N-aº vrea sã-mi jignesc cititorii, dar trebuie sãexplic faptul cã Fronda a fost un curentîmpotriva lui Ludovic al... dracu’ mai ºtie al

câtelea. Dar nu împotriva regalitãþii. Undeva înFranþa. Refuz sã mã documentez – chiar dacãdomnul google e alãturi – aºa cã vã spun cã ºtiuasta din Dumas. În fine, e vorba de principiu.

O asemenea frondã s-a pornit ºi în interiorulPNL. Criza – criogenatã fie de interese comune,fie de disciplina de partid – a zãcut pânã lagongul final, adicã parlamentarele, iar acum aizbucnit. Mai întâi a rãbufnit Abrudan, primarelede Ineu, inclusiv ca portavoce a mai multor aleºilocali. Apoi, ºi-a dres glasul ºi Igaº, fost senator,Costel pentru preieteni, Traian pentru autoritãþi.Þinta rãbufnirilor a fost Falcã, acest Mao Tze Dunmodern, cel puþin în conceptul protestatarilor.

Sigur, argumente existã, ºi precampanie, ºipost campanie. E firesc ca în urma acestoralegeri, mai ales a acestor rezultate, suprapusepe modul de a conduce al domnului GheorgheFalcã, sã aparã nu doar nemulþumiri, ci adevãraterevolte, fronde... cum am spus. E firesc, pânãîntr-un punct...

Nu mi se pare normal ca acum sã venim ºi sãomorâm tot. NU, dupã ce am tãcut atâta timp, înnumele disciplinei de partid. Cu tot dragul, darCostele, dar Cãline, ºtiam toþi de acesteprobleme. Dacã aþi vrut binele partidului, trebuiasã reacþionaþi înainte de aceºti „muci în fasole” –iertaþi-mi expresiea, dar sunt mai sincer decâtvoi. ªtiu, vã temeaþi cã vã terminã Falcã, ca peSeculici sau Ioþcu. Aveaþi nevoie de o confirmareelectoralã ca sã puteþi contraargumenta. Aveþidreptate, în fond eu sunt doar un slujbaº lacurtea „regelui stilou”, dar aºteptam o reacþiemai reactivã.

Personal, mã numãr printre susþinãtorii luiFalcã. Aºa cum am fost susþinãtorul lui Bãsescu,aºa cum am fost susþinãtorul lui Constantinescu.Fiecare la vremea lui. Dar al acelui GheorgheFalcã de acum câþiva ani, care mai ºtia sã salute,nu doar sã dea din cap, sã fie contrazis, sãcontrazicã politicos, sã... Acel Ghiþã, iar cei careºtiu înþeleg ce vreau sã spun.

Acum, continui sã îl susþin pe GheorgheFalcã. Poate altfel. Poate din punct de vedere...medical. Ghiþã, fii tare, sã trecem împreunãpeste asta. Dar tot împreunã trebuiesã vedempeste umãr.

Costele, Cãline, trebuie sã înþelegeþi cã dacãvreþi sã gãsiþi un vinovat, poate Falcã e acesta.Am cam rezumat de ce. Dar ºi voi sunteþivinovaþi pentru cã aþi asistat, tacit, la creºterealui. Demersul vostru e generos, dar oarecumtardiv. Aþi întreþinut tocmai ceea ce blamaþiacum...

www.flacara-rosie.ro

E D I T O R I A LSenior editor: Lajos NOTAROS

Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport www.flacara-rosie.ro

Manager general: Silviu TURC

se aprinde din prima!

Fronda ºitimpul ei

Teofil GRÃDINARU

n i m e n i n u n e s t ã î n c a l eSerie nouã, Anul X, Nr. 293 17 Decembrie 2016, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex.1 Leu

ªi Eminescu a prezis cãderea lui Falcã

Falcã nu-i mai stãpân pe feuda pe care o credea alui ºi numai a lui. Ãsta nu-i meritul lui Cãprar (încãliderul PSD Arad), nici al lui „Cluþi” Cristea, nici al luiCalimente „Vermorel”, de useriºti nemaivorbind, nicide ºeful altui partid sau unui outlander (Remeþan etc.).

Cel care s-a erijat în Sfântul Gheorghe,transformându-l pe eternul Gheorghe în balaur împunsºi sacrificat nu e nici vreun idol, nu e nici vreundescendent feudal al vreunui nobil local, nu e vreunrãsãrit de ultimã zi, ci e un oltean implementat de PSD,

pre numele lui Mihai Fifor. Pãi cine sã-l fi omorât politicpe Falcã decât un oltean de-al lui. Pãi cine sã-l fidoborât decât un conoltean. Cu ce? Cu ce ne-a cãpãlitFalcã 16 ani. Bravo lui!

Mãcar lui Fifor putem sã-i acordãm circumstanþeatenuante. Încã nu ne-a aburit ºi, comuniºti cum amfost ºi suntem, nici nu credem cã o va face. Iacapronosticãm cã nici nu ne va „fifori”, mãcar pentrufaptul cã e dãºtept. Adicã, cu mult mai rãsãrit decât JiþãFalcã care ne-a (v-a) prostit ani buni de zile.

Paradox. Crivãþul de Oltenia a topit capitalul electoral al lui Falcã. ªi acesta este doar începutul. Zicem noi

CCee mmaaii ffrreeaammããtt,, ccee mmaaii FFFF iiii ffffoooorrrr

CCrrããcc iiuunnuull ºº ii AAnnuull NNoouu ssãã vvãã

aadduuccãã ,, DDuummnneeaavvooaass ttrrãã

ºº ii ccee lloorr ddrraagg ii ,,

lluummiinnãã îînn ssuuff ll ee ttee ,, ff eerr ii cc ii rree ºº ii

ssaatt ii ss ffaacc þþ ii ii ddeeppll iinnee îînn cceeeeaa ccee

îînnttrreepprr iinnddeeþþ ii ..

LLaa MMuull þþ ii AAnnii !!MMaannaaggeerr ggeenneerraa ll ,,

SSAANNDDUU IIOONN

Primar, Ioan CRIªAN

17 Decembrie 2016 OPINII Pag. 2

www.flacara-rosie.ro

Consultãrile de la Palatul Cotroceni dintrepreºedintele Klaus Iohannis ºi partidele care auintrat în Parlament ca urmare a scrutinului din 11

decembrie au început prost, prin neparticiparea PSDºi ALDE, care vor forma, cel mai probabil, noulguvern. Scuza acestora de a nu participa cã e„prematur” sau cã nu se respectã Constituþia nu þine,pentru cã atunci când te invitã PreºedinteleRomâniei, fie el chiar ºi un jucãtor „de dreapta”, teduci.

