Descrierea CIP a Bibliotecii Naftgnalep BominieiIOAN AL CRUCII, sfdnt - Noaptea intunecati / Sfrntul Ioan al Crucii ;

pref.: Pirin{ii Carmelitani Desculli; introd. qi note: Pirintele Eulogio Pacho;

trad.: Ricarda Maria Terschak; lector: Mihaela Voicu.

Bucuregti: Herald, 2018

ISBN 978-973- ttl-7 t5-7

I. Pirin{ii Carmelitani Descu$i (pref.)

II. Pacho, Eulogio (pref. ; note)

III. Terschak, Ricarda Maria (trad.)

IV Voicu, Mihaela

S. |uan de la Cruz, Noche oscura. Obras completas, Editorial Monte Carmelo,

Burgos 2010, 9" edici6n.

O EDITORIALMONTE CARMELO, BURGOS

@ Toate drepturile rezervate pentru RomAnia: Editura Carmelitani, 2018

Noaptea intunecat[

Traducere ingrijiti de

Ordinul Carmelitanilor Desculfi din Rorndnia

EDITUB.AdSHEneLDBucuregti,2018

SfAntul Ioan al Crucii

j;,

fi

i.

Pref4e:

Pdrinlii C armelitani D es culli

Introducere gi note:

Pdrintele Eulogio Pacho, aCD

Traducere:

Ricarda Maria Terschak, OCDS

Traducere citate Sf. Scripturi gi Poem:

Maria Fraicisca Baltdceanu, prof.

Monica Bro Steanu, prof .

Lector:

Mihaela Voicu,prof.

Redactor:

Mihai Li{d

Viziune grafici gi DTP:

Codru! Radu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cirfi nu poate fi reprodusd

sau transmisi sub nicio formi gi prin niciun mijloc, electronic sau mecanic,

inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin orice sistem de stocare a informaliei,

ftri permisiunea editorului.

Ed4ie in limba romdni publicati de Editura Herald. Copyright @ 2018

Traducere in limba romAnd ingrijiti de Editura Carmelitani. Copyright@ 2018

miji'irihq

WWr'Jl

-rt,t,

'{litl'""1

rurffi

'"1,N

ffir

ffi

CUPRINS

PREFATA

SIGLE $I BIBTIOGRAFIE

CRONOLOGIE

INTRODUCERE

PROLOG

STROFELE SUFLETULUI

CARTEA INTAT

NOAPTEA iNrUNeCnrA A SIMTURILOR

Capitolul lincepe tratatul despre nedesdvhrSirile incepdtorilor 42

Capitolul2

Unele imperfecliuni spirituale pe care Ie comit incepdtorii

ca urmare a inclina{iilor spre mAndrie 46

Capitolul3

Imperfecliuni cu privire Ia cel de al doilea

pdcat capital: avarilia spirituald 52

Capitolul4

Alte imperfecliuni de care dau dovadd d.e obicei

incepdtorii, ca urmare a celui de al treilea

pdcat capital: necurdlia 55

11

13

16

29

34

36

6l

&Capitolul5

imp e rfe c I i unil e ln c ep dt o r il or

ndscute din pdcatul capital al mdniei

Capitolul6

D esp re imp erfecliun ile

legate de ldcomia spirituald

Capitolul T

Imperfecliuni ndscute din invidia Si lenea spirituald

Capitolul8

Comentarea primului vers aI primei strofe

;i tnceputul explicdrii noplii intunecate

Capitolul g

Semne dupd care putem cunoaste

dacd o persoand spirituald pdse;te pe calea acestei nopli

Si a purificdrii simfurilor

Capitolul I0

Cum trebuie sd se comporte sufletele

in aceastd noapte intunecatd

Capitolul 11

Se explicd trei versuri din prima strofa

Capitolul l2

Despre foloasele pe care noaptea simlurilor le aduce sufletului

Capitolul 13

Alte binefoceri pe care noaptea simlurilor Ie creeazd tn suflet

Capitolul 14

Se explicd ultimul vers al primei strofe

72

CARTEAADOUA

NOAPTEA 1NTUNECATA A SPIRITULUI

Capitolul I

Inceputul tratatului despre no aptea intunecatd

a spiritului, se aratd chnd lncepe aceasta

Capitolul2

Unele imperfecliuni ale celor aflafi pe calea inaintdrii

Capitolul3

Adnotdri pentru cele ce urmeazd:

