UNIVERSITATEA DIN PETROANI FACULTATEA DE MINE

NORME I STANDARDE EUROPENE N CADASTRU~CURS MASTER~

Prof. univ. dr. ing. HERBEI OCTAVIAN

INTRODUCEREInformaia - document bazat pe cartografie, aa cum a fost definit de Organizaia Naiunilor Unite, include urmtoarele tiine sau tehnici: geodezie, fotogrammetrie, cartografia - topografic sau cartografic sau tematic, teledetecie, bazele de date topografice i cartografice precum i sistemele informaionale geografice i/sau teritoriale. De aceste probleme se ocup dou organizaii europene oficiale, organizaii care au o vast experien profesional i de "know-how". Aceste organizaii au fost nsrcinate ca la scar european s promoveze cel mai valabil suport cartografic pentru diveri utilizatori poteniali. Prima organizaie, denumit prescurtat CERCO, nseamn "Comit Europen des Responsables de la Cartographie Officielle", a fost nfiinat n anul 1980 i are drept scop schimbul reciproc de informaii, consultan i cooperare n toate domeniile cartografiei, cu excepia hidrografiei marine i a hrilor militare. n noiembrie 1980, la Strasbourg, CERCO a fost admis ca grup de lucru al Parlamentului European, iar n prezent este parte integrant din reeaua de cooperare tehnico-tiinific a Consiliului Europei. Scopul unui GIS este de a genera informaii utile din interogarea bazelor de date spaiale. Una dintre principalele caracteristici ale domeniului GIS este faptul ca implic colaborarea ntre participanii la proiecte care se desfoar ntr-o anumit zon. Un GIS are capacitatea de a integra date provenind din surse diferite, de a realiza analiza acestora, de a permite o mai bun descriere a realitii. Relaiile, conexiunile i topologia specific datelor sunt descrise cu ajutorul acestuia, n scopul lurii deciziilor la nivelul organizaiilor. Ca urmare a acestui fapt, tehnologiile GIS au devenit parte integrant a structurii informatice n multe organizaii. In urma acestor motive cu caracter general, aplicaiile GIS trebuie s asigure interoperabilitatea informaiei cu care opereaz, implicit standardizarea anumitor tipuri de informaii astfel nct s rspund cerinelor i legilor tehnologiei informatice (IT) dezvoltate la nivel internaional. Aplicaiile GIS asigur instrumentele i funciile necesare pentru stocarea, analiza i afiarea informaiilor despre anumite obiecte/situaii. Componentele cheie caracteristice aplicaiilor GIS sunt: instrumentele pentru introducerea i manipularea informaiilor geografice; un sistem de gestiune a bazelor de date: instrumente care permit crearea de hri digitale utilizate pentru analiza, interogarea informaiilor, generarea de grafice, rapoarte, imprimarea informaiilor necesare prezentrii utilizatorilor; interfaa grafic oferit utilizatorilor este foarte practic

Autorul,

INTRODUCERE1. STANDARDE SI INTEROPERABILITATE IN DOMENIUL GIS 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 2. Realizarea de standarde aplicabile datelor geospaiale Standarde i interoperabilitate Standarde utilizate in domeniul informaional Suport pentru metadate Alinierea la direciile generale ale IT

ORGANIZATII INTERNATIONALE DE CADASTRU 2.1. EuroGeographics 2.2. Grupul de lucru pentru administrarea terenurilor (WPLA) 2.3. Comitetul permanent pentru cadastru n uniunea european (PCC) 2.4. Federaia internaional a GEODEZILOR (FIG) 2.5. Asociaia european a registratorilor de proprietate (ELRA) 2.6. Comitetul director internaional pentru global mapping (ISCGM) PROIECTE INTERNATIONALE 3.1. GLOBAL MAPPING 3.2. EUROGEOGRAPHICS 3.3. EUROGLOBALMAP 3.4. EUROREGIONALMAP 3.5. EUROBOUNDARYMAP 3.6. EURO DIGITAL ELEVATION MODEL (EURODEM) 3.7. SUSINEREA INFRASTRUCTURII EUROPENE DE DATE SPAIALE PRIN DEZVOLTAREA CELOR MAI BUNE PRACTICI N CADRUL REELEI DE AGENII NAIONALE DE CARTOGRAFIE I CADASTRU ESDIN 3.8. SPRIJIN PENTRU MONITORIZAREA PIEEI IMOBILIARE N ROMNIA SISTEME DE COORDONATE I SISTEME DE REFERIN 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. Definirea sistemelor Elipsoidul echipotenial Valori numerice Sisteme de referin spaiale

3.

4.

5.

STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA TEHNOLOGIEI GPS 5.1. Componentele sistemului 5.1.1. Segmentul spatial 5.1.2. Segmentul de control 5.1.3. Segmentul utilizatori 5.2. Structura semnalului 5.3. Pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS 5.3.1. Pozitionarea prin masurarea fazei codurilor 5.3.2. Pozitionarea prin masurarea fazei undei purtatoare mixate 5.4. Almanah sateliti GPS 5.5. Receptoare GPS 5.5.1. Structura unui receptor GPS 5.5.2. Receptoare care opereaza cu codul C/A. 5.5.3. Receptoare care opereaza cu codul C/A si cu masuratori de faza pe unda purtatoare L1. 5.5.4. Receptoare care opereaza cu codul C/A si cu masuratori de faza pe L1 si L2. 5.5.5. Receptoare care opereaza cu codul C/A, codul P(Y) si cu masuratori de faza pe L1. 5.5.6. Receptoare care opereaza cu codul C/A, codul P(Y) si cu masuratori de faza pe L1 si L2. 5.6. Clasificarea receptoarelor GPS in functie de precizia asigurata 5.6.1. Navigatoare 5.6.2. OEM 5.6.3. Receptoare profesionale 5.7. Realizarea retelelor utilizand statii totale si receptoare GPS. 5.7.1. Metoda cu un singur receptor 5.7.2. Metoda cu mai multe receptoare 5.8. Statia permanenta de referinta GPS 5.8.1. Functia de detectare si urmarire automata a satelitilor 5.8.2. Datele satelitare 5.8.3. Functia de comunicatie 5.8.4. Componentele unei statii permanente de referinta GPS

5.8.5. Componente necesare inregistrarii datelor: 5.8.6. Componente necesare transmiterii de date RTK si DGPS: 5.9. Retele de statii permanente de referinta GPS 5.9.1. Modul de lucru 5.9.2. Amplasamentul 5.9.3. Receptorul GPS 5.9.4. Antena GPS 5.9.5. Sursa de alimentare 5.9.6. Serverul 5.9.7. Comunicatiile Avantajele utilizarii unei statii permanente de referinta GPS locale

5.10. 6.

ROMPOS IN PLAN EUROPEAN SI INTERNATIONAL 6.1. Reeaua European de Referin (EUREF - European Reference Frame) 6.2.Serviciul Internaional GNSS (IGS International GNSS

Service)

7.

STANDARDE SI INTEROPERABILITATE IN DOMENIUL GIS

7.1. Realizarea de standarde aplicabile datelor geospaialeScopul unul GIS este s asigure un rspuns la interogri specifice formulate de diferii utilizatori i s genereze informaii utile urma interogrii bazelor de date spaiale. Scopul standardelor i al tehnologiilor legate de interoperabilitate este de a impune utilizatorilor tehnologiilor GIS s realizeze sisteme care s poat fi implementate n conformitate cu direciile de dezvoltare a tehnologiei informatice (IT). Standardele din domeniul tehnologiei informatice furnizeaz suportul pentru interoperabilitatea n domeniul GIS, acestea trebuie s se ncadreze n contextul standardelor le din domeniul tehnologiei informatice. Interoperabilitatea n domeniul GIS trebuie s evolueze continuu n cadrul dinamic al industriei din domeniul tehnologiei, standardele constituindu-se iar o succesiune de procese dect de produse. Specificaiile standardelor trebuie verificate diverse aplicaii concrete nainte de adoptarea lor ca standard. Cerinele utilizatorilor GIS sunt determinate n promovarea practic oricrui standard Suportul standardelor n produsele productorilor de date spaiale trebuie s se bazeze pe cele trei pri care caracterizeaz dezvoltarea sau actualizarea produselor software, precum i introducerea de funcionaliti noi sau adaptarea la tehnologii noi. Procesul ncepe cu faza de proiectare, continu cu dezvoltarea unui studiu pilot care include dezvoltarea de funcionaliti noi i se ncheie cu faza de implementare care permite ncorporarea funcionalitii realizate n produsele software. Comunitile GIS din ntreaga lume dezvolt conceptul de standarde Open GIS de muli ani. Interoperabilitatea este neleas ca fiind posibilitatea de a ncorpora informaii i funcionalitate provenind de la sisteme diverse. n ultimii 20 de ani conceptele, standardele i tehnologiile referitoare la implementarea n domeniul GIS au evoluat. La nceput strategiile legate de implementarea de tehnologii de utilizare partajat a datelor erau limitate de constrngeri tehnologice n special de cele legate de viteza de calcule. Astzi prin soluiile practice utilizate, convertoare de date. standarde pentru transfer de date i ulterior formatele de fiiere deschise, se asigur posibilitatea schimbului de date ntre utilizatori de platforme diferite. Majoritatea produselor GIS citesc direct informaia, ntr-un interval de timp scurt n i din diferite formate, i poate chiar transform dinamic datele n anumite cazuri.

n tabelul numrul 1 sunt prezentate o serie de abordri care au jucat un rol fundamental n interoperabilitatea din domeniul GIS. Tabelul 1 - Modele de abordri in interoperabilitate STRATEGIE Convertors Date Standard Interchange Format Open File Formats Direct Read Application Programming Interfaces (APIs) Common features in a DBMS SQL Integrated standards Web services WMS, WFS EXEMPLE DLG, TIGER, MOSS, GIRAS, IGDS SDTS, DXF, GML VPF, shapefiles, DGN ArcSDE, CAD Reader, ArcSDE Client OGC Simple Feature Specification for

7.2. Standarde i interoperabilitateColaborarea dintre sistemul GIS de administrare a bazelor de date geospaiale i Sistemul IT este remarcabil. Datorita naturii distribuite a arhitecturii de aplicaii software GIS are implicatii diferite in cadrul sistemului pentru asigurarea interoperabilitatii intre serviciile tuturor directiilor implicate Implicatiile sunt atat din punct de vedere al managementului de date, al platformelor hardware, a logicii distribuirii aplicaiilor specializate, de integrare a serviciilor Web, a interfetelor deschise documentate ale aplicaiilor (API) cat i a schemelor documentate de date XML. Arhitectura de aplicaii software GIS trebuie sa dispuna de urmatoarele caracteristici descrise mai jos: Sa ofere suport pentru stocarea i managementul datelor geospaiale in DBMS-uri diferite i eterogene. Sa permit operarea in medii de operare eterogene (Windows, Linux, Sun Solaris) i a diferitelor tipuri de echipamente mobile i browsere Web; acestea trebuie sa poata conecta i lucra cu informatiile stocate in servere DBMS-uri centrale pe platforme diferite. Utilizatorii sa poata distribui functionalitatea GIS (cartografiere, editare i geoprocesare) in orice mediu traditional desktop, sa le poata incorpora in aplicaii particularizate, sa le poata rula pe echipamente mobile (PDA, Tablet PC, Pocket PC, etc.) sau sa le poata gestiona intr-un mediu de tip server. Funcionalitile GIS trebuie sa poat fi distribuite sub forma de servicii Web ce folosesc standarde deschise i interoperabile cum ar fi WMS, WFS/WFS-