În general, consultãrile s-au desfãºurat în notaobiºnuitã: Fãrã a avea încã un Parlament constituit ºio poziþionare clarã în interiorul acestuia areprezentanþilor partidelor, s-au fãcut speculaþii, s-aulansat ipoteze mai mult sau mai puþin fanteziste. Ceamai „tare” din acest punct de vedere a fost cea aPNL, semn cã nu degeaba Gheorghe Falcã s-a aflat înechipa care s-a deplasat la Cotroceni. Liberalii seviseazã (încã) la guvernare, deºi cetãþenii le-auindicat cã trebuie sã stea la colþ patru ani. Dar, faptulcã PNL a pierdut legãtura cu realitatea nu mai mirãpe nimeni.

Revenind la propunerea liberalilor, de a forma ocoaliþie de dreapta din care sã facã parte toatepartidele, cu excepþia PSD, trebuie sã fim realiºti ºi sãvedem cã, oricât de tentantã ar fi, e dificil de pus înpracticã. Chiar dacã în interiorul ALDE existã niºte„pioni” prin care se încearcã determinarea uneischimbãri de macaz, e greu de crezut cã se vaîntâmpla una ca asta. ªi nici nu ar fi corect, pentru cãar trãda voturile pe care cetãþenii le-au dat ALDE.Voturi care sunt profund anti-PDL (camuflat îninteriorul actualului PNL). De aceea, nu cred ALDEva trãda PSD.

În ceea ce-i priveºte pe social-democraþi, dacãvor þine „ca orbul de bâtã” de varianta cu Dragneapremier nu vor avea decât de pierdut. Cel mai marepartid din România are destui oameni potriviþipentru o asemenea funcþie. Rãmâne de vãzut, însã,dacã social-democraþii se vor dovedi suficient dematuri încât sã nu forþeze nota cu Dragnea.

Cam acestea ar fi de spus aºa, la foc automat,dupã prima rundã de consultãri de la Cotroceni (vormai urma ºi altele). ªi cã a „înviat” Falcã, desigur.

NEWSAR

Orlando TOADER

Consultãrile de la Cotroceni,

furtunã în paharul cu apã al dreptei

Pizzeria MIA Calea Romanilor nr. 10, AradPentru comenzi la domiciliu: tel: 0257/283 000, 0741/283 000

La Mulþi Ani!La Mulþi

Ani!

VVVVãããã uuuurrrreeeeaaaazzzzãããã „„„„SSSSããããrrrrbbbbããããttttoooorrrr iiii ffffeeeerrrr iiiicccc iiii tttteeee!!!!““““

PPRRIIMMÃÃRRIIAA PPEECCIICCAASSããrrbbããttooaarreeaa CCrrããcc iiuunnuulluuii ssãã îî ii ggããsseeaassccãã ppeettooþþ ii llooccuuii ttoorr ii ii ddiinn PPeecc iiccaa ,, TTuurrnnuu,, SSeeddeerrhhaatt

ºº ii BBooddrroogguull VVeecchhii mmaaii bbuunnii ºº ii mmaaiiaapprrooaappee uunnii ii ddee aa ll þþ ii ii !!

AAnnuull 22001177 ssãã llee aadduuccãã ttuuttuurroorr ssããnnããttaattee ºº iimmuull ttee rreeaall ii zzããrr ii !! LLaa mmuull þþ ii aannii !!

PPrr iimmaarr ,, VViicceepprr iimmaarr ,,PPeett rruu AANNTTAALL MMMMiiiiooooddddrrrraaaagggg SSSSTTTTAAAANNNNOOOOIIIIOOOOVVVV

SSSSppppiiiirrrriiiittttuuuullll CCCCRRRRÃÃÃÃCCCCIIIIUUUUNNNNUUUULLLLUUUUIIII ccccrrrreeeeaaaazzzzãããã aaaacccceeeeaaaa mmmmaaaaggggiiiieeee pppprrrriiiinnnn ccccaaaarrrreeee ddddeeeevvvveeeennnniiiimmmm mmmmaaaaiiii bbbbuuuunnnniiii,,,,

mmmmaaaaiiii ggggeeeennnneeeerrrrooooººººiiii ººººiiii mmmmaaaaiiii ccccrrrreeeeddddiiiinnnncccciiiiooooººººiiii....VVVVãããã ddddoooorrrriiiimmmm uuuunnnn AAAANNNN NNNNOOOOUUUU BBBBOOOOGGGGAAAATTTT

ººººiiii pppplllliiiinnnn ddddeeee mmmmuuuulllltttteeee bbbbuuuuccccuuuurrrriiiiiiii....SSSSÃÃÃÃRRRRBBBBÃÃÃÃTTTTOOOORRRRIIII MMMMIIIINNNNUUUUNNNNAAAATTTTEEEE ººººiiii ttttrrrraaaaddddiiiiþþþþiiiioooonnnnaaaalllluuuullll

„„„„LLLLAAAA MMMMUUUULLLLÞÞÞÞIIII AAAANNNNIIII!!!!””””....PPPPrrrriiiimmmmaaaarrrr,,,, VVVViiiicccceeeepppprrrriiiimmmmaaaarrrr,,,,MMMMaaaarrrriiiiaaaannnn TTTTOOOOAAAADDDDEEEERRRR DDDDããããnnnnuuuuþþþþ CCCCOOOODDDDRRRREEEEAAAANNNNUUUU

Primãria ZÃBRANI

SSããrrbbããttooaarreeaa CCrrããcc iiuunnuulluuii ºº ii aaAAnnuulluuii NNoouu ssãã vvãã aadduuccãã

bbuuccuurr iiee ,, ssããnnããttaattee ,, ssuucccceess ºº iimmuull ttee rreeaall ii zzããrr ii !!

VVaa uurrããmm uunn 22001177 eexxcceelleenntt ºº iiSSããrrbbããttoorr ii FFeerr iicc ii ttee aa llããttuurr ii ddee

cceeii ddrraaggii !!LLaa mmuull þþ ii aannii !!

CCoonndduucceerreeaa DDGGAASSPPCC AArraadd FFFFiiiieeee ccccaaaa ssssppppiiii rrrr iiii ttttuuuullll CCCCrrrrããããcccciiiiuuuunnnnuuuulllluuuuiiii ssssãããã vvvvããããlllluuuummmmiiiinnnneeeezzzzeeee ggggâââânnnndddduuuullll ººººiiii ssssãããã vvvvãããã ggggããããsssseeeeaaaassssccccãããã

aaaapppprrrrooooaaaappppeeee ddddeeee ffffaaaammmmiiii llll iiiieeee ººººiiii ddddeeee pppprrrr iiiieeeetttteeeennnniiii ,,,, ccccuuuuccccaaaarrrreeee ssssãããã tttt rrrreeeecccceeeeþþþþ iiii ffffeeeerrrr iiiicccciiii þþþþ iiii ººººiiii ssssããããnnnnããããttttooooººººiiii pppprrrraaaagggguuuullll

AAAAnnnnuuuulllluuuuiiii NNNNoooouuuu.... CCCCRRRRÃÃÃÃCCCCIIIIUUUUNNNN FFFFEEEERRRRIIIICCCCIIIITTTT

LLLLAAAA MMMMUUUULLLLÞÞÞÞIIII AAAANNNNIIII !!!!PPPPrrrrooooffff .... uuuunnnniiiivvvv....ddddrrrr.... RRRRaaaammmmoooonnnnaaaa LLLLIIIILLLLEEEE

RRRReeeeccccttttoooorrrruuuullll UUUUAAAAVVVV AAAArrrraaaadddd

CCuu pprr ii llee jjuull CCRRÃÃCCIIUUNNUULLUUII ºº ii aa ll

AANNUULLUUII NNOOUU,, îînn ttooiiuull ccooll iinnddeelloorr

ss tt rrããmmooººeeººtt ii ,, vvãã ddoorr iimm ddiinn ssuuff lleett

ssããnnããttaattee ,, ffeerr iicc ii rree ºº ii îîmmppll iinnii rreeaa cceelloorr

mmaaii nnoobbii llee ggâânndduurr ii ,, îîmmpprreeuunnãã ccuu uurraarreeaa

LLAA MMUULLÞÞII AANNII !!