Capitolul4

Se repetd prima strofd pentru afi interpritatd

Capitolul5

inceputul explicaliei: in ce mdsurd

contemplalia tntunecatd nu este

doar noapte pentru suflet, ci chiar durere Si chin

Capitolul6

Alte suferin{e prin care trece sufletul in aceastd noapte

Capitolul T

C ontinuare a acelei aSi t eme.

Alte suferinfe Si strhmtordri ale voinfei

Capitolul8

Despre alte chinuri ale sufletului aflat tn aceastd stare

Capitolul9

Aceastd noapte intunecd spiritul,

in'sd pentru a-l ilumina gi a-i ddrui lumind

Capitolul l0

Explicarea temeinicd a acestei purificdri interioare

cu ajutorul unei comparalii

111

113

tt7

t2l

L24

L27

t33

138

145

1s0

106 158

i,lt

t

ft{

I

Capitolul llinceputul explicaliei celui de al doilea vers al primei

strofe. in cefel pasiunea intensd a iubirii lui Dumnezeu

poate fi rodul acelor suferinfe grele

Capitolul 12

in ce mdsurd aceastd noapte tnfricoSdtoare este un

purgatoriu, Si cum inlelepciunea divind ii purificd;i ti

ilumineazd pe oameni pe pdmhnt cu aceeasi iluminare

cu cAre ii lumineazd pe ingerii din cer

Capitolul 13

Alte efecte desfdtdtoare pe care le naste in suflet

aceastd noaPte tntunecatd a contemplafiei

Capitolul 14

Notarea;i explicarea ultimelor trei versuri ate primei strofe

Capitolul 15

Strofa a doua Si interpretarea ei

Capitolul 16

Se repetd primul vers Si se explicd tn ce fel sufletul

pdsegte prin beznd, simfindu-se apdrat Si tn siguranld

Capitolul 17

Se repetd aI doilea vers Si se explicd in ce mdsurd aceastd

contemplalie intunecatd este tainicd

Capitolul 18

Se explicd faptul cd aceastd inlelepciune secretd

este totodatd Si o scard

Capitolul 19

Se incepe explicarea celor zece trepte ale scdrii mistice

a iubirii lui Dumnezeu dupd sfdntul Bernard

gi sfhntul Tbma. Primele cinci trepte

Capitolul20

Urmdtoarele cinci trepte ale iubirii

r63

t73

184

202

158

18r

186

195

2L2

Capitolul2l

Explicalia cuvhntului ,,deghizatd" gi a culorilor

deghizdrii in aceastd noapte

Capitohi22

Explicalia ve,rsului al treilea din cea de a doua strofd

Capitolul23

Explica{ia celui de al patrulea vers. Ce ascunziS minunat

a gdsit sufletul in aceastd noqpte Si cum demonul, care

gdseSte intrarea in alte suJlete indllate mult mai sus, nu

are acces la acesta

Capitolul24

Sfhr;itul explicaliei celei de a doua strofe

Capitolul25

Explicalia pe scurt a celei de a treia strofe

216

225

237

234

ti

40

Pnrnnl srnop.i,:

SrANrur. IoeN .e,r. Cnucrr

in noaptea intunecatd,

cu spaime, de iubire infldcdratd,

o, soartdfericitd!

ie;it-am, neStiutd,

cu pacea cobordtd-n casa mea.

Exer,rclpl

f . in aceasti primi strofr, sufletul vorbegte despre ciile qi

mijloacele prin care a reuqit si se rupi atdt din sine cAt gi de

toate lucrurile gi de asemenea cum, prin mortificare autentici,

a murit pentru sine gi pentru toate cele create, pentru a ajun-

ge si triiasci viafa dulce gi desfrtitoare a iubirii de Dumnezeu.