T, WCS, XML i SOAP. Aceste servicii Web sa poata actiona ca servicii pentru alte aplicaii GIS i sa poat fi integrate cu alte sisteme standard cum ar fi: aplicaii software ERP i DMS. S ofere suport pentru interfee API deschise i documentate pentru C++, .NET, Java, i COM. Dezvoltatorii de aplicaii sa poat accesa, actualiza i folosi ntreaga funcionalitate GIS. Sa asigure suportul de scheme documentate XML pentru construirea bazelor de date geospaiale. Modelul informational complet al bazelor de date geospaiale sa fie publicat in format deschis pentru programatori ca specificatie XML. Bazele de date geospaiale trebuie sa asigure accesul comun la date i cadrul de lucru al managementului acestora in mediul desktop GIS. Acestea vor defini tipurile de date ce pot fi utilizate in mediul desktop GIS, sub forma de: obiecte spaiale, date raster, adrese, atribute, topologii, masuratori topografice, i relatiile de legatura i controleaza modul lor de reprezentare, de acces, stocare, gestionare i de prelucrare. Bazele de date geospaiale trebuie sa ofere suport pentru: Topologii pentru gestionarea geometriei dintre obiectele spaiale Retele pentru modelarea conectivitatii i a proceselor de lucru Relatii de legatura pentru conectarea obiectelor geografice bazate pe informatia descriptiva Domenii pentru gestionarea integritatii valorilor atributelor Subtipuri de clase de obiecte spaiale pentru modelarea comportamentelor subclaselor (ex. drumuri europene, nationale, judetene, etc.) Mozaicuri raster i cataloage raster pentru gestionarea datelor raster Sisteme de masuratori pentru gestionarea observatiilor topografice i a celor GPS Scripturi de geoprocesare i modele ce permit automatizarea proceselor de lucru i de analiza spaiala Metadate pentru documentarea i cunoaterea seturilor de date geospaiale Modele comune de date GIS i coninut de standarde dezvoltate i utilizate de organisme i organizaii internaionale (ISO, OGC). Interoperabilitatea la nivelul bazelor de date geospaiale in cadrul sistemului trebuie sa poata fi realizata sub diferite moduri: Bazele de date geospaiale sa poat fi gestionate prin intermediul diferitelor DBMS-uri Microsoft SQL Server, Oracle, IBM, DB2 i Informix i una sau mai multe dintre aceste DBMS-uri pot fi combinate in cadrul reelelor nationale sau globale. Aceste baze de date sa poata fi dezvoltate, i intretinerea acestora sa se realizeze distribuit de mai multe organizatii.

Bazele de date geospaiale sa foloseasca modul de stocare deschis DBMS ce are la baza specificatiile OGC i ISO Simple Feature. Toate fiierele de date externe i fiierele DBMS sa poata fi accesate folosind logica comuna a bazei de date geospaiale. Sa ofere suport pentru citirea directa a peste 100 de formate de date incluzand formate raster, format vector, fiiere CAD, i seturi de date GML (Geography Markup Language). Suport format XML al bazelor de date geospaiale - format de schimb deschis dedicat schimbului de informatii dintre bazele de date geospaiale i alte sisteme externe. Prin intermediul capabilitatilor de interschimb, utilizatorii arhitecturii sistemului sa poata distribui actualizarile datelor numai ca seturi de inregistrari de schimb intre mediul desktop GIS i celelalte sisteme. Modelele de date geospaiale sa poata fi publicate deschis i sa permit utilizarea acestora in cadrul serviciilor intregului sistem GIS. Acestea sa fie bazate pe standarde i sa permit utlizatorilor sa colaboreze in formate standard. Documentele metadate sa permit descrierea continutului publicat in cadrul unui portal GIS. Sa se respecte standardele continutului de metadate: FGDC (Federal Geographic Data Committee), ISO i alte altor organizatii ce definesc standardele pentru inregistrarea informatiilor seturilor de date geospaiale i a serviciilor Web sub forma de documente de metadate. Sa asigure respectarea protocoalelor serviciilor Web dezvoltate de ctre OGC, W3C (World Wide Web Consortium) i alte organizatii, servicii Web ce sunt bazate pe XML i sa permit definirea protocoalelor specifice XML. Arhitectura sistemului GIS sa ofere suport pentru specificatiile de interoperabilitate pentru publicarea functionalitatilor GIS pe Web. Printre aceste specificatii XML enumerandu-se: o Web Map Service (WMS), pentru generarea imaginilor harta o Web Feature Service (WFS)/WFS-T, sa se asigure fluidizarea obiectele spaiale de tip vector cu suport GML 3.0 Simple Feature Profile o Web Coverage Service (referite pentru seturile de date raster) o Interfetele catalog ce vor permite cunoasterea, accesarea i interogarea serverelor catalog.

7.3. Standarde utilizate in domeniul informaionalCele mai importante standarde utilizate la nivelul comunitii europene n domeniul informaional sunt : - ISO 8601:2004 - este un standard internaional care include specificaiile pentru reprezentarea numeric a informaiei despre date si timpul zilei si specific reprezentarea formatelor la aceste reprezentri numerice. Datele sunt exprimate ca ir de caractere CCYY-MM-DD. Acest standard este utilizat n multe domenii. - ISO 19108:2002 - acest standard internaional definete conceptele standard necesare pentru a descrie caracteristicile temporale ale informaiei geografice prin abstractizarea entitilor din mediul nconjurtor. O parte din aceste standarde pentru informaia geospaial se refera la seria ISO 19100. Standardul se refera la domeniul

spaial al zonei studiate din punct de vedere al informaiei geografice i nu la informaia temporal relaionat la ciclul de via al resursei. - W3CDTF definete profilul ISO 8601 restricionnd formatele la un numr mic, ca de exemplu: s satisfac cele mai multe dintre cerine'' i utilizate extensiv n mediul Web. Acesta poate impune cteva restricii, cum ar fi cratima" este semnul care separa elementele de date, duratele i intervalele nu sunt incluse, etc. - TimeML and ISO/CD 24617-1 - TimeML limbajul formal specificat pentru evenimente i expresii temporale. - ISO/CD 24617-1 - este un standard curent sub dezvoltare n ISO TC37/SC4 i este programat s fie publicat n 2009. Include specificaia formal a TimeML i adiional rezultatele semantice, n principal referitor la calea limbajelor naturale pentru a exprima informaia temporal utiliznd timpul verbal, aspectul i cuvintele necesare exprimrii relaiilor temporale. - ICS Geological Time Scale 2004 - Geological Time Scale 2004 a fost completat de .International Commissiononm Stratigraphy" ntr-un proiect de mai muli ani, care rezum istoricul i status-ul definiilor limit a stagiilor geologice, stratificarea integrata compilata pentru fiecare perioad i asamblat ntr-o scar numeric a anilor. Alte standarde utilizate pentru date geospaiale sunt urmtoarele:- Directive 2007/2/EC a Parlamentului i Consiliului European din 14 martie 2007 stabilete Infrastructura pentru Informaia Spaial n Comunitatea European {INSPIRE). - Federal Geographic Data Commitee conine standarde pentru Metadatele Geospaiale Digitale - FGDSC-STD-001-1998 US Standard care furnizeaz un set comun al terminologiei i definiiilor pentru documentaia datelor digitale. Standardul stabilete elementele data i combin elementele s fie utilizate pentru aceste scopuri, definiiile acestor compuse de tip data, informaia despre valorile care sunt furnizate pentru aceste elemente de tip data. - ISO 8601:1998 - Reprezentarea datei i timpului - ISO 8601:2004 - Element data i formate interschimbabile - ISO 11404:2007 - Tehnologia Informaiei Gemeral Pvrpose DataTypes (GPD) Standard internaional pentru specificarea nomenclaturii i distribuirea semantic pentru o colecie de tipuri de date comune n limbajele de programare i n interfaa softwarelui, incluznd informaia temporal - ISO 19108:2002 - Informaia Geografic Schema temporal - Standard internaional care definete conceptele standard necesare s descrie caracteristicile temporale ale informaiei geografice rezultate prin abstractizarea entitilor lumii nconjurtoare - ISO 19115:2003 - Geographic Information Metadata Standard internaional care furnizeaz schema cerut pentru descrierea informaiei geografice i servicii - ISO/TS 19139:2007 - Standard internaionale utilizat la codificarea metadatelor informaiei geografice (Geographic MetaData XML (xml)) i implementarea structurii derivate XML de la ISO 19115 - ISO/CD 24617-1 - administrarea resurselor referitoare la limbajele de programare.

7.4. Suport pentru metadateMetadatele furnizeaz utilizatorului informaii eseniale i permit schimbul de date. Standardele referitoare la metadate identific i standardizeaz metadatele de care comunitatea utilizatorilor are nevoie pentru gestionarea i partajarea datelor, cat si pentru promovarea interoperabilitii globale. Datorit importanei metadatelor n construirea unei infrastructuri spaiale, comunitile GIS utilizeaz metadatele i dezvolt servere de metadate care permit utilizatorilor s identifice i s evalueze date care provin din surse diverse i sunt n diferite formate. Astfel software-le GIS permit crearea structurii, gestionarea i editarea metadatelor stocate n format XML conforme cu FGDG privind coninutul metadatelor digitale geo-spaiale, sau a celor conforme cu standardul ISO 19115 privind metadatele. Software-le specializate n Metadata Services permit utilizatorilor s creeze o baz de date centralizat, ordine, necesar publicrii i distribuiei metadatelor cu ajutorul Internet-ului. Aceste informaii despre metadate pot fi accesate de orice client care utilizeaz fiierele XML.

7.5. Alinierea la direciile generale ale ITDezvoltarea n domeniul interoperabilitii este determinat de migrarea de la nivelul de proiect, la cel de aplicaie GIS, n cadrul organizaiei sau societii. Partajarea datelor geografice trebuie sa fie permis n cadrul sistemelor deschise, att a tehnologiilor GIS, ct i aplicaiilor non - GIS care opereaz pe diferite platforme. Scalabilitatea aplicaiilor ntre platforme impune utilizarea standardizrii, necesar implementrii att la nivel de proiect ct i la nivel de organizaie. Sistemele deschise au permis iniial dezvoltarea de aplicaii, crearea instrumentelor personalizate, dezvoltarea i personalizarea aplicaiilor GIS, ns platforme software GIS noi permit personalizarea, extensibilitatea i posibilitatea integrrii cu aplicaii non - GIS. Software-le GIS, la nivel de Desktop, sunt construite pe baza de "obiecte", acestea reprezentnd o colecie de componente software cu funcionalitate GIS i interfee programabile, colecie bazat pe arhitectura .COM. Aplicaiile pentru administrarea datelor spaiale pot fi personalizate i adaptate cu ajutorul oricrui limbaj compatibil .COM, ca de exemplu Visual Basic, Visual C++, Delphi. "Obiectele" pot fi de asemenea folosite pentru dezvoltarea de aplicaii GIS sau pentru incorporarea unei funcionaliti GIS in aplicaii non - GIS. Cteva dintre organizaiile care se ocup de standardizare i interoperabilitate sunt trecute n tabelul 2:

Tabelul 2 - Organizaii de standardizare a datelor geospaiale Ac ronim ANSI CEN DGIWG FGDC GSDI IHO ISO OASIS OGC OMA W3C ORGANIZAIE American National Standards Institute European Committee for Standardization Digital Geographic Information Working Group Federal Geographic Data Committee Global Spatia! Data Infrastructure InternationalHydrographic Organization International Organization for Standardization Organization for the Advancement of Structured Information Standards Open GIS Consortium Open Mobile Alliance World Wide Web Consortium URL www.ansi.or g www.cenorm .be www.digest. org www.fgdc.go v www.gsdi.or g www.iho.sho m.fi www.iso.org www.oasisopen.org www.opengi s.org www.openm obileal liance.org www.w3.org TIP standarde standarde standarde standarde interopera bilitate standarde standarde standarde specificaii specificaii standarde

Odat cu integrarea, din ce n ce mai evident a domeniului GIS n cadrul tehnologiei informaiei, interoperabilitatea cu standardele industriale ale tehnologiei informaiei i cu cele din domeniul GIS devine din ce n ce mai important. Soluiile marilor comuniti GIS din ntreaga lume, asigur interoperabilitatea cu sisteme din clasa ERP (Enterprise Resourse Planning Planificarea resurselor de tip enterprise), CRM (Customer Relationship Management Managementul relaiilor spaiale) si EAI (Enterprise Aplication Intergration Integrarea aplicaiilor de tip enterprise) sisteme de gestionare a proceselor i sisteme de asistare a deciziilor.