DDDDeeeeppppuuuuttttaaaatttt ,,,, FFFF lllloooorrrr iiiinnnn TTTTRRRRIIIIPPPPAAAA

LLLLaaaa MMMM

uuuullll þþþþ

iiii AAAA

nnnniiii !!!!

CÃLUGÃRENITelefon: 0740.666.668

Crãciun Fericit ºi La Mulþi Ani!

Citeºte az i ce scr iu z iare le de mâine!

www.newsar.ro

Ciudat, suntem singurul poporneolatin care pãstreazã în

vocabularul uzual, ca termen deadresare, cuvântul „domn“, de lalatinescul „dominus“. Mai mult,însã, cuvântul a fost folosit unlung timp, în istoria noastrã,pentru a denumi „ºeful statului“.Aº zice potrivitã alegere, cãci cesemnificaþie are „dominus“ înlatinã? „Stãpân“! De fapt,domnul român „domnea“ þara,adicã o stãpânea! „Domnia” era,de fapt, o „monarhie autocratã“.Cum se declara Mircea celBãtrân? „Eu... singurstãpânitorul“, „Io Mircea marevoievod ºi domn, din mila luiDumnezeu ºi cu darul luiDumnezeu, stãpânitorul ºidominând peste toatã þaraUngrovlahiei“ (adicã a Valahiei,fostã vasalã a Ungariei!)

ªi, totuºi, puterea domnuluiera limitatã. În 1644, MateiBasarab declara în scris: „dinOBICEIUL (!) þãrii nu poci eºidomnia mea“. Obiceiul ºi„Pravila“ funcþionau ca niºtesupravizori, dar eficienþi.

Desigur, sub stãpânireaotomanã prerogativele domneºtipe plan extern a suferit oîngustare, la sfârºitul secolului alXVI-lea ºi în secolul al XVII-lea, înschimb, autonomia internã aþãrilor române, în raporturile cuPoarta otomanã, a fost deplinã.

Am avut un extrem de lung

ev mediu, cu domni români (ceimai mulþi total neînsemnaþi) ºi cufanarioþi, ºi turci otomani. Amconservat, însã, în fiinþa noastrã,o formidabilã energie. Aceasta s-a declanºat ºi a dat roade care auschimbat România, ca într-unmiracol, sub regii noºtri. Dintr-oþarã balcanicã, România a devenittreptat, chiar cu unele poticneliinerente, o þarã europeanã.

Primele pietre la temeliaRomâniei moderne au fost puse deCarol I. Adus în þarã de Ion C.Brãtianu, cu celebrele „douãgeamantane“, când s-a dat jos depe vapor, la Turnu Severin, a rostitacele cuvinte cu valoare delegãmânt: „Din clipa în care am puspiciorul pe pâmântul românesc,am devenit român!“ Aºa a fost! Înprimul rând, ne-a spãlat umilinþamultimilenarã la Plevna, Griviþa,Smârdan ºi Vidin. Am devenit oþarã liberã ºi independentã. A avuto putere de muncã ºi dãruireexemplare. A „atacat“ toateproblemele privind infrastructura,navigaþia pe Dunãre, drumurile ºiºoselele, cãile ferate, sistemulbancar ºi, nu în ultimul rând, ºcoalaºi cultura. Nepotul sãu, regeleFerdinand, l-aº denumi „omulcuvântului dat“. Pe frontul dinMoldova, regele a promis ostaºilorsãi þãrani reforma agrarã ºi reformaelectoralã. S-a þinut de cuvânt,România a devenit o þarã de þãranimijlocaºi, proprietari de pãmânt ºi

prin reprezentanþii lor în Parlamentau participat la viaþa politicã a þãrii.

Nu vreau sã abordez cazulregelui Carol al II-lea. Doar atât:de ce istoriografia „marxistã“,gazetãria „de partid“ l-aubãlãcãrit în fel ºi chip? Simplu ºilogic: Carol al II-lea era „verigaslabã“ sau, mai bine zis, „oaianeagrã“ (imoralul, Lupeasca =roºcata, jidoavca, cea care etc,etc). Desigur, românii fiind prindefiniþie supramorali ºi pudici aureacþionat. Aº menþiona unfapt... local: la lecþiile lunare deînvãþãmânt politic, de câte ori„urcam în slãvi“ „relizãrili“economico-industriale ale„Partidului nostru“, ne refeream,pentru comparaþie, cu anul 1938considerat „puctul de vârf“ aleconomiei „burgheze“. Pãi, fiecu iertare, anul 1938 a fost anuldin domnia lui Carol al II-lea!

Dar, sã trec la „preºedinþi“,Gheorghiu-Dej ºi Ceauºescu.Priviþi ca „indivizi“ desigur, sedeosebeau, dar ca „preºedinþi“?Desigur, ºi ca preºedinþi, priviþila suprafaþã, se deosebesc, dar...„în esenþã“ (cuvânt frecventfolosit de lectorii de la marxism).Oricât de depãrtaþi „la timp“ de„domnii“ din evul mediuromânesc, Dej ºi Ceauºescu auaceeaºi „esenþã“. De fapt,datoritã acestei „esenþe“ aureuºit o performanþã incredibilã:au recreat „evul mediu“ pevechiul pãmânt românesc! Ungrup de „aleºi“ (adicã de aceeaºi„esenþã“) a „domnit“ þara timpde o jumãtate de veac. Nu ºtiucât timp ne trebuie sã ieºim cuadevãrat din acest ev mediuartificial ºi sã pãºim iarãºi înluminã.

