TEORIA ELEMENTARAA

MUSICEILUCRATA CONFORM PROGRAMEI SCOALELOR SECUNDARE

DE

AMBE-SEXEDE

G BRATIANUPROFESuR LA CONSERVATuhUL DE MUOICI, LA LICEUL LAZ,1R, LA SF.MINARUL

NiFoN §I LA LICEUL SF. dEuRGE.

LUCRARE APItOBATA DE ONOR. MINISTER AL INSTRUCTIUNEI

EDITIA a VI-a, revedut

La Libraria LEON ALCALAY, calea VictorisT

si la autor, str. Cuza-Vols4, 28.

0

BUCURESCI

TIPO.LITOGRAFIA. I FONDERIA. DE LIVERE DOR: P. CUCUStrada Sarindar 10 Balovardul§i Elisabota 6.

1897Pretul 1 left bail.

r

'

-

.- .

PDDLICE.

.

t

50

a.

0

iwww.dacoromanica.ro

TEORIA ELEMENTARAA

IVIUSICE1LUCRATA CONFORM PROGRAMEr SCOALELOR SECUNDARE

DE

AMBE-SEXEDE

G. BRATIANU

PROFESOR LA CTNSERVAIORUL DE MUSICA, LA LICEUL LAZAR, LA EEMINARVI

NIFON BI LA LICEUL SF. GEORGE

LUCRARE AI'ROBATA DE ONOR. MINISTER AL MAROC, Lusa PUBLICE.

EDITIA a VI-a, revecluta.

La Libraria LEON ALCALAY, calea Victoriei, 37

si la autor, str. Cuza-VodaT 28.

BUCURESCI

TIPO-LITOGRAFIA SI FONDERIA DE LITERE DOR. P. CUCU

Strada .mina.. ...Larder Elisabeta 6.

1897

% ,

NM

www.dacoromanica.ro

Tote esemplarele vor purta semna tura autorului.

1.

r

\

JN

r.

. A. f.61.

.)

www.dacoromanica.ro

ANUL INOTIUNI GENERALE

Musica este arta al carui studiti ne invata a com-pune si executa cantari.

Cantarile sint espresiunea diferitelor simtimenteomenesti ; ast- fel prin cantari omul isi poate esprimaveselia, intristarea, vitejia, patriotismul, rugaciu-nea etc.

Cantarile se com.pun din sunete ce se deosibesc, intre ele prin Intonatiune §i durata

Numim Deosebire de Intonatie, acea deosebire cesimtim cantand, sau ascultand doue sunete dintre careunul mai de sus, si cel-lalt mai de jos.

(Sä se dea esemple).Numim Deosebire de Durata,, acea deosebire ce sim-

tim cantand sau ascultand doue sunete dintre careunnl tinut mai lung si altul mai scurt.

(Sa se dea esemple).Une-ori sunetul se repeta ; in acest cas, deosebire

de Intonatie nu exists, dar poate fi Deosebire de Du-rata.

(Sa se dea exemple).Cantarile pot fi Melodice sau Armonice.Melodica se diem& ori-ce cantare compuse dintr'un

singur sir de sunete ce se cants unul dupa altul.7

(0 parte de elevi sä execute dupa auz un sir me-lodic d. es. do re re do, si o alta parte eras( se-parat sa", canto ini, fa, sot, fa, tni).

1). Despra deosebirea de intensitate se trateasa la Noliuni de meca-nismul vocal.Eserc. Pract. Anul. I.

.

t

3

I

,.I

mi

a

s

www.dacoromanica.ro

4

Armonica se chema or-ce cantare compusa din.done sail mai multe §irurT de sunete, cantate in a-

timp.(Cele doue grupe de elevI sa cante In acelas limp.

sirurile melodice de mai sus). .

In musics ne servim cu dou&spre-cleee sunete, cartse cants in forma unei scarf suitore sail cobora-tore, pe care o putem prelungi dupa voe, repetand'olute() positiune mai de sus sail mai de jos.

Intre fie-care sunet musical §i alaturatul sea dedesupra sail de desupt, se gase§te o distanta care facedeosebirea de Intonatie ; acesta distanta se chiamaSemi-Ton, §i este ceu mai mica intre done sunete').

Distanta de doue semi-tonuri se chema Ton.Fie-care sunet musical porta o numire : cel I se

chema Do, al III-lea Re, al V-lea Mi, al VI-lea Fa,VIII-lea Sol, al X-lea Lz, §i al XII-lea Si.

SI

ca

n.

Sun. VI FaI, V Mi

1 III Re» I Dov XII SiD X La» VIII Sol» VI Fav V Mi

) III ReD I Don XII SiI X LaA VIII Sol1 VI FaI V Mi1 III Re

(SA se observe ca intre Do:si Re este distanta de un Tonexistand intre ele Inca un sunetadica al II-lea.

Tot ast-fel intre Re si mi, fasi Sol, Sol si La si La si Si,pe cand intre Mi §i Fa si Sisi Do sunt distante de Semito-nuri cad' aceste sunete suntalaturate.

(Sd se eserciteze elevil a num;sunetele in suire si coborare d ela un Do pand la alt Do).

1). DupA sistema musical4 moderna.

celas

al

.

*Jr in

1

f.:

-,

l!...1

!..

www.dacoromanica.ro

5

Cat pentru numirile celor alte cinch sunete le vomarata mai tarziii, fiind necesitate pentru acesta decunoscerea unor semne de scriere.

Scrierea Sunetelor Musicale.(Semne de Notite)

Semnele cu care scrim sunetele musicale, sunt dedoue feluri :

Semnele de Intonatie cu care scrim Intonatia Sune-telor si Semne de Durata cu care scrim lungimea lor.

CAP. I.

Semnele de Intonatie.

Semnele cu care aratam prin scris, Intonatia sune-. telor sunt : Notele, Portativul, Cheile si Aceidentii.

a) Notele.

Pentru a scri pe or care din acele 12 sunete mu-sicale, ne servim mai anteiti de un semn care arefigura until oval culcat, ast-fel si care se chemaNota.

Adesea on acestui Oval 'I se adauga o coda ver-ticala, une on se transforms in punct cu coda sialte orb in punct cu coda la care se adaoga unulsail mai multe carlige ast-fel :

NN

a' o' ' ' ' oAceste deosebite schimbari ale figurei Notei, nu

arata diferite sunete ci diferite durate ale sune-tului.

:

,4

.

Q

-}Fr

0

S.

e.