Aceasti indepirtare de la propria persoani precum qi de toate

cele existente a fost, mirturisegte sufletul, o noapte intunecatd,

infelegdnd prin aceste cuvinte contemplafia purificatoare care,

precum se va explica mai tdrziut, sivirqegte in suflet tn mod

pasiv aceasti despirtire de sine insugi precum gi de toate cele

create.

1 A se nota discursul la trecut - experienfa deja triiti de citre autor - dupd

cum s-a spus in nota I pag. 29. intr-un comentariu direct, este obligat si men-

lini exigenfele versurilor; de aici diferenfa fa16 de U I, l. Contemplafia puri-ficatoare nu se diferenfiazi substanlial de contemplafia generali despre care

vorbegte in alte locuri. Prin contempla{ia purificatoare se in}elege ceea ce pro-duce efectul de purificare a sufletului; numai prin efectul siu se diferenliazi de

contemplafia iluminativi qi unitivi. Prevalen{a efectelorcorespunde etapelorsau momentelor dominante in una sau alta dintre etape, cum se va spune apoi

in II, 4. In aceasti scriere, in loc de a explica n oaptea pasivd,preferd si vorbeas-

ci despre efectele care sunt in mod pasiv cauzate sau se produc ln suflet, aga

cum noteazi aici. Autorul e foarte sobru in aceasti expresie, caie reprezintitematica anunlatd de-a lungul U ca ,,cea pasivfl

Noa.prne iNruNrceri 4l

2. Aceasti evadare, spune sufletul, s-a putut infiptui dato-

riti curajului gi fervorii pe care i-a insuflat-o dragostea pentru

Mirele siu divin in aceasti contempla{ie intunecati, 9i arati

fericirea pe care a gisit-o in aceasti noaPte: inaintAnd cu atAta

rdvni, niciunul din cei trei dugmani ai sii, care intotdeauna i se

impotrivesc pe acest drum, gi anume lumea, demonul 9i carnea,

nu l-au putut impiedica. Noaptea contemplafiei purificatoare,

despre care am vorbitr, a adormit gi a mortificat in casa sim-

furilor lui toate puterile gi dorinlele lui potrivit unor dorinfe 9i

tcndinle contrarii. Astfel, sufletul rostegte versul:

in noaptea intunecatd,

I De asemenea, in aspechrl curilirii, identifici ln mod fundamental con-

lenrplafia gi noaptea; tot aga face cu privire la efectul iluminat gi unitiv, cum a

ftrst deja amintit. De aceea se poate vorbi despre ,,noapte de contemplalie cu-

rtllitoardi De-a lungul acestei scrieri se intrepdtrund ambele aspecte de noap-

le - contemplafie; predomini cel dintAi gi sunt de obicei ugor de recunoscut

krt urile in care se descrie.

i

t'1ttf

*l

Caprrorur, 1

INCEPE TRATATUL DESPRE

N n o n s AuAR.trR/rE t N c n pAr oRrL oR

1. Sufletele incep si pitrundi in aceasti noapte intuneca-

ti atunci cind Dumnezeu le scoate din stadiul incepdtorilor,

adici al acelora care se mai afli pe calea spirituali a meditaliei

discursive, ciliuzindu-le spre stadiul celor ce inainteazi, adi-

ci al celor contemplativi. Dupi ce sufletele au trecut gi prin

acest stadiu, ele vor ajunge pe treapta celor desdvdr;ifi\, gianu-

me pe cea a unirii divine a sufletului cu Dumnezeu. Pentru a

in{elege gi a explica mai bine ce este aceasti noapte prin care

trece sufletul gi pentru ce Dumnezeu ii conduce prin aseme-

nea intunecimi, va fi de folos sI enumerim unele lnsuqiri ale

incepitorilor. Lucrul acesta il vom face cdt mai pe scurt, dar,

I Este prima qi cea mai edificatoare delimitare cronologici a nopfii de pu-rificare, din cadrul general al drumului spiritual. Nu se spune in mod expli-cit ci este ,noaptea pasivil', dar se poate inlelege din cele indicate anterior,in mirturisirea generali din strofl (nr. 2). Indiferent de calificirile ulterioare,noaptea rfunine fixati, in sensul gi confinutul siu exact, pe calea incepitori-lor (echivalenti cu drumul curifirii) care fac medita{ie, a celor avansa{i sau