Domni, regi ºi preºedinþiHoria MEDELEANU

Aradul, o mare micãlacã

Falcã, Mutu ºi trasu’ liniei

Desfãºurarea lui Falcã dinultimele sãptãmâni ne-a adusaminte de… Mutu!!! Da, Mutu, ãlade la Dinamo, care a spus clar cãpe 22 trage linie, ºi dupã aia o sãvadã ºi-o sã analizeze. Pãi, ºi Falcãar trebui sã tragã linia, ºi-apoi sãvadã. Clar, oamenii ãºtia suntobiºnuiþi sã tragã linii. Pãi, sã nu fiepericulos, mai ales cã IustinCionca, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Arad, a ºi gãsit soluþiamai blândã, sã nu-i cadã rãu trasu’liniei lui Falcã. Aºa cã a pus,promovat ºi votat – citãm dinordinea de zi a ºedinþei ConsiliuluiJudeþean: „Proiect de hotãrâreprivind stabilirea preþului mediu alierbii în judeþul Arad, pe anul2017”. Of, cum intrãm cu toþii înlumea asta plutitoare…

Reconversia lui Calimente

Multã lume se întreabã ce vaface Mihãiþã Calimente acum, dupãce românii l-a declarat ºomer ºi l-au expulzat din Parlament. Dincolo

de caracterul igienic al acþiunii,Calimente nu poate sã se întoarcãla vechiul loc de muncã, acestaneputând fi „blocat”. Pãi, echipade rugby de la „telefoane” s-adesfiinþat, ºi chiar de-ar fi existat etotuºi o vârstã ºi pentru a te maibãga la grãmadã. Apoi, vãmile s-au cam închis, aºa cã „vermorelul”nu mai merge decât, eventual, lanoul terminal de la Aeroport. ªinici cu marca ºi dolarul nu mai emare scofalã. Poate doar sã-i facãoareºce concurenþã lui nea Tavi laMetalcomp, cã doar Calimente eraspecializat în „metale” încã înaintede ’89, de pe vremea în care bãteapas de defilare pe la Astoria.

Pizza reîncãlzitãLumea face miºto (miºteaux,

cum ar veni) de povestealacrimogenã a lui Falcã, cu pizzaceea împãrþitã celor pe care i-aadus la muncã, în Arad. Pãi, Falcã avenit cu asemenea mesaj tocmaisã se batã cu PSD? Tocmai la Arad?Ca sã fim clari, la Arad, pilda cupizza e rãcitã. Falcã doar a încãlzit-o. Pãi, cum sã vii tu cu pizza, chiardacã-l ai pe Tipei, fost patron depiþerie, când PSD are doi experþi îndomeniu. Unul la municipiu, înpersoana lui Beni Vârcuº, altul lajudeþ, adicã pe Marius Sulincean.Mai mult, Sulincean a pus ºorþul devel-piþer în cui, semn cã pizza nuþine la electorat, ci pita cu unsoare.ªi-atunci, vii tu Falcã sã reîncãlzeºtipizza? Fie ea ºi cu rucola? Pãi, PSDare specialiºti în pizza, mai ales culeuºtean, cu mãrar sau cu þelinã, unfel de viagra de aprozar. ªi-atunci,sã ne mirãm de rezultatulalegerilor?

Rubrica lu’undercoavãru’

17 Decembrie 2016 ACTUAL Pag. 3

www.flacara-rosie.ro

CCCCuuuu ooooccccaaaazzzz iiiiaaaa SSSSffff iiiinnnntttteeeeiiii SSSSããããrrrrbbbbããããttttoooorrrr iiii aaaa CCCCrrrrããããcccciiiiuuuunnnnuuuulllluuuuiiii

ººººiiii aaaa AAAAnnnnuuuulllluuuuiiii NNNNoooouuuu,,,,PPPPrrrr iiiimmmmããããrrrr iiiiaaaa oooorrrraaaaººººuuuulllluuuuiiii

CHIªINEU CRIªaaaaddddrrrreeeesssseeeeaaaazzzzãããã ssssaaaallllaaaarrrr iiiiaaaaþþþþ iiii lllloooorrrr,,,,

ccccoooollllaaaabbbboooorrrraaaattttoooorrrr iiii lllloooorrrr ººººiiii ttttuuuuttttuuuurrrroooorrrr llllooooccccuuuuiiii ttttoooorrrr iiii lllloooorrrr oooorrrraaaaººººuuuulllluuuuiiii ººººiiii aaaaiiii ssssaaaattttuuuulllluuuuiiii aaaappppaaaarrrr þþþþ iiiinnnnããããttttoooorrrr NNNNããããddddaaaabbbb

MMMMuuuullll ttttãããã SSSSããããnnnnããããttttaaaatttteeee,,,, FFFFeeeerrrr iiiicccciiii rrrreeee ººººiiii ttttrrrraaaaddddiiii þþþþ iiiioooonnnnaaaallllaaaa uuuurrrraaaarrrreeee rrrroooommmmâââânnnneeeeaaaassssccccãããã

LLLLaaaa MMMMuuuullll þþþþ iiii AAAAnnnniiii !!!!

PPrr iimmaarr,, eecc..GGhheeoorrgghhee BBUURRDDAANNVViicceepprr iimmaarr,, iinngg.. IIooaann TTRRIIPPAA

CCuu pprr ii llee jjuull CCRRÃÃCCIIUUNNUULLUUII ºº ii aa AANNUULLUUII

NNOOUU,, îînn ttooiiuull ccooll iinnddeelloorr ss tt rrããmmooººeeººtt ii ,,

vvãã ddoorr iimm ddiinn ssuuff lleett ssããnnããttaattee ,, ffeerr iicc ii rree

ºº ii îîmmppll iinnii rreeaa cceelloorr mmaaii nnoobbii llee ggâânndduurr ii ,,

îîmmpprreeuunnãã ccuu uurraarreeaa tt rraaddii þþ iioonnaallãã

LLAA MMUULLÞÞII AANNII !! PPrr iimmaarr ,, VViicceepprr iimmaarr ,,IIooaann VVOODDIICCEEAANN IIooaann MMAARRCC

PPPPRRRRIIIIMMMMÃÃÃÃRRRRIIIIAAAA SSSSÃÃÃÃVVVVÂÂÂÂRRRRªªªªIIIINNNN

HHHHooootttteeeellll RRRReeeessssttttaaaauuuurrrraaaannnntttt AAAArrrraaaaddddSSããrrbbããttoorr ii FFeerr iicc ii ttee!!

Manager, Letiþia ATANASIU

CRÃCIUN FERICIT!LA MULÞI ANI!

Sãrbãtori Fericite!

VVVVãããã uuuurrrreeeeaaaazzzzãããã SSSSããããrrrrbbbbããããttttoooorrrr iiiiFFFFeeeerrrr iiiicccc iiii tttteeee!!!!

ªi te-ai dus, dulce minune / ªi-a murit ºi presa voastrã…Pentru cei care n-au ºtiut

trendul alegerilor în seara ºinoaptea de duminicã, unamãnunt trebuia sã le fi atrasatenþia: ziariºtii casei – ne referimla cei „afiliaþi” la PNL Arad – aufost într-un silentio stampaprelung. Doar Andrei Ando,„ºeful” campaniei mediatice aliberalilor arãdeni, a mai aruncatcâteva rezultate, dar uneleirelevante, mai mult menite sãarate cine-i „tata informaþiilor”.Ei, dacã partidul „tãtucului” Falcãar fi defilat ca-n alte dãþi, sã vezilogoree ziaristicã, menitã sãclãdeascã ego-ul stalinistului dela Brad.