O

_t

www.dacoromanica.ro

6

Acelasi sunet

Es. c'I i h

40lung mai semi F Cue mat scurt

Notele sunt de doue feluri: Naturale si Accidentate.Notele se clic Naturale cand ail figura ovalului

sail a uneia din preschimbarile aratate mai sus, si.

Accidentate cand figura lor, or care ar fi, este pre-cedata de unul din acele semne chemate Accident)si despre care se va vorbi la timp.

Esemplu :

! N pe,o )60 " }44eNote naturale Note accidentate

Cu Notele Naturale scrim Sunetele : Do, re, mi, fa,sol, la, si, pentru care acestea, se mai numesc sisunete Naturale ; ear cu Notele Accidentate scrimpe cele-alte cinci sunete numite pentru acelasi mo-tiv, Sunete Accidentate.

b) Portativul.

Sunetele musicale, cantandu-se in forma unei scarf,s'a admis ca si Notele cu care be insemnam sa sescrie tot pe un fel de scars chemata Portativ, sprea areta care anume sunete ele represinta.

Portativul se compune din cinci linii orizontale sipatru spatiuri si cu cat sirul sunetelor se cants su-ind sail coborand, cu atat sirul Notelor ce le repre-sinta se acrid suind si scoborand pe liniile si spatiurilePortativulai, asa ca, deosebirea de, positie pe Portative

notelor arata deosebirea de Intonatie a sunetelor.

011

:Oi

e 4 442°4

,

,

.

.

V 1

a

www.dacoromanica.ro

7

Liniile gi spatiurile Portativulul se numer de josin sus.

Lini-i Spaciuri Sir de sunete suind Sir de sunete coborind

[ 1 -2

5

1 2

4 5)0ts542 ?:2 *e ?"o]Adesea on Portativul nu este indestulator pentru

lungimea sirului de sunete ce voim a seri ; in ase-rnenea cas ii" adaogam linii deasupra sail dedesubt,dar nu in tota lungimea portativului, ci numaiatat cat este necesar a seri o nota.

Liniile si spatiurile adaogate portativului se nu-mese Suplimentare sail Ajutatore.

19-,s2.6° Suplimentare deasupra

"r" Suplimentare dedesub

Cheile.

Scara sunetelor musicale prelungita prin repetire,formeza un lung sir de sunete ce se impart in trelcategorii: Sunete de sus, sunete de mijloc si sunetede jos. Spre a arata in care din aceste positil, segasesc sunetele scrise, ne servim de niste semnenumite Chet §i care se scriil la inceputul fie-caruiportativ.

Cheile cele mac intrebuintate ach sunt dale

Cheia de Sol si cheia de Fa 9tE

Chela de Sol serva a arata sunetele de sus si demijloc Cheia de Fa spre a arata sunetele de jos.

pupa felul Cheii, notele fara schimbe locul

s. .

Vi

4-a-3

.

vq%..

'

,

:.,

. . .

3

,sa-'SI

. r

5.. 5,2

.c_

,;` ,T. ..;_

www.dacoromanica.ro

8

dupe Portativ, schimba sunetul ce represinta, pre-cum si numirea.

Asa cu Cheia de Sol care are punctul pe linia adoua, sunetele se serif' ast-fel :

Saplimentaresol la si do

'6'.

Et- 6 61419- 7-,

rni sol si re fa fa la do mi re do si la

iar cu Cheia de Fa care se pune pe linia a patrasunetele se scriil ast-fel :

pe Unit pe spatiuri.. Bs s

sol si re is la

i1Q

Gc

la do mi sol

Sty/iMentaresi do re mi

d) Accidentii.

fa nil re

Daca inaintea unel note naturale, se pane unuldin acele semne chemate accidents, acelei note iischimba intonatia urcand sau scoborand cu un se-miton felul accidentului.

Accidentul urcator se chiama si se scrie ast-fel cel coborator Cancel si se scrie ast-fel :

Naturala Accid. Naturala accid.

9 91/2 ton mai sus 1J2 ton mai jos

Notele accidentate isi pastreaza numele ce au avutca naturale la care se adaoga numele accidentuluide ex. Do Be bend, etc.

Cand o nota accidentata se repeta, fie o data fie

--

e:

-797

. -4,1 09

CP -..

dupaDiez

it, si .

f2°

diez,

C2

O

19 -4:2.

]

;IN taula/

www.dacoromanica.ro

9

de mai multe ori, aceste repetiri se cants cu into-batia schimbata ca si cum fie-care ar fi precedatade accident.

i:67 6 6 6Tote sot diez Tote si bemol

Dach insa voim ca puterea accidentului sä securme, punem inaintea .acelei repetiri un alt semnchemat Becar si care se scrie ast-fel : #

616 6 6 9 e9

1,4.... '41Natur. Acc. Natur. Natur. Acc. Acc. Natur Natur. Ace. Acc. Ace. N.

Becarul este si el dar un accident, cad pus Ina-intea repetirel unei note diezate ii schimba intona-tia coborand'o, si inaintea repetirei unei note bemo-lizate, Ii schimba intonatia ureand'o pentru a re-.duce in ambele casuri, nota ce preceda la starea elnaturals.

(Vecli esemplu de mai sus).

Scara Cromatica.(Alfabetul Musical)

Am clis ca cele cinci sunete: al II-lea, al IV-lea,VII-lea, al IX-lea si al XI-lea, se scrie cu note

acciden tate, iar cele-lalte cu note naturale.k In adever data lui Do ii punem Diez, intonatia

acestei note se urea cu un semiton, si data lui, Repunem Bemol, intonatia i se cobora cu un semi -

ton, asa ca aceste done note accidentate : Do Diezsi Re Bemol represinta sunetul al II-lea care segasesce !titre do si re, la distanta de semiton desu-pra celui la distanta de semiton de de-subtul celui de al doilea.

VI

r9

-t

al r

]1

T

d'anteiti 5i

55 545 5 ri 5

:

"11

www.dacoromanica.ro

10

V, ton 1/2 ton 1/2 ton V, ton

Urmand tot ast-fel cu sunetele dintre re si mi, fasi sol, sol si la, la si si, vom avea alfabetul musi-cal chemat Scara Cromatica scris ast-fel:

1

#,:2 6,52 4c::2"C-tIta")fC

1 Ti 2 3 4 " 8 9 1 0 1 1 1 2 0 1 2 1 1 1 0 9

Scara crom. suttOre Scara

4e5?c8 7 6 5 4 2::?'/?::7

crom. coboritere.

Mai adese-ors in scara Cromatica sunetele acci-dentate se scriti cu Diez cand scara sue si cu Be-,moll cand scara cobora, si acesta pentru a inlaturaBecaril ce am fi siliti a intrebuinta data am scrialt-fel si earl Becari, inmultind numerul accidenti-lor ar face si lectura si intonatia mai dificile.

Doi accident( Patru accidenti Un acrid. Doi. accid.

Accidentil se lntrebuinteza Dublu Dietsi Dublu Beinont jp, si puterea for este indoita, adica:-Dublu urea cu doue semitonuri (ton) si DablaBemol cobora cu doue semitonuri.

W2ca

Nat. Un ton mai sus Nat. Un ton mai jos.

r1*

;19.11.7Z7--

Oeste2 izo-61 `

,

. 1.,''2 i

,

.

1 -- tT

-61#-67. * -'c.- .6-44*tF76.. 1!---1. ' 1 ,

I i4J11'. :' ) :,si

Diez

[_ .'

..

44 -9 1::7

-----...--

.1!5'

tr.

,,9.1

1

www.dacoromanica.ro

Un

ton

mai

jos.

11

Voind a desfiinta accidentil dubli, intrebuintamDub lu Becar 4, voind insa a face sa se curme nu-mai jumatate din puterea acestora, intrebuintam unsingur Becar dupe care indata scrim Accidentul sim-plu ce pastreaza Inca puterea schimbatore.

9X9I.

O

z

4#. >Ecf?

wo 4 4 .2 o o = 07.5 ,.. 'iel

,25,

CZ Z '73

,.g E

aoa

VJ

o

_c2

5,

z.

Din cele clise despre Accidenti se vede ca cu a-jutorul lor, acelasi sunet se pole scri cu done si chiartrei note diferite, ceea ce in musics se chema E-narrnonie sail Schhnbare Enar monied'

13r2S99 12 X2

Acelasr sunet AcelasT sunet Acelasi sunetAcelasI sunet

CAP. II.Intervalele.

Numim Interval distanta ce desparte doue sunetecu numiri diferite d. e. re-sol, si-fa diez.

Sunetele ce compun un interval se pot aucli perand sail in acelasi timp; n casul anteiu Intervalulse cherna Melodic si sunetele 'se scriu unul dupaaltul,' Or in casul al doilea Armonic si sunetele sescria unul sub altul.

--I

Inter. melodice Inter. A rmonice

ac.,

'1

-

en

a

a,

L

IIz

.

rn

ao

Ts

a

4

Z

4to

a

lalhSIM

ed"

- '

.

'

B

's1

1.; o

'--3 0 0 0.,

oci

:."--"a

----.

NI

1 I

1 ..12, iziz.2 tp_

a -E.; 1

a

17-6 11 3 6

www.dacoromanica.ro

42

Intervale le melodice se clic suPeriore cand merg-tircand si inferiore cand merg coborand.

Intervale le ce intalnim mai de ordinar stint ur-ma.'torele: 4)

Secunda, Terta, Quarta, (pinta, Secsta, Septimai Octava. 2).

Fie-care din aceste intervale este de mai multeteluri, dupa cum distanta ce desparte cele doue su-nete ce'l compun, este mai mare sail mai mic.

Unitatea de mel-surd, cu care se mesord lungimeaintervalelor, este Semitonul.

Iata diferitele intervale :a). Interval de Secunda se chema distanta ce des-

parte done sunete alaturate cu numiri diferite.Secunda pote fi de trei feluri : Mare data coprinde

doue Semitonuri, Mica data coprinde unuldaca coprinde trei.

1/2 ton

B e:%2

2 semitonurT treT semitonurl

e:2

Secunda mica Secunda" mare Secunda Ingrid

Interval de Terta se chema distanta ce desparte unsunet de al III-lea at sea, de desupra sail dedesubt3).

Terta este mare dada coprinde patru Semitonurisi mica clack coprinde trei.

Bare on se mai intilnesce un fel de Terta ce arenumai doue Semitonuri si care se chema,

Patru semitonuri

B.

Terta mare

Trel semitonurT

Terta mica

Dona semitonurT

1-7

Terta micsorata.

1) Rare ort se !Wines° iotervalele do Nova clecitna ctc.2) S'a tratat numb Inter-Diatonice conform programer.3) SA nu se uite ca sunetele ce compun or ce interval trebue sit porte

amnia diferit.,.

si Md-rita,

-

,

1--1

si

ef;? 011[67:';Tee

www.dacoromanica.ro

13

c) Interval de Quartet se chema distanta ce des-parte un sunet de al patrulea al set de desupra saildedesubt.

Quarta se chiama Perfecta data contine cinci semi-tonuri, Marita data contine sese si Micsorata daca.contine numal patru.

Gincl semitonurT Use semitonurt

Nana perfectaPatru semitonuri

Quarta micgorata

d) Interval de Quinta se chiama distanta ce des-parte un sunet de al cincilea al sea superior setinferior.

Quinta se dice Perfecta cand contine seapte semi-tonuri, Marita cand confine opt si Micsorata cand

.....".."....Quarta marita

contine numai §ease.ese semit.

Quinta perfecta

Opt semit. Sae semit.

1 I --410 ,,,,,,t,d, pi _ ,lr .--bo.8,--uor%

Quinta marita Quinta micgorata

e) Interval de Secsta se chema distanta ce desparteun sunet de al seselea al set superior sail inferior,

Secsta este Mare cand contine noue SemitonuriMica cand contine. opt.

62 4

.

040.-C?

C 1.

si

,.40-00 (1.-iirt 1-4-7-

gr 06

OE!.[t,

rE......

www.dacoromanica.ro

14

Une on se intalnesce un fel de Secsta ce tontine,clece semitonuri 4) si care se chema marita.

Opt semitonurT 1...1_1of'o rma

-6,

1--

Secsta micaNone semitonurT

J-1-0---.1 17ito 130 0 I1i0.` 90'10'4Secsta mare

Dece semitonurT

Secsta marita

f) Interval de septima se chema distanta ce desparteun sunet de al §eptelea al sett superior sail inferior.

Septima este Mare data are 11 Semi-tonuri, Micadata are clece si Micsorata cand are numal noue.

Dece semitonurT

+ti011Septima mica

Un-spre-lece semitonurT

Septima mareNone remit.

Septima micsorata

1) S'a mentionat §i Teria micsorata §i Secsta marita, dupa cerereaD-lui Delegat esaminator.

,

o,1,,. '1=-1

..

1----1 I. --2-- -10 4ii.. 0,.,,..,. ____

.--_, .........-4

t .I .. .

r.,-,-;-ii s'. 41-____t_. e9--.........../-

tvio

. .

_c2

yy

at.trr 0 P --tr"

www.dacoromanica.ro

15

Interval de Octava se chiama distanta ce desparteun sunet de repetirea lui la o positie mai inalta sailmai de jos.

Prin esceptiune bask cele done sunete ce formeza"acest interval porta acelasi nume find unul, repe-tirea celui alt.

Octava este de un singur fel coprinclend doue-spre-clece semi-tonuri si se dice Perfecta.

17 .6o-

ft ItOctave

Intre un sunet si repetirea lui la aceiasi positiede si nu se simte o distanta, totusi se considers caInterval si se chiama Unison.

62-Nort9

Unisonuri

Distanta la semi-ton cand desparte doue sunetece poarta, acelasi nume dintre care unul natural §icel-lalt accidentat, se chiama seiniton cromatic Si de siadesea intrebuintat, nu se numera intre intervale.

semi onuri cromatice

(

k

,

$

,

t

..

k .

..

i V.!. /..-----, ,----

' t."'"1, 1 ),apk

,. i.: .5.--..i- ,;-: .C..::::ii:':_l

---4,==e,__Ll : !lir;

ts;

9.9

09

Wit-

www.dacoromanica.ro

. 16

CAP. III.

Scara diatonicaNumim scara diatonica un sir de septe sunete ct

numiri deosibite, despartite intre ele prin tonuri sisemitonuri.

Ex ! do, re, mi fa, sol, la, si.

Cantand Scara Diatonic, vom observa ca ajunsiila al 7-lea sunet, simtul nostru musical cere sprefi multumit sa mai cantam si pe un al 8-lea carenu este un sunet noir ci Octava celui d'anteib.

Ton Ton V, Ton Ton Ton V, Ton

I II III IV V VI VII VIII

Cele 8 sunete ce compun Scara Diatonica se chemaTrepte si se numara de jos in sus Prima trepta estecea mai importanta. Scara porta numele sett si su-netul ce ea represinta este tonul cantaril ce s'a corn-pus din sunetele acelei scari,Pentru acesteprima trepta se mai chiama si Tonica.

Fie-care sunet musical 'Ate fi Tonica unei scarf,prin urmare avem atatea scarf diatonice cate sunete'musicale sunt.

Modurile scarii diatonice.

Scara diatonica se presinta sub doue forme che-mate modurile scarii, dintre care una visa mod major.

rOY

-

motiVe-,

a'

11110111,

-6u

r

www.dacoromanica.ro

17

si cea-l-alta mod minor. Scara diatonica este de modmajor cand contine dour secunde mici semito-nuri .5i anume, intre treptele a III-a si a IV-a si in-.tre a VII-a si a VIII-a, avend cele-l-alte trepte des-partite prin distante de secunde marl sail tonuri.

Scara luT do major

151.

I ton II ton III 1/2 ton IV ton V ton VI ton VIP!, ton VIII

Scara diatonica este de mod minor cand continetrei secunde mid §i anume : cea intaiu intre treptelea II-a si a III-a, a doua intre treptele a V-a si a VI-asi a treia intre treptele VII-a si a VIII-a,

VI/

Scara luT la minor

I ton ton III ton IV ton VI, ton VII/, ton VII IA

Din causa celor trei secunde mici, scara minors,are intre treptele a VI-a si a VII-a, o secunda ma-rita, interval ce nu gasim In scara majors.

(Sa se observe exemplele de mal sus).Adesea acest interval de secunda marita se tetra-

tura prin ridicarea treptei a VII-a cu un semitoncand scara e suit6re si prin coborirea treptei a VII-acu un semiton cand scara e coboritore.

Data scara minors contine secunda marita se cidArmonica, er data nu o contine se chema me-

lodica sail modificata.

sr0

Scara minors armontca

e=4,=b n75;_°._

2:2 1977.7-6L

11%

2

sail

III /,

ma

resd

76, ,

es,r,

WK.IP talk

49.

Ora-9-

[4:

www.dacoromanica.ro

18

Scara minaret melodicii (thodific ata)ridic. cobor.

d9*767.

ton 1/2 ton ton ton ton ton 1/2 ton ton ton i/z ton ton ton lig ton ton

Pentru a se arata si m.odul scares, pe langa nu-mele tonicei, se adaoga si cuventul major sail minord. e. do major, la minor etc.

Formarea scarilor diatonice.

Dupa cum am clis, fie-care sunet musical pote fitonics unel scarf diatonice majora sail minors; asaca afara de- do major si la minor, ce cunostem, seintrebuinteaza alte 28 de scar): de ambele moduriin formarea carora, intra unul sail mai maltesunete accidentate cerute de potrivirea distantelor din-tre trepte, conform modulus.

(Sa se construiasca de elevi, scarile lui sOl major,fa major §i relativele minore).

Notele accidentate cerute- de formarea scarilor, sescriu fara accidenti, fiind invoiala a se pune acestia,pentru inlesnirea scrierii, la inceputul fie-carui por-tativ pe aceleasi locuri pe care stall acele note sprea se reaminti ca ele trebuesc intonate ca si cand arfi precedate la aces accidenti.

Acesti accidenti se numesc Annum chef si servaca semn dupa care cunostem tonal.

,La scarile minore, care mai adesea se intrebuintezamodificate adica cu trepta a VII-a schimbatore, nuli se pune annum ce li s'ar cuveni, ci ii se da ar-mura altor scarf de mod major de care nu se de-osibesc de cat printr'un singur sunet care este chiaracea treapta a VII-a cum se gaseste in suire, §i carese chiama -nota ccCracteristicei. Asemenea scarf se nu-mesc relative.

.11. 11:r 64- V'

,

1:;a19'

..- ,..

OS .-4..,-4t , ,

www.dacoromanica.ro

19

(Esemple la esercitii practice).Tonicele searilor relative .stair la distanta de tertd.

'mica una de alta, cea minora, subt cea major& sivice-versa.

Es. Do major relativ cu la minor, sol major, re-lativ cu mi minor. si fa major relativ cu re minor.

Accidentii de la armura se deosibesc de cei in-trebuintati in cursul piesei musicale prin aceea caeel puterea de a schimba intonatia in Vita'intinderea cAntarii, afara de casul cand acea putereeste curmata de un becar; pe cand cei pusi in cur-sul piesel musicale, at putere numal in spatiul co-prins intre doue de .acele linii verticale ce se vedpe portativ si despre care se va vorbi la capitolulmesurilor.

De si conform acestei reguli, accidentil pusi incursul cantarii nu mai ail putere dupa linia verti-cals, totusi adesea se reaminteste acesta prin alti ac-cidenti disi de precautiune.

(Se vor vedea esemplele is esercitiile practice).

CAP. IV.

Semnele de Durata.

Numim semne de durata, toate acele semne cu carsaretam prin scris, Iungimea sunetelor sad a tacerilorce intrerup sirul lor.

Aceste semne sunt: Figurile de valore, semnele deprelungire, pausele si mesurile cu semnele de miseare.

a) Figurile de valore.

spus vorbind despre nota,, ca figura sa, ova-lul, primeste diferite preschimbari care arata diferitedurate ale sunetului.

-

'd'inteiii au

I

'

- .

,

A,n

www.dacoromanica.ro

20

Aceste preschimbari se numesc figuri de valore,sail de durata.

Durata cea mal lungs a unui sunet se scrie cufigura ovalului insasi ast-felc7; si ca figura de valorese chema nota intrega.

Daca ovalul are o coada verticals fie in sus fie Injos, nota arata o durata pe jumetate cat acea scrisacu nota intrega si se chema doime.

Un sunet care trebue sa tie cat a patra parte dindurata notei intregi se scrie cu un punct cu codaast-fel ; dij si se chema patrime.

Figurile de valore care arata fractiuni mai midale notei intregi sunt:

Optimea adica a opta parte din nota intrega.

Sese-sere-clecime a ;.ese-spre-cjecea parte din nota intr.

Trei-(Jeci si doime a tree -deci si doua parte din nota intr..

Sesecleci i patrimea a sasecleci si patra parte din nota

b) Semnele de prelangire

Legato ------, este un semn ce se pune asupra adone note ce represinta a.celas1 sunet pentru a arataca durata celui d'inteiti se prelungeste si cu duratacelui de al doilea.

Ex.

.

r

intr..

1%

t. ,

.

;N

d a as

V .

,300

0 '

6 awww.dacoromanica.ro

21

Punctul pus dupa o nota arata prelungirea dura-tel sunetului ce represinta acea notes cu Inca jumetatedin valorea ce are.

Ex. sau I I. epic cu 6 egal cu etc.

Punctul al II-lea pus dupd cel inteiu arata o noueprelungire a sunetului punctat, cu Inca jumetate dinvalorea punctului

egal cu ej di sail egal cu Oho k etc.

Coroana , pus deasupra unei note, arata ca pu-tern da acelul sunet o durata dupa voie ; de obiceitimai lunga de cat arata figura notes.

f=!'

Pauze

Pentru a ardta tacerea sau intreruperea in cursulunei cantari, ne servim de ni§te semne chemate pa-use si a caror durata este aratata prin figurile force corespund cu valorile de note.

Avem urmdtorele pauze.

Pauze ile notes intreaga

rata ca notes intreaga.

Pauza de doime

§i doimea.

are aceiasi du-

are aceiasi durata ca

I

d, j soh

I-ia. -

c; I

41

c==.

_

r

eTN

IP

°

www.dacoromanica.ro

22

Pauze mai mici sunt :

Pauza de pa trime.

optime.

sese-spre-zeci e.

trei-cleci si doime.

» sese-zeci si patrime.

Gaud mai multe melodil sunt scrise pe acelasiportativ, pauzele se pun si pe liniile suplimentareast-fel : cea de nota intrega subt linie si cea de doimepeste linie.

Punctul si corona se pun si la pauze, avend ace-Iasi efect ca si la note !. (7,

d) Mesurile.

Ori ce cantec se subt imparte in parti mai middespartite prin liniute trase pe Portative de susin jos si care se deosibesc prin accente. Aceste subtimpartiri se numesc Mesuri.

Mesurile se sub-divid si ele in timpi si timpii inparti mai mici chemate partile ampulla.

Timp. Timp. p. d. T. p. d. T. p. d. T. p. d. T Timp. Tim?. p. T. r. T. p. T. p. T.)

If io]Ni a, Pp]_r rr r r r I.L

masura

'Timp. Timp. Timp. Timp.

masura mAsurA

7 » » 1

; Y D m

; . -1, » 4.1

*I

D

,

.

;. . .

.

-&-72 00. I

,t,s1... i -$

s0 ,. , -: 0 ... OD rr,

,t5 .a .,

0 0 s_ -0 0. ..

Zs

MI.him

www.dacoromanica.ro

23

Primul timp in fie-care masura. este accentat,tot ast-fel si 'fie-care prima parte a fie-carul Limp.

Timpii §i partile de timp accentate, se clic timpi tari.Dupd numerul timpilor in care se subdividii, me-

surile sunt de doue feluri: mesuri cu doi timpi simesuri cu trei timpi ; timpul insa putend fi repre-sentat prin diferite valori de note, resulta ca avemmai multe feluri da mesuri cu doi timpi si maimulte cu trei.

cu doui timpt

Timpu representat prin doime. Timp. rEpresentat prin pAtrim e

Mesuri cu trei timpi

r rTim. rep.prin doime. Timp. rep. prin ratrime. Tim. rep. prinoptime

Spre a se arata felul mesurei, se pune la incepu-tul fie-carel cantari unul din semnele acestea ;

22333sail numere in forma de fractie d. e. 24248 etc.,

in acest din urma caz, cifra de deasupra aratanumeral timpilor in care se subdivide mesura sicif a- de jos arata figura de valore ce represintatimpul, indicandu-se doimea prin cifra 2, patrimeaprin 4 si optimea prin 8.

Une on timpul este ocupat de valorea ce'l re-presinta sail de subdiviziuni mai mid ale acqtia ;alte on valori, mai lungi ocupa doi sail mai multitimpi.

4.

,

Mesu ;.T.

r r

r

e

/ r r..

ww.1.%

1T 1-1 q D qa---q3 -111.la oL g I t___1-ji _0_0_

as I I

www.dacoromanica.ro

24

Timp. Timp. Timp. Timp. Timp. Timp.

tTimp. ocupat prin. Sub dis. ale valoril Timpului Valore lungs

valorea sa. ocupand trel timpT

Durata timpului se rnesord cu durata until gestal mainei clis batae, de unde '§i derive expresiuneaaa bate me"suraD.

Gesturile se pot urma mai rar sail mai repede,acesta deosibire se chiama miscarea sail tempo si seindica cu nisce cuvinte italiene cari se stria la in-ceputul cantarii d'asupra Portativului.

Cele mai intrebuintate sunt :LargoLentoAdagia

AndanteAndantinoAndante assai L.

ModeratoAlegroAlegrettoPrestoPrestissimoAlegro assaiAlegrissimo

Ralentando, 1?ilasciando, arata ca trebue a rani orni§care inceputa repede.

Stringendo, Accelerando, arata ca trebue a iuti orni§care inceputa rar.

A tempo arata ca una din miscarile modificatorede sus se parasesce pentru a se relua roil in-dicata de la Inceput.

Mesurile cu doui timpi.

1) Mesura de doue doimi clisa §i Alla breve, se in-2

semneaza cu fractiunea 7 sail cu simplu 2 0 mai

adesea cu semnul acestaAcesta mesura are doi timpi dintre cari primul

.

t"

0,..... -. .

°

a

-

9--=2 0T11 Pri

www.dacoromanica.ro

25

accentat (tare) si al doilea slab si fie-care timp esterepresentat prin o doime sail valori mai mid de note,sati pauze, care impreuna fac cite o doime.

(Es. la esercitii practice).2) Mesura de 2 patrimi, se insemneza cu fractiu-

j 2nea 4 are doui timpi. tare al II-lea slab, si fie-

care timp representat prin patrime sau valori echi-valente.

(Es. la esercitii practice).(Mai exists o mesura cu doui timpi, chemata me-

2sura de T dar care este forte rar intrebuintata.

Mesurile cu doui timp'" se bat cu done gesturi demans, primul in jos si al doilea in sus.

Mesurile cu trei timpi.

3) illtlsura de trei patrimi se insemneza cu fractiu-3

nea -4- si are trei timpi fie-care representat printrime.

In acesta mesura primul timp e tare si eel altidoul slabi.

(Es. la esercitii practice).Atat acesta mesura cat si cele-l'alte cu trei timpi

despre cari se va vorbi in anul al II-lea, se bat cutrel miscari de mans in trel parti, ak-fel prima injos, a doua la drepta si cea din urma in sus.

3

t

1'

I-Iul

pa-

, . .

ti

www.dacoromanica.ro

6

Mesurile compuse.

Mesurile cu doi si trel timpi cari dupd cum sescie au un siugur timp tare se mai numesc si me-suri simple ; intrunirea a doue sail mai multe dinacEstea, ne da un noii fel de mesuri numite compuse.

Mesurile compuse se deosibesc de cele simple prinaceea ca ele au mai mult de trel timpi si doue sailmai multe accente; dupe numerul mesurilor simplece intrunit spre a forma mesura compusa.

Cele mai usitate masuri compuse sunt urmatorele :

I) Mesura ordinary; ea se compune din doue me-2

surf simple de -4, are dar patru timpi, representat

fie-care prin patrime si doue accente, unul pe pri-mul timp si cel alt pe al III-lea.

Semnul distinctiv al acestei mesuri este acesta4

sail fractiunea4

si rare ori un' simplu 4 in feta

latimea portativului.(Es. la esercitii practice).Mesura ordinary se bate ast-fel: primul gest in

jos, al II-lea la stanga, al III-lea la drepta si alIV-lea in sus.

(Despre alte mesuri compuse se va trata, conformprogramel in anul al II-lea).

Despre Sincopa.

0 nota pusa pe un timp slab si care se prelun-gesce pe timpul tare urmator, se chiama, sincopci.

Ex. 4e

Sincopa une oil, se face pe ultimul tiny al unel

ta

s'aii

' ;

!

1. ..`)

IW'./uWI

. --0- der_ r._.

'id

-

7

www.dacoromanica.ro

27

mesuri, prelungindu-se pe primul timp din mesuraurmatore, in acest cas ea se scrie cu ambele notece represinta cei doui timpi peste care se pune semnul legato.

Ex. km,11111,

-3-4 orAdesea -orl sincopa se face pe doue WV de tim p,.

asa puind o valore de nota pe o parte slabs a untiltimp si prelungind'o pe partea tare a timpului ur-mator vom avea o sincopa.

E> >-÷

-4-P-P-

Sincopa se accentueza tot d'a-una.Daca o valore de nota pusa pe un timp slab se

prelungesce pe un alt timp tot slab, ea se accen-tuecla ca si sincopa.

FINELE ANULUI

r

,

.

f .

4_-_k- r--I t .w r.- -,.. ' . . ,e,

.;

:_

>4.1.

14 rr 1-4

1-iti:

4,

, r.

] ]r

;

www.dacoromanica.ro

A 1\TTIL AL IIlea

TRIOLETA

Sub divicliunea timpului sail a partii timpului inttrei parti egale, se' chema trioleta.

Trioleta se scrie deasupra cu semnul legato si subacesta cifra 3.

Ex.- ->

3 3 3 37 > )

_ ---I-R-R-- ---e-1--. a to- --P-4R =R-R -H PE 1...,--,L r_r

Timp. I Timp. II-lea Timp. I. Timp. II- ea

Fie tare sail slab timpul pe care se &este trio-leta, prima sa nota . se accenteza, tot-d'a-una.

(Vecli esemple mai sus).Daca valorea timpului sail a partii timpului este

de doime, trioleta se face prin patrimi; data este de:patrime prin optimi si ap mai departe.

Law -IrsvI--

3 3 3

t=i3_ 1 E.imetime" f-- amstwort--

Timp.I Timp. II. Timp. III.

3 3 3

-3- e

Timp. I Timp. II Timp. III.

.. ,,.

,.%,

, - :

;',., .;, .

-4r- 0

-

=

.

.

---

www.dacoromanica.ro

.20

Cele trei note ale trioletei pot fi unite intr'o,singura figura de valOre, une on se intrunesc numaidone din ele iar alte on trioleta se combing cu note-si pauze si chiar numal din pauze. .

(sa se dea esemplu).

tinware la scara diatonicdl.Am clis ca fie-care sunet musical 'Dote fi tonic

unei scarf diatonice, am aretat din ce sunete se corn-pun scarile : Do major, so/ major, fa major si relativele for minore.

Tata acum si cele alte scarf :

Re major relativ cu Si minorU

V.

, _ ;,

0

4 ,0La major relativ cu Fa diez minor ,s`g0

f041 [Y69

es?

1111, major relativ cu Do diez minor

6;BQEl

Si major relativ cu Sol diez minor

Ct

4 62 6" 67--x6?6,

Fa diez major relativ cu Re diez minor`g0

si 0

'

'.

04

-9-

00er

Yrt69_1

19-

go

?:. 0 ..-j'.64 el

I ...t I 0..X

,. .,..,

[4g d2i

4

0-9-GT ..;

6

0 497.;

OS

B z'

6'9. '4-] " ' "

[4i41www.dacoromanica.ro

30

Do diez major relativ cu La diez minor

7rT-

-0-

Si bemol major relativ cu Sol minor

Mi bemol major relativ;

cu Do minor v,

Q

g e:2] LO

_.,,,,, . ]_,.,............ , ,:,,,

.6,.. , .La bemol major relativ cu Fa minor 58

z:7 69 ?-7, 67tF

MI/

;

X11 v

Re bemol major relativ cu Si bemol minorITS

12

6.]ev-

7'.."^

Sol bemol major relativ cu Mi bemol minor

C:225' Fi_12 hLV

Do bemol major relativ cu La bemol minor

CSCS

Din analisa acestui tablou results urmatoarele ob--servatii.

1) Semitonurile din scara diatonica se numesc diatonice.

.,',.,,..OSC.,

# #s?. 67

dp ]6'

- .

.

-6,

..;

., .E

. ..6,'0`

V0

,...

-

".

t i rt-on,

oz.*

.

B

rB ;

E12-4 12

)-60-

62 '9s

sritiP

t°'

www.dacoromanica.ro

31

I). Ca tonicele scarilor cu diezi la armura, atatmajori cat §i minor se gasesa la distanta de quintsperfecta superiors una de alta, er cele cu bemolila distanta de quarta perfecta superiors.

II). Ca .diezil de la armura se gasesc asemenea ladistanta de pinta perfecta superiors unul de altul§i bemolii la distanta de quarta perfecta superiors.

III). Ca ultima nota diezata din armura este treptaa VII-a a scare' si ultima nota bemolizata estetrepta a IV-a.

IV). Ca la unele scarf precum si major si do be-mol major, fa die: major, si sol bemol major, dodie: major si re bemol major atat tonics cat si celealte trepte nu sunt de cat schimbari enarmonice.

Urmarea mesurilor.

1) Mesura de trei avend ca semn.distinctiv3

fractiunea-8 are trel timpi, representat fie-care prinoptime §i accent pe primul timp.

Exemple de exercitii practice.2) Mesura de trel doime mai putin intrebuintata,

are trei timpi, fie-care representat prin doime siavend 'accent pe primul timp.

3Semnul 'distinctly al acestel mesuri este fractiuneaT2.

Es. : la osercitii practice.

Alto comptse.

3) .Mesura de sese pa,trimi are ca semn distinctly6 3

-T,fractiuneaT se compune din done mesuri de si

are pees timpurLfiPlarearenresentat prin patrime.

,

,

,

optimi,

.

mesuri.

. /www.dacoromanica.ro

32

Timpil tarl sunt : I-iul si al IV-lea.4) Mesura de vise optimi, are ca semn distinctive

6fractiunea de 8 ea se compune din done mesuri de3-8- si are sese timpi representant fie-caretime. Timpi taxi sunt I-iul si al IV-lea.

Esemple la esercitil practice.Mesurile cu 6 sese timpi se bat ast-felDaca miscarea este rara, fie-care timp

un gest adica trel in jos si trei in sus,miscarea este repede se bate numai douetandu-se la fie-care valorile a trei Timpl-

Misc%re rara

prin op-

se bate cuiar databatai can-

4 5

2

6

3.

4

1

5 6

2 35) Mesura de now putrimi se insemneza cu fracti-

9 3unea se compune din trel mesuri de T. are noue-timpi de cats o patrime fie-care si accente pe Mutal IVlea si al VII-lea timp.

Esemple la esercitil practice.6) Mesura de noun option se insemneza cu fractiunea

9 3-8-se compune de trei mesuri clew si are none timpL

fie-care representat prin optime.Timpi tari sunt I-ul al IV-lea si al. VII-lea.Mesurile de none timpi se bat in trei JACO cand

miscarea este repede si in noun sand miscarea este-rara ast-fel.

Rar Repede7 8 9 7 8 9I I I

6 65 5-- 4 4

1 I I

1 2 3 1 23Migeare rara. Migeare repede.

,

:

,

I I

1

.

'

1

I

I

4

www.dacoromanica.ro

33

Mesura de dour-spre-zece optimi se compune dinpatru rOsuri, de trel optimi si are ca semn distinc-

12tiv fractiunea -a-, acesta mesura are 12 timpi, fie-care

representat prin optime, dintre care I-iul si al IV-lea,al VII-lea si al X-lea sunt tar!, iar cel-alti slab!.

12Mesura de se bate cu 12 batai dace. miscarea

este rar si cu 4 data miscarea este repede :40 11 12 10 11 129 I 1 6 1

8 5 9 67 - 4 8 5I I I

7 41 2 3. 1 2 3

Mitleare rare. Milcare repede.

Mesura de cinci pcitrieni, se insemneza cu fracti-5

unea-4- 5i are cinci timpi fie-care de cate o patrime.

Acesta mesura, care este rar intrebuintata, se com-3 2

pune din doue mesuri; una de -4- cea alta de -4-

are dar 5 timpi, fie-care representat prin patrime sidoue accente : pe I -iul, si pe al IV-lea timp.

5deMesura 4 se bate cu cinci gesturl. Primele

3trei ca la mesura din 5i cele alte doue ca la me-

sura de2

4Es. la esercitil practice.In mesurile compuse, I-ul timp tare este cel mai

important pentru care se numeste si principal. In me-12

sura de8

ins6, principal! sunt I-ul si al VII-lea, iarcei alti do! secunclari.

3

8,

I

'

.

4

,

.

-

§i

I

www.dacoromanica.ro

34

and doue sail mai multe valori de note se cantape o singura silaba li se pune deasupra semnul Le-gato si cand aceste note ail valori de optimi sail frac-tiuni mai mid, carligele se inlocuesc prin

(Sä se dea esemple).Une on in prima mesura a unei cantari, cei d'an-

teia timpi sunt ocupati de pause care adesea nici nuse small.

Ast-fel de mesuri se numesc incompleete.Cand una sail mai multe mesuri sunt ocupate de

pause, se insemndza cu urmatOrele semne.