contemplativi, atunci cdnd depigesc meditafia discursivi. A depiqi incercarea

nopfii lnseamni a intra in stadiul perfect al uniunii.

No.R.prsR iNruxnc,rrA 43

desigur, spre folosul acestora, pentru ca ei, ddndu-si seama de

slibiciunea stirii lot si porneasci cu insuflefire qi sd doreasci

din toate puterile ca Dumnezeu siL-i aEeze in aceasti noapte

in care sufletul se va intiri, va cre$te in virtu{i qi va ajunge la

neprefuitele desfbtiri ale iubirii de Dumnezeu. $i, chiar daci

vom zibovi pufin, nu va fi mai mult decdt este necesar pentru

a trata apoi despre aceasti noapte intunecatit.

2. Dacd un suflet se dedicd cu hotdrdre slujirii lui Dum-

nezeu, atunci Acesta il va primi qi-l va cregte intru spirit,

inclrcdndu-l cu daruri, in felul in care o mami iubitoare igi

cregte copilul plipdnd, mAngdindu-l cu cildura pieptului siu,

hrdnindu-l cu lapte dulce gi cu mdnciruri delicate gi gustoa-

se, strAngdndu-l in bra{ele sale gi indestuldndu-l; apoi insi, pe

ntisuri ce copilul va cregte, mama igi va ingridi darurile gi,

uscunzdndu-Ei dragostea gi tandrefea, igi va face sdnul amar.

Apoi, slobozindu-l din brafe, il va invifa si meargi singur pe

picioarele lui pentru ca, depigind astfel virsta primei copilSrii,

t'l si se indrepte spre feluri mai inalte qi substanfiale. Tot astfel

prclcedeazi gi harul lui Dumnezeu, aceaste mamd iubitoare, de

irrdati ce sufletul renaqte cu un zel nou in slujirea lui Dumne-

zt'u; ii va oferi laptele dulce gi plicut spiritual, fard ca el si se

' Este de o importanfi capitali ca, pentru a in]elege ra]ionamentul dinNouptea intunecatd, si avem in vedere aceasti clarificare a autorului. Pentru a

rc conforma la experien{a sa anterioari gi la ceea ce este cuprins in versuri, nu,rl trebui si fie abordatd de citre incepitori (in ciuda mirturisirilor programa-

tlcc din [/), din moment ce noaptea purificirii, pentru a fi explicatd, se inca-

rlrcazi in domeniul celor avansati. Expunerea se extinde din diferite motive: inprlmul rind, pentru ci doctrina ii ajutd pe incepitori, degi iese in afara subiec-

tului; in al doilea rind, pentru ci se va inJelege mai bine aga, prin comparare,( ccit ce este propriu celor avansa{i ln noaptea lor intunecati. Unitatea materiei,,c inrpune intr-un anumit mod asupra exigenlelor rigide ale schemei.

q

I

44 SrAnrur IoeN er Cnucrr

munceasci singur in cele dumnezeieqti, fbcindu-l si giseasci

multd plicere in stridaniile spirituale, pentru ci aici ii intinde

Dumnezeu sinul dragostei sale tandre, intocmai ca unui copil

gingaq (1 Pt 2,2-3)t.