Nici mãcar falq.ro, site-ulfabricat efectiv de Falcã, n-ascris nici mãcar un cuvinþel de

pulsul electoral. ªi doar patron –sau mai nou godfather – alacestui site de niºã este chiarGlad Varga, deschizãtor de listã –ºi sacrificat de serviciu – al PNLArad. Dar când te umileºte unPSD condus de Cãprar, când îþisuflã-n ceafã un USR proaspãtînfiinþat ºi fãrã nume derezonanþã pe liste, când pânã ºiUDMR cu un veºnic ºi umilBognar Levente face scor recordal ultimului deceniu, atuncimusai sã taci ca Ghiþã-n cucuruz.Care Ghiþã? Pãi, porcu’ lui Igaº,cine altul.

Trecem de la artizanii lui Falcãla foºtii artizani, ãia „speciali”.Mai precis la fiul rãtãcitor

Andrei Fuliaº, care s-a apucat deanalize politice. Cum avem unvecin care de 30 de ani merge laFilarmonicã, dar tot nu ºtie sãcânte, tot aºa ºi cu Andrei,’geaba a fãcut schimb de fluidecu politicienii vreme de vreo doiani, pânã la analize politice maie. Mai întâi e chestia cunumãratul. Cicã Calimente (dulcecacofonie) ar fi avut 5 mandatede parlamentar, la colþpândindu-l un al ºaselea.Dincolo de norocul arãdenilor, cãCalimente n-a prins un noumandat, hai totuºi sã i lenumãrãm pe alealalte. Pãi,Andrei, hai sã vedem. Ar fimandatul de þãrãnist, din ’96-2000. Apoi, o pauzã de patruani, pentru cã, în calitate deliberal, dar sub sigla Alianþei DA,sã prindã mandatul 2004-2008.În 2008, la liberal pur sânge, aobþinut al treilea mandat, de pelocul trei, în Colegiul 5. Chestie

de cifre. A mai fost mandatulnumãru’ 4, sub umbrela USL. Alcincelea, cel de care pomeneai,Andrei, nu e. L-oi fi numãrat pecel de dinanite de ’89, dar ãla ofost mandat de aducere, laMiliþie, pentru trafic cu metalepreþioase. O fi ºi ãla mandat, o fiºi ãla-n CV, dar parcã nu s-o lãsatcu muncã-n folosul comunitãþii,ci cu o sentinþã penalã cuexecutare. Cum spuneam, greucu analiza politicã…

Trecem la alþii, mai critici.Critici.ro de-a binelea. Darrãmânem la analize. Politice,

dacã e sã le zicem aºa. Sauopinii, mai precis. Apãi, suntemdeschiºi, permisivi, chiarinteligenþi, dar sunt unelecomentarii – serbus Basile – pecare nu le pricepem. Adicã

jargonul merge, ºabloanele lafel, personajele le ºtim, dar cândajungem la concluzii, parcã se-negurã mintea. Ca ºi cum ai auziun banc de Sfântu’ Nicolae ºiapuci sã te prinzi de Sfântu’Vasile. Coincidenþa face cã peBasil sã-l cheme ºi Nicolae, ºiVasile. Dacã-l chema Ion ºi Ilieera clar, pricepeam comentariiledin juma în juma de an. Of, criticimai suntem…

ªi dacã tot suntem la criticat(punct ro, desigur) apãi ce-amcitit de Falcã ne-a dat trepidaþii.

Cicã, Falcã ar fi suferit unpreinfract, urmat de un atac depanicã (la propriu, cãutând printelefon numãrul lui Coldea-ºtiþi-voi-care), apoi cicã chiar uninfarct, care l-ar fi fãcuttransportabil la Szeged. ªtire

neconfirmatã, dupã cumrecunosc ºi criticii (punct ro,desigur), dar totuºi ºtire. Pãi,dacã mai dura ºtirea, citeam ºide Kuki ºi de parastasul de 40 dezile.

Alegerile de Duminica trecutã,terminate cu victoria egalã cu oînfrângere a PSD-ului, au

schimbat de pe o zi pe alta faþapresei româneºti. Nimic maiconvingãtor privind situaþia încare se scaldã, ea, presaromâneascã, de o vreme, camde cinciºpe-douãzeci de ani,perioada marcatã de dominaþiadreptei politice în România,respectiv de apariþia în trombã aformelor alternative dejurnalism, înainte de toate onlineiar mai presus de toate si de toþisite-urile de socializare care aufãcut încetul cu încetul din totpoporul dacã nu jurnalist, mãcaranalist politic.

Oamenii de stânga, intelectualiiformaþi în anii de sfârºit aiceauºismului biruitor, s-au

simþit cam neglijaþi ºi oropsiþichiar în aceastã cruntã perioadã,pentru ei rãmãnând doar câtevacolþuri ascunse, gen Critic-Atac,în provincie nema, unde sã-ºimai spuna pãsul, mai mult sã seplângã de situaþia catastrofalã aþãrii. Omul de stânga în Româniaeste o contradicþie în termeni, elnu poate fi altceva decât unnostalgic al comunismului sau unidiot inofensiv tratat ca atare.

În fond, pe urma marelui Tito,naþional-comunismul a fostinventat de Ceauºescu, de unde

decurge cã românul e de dreaptasi atunci când e pe stânga,comuniºtii au fost bun patrioþi ºiîn general în momentul în care tedeclari patriot, indiferent undestai, pici pe dreapta. E o chestienasoalã asta, lupta dintre PSD ºiPNL de aceea nu este o luptãîntre principii, ci strict deinterese ºi de cucerire a foculuiunde se fierbe ciolanul.

Astfel, colegul si amicul TristanMihuþa, Mihuþa Sr, ca sã-ldeosebim de juniorul Cosmin,luptãtor vajnic ºi el pe stânga

falsã a PSD-ului patriotic, a ieºitdin obscuritatea de consiliersecret în retragere, producândun editorial online de toatãfrumuseþea. Polemist având grijãsã nu jigneascã amicii, deaceastã datã, susþinut ºi decifrele venite de la BEC, ne

lumineazã din nou. Nu, spuneMihuþa, cei care i-au ales pepesedei nu sunt nici proºti, nicileneºi ºi cu atât mai puþin inculþipolitic. Dimpotrivã, am spune ºispune Mihuþa Sr., ei reprezintaadevãrul, calea ºi viaþa.

Ei, nu spune chiar aºa, cã nu leare cu astea în care cel mai tarea fost Cristian Moisescu, doar înspirit, apãrând curajos spiritul ºionoarea clasei muncitoare ºi alproletariatului de toate felurile.N-ar fi nici o problemã, Mihuþaare verb ºi idei, face parte dintrejurnaliºtii care au terminat încãºcoli serioase, problema e cãamicul nostru nu s-a hotãrât nicipânã acum dacã face parte dinclasa politicã sau din tagmajurnaliºtilor.