14:11-d -171=_VE

0 mesuri 2 mesuri 4 meg. 6 mesuri 8 mesuride ori.re fel.De la 10 mesuri in sus se

puse peste o linie

Sextoleta.

TEA10 mesuri

insemneza cu cifre

Sub-divicliunea timpului in sese parti egale, se

ch6mA Sextoleta.Sextoleta se scrie cu semnul legato si subt acesta

cifra 6.Daca valorea timpului este de doime, sextoleta se

face prin optimi, daca este de patrime prin FZ e s e -

sp re- cl ecimi etc.Notele ce compun sextoleta se accentoza din doue

in doue.....................

-'-'-- 6 6

[ 9--H-6-H H H H 0

4- --) >

6.6.6.6.......-_2 ) ' ±

.4. H H F--0irmiameslimmIssi, 0 a ]II.

liar

Quintoleta si Septoleta, sunt sub divicliuni ale tim-pului in cinci si septe parti egale avend accentul pe1-ia nota.

Quintoleta se scrie deasupra cu semnul legato si

.

linii.

obliga".

__,..............

... i

Mrs;

www.dacoromanica.ro

35

sub acesta cifra 5, iar septoleta cu semnul legatosi dedesubt cifra 7.

quintolete septolete

lay

5 7

a g

61.6.6.1.11erAsis...usasmIsm

7

2- St. 14. r r rer_r r r

Note midi(Ornamentale)

a) Apogiatura

Une on inaintea unel note de marime ordinaryintalnim o nota de format mai mic §i care se &estela distanta de secunda superiors sail inferiors denota mare ; o ast-fel de nota se chema Apogiatura.

Apogiatura este de doue feluri; lunga, care se ac-centeza si scurta, care nu se accenteza.

Apogiatura lungd se scrie cu on -ce valore de note,iar cea scurta numai cu optimi si valori mai midiavend coda traversata de o liniuta oblica.

Apogiaturile ne-avend o valore proprie, imprumutadin valorea note): marl langa care se &este in modulurmator : Apogiatura lunga ca jumatate din notamare si la caz, cand acesta ar fi puntata 'I ea va-lorea intrega rameind note' marl numal valoreapunctului ; cat pentru Apogiatura scurta, ea impru-muta cam a patra parte din valorea note' marl.

,.

I

lemmalammimmy"mosionmamr cos um asammx =Mem

,

,.....--.....,

PRf --__,_--1-- KI=M`... -r.

71F-"=-

www.dacoromanica.ro

36

Apogiatura lung Se esecutA

c, :5-11 r--# 9'9 Irr r

Apogiatura scurta se esecuta

Htie 4OF-7-1-0

Noth punetata Se esecutA

ApogiaturA

" -

indoita

-2- "j?r,

Apogiatura indoita consists in ambele apogiaturi ;superiors si inferiors, auclite una dupa alta.

b) Broderia.

Este tot o nota de format mic la distanta de se-cunda superiors sail inferiord de nota mare dar carese gaseste in urma acestia dupd care se si cantsfiind urmata iarasi de nota mare.

Ca si apogiatura, broderia imprumuta valorea totde la nota mare.

Grupetul care adesea se insemneza cu acest semneste o broderie indoita ce se compune din 4 su-

nete ce urmeza notei marl si anume : trepta superi-órä, nota mare, trepta inferiord si iarasi nota maredata cum-va insa, acesta nu urnieza indata in sirulmelodic, in care cas nu se mai repeta in grupet,

Grufet cu 4 sunete

se canta

Grupet cu 2 sunete

se canta

-I

e

trzt-

-4

1=1

'

.

5

,

11111-.

-I--

r r_dt

r_t

-4-

tv),

tot en

1-2-0----01-0-0 OF]r

r r

www.dacoromanica.ro

37

Line on la semnul Grupetului se gasesc puss ac-cidenti ; d'asupra sau dedesubt sail chiar in ambeleparti, ace.stI accidenti se aplica la trepta superiorssau inferiors si chiar la ambele sunete, dupa cumstall accidentil.

(.7)Se esecuta Se esecuta

g 02,_

Grupetul ea valorea -tot de la nota mare ast-fel :data semnul se gasesce deasupra notes marl, acestaisi imparte valorea in parts egale cu notele grupe-tulul, iar data semnul e pus cam In urma notesmarl acesta pastreza jumetate din valorea 53, iarcea-l'alta jumetate se da notelor grupetulul.

(Sa se dea exemple).

c) Trilul.

Trecerea repede si alternativa de la o nota marela trepta alaturata superiors si care tine in tot tim-pul duratei notes marl, se chema Tril.

Inainte de finitul Trilului se cants §i trepta infe-riors; acesta se chema conclusiunea trilului.

Semnul trilului este acesta : tr Linia tremurataarata cat tine trilul.

,2

Conclusiunea

.

(g)

r Tit tittr.

j1)

c -P 1 t,

-

r- r-

www.dacoromanica.ro

38

Cate-va semne de prescurtare

In scriere

1Rilornela: acest semn pus la finele sail In alt

itpunct al cantdrii. arata ca partea ce se gasesce Ina-intea lui, trebue sd se repete de la inceput sail deunde se afld o altd ritorneld cu punctele la drepta.

le, Dacapo al fine Insemnezd ca repetirea sd se

facd de la Inceput si pand unde sta scris cuven-tul fine.

D'al segno al fine sail D. C. al F. arata repetireaI-ia lI -a

de la semnul pand la cuventul fine.

arata ca inteia Ord se canta masura I-ma, iar candse repeta se sare I-ma §i in locu'i se cants a II.

FINE

NB. Termenil de nulni ire s'a trecut la mecanismul vocal, in eserci-pile practice Anul I.

#$$

,

www.dacoromanica.ro

ll A e A I T 'Tr D

PENTRCY rSCOALE :

LeT B.

v Teoria elementary a inusicel 1,50v Esercitii practice anti] al II-lea .... . 1,30

» » » III-lea si al . . . . 2,505 Piese corale en text si Biograliile autorilor respee-

tivi 1,50

PENTRU rSCOALE PI-11ARE :

Ahecedar musical partea I-a . . . .. 0,60II-a ..... . . 0,60

Continind si urnibitorele cAtitece la unison si pe done voce:Plegarel. --Mecca la tatae.Ferentarul.--Cor-

nistul de la Flevint.---Tricolortd.-- Minn" scolelor si allelein tanner de 15.

SECLINIDAFE -,-

I V -lea

.

,

CI

..s

1.-7"..%

.

)-) .

7.) n »

-

. . .

www.dacoromanica.ro