(1,In acest judet se produc cereale in partea de Sud.Fiin munti se alb', multe paduri si pasuni, unde pastturmele. Alta, data producea multa miere si ceara,din care cauza are marca o albina.

Turnu-Severin (8000 locuitori). Capitala judetului.Port la Dunare. Oras vechiu. Aci se observa urmelepodului lui Traian.

Baia de Amnia (1500 loc.). Este situata spre Nordin munti.

Verciorova este puntul de trecere (calea ferata) inAustro-Ungaria.

Topolnita si Strehaia sunt manastiri.Calea ferata vine despre Filial si trece in Austro-

Ungaria pe la Verciorova.

Gorj

Nord ; Mehedinti la West ; Dolj la SudSe coprinde intre Transilvania la

GORJIU Si Velcea la Est. Marca este un Cerb.Este acoperit de ramurile muntilor

Vulcan.Este udat de riul Jiu, care intra pe

la Paius Si se incarca apoi cu Tismanaunita cu Bistrita pe dreapta si cu Gilortu pe stanga.

Produce putine cereale ; este bogat ins& in paduriSi pasuni. Produce de asemenea Si vinuri de a douacalitate, in raport cu alte vinuri din Cara.

Tegru-Jiu (4500 locuitori). Capitala judetului. Esteasezat pe malul stang al Jiului.

Carbunqti §i Petrelsti suut comune mat importante.Tismana §i Polovrad manastiri.

18

Ca lea ferata '1 strabate de la Filial (Dolj) pangla T.-Jiu.

Dolj

Se afla intre judetul Valcea la Nord;Romanati la Est ; Dunarea la Sud §iMehedinti la West. Marca un pqte.

In partea de Nord acest judet esteacoperit cu cate-va coline ; iar restuleste campie.

Este udat de riul Jiu, care uda Cra-iova §i se varsa in Dunare rang& Bechet. El se in-carca pe dreapta cu Obedeanu, care vine despre Me-hedinti §i pe stanga cu Amaradia, care vine din Gorj.Mai este udat de riul betsnlituiu, care vine din Me,hedinti se varsa in lacul Nedera.

Acest judet produce cereale, grail porumb maicu seams, in cantitall considerabile.

Din balti i din Dunare se scoate mult pete. Estecel mai bogat judet in ceea-ce prive§te vitele. Pro-duce prin cate-va locuri i vinuri de bung calitate.

Craioya (36.000 locuitori). Este capitala judetului,A§ezata pe stanga Jiului Este centrul de cultura §ide activitate comerciala din Oltenia.

Calafat (4000 loc ) Port la Dunare in fataExports cereale. Bechet, mic port la Dunare.

Negoefti §i Plenita, terguri. Baileqt1 (7000 locuitori),este una din cele mai marl comune rurale din tara.

Jitianul, Bucovajul Sadova manastiri.Calea ferata '1 strabate de la Piele§ti pang, la

de unde trece apol in Mehedinti.

Valcea

Se coprinde intre Transilvania la Nord ; Gorj laWest ; Dolj Romanati la Sud, Argeul i Oltul la

sisi

si

Vidi-nulu!.

k;i

Fi-lias,

si

19

Est. Partea despre Nord este brazdatade ramurile muntilor POringului. Marcaun poOalion.

Este udat de Ofiu/, care '1 formeaza,limita despre Est qi care se incarcape dreapta cu Lotru, Bamnieu, Bistri-

Luneaveful si Oltefu. Aceste riuri is-vorasc toate din culmea Paringului.

Cerealele se cultiva serios numal in plaOle din Su-dul judetulur. In genere se cultiva mai mult porumb.Se deosibete dealul DreigOqanilor, care produce multyin qi de cea mai bung calitate.

Prin munt,I se exploateaza sarea la Ocnele Mari.La Olane01. afara de sursele de apa minerala, segase0e marmora colorata. La gura Lotrului se taiebradul si se fabric& cantitati marl. de scanduri.

Se deosibesc stabilimentele de WI de la Calimetnefti,Olanesti si Govora.

Ramnicu - Vdlcea (6000 loc.) .4ezat pe Olt, la punctulunde conflueazg, cu riul Rimnic.. Este capitala judetului.

Drage4ani (4500 loc.) Pe Olt. Renumit pentru vi-nurile sale. Ocnele Mars (3500 loc.) important prinminele de sare. Harez (800 loc.) terg asezat mai spreWest, in munti. Biureni terg important la 8 Septem-bre. Harez, Cozia, Bistrifa si Arnota manastiri. De laPiatra (Romanati) spre Nord prin Drag4ani la Ram-nicu-Valcei este cafe ferata.

Romanall

Se coprinde intre Valcea la Nord ; Olt§i Teleorman la Est ; Dunarea la Sud ;Dolj la West. Marca un snop de grail.

Este udat de riul Olt, care 'I facetoata limita despre Est, pang, la ver-sarea sa in Dunare langa Islaz §i deafluentii acestuia Olteful si Tezluiul.

fa,

20

In partea de Nord, printre riurl se afla cate-va,dealuri car!, vin din Valcea ; restul ins& este o cam-pie intinsa, ca Doljul. La Sud pe langa Dun'are%_,eafla marele lac Potelu.

Produce multe cereale ci din lac se estrage foartemult pecte.

Caracal (9000 loc.) Acezat cam in centrul judetu-lul. Este capitala. Corabia (1000 loc.) ci Islaz (400Gloc ) portur! la Dunare. Hotaranil ci Popinzalectil, mo-nastiri.

Calea ferata 11 strabate in lung, de la Nord spreSud, de la Piatra la Corabia trecend prin Caracal.

MUNTENIA

Aceasta regiune se coprinde intre Olt, Dunare pan&Galati, Carpati pang la muntele Giurgea ci riul

Milcov.Aceasta regiune este dominata de muntil Fagdra-

pita, Bdrsd munpi Buaului.Basinul Vedef cu Teleormanul doming jucletul Teleor-

man. Cele-alte dog sunt ma! importante.1) Argequl, al carui basin ocupa judetele Argec,

Muscel ci Ilfov. Doamna §i Dcimbovifa sunt afluentlmai mari dupe stanga; Neajlovul qi Glavaciogul dupedreapta.

Basinul lalomitei ocupa judetele Dambovita, Prahova,i Ialomita. Acest lit nu primecte afluenti de cat pe

partea stanga ci printre acectia eel mai important este.Prahova, -unita cu Teleajenul.

Muntenia este strabatuta, de mai multe ferate:din BucurecCi plead, o linie spre Varciorova prin Titu,Pitecti ci Slatina; alta spre Ploecti-Predeal, ci Ploecti-Buzeil. Alta in fine spre Fetecti ci de aci la Cerna-voda ci Constanta. Se desfac liniile laterale: Costegi

la

i

cal

si

Muntif

21

la Turriu-Illagurele; Gole0i-aimpu-Lung i Titu-Ttirgo-viSe. Apoi Slobozia-Ceddrap in lalomita Buzau -Bra-

i 1-Galati.Aceasta regiune se imparte in urmatoarele 12 judge

ArgefMarca un vultur. Se coprinde in-

tre Transilvania, la Nord : judetul Mus-cel, Dambovita si Vlasca, la Est ; Oltusi Teleorman, la Sud; Valcea la West.Este acoperit la Nord de ramurile munti-lor Fagarasului. Este udat de riul Argqincarcat cu afluentele set Valsana si de

Topologul, care merge in Olt.Fiind un judet muntos, nu produce cereale de cat

iu partea de Sud.Se produce de asemenea vin de bung calitate. Se

exploateaza si paduri.PiteM (11000 loc.), este capitala judetului. Situat

apoape de riul Arges.Curtea de Argef (4000 loc ) Situat spre Nord, tot

pe Arges, a fost a doua resedinta a lui Radu-Negru. Langaoras se afla, frumoasa manastire, ridicata de Neagoe Ba-sarab. Afara de aceasta se mai afla mai multe alte ma-nastiri. Calea ferata centrala str5bate acest judet de laCorbu si pana la Leordeni.

of tutMarca un turn. Se coprinde intre

judetul Arges, la Nord; Teleorman, laEst si Sud; Romanati si Valcea la West.Pe la Nord este brazdat de cate-vacoline, restul ample. Este udat deriul Oltul, care.' face limiter spre Westsi de Mille* acestuia : Cungrea mare.

si mica, Tasluiul si altele.

ARGE

0 LI

se A

pi

ZNIE

22

Produce cereale mai In toate partile judetului. Semai produce de asemenea si via.

Sla but (6000 loc.) pe termul drept al Oltului. Capitala judetului. Oras foarte vechiti. In apropiere se afla-manastirea Striharet, cu o scoala de agriculture. Caleaferata centrals strabate acest judet de la Slatina sipans la Corbu.

Muscelu

Marca o aquila pe ramura. Secoprinde intre Transilvania, la Nord;judetul Arges, spre West si Sud, si Dam-bovita, spre Est.

Este acoperit de ramurile muntilorFagarasului.

Este udat de riurile Doamna cufluentil sei, Tergul, Bratia si Argeselul.

Din cauza Ca este mai tot muntos, produce putine-cereale. Se produce si putin yin. Bogatia principal&consta in exploatarea padurilor. Se gasesc multe or.

mptc-lung (10.000 loc.). Situat pe riul Tergu. Estecapitala judetului. Renumit ca aci a fost prima re-Isedinta a lui Radu-Negru. Godenii si Corbil terguri.Bucar, comuna important& Nanzaqtii manastire.

Calea ferata care strabate judetul se desface laGolesti si se opreste la Campu-lung.

Teleorman

Marca trei oi. Se afla coprinsintre judetul Arges, la Nord; Olt siRomanati, la West; Vlasca, la Est ;narea, la Sud. Este udat de riurile :Medea si Teleorman, cari curg de la Nordla Sud, unite si incarcate cu afluentillor ; iar la West de 0/tu , care '1 face

a-

Du-

23

limita spre Romanati si care se varsa langa Turnu-Magurele; apoi de Czi/mettuiu/ unit cu Urluiul, care seyarsa in lacul Suhaiu.

Productiunea cerealelor este importanta, pentru-case cultiva in tot judetul. Cam in centrul judetului seafla campul Burnas, renumit pentru pasiunile sale,unde past turme de ol. Intregul judet, de alt-fel, estebogat in animale domestice.

Turnu-Meigurele (6000 loc.). Port la Dunare. Capitala,judetului. Este situat la gura Oltulul.

Alexandria (11.000 loc.). Oras important cu straderegulate Zid t in 1832.

Zimnicea (4000 loc.). La imbucatura Vedei. Mic portla Dunare.

.Ro#i-de-Vede (4000 loc.). Pe dreapta Veda Orasifondat pe timpul lui Mihaiu Bravul.

In acest judet se gasesc multe ruine din timpulRom anilor.

Calea ferata, care strebate judetul de la Nord spre.Sud, se desface la Costesti si se opreste in T.-Magurele

Dambovita

Marca o caprioara. Se coprinde in-tre judetele Muscel si Arges, la West;Vlasca, spre Sud; Ilfov. spre SudWest;Prahova, spre Est; Transilvania spreNord.

Este acoperit in partea de Nord, de.I ramurile muntilor Fagarasului. Este

udat de riurile Diimbovita, care vine din Mused si de-Ialomita, care vine din muntil Barsel si care uda ora-sul Tergoviste.

Prin partile despre Sud se cultiva cerealele. Se pro-duc si vinuri. Posed& multe animale domestice, madcu seams oi.

24

Tergovi4ea (7000 loc.) situat pe Ialomita, este ca-pitala judetului. A fost si capitala tarei pang la 1716,in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat.

Gaqtf (2000 loc ). Comuna urtiana. Se deosibesteManastirea Dealului, \Tiforita, Golgota si Nueetul, undese afla o erghelie a statului. Calea ferata central&straate judetul de la Leordeni si pawl la Ghergani.

Pra hova

Marca un tap si o coarda cu vita.ie afla coprins Intre judete'e Dambo-vita, la West; Ilfov si Ialomita la Sud ;Buzeil, la Est; Transilvania la NordPartea de Nord este acoperita de muntiiBuzeulai§i Barsei. Este udat de riul Pra-

_ hova, care ese din muntele Caraiman,curge spre Sud, uda Sinaia, resedinta de vara a Re-gelui si Campina. Se incarca pe stanga cu Doftanasi Cu Teleajenul.

Prin partile despre Sud se produc multe cereale.Se deosibeste Dealul mare, renumit pentru vinurile sale.

Productiunea minerala este bogata. Se gasesc minede sare, petrolifi, carbuni de pament etc.

Industrie desvoltata.Ploefti (40,000 loc.) Situat intre Prahova si Teleajen.

Este capitala judetului. Oras industrios si comercial.Campina (4000 loc.) Pe Prahova. Comuna urbana.Valeni, Bum §i Filipe, tip de terg, sunt to ate comune

urbane.Sinaia pe Prahova, resedinta de vara a Regelui,

Susana. Mislea (penitenciar pentru copii,) etc., suntmana, stiri.

Calea ferata centrala strabate judetul de la Crivinapana la Mizil ; iar de la Ploesti merge calea ferataPredeal, pe unde trece in Transilvania._la

si

25

Via" ca

Marca trel stejari. Se coprinde in-tre Arges si Pambovita, la Nord; Ilfov,la Est ; Dunarea, la Sud ; Teleorman,la West. Ca si Teleormanul judetul Vlas-ca este o campie intinsa udata de rIul.Argepa, incarcat pe dreapta cu Eeaj-lovul unit cu -Glavaciocul.

Productiunea cerealelor este importanta, de oare-cetot judetul este cultivat. Este Inca important prinpadurile sale. Are multe animale si produce putin yin.

Giurgiu (22.000 loc ) Este capitala judetului. Portimportant la Dunare. Gratia si Cartojanl tergurf im-portante. Glavaciocul manastire.

Acest judet este strabatut de calea ferata Bucuresti-Giurgiu, care trece prin Comana, etc.

Ilfov

Marca un templu cu sfinta imperati.Este coprins intre judetele Vlasca,la West ; Dambovita, la Nord-West ; Pra-hova, la Nord; Ialomita, la Est ; Duna-rea. la Sud. Intregul judet este o cam-pie udata de cursul .Argeraul, incarcatu -ciboria si D4mbovita, care uda Bu-.

curestii. Argesul se varsa in Dunare Tanga OltenitaProduce multe cereale animale, tutun si yin. Din

bald si Dunare se scoate mult peste.Bucurep, (220.000 loc ) Este capitala judetulul si

a regatuluI Resedinta de iamb'. a Regelui. Scau-nul guvernului, a corpurilor legiuitoare, precum si atutulor autoritatilor superioare. In acest oral se aflatoate scolile, incepend de la cea primara pang la uni-

Intreg.

26

versitate. Cel mai industrios si mai comercial oraldin tarn.

Oltenita (4000 loc.) Port pe Dunare. Exporta cereale,--lane etc. Greaca si Domnestii, comune rurale impor-tante. Pantelimonul (orfelinat), Cernica, Pas &ea, Cal-darusani, Tiganeti manastirl. Marcuta (ospiciti de alie-nap) VeictireM, inchisoare, Plataregi, penitenciar pen--fru femei.

Din Bucuresti pleaca in restul tares patru cai ferate: 1). Bucuresti-Pitestl, care ese din judet pe la Cio-canesti ; 2). Bucuresti-Ploesti, care ese din judet pe laCrivina; 3). Bucuresti Fetesti; 4). Bucuresti-Giurgiu,care ese din judet pe la Gradiste.

lalomita

Marca un peste pe un snop de grail.Se afla coprins intre Prahova, laNord-West; Buzeu si Braila, la Nord;Dunarea la Est si Sud; Ilfov la West.Aproape intregul judet este domiriat deo campie arida si in parte nisipoasa,care se chiama campia Baraganulul.

Marginile acestei campil se ridica de-a lungul malu-rilor Ialomitel si Borcei, formand o coasta inalta si selasa spre Sud pana ce se confunda cu valea Dunarel.

In partea de Nord judetul este udat de riul Ialo-mita, care trece pe langa tergul Slobozia si se varsaianga Piva Pietrei. .

In partea de Est judetul Ialomita este udat de bratulBorcea, care se desface din Dunare la CalarasT si seimpreuna ceva mai la Sud de confluenta Ialomitei.

Valea Ialomitei este cea mai bogata regiune agri-cola, din toata Cara. Din cauza lipsei de apa Bara-.ganul nu este Inca destul de productiv. De si se ara

27

pe cea mai mare parte, el serva Inca pe unele locurtca loc de pasunat. Din aceasta cauz'a animalele sunt

2-umeroase. Se cultiva $i tutun si se scoate multpeste mai cu seamy din lacul Calara$T, Dunare sibratul Borcea.

Calara0 (6000 loc.) Pe stanga Borcei. Este capi-tala. Port pe Dunare, in fata SilistreT.

Urzicen (1900 loc.) Pe riul Sarata, aproape de Ia-lomita. A fost capitala judetalui pan& la 1832. Terg.

Slobozia (1700 loc.) Tut, pe Ialomita, terg important.Piva-Petret (900 loc.) La gura Ialomitel. Mic port

pe Dunare.Acest judet este strabatut de calea ferata Bucu-

resti-Fete$ti, din care se desface linia laterals Ciul-nita-Slobozia $i Ciulnita-Calara$I. Mai este $i linia carevine de la Faure' $i trece tot la Fetesti prin Tandarei._

BuzauMarca un templu cu turnurl $i o pasa-

re. Se afla coprins Intre judetul Pra-hova, la West ; Ialomita, la Sud ;

$i Ramnicu-Sa'rat, la Est ; Putna,la Nord-Est ; Transilvania la Nord.

Partea despre Nord a judetulub esteacoperita de muntii Buzeu/uf si de ra-

murile acestoraPrintre aceste ramuri curge riul Buati, care intra

in Cara pe la pasul Buz'eti, $i se incarca cu Basca Bosilefsi Parscovul pe stanga, $i cu Bcisca Chiojdulid §i N4-covul pe dreapta.

In partea meridional& se cultiva multe cereale. Pro-ductiunea vinului $i a tuicei este importanta. Se es-trage sare, chihlibar var, pacura ci pietre de cons.tructie. Produce vite multe, mai cu seamy oi.

In muntele Penteleti se fabric& cel mai bun cascaval..

Bra-ila

28

Buzeu (16,000 loc.). Situat pe riul Buzeu. Este ca-pitala judetului. Resedinta episcopului.

Mizil (5 000 loc.). Comuna urban si terg.Breaza (2,400 loc.) si Tohanf (2,500 loc.). Renumite

pentru vinurile lor.Ulmeni, important prin fabricarea coniacului.Monteoru, produce multa p'acura.Ciolanul, Bdte0i, Gavanele, Nifon, Vintila-Vodd etc.

sunt mandstiri. La BateM sunt ape minerale.Caleaferata central& intra in judetul Buzet pe la Mizil sise opreste in Buzeii. De aci ea se urmeaza spre R.-Sarat, pe cand o alta linie merge spre Braila prinCilibia.

Br Ailla

Marca o corabie. Se afla coprinsintre judetul Covurlui, la Nord; Ram-nicu-Sarat, la Nord-West ; Buzeil, laWest; Ialomita, la Sud; Dunarea, la Est.

Acest judet este o campie unita, u-data de riul Siret in partea de Nordsi de afluentele acestuia, care -i

formeaz'a limita despre judetul Ramnicu Sarat.Bogatiile acestui judet constail in productiunea a-

gricola si pescarie.Braila. (40,000 loc.). Situat spre Sud de imbuca-

tura Siretului. Este capitala judetului. Primul port peDunare. Exporta cea mai mare parte din cerealeletarei. Comert intins.

In apropiere de Braila se afla un stabiliment debai, numit Lam Sarat.

Linia ferata care vine din judetul Buzet, strebtejudetul Braila' pe la Faurei, lanca si Muftiu. De laBraila tree& in Covurlui pe la Barbosi.

BiaM,

29

Ramnicu-SA rat

Marca un armasar. Se afla co-prins Mtn judetele CovurluT, Tecuciiisi Putna, la Nord si Nord-West; Buz6it,la Sud-West; si Braila la Sud-Est. Par-tea despre Nord-West este acoperita deramurile muntilor Vrancd, ain care is-vorasc mai multe cursuri de apa, ca

Milcovul, care merge in Putna, litimna si Beimnicu-Sarat, care merge in Siret.

In partea despre Est doming cultura cerealelor siIn special a grauldi si porumbuldf. Pe dealuri si munticunt pasuni si livezi, unde past turme numeroase.

Remnicu-Scirat (7000 loc.) Situat pe stanga riululce poarta acest nume. Este capitala judetulul.

Plainefti (Tergu Cucului), terg important, Poiana-1116rulza, Rogoz, Dalhautt si Cote, suet manastiri.

Calea ferata centrala vine despre Buze't si strabatejudetul de la Sud spre Nord.

NOTA. Modul cum se vor preda aceste lectium este deja cu-noscut. Niel unul din aceste judete nu se vor considera invatate, decat atunci cand elevit vor sti sa lucreze conturul fie -carts judet inparte, notand intr'insul cursurile de apa cu linit subtin si cotite, iarmuntit cu hint groase.

Ca sa se poata ajunge aci, elevii vor trebui sa faca numeroaseexercitil pe tablitele lor, conducandu-se dupa desenurile din carte siapoi dupa harta No. 6 din atlasul manual.

Se intelege de la sine ca domnit institutor' si invataton nu vorneglige de a reproduce el mat intat desenul pe tabla neagra, adao-gaud toate explicatiunile ce vor crede necesarit si atragand la fie-ce pas atentiunea elevilor asupra diferitelor accidente fizice sau po-litice.

30

REGIUNEA MOLDOVEANA

Moldova se coprinde intre Carpati, Prut, Dunare,Siret §i Milcov. De la Bistrita §i pans la Prut frontiersdespreBucovina este format& de o linie conventionala.

Aceasta regiune este dominata in partea de Westde lantul Carpatilor i in special de muntil VranceI,ai Oituzu/ui, al Tarcetuluf, ai Hanguluf §i ai Dornef.Ramurile acestor munti se intind mai pretutindenI pan&in valea Siretului. Pe stanga Siretului se afla de a-semenea dealurile Bahluiuluz si acelea ale Barladului,care se intind pan& in dreptul oraplui Adjud.

Daca am imparti regiunea Moldoveana in cincifa§ii longitudinale, patru din ele, §i anume tole despreWest, sunt acoperite de basinul Siretului, §i a cinceade acela al Prutului. Siretul vine din Bucovina pe la

strabate Moldova de la Nord spre Sudse, arunca in Dun'are intro Braila si Galati. El seincarca pe dreapta cu Buzau, Ramnicul-Seirat, Putna,

Trotupl, Bistrita §i Moldova. Ultimul afluente,Suceava nu strabate de cat prea putin judetul Su-ceava.

Moldova este strabatuta pe valea Siretului de caleaferata centrals, de la Foc§ani, prin Mara§e§ti, Adjud,Bacaii, Roman, Pa§cani, Vere§ti §i Itzcani, pe undetrece in Bucovina. 0 alta linie vine de la Galati prinBarbo§i la Tecuciu, de unde se urmeaza la I4 prinVaslui, cu o altar amura la Hu§i. Mai sunt urmatoarelelinii laterale : Adjud-Ocna ; Bacail-Piatra ; Pa§cani-Ia0-Ungheni; Dolhasca- Falticeni i Vere§ti-Boto§ani-Dorohoi.

Regiunea moldoveana se imparte in urmatoarele12 judete:

Mihailenl,

SuNa,

pi

31

Putna

Marca un Bacus stand pe unSe afla coprins intre judetul

Bacau, la Nord; Tecuciu, la Est; Ram-nicu Sarat qi Buzeu, la Sud ; Transil-vania, la West. Toat& .partea de Westeste acoperita de muntii 'Franca, dincare isvorasc riurile Sqifa qi Putna,

Incarcate cu Zabala qi Milcovul, care merg in Siret.In partea de Nord curge Trotuful, care vine din ju-detul Bacau ; iar riul Siret formeaza limita de Est ajudetului.

Cerealele se produc mai mult pe valea Siretului,restul fiind acoperit de dealuri qi munti. Bogatia prin-cipal& a acestui judet consta in renumitele vii dup&dealul Odobetilor qi Panciului.

Foepni (20 000 loc.) Situat aproape de riul Milcov,este capitala judetului. Inainte de unirea principatelor,acest oral era la frontiera dintre Moldova qi Muntenia.

Adjud (2500 loc.) Terg important.Odobefti (4000 loc ) Tot pe Milcov. Localitate impor-

tanta de vinuri.Panciu (2500 loc.) Comert de vinuri. Mera qi So-

vela manA stiff .

Sascut fabrics de mbar.Calea ferata strabate judetul de la Sud spre Nord,

prin Focqani, Mara4eqti qi Adjud ; iar de la Adjud sedesface o linie laterals la Ocna in Bacau.

Tecuciu

Marca o vita cu struguri. Se afla coprins intrejudetele Tutova i Covurlui, la Est; Ramnicu-Sarat, laSud; Putna qi Bacau, la West ; Roman, la Nord. In-

bu-toiu.

32

tregul judet, este acoperit de un Or dedealuri, printre care se deosebesc dealu-rlie .Nieore9tilor §i Dealu-mare.

Printre cursurile de apa ce'l udase deosibe$e Beir/adui, care vine dinjudetal Tutova, trece pe Fang, Tecuciu§i se varsa in Siret, dupa ce s'a incarcat

pe dreapta cu Berheciul §i Zeletinul. Riul Siret ii for-meaza limita despre West.

Cultura cerealelor alterneaza cu viile ysi cu padurile.Tecuciu (9000 loc) Situat aproape pe -termul drept

al Barladului. Este capitala judetiului. NicoraSt (1600loc.) pe riul Tecuciu terg important. B4chitoasa peni-tenciar. Ca lea ferata care strabate judetul vine de la.Barb41, iar de la Tecuciu, o ramura merge la Ma-rase§ti i alta pleaca, spre Bar lad.

Covurlul

Marca o ancora de corabie.Se aflacoprins intre Basarabia, la Est; judetalTulcea §i Braila, la Sud; Ramnicu-Sa-rat, la Sud-West ; Tecuciti, la West; Tu-tova, la Nord-West. Intregul jud4 esteo campie udata de riurile Ilornicea ysi

Covur10, care merg in Prut. Aproapede Dunare, Yang& Galati, se afla marele lac Bratepl,care este strabatut de Prut.

Bogatda acestul judet, consta numal in cereale, carese cultiva in toata intinderea judqului, §i in vite.

Gulag (80.000 loc.) Situat pe Dunare. Este capitala,judetului. Port de prima ordine pe Dunare. Export decereale §i import de marfuri streine.

Pechea (650 loc ) spre Nord-West, terg.Gherghina, ruine antice.

33

Ca lea ferata, care vine despre Braila intra in judet-pe la Barbosi; iar de aci se indrepteaza spre Nord sitrece in judqul Tecuciu.

Tutova

Marca trei pe01. Se afla coprinsintre judetele Vaslui la Nord; Falcia,.-Basarabia si Covurlui la Est; Tecuciu,si Roman, la Sud si West. Intregul ju-det este acoperit de ramurile masivu-lur asa zis al Barladatul, din care is-voi 'asce riul Bcirlad, care vine din ju-

detul Vaslui si trece in Tecuciu Acest riu se incarcacu Tutova si Semila pe dreapta si cu Recea, Trestiana§i altele pe stanga.

Prutul ii face putin limita despre Basarabia.Cerealele se cultiva mai cu seams, prin locurile

joase ; iar pe marginea Prutului se scoate mult peste.Bch-lad (28.000 loc.) Situat pe riul cu acest nume.

Este capitala judetului. A fost ars la 1440 de Tatar!.Illurgeni, PueM, Plopana etc. terguri.Judetul Tutova este str6batut de calea ferata care

vine din judetul Tecuciu qi trece in judetul Vaslui.

Falciu

Marca un bou.Se afla coprins introjudetul Iasi, la Nord; Basarabia, la Est;Tutova, la Sud; Vasluiu, la West. Maitot judetul este acoperit cu dealuri, prin-tre care se scurg riurile: Jijia, care vinedin judetul 14. in direciia de la Nordla Sud; apoi Supd si Prutetul, cari merg

Coate in Prut. Acesta din urma formeaza limita3

-45.1.t.0110

'1

34

despre Basarabia. In fine Elanul, care trece in Tutova.Bogatii le acestui judet constau in productiunea cerea-lelor §i a vitel, in pescarie, care se practica pe langa,Prut, §i in vite. Posed cate-va cariere de piatra, carese esploateaza,.

Huoi (15 000 loc) Situat in centrul judetului §i in-conjurat de dealuri. Este capitala. Aci e reedintaepiscopului de HW.

Fcdciu (2500 loc.) Pe Prut, mai la Sud. Radmet-neni (1200 loc ) UrzeM (1000 loc ) si Docolina (1000loc.) sunt targuri importante.

Acest judet este strebatut numai de linia feratllaterals Crasna-Hu0'.

Vaslull

Marca un stup cu albine. Se aflacoprins intre judetele Ia.i, la Nord; Fal-chi, la Est; Tutova, la Sud; Roman, laWest. Este doming de dealurile masivu-lui Berladean. Este udat de cursul su-perior al Berladului, care isvor4te dinRoman, i de afluentele acestuia, Vaslu-

iul §i altele mai putin importante.Cultura cerealelor se practica in tot judetsul. Se mai

cultiva anisonul §i via.Poseda paduri intinse. Cultura albinelor era alta

data mult mai mnfloritoare. Produce multe vite. Segasesc i cariere de piatra.

Vasluiu (8 000 loc.) Situat la confluents riului Vas-luiu cu Barladul. Este capitala judetului.

NegreOf (2000 loc ) este tergul cel mai importantdin judet. Punge0i §i OoddeM de asemenea terguri.Fastacil §i: Do5rovapl monastiri. Acesta din urrna s'atransformat in penitenciar.

35

Linia ferata, care vine din Bar lad, strebate judetul'de la Sud spre Nord si trece in judetul last.

Roman

Marca trei spice de grau.Se aflacoprins Intro judetele Suceava si Iasi,la Nord; Vaslut si Tutova, la Est; Te-cuciu si Bacau, la Sud; Neamtu, laWest.

Este strelatut de la Nord la Sud..., de o culme de dealurl, numita culmea

,Giurgenilor, de uncle izvoraste Barladul. Riul Sires:streloate judetul prin mijloc si se incarca cu Moldova,,care vine despre Nord-West, aproape de orasul Roman.

Pe sesul Siretului se produc multe cereale si vite;jar pe dealuri suut vii si paduri intinse, care se ex-III o a teaza.

Roman (18000 loc.) Situat pe Vermul stang al.Moldovei. Resedinta Episcopului de Roman. Oras fon-{lag in 1392 de Roman Voda. Bara §i Damieneftiterguri. Acest jud4 este strabatut pumar de liniaferata central' care vine din Bacau si trece In ju-detul Suceava. Mai putem adaoga linia lateral' care.se desface de la Pascani si trece in judetul Iasi.

BaCaU

Marca o stanca. Se afla coprinsintre judetele Neamtu si Roman, la Nord;Tecuciu, la Est; Putna, la Sud; Tran-silvania, la West. Este acoperit depoalele muntilor Oituzu/to 0 TarcaulutJudetul este udat de urmatoarele riuri:Bierita, care vine din judetul Neamtu,

36

si conflueaza cu Siretul. aproape de orasul Bacau ;Siretul, care'l strabate de la- Nord spre Sud, si Tro-twat, care vine din Transilvania, formeaza pasutGhimesului si, dupa ce se incarca cu mai multi aflu-enti, Asaut si Tasiatte, trece in judetul Putna.

Cea mai mare parte a acestui judet este muntoasa.Cerealele nu se cultiva de cat in valea Siretului sipe cate va sesuri dintre Bistrita si Trotus. Padurile sunt.Intinse si se exploateaza prin mai multe OW. Seextrage sare la Ocna, apoi pacw a si carbuni de pa-merit. Se deosibesc baile de la Skink si fabrica dehartie de la Letea.

Bacau (11.000 loc.) Situat aproape de confluenta-Bistritei cu Siretul. Este capitala judetului.

Ocna (8000 loc.) Comuna urbana, insemnata pentruminele de sare.

Comcfne,sti i MoineM insemnate pentru pacura sicarbunil de pament. Cdiutu si Casinul terguri. Berzunta, Frecibta, Cotumba si Bogdana manastirl.

Calea ferata central& strabate judetul de la Sud la,Nord, de la Racaciuni pan' la Galbeni. Se mai adaogl.linia laterala Bacau Piatra.

Neamlul

Marca o caprioara.Este situat intrajudetul Suceava, la Nord ; Roman, laEst; Bacau, la Sud; Transilvania, laWest.

Partea de West este acoperita deramurile muntilor Tarcau/u f si ai Hangu-lui, cu verful Pionul sat Ceah!aul (190G,

metri), cel mai inalt munte din Moldova.Bistrica este riul care'l uda prin centru, uda crawl

Piatra si trece pe la Buhus in Bacau, dupa ce s'a,

87

incarcat pe dreapta cu Bistrici)ara, Bicaz d §i Tar-caul, iar pe stanga cu Graceful... Neamtu, curge spre Est §1 se duce in riul Moldova.

Pe §esuri cultura cerealelor este importanta Cre§terea vitelor de asemenea. Se cultiva si anisonul. Darceea ce constitue o adeverata bogatie a acestui ju-,-det este intinderea padurilor, in multe parti exploa-tate.

La Beiltatep este un stabiliment de bai important.Piatra (21.000 loc.) Este capitala judetulul. Situat

pe Ormul stang al Bistritei. Cornell insemnat cu lemnelucrate. Neamtu (1000 loc.) situat pe riul Neamtu,mai spre Nord. In apropiere fabica de postay. Agapia,Secu, Rrrticul §i Neamtu manastiri.

Judetul Neamtu este straatut numal de calea ferataB acau-Pi atra.

Suceava

Marca trei §tejari.Se afla coprinsaintre judetele Iasi, spre Est; Neamtu,spre Sud; Transilvania, la West; Bu-covina si Boto§ani la Nord. Partea deWest a judetulul este acoperita demuntii Grinteplqi §i Dornei pe dreaptaBistritel, §i de muntii Bistriter, aflati

intre acest rill §i Moldova. Acest judet este udat de :Suceava, care vine din Bucovina i intra in tar/ pela Itzkani ; Moldav z care trece pe la Cornu-Luncei §icurge paralel cu Suceava; jar mai spre West de Bis-triN, care intra pe la, Dorna gura Negrel. Toate acesteriuri §i arunca apele for in Siret.

Ca ysi Neamtu, Suceava produce cereale numai inpartea de Est, unde sunt §esuri. Partea de West estebogata in paduri, care se exploateaza in mare parte.

38

Fdlticeni (16.000 loc.) Situat pe valea unui 1.11114.A5lomuzul mare, care merge in Siret, este capitala ju-detulut Mare terg la 20 Lille. Baiz §i Soci, locuriinsemnate pentru victoriile lui Stefan eel mare. .Ripa,.Slatina §i .P obota manastiri.

Judetul Suceava este strabatut numal da linia fe-rata, Dolhasca-Falticeni.

Imp

Marca un cal. Se afra coprins introjudetul Boto§ani, la Nord; Basarabia,la Est; Falciu, Vaslui §i parte dinRoman, la Sud ; Roman §i Suceava,West.

Judetul Ia§i cade in §esul Prutulutins& este acoperit de un pale de dea-

luri, care se chiama masivulPrintre apele care'l uda, avem mai Prutul in

partea de Est, formandu-I limita despre Basarabia,apoi Jijia, incarcata cu Meletinu, Jijioara §1 Bah!uiu7care uda Ia§ii.

Cerealele se cultiva mai paste tot judetul, afar& de-dealuri, unde se cultiva vita. Se remarca vinurile deCotnarl, cele mai fine din intreaga Sara, dar putdne.Cultura albinelor este de asemenea importanta.

Ias (95.00010c.) Situat pe Bahluiu, §i coprins introdealuri. Este capitala judetului. A fost capitala Moldove! pan& la 1859, cand s'a unit principatele. Po .soda ca §i capitala tare!, tot felul de col! mar! §i

Tergul frumos (6.000 loc.). spre West, este ter&Podul Road, Bivolari etc., sunt terguri.Socola, Cetatuia, Frumoasa, Galata etc. sunt ma-

nastiri.

Bahluiului.

mid.

la.

intal:

39

Judetul IaV este strebatut de linia Pa§canT -Ia0-Ungheni, precum ci de o alta linie, care vine despreSud din judetul Vasluiu.

Bototgani

Marca o coasa. Se afla coprinsintre judeele Dorohoi, la Nord; Basa-rabia, la Est; IaV. i Suceava la Sad,i Bucovina la West. Este in mare parte

campie Cate-va dealuri midi it stra-.bate de la Nord spre Sud. Prutal fluda spre Est, formandu i limita ; apoi

BaSul si Jiiia, care vine din Dorohoi. Spre apus esteudat de Siret i de afluentele acestuia Su.eava, care'1 formeaza putin limita,.

Cerealele §i p4iunile constituesc una din bogAtiileprincipale ale judetalui. In produqiunea mineral& se deo-sibe$e carierele de piatra din care se fa/-. pietre de moa-ra. Se cultiva §i albinele pe o scar& ceva mai Intinsa.

Botofani (42.000 lot ). Situat in centrul judquluI,este capitala. Orac important in Nordul Moldovel.

./34r/du (4000 lot ). Spre Sud. Renumit pentru pie-trele de moara. Burdujen Frum2Oca ysi Bucecea ter-

Bzcani, trecatoare in Bucovina (tale ferata).Calea ferata, care se desface din linia principal& la

Vere01, trece in judetul BotoanT pe la Liteni. De laLeorda se desface o alta linie, care merge la Dorohoi.

Dorohoiu

Marca un rat. Se aft& coprinsIntro Bucovina, la West ; Basarabia laNord ci Est; Botoani la Sud.

Ca ci BotopniT judetul Dorohuiu esteo campie, Intrerupta de cate-va dea-lull, care o strabat in directia de laNord spre Sud. Judeul Dorohoiu este

gurl.

40

udat de urmAtoarele fluff : Prutul care '1 formeaz5,limita despre Basarabia si se incarc& cu Volovdtu siGhirenii; Jijia, care '1 uda prin centru si trece injudetul Botosani; Buhaiul, care se vars5, In lacul Do-rohoiu si Siretul care vine din Bucovina si trece injudetul Botosani. Se deosibesc lacurile Dorohoiu. Dra-yoga Vornicenii. Judetul Dorohoiu este eminamenteagricol, pentru-ca productiunea cerealelor este generals.Padurile nu sunt atat de importante. Ca si in Boto-sani se exploateaza carierele de piatra pentru cons-tructiuni.

Dorohoiu 11.000 loc ). Situat pe Jijia. Este capitalajudetului. Terg important la 12 Iunie.

.2Vlihaileni (4 500 loc.). Comuna urbana si trecatoarein Bucovina

HPrta (3000 loc.). In apropiere de Prut, este terg.Acest judet este str6lAtut numal de linia Leorda-

Dorohoiu.

DOBROGEA

Aceasta regiune se gra coprinsa intre Dun Are sibratul Chiliei, de la Silistra si pans In Marea Neagra ;Intre Marea-Neagra, pans la satul Ilanlic si intre Bul-garia, de care se desparte printr'o linie conventional:ade la ilanlic si pan& la Silistra.

Suprafata pamentuluI Dobrogei se imparte in parteajoasa, sail delta, si partea ridicat6 care coprinde res-tul Partea joasa, este format& de cele trei brate aleDunarei, Chilia, Sulina si S-tu George si de regiuneamarilor lacuri Razem, Golovistea, &mica si Sinoaia.

Partea ridicata este format& de o serie de colinecare se intinde de-alungul Dunarei pans aproape desatul Mahmudia, si care se intind apol spre Estsi Sud.

si

41

Afar& de Dunare si de bratele sale, regiunea do-trogeana este strebatuta de numeroase cursuri deapa, dar toate mici si de mica importanta.

0 singura tale ferata o strebate de la West spreEst, de la Cernavoda la Constanta Aceasta regiuneeste pusa in legatura cu Romania prin podul de fier(le la Fetesti.

Dobrogea se compune din urmatoarele doa judete :

Tulcea

Marca doi delfini. Se afla coprinsa,Intre Basarabia, la Nord ; Marea-Neagrala Est; judetul Constanta, la Sud;Braila si Covurlui la West. Partea deNord-Est este format& din delta Du-narei, care coprinde cele trei brate :Chilia, Sulina si St. George, si regiu-

nea lacurilor : Razem, Golovistea, Smeica si Sinoaia.Restul este strebatut de cate-va, coline de dealuri,printre cari se scurg urmatoarele riuri : Tata si Te'ita,care se varsa in lacul Babadag; Sava in lacul Smeica;Luncavita, Bortuna §i Pecineaga in Dunare. RegiuneaDeltel este acoperita cu insule si lacuri.

Bogatia acestui judet consta mai cu seam& incresterea vitelor si in pescuit. Pe la Nord se esploa--teaza de curend importante cariere de piatra la Tur--coaia. Cresterea albinelor are o reputatie vechia.

Tulcea (16.000 loc.). Pe Dunare. Port comercial sicapitala judetului.

Babadag (2500 loc.). MtZcin (3000 loc.) in fata Beal-lei, comune importante.

Sulina (3000 loc.). Port important maritim, situatla imbucatura bratului Sulina.

42

Constanfa

Marca o barca cu panze. Se afla.coprins intre judqul Tulcea, la NordBraila si Ialom4a la West; Bulgaria,la Sud §i Marea-Neagra. la Est.

Cam in centrul acestul judet, S3 all&o movila mare din care pleaca o serie-de dealuri mai in toate

A ceste dea'uri sunt insa mid §i 'dr.& importan& Res-tul este campie. Este udat de riul Tasaul, care-vine din judetul Tulcea §i se varsa intr'un lac langamare ; apol de Roman, Boasicul §i Cernavoda, cari merg inDunare. Prezinta §i mar multe lacuri, ca IllangaliarCernavodd §i altele.

Agricultura este inapoiata in acest judet. Bogat,iaprincipal& consta in cre0erea vitelor §i in pescuit. Segases° in acest judet, cariere de granit, porfir i.

calcar.Constanta (7000 loc.). Situat la mare. Este capitala

judetalui §i cel d'intal port maritim al Rom&niei.Cernavoda (3000 loc.). §i Hcirova (3000 loc.) porturt

pe Dunare. Man galia (2500 loc.). Mc port maritim.Acest judet, este strnatut de linia ferata Cernavoda-

Constanta, punend legatura acest port de marecu restul tarei prin podul construit pe Dunare, intreFete§ti §i Cernavoda.

NOTA. Inainte de a se incepe predarea capitoluluz ce urmeaza,se va repeta cele patru regium, earl alcatuesc Romania si fiecareelev va lucra cate o harta a Romaniei complecta, studiand hartaNo. VI din atlasul manual. Se va trece inainte dupa ce se va termina cu succes lucrarea din memorie a hartei

;

directiunile.

in

TRIM ESTRUL ill

ORGANIZAREA POLITICA A STATULUI ROMAN

Forma de Stat. Tara noastra este un regat con-stitutional. Aceasta insemneaza ca seful suprem al StatuluT, care este .Regele Carol I, guverneaza Cara dupalegea cea mare a mare!, care se chiama Constitutiune.

Begele Carol I are dreptul la tron pe viata si mot'stenitorit vor urma din tats in fiu.

Puterile Statulut

Puterile StatuluT sunt treT1) Legislativa.La fie care patru an! se aleg in toata

Cara mai multi senator! §i deputatT, car! formeaza par -lamentul. Parlamentul se compune din Senat si Camera.

Deputatii si senatorii alcatuesc si voteaza legiledupi care Cara trebue sa fie guvernata.

2) Executiva Puterea executive o au Min6trit tare,care, Impreuna cu cei altI functional.' administrativi,execute legile votate de Senat si Camera.

3) Judecatoreasea Puterea judecatoreasca o au magistratii adica judecatorii. Acestia judeca toate pricinile si neintelegerile ivite intre cetatenT, impartind ast-fel dreptatea dup6, legile tare!.

MagistratiT se impart in trei categoriT : De tribunale,Curti de apel, si Curtea de casatie. Prin orase §i primunele sate se ma! afla si midi tribunale numite ju

sit it

44

decatoril de ocol, unde se judeca pricinile de mica.importanta.

Regele. Regele nostru are dreptul de a numi peministrir si de a disolva parlamentul.

El intareste legile votate de parlament.in numele lui se imparte dreptatea si tot in nu-

mele lul se numesc toti slujbasil tarel.tareI sunt numiti de rege si alesi

din majoritatea deputatilor senatorilor El sunt in nu-mer de opt: Interne, Externe, Justitie, Culte si Instructiunepublica, Finante Domenic, Lucrari publice si Resboiu.

Prefectul.Prefectul este capul judetului. El repre -zinta in judet toate ministerel-.. El ingrijeste despretoate afacerile judetului.

Tara romaneasca fiind imp&rtita in trei-zeci si dogde jude0, tot acelasi va fi si numerul prefectilor,

Consiliul jude(ean. La fie-care patru an' cetateniifie-caruI judet se aduna la resedinta si aleg un nu-mer care-care de persoane, destinate sa alcatuiascaconsiliul judetean.

Acest consiliu judetean. care se aduna cel .puffin()data pe an, stabileste dimpreuna cu prefectul buge-tul judetuluI si is toate mesurile trebuincioase pentruimbunatatirea starel judetului, precum constructia tai-lor de comunicatiune , a diferitelor edificil, scoale sialte imbunatatirl.

Sub prefect. Fie care judet se imparte in cate seapte,opt, noua sau zece plas1 numite si ocoale.

In capul fie-careia din aceste plasi sau ocoale seafla cate un sub-prefect.

Sub prefectif sunt datori sa, execute toate ordineleprefectilor si sa inspecteze gestiunea tutulor comune-lor din plasa lor.

Primarul Consiliul comunal. In toate comunele,si la fie-care patru anfi, cetatenif fie -caret comune se

si

fi

Dliniytrii. Minietril

45

aduna la primarie §i aleg un num& oare-care de consilieri comunali: Acest numer variaza dupa tifra po-pulatiund

Consilierii la rindul for aleg o persoana dintre den-0, care se chiama primar.

Primarul dimpreuna ca consiliul comunal discutatoate nevoile comunel, i is toate mesurile de indrep-tare.

Hotaririle lor, ca sa se poata executa , au nevoede a fi confirmate de ministerul de interne.

TARILE FOMANE DE PESTE CARPIITI

Sub aceasta denumire se intelege tot tinutul co-prins intre Carpatd, riul Tisa si Dunare. In vechimeaceasta parte se chema Dacia Traiana. Asta-zi ea laceparte din Austro-Ungaria. Acest teritoriu se impartimai tarzit in mai multe tinuturi, cad purtau diferite,numiri : Transilvania, MaramurquI, tinutul Cry ulai §iBanatul sau tinutul Tinzephd..

Transilvania, propriu zisa, este coprinsa intre munti,cart o inconjura de toate partile. La Nord este do-minata de muntii Bocidel, carI se afla printre Tisa iSame ; la Est §i Sud sunt Carp4ii, care o despart.de Romania, i la West sunt muntii Retezatului §i Bi-harului.

Maramureful, care se afla la Nord de Transilvania,este dominat in partea de Est de muntii Negrii §i deramurile acestora.

Banatul se afla coprins intre Mure§, Tisa §i Dunare.In partea de Est acest tinut este dominat de muntiiNegrii din Banat.

Tinutu/ Crifului se intinde de la muntii BiharuluI yi

46

Tana in Tisa. El este udat de riul Cris si de afluentil sol.Tisa este cursul de apa cel mai important din a-

ceasta regiune. Isvoraste din muntii Negrii (Cernahora)prin doa brate, curge mai intal spre Sud, apoi spreWest si in urma se indrepteaza tot spre Sud, panala varsarea sa in Dunare.

Primeste in albia sa apele Samefului, Criplut, corn -pus din patru ramuri , si ale Murepha. Prin BanatTimeful curge separat, formand un cerc cu deschi-zatura spre Sud, si se varsa in Dunare.

Astazi tarifa romane de peste Carpati sunt impar-tite in 30 de comitate sat judge, avend fie-care ca-pitala lor. ,

Locuitorii sunt cea mai mare parte Romani , iarrestul Unguri, Secui, Saci, Nemti si alte nationalitati.

Populatiunea totall este de 5.500,000 locuitori, din-tre care peste 3.000,000 numai Romani.

Transilvania, find o Cara muntoasa, nu prezinta cul-turi agricole de cat pe ingustele sesuri ale cursurilorde apa, car! sunt in genere foarte productive. Aci seproduc tot felul de cereale, canepa, kn. si tutun. Se cul-tiva cu succes vita. Cresterea viteloi constitue una dinbogatiile de capetenie.

In Transilvania se gasesc mine bogate in our siargint, care se estrag din muntii Biharului, apol carbunide pament, cupru, plumb si fier. Pe langa Muncaci si Clujse gasesc bogate mine de sare. Partea de West, estejoasa si espusa adese or! la inundatiile Crisului si Mu-resului. Banatul insa cultiva un grail renumit si cu-noscut sub numele de grail de Banat.

C1i1j (30.000 loc) Situat pe Samesul mic. Este capitalaTransilvaniel. Are mai multe scoli si o universitate.In apropiere sunt mine de sare.

Brapv (29.000 loc). Situat in coltul Carpatilor. Orasindustrial.

47

Sibiu (20 000). Spre Sudul Transilvaniei. Alta dataa fost capitala Transilvaniel.

Oradia mare (31 000 loc.). Situat pe Crisul repede.Oras important in tinutul

Debret n (51.000 Joe ) Situat mai la Nord.Temifoara (35.000). Pe canalul Bega. Este capitala

Banatulub si orasul cel mai important din acest tinut.

Bucovina

Bucovina se margineste la Nord cu Rusia si G alitia ;la West cu Maramuresul ; la Sud cu Transilvania; laEst cu Moldova si Basarabia.

Bucovina este brgzdata in partea de West de ra-murile muntilor

Din acesti munti isvoraste:1). Prutvl, care curge mai int'ai spre Nord si apoT

spre Est, dupe ce se incarca pe drea.pta cu aremvplalb si Ceremv$til negru, dimpreuna cu afluentil acestora.

2). Siretul, care curge spre Est dimpreuna cu aflu-entii sei, Suceava, Bistrita si Moldova.

Populatiunea Bucovinei este de 600.000 loc., dintre-care o parte Ruteni (Slav!), alta parte Romani; iarrestul Germani, Ebrei, Polonezi si alte nationalitati.

Cea mai mare parte sunt crestini ortodoxi. In al doi-lea rand yin Ebreil, iar restul catolici si alte religiuni.

Bucovina tine de coroana Austriel, si se imparte in-urmatoarele opt districte: Cernautf, Compu-lung, Coti-

manul, .Racletuti, Siretul, Storocindful, SuceavaAceste districte au drept capitala orasele cu a-

ceeasi numire.Productiunea agricola este bogata in Bucovina. Se

cereale, ca porumb grau, secara, orz si oyez, inabondenta, mai cu seamy pe sesurile Siretului si Pru-

§i

.cultiva,

.lvegrii.

48

tului. Partea despre Sud §i West este bogata in pa-duri §i pa§uni.

Se estrage ferul §i sarea.Industria este mai desvoltata de cat in Transilvania_Cernau(t (45.000 loc ) Situat pe Prut. Este capitala.

Bucovinei. Ora§ de cultura §i foarte industrios.Sirctul (7.000 loc.) Situat pe riul Siret, aproape de

frontiera Moldovei. Ora§ vechiu.Radautl (11.000 loc.) Situat aproape de riul Suceava.

In apropriere se afla mine de sare §i carbuni. SpreWest se afla manastirea Putna, zidita de Stefan eelmare, domnul Moldover. Aci se afla os6mintele acestufdomn.

Suceava (10.000 loc.) Pe riul Suceava. Alta data afost capitala principatului Moldova.

BasarabiaAceasta provincie se afla coprinsa intre Nistru, bratul.

Chilia (Dunarea), Prutul, care o desparte de Moldova§i Bucovina.

Solul Basarabiei este o ample, intrerupta de cate-va serif de dealuri, care o strebate de la Nord la Suck§i earl merg paralel cu cursurile NistruluT §i Prutului_

In partea de Est Basarabia este udata de fluviulNistru, de la Hotin §i pana la varsarea sa in Marea-Neagra. El primecte ca afluenti pe Bibnica, .Reutul, Copa-ceanca §i Bicul. In partea de West aceasta tara esteudata de Prut. Spre Sud, pe langa Dunare, se afla la-curile: lalpugul, Cahul, Catalpugul, Chitaia etc.

Populatiunea totala este de 1.200.000 loc.. compusa.din Romani. In numer de aproape un 'ninon, apol:Ru§i, Bulgari §i alte nationalitatT.

Asta zi Basarabia este o provincie ruseasca, impar-tita in urmatoarele 10 districte : Hotinul, Soroca, hal-tile, Orhei, Ki0nea, Tighing, Cetatea eV, Ismail, Bol-

49

grad i Cahul, avend drept capital& oraele cu azeia§inumire.

So 1111 Basarabiel este foarte roditor. Se cultiva pre-tutindeni tot felul de cereale, canepa, in i tutun Viase cultiva mai cu seam& spre Sud.

Printre animate se deosibesc olle, boil, caii §i porch,iar din lacurile despre Sud se scoate mutt pe§te.

Se esploateaz& marmura, sare qi mai cu seam& va-rul de la Orchei.

K4indu (112.000 loc.) Situat pe riul Bicu. Este ca-pitala Basarabiei §i scaunul guvernatorulut acestelprovincil.

Cetatea alba (29.000 loc.) Situat pe limanul Nistru-lui. Renumit pentru luptele Rom&nilor, Turcilor qi Ru-§ilor.

Tighina (Bender, 27,000 loc.) Situat pe Nistru. Oraintarit i renumit de asemenea pentru luptele Roma-nilor cu Turcii.

Ismail (16.000 loc.) Situat pe bratul Kilia Ora po-pulat in mare parte cu roman!.

Hotinul, Soroca, Baltile etc. Sunt oraqe importanteale Basarabiei.

Cahul, B !grad §i _Rend, au fost dimpreuna cu Is-mailul ora§e romane§ti pan& la 1878, cand au trecutla Rusia prin tractatul de la Berlin, incheiat in acest an.

Macedonia

Neamul romanesc locuete §i prin Macedonia.Aceasta provincie tine de Turcia, §i se,afia coprins&

intre Serbia i Bulgaria la Nord; Rumelia qi Turciala Est; Archipelagul qi Grecia, la Sud ; Albania la West

Macedonia este brazdata mai pretutindent de ra-murile Pindului ysi Balcanilor, care se prelungesc pan&

50

in Archipelag, made formeaza peninsula talkis, cugolfurile: Orfan1, Ilagion-Oros, Casandra ysi Salonic.

Printre aceste ramuri se scurg fluviile Mesta, Strumasi Vardarul, cart se varsa in Archipelag.

Locuitoril din Macedonia sunt in mare numer Ro-mani, ca,ri locuesc sate si orae Intregi, alaturi cuGreci, Turd, Sorbi si Bulgari.

ET se ocupa mai ales cu cultura cerealelor, a viteicu creterea vitelor, in special a oilor.Se mai produce bumbac, orez, tutun, lamai, masline

psi altele.Totil Romanii din Macedonia practic& religiunea cres-

ting ortodox&Bitolia (Toli-Monastir) (16.000 loc.) Situat in cen-

tre, se poate lua drept capitala Macedoniei.Ochrida (15 000 loc.) Situat mai la West de Bi-

iolia, pe lacul Ochrida, care se afla la poalele Pindului.Vodena (15,000 loc.). Situat mai spre Sud-Est de

Bitolia, este un oras format in mare parte de Rornan;".Tinutul Monastir, situat in centrul Macedoniei, estE

eel mai populat cu Romani.

0

wawa Vdlip `)44 `ap§vio *mut *op era aos HAM

il

17 z EZ

0

'.. .....

......

..... .'.

'...,.....

s.

I

a

O

.

."'

1 I i i

1 i ...-

C. t'1 i ../

S ii

'.. . ' ....

,4.,...,...,..' k4

S ' o

/ ...A-4.-,-; .

:iN i

. !.....,..,..

; I .

N ""

000001 'MVOS

VN31:10 4Z £Z

PIMA' oplapr

_

t -______.,4,

_

.

rl

;

.

.

-') \ J-

, _

)

)

.

r

1....+

O

1"`-'

gssic

20 21 22 23 24 2 5

I MACEDONIAScara 1

2.53;000'

%20 21 22 2 25

Elevii vor note riurile, mimtii, orasele, il77t;ie etc, dupt Atlasul manual.

Eleril vor note rimile, motif, orasele, judetele ete, dupl Atlasul manual.

26 27 28 29 30 31

48

it

,

o /

IVA16 48

w.,

46

,.."."

I

0 lc,

IPP

--t_,

,....,

BASARABIA

a /

28 27 26 25

tib20 2 2 le.- 24 26

49

47

45

.3.....N.s . 1.

4 9

47

45

-

0

.

Se",...,

.

J

'4,.1 e..4...

__ -

I - N.

( . 0N./

f se

\ ...'-.N .4..."'

1

, .."( ? '...1. .,

Sr

..._-.-----1

0

.

..")....o i

,...,.,..,,..

1ii

.

AMIN

.

i

hir^ ........A. ../... \ils11.S.. 1

%.

/

-'---, ,

..) ,f-

TRANSILVANIAsi

BUCOVINA20 22 24 26

Elevii vor nota rinrile, mantic, oralele, Mettle etc, dnpi Athol manual.

- ,"s1

1

. i

i.

1

i

.

\

.o

--------

\r'

0

28 29

45

DOBROGEAsoars .1

1.700000. ... 1!,

o

o 01110

450

..... ....

d

i- f . .. .....

IL)

o

/z-

.----... o

-,,,-,..../o

.....eA.s.. -.....,

%...

28 29

Elegy or iota flurile, orksele, judetele ete, dupi Adam! manual.

44

\\ .

-.,... --

--ilkb)

I

1

month,

7

26 27 28

MOLDOVAScara

1.700000

.......,0

........ .....

2628

7

6

Elevii Tor note riurile, month', orasele, judetele etc, dug Atlasul manual.

46

e""

1 f:

-..1Q..'

4%,

45

4

25 261

27

Elevii or nota rtarile, muntii, orasele, judetele ete, dupa Atlasul manual

_5 :7I ,

28

MUNTENIA

S"" 1.700000