Situaþia este nefericitã chiar dacãcei aflaþi în ea au tendinþaautoamãgitoare de a a scoate înevidenþã pretinsele avantaje. Cãai informaþii de primã mâna dininterior dar si libertatea de a pãºiînainte când ceilalti stau pe loc.Adevãrul însã aratã niþel altfel:libertatea jurnalistului nu treceprin autocenzurã aºa cum seîntâmplã în cea a politicianului,iar informaþiile de prima mânã n-au nicio relevanþã dacã trebuie sãle þi secrete.

Iar în final se poate întâmplaceva tragic de-a dreptul:renunþând la austeritatea vieþiijurnalistului autentic în favoareacomoditãþilor oferite de o carierãpoliticã, renunþi, fãrã sã realizezi,la motivaþia fundamentalã ascribãlãului, la uºurinþa cu care elsocializeazã pânã ºi cu nãpãstuiþiisoartei iar prin asta textele taledevin goale, gonflate doar de stilsi obiºnuinþã, fãrã credibilitate ºigreutate. Nu se poate, în aceastãmeserie chiar nu se poate ºi cusufletul în rai... Credem cã ºtiþifinalul expresiei. Dacã nu...atunci nu. Sã fie clar pentru toatãlumea inteligentã.

Brainstorming de Christmas

www.flacara-rosie.ro

17 Decembrie 2016 OBLOCU’ARADULUI Pag. 4

‘a i dã presa mea!

Aradul, un oraº înnobilat. Teatrul are în faþa o Sfântã Treime capavãzã divinã, istoricã ºi spectralã. În spatele Teatrului, o

Treime naþionalã, Monumentul ostaºului român. ªi, pentru cãne trebuie contemporanul, în pozã se vede treimea noastrã cea

de toate zilele, stânga jos: prezentul ºi viitorul

VVãã uurreeaazzããCCrrããcciiuunn FFeerr iicc ii tt ºº ii

UUnn AAnn NNoouu ppll iinn ddee îîmmppll iinnii rr ii !!

Primar, Corneliu POPI MORODANViceprimar, Nicolae HEDEAN

PPRRIIMMÃÃRRIIAA GGHHIIOORROOCC PRIMÃRIA SEBIªFie ca sãrbãtoarea

CRACIUNULUIsã va aducã în casã armonie,

împlinire sufleteascã precum ºi un

AN NOU FERICIT.LA MULÞI ANI!

Cu mult respect ºi consideraþie,

P r i m a r , G h e o r g h e F E I E ªV i c e p r i m a r , R a d u D E M E T R E S C U

Spiritul CRÃCIUNULUIsã vã umple sufletele de liniºte ºi pace, casa

de veselie ºi bucurii, iar în anul ce vine sã fimmai buni, mai iubitori, mai sãnãtoºi, sã avem

încredere ºi speranþã într-un viitor mult mai bun!

SÃRBÃTORI FERICITE ªI LA MULÞI ANI!Primar, Valentin BOT

Viceprimar, Ioan MÃRUªTER

Primãria ªIRIA

Premiul „Ecaterina Teodoroiu”

Se acordã maioruluiGheorghe Falcã – plutonier, caintelect militar – pentruîndemnul „România, înainte!”.Dacã mai mergeam „înainte”,rãmâneam cu mausoleumuri caºi cel de la Mãrãºeºti sau, maimodern, de la pasajele arãdene.

Premiul „Pristanda”

Se acordã lui Andrei Fuliaº,care ºi acum numãrã mandatelelui Calimente, neºtiind dacã suntpatru sau cinci, aºa cum a scris.Pristanda era la fel de „derutat”,când trebuia sã dea socotealã,dar la steaguri era la fel decomplicat, ca ºi la tipãrituri, spreexemplu... Prietenii ºtiu de ce!

Premiul „Pavlov”

Se acordã eternului Mihãiþã„Vermorel” Calimente, care chiardacã a ratat Parlamentul – sprefericirea noastrã, a tuturor – încãse crede parlamentar. Cu risculde a fi nostradamuºi locali,presimþim cã Calimente (cu dragcacofonim) va avea reflexul luiPavlov. Nu al câinelui, ci alsavantului. Care savant aveareflexul de a duce mâncarecâinelui la douã luni dupã cepatrupedul a capotat. Calimente,pe principiul respectiv, vaamuºina Parlamentul chiar dacã eliber de contract.

Premiul „Omul lui Falcã”Se acordã celui mai

fidel/supus/dezacordat om cufuncþie din PNL. Proaspãtdeputat, a executat perfect toateordinele, inclusiv cel care l-adesemnat deschizãtor de listã.

Acum, la cumpãnã, noi îiacordãm aceastã funcþie, deºi s-ar putea sã devinã rebel.

Premiul „Gopo”

Nu existã justificare, poza esuficientã. Dacã privim istoriaabstract, credem cã OvidiuMoºneag l-a inventat pe Gopo.ªtiþi voi: gol, desculþ, aparentsimpatic, fãcându-ºi loc cucoatele. Deci Gopo-ºi ia premiulGopo.

Premiul „Omul Pãdurii”

Se acordã lui Florin Tripa,expert în arbori, care, deºi cu unhandicap imens, a reuºit sã-lsurclaseze pe un mult mai bineclasat al breslei, Cãlin Bibarþ, ºi elcu studii profunde încircumvoluþiuni. În plus, Tripa n-are nici originile sãnãtoaseaferente. Ca de exemplu, un naºîn SRI, cu funcþie înaltã, al cãriunume începe cu C... ºi se terminãcu ...oldea. Prenumele,Florin/Florian, nici nu maiconteazã.

Premiul „Pulitzer de Arad”Se acordã culegãtorului de la

„Mica publicitate”, cel care atransmis cu cea mai mareacurateþe tot ceea ce înseamnãinformaþie de presã. Numãr demetri pãtraþi, cost, locaþie. Înrest, presa suferã...

Premiul „Gheorghe Falcã”Nu se acordã nimãnui. Deºi

am propus mai mulþi candidaþi,aceºtia ne-au ameninþat curepresalii, ne-au vorbit demame, surori, alte neamuri,utilaje sau agregate, inclusiv cuacþionarea în Justiþie. Mulþi l-aucontactat deja pe maestrulGheorghiþã Mateuþ. Concluzia eclarã: nimeni nu vrea premiul„Gheorghe Falcã”. Din sursedemne de încredere, ºiGheorghe Falcã a refuzat acestpremiu. „Oi fi eu Falcã, dar nicichiar aºa!”

Premiul „Vasile Bociort“

Acordat lui Lucian Dãnilã(mai nou scrie pe la SpecialArad) pentru insistenþa cu care apromovat un personaj totalnecunoscut la stadiul de maremanager în ale sportului.