8.

ORGANIZATII INTERNATIONALE DE CADASTRU 8.1. EuroGeographics

EuroGeographics este o organizaie ce conecteaz activitatea Ageniilor Naionale de Cadastru i Cartografie din Europa, principalul su deziderat fiind realizarea interoperabilitii informaiilor geografice din ntreaga Europ, n beneficiul att al partenerilor si din domeniul public sau privat ct i al Comisiei Europene. EuroGeographics a luat fiin n septembrie 2000, prin fuzionarea a dou organizaii internaionale de profil, i anume CERCO (Comit Europen des Responsables de la Cartographie Officielle) i MEGRIN (Multi-purpose European Ground Related Information Network) n prezent EuroGeographics reunete activitatea a 52 organizaii din 43 de ri, care conlucreaz cu membrii, partenerii i Comisia European pentru realizarea urmtoarelor obiective: dezvoltarea produselor i serviciilor europene; promovarea unei bune colaborri ntre rile membre; reprezentarea unei concepii comune a rilor membre n domeniul cadastrului; sprijinirea programelor i directivelor Comisiei Europene. Activitatea EuroGeographics se desfoar n cadrul urmtoarelor grupuri de experi: distribuie, Grupul de lucru pentru interoperabilitatea n afaceri, Grupul de experi n probleme referitoare la calitate, Grupul de experi n informaii i specificaiile datelor, Grupul de experi n structura (arhitectura) serviciilor de Grupul de experi n cadastru i publicitate imobiliar, Grupul pentru coordonare la nivelul Uniunii Europene

n prezent, Eurogeographics dezvolt Programul EuroSpec, ce include proiecte de dezvoltare viznd concepte, procese sau servicii i proiecte de implementare i de ntreinere - viznd realizarea sau ntreinerea unui produs sau serviciu. Din categoria proiectelor de dezvoltare fac parte urmtoarele proiecte EuroGeoNames, RISE, Pricing and Licensing, EuroRoads, EuroBoundaries, iar proiectele de implementare i de ntreinere sunt reprezentate de EuroGlobalMap, EuroRegionalMap, EuroMapFinder i EuroBoundaryMap. Eurogeographics particip la implementarea diferitelor programe, politici, iniiative i directive ale UE relevante pentru activitatea membrilor si cum ar fi: INSPIRE, GMES, e-ContentPlus, PSI i Galileo. Asociaia Eurogeographics este condus de ctre un Consiliu de Management format din apte membri, unul dintre acetia ndeplinind rolul de Preedinte. Cu ocazia Adunrii Generale 2007 n funcia de preedinte al organizaiei a fost ales dl Magnus Gudmundsson.

Cu ocazia Adunrii Generale din anul 2008 s-a luat decizia s se mreasc numrul de membri ai Consiliului de Conducere, acesta urmnd s numere 9 persoane. ANCPI este membru activ al Eurogeographics ncepnd cu anul 2004 i are drept de vot la adunrile generale organizate anual unde se discut i se iau hotrri cu privire la strategia i bugetul asociaiei, regulamentele cu privire la managementul intern al asociaiei i managementul proiectelor asociaiei, rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru i ale proiectelor. ANCPI participa la realizarea urmatoarele proiecte: EuroBoundaryMap, EuroGlobalMap, EuroRegionalMap i EuroDem. Astfel au fost constituite baze de date geospaiale la nivelul Romniei pentru scrile 1:250000 i 1:1000000 care respect principii i standarde internaionale agreate la nivelul Comunitii n acest domeniu i permit realizarea de analize spaiale comprehensive. De reinut este i faptul c prin proiectul EuroDem - destinat modelului digital al elevaiilor terenului s-a realizat o contribuie la iniiativa GMES. ncepnd cu 1 septembrie 2008 ANCPI particip n calitate de beneficiar alturi de alte 18 instituii la proiectul ESDIN coordonat de Eurogeographics. Proiectul se nscrie n programul eContentPlus i i propune s sprijine statele membre n implementarea Directivei INSPIRE i mbuntirea accesului la date. n acest mod se va ncuraja utilizarea informaiilor geografice din sectorul public, prin ndeprtarea obstacolelor tehnice i accesarea acestora ntr-o manier sigur i economic

8.2. Grupul de lucru pentru administrarea terenurilor (WPLA)Grupul de Lucru pentru Administrarea Terenului (WPLA) a fost nfiinat n anul 1999 i funcioneaz sub auspiciile Comitetului pentru locuine i managementul terenurilor din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Naiunilor Unite (CEE) prima organizaie internaional care a adus n discuie i a definit problema administrrii terenurilor n Europa ntr-o manier multilateral. WPLA reunete funcionari de rang superior din cadrul autoritilor naionale din domeniu din rile membre ale CEE i i propune s promoveze administrarea terenurilor prin mbuntirea securitii posesiei terenurilor, nfiinarea pieelor imobiliare n rile aflate n tranziie i modernizarea sistemelor de nregistrare a terenurilor n rile cu economie avansat. Cu o experien bogata n promovarea privatizrii i pieelor imobiliare prin intermediul sistemelor moderne de nregistrarea terenurilor n regiunea CEE, WPLA dorete s constituie o baz de informaii la nivelul Europei prin analizarea sistemelor de administrare a terenurilor n statele membre ale CEE. Domeniile principale de activitate ale WPLA sunt: legislaia de baz cu privire la administrarea terenurilor, msuri legate de administrarea terenurilor, sisteme informaionale asupra terenurilor i probleme de organizare i management. Activitile prorpiu-zise sunt legate de cercetare i dezvoltare, schimburi de politici i consultan i au n vedere problemele legislative, instituionale, financiare, procedurale i tehnice ale sistemului de administrare al terenurilor. Acestea sunt corelate cu activitile CEE n domeniul protejrii mediului, facilitrii comerului, investiiilor strine, dezvoltrii industriale.

Pentru a rspunde cererilor venite din partea statelor membre CEE WPLA organizeaz ateliere de lucru i elaboreaz documente de politic i de ndrumare, recomandri cu privire la programele naionale ce se refer la dezvoltarea pieelor imobiliare i a nregistrrii terenurilor. WPLA lucreaz n strns colaborare cu Uniunea European, Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare, Consiliul Europei, Programul Naiunilor Unite pentru Aezri Urbane i alte comisii regionale i agenii specializate ale Naiunilor Unite. WPLA coopereaz cu FAO, FIG, CINDER, EUROGI, PCC, EuroGeographics, INSPIRE, EULIS

8.3. Comitetul permanent pentru cadastru n uniunea european (PCC)Comitetul Permanent pentru Cadastru n Uniunea European, (PCC) a fost nfiinat n anul 2002 ca un rezultat al deciziei comune a reprezentanilor din 15 state membre. Misiunea PCC este de a crea un spaiu adecvat n care s se promoveze activitile legate de cadastru din rile membre UE, dezvoltnd strategii i propunnd iniiative comune cu scopul de a obine o mai bun coordonare ntre diferitele sisteme de cadastru europene i utilizatorii acestora. Principalele obiective ale PCC in UE se refer la constituirea unei reele de informaii cadastrale n vederea facilitrii schimbului de informaii, a experienelor i a celor mai bune practici ntre membrii PCC precum i obinerea unei legturi privilegiate ntre instituiile de cadastru, alte organizaii i entiti ale UE care au nevoie de informaii cadastrale pentru a-i desfura activitatea. Principala funcie a PCC va fi s studieze i s prezinte organelor UE propuneri asupra diferitelor aspecte care afecteaz bazele de date teritoriale. Aceast funcie este important atunci cnd se dezbat regulamente europene propuse spre aprobare. PCC poate juca de asemenea un rol important ca punct de contact pentru companiile dezvoltatoare de software sau alte produse n vederea standardizrii cererii. Pentru atingerea acestor obiective PCC are n vedere concentrarea activitii sale exclusiv pe activitatea de cadastru i pe utilizatorii informaiei cadastrale, limitarea activitii sale exclusiv n rile membre UE i a celor candidate, limitarea reprezentrii fiecrui stat membru la o singur instituie/stat; selectarea instituiei constituind prerogativa statului membru. Membrii PCC sunt instituii/agenii din Uniunea European responsabile n domeniul cadastrului, cartografiei i publicitatii imobiliare. Preedenia PCC este asigurat de instituia de profil din statul mebru care asigur preedinia UE. ANCPI participa la evenimentele organizate de PCC i a devenit membru o dat cu aderarea Romniei la Uniunea European.

8.4. Federaia internaional a GEODEZILOR (FIG)Fondat n 1878 la Paris, FIG este federaia internaional a asociaiilor naionale a persoanelor autorizate s efectueze msurtori terestre. FIG este o organizaie non guvernamental recunoscut de ONU din care fac parte asociaii din peste 110 de ri i al crei crei obiectiv este deservirea nevoilor pieei de ctre geodezie i cei ce o practic. Acest lucru se realizeaz prin promovarea practicrii profesiei de geodez i ncurajarea dezvoltrii de standarde profesionale n domeniu. Activitatea tehnic a Federaiei este condus prin intermediul a 10 comisii tehnice. Acestea sunt responsabile pentru ndeplinirea obiectivelor tehnice i profesionale ale FIG prin implementarea planurilor de lucru care sunt adoptate la terminarea unui congres FIG. Comisiile organizeaz seminarii, conferine pe teme profesionale i tehnice fie individual sau n colaborare cu alte societi profesionale. De asemenea caut oportuniti pentru participarea la evenimente sponsorizate de Naiunile Unite sau alte agenii finanatoare n vederea asistrii dezvoltrii profesionale n rile n curs de dezvoltare i a celor n tranziie. ncepnd cu octombrie 2006, ANCPI este membru afiliat al Federaiei Internaionale a Geodezilor, avnd reprezentani n 7 din cele 10 Comisii dup cum urmeaz: Comisia 1 pentru practic profesional i standarde, Comisia 2 pentru educaie profesional, Comisia 3 pentru managementul informaiilor spaiale, Comisia 5 pentru sisteme de poziionare i msurtori, Comisia 7 pentru cadastru i managementul terenurilor, Comisia 9 pentru evaluarea i managementul proprietii. Din punct de vedere organizatoric FIG este administrat de: Adunarea General (delegai ai membrilor), Consiliu, preedintele comisiilor, reprezentani ai membrilor afiliai, corporaii i membri academici. n cadrul Adunrii Generale se dezbat i aprob politicile organizaiei care sunt apoi implementate de ctre Consiliu. Activitatea Adunrii Generale i a Consiliului este asistat de ctre un Comitet Consultativ. Preedinia FIG pentru perioada 2007 - 2010 a fost ncredinat dlui prof. Stig Enemark din Danemarca.