3. Astfel de suflete vor gisi multi desfbtare in ceasuri lun-gi, chiar in nopti intregi de rugiciune; penitenlele le vor aduce

pldcere gi postind igi vor gisi mulpmirea, iar in Sfintele Thi-

ne, precum gi in lungi discufii despre cele dumnezeiegti, ele

iqi vor afla mdngdierea. Degi astfel de suflete se exerseazi cu

multi rdvni gi perseverenfi in aceste eforturi spirituale, pigindinainte cu multi atenfie, ele dau dovadi, adesea, din punct de

vedere spiritual, de multe slibiciuni gi imperfecfiuni, c[ci,li-sAndu-se conduse de intensitatea desfitirii gi mingdierii gisite

in acele stridanii spirituale gi nefiind inci incercate in lupta as-

pri a virtufilot siv6r$esc de obicei in indeletnicirile lor spiri-

tuale multe gregeli gi imperfecfiuni. Pentru ci nimeni nu poate

lucra decdt potrivit stadiului de desivArgire la care a ajuns gi

care i-a devenit o obignuinti. $i cum asemenea suflete nu au

izbutit si-gi dobandeasci obignuinfe ferme, ele vor acfiona inmod necesar asemenea unor copii lipsifi de experienfi, fhrimare izbAnd6.

Pentru a inlelege mai bine cAte gregeli fac acegti incepi-tori in exercitiul virtufilor, incercdnd in ele multi plicere, vom

purcede in cele ce urmeazi si vorbim despre unele nedes5,vir-

I ln acest frumos paragraf, descrie primii pagi ai vielii spirituale intr-unstrins paralelism cu adnotirile la prima cantare, Pentru a descrie stadiul in-cepitorilor, se serveqte inci o dati de similitudinea copilului ingrijit de mamasa, lafelcagiinaltepirfi:UII,l4,3;II,17,6-7;II,28,7,etc.9iapoiln1,8,3;l,12, 4. Punctele de bazi, de referinli pentru a identifica stadiul incepitorilor,sunt lipsa exercifiului virtufilor, lipsa obiqnuinlelor ferme (nr. 3).

tt!li

,1,

{).,

!,1,

It.I

II

itI

Ij

NolprrliNruxecerA 45

giri legate de cele ;apte pdcate capitale, pe care incepitorii le

comit in legdturi cu fiecare din acestea. Astfel se va arita cALt

este de copiliros felul incepitorilor de a acfiona. Totodati se

va infelege cite binefaceri aduce cu sine noaptea intunecati

despre care vom vorbi aici, pentru ci ea limpezeqte gi purifici

sufletul de toate aceste nedesivArgirit.

I Sfantul nu incearci un studiu complet ln aceasti digresiune; numai con-

rtatdri asupra imperfecfiunilor cauzate de picatele capitale tradilionale (cf.

cnp. 4, nr. 1). Prin urmare, este un stadiu inainte de noaptea intunecati care

este proprie celor care au trecut de stadiul de incepitori.

/CeprrorvL 2

UIT nIn I MP ERF E CT I UN I SP I RIT UALEpE SARE LE coMrr ixcnpAroRrr cA zRMAREe iNcuNeTrrLoR spnr rrrirvnnrr

f. incepitorii, vizlndu-se atit de apringi gi de zeloqi in ru-giciune gi in toate celelalte spirituale - degi astfel de indeletnicirisfinte ar trebui si-i duci mai degrabi la smerenie - din pricinanedesivArgirii lor, simt trezindu-se in ei un soi de ingdmfare as-

cunsi, ajungdnd si incerce o oarecare mulpmire fafi de proprialor persoand gi de faptele lor. De aici rezulti o dorinli trufagi,adesea chiar plini de vanitate, de a vorbi in fala altora despre

lucrurile spirituale. in loc si asculte gi si primeasci invdfdturide la al1ii, preferi si-i sfrtuiasci ei pe ceilalli, judecdndu-i ininima lor pentru ci nu practici genul de devofiune dorit de ei;

gi exprimindu-se uneori chiar prin cuvinte in acest sens. Astfelse asemuiesc fariseului care se liuda in fafa lui Dumnezeu cu

faptele sale, in timp ce il disprefuia pe vamegr (Lc L8,lI-12).2. Adesea diavolul este cel care le spore$te zelul qi dorinfa

de a face un exerci{iu sau altul, cind vede ci astfel le creqte trufiagi aroganfa, diavolul gtiind bine ci, prin ingdmfare, toate fap-

tele gi virtufile lor nu numai ci rdmdn ftri de folos, dar se vor

I Cf. paralelismul biblic Ai spiritual din U 11I,28,2-3.

NoeprpaiNruNecerA 47

preschimba chiar in vicii. Unele dintre aceste suflete se riticesc

atAt de mult, incit doresc ca nimeni, in afara lot si nu mai fie

considerat virtuos, judecindu-i qi calomniindu-i pe ceila$ prin

vorbe gi purtare ori de cAte ori li se ofet| ocazia. Ei nu vid decdt

paiul din ochiul fratelui fbri si ia seama la bhrna din propriul

lor ochi (Mt 7,3)t alteori, ei strecoard fhnfarul, dat tnghit cdmila

(Mt 23,24).

3. DacL indrumitorii lor spirituali, cum sunt duhovnicii

sau superiorii, nu le aprobi starea de spirit sau felul de a se com-

porta, atunci ei, dorind ca ideile qi conduita lor si fie liudate gi

apreciate, se consideri neinleleqi qi nu eziti si-i califice pe supe-

riorii lor drept oameni lipsifi de infelegere 9i de virtufi spirituale

cleoarece nu ingiduie nici nu aprobi toate aceste lucruri. Ast-

f'el, ei doresc, gi-gi gisesc chiar, intrevederi cu un alt duhovnic

pe placul lor, cici nu le convine si vorbeasci despre viafa lor

spirituali decdt cu cei care le impirtiqesc qi accepti vederile.

Ite cei care le niruiesc iluziile, cu intenfia de a-i aduce pe calea

cea buni, ii eviti qi fug de ei ca de moarte, uneori nutresc chiar

sentimente de uri impotriva lor. Avind o pirere prea buni des-

pre ei inqigi, igi propun mult Ei realizeazd foarte pufin. Uneori

tloresc si fie vizufi de algi in inflicirarea lor pioasi, ciutind sisc dezvdluie prin gesturi vizibile, prin suspine qi alte forme de

cxteriorizare; cad in extaz maidegrabi in public decit in ascuns'

i;i in toate acestea le vine in ajutor demonul. Gisesc multi plice-

re in a fi vizufi de citre cei din jur in astfel de stiri' pe care ei qi

lc doresc atit de mult.

4. Multi doresc s6-gi cAgtige simpatia duhovnicilor lor, 9i de

nici iau na$tere mii de invidii gi nelinigti. Fiindu-le rugine si-

qi recunoasci picatele cu sinceritate, qi le infrumusefeazl, spre

ir nu fi judecafi prea aspru, ciutind mai degrabi si se dezvi-

novifeasci decAt si se acuze. Uneori cauti un confesor strlin,

t

48 SrAr.lrur, Ioerv Rr, Cnucrr

ciruia ii mirturisesc picatele mai grave, pentru ca duhovnicullor obignuit si creadi ci n-au ftcut niciun riu, ci numai lucruribune gi frumoase. Le face plicere si-i spuni confesorului lordoar faptele bune, adesea impodobindu-le cu vorbe alese, pre-

ferdnd si ascundi faptele rele gi astfel si pari plini de virtu{iin ochii duhovnicului. Adevirata smerenie le-ar cere insi, cumvom arita mai tirziul, si desconsidere binele fbcut gi si doreas-

ci ca nimeni si nu aibi o pirere buni despre persoana lor, nicimicar confesorul.

5. Unii dintre incepitori trec prea ugor peste propriile lorgregeli, iar alteori se intristeazi peste misuri, ddndu-gi seama

ci, din nou, au cizut in ele. Fiind convingi ci ar fi ajuns de acum

sfinfi, devin neribditori gi se supdrd pe ei ingigi, cdzdndastfel in-tr-o alte imperfecfiune. Adesea il roagl cu tristefe pe Dumnezeusi-i scape de imperfecfiuni gi de gregeli, mai mult din dorinla de

a trii fbri lupti gi efort, decit din dragoste pentru Dumnezeu.

Acegti oameni nu-qi dau seama ci ar deveni gi mai plini de sine,

daci Dumnezeu, ascultdndu-le rugimin{ile, i-ar elibera de aces-

te defecte. Ei nu suportd si-i vadi pe alpi Hudali, dar le place

ca ei sd fie preluifi, cerqind uneori chiar laude din partea oame-

nilor. in acest caz, ei se aseamini fecioarelor neinfelepte, care,

finAnd candelele stinse in mdini, au pornit si ceari untdelemnde la allii (Mt25,B).

6. Unele suflete au multe din aceste nedesiv6rgiri gi cad maiadAnc in multe altele gi mai rele, ceea ce le aduce multi suferin-

t6. Unii oameni au mai multe, aljii mai putine imperfec{iuni;unii nu simt decdt primele impulsuri ale gregelilor, dar rareorise pot gisi incepitori care, in perioada primei infliciriri, sd

nu cadd intr-una sau intr-alta din gregelile amintite. Cei care,

1 in nr.6-8 gi cap. 12,7-9,spre deosebire de atitudinea descrisi aici.

NoepreA.iNruNBcerA 49

in acest ristimp, au pigit pe calea desivirEiriil, se comporti cu

totul altfel, afldndu-se intr-o stare de spirit cu totul diferiti de

cea descrisi'. Ei inainteaz| qi realizeazi mult in duhul smereniei

gi nu numai ci nu-gi exagereaz| faptele, ci, dindu-gi seama de

nimicnicia lor, ii consideri pe toli ceilalli mult mai buni decAt

ei. Se uiti adesea cu sfinti invidie la cei din jur, simfind in suflet

dorinla de al sluji pe Dumnezeu la fel de bine. Cu cit devin

mai zelogi, cu atdt realizeaz| mai mult gi cu mai multi diruire,

cu atdt igi dau seama in smerenia lor cdt ii datoreaz| lui Dum-

nezeu qi cdt de pulini valoare are tot ceea ce fac in cinstea lui.

Cu cAt infbptuiesc mai mult, cu atAt sunt mai nemulfumifi de

sine. Dragostea sfintl le cere fapte gi dovezi atdt de mire{e, in-

cit tot ceea ce au realizat pAni acum li se pare a fi prea pufin.

lubirea lor plini de zeliiimboldegte, ii umple, ii fericegte in aga

misuri, incit nici nu mai observi ce fac ei qi ce nu fac ceilal;i;

claci, totugi, iau in seami cite ceva, continui si creadi ci tofi

oamenii sunt mai buni decit ei ingigi. $i pentru ci se consideri

rnici gi neinsemnati, doresc si fie pufin prefuifi qi nesocoti{i de

lofi. Daci ar incerca cineva si-i laude sau si-gi exprime stima

lala de ei, nu ar dacrezareunor asemenea cuvinte, pirAnduJi-se

ciudat ci s-ar putea spune ceva bun despre ei.

7. in liniqtea gi smerenia lor interioari, aceste suflete nu-

trcsc in inimi dorinfa fierbinte de a fi instruite gi indrumate de

cltre cineva care-i poate cil6uzi. Un astfel de comportament

cste contrar celui al persoanelor despre care am vorbit mai ina-

I Dupe obiceiul siu, Sfantul introduce Pe neagtePtate o comparafie intre

lirrrnele proprii ale incepitorilor qi cele ale celor avansafi sau desivirgi{i, fird

n urma schema propusi. Cu indica{ia ,,in acest timp merg cdtre perfecfiund'

nu pare a se identifica cu incepitorii, ,,printre care aProaPe nu existi niciunul"

lllrtr defectele semnalate. Deci face'referire la cei pufini la numir care nu cad in

t lc sau la cei care au trecut peste aceasti etapi.