Premiul „Lucian Dãnilã“

Acordat lui Vasile Bociortdatoritã faptului cã în urmazecilor de articole scrise degazetarul sportiv a realizat ºiVasile cã el este preºedinte alunui club sportiv. ªi ºi-a datimediat demisia. Dupã.

Premiul „Salut Man!“

Acordat lui Codru Grãdinariu(ºeful de la UTA BD) pentru frazacu care a devenit cunoscut înArad. ºi atât! Deºi se strãduieºtesã þinã UTA (vechea echipã) pelinia de plutire, fãrã ajutor dinalte pãrþi nu se poate.

Premiul „Daniel Scriiiidon“

Acordat lui Daniel Berar, zisboactãrul, pentru perseverenþa îna-l menþiona pe acesta de fiecaredatã, în orice discuþie, fãrã niciolegãturã cu subiectul. Invidie...

Premiul „Berilã Berilu?“

Acordat lui Daniel Scridondatoritã faptului cã fãrãmenþiunile fãcute de Berar laorice discuþie nici nu am ºtii cãScridon mai existã.

Premiul „Bugetar permanent“

Acordat lui Marcel Urbanpentru insistenþa de a se plângede lipsa de bani demnã de unadevãrat lider de sindicat.

Premiul „Omniprezentul, omnipotentul, omnimanagerul“

Acordat lui AlexandruMeszar (directorul DJATS Arad)pentru calitatea de a conduceatâtea entitãþi sportive, dar lipsãde implicare în singura instituþieunde are contract: DJTS Arad,aºa cum am mai subliniat.

Premiul „Consiliului Judeþean”

Se acordã lui Tibi Dumitrescupentru noua lui funcþie, cea depreºedinte al CJA, în caredemonstreazã, de fapt, cãungurii conduc judeþul. Dacã totne conduc, mãcar sã ne conducã„tovarãºii” noºtri.

Redacþia

www.flacara-rosie.ro

17 Decembrie 2016 PREMII 2016 Pag. 5

BÂRFE

Falcã trebuie încurajat. Omul e… de neoprit!

Gheorghe Falcã nudemisioneazã. În mintea sa, el nuare de unde demisiona. Cã, ziceel, funcþia de coordonator decampanie nu mai existã. Aºa este,numai cã demisia lui se impunedin funcþia de preºedinte de filialã!Da, aþi citit bine: De acolo trebuiesã demisioneze Falcã. Din frunteaOrganizaþiei Judeþene PNL Arad,pe care a nenorocit-o. ªi pe care afãcut-o de râs în toatã þara, prindiscursurile lui demne de studiu…

Culmea e, însã, alta în ceeace-l priveºte: Dincolo de faptul cãnu demisioneazã, zice gura lumii,acesta ar râvni la funcþia depreºedinte al (de-acum) MiculuiPNL, dupã demisia femeii care s-adovedit mai bãrbatã decât el:Alina Gorghiu.

În fine, nu ºtiu cum sã vã spun,dar omul trebuie încurajat,susþinut. El e garanþia faptului cã,peste 4 ani, PNL nu va face nicimãcar pragul electoral! Ceea cenu e de dorit, desigur, dar dacãFalcã insistã…

Electoratul PNL, retras în afaceri

Fãrã prea mare vâlvã,Constantin Traian Igaº (foto) aanunþat cã se resemneazã ºi –dacã tot nu a fost pus pe un loceligibil – se retrage din viaþapoliticã ºi se rezumã la lumeaafacerilor. O exprimarepoliticoasã, rezervatã ºi civilizatã.

Dar, care a prins, se pare ºi laalþii. Aºa cã, fãrã nici o surprizã,

ne-am trezit cã vreo 10.000 desimpatizanþi ai PNL s-au gânditsã se retragã în afaceri – unii labuticul lor, alþii la cruce, table sau,pur ºi simplu, la bere. Mã rog,afaceri. Poate cã nu cazul Igaº i-aîndemnat, poate ºi alte cauze, darefectul rãmâne!!!

Falcã, „cobe” de succes

Primul care a prezis decãdereaPNL (fost PDL, sã ne-nþelegem) afost însuºi Falcã!!! Nu ne credeþi?Pãi, nu Falcã a spus cã acolo undeAndrei Ando se ocupã deimaginea unui partid în alegeri,acel partid va pierde cu siguranþãalegerile. ªi, ca semn de„precauþie”, Falcã l-a luat pe Andotocmai ca responsabil cuimaginea. ªi-atunci? Nu s-adovedit încã o datã „marelestrateg” un... mare strateg? Chiarºi destructiv...

Premiile Academiei „Flacãra Roºie”Ca în fiecare an, „Flacãra roºie” oferã premiile

redacþiei pentru cele mai semnificative prezenþe înspaþiul public. Aceste premii nu relevã neapãrat

valoarea sau contribuþia, cât mai ales aspectul umoristical prezenþei publice. Dacã am supãrat pe cineva,înseamnã cã... ne-am atins scopul!

www.flacara-rosie.ro

17 Decembrie 2016 ACTUAL Pag. 6

La data de 4 decembrie 2016, consulul general al României laGyula, Florin Vasiloni a participat la sãrbãtoarea cu anticipaþiea hramului Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” din Apateu (jud.

Hajdu Bihar). Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiatã decãtre trei ierarhi ortodocºi români: Preasfinþitul Lucian, episcopulCaransebeºului, Preasfinþitul Nicodim, episcopul Severinului ºiStrehaiei, respectiv Preasfinþitul Siluan, episcopul EparhieiOrtodoxe Române din Ungaria. (EORU). Rãspunsurile la SfântaLiturghie au fost oferite de grupul psaltic „Ethos” al EpiscopieiCaransebeºului. La ceremonia religioasã au participat numeroºicredincioºi din Oradea, dar ºi enoriaºi ai parohiei din Apateu,precum ºi oaspeþi de la Micherechi.

La 6 decembrie 2016 consulul general al României la Gyula,Florin Vasiloni a luat parte la hramul Catedralei Episcopale SfântulNicolae din Gyula. Cu acest prilej în locaºul de cult a fost sãvârºitãSfânta Liturghie arhiereascã de cãtre Preasfinþitul Siluan,episcopul EORU împreunã cu Preasfinþitul Paisie Lugojanul,episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timiºoarei (fost paroh la Otlaca-Pustã, în Ungaria), cu clericii, preoþi ºi diaconi, aparþinândepiscopiei din Ungaria ºi cu alþi clerici din România. Rãspunsurileliturgice au fost date de grupul psaltic „Koinonia” al EpiscopieiSeverinului ºi Strehaiei,

La slujbã au luat parte credincioºii Catedralei Episcopale dinGyula, alþi români, din localitãþi apropiate, precum Otlaca Pustã,Chitighaz ºi Micherechi. La ceremonialul religios, de asemenea,au luat parte ºi multe oficialitãþi, între care Florin Vasiloni,consulul general al României la Gyula, Ioan Fodoreanu, consululgeneral al României la Szeged, Sava Diamandi, reprezentant alAmbasadei României la Budapesta ,Tiberiu Juhasz, preºedinteleAutoguvernãrii pe Þarã a Românilor din Ungaria (AÞRU),

Gheorghe Cozma, directorul oficiului AÞRU, Eva Iova ªimon,redactor-ºef al sãptãmânalului „Foaia Româneascã”, Delia Covaci,redactor-ºef la „Cronica”, ªtefan Crâsta, redactor la emisiunea înlimba românã „Ecranul Nostru”, al Televiziuni Ungare, Ana RadiciRepisky ºi Andreea Cefan, dir. adj. la Liceul „Nicolae Bãlcescu”(LNB) din Gyula.