8.5. Asociaia european a registratorilor de proprietate (ELRA)Este o asociaie internaional non-profit, constituit n octombrie 2004 din organizaii de carte funciar din diferite ri ale Uniunii Europene. Format iniial din 12 membri, ELRA reprezint n prezent instituiile de carte funciar din 18 state membre, numrul acestora fiind n continu cretere. Misiunea ELRA o constituie dezvoltarea i nelegerea rolului nregistrrii terenurilor n cadrul pieei de capital. ELRA promoveaz colaborarea eficient n cadrul

Uniunii Europene i se ocup de problemele de nregistrare din punct de vedere juridic, aceast iniiativ fiind sprijinit i de Comisia European. Activitatea ELRA este ndreptat n sensul realizrii urmtoarelor obiective: studierea aspectelor legale ce privesc transferul proprietii imobiliare, nregistrarea bunurilor imobile i securitatea tranzaciilor, participarea activ la dezvoltarea noului cadru legislativ european n domeniul terenurilor i proprietii, contribuia la dezvoltarea politicii UE. ELRA i propune promovarea cunoaterii diferitelor Sisteme de nregistrare a Terenurilor n Europa precum i crerii condiiilor pentru o colaborare profitabil cu instituiile din Europa. Sistemele de nregistrare a Terenurilor joac un rol important n crearea pieei creditului ipotecar european. n acest context, ELRA a avut o contribuie deosebit la Cartea Verde a creditului ipotecar n UE prezentat de Comisie pe data de 19 iulie 2005, prin care Comisia invit la discuii cu privire la fezabilitatea i dezirabilitatea proiectului de euroipotec. n data de 18 decembrie 2007 Comisia European a publicat Cartea Alb a creditului ipotecar n UE ce conine msuri care au drept scop creterea competitivitii i eficienei pieelor creditului ipotecar de care vor beneficia consumatorii, creditorii i investitorii. Preedintele ELRA este domnul Jose Simeon Rodriguez Sanchez. Membrii se reunesc de cte dou ori n fiecare an, cu ocazia adunrilor generale. ANCPI este membr ELRA din 2007 i particip la evenimentele organizate de asociaie.

8.6. Comitetul director internaional pentru global mapping (ISCGM)Ministerul pentru Terenuri, Infrastructur i Transporturi a nceput n anul 1992 promovarea conceptului Global Mapping, al crui obiectiv este dezvoltarea unui set de informaii la scar global prin cooperare internaional. Global Map reprezint un set de date geografice cu specificaii tehnice standardizate accesibile publicului la un pre modic. Acest set de date este realizat de Ageniile Naionale de Cartografie care particip la proiectul Global Mapping. Comitetul Director Internaional pentru Global Mapping (ISCGM) a fost nfiinat n februarie 1996 la Tsukuba, Japonia. Scopul principal al acestui Comitet este de a examina msurile pe care organizaiile naionale, regionale i internaionale le pot lua pentru dezvoltarea Global Mapping, n vederea facilitrii implementrii acordurilor globale i a conveniilor pentru protecia mediului i ncurajrii creterii economice n contextul dezvoltrii susinute. Comitetul promoveaz importana Global Mapping, schimbul de experien, faciliteaz coordonarea i furnizeaz recomandri periodice pentru atingerea obiectivelor. Comitetul va coordona diverse studii i activiti de cercetare i va face publice rezultatele acestora.

Membrii Comitetului Director sunt reprezentanii ageniilor naionale de cartografie i ai altor organizaii internaionale. Activitatea membrilor este ndreptat spre dezvoltarea i promovarea Global Mapping n concordan cu viziunea Comitetului Director. Printre rile reprezentate se numr: Australia, Antarctica, Bangladesh, Canada, China, India, Japonia, Mexic, SUA. Comitetul Director este condus de un Preedinte. Aceast funcie este deinut n prezent de dl Fraser Taylor din Canada. Exist patru grupuri de lucru cu urmtoarele obiective: strategie, specificaii, politici de date, dezvoltarea de date raster. Activitatea este sprijinit de un Secretariat General organizat la Institutul de Msurtori Geografice din Japonia. Acesta se ocup de problemele administrative n coordonarea Preedintelui. Funcia de Secretar General este ocupat n prezent de dl Yoshikazu Fukushima. Comitetul Director organizeaz n fiecare an o Adunare general. n anul 2008 n luna iunie a fost organizat odat cu ntlnirea anual i Forumul Global Mapping, ocazie cu care a fost lansat produsul Global Mapping versiunea 1.0. ANCPI particip la proiectul Global Mapping iar la nceputul anului 2008 setul de date aferent contribuiei Romniei a fost publicat pe site-ul ISCG

9.

PROIECTE INTERNATIONALE 9.1. GLOBAL MAPPING

Obiectivul principal al acestui proiect este de a aduce laolalt organizaiile de resort pentru a dezvolta i furniza accesul facil i liber la informaii geografice digitale globale armonizate la scara 1:1000000. Global Map reprezint un set de date geografice digitale geografice dezvoltat prin eforturile combinate ale organizaiilor naionale de cartografie n scopul realizrii unui consens la scar mondial n ceea ce privete conservarea mediului i limitarea dezastrelor naturale precum i promovrii dezvoltrii economice sustenabile. Astfel a fost lansat proiectul Global Mapping n scopul dezvoltarii de informaii geografice i descrierii stadiului curent al mediului la scara globala. Proiectul furnizeaz datele Global Map pe Internet i promoveaz utilizarea acestor date de ctre toate prile interesate. ANCPI a participat la proiectul Global Mapping alturi de Agenii /Instituii/Organizaii de Cartografie /Cadastru/Geografie de pe 6 continente, toate aflate n coordonarea International Steering Committee for Global Mapping, Japonia. La nceputul anului 2008 setul de date aferent contribuiei Romniei la proiect a fost publicat pe site-ul ISCGM. Pe data de 5 iunie 2006 a fost lansat Global Map versiunea 1 iar pe data de 7 iunie s-a ncheiat Forumul Global Mapping 2008 cu adoptarea Declaraiei de la Tokyo. Aceasta subliniaz faptul c Global Map trebuie s fie un instrument disponibil i uor de folosit n luarea deciziilor ce privesc rezolvarea problemelor de mediu cu care se confrunt umanitatea.

9.2. EUROGEOGRAPHICSncepnd cu anul 2004 ANCPI este membru activ al Eurogeographics i particip n aceast calitate la luarea deciziilor cu privire la strategia i bugetul asociaiei, managementul proiectelor dar i aspecte organizatorice. Colaborarea cu Eurogeographics nsemn ns i participarea n calitate de partener la realizarea proiectelor iniiate de prestigioasa organizaie internaional. Acestea sunt realizate n colaborare cu ageniile naionale de profil din Europa i se nscriu n categoria Proiecte de implementare i de ntreinere.

9.3. EUROGLOBALMAPObiectivul proiectului este realizarea unui set de date digitale topografice la scara 1:1000000 uniform i armonizat folosind seturile de date naionale. Colaborarea n cadrul proiectului se realizeaz pe baza unor acorduri oficiale semnate de parteneri. Produsul conine informaii grupate n 6 layere: limite administrative, transport, hidrografie, aezri , elevaie, nume geografice. Printre punctele forte ale produsului se numr: uniformitatea bazei de date la nivelul Europei, specificaii de date armonizate, prezena metadatelor, folosirea datelor oficiale provenite de ageniile de naionale de profil, politic de pre i liceniere comun, specificaii consistente cu cele ale produsului EuroRegionalMap. n prezent este disponibil EuroGlobalMap v2.1 lansat n martie 2008 i care include 32 de ri.

9.4. EUROREGIONALMAPObiectivul proiectului este crearea unui set multufuncional de date topografice de referin la scara 1:250000. Acesta este realizat uniform i armonizat folosind seturile de date naionale. Colaborarea n cadrul proiectului se realizeaz pe baza unor acorduri oficiale semnate de parteneri. Produsul conine informaii grupate n 7 layere: limite administrative, transport, hidrografie, aezri , vegetaie, nume geografice, diverse i permite combinarea datelor topografice de scar medie cu alte seturi de date spaiale n sprijinul aplicaiilor transfrontaliere. EuroRegionalMap este destinat folosirii de ctre sectorul public i privat i permite realizarea de analize spaiale complexe. De asemenea acesta rspunde nevoilor de planificare, analizei de mediu dar i ca suport pentru alte informaii cu caracter specific. Produsul a fost lansat pe pia n anul 2004 iar n prezent este disponibil EuroRegionalMap v2.0 care include 35 de ri.

9.5. EUROBOUNDARYMAPObiectivul proiectului este realizarea unei baze de date geografice de referin la scara 1:1000000 structurat n mod uniform i armonizat. Acest set de date conine geometria, numele i codurile unitilor administrative i statistice derivate din surse de date furnizate i actualizate de ageniile naionale de cartografie i cadastru membre ale Eurogeographics. Produsul ofer: - coresponden cu codurile NUTS i LAU2 pentru toate unitile administrative ale celor 27 de ri membre ale UE - geometria tuturor unitilor administrative i statistice europene de la cel mai mic nivel la nivel de ar - numele i codurile unice structurate ierarhic ale tuturor unitilor administrative la nivel naional - sistem de codificare unitar pentru toate nivelurile administrative - integrarea liniilor de coast n unitile i limitele administrative. Datele surs pentru acest produs sunt de cea mai bun calitate i precizie. Specificaiile datelor sunt armonizate cu cele ale celorlalte produse Eurogeographics. Produsul a fost lansat pe pia n prezent fiind disponibil EuroBoundaryMap v2.0 care include 39 de ri. Acesta permite georeferenierea datelor statistice putnd fi folosit de asemenea i ca background pentru date georefereniate. Cel mai folosite aplicaii ale produsului sunt: analiza de pia, analiza socio-economic, analiza demografic, georeferenierea datelor transfrontaliere.

9.6. EURO DIGITAL ELEVATION MODEL (EURODEM)Obiectivul proiectului este realizarea modelului digital al elevatiilor terenului in statele europene (fr a include primul nivel de elevaie, respectiv vegetaia i structurile construite). Datele spaiale obinute vor fi folosite de ctre comunitile tiinifice i de management al resurselor pentru aplicaii specifice domeniilor mediului, hidrologiei, cartografiei, cum ar fi rectificarea imaginilor, crearea de hri de relief, simularea zborurilor, proiectarea reelelor de telefonie mobil, studii ale structurii geologice. Datele EuroDEM sunt considerate eseniale i pentru aplicaiile specifice serviciilor de tipul fast track ce urmeaz a fi implementate n anul 2008 n cadrul iniiativei GMES Global Monitoring for Environment and Security. Preocuprile participanilor au luat n consideraie i aspectele financiare, dezideratul fiind acela de a crea un produs ieftin comparativ cu preurile practicate pe pia. EuroDEM este dezvoltat pe baza informaiilor furnizate de ctre Ageniile Naionale de Cartografie i Cadastru. Conform politicii Eurogeographics termenii privind actualizarea precum i distribuirea produsului sunt reglementai prin acordurile semnate de ctre toi partenerii de proiect, inclusiv ANCPI.

Produsul a fost lansat pe pia n prezent fiind disponibil EuroDEM v1.0 care include cele 27 de state membre UE, cele 4 state EFTA precum i Croaia, Kosovo, Bosnia Hertegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Moldova i zona Kaliningrad.

9.7. SUSINEREA INFRASTRUCTURII EUROPENE DE DATE SPAIALE PRIN DEZVOLTAREA CELOR MAI BUNE PRACTICI N CADRUL REELEI DE AGENII NAIONALE DE CARTOGRAFIE I CADASTRU ESDINProiectul se nscrie n programul eContentplus i i propune s sprijine statele membre n implementarea Directivei INSPIRE i mbuntirea accesului la date. Durata proiectului este de 30 de luni (iunie 2008 noiembrie 2010) iar costurile eligibile vor fi finanate n procent de 80% din fonduri comunitare. ANCPI particip la acest proiect alturi de alte 18 instituii de profil din Europa sub coordonarea Eurogeographics. Directiva INSPIRE reprezint instrumentul legal pentru constituirea IEDS. Integrarea INDS din statele membre pentru realizarea IEDS astfel nct utilizatorii s poat accesa date geospaiale refereniate la nivel european sau local trebuie testat n practic. Mai concret, integrarea informaiile spaiale ce provin din diferite surse, se ncadreaz n categorii variate i au diferite rezoluii este n momentul de fa un concept care trebuie implementat. ESDIN i propune: agregarea datelor provenite din diferite surse n vederea dezvoltrii unor servicii web pentru categoriile de date cuprinse n Directiva INSPIRE, implementarea unor servicii care vor spijini agregarea i interoperabilitatea datelor, dezvoltarea celor mai bune practici pentru dezvoltarea instituional n vederea realizrii obiectivului proiectului, diseminarea celor mai bune practici pentru integrarea informaiilor, testarea Regulilor de Implementare i a specificaiilor INSPIRE ntr-un mediu operaional. Astfel se va ncuraja utilizarea informaiilor geografice din sectorul public, prin ndeprtarea obstacolelor tehnice i accesarea acestora ntr-o manier sigur i n cel mai economic mod. Dintre rezultatelor concrete enumerm: obinerea de date interoperabile pentru ase categorii de date din Anexa I INSPIRE, accesul uniform din punctul de vedere INSPIRE la datele menionate anterior, o reea sustenabil a furnizorilor de date, utilizatorilor, a celor care comercializeaz datelor i a partenerilor din domeniul tehnologic care s asigure consensul n ceea ce privete interoperabilitatea i dup finalizarea proiectului, sporirea utilizrii practice a rezultatelor obinute prin proiectele anterioare finanate de Comisia European RISE, EuroRoadS, EuroGlobalMap, EuroRegionalMap, EuroBoundaryMap. Din cele 10 pachete de lucru ale proiectului ANCPI va participa la urmtoarele activiti: Activitatea 1 Managementul contractului i al proiectului Activitatea 3 Angajamentul stakeholderilor (identificarea cerinelor n domeniul public, privat i academic i a obstacolelor existente n folosirea i refolosirea datelor geografice digitale, dezvoltarea celor mai bune practici pentru dezvoltarea instituional n vederea realizrii obiectivelor proiectului)

Activitatea 6 Dezvoltarea Specificaiilor ExM pentru date la scri medii i mici crearea de speciicaii de date pentru scri medii i mici, elaborarea de reguli i specificaii pentru transformarea datelor produselor EGM/ERM/EBM n date ExM Activitatea 9 ntreinerea datelor stabilirea de ghiduri i metodologii pentru ntreinerea adecvat a datelor Activitatea 10 Dezvoltarea specificaiilor pentru transformarea datelor n format ExM stabilirea regulilor de transformare a datelor, dezvoltarea specificaiilor pentru transformarea datelor n format ExM pentru fiecare partener din cadrul proiectului. n perioada 30 31 octombrie reprezentanii ANCPI au participat la ntlnirea comun a grupurilor de lucru 2, 3 i 4 din cadrul proiectului ESDIN ce s-a desfurat la Munster, Germania. Obiectivul reuniunii a fost realizarea unui plan de lucru pentru grupurile de lucru non-tehnice, repartizarea eforturilor ntre grupurile de lucru pentru evitarea suprapunerilor n activitatea acestora i definirea interdependenelor ntre acestea.

9.8. SPRIJIN PENTRU MONITORIZAREA PIEEI IMOBILIARE N ROMNIAn portofoliul proiectelor Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar se nscrie i proiectul Sprijin pentru monitorizarea pieei imobiliare n Romnia, implementat prin programul de (Pre)Aderare PSO care are la baz un acord semnat ntre Guvernul Romniei i Guvernul Regatului Olandei. Proiectul este implementat de ctre Agenia pentru Cooperare i Afaceri Internaionale din cadrul Ministerului Afacerilor Economice din Olanda (EVD) n colaborare cu partenerul romn, Ministerul Internelor i Reformei Administrative. Prin intermediul EVD proiectul beneficiaz de o finanare integral de 325.000 euro din partea Guvernului Regatului Olandei, are o durat de 2 ani (ianuarie 2007 decembrie 2008) iar executantul este Agenia de Cadastru, Publicitate Imobiliar i Cartografie din Olanda Kadaster. Scopul acestui proiect l constituie monitorizarea pieei imobiliare i furnizarea de servicii conexe n vederea creterii transparenei pieei imobiliare n Romnia. Proiectul se implementeaz ntr-o zon pilot municipiul Buzu, n care se colecteaz date credibile despre bunurile imobile, cum ar fi: amplasamentul imobilului (cartier, strad, numr cadastral, adres potal), tipul imobilului (teren liber, teren cu cldire de locuit, apartament, cldire de locuit, spaiu comercial, imobil industrial), suprafaa imobilului, anul construirii, preul de vnzare din oferte i tranzacii, precum i valoarea stabilit pentru obinerea unei ipoteci. Dup procesarea statistic a informaiilor colectate se vor putea face predicii privind valoarea de tranzacionare pentru cele mai multe tipuri de construcii (apartamente, case, magazine, birouri, etc.). Experiena dobndit n zona pilot va putea fi utilizat pentru extinderea proiectului la nivelul ntregii ri. Pentru dezvoltarea proiectului privind monitorizarea pieei imobiliare a fost necesar implicarea tuturor instituiilor relevante din sfera pieei imobiliare. Astfel, s-au

ncheiat protocoale bilaterale de colaborare privind schimbul reciproc de informaii referitoare la proprietile imobiliare din municipiul Buzu, cu urmtoarele instituii: Primria municipiului Buzu, Uniunea Naional a Notarilor Publici din Romnia Camera Notarilor Publici Ploieti, Banca Transilvania sucursala Buzu i Raiffeisen Bank SA. Pentru colectarea, stocarea i procesarea informaiilor privind proprietile imobiliare din zona pilot s-a realizat aplicaia informatic REMIS (Real Estate Monitoring Information System - Sistemul Informatic pentru Monitorizarea Proprietilor Imobiliare), care interacioneaz cu sistemul informatic al cadastrului i publicitii imobiliare e-Terra i cu sistemele informatice ale partenerilor de proiect. Aplicaia stocheaz date din mai multe surse: ANCPI, primrie, bnci i trei site-uri web cu oferte imobiliare, pe baza crora se realizeaz rapoarte privind: indicele de evoluie a valorii de tranzacionare (pe tip de imobil, interval de timp), numrul de tranzacii, valoarea medie de tranzacionare. De asemenea, prin aceast aplicaie se poate obine valoarea estimativ privind preul de vnzare al imobilelor de un anumit tip, dintr-un anumit cartier. Pentru mbuntirea calitii datelor din baza de date s-a realizat o hart digital obinut prin vectorizarea strzilor de pe planurile cadastrale scara 1:1000 pentru intravilanul municipiului Buzu, n etapa actual urmrindu-se realizarea legturii dintre harta digital i baza de date. Pe baza planurilor vectorizate (care vor avea cartierele definite, strzile cu denumirile lor actuale, conform nomenclatorului stradal i numere potale la interseciile strzilor) se va face alocarea blocurilor unor cartiere /strzi. Datorit formatului diferit de colectare a datelor, a neomogenitii datelor i a faptului c nu s-a respectat nomenclatorul stradal sau amplasarea imobilului ntr-un cartier, datele importate n aplicaia REMIS din diferite surse trebuie analizate, corectate i completate manual pentru mbuntirea calitii informaiilor. Actualmente, n baza de date exist numeroase inconsistene i volumul datelor colectate este insuficient pentru obinerea unor valori estimative credibile, motiv pentru care s-a solicitat i s-a obinut prelungirea proiectului cu 6 luni pn n iunie 2009. Pe baza experienei acumulate din implementarea proiectului n zona pilot, la finalul proiectului se vor trage concluzii i se vor face recomandri pentru extinderea proiectului la nivel naional. Implementarea unui astfel de proiect la scar naional ar duce la: creterea transparenei pieei imobiliare din Romnia, creterea gradului de informare i a ncrederii ceteanului n tranzaciile imobiliare efectuate, convingerea instituiilor implicate n piaa imobiliar de necesitatea i beneficiile colaborrii cu ANCPI, scderea tranzaciilor speculative a terenurilor i construciilor, creterea siguranei creditelor ipotecare i n final la crearea unei piee imobiliare stabile i sigure.

10.

SISTEME DE COORDONATE I SISTEME DE REFERIN

Fiecare ar este liber s-i aleag propriul datum (sistem geodezic de referin) funcie de interesele sale. La nivel global ns trebuie adoptat un datum care s fie utilizat la rezolvarea unor probleme la acest nivel. n acest capitol voi prezenta cteva din rezoluiile adoptate la nivel mondial n legtur cu sistemele de referin.

10.1. Definirea sistemelor

Prin rezoluia nr. 7 a IUGG (International Union of Geodesy and Geophysics) adoptat la adunarea general de la Cambera (1979) se recunoate c Sistemul Geodezic de Referin 1967 nu mai reprezint mrimea, forma i cmpul gravitii Pmntului cu o suficient acuratee pentru cele mai multe dintre aplicaiile geodezice, geofizice, astronomice i hidrografice i recomand: Actualul sistem geodezic de referin s fie nlocuit cu Sistemul Geodezic de Referin 1980 (GRS80) care, ca i precedentul sistem, se bazeaz pe teoria elipsoidului echipotenial geocentric definit prin urmtoarele constante convenionale: Raza ecuatorial a Pmntului a = 6, 378,137 m Constanta gravitaional geocentric (care include atmosfera) GM = 3, 986, 005 108 m3 s 2 Factorul dinamic al Pmntului, exclusiv deformaiile permanente referitoare la maree, J 2 = 108, 263 10-8 Viteza unghiular de rotaie a Pmntului = 7, 292,115 1011 rad s 1 S fie utilizate aceleai relaii de calcul adoptate la adunarea general din 1971 de la Moscova; Axa mic a elipsoidului adoptat s fie paralel cu CIO (Conventional International Origin) i c primul meridian s fie paralel cu meridianul origine adoptat de BIH (Bureau International de l'Heure). O alt rezoluie important este rezoluia 1 a IAG (International Association of Geodesy) care recunoate rezoluia adoptat de IUGG i care, la rndul su,

recomand ca Sistemul Geodezic de Referin 1980 s fie utilizat ca referina oficial pentru lucrrile geodezice i ncurajeaz calculul cmpului gravitii att pe suprafaa terestr ct i n spaiu care s se bazeze pe acest sistem.

10.2. Elipsoidul echipotenialConform rezoluiilor adoptate, Sistemul Geodezic de Referin 1980 este bazat pe teoria unui elipsoid echipotenial. Un astfel de elipsoid (denumit i elipsoid de nivel) este un elipsoid definit a fi o suprafa echipotenial. Dac un elipsoid de revoluie este dat (prin doi parametri cu condiia ca unul s fie liniar de regul semiaxa mare i turtirea) atunci el poate fi considerat ca o suprafa echipotenial U = U 0 = const. de o funcie potenial oarecare numit potenial normal. Aceast funcie potenial U este unic determinat prin intermediul suprafeei elipsoidului (semiaxele a i b), masa Pmntului (M) i viteza unghiular () n concordan cu teorema lui Stokes-Poincar, complet independent de distribuia intern a densitii. Elipsoidul echipotenial (Figura 4.1) furnizeaz un simplu, consistent i uniform sistem de referin pentru toate scopurile geodeziei: elipsoidul este o suprafa de referin pentru determinri geometrice (geodezia matematic) i elipsoidul ca un cmp al gravitii normale al suprafeei terestre i n spaiu este o referin pentru gravimetrie i geodezia cu satelii. Elipsoidul de referin este definit ca un corp care nglobeaz ntreaga mas a Pmntului inclusiv atmosfera, care poate fi privit (ca vizualizare) ca fiind condensat ntr-un strat pe elipsoid.

Figura 4.1 Elipsoidul echipotenial

10.3. Valori numericePlecnd de la cei 4 parametri care definesc GRS80, se pot calcula i ali parametri. Dintre acetia cei mai importani sunt cei prezentai n Tabelul 1.

Tabelul 1. Parametri elipsoidului GRS80

DENUMIRE PARAMETRUCONSTANTE GEOMETRICE Semiaxa mic Excentricitatea liniar Raza polar de curbur Prima excentricitate numeric A doua excentricitate numeric Turtirea geometric CONSTANTE FIZICE Potenialul normal la elipsoid a2/E Gravitatea normal la pol Gravitatea normal la ecuator Turtirea gravimetric

PARAMET RUb E c e2 e2 f U0 m P E f*

VALOARE6,356,752.3141 m 521,854.0097 m 6,399,593.6259 m 0.006 694 380 022 90 0.006 739 496 775 48 0.003 352 810 681 18 6,263,686.085x10 m2s-2 0.003 449 786 003 08 m 9.832 186 3685 ms-2 9.780 326 7715 ms-2 0.005 302 440 112

Tabelul 2 Principalii elipsoizi utilizai la nivel mondial Denumirea Elispoidului de referinAiry 1830 Bessel 1841 Clarke 1866 Clarke 1880 Everest 1830 Fischer1960 (Mercury) Fischer 1968 G R S 1967 G R S 1975

Semiaxa mare (m) Turtirea geometrica6377563.396 6377397.155 6378206.4 6378249.145 6377276.345 6378166 6378150 6378160 6378140 299.3249646 299.1528128 294.9786982 293.465 300.8017 298.3 298.3 298.247167427 298.257

G R S 1980 Hough 1956 International Krassovsky 1940 South American 1969 WGS 60 WGS 66 WGS 72 WGS 84

6378137 6378270 6378388 6378245 6378160 6378165 6378145 6378135 6378137

298.257222101 297.0 297.0 298.3 298.25 298.3 298.25 298.26 298.257223563

n decursul timpului, n ara noastr, au fost folosii ca elipsoizi de referin urmtorii elipsoizi Tabelul.3 Elipsoizi utilizai n RomniaDenumirea elisoidului de referin Anul determinrii Semiaxa mare (m.) Turtirea geometric Perioada de utilizare n Romnia

Bessel Clarke Hayfort Krasovki WGS84

1841 1880 1909 1940 1984

6377397,115 6378249,145 6378388,000 6378245,000 6378137,000

1:299,153 1:293,465 1:297,000 1:298,300 1:298,257

1873 - 1916 1919 1930 1930 1951 1951 1992

Prin aceeai rezoluie cu nr. 7 a IUGG se specific faptul c Sistemul Geodezic de Referin 1980 este geocentric adic originea sa este n centrul de mas al Pmntului. Astfel centrul elipsoidului coincide cu geo-centrul. Orientarea sistemului este specificat astfel: axa de rotaie a elipsoidului de referin are direcia Originii Convenionale Internaionale pentru micarea polar (CIO) i meridianul zero ca cel definit de BIH (Bureau International de l'Heure). La aceast definiie se adaug un sistem rectangular de coordonate XYZ a crui origine este n geo-centru, axa Z fiind axa de rotaie a elipsoidului de referin (definit de direcia CIO) i cu axa X trecnd prin meridianul zero.

10.4. Sisteme de referin spaialePentru nceput trebuie s se precizeze ce se nelege printr-un Sistem de Referin i de Coordonate (CRS Coordinate Reference System), denumit n continuare, dup denumirea n englez, CRS. Locaia sau poziia pe sau n apropierea suprafeei terestre poate fi descris prin intermediul coordonatelor. Coordonatele sunt fr ambiguiti numai atunci cnd sistemul de referin i coordonate la care aceste coordonate se refer a fost definit complet. Fiecare poziie va fi descris printr-un set de coordonate care se vor referi la un sistem de referin i coordonate. Citatul de mai sus este din ISO-19111 (ISO - International Organization for Standardization). UN SISTEM DE REFERIN I DE COORDONATE ESTE CONSTITUIT DINTR-UN DATUM I UN SISTEM DE COORDONATE n lume exist o varietate destul de mare de sisteme de referin i de coordonate prin care poziia geografic poate fi descris matematic prin intermediul coordonatelor. n fiecare sistem poziia primete propriile sale valori ale coordonatelor. Pentru a nelege orice set de valori ale coordonatelor este necesar s se cunoasc fr ambiguiti la care sistem se refer, cu alte cuvinte este nevoie de o descriere matematic complet a sistemului respectiv. Pentru a utiliza date care aparin de dou sau mai multe sisteme trebuie s se cunoasc parametri i algoritmii care leag sistemul specificat de alte sisteme sau ar fi de preferat adoptarea unui sistem de referin i de coordonate comun pentru a nltura alte calcule suplimentare. Se recomand cu trie ca toate coordonatele s fie nsoite de o identificare fr ambiguiti a sistemului n care acestea sunt exprimate. Problema definirii coordonatelor este una a specialitilor care utilizeaz termeni specifici dar pentru marea majoritate a oamenilor exist trei tipuri de coordonate i anume: Altitudinea sau nlimea (mai puin utilizat termenul de cot) exprim distana pe vertical ntre o poziie i o suprafa orizontal definit ca referin; Coordonate geografice exprim n termeni de latitudine i longitudine poziia unui obiect pe sfer sau elipsoid; Coordonate carteziene sau coordonate n sistemul de proiecie al hrii care exprim poziia unui obiect, n termeni de nord i est, pe un plan pe care a fost proiectat suprafaa terestr. Definiia unui datum geodezic include n general dimensiunea unui elipsoid, poziia i orientarea acestuia n relaia sa cu Pmntul. De regul, exist cel puin un datum pentru fiecare ar de pe mapamond iar fiecare ar are adoptat cel puin un sistem de proiecie pentru reprezentarea suprafeei terestre, proiecie aleas cu scopul de a minimiza distorsiunile reprezentrii. Conversia de coordonate, o operaie cu coordonate n interiorul aceluiai datum, este o problem simpl de aplicare a unor formule matematice pre-definite i poate fi att de precis ct se dorete. n schimb, transformarea de coordonate, adic o operaie de coordonate de trecere de la un datum la altul, este ntotdeauna o aproximaie i se

bazeaz pe algoritmi i formule empirice deduse plecnd de la msurtori care ntotdeauna sunt afectate de erori. n asemenea cazuri acurateea variaz ntre 10cm i 100m. i n cazul datum-ului vertical, fiecare ar i are definit cel puin un datum de acest tip. De asemenea se poate vorbi de dou mari tipuri de altitudini: altitudinea elipsoidal ca fiind a treia dimensiune a poziiei care se refer la elipsoid i este o lungime; altitudinea geoidal se refer la un model al suprafeei Pmntului (geoid) i reprezint o component fizic a poziiei cu referire la gravitate. Iniiativa european privind realizarea unei referine spaiale unice a nceput efectiv n noiembrie 1999 cnd, la Marne-La-Valle, grupul de lucru care se ocup cu referirea spaial a recomandat Comisiei Europene: Adoptarea ETRS89 ca datum geodezic pentru geo-referirea propriilor sale date; Includerea ETRS89 n specificaiile viitoare ale produselor care vor fi livrate Comunitii Europene, proiecte, contracte, etc.; Promovarea utilizrii pe scar larg a ETRS89 n interiorul tuturor statelor membre prin recomandri, instruciuni oficiale, etc.); Coordonatele utilizate pentru a defini poziia relativ la datumul ETRS89 vor fi cele care se refer la elipsoid adic latitudinea geodezic, longitudinea geodezic i altitudinea elipsoidal. Trebuie precizat faptul c ETRS89 i sistemele de referin i coordonate naionale utilizate pentru referirea spaial ca i datumul vertical european cu cel naional vor fi utilizate n paralel nc o perioad ndelungat. Din acest punct de vedere se recomand ca parametri de transformare i algoritmii de trecere de la i n ETRS89 s poat conduce, pentru domeniul civil, la o acuratee de nivelul de 1-2 m. Un Sistem de Referin i de Coordonate (Figura 4.2) este o clas care cuprinde dou clase componente: datumul i sistemul de coordonate. La rndul su clasa denumit datum are subclasele: datum geodezic, datum vertical i datum ingineresc.

SISTEM DE REFERIN I DE COORDONATE

Datum (partea fizic)

Sistem de coordinate

(partea matematic)

Datum

Datum geodezic

Datum ingineres

Figura 4.2. Componentele unui Sistem de Referin i de Coordonate

Componentele, orizontal i vertical, utilizate pentru descrierea poziiei n spaiu pot proveni de la CRS diferite (aceast cale este cel mai des utilizat astzi). Acest lucru a fcut s se vorbeasc despre un sistem compus de referin i coordonate (CCRS - Compound Coordinate Reference System). Cu alte cuvinte cu CCRS descrie poziia prin dou sisteme de referin i de coordonate independente. Un sistem european spaial a putut fi descris ca un CCRS corespunztor, de exemplu, schemei din Figura 4.3. nc din 1988 Serviciul Internaional de Rotaie a Pmntului (IERS - International Earth Rotation Service) a stabilit legtura dintre Uniunea Astronomic Internaional (IAU - International Astronomical Union) i Uniunea Internaional de Geodezie i Geofizic (IUGG - International Union of Geodesy and Geophysics) cu misiunea de a furniza comunitii tiinifice i tehnice internaionale valori de referin pentru parametri de orientare a Pmntului i realizarea unei referine pentru sisteme internaionale acceptate de referin cereti i terestre. IERS are sarcina de a realiza, utiliza i promova Sistemul Internaional Terestru de Referin (ITRS International Terrestrial Reference System). n termeni geodezici o reea de referin (reference frame) este un set de puncte cu coordonate care realizeaz un sistem ideal de referin. Reelele produse de IERS ca realizri ale ITRS sunt numite Reele Internaionale de Referin (ITRF - International Terrestrial Reference Frames). Astfel de reele sunt constituite din marea majoritate a staiilor de control i a punctelor (bornelor) care alctuiesc reeaua IERS, mpreun cu coordonatele i variaiile lor n timp.

Sistem European de Referin i de Coordonate (Sistem Compus de referin i de Coordonate) Sistem European Terestru de Referin (ETRS) Datum Geodezic ETRS89 Sistem de coordonate Elipsoidal sau al proieciei Sistem European Vertical de Referin (EURS) Datum Vertical NAP Altitudini care sunt legate de gravitate; Numere geopoteniale; Normale

Figura 4.3. Sistem compus de referin i de coordonate

Din prelucrarea datelor IERS s-a ajuns la concluzia c placa continental european se deplaseaz n ntregime uniform cu aproximativ 3cm/an relativ la ITRS, cu excepia Turciei i Greciei. Din acest motiv subcomisia EUREF a considerat c pentru a avea, ntr-o limit rezonabil, coordonate stabile pentru Europa trebuie definit un sistem legat de placa continental european. Acest sistem (datum) a fost denumit ETRS sau ETRS89 dac se are n vedere c el este identic cu ITRS la epoca 1989. nc din 1989 se tia faptul c exist deplasri fa de valorile exprimate n ITRS dar aceste deplasri sunt cunoscute foarte bine, sunt monitorizate de IERS i EUREF i transformarea de la unul la altul este posibil de efectuat pentru cu o acuratee de 1cm.

11.

STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA TEHNOLOGIEI GPS

Dupa lansarea primului satelit artificial al Pamintului, Sputnik 1, la 04.10.1957, tehnica spatiala s-a impus ca o noua era in dezvoltarea stiintifica si tehnologica, constituind un factor dinamizator al procesului tehnicoeconomic, in domenii de interes major ale actvitatii umane. Domeniile de utilizare ale satelitilor artificiali specializati sint numeroase si deosebit de diversificate, printre acestea, de o deosebita importanta strategica in domeniul militar si de larga utilitate in domeniul civil fiind dezvoltarea tehnologiilor satelitare de navigatie care permit pozitionarea deosebit de precisa a mijloacelor de transport aeriene, maritime si terestre aflate in miscare sau in repaus. Aceasta tehnologie si-a gasit, deasemenea, o larga aplicabilitate si in domeniul geodeziei si geodinamicii prin realizarea unor retele geodezice la nivel global sau national, contributii la determinarea formei si dimensiunilor Pamintului si a cimpului sau gravitational, determinarea deplasarilor placilor tectonice, etc. La ora actuala functioneaza in paralel doua sisteme de pozitionare globala, respectiv sistemul de pozitionare NAVigation System with Time And Ranging Global Positioning System (NAVSTAR GPS), cunoscut sub denumirea GPS, realizat si gestionat de Statele Unite ale Americii si sistemul de pozitionare GLObal NAvigation Satellite System (GLONASS), realizat si gestionat de Federatia Rusa. Cele doua sisteme sunt asemanatoare din punct de vedere al conceptiei, al modului de functionare si al performantelor ce le ofera utilizatorilor, lucrarea urmind a face referiri numai la sistemul american, GPS. Proiectul GPS a fost demarat de catre guvernul Statelor Unite la inceputul anilor 70. Scopul principal il reprezinta posibilitatea de a putea determina cu precizie pozitia unui mobil in orice punct de pe suprafata pamintului, in orice moment indiferent de starea vremii. GPS este un sistem care utilizeaza o constelatie de 30 de sateliti pentru a putea oferi o pozitie precisa unui utilizator. Precizia trebuie inteleasa in functie de utilizator. Pentru un turist ea inseamna in jur de 15 m, pentru o nava in ape de coasta reprezinta ceva in jur de 5 m, iar pentru un topograf precizie inseamna 1 cm sau chiar mai putin.

GPS poate fi utilizat pentru a obtine preciziile cerute in toate aplicatiile pomenite mai sus, singurele diferente constand numai in tipul receptorului si a metodei de lucru utilizate. Initial GPS a fost proiectat numai pentru aplicatii militare. Curand dupa ce acest obiectiv a fost atins a devenit evident ca GPS va putea fi folosit si pentru scopuri civile pastrand totusi anumite proprietati numai pentru domeniul militar. Primele doua aplicatii civile au fost navigatia maritima si masuratorile tereste.

11.1. Componentele sistemului

Sistemul de pozitionare globala GPS s-a pus in miscare incepind cu anul 1973, sub coordonarea Joint Program Office din cadrul U.S. Air Force Commands, Los Angeles Force Base, fiind la origine un sistem de pozitionare realizat in scopuri si pentru utilizare militara, care a devenit in scurt timp accesibil si sectorului civil, capatind o utilizare extrem de larga in multe tari ale lumii, inclusiv in tara noastra dupa 1991. Acest sistem de pozitionare globala functioneaza pe principiul receptionarii de catre utilizator a unor semnale radio emise de o constelatie de sateliti de navigatie, specializati, care se misca in jurul Pamintului pe orbite circumterestre. Sistemul a fost astfel proiectat incit permite ca in orice moment si oriunde pe suprafata Pamintului, un mobil aflat in miscare sau in repaus, sa aiba posibilitatea ca utilizind un echipament adecvat, sa isi poata stabili in timp real pozitia si viteza de deplasare pentru un mobil aflat in miscare si numai pozitia pentru un mobil aflat in repaus, intr-un sistem de coordonate geocentric tridimensional, propriu sistemului de pozitionare GPS. Sistemul de pozitionare GPS, este constituit din trei componente sau segmente principale care asigura functionarea acestuia, dupa cum urmeaza: 1. Segmentul spatial, constituit din constelatia de sateliti GPS; 2. Segmentul de control, constituit din statiile de la sol, care monitorizeaza intregul sistem; 3. Segmentul utilizatorilor, compus din utilizatorii civili si militari, care folosesc receptoare GPS dotate cu antena si anexele necesare;

Figura 5.1. Segmentele sistemului GPS

11.1.1.

Segmentul spatial

Constelatia de sateliti GPS a fost proiectata sa contina in faza finala un numar de 24 de sateliti (actualmente functioneaza un numar de 30 sateliti), amplasati pe orbite aproximativ circulare fata de suprafata Pamintului.

Figura 5.2 Satelii ai sistemului NAVSTAR - GPS

Planurile orbitale ale satelitilor au o inclinatie de 55o fata de planul ecuatorial terestru, stelitii evoluid la o altitudine de cca. 20200km., cite 4 sateliti in fiecare dintre cele 6 planuri orbitale. Fiecare satelit face o rotatie completa in jurul Pamintului in 12 ore siderale, respectiv in 11 ore si 56 de minute locale, zilnic rasaritul si apusul fiecarui satelit facindu-se cu 4 minute mai devreme. Fiecare satelit are o durata de functionare estimata la cca.7 ani, durata care in general a fost depasita, asigurindu-se astfel o siguranta in plus in exploatarea sistemului. Segmentul spatial, care in prezent este complet, asigura ca la orice ora, in orice loc pe suprafata Pamintului, indiferent de conditiile meteorologice, de perioada din zi sau din noapte, sa se poata receptiona semnale radio de la minimum 4 sateliti dar si mai multi, 6 sau 8, sub un unghi de elevatie de 15o deasupra orizontului, conditii absolut necesare pentru pozitionare. Principalele functiuni ale segmentului spatial al sistemului si ale fiecarui satelit in parte pot fi sintetizate astfel: -satelitii GPS transmit permanent informatii utilizatorilor prin intermediul unor semnale radio in frecventa nominala fundamentala de 10.23 MHz, din care se genereaza cele doua unde purtatoare L1=1575.42MHz si L2=1227.60MHz l, timpul generat de ceasurile atomice, efemeridele satelitului, starea echipamentelor auxiliare si alte informatii necesare; -mentin o referinta de timp foarte precisa, prin intermediul cesurilor de la bordul satelitilor GPS; -receptioneaza si inmagazineaza informatiile primite de la segmentul de control; -executa manevre de corectare a orbitelor satelitare; Satelitii sistemului au fost lansati la diferite perioade de timp si apartin diferitelor block-uri, dupa cum urmeaza: -satelitii din BlockI sunt primii sateliti lansati, modelul spatial fiind compus din 3 planuri orbitale inclinate la 63o fata de planul ecuatorului. Lansarea celor 11 sateliti proiectati s-a efectuat in perioada 1978-1985; -satelitii din Block-II au fost organizati in 6 planuri orbitale inclinate la 55o fata de ecuator si au inceput sa fie lansati in perioada 1989-1995. Satelitii acestui bloc se deosebesc de satelitii primului block prin faptul ca acestia au semnalul in totalite disponibil pentru utilizatorii civili, au implementate tehnicile de protectie ale sistemului, SA (Selective Availability) si AS (Anti-Spufing) si dispun de 4 ceasuri atomice (2 cu Cesiu, 2 cu Rubidiu); -satelitii din Block-IIA (Advanced), sunt mai evoluati in sensul ca au posibilitatea sa comunice intre ei si au montate reflectoare laser care permit masuratori de tipul Satelite Laser Ranging (SLR). Au fost lansati incepind cu sfirsitul anului 1990; -satelitii din Block-IIR (Replenishment) incep sa inlocuiasca satelitii din Block-ul II, dupa 1996. Acestia sunt prevazuti cu ceasuri atomice cu hidrogen, de tip MASER, care au au stabilitate superioara fata de cele cu Cesiu sau Rubidiu. De asemenea acestia dispun de legaturi intersatelitare care permit ameliorarea preciziei de determinare a orbitelor satelitilor; -satelitii din Block-IIF (Follow on) continua lansarile in perioada 2001-2010. Acestia vor putea gestiona eventualele variatii ale frecventei de baza si vor dispune la bord de Sisteme de Navigatie Inertiala (INS);

11.1.2.

Segmentul de control

Segmentul de control al sistemului GPS este constituit din statiile specializate de la sol care actualmente sunt in numar de cinci si sunt dispuse aproximativ uniform in jurul Pamintului, in zona ecuatoriala

Figura 5.3. Poziiile staiilor monitor

Principalele sarcini ale segmentului de control, sunt urmatoarele: -segmentul de control urmareste permanent prin statii de la sol satelitii sistemului, prelucrind datele receptionate in vederea calcularii pozitiilor spatio-temporale ale acestora( efemeride), care apoi sunt transmise la sateliti; -controleaza ceasurile satelitilor comparindu-le cu un ceas atomic cu hidrogen, de tip MASER; -calculeaza corectiile orbitale, care sunt transmise la fiecare satelit si operate de motoarele racheta proprii de corectare a orbitei; -activeaza prin comenzi de la sol, la momentul dorit sau necesar, sistemele de protectie SA (Selective Availability) si AS (Anti Spoofing), ale sistemului; -stocheaza datele noi receptionate de la sateliti; -calculeaza efemeridele prognozate (Broadcast) pentru urmatoarele 12 sau 24 de ore pe care le transmite la segmentul spatial; -executa intregul control asupra sistemului. Cele 5 statii la sol care formeaza segmentul de control al sistemului de pozitionare GPS au urmatoarele clasificari si atributii: -statia de control principala (Master Control Station), amplasata la Colorado Springs in Statele Unite, centralizeaza datele receptionate de la sateliti de statiile monitoare de la sol, prelucreaza aceste date pentru prognozarea orbitelor satelitilor (efemeridelor), si executa calculul corectiilor acestora precum si ale ceasurilor, date, care apoi se transmit la statiile de control ale sistemului pe care acestea le incarca la

segmentul spatial, sub o forma care constituie mesajul de navigatie, receptionat de utilizatori; -statiile monitor ale segmentului de control sunt amplasate dupa cum urmeaza: insula Hawai (estul oceanului Pacific), insula Kwajalein (vestul oceanului Pacific), insula Diego Garcia (vestul oceanului Indian) si insula Ascension (oceanul Atlantic). Fiecare dintre aceste statii impreuna cu statia principala receptioneaza permanent semnalele de la satelitii vizibili, inregistreaza datele meteorologice si parametrii ionosferici pe care le transmit pentru prelucrare la statia principala ; -statiile de control la sol, amplasate linga statiile monitor din insula Kwajalein, insula Diego Garcia si insula Ascension si care de fapt sunt antene la sol cu ajutorul carora se realizeaza legatura permanenta cu satelitii sistemului si prin care se transmit efemeridele, corectiile orbitelor si ale ceasurilor atomice, precum si alte date necesare bunei functionari a sistemului. Pentru calculul efemeridelor precise, necesare in special prelucrarii masuratorilor GPS cu utilizare in geodezie-geodinamica, se folosesc masuratori si de la alte cinci statii terestre. 11.1.3. Segmentul utilizatori

Acest segment e constituit din totalitatea utilizatorilor detinatori de receptoare GPS cu antena, in functie de calitatile receptorului si antenei, rezultind acuratetea preciziei de pozitionare sau a elementelor de navigatie. Receptoarele geodezice sunt receptoarele cele mai precise si opereaza cu lungimile de unda purtatoare L1 si L2 precum si codul C/A sau P.

Figura 5.4. Imaginea schematic a receptoruluiDaca la nivelul anului 1990 existau cca. 9000 de utilizatori GPS, la nivelul anului 2000 se estimau cca. 500000 utilizatori GPS care pe grupe mari de activitati reprezentau urmatoarele cifre si procente[NGS 1994] : -navigatia maritima si fluviala 225000 receptoare 45% -navigatia si transportul terestru 135000 receptoare 27% -navigatia aeriana 80000 receptoare 16% -utilizatori militari 35000 receptoare 7%

-geodezie si cartografie

25000 receptoare

5%

11.2. Structura semnalului

Acuratetea sistemului de pozitionare GPS este asigurata de faptul ca toate componentele semnalului satelitar sunt controlate de ceasuri atomice. Satelitii GPS din Block II prin ceasurile atomice de la bord, 2 cu cesiu si doua cu rubidiu, asigura o stabilitate pe perioada indelungata de 10-12 10-14secunde. Satelitii din Block IIR, dotati cu ceasuri atomice MASER, cu hidrogen, asigura pe perioada indelungata o stabilitate echivalenta cu 10-14 1015secunde. Aceste ceasuri atomice, de foarte mare precizie, asigura realizarea unei frecvente fundamentale f0 = 10.23 Mhz, in banda L. Avind in vedere faptul ca lungimea de unda este data de relatia : v = f unde: v = c = 299 792 458 m/s (viteza luminii in vid) si f0 = 10.23 * 108 Hz rezulta: 2.99792458 10 8 = 30 m 10.23 10 6 Frecventa fundamentala f0, este la originea a trei parti fundamentale ale semnalului transmis de satelitii GPS si anume: -componenta portanta, care contine 2 unde sinusoidale L1 si L2; -componenta activa, care contine 2 coduri numite C/A si P ; -componenta mesaj, care contine codul D; Cele doua unde purtatoare, sunt generate prin multiplicarea frecventei fundamentale cu 154, pentru L1 si respectiv 120, pentru L2. Frecventele si lungimile de unda rezultate au urmatoarele valori: purttoarea L :1

fL fL

1

=154 * f 0 = 1575.42 Mhz = =120 * f 0 = 1227.60 Mhz =

c fL c fL2 1

19 cm 24 cm

purttoarea L :2

2

Sistemul a fost proiectat cu doua frecvente, conditie teoretica indispensabila pentru eliminarea diverselor cauze de manifestare ale unor erori, cum ar fi erorile sistematice care au ca efect imediat intirzierea semnalului radio emis de satelitii GPS, datorata in principal erorilor generate de efectele erorii de ceas, refractiei ionosferice, troposferice, etc. Determinarea distantei de la satelit la receptorul GPS terestru, esentiala pentru pozitionarea acestuia, este indispensabil legata de determinarea, cit mai precisa, a

timpului de propagare al undei de la satelit la receptor, masuratoare care se realizeaza cu ajutorul codurilor generate de un algoritm cu periodicitate in timp, care moduleaza frecventele purtatoarelor.

Figura 5.5. Structura semnalului GPSAceste coduri supranumite pe acest motiv pseudo-cazuale sau PRN (Pseudo Random Noise) sunt utilizate sub urmatoarele denumiri: codul C/A (Coarse Acquisition) : f C/A = f 0 /10 = 1.023Mhz = c/f 300mC/A C/A

codul P (Precision) :

f

P

=f

0

= 10.23 Mhz

P

= c/f

P

30m

Codul C/A este liber pentru utilizatorii civili si moduleaza numai lungimea de unda portanta L1. Acest cod se repeta la fiecare milisecunda si furnizeaza informatii privind identificarea satelitului receptionat. Codul P este codul rezervat utilizatorilor militari precum si altor utilizatori privilegiati si moduleaza lungimile de unda ale portantelor L1 si L2 decalate cu p/2, decalaj care se repeta saptaminal. Codul D reprezinta codul de navigatie, are o frecventa fD =f0/204800 = 50 Hz, care contine informatiile privitoare la efemeridele satelitilor si parametrii reali pentru calculul pozitiei lor, starea acestora si informatii privind ceasurile de la bord. Receptoarele de mici dimensiuni, utilizate exclusiv pentru navigatie, receptioneaza numai codurile C/A si D si asigura o pozitionare absoluta in precizia de +/- 100m. Complexitatea semnalului GPS este deosebita si ea poate fi motivata de o serie de conditii pe care trebuie sa le asigure, printre care putem aminti: -sistemul de pozitionare GPS, este in primul rind un sistem militar, fiind insa utilizat de un numar mare de utilizatori civili si militari, pe care trebuie sa ii pozitioneze mai mult sau mai putin precis in functie de preocuparile si specificul activitatii pe care o desfasoara, precum si in functie de receptoarele de care beneficiaza; -utilizatorii care dispun de posibilitatea de masurare a codurilor, pot beneficia de pozitionare in timp real, cu anumite date privind corectiile distantelor (RTK si/sau DGPS) provenite de la statiile permanente de referinta GPS, amplasate in zonele costiere sau

pe uscat, care transmit datele pentru diversi utilizatori in formatul standardizat RTCM (Radio Tehnical Commiion for Maritim Services Format); -utilizatorii care pot masura fazele, pot realiza o pozitionare de precizie, pe care o obtin in postprocesare; -utilizatorii care dispun de receptionarea semnalului GPS in doua frecvente dispun de posibilitatea de eliminare a erorilor sistematice, generate de efectul influentei refractiei ionosferice si troposferice; Actualmente este in discutie posibilitatea de implementare a unei a treia lungimi de unda, denumita L5, care sa fie folosita exclusiv de utilizatorii civili, realizindu-se astfel o separare complecta de utilizatorii militari ai sistemului GPS.

11.3. Pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPSPozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS se realizeza prin determinarea distantelor dintre punctul de statie si satelitii GPS vizibili, matematic fiind necesare masuratori la minimum 4 sateliti. Acest numar de sateliti este necesar pentru a ne putea pozitiona cit se poate de precis, numai pe baza distantelor masurate la sateliti. Daca am avea masuratori la un singur satelit si am cunoaste pozitia acestuia, cu o singura distanta, pozitia noastra in spatiu ar fi pe o sfera cu centrul in pozitia satelitului si cu raza, distanta masurata. Masurind distante la doi sateliti pozitia noastra se imbunatateste, in sensul ca ne aflam pe un cerc generat de intersectia celor doua sfere care au in centru cei doi sateliti si in functie de distanta dintre acestia, cercul nostru de pozitie are o raza mai mare sau mai mica. Pozitia noastra se imbunatateste substantial in momentul in care avem masuratori si la un al treilea satelit, care deja ne localizeaza in doua puncte din spatiu. Aceste doua puncte sunt date de intersectia ultimei sfere, cu centrul in cel de al treilea satelit, cu cercul generat de primele doua sfere determinate. Sigur ca in acest moment putem, relativ usor, sa ne stabilim punctul in care ne aflam, insa pentru a fi rigurosi este necesara a patra masuratoare fata de un al patrulea satelit si atunci in mod cert puncul pozitionarii noastre va fi unic. Pozitionarea se realizeaza cu ajutorul retrointersectiei spatiale de distante, in sistemul de referinta, reprezentat de elipsoidul WGS84. Fata de coordonatele spatiale care definesc permanent pozitia fiecarui satelit GPS (Sj ), in acest sistem de referinta, coordonatele spatiale ale oricarui punct de pe suprafata Pamintului (Pi ) se pot determina cu deosebita precizie prin intermediul masurarii unui numar suficient de distante de la satelitii receptionati de receptorul din punctul P. Vectorial, pozitia punctului P este rezolvata prin determinarea vectorului de pozitie R: r =R + R =r Vectorul r, reprezinta vectorul de pozitie al satelitului observat la momentul t, vectorul r reprezinta vectorul distanta de la punctul considerat la satelit, iar vectorul R rezultat din formula, reprezinta vectorul de pozitie al punctului P.

Distanta geometrica poate fi exprimata de relatia: i j (t ) = ( X j (t ) X i ) 2 + ( Y j (t ) Y j ) 2 + ( Z j (t ) Z i ) 2 Pozitionarea cu ajutorul tehnologiei GPS se poate face in diferite modalitati: -Pozitionare absoluta: coordonatele punctului P sunt determinate intr-un sistem de pozitionare globala, masuratorile pentru determinarea coordonatelor spatiale ale punctului P facindu-se cu doua receptoare GPS, din care unul amplasat pe un punct care are deja coordonate tridimensionale determinate intr-un sistem de referinta global (WGS84, ITRFxx, EUREF, etc). -Pozitionare relativa : sunt determinate diferentele de coordonate intre doua puncte sau componentele vectorului (baseline), ce uneste cele doua puncte stationate cu receptoare GPS. Prin aceasta modalitate se reduc sau se elimina erorile sistematice(bias), de care este afectata distanta dintre cele doua puncte. -Pozitionare diferentiala: este asemanatoare,ca procedeu, cu pozitionarea absoluta cu deosebirea ca eroarea care afecteaza distanta de la satelit la receptor este calculata si aplicata in timp real, ca o corectie diferentiala, data de catre receptorul care stationeaza pe un punct de coordonate cunoscute (base), catre receptorul care stationeaza in punctul nou. Ca si la pozitionarea relativa, sunt eliminate sau diminuate erorile sistematice care afecteaza masuratorile GPS.Z Sj

P i

rR

O

Y

X

Figura 5.6. Principiul msurtorilor GPSMasuratorile GPS, in geodezie sau ridicari topografice, se pot executa prin doua metode principale, care in functie de situatie, de aparatura, etc. au fiecare diferite variante : -Metoda statica care presupune masuratori cu doua sau mai multe receptoare GPS, amplasate pe punctele care urmeaza sa fie determinate si care sunt stationate, simultan, o perioada mai mare de timp, denumita sesiune de observatii. Durata acesteia

este stabilita in functie de lungimea laturilor, numarului de sateliti utilizabili, de geometria segmentului spatial observabil, evaluata de DOP(Dilution of Precision), precum si de precizia de determinare a punctelor noii retele. -Metoda cinematica presupune masuratori cu doua sau mai multe receptoare, din care unul amplasat pe un punct cu coordonate cunoscute (baza) si restul recepoarelor sunt in miscare continua sau cu stationari foarte scurte. In functie de metoda de masurare (achizitie a datelor), coordonatele se pot obtine prin post-procesare sau in timp real, situatie in care coordonatele sunt disponibile la teren. In toate cazurile problema de baza este de a determina distanta (range) intre receptor si satelitii GPS, care se poate realiza prin doua doua tipuri de observatii: -Masurarea fazei codurilor din componenta activa a semnalului. -Masurarea fazei purtatoarei semnalului (carrier phase). Aceasta a doua metoda de realizare a masuratorilor GPS, prezinta o importanta deosebita pentru aplicarea acestei tehnologii in domeniul geodeziei.

11.3.1. Pozitionarea prin masurarea fazei codurilor Aceasta metoda de determinare a timpului de zbor al semnalului, respectiv a intervalului de timp necesar pentru parcurgerea de catre semnalul emis de satelit, a distantei de la satelit la receptor, se realizeaza utilizind componenta semnalului continuta de codul disponibil, respectiv C/A sau P. Determinarea se realizeaza prin intermediul unui procedeu de corelare incrucisata a doua semnale, respectiv cel care soseste de la satelit la receptor si cel generat de receptor care este o replica identica cu cea a satelitului care a emis-o, recunoscut de receptor prin intermediul secventei PRN, numita si amprenta a satelitului receptionat. Aceste doua semnale sunt identice intre ele dar, se gasesc decalate de timpul necesar pentru ca semnalul sa parcurga spatiul de la satelit la receptor (~ 20200km. in ~ 0.067 sec.). Timpul de zbor t, reprezinta decalajul de timp necesar pentru ca replica generata de receptor sa se alinieze perfect cu semnalul transmis de satelit.

t

j

s a te lit

ti t

r e c e p to r

Figura 5.7. Daca notam cu Rij distanta considerata intre satelitul j si receptorul i teoretic aceasta poate fi obtinuta cu ajutorul relatiei cunoscute: Rji (t) = c * t unde c =299792.458 km./secunda

ta = 0 t j= 0