Coordonator: Prof. univ. dr. Carmen-Silvia Paraschiv

Asist. univ. dr. Maria-Georgiana Teodorescu

Asist. univ. dr. Alin Sorin Nicolescu

Drept procesual penal. Partea specială Note de curs

Ediția a 2-a, revizuită și adăugită

CUPRINS

Capitolul I. Urmărirea penală __________________________________ 1 §1. Noțiuni introductive ____________________________________ 1

1.1. Obiectul urmăririi penale ______________________________ 1 1.2. Principiile specifice fazei de urmărire penală ______________ 1

1.2.1. Caracterul nepublic _______________________________ 1 1.2.2. Lipsa contradictorialității __________________________ 2 1.2.3. Forma preponderent scrisă ________________________ 3 1.2.4. Subordonarea ierarhică ___________________________ 4

1.3. Limitele urmăririi penale ______________________________ 5 1.4. Actele organelor de urmărire penală _____________________ 6

§2. Sesizarea organelor de urmărire penală _____________________ 6 2.1. Noțiuni introductive __________________________________ 6 2.2. Modurile generale de sesizare __________________________ 8

2.2.1. Plângerea ______________________________________ 8 2.2.2. Denunțul ______________________________________ 10 2.2.3. Sesizările făcute de persoane cu funcții de conducere

și alte persoane _________________________________ 11 2.2.4. Sesizarea din oficiu (autosesizarea) _________________ 13

2.3. Modurile speciale de sesizare _________________________ 15 2.3.1. Plângerea prealabilă _____________________________ 15 2.3.2. Alte moduri speciale de sesizare ___________________ 19

§3. Conducerea și supravegherea activității organelor de cercetare penală de către procuror ___________________________________ 20

3.1. Considerații preliminare ______________________________ 20 3.2. Obiectul supravegherii urmăririi penale _________________ 22 3.3. Modalitățile de exercitare a supravegherii _______________ 22

§4. Efectuarea urmăririi penale ______________________________ 25 4.1. Începerea urmăririi penale (in rem) _____________________ 25 4.2. Continuarea urmăririi penale (in personam) ______________ 26 4.3. Obligațiile organelor de urmărire penală ________________ 27 4.4. Aducerea la cunoștință a calității de suspect _____________ 28 4.5. Procedura audierii anticipate __________________________ 29 4.6. Punerea în mișcarea a acțiunii penale ___________________ 30

X DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

4.7. Extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării

juridice ___________________________________________ 31 4.8. Suspendarea urmăririi penale _________________________ 34 4.9. Soluțiile de neurmărire și netrimitere în judecată _________ 36

4.9.1 Clasarea _______________________________________ 36 4.9.2. Renunțarea la urmărirea penală ____________________ 40

4.10. Continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului __________________________________ 45

4.11. Terminarea urmăririi penale _________________________ 46 4.11.1. Verificarea lucrărilor urmăririi penale ______________ 47 4.11.2. Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ

de urmărire penală ______________________________ 48 4.12. Efectuarea urmăririi penale de către procuror ___________ 50 4.13. Preluarea cauzelor de la alte parchete _________________ 50 4.14. Trimiterea cauzei la un alt parchet ____________________ 51 4.15. Rezolvarea cauzelor și sesizarea instanței _______________ 52

4.15.1. Trimiterea în judecată __________________________ 53 4.15.2. Clasarea sau renunțarea la urmărire penală _________ 56

4.16. Reluarea urmăririi penale ___________________________ 56 4.16.1. Reluarea urmăririi penale după suspendare _________ 57 4.16.2. Reluarea urmăririi penale în caz de restituire ________ 58 4.16.3. Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale ____ 59

4.17. Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală ___________________________________________ 61

4.17.1. Dreptul de a face plângere _______________________ 61 4.17.1.1. Plângerea împotriva actelor și măsurilor

organelor de cercetare penală _________________ 62 4.17.1.2. Plângerea împotriva actelor sau măsurilor

procurorului _______________________________ 63 4.17.1.3. Plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire

sau netrimitere în judecată ____________________ 65

Capitolul al II-lea. Camera preliminară __________________________ 72 §1. Noțiuni introductive ___________________________________ 72 §2. Măsurile premergătoare ________________________________ 73

CUPRINS XI

§3. Procedura în camera preliminară _________________________ 75 3.1. Soluțiile judecătorului de cameră preliminară ____________ 76 3.2. Restituirea cauzei la parchet __________________________ 78 3.3. Contestația ________________________________________ 79 3.4. Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară ___ 79

Capitolul al III-lea. Judecata __________________________________ 81 §1. Noțiuni introductive ___________________________________ 81 §2. Principiile specifice fazei de judecată ______________________ 81

2.1. Publicitatea ședinței de judecată _______________________ 81 2.2. Oralitatea _________________________________________ 85 2.3. Nemijlocirea _______________________________________ 85 2.4. Contradictorialitatea ________________________________ 87

§3. Reglementări generale privind faza de judecată _____________ 88 3.1. Rolul instanței de judecată ___________________________ 88 3.2. Locul unde se desfășoară judecata _____________________ 88 3.3. Citarea la judecată __________________________________ 89 3.4. Compunerea instanței _______________________________ 91 3.5 Judecata de urgență în cauzele cu arestați preventiv

sau aflați în arest la domiciliu _________________________ 92 3.6. Asigurarea apărării __________________________________ 92 3.7. Atribuțiile președintelui completului ____________________ 94

3.7.1. Atribuțiile președintelui completului în ședința de judecată ____________________________________ 94

3.7.2. Atribuțiile președintelui completului în afara ședinței de judecată _____________________________ 95

3.8. Constatarea infracțiunilor de audiență __________________ 96 3.9. Măsurile preventive în cursul judecății __________________ 98 3.10. Participarea procurorului la judecată _________________ 100 3.11. Participarea inculpatului la judecată și drepturile

acestuia _________________________________________ 102 3.12. Participarea persoanei vătămate, părții civile, a persoanei

responsabile civilmente și a altor subiecți procesuali la judecată și drepturile acestora _______________________ 104

XII DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

3.13. Suspendarea judecății _____________________________ 106

3.13.1. Noțiuni introductive ___________________________ 106 3.13.2. Suspendarea judecății în caz de boală gravă

a inculpatului _________________________________ 106 3.13.3. Suspendarea judecății pe perioada desfășurării

procedurii de mediere __________________________ 108 3.13.4. Suspendarea judecății în caz de extrădare activă ____ 108

3.14. Notele privind desfășurarea ședinței de judecată ________ 109 3.15. Felul hotărârilor __________________________________ 110

§4. Judecata în primă instanță _____________________________ 112 4.1. Noțiuni introductive ________________________________ 112 4.2. Obiectul judecății __________________________________ 112 4.3. Începutul ședinței de judecată ________________________ 114

4.3.1. Verificări privitoare la inculpat ____________________ 114 4.3.2. Verificări privind martorii, experții și interpreții ______ 114 4.3.3. Aducerea la cunoștință a învinuirii, lămuriri și cereri ___ 115

4.4. Etapa cercetării judecătorești ________________________ 118 4.4.1. Procedura obișnuită ____________________________ 119

4.4.1.1. Audierea inculpatului _______________________ 119 4.4.1.2. Audierea coinculpaților ______________________ 121 4.4.1.3. Audierea persoanei vătămate, a părții civile

și a părții responsabile civilmente _____________ 121 4.4.1.4. Audierea martorului și a expertului ____________ 122 4.4.1.5. Consemnarea declarațiilor ___________________ 125 4.4.1.6. Renunțarea la probe, imposibilitatea

administrării probelor și amânarea pentru probe noi _________________________________ 126

4.4.1.7. Schimbarea încadrării juridice _________________ 127 4.4.1.8. Terminarea cercetării judecătorești ____________ 128

4.4.2. Procedura simplificată __________________________ 128 4.4.2.1. Condiții ___________________________________ 128 4.4.2.2. Cercetarea judecătorească în cazul recunoașterii

învinuirii _________________________________ 130 4.5. Etapa dezbaterilor și ordinea în care se dă cuvântul _______ 131

4.5.1. Ultimul cuvânt al inculpatului _____________________ 132

CUPRINS XIII

4.6. Deliberarea _______________________________________ 133 4.6.1. Soluționarea cauzei _____________________________ 133 4.6.2. Deliberarea ___________________________________ 133 4.6.3. Luarea hotărârii _______________________________ 135 4.6.4. Reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor ___ 135 4.6.5. Rezolvarea cauzei ______________________________ 136

4.6.5.1. Rezolvarea acțiunii penale ___________________ 136 4.6.5.2. Rezolvarea acțiunii civile _____________________ 142 4.6.5.3. Pronunțarea asupra cheltuielilor judiciare _______ 143 4.6.5.4. Pronunțarea asupra măsurilor preventive _______ 144 4.6.5.5. Minuta ___________________________________ 146

4.7. Pronunțarea, redactarea și comunicarea hotărârii ________ 146 4.7.1. Cuprinsul hotărârii _____________________________ 146

4.7.1.1. Conținutul părții introductive _________________ 146 4.7.1.2. Conținutul expunerii ________________________ 148 4.7.1.3. Conținutul dispozitivului _____________________ 149

4.7.2. Pronunțarea hotărârii ___________________________ 152 4.7.3. Redactarea, semnarea și comunicarea hotărârii ______ 152

4.7.3.1. Redactarea și semnarea hotărârii ______________ 152 4.7.3.2. Comunicarea hotărârii ______________________ 153

Capitolul al IV-lea. Judecata în căile de atac ____________________ 155 §1. Considerații preliminare _______________________________ 155 §2. Apelul ______________________________________________ 157

2.1. Hotărârile supuse apelului ___________________________ 157 2.2. Titularii apelului ___________________________________ 159

2.2.1. Procurorul ca titular al apelului ___________________ 160 2.2.2. Inculpatul ca titular al apelului ____________________ 160 2.2.3. Partea civilă ca titulară a apelului __________________ 161 2.2.4. Partea responsabilă civilmente ca titulară a apelului __ 162 2.2.5. Persoana vătămată ca titulară a apelului ____________ 162 2.2.6. Martorul, expertul, interpretul și avocatul ca titulari

ai apelului ____________________________________ 163

XIV DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

2.2.7. Dreptul oricărei persoane fizice ori juridice ale

cărei drepturi legitime au fost vătămate ca titulară a apelului ____________________________________ 163

2.3. Termenul de declarare a apelului _____________________ 164 2.4. Repunerea în termen _______________________________ 165 2.5. Declararea, renunțarea și retragerea apelului ___________ 165

2.5.1. Declararea și motivarea apelului __________________ 165 2.5.2. Renunțarea la apel _____________________________ 167 2.5.3. Retragerea apelului ____________________________ 167

2.6. Efectele apelului ___________________________________ 169 2.6.1. Efectul suspensiv al apelului ______________________ 169 2.6.2. Efectul devolutiv al apelului și limitele sale __________ 169

2.6.2.1. Limitele efectului devolutiv în raport cu persoana care a declarat apelul _______________ 170

2.6.2.2. Limitele efectului devolutiv în raport cu persoana la care se referă apelul ______________ 170

2.6.2.3. Limitele efectului devolutiv în raport cu calitatea pe care o are apelantul ______________ 171

2.6.3. Efectul neagravării situației în propriul apel _________ 171 2.6.4. Efectul extensiv al apelului _______________________ 173

2.7. Judecarea apelului _________________________________ 173 2.7.1. Obiectul apelului _______________________________ 174 2.7.2. Etapa măsurilor premergătoare ___________________ 175 2.7.3. Desfășurarea judecății __________________________ 176 2.7.4. Soluționarea apelului ___________________________ 178

2.7.4.1. Respingerea apelului ________________________ 178 2.7.4.2. Admiterea apelului _________________________ 179 2.7.4.3. Desființarea hotărârii _______________________ 180 2.7.4.4. Conținutul deciziei instanței de apel ____________ 180 2.7.4.5. Limitele rejudecării _________________________ 182

§3. Contestația __________________________________________ 183 3.1. Noțiuni introductive ________________________________ 183 3.2. Titularii și termenul în care poate fi exercitată

contestația _______________________________________ 183 3.3. Soluționarea contestației ____________________________ 185

CUPRINS XV

3.4. Hotărârile care pot face obiectul contestației ____________ 187 §4. Contestația în anulare _________________________________ 190

4.1. Considerații preliminare _____________________________ 190 4.2. Cazurile de contestație în anulare _____________________ 191

4.2.1. Judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate ___________________________ 191

4.2.2. Când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal ___ 193

4.2.3. Când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului ____________________________ 194

4.2.4. Când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate _________ 194

4.2.5. Judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii _________________________ 195

4.2.6. Judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii ___________________________________ 196

4.2.7. Ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel _______________ 197

4.2.8. Instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă ______________________________________ 198

4.2.9. Împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă _____________ 199

4.3. Cererea de contestație în anulare _____________________ 200 4.4. Procedura contestației în anulare _____________________ 201

4.4.1. Admiterea în principiu __________________________ 201 4.4.2. Procedura de rejudecare ________________________ 202

§5. Recursul în casație ____________________________________ 203 5.1. Hotărârile supuse recursului în casație _________________ 204 5.2. Declararea recursului în casație _______________________ 205

XVI DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

5.3. Retragerea recursului în casație ______________________ 206 5.4. Cazurile în care se poate face recurs în casație ___________ 207 5.5. Procedura de comunicare ___________________________ 207 5.6. Admiterea în principiu ______________________________ 209 5.7. Efectele recursului în casație _________________________ 210

5.7.1. Efectul devolutiv și limitele sale ___________________ 210 5.7.2. Efectul extensiv ________________________________ 210 5.7.3. Neagravarea situației în propriul recurs în casație ____ 211

5.8. Suspendarea executării _____________________________ 211 5.9. Judecarea recursului în casație _______________________ 212

5.9.1. Soluționarea recursului în casație _________________ 213 5.9.2. Desființarea hotărârii și conținutul deciziei __________ 214

5.10. Procedura de rejudecare ___________________________ 215 §6. Revizuirea __________________________________________ 216

6.1. Hotărârile supuse revizuirii __________________________ 216 6.2. Cazurile de revizuire ________________________________ 217

6.2.1. S-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză __________ 218

6.2.2. Hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată ___________________________________ 219

6.2.3. Un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză ______________ 220

6.2.4. Un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză ____________________________ 220

CUPRINS XVII

6.2.5. Când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia ______________________ 221

6.2.6. Hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate _______________ 222

6.3. Titularii revizuirii ___________________________________ 222 6.4. Cererea de revizuire ________________________________ 223 6.5. Termenul de introducere a cererii _____________________ 224 6.6. Procedura de judecare a revizuirii _____________________ 225

6.6.1. Admiterea în principiu __________________________ 225 6.6.2. Măsurile care pot fi luate odată cu sau ulterior

admiterii în principiu ___________________________ 227 6.6.3. Rejudecarea în urma admiterii în principiu a

cererii de revizuire _____________________________ 229 6.6.4. Soluțiile după rejudecare ________________________ 230

6.7. Revizuirea în cazul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului ________________________________ 231

§7. Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate ___________________________________ 233

7.1. Dispoziții generale _________________________________ 233 7.2. Declararea căii extraordinare de atac __________________ 235

7.2.1. Titularii ______________________________________ 235 7.2.2. Termenul _____________________________________ 235 7.2.3. Cererea de redeschidere a procesului penal _________ 236

7.3. Judecarea cererii de redeschidere a procesului penal _____ 236 7.3.1. Măsurile premergătoare _________________________ 236 7.3.2. Judecarea cererii de redeschidere a procesului

penal ________________________________________ 237

XVIII DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

Capitolul al V-lea. Proceduri privind asigurarea unei practici unitare __________________________________________________ 240

§1. Recursul în interesul legii _______________________________ 240 1.1. Considerații preliminare _____________________________ 240 1.2. Cererea de recurs în interesul legii ____________________ 241 1.3. Procedura de judecare a recursului în interesul legii ______ 242

1.3.1. Măsurile premergătoare _________________________ 242 1.3.2. Procedura de judecare __________________________ 243 1.3.3. Conținutul hotărârii și deciziei ____________________ 244

§2. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept _______________________________________ 245

2.1. Considerații preliminare _____________________________ 245 2.2. Obiectul sesizării __________________________________ 246 2.3. Procedura de judecată ______________________________ 246 2.4. Conținutul și efectele deciziei ________________________ 249

Capitolul al VI-lea. Proceduri speciale _________________________ 251 §1. Acordul de recunoaștere a vinovăției _____________________ 251

1.1. Obiectul recunoașterii vinovăției ______________________ 251 1.2. Titularii acordului de recunoaștere a vinovăției __________ 251 1.3. Condițiile, forma și conținutul acordului de recunoaștere

a vinovăției ______________________________________ 252 1.4. Sesizarea instanței cu acordul de recunoaștere a

vinovăției ________________________________________ 254 1.5. Procedura în fața instanței ___________________________ 255 1.6. Soluțiile instanței __________________________________ 256 1.7. Soluționarea acțiunii civile ___________________________ 258 1.8. Calea de atac _____________________________________ 258

§2. Contestația privind durata procesului penal ________________ 260 2.1. Titularii și termenul contestației ______________________ 260 2.2. Conținutul contestației _____________________________ 261 2.3. Procedura de soluționare a contestației ________________ 262

2.3.1. Competența de soluționare a contestației ___________ 262 2.3.2. Procedura de judecată __________________________ 262

CUPRINS XIX

2.3.3. Soluțiile contestației ____________________________ 263 §3. Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice _______________________________________ 265

3.1. Dispoziții introductive ______________________________ 265 3.2. Reprezentarea, locul de citare a persoanei juridice și

măsurile preventive _______________________________ 266 3.2.1. Reprezentarea persoanei juridice _________________ 266 3.2.2. Locul de citare a persoanei juridice ________________ 267 3.2.3. Măsurile preventive ____________________________ 267

3.3. Procedura de informare _____________________________ 270 3.4. Efectele fuziunii, absorbției, divizării, reducerii capitalului

social, ale dizolvării sau lichidării persoanei juridice condamnate _____________________________________ 271

3.5. Punerea în executare a pedepsei amenzii _______________ 272 3.6. Punerea în executare a pedepselor complementare ______ 273

3.6.1. Punerea în executare a pedepsei complementare a dizolvării persoanei juridice _____________________ 273

3.6.2. Punerea în executare a pedepsei complementare a suspendării activității persoanei juridice ___________ 273

3.6.3. Punerea în executare a pedepsei complementare a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice ______________________________________ 274

3.6.4. Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii persoanei juridice de a participa la procedurile de achiziții publice ___________________ 274

3.6.5. Punerea în executare a pedepsei complementare a plasării sub supraveghere judiciară _______________ 275

3.6.6. Punerea în executare a pedepsei complementare a afișării sau publicării hotărârii de condamnare ______ 275

3.6.7. Supravegherea executării pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice _____________________ 276

§4. Procedura în cauzele cu infractori minori __________________ 277 4.1. Dispoziții introductive ______________________________ 277

XX DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

4.2. Urmărirea penală în cazul infractorilor minori ___________ 278

4.2.1. Condiții speciale de aplicare față de minori a măsurilor preventive ___________________________ 279

4.3. Faza de judecată în cazul infractorilor minori ____________ 280 4.3.1. Desfășurarea judecății __________________________ 281

4.4. Punerea în executare a măsurilor educative _____________ 283 4.4.1. Punerea în executare a măsurilor educative

neprivative de libertate _________________________ 283 4.4.2. Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative

neprivative de libertate _________________________ 284 4.4.3. Punerea în executare a măsurilor educative

privative de libertate ___________________________ 285 4.4.3.1. Punerea în executare a internării într-un centru

educativ __________________________________ 285 4.4.3.2. Schimbările privind măsura educativă a internării

într-un centru educativ ______________________ 287 4.4.3.3. Punerea în executare a internării într-un centru

de detenție _______________________________ 287 4.4.3.4. Schimbările privind măsura educativă a internării

într-un centru de detenție ____________________ 288 4.4.3.5. Schimbarea regimului de executare ____________ 289

§5. Procedura dării în urmărire _____________________________ 291 5.1. Considerații preliminare _____________________________ 291 5.2. Cazuri și titulari ____________________________________ 291 5.3. Punerea în executare a ordinului de urmărire ___________ 292

5.3.1. Supravegherea tehnică, reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței și a obiectelor, percheziția și obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului în procedura dării în urmărire ______________________ 294

5.3.2. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri în procedura dării în urmărire ___________________________________ 295

5.4. Revocarea urmăririi ________________________________ 295

CUPRINS XXI

§6. Procedura reabilitării __________________________________ 296 6.1. Dispoziții introductive ______________________________ 296 6.2. Reabilitarea de drept _______________________________ 296 6.3. Reabilitarea judecătorească __________________________ 297

6.3.1. Cererea de reabilitare judecătorească ______________ 298 6.3.2. Judecarea cererii de reabilitare ___________________ 298

6.3.2.1. Măsurile premergătoare _____________________ 298 6.3.2.2. Respingerea cererii de reabilitare pentru

neîndeplinirea condițiilor de formă și fond _______ 299 6.3.2.3. Soluționarea cererii _________________________ 300

§7. Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri _________________________________ 301

7.1. Dispoziții introductive ______________________________ 301 7.2. Dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară ____ 302 7.3. Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale

de libertate ______________________________________ 303 7.4. Felul și întinderea reparației _________________________ 304 7.5. Acțiunea pentru repararea pagubei ___________________ 305 7.6. Acțiunea în regres _________________________________ 305

§8. Procedura în caz de dispariție a dosarelor judiciare și a înscrisurilor judiciare _____________________________________ 306

8.1. Dispoziții introductive ______________________________ 306 8.2. Obiectul procedurii speciale _________________________ 307 8.3. Competența în cazul înlocuirii sau reconstituirii __________ 307

8.3.1. Înlocuirea înscrisului ____________________________ 308 8.3.2. Reconstituirea înscrisului sau dosarului _____________ 308

§9. Procedura privind cooperarea judiciară internațională și punerea în aplicare a tratatelor internaționale în materie penală ________________________________________________ 309 §10. Procedura de confiscare sau de desființare a unui înscris în cazul clasării __________________________________________ 310

10.1. Dispoziții introductive _____________________________ 310

XXII DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

Capitolul al VII-lea. Executarea hotărârilor penale _______________ 314

§1. Considerații preliminare _______________________________ 314 1.1. Rămânerea definitivă a hotărârii primei instanțe _________ 315 1.2. Instanța de executare ______________________________ 316 1.3. Judecătorul delegat cu executarea ____________________ 317

1.3.1. Contestația la executare _________________________ 319 1.3.2. Contestația cu privire la dispozițiile civile

și amenzile judiciare ____________________________ 320 1.3.3. Rezolvarea contestației la executare _______________ 321

BIBLIOGRAFIE _____________________________________________ 325

Capitolul al II-lea. Camera preliminară

§1. Noțiuni introductive

„Camera preliminară reprezintă o etapă intermediară a procesului penal care intervine între faza de urmărire penală și faza de judecată”[1].

Conform art. 342 C. proc. pen., obiectul procedurii camerei prelimi-nare îl constituie: verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității

sesizării instanței; verificarea legalității administrării probelor; verificarea efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Cu privire la activitatea de verificare a legalității administrării probe-lor, precum și cea a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, menționăm că aceasta nu vizează caracterele probei în sine, ci exclusiv verificarea mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obținute.

Din dispozițiile art. 54 C. proc. pen. reiese că în competența judecă-torului de cameră preliminară sunt cuprinse următoarele atribuții: verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor proce-

suale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de

netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege.

Prin urmare, putem observa că sfera atribuțiilor judecătorului de cameră preliminară este mai extinsă decât obiectul procedurii de cameră preliminară.

[1] C.-S. PARASCHIV, op. cit., 2019, p. 513.

CAPITOLUL II. CAMERA PRELIMINARĂ 73

Astfel, pe lângă verificările cuprinse în „obiectul procedurilor în came-ra preliminară”, judecătorul de cameră preliminară, efectuează și urmă-toarele acte: confirmă redeschiderea urmăririi penale [art. 335 alin. (4)

C. proc. pen.]; soluționează plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire și

netrimitere în judecată (art. 340-341 C. proc. pen.); soluționează cererea procurorului de luare a măsurii de siguranță a

confiscării speciale sau desființării unui înscris, în ipoteza în care a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală [art. 5491 C. proc. pen.];

instituie ori menține măsuri de protecție specifice martorului ame-nințat [art. 126 alin. (7) raportat la art. 127 și art. 128 C. proc. pen.] etc.[1]

Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță (art. 343 C. proc. pen.).

Întrucât legiuitorul nu a precizat o sancțiune expressis verbis cu privire la nerespectarea termenului de 60 de zile, apreciem că unica sancțiune care poate fi incidentă este nulitatea relativă în situația în care depășirea termenului ar aduce o vătămare drepturilor părților ori persoanei vătămate.

§2. Măsurile premergătoare

După sesizarea instanței prin rechizitoriu, dosarul se repartizează aleatoriu judecătorului de cameră preliminară.

Conform art. 344 alin. (2) teza I C. proc. pen., copia certificată a rechi-zitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului: la locul de deținere; la adresa unde locuiește; la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură.

[1] C.-S. PARASCHIV, op. cit., 2019, p. 514.

74 DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la

cunoștință [art. 344 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen.]: obiectul procedurii în camera preliminară; dreptul de a își angaja un apărător; termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și

excepții cu privire la: legalitatea sesizării instanței; legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către

organele de urmărire penală.

Legiuitorul a prevăzut că termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile [art. 344 alin. (2) teza finală C. proc. pen.].

Conform Deciziei nr. 14/2018 a Înaltei Curți, Completul competent să judece recursul în interesul legii (M. Of. nr. 765 din 5 septembrie 2018), termenul de 20 de zile este un termen de recomandare.

În cazul în care devin incidente dispozițiile art. 90 C. proc. pen. privind asistența obligatorie a inculpatului, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile [art. 344 alin. (3) C. proc. pen.].

Conform art. 344 alin. (4) C. proc. pen., la expirarea termenelor ante-rior precizate, dacă s-au formulat cereri sau excepții ori dacă a ridicat excepții din oficiu, judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul pentru soluționarea acestora, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului.

CAPITOLUL II. CAMERA PRELIMINARĂ 75

§3. Procedura în camera preliminară

Potrivit art. 345 alin. (1) C. proc. pen., la termenul stabilit conform dis-pozițiilor legale, judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu: în camera de consiliu; pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a

oricăror înscrisuri noi prezentate; ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt

prezente; ascultând concluziile procurorului.

Prin Decizia nr. 802/2017 (M. Of. nr. 116 din 6 februarie 2018), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) C. proc. pen., care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate ori excepţiilor ridicate din oficiu, să administre-ze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate”, este neconstituţională.

Conform art. 345 alin. (3) C. proc. pen., judecătorul de cameră preli-minară poate: constata neregularități ale actului de sesizare; sancționa actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, prin

incidența dispozițiilor art. 280-282 C. proc. pen. privind nulitatea absolută, respectiv nulitatea relativă;

exclude una sau mai multe probe administrate; sancțiunea excluderii o regăsim în cuprinsul art. 102 C. proc. pen., conform căruia probele obținute prin tortură sau printr-un mod nelegal, precum și probele derivate din acestea, nu pot fi folosite în procesul penal.

De asemenea, în baza art. 346 alin. (6) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară, dacă apreciază că instanța sesizată nu este com-petentă, procedează potrivit art. 50 C. proc. pen. (declinarea de compe-tență) și art. 51 C. proc. pen. (conflictul de competență), care se aplică în mod corespunzător.

76 DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu,

prin încheiere definitivă, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate [art. 345 alin. (2) C. proc. pen.].

Procurorul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, reme-diază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei [art. 345 alin. (3) C. proc. pen.].

Neregularitățile actului de sesizare trebuie să fie evidente și să nu pre-supună administrarea de noi probe, ci numai remedierea lor de către procurorul care a întocmit rechizitoriul, deci, care a efectuat urmărirea penală sau a supravegheat urmărirea penală[1].

3.1. Soluțiile judecătorului de cameră preliminară

În situația în care nu s-au formulat cereri și excepții în termenele pre-văzute de lege și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor ter-mene, judecătorul de cameră preliminară [art. 346 alin. (1) C. proc. pen.]: constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a

efectuării actelor de urmărire penală; dispune începerea judecății.

Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procuro-rului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora [art. 346 alin. (1) teza finală C. proc. pen.].

De asemenea, dacă respinge cererile și excepțiile invocate ori ridicate din oficiu, în condițiile art. 345 alin. (1) și (2) C. proc. pen., prin aceeași încheiere judecătorul de cameră preliminară: constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a

efectuării actelor de urmărire penală; dispune începerea judecății.

Potrivit art. 346 alin. (7) C. proc. pen., judecătorul de cameră prelimi-nară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în

[1] C.-S. PARASCHIV, op. cit., 2019, p. 516.

CAPITOLUL II. CAMERA PRELIMINARĂ 77

cauză. La baza acestei dispoziții se află art. 3 alin. (3) C. proc. pen. privind separarea funcțiilor judiciare, care precizează faptul că în desfășurarea aceluiași proces penal, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare, cu excepția celei de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, care este compatibilă cu funcția de judecată.

Această reglementare a suferit însă modificări în urma Deciziei nr. 552/2015 a Curții Constituționale (M. Of. nr. 707 din 21 septembrie 2015), prin care a admis excepția de neconstituționalitate ce viza art. 3 alin. (3) teza a II-a C. proc. pen., potrivit căruia funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată este compatibilă cu funcția de judecată. „Astfel, Curtea a constatat că, potrivit art. 64 alin. (5) și alin. (6) din Codul de procedură penală, judecătorul care a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa în aceeași cauză la judecata în fond sau în căile de atac, iar judecătorul care s-a pronunțat cu privire la o măsură supusă contestației nu poate participa la soluționarea contestației”.

Prin urmare, potrivit considerentelor Curții, „judecătorul care dispune începerea judecații, în baza art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, este incompatibil să exercite și funcția de judecată, în caz contrar încălcându-se art. 21 alin. (3) din Constituție referitor la drep-tul la un proces echitabil, și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți”.

O.U.G. 18/2016 a conformat actualul Cod de procedură penală în urma Deciziei nr. 552/2015 a Curții Constituționale, prin completarea art. 3 alin. (3) C. proc. pen. astfel, „în desfășurarea aceluiași proces penal, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare, cu excepția celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcția de judecată, mai puțin când se dispune începerea judecății potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) C. proc. pen”. (s.n.)

78 DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

3.2. Restituirea cauzei la parchet

Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a

fost remediată de procuror în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiec-tului sau limitelor judecății [art. 346 alin. (3) lit. a) C. proc. pen.];

a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale, întrucât acestea cad sub incidența art. 102 C. proc. pen. [art. 346 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.];

procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3) C. proc. pen., ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispo-ziții [art. 346 alin. (3) lit. c) C. proc. pen.]. În această situație, judecătorul de cameră preliminară se pronunță în

camera de consiliu, iar restituirea cauzei se va dispune prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate [art. 346 alin. (42) C. proc. pen.].

Judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății, con-form art. 346 alin. (4) C. proc. pen.: în toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului

de sesizare; a exclus una sau mai multe probe administrate; a sancționat potrivit art. 280-282 C. proc. pen. actele de urmărire

penală efectuate cu încălcarea legii.

În cazurile prevăzute la art. 346 alin. (3) lit. a) și c) și la alin. (4) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară se pronunță prin în-cheiere, în camera de consiliu, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului. Încheierea se comunică de îndată procu-rorului, părților și persoanei vătămate [art. 346 alin. (41) C. proc. pen.].

Important! Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

Restituirea cauzei la parchet reprezintă unul dintre cazurile în care se dispune reluarea urmăririi penale, potrivit art. 334 C. proc. pen.

CAPITOLUL II. CAMERA PRELIMINARĂ 79

3.3. Contestația

Calea de atac împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară este contestația. Aceasta poate fi exercitată în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prin care dispune una dintre soluțiile de începere a judecății sau restituire a cauzei la parchet, de către procuror, părți și persoana vătămată, având ca obiect modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor ori soluția de restituire a cauzei la parchet [art. 347 alin. (1) C. proc. pen.].

Competența de soluționare a contestației îi revine judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate. În situația în care instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se judecă de către completul competent, potrivit legii [art. 347 alin. (2) C. proc. pen.].

3.4. Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară

Conform art. 348 alin. (1) C. proc. pen., judecătorul de cameră preli-minară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menți-nerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preven-tive, prin încheiere, care nu este definitivă [art. 207 coroborat cu art. 205 C. proc. pen.].

De asemenea, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instan-ța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației, verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207 C. proc. pen. [art. 348 alin. (2) C. proc. pen.].

Prin Decizia nr. 5/2014 (M. Of. nr. 80 din 30 ianuarie 2015), Înalta Curte a admis recursul în interesul legii și a stabilit că: „Judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecății a fost atacată cu contestație, are com-petența de a se pronunța asupra măsurilor preventive, conform dispo-zițiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de

80 DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALĂ. NOTE DE CURS

cameră preliminară, până la soluționarea contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală”. Prin Decizia nr. 437/2017 (M. Of. nr. 763 din 26 septembrie 2017), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 348 alin. (2) și constată că sintagma „sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul com-petent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea con-testației” din cuprinsul acestora este neconstituțională.

Întrebări recapitulative: În ce constă obiectul procedurii de cameră preliminară? Există excepții

de la obligativitatea parcurgerii acestei faze procesuale? Care sunt cazurile de incompatibilitate privind exercitarea funcției de

judecată a judecătorului de cameră preliminară? Care este durata procedurii de cameră preliminară? Ce natură are

termenul prevăzut pentru această procedură și care este sancțiunea încălcării lui?

În ce constă încunoștințarea inculpatului, persoanei vătămate și a celorlalte părți?

Care sunt atribuțiile judecătorului de cameră preliminară? Având în vedere obiectul camerei preliminare, ce soluții poate dispune

judecătorul de cameră preliminară? Care sunt situațiile și în ce condiții se poate dispune restituirea cauzei

la parchet? Care sunt opțiunile procurorului în cazul în care judecătorul de cameră

preliminară constată neregularități ale actului de sesizare? Precizați durata și natura termenului în care procurorul poate acționa.

Precizați care este calea de atac împotriva soluției judecătorului de cameră preliminară, titularii și obiectul acesteia, precum și termenul în care poate fi exercitată. Ce soluții pot fi dispuse?

Care este competența judecătorului de cameră preliminară în legătură cu măsurile preventive?