În cadrul ceremoniei religioase, Preasfinþitul Siluan a conferitpreotesei nonagenare Maria Misaroº, Ordinul „Doamna MariaBrâncoveanu”, acordat din partea Preafericitului Patriarh Daniel,în semn de preþuire ºi de recunoºtinþã, pentru meritoasa ºideosebita activitate desfãºuratã în calitate de învãþãtoare ºipreoteasã a vrednicului de pomenire preotul vicar eparhialTeodor Misaroº (†1983), cãruia i-a fost alãturi mai bine de treidecenii ºi jumãtate. Maria Misaroº a fost învãþãtoare, pentruscurtã vreme, la ºcoala confesionalã a parohiei româneºti dinGyula Mare (1946-1947), apoi la ºcoala generalã din Sãcal (între1947-1963), unde ºi-a urmat soþul ºi a fondat ºi condus, deasemenea, un cor parohial, precum ºi la ºcoala generalã dinGyula, pânã la retragerea sa la pensie. La sfârºitul slujbei un grupde elevi de la LNB, aflat sub îndrumarea învãþãtoarei Eva Sabãu,a oferit un program cultural cu versuri, cântece ºi colinderomâneºti. Elevii au fost rãsplãtiþi cu dulciuri. La masa comunãoferitã de organizatori, corala „Koinonia” a oferit un recital decolinde ºi cântece patriotice româneºti.

La data de 5 decembrie 2016 consulul general al României laGyula Florin Vasiloni a participat la un concert de colinderomâneºti, din diferit zone ale þãrii, oferit de corul „Koinonia” alEpiscopiei Severinului ºi Strehaiei. Concertul a fost dedicat înprincipal elevilor ºi cadrelor didactice de la Liceul NicolaeBãlcescu (LNB). La manifestare au luat parte elevii ºcolii (cca. 400prezenþi), precum ºi copiii din grupa mare de la grãdiniþa dinGyula. De asemenea au participat clerici de la EpiscopiaOrtodoxã Românã din Ungaria (EORU), Tiberiu Juhasz,preºedintele Autoguvernãrii pe Þarã a Românilor din Ungaria(AÞRU), Maria Gurzãu Czegledi, directorul LNB, reprezentanþi aipublicaþiilor „Foaia Româneascã” ºi „Cronica”. La sfârºitulconcertului, episcopul Siluan a oferit dulciuri elevilor ºi copiilorprezenþi la concert.

În seara zilei de 5 decembrie, consulul general Florin Vasilonia participat la evocarea dascãlului Teodor Oltean (1926-2004),

învãþãtor român ortodox ºi personalitate remarcabilã acomunitãþii româneºti din oraºul Gyula, intelectual de seamã ºimare iubitor a tot ceea ce înseamnã dragostea de neam ºi deidentitatea româneascã a românilor din Ungaria. Manifestarea afost organizatã de cãtre Uniunea Culturalã a Românilor dinUngaria. (UCRU)

Evocarea a fost fãcutã în principal de Florentina Oltean, fiicaînvãþãtorului Teodor Oltean, prof. de limba italianã ºi românã laLiceul „Erkel Ferenc” (Erkel Ferenþ) din Gyula, dar ºi de zeci deintelectuali ºi oficialitãþi din Gyula, prezente la aceastãmanifestare, între care s-au numãrat ºi Preasfinþitul Siluan,Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, MariusMaghiaru, preºedintele UCRU, Eva Iova ªimon, redactor – ºef la„Foaia Româneascã”, Maria Gurzãu Czeglédi, directorul Liceului„Nicolae Bãlcescu” (LNB) din Gyula, Ion Budai, fost director alLNB, ªtefan Oroian, artist plastic din Gyula ºi iniþiator al acesteicomemorãri, Tiberiu Boca, redactor la emisiunea de radio ºiteleviziune în limba românã a TV ungare, studioul Szeged. Lasfârºitul manifestãrii, Florentina Oltean a adus mulþumiri tuturorcelor care au rãspuns invitaþiei adresate, onorând memoria ºipersonalitatea tatãlui ei, iar întâlnirea de suflet a continuat ºi larecepþia oferitã oaspeþilor din partea instituþiei organizatoare, cusprijinul CG Gyula.

Dintre oficialitãþile din sfera religioasã careau onorat aceste manifestãri, menþionãm pePS episcop Siluan, împreunã cu numeroºi

preoþi ºi diaconi din cadrul EpiscopieiOrtodoxe Române din Ungaria (EORU). Au fostprezenþi la recepþie PS Sofronie, episcopulEparhiei Ortodoxe Române a Oradiei (fost epis-cop al EORU); PS Virgil Bercea, episcopul

Eparhiei Greco-Catolice de Oradea; PetricãCreþu, pastorul Bisericii Baptiste dinMicherechi; Ioan Roxin, liderul BisericiiPenticostale din Micherechi; alãturi de alþireprezentanþi ai cultelor neoprotestante deexpresie românã din Ungaria.

Au fost prezenþi ambasadorul României înUngaria, ES Marius Lazurca; Florin TrandafirVasiloni, consulul general al României la Gyula;Ioan Fodoreanu, consul general la Szeged;Miroslav Jabloncik, consulul onorific al Slovacieiîn România; Tiberiu Juhasz, preºedinteleAutoguvernãrii pe Þarã a Românilor din Ungaria(AÞRU); Traian Cresta, purtãtor de cuvânt al

românilor în Parlamentul Ungariei; Rita Pãtcaº,vicepreºedintele Uniunii Culturale a Românilordin Ungaria (UCRU), pr. Aurel Becan ºi artistulplastic ªtefan Oroian, membrii ai prezidiuluiUCRU; Gheorghe Ardelean, consilier judeþeanîn CJ Bekes (etnic român din Chitighaz); prof.Gheorghe Petruºan, preºedinteleAutoguvernãrii Româneºti în jud. Csongrad,Eva Iova ªimon, directorul sãptãmânalului„Foaia Româneascã”, Delia Covaci, directorulsãptãmânalului „Cronica”, Maria GurzãuCzégledi, directorul Liceului „NicolaeBãlcescu”, din Gyula,), precum ºi primarii MariaKalcso (Chitighaz), Janos Marjai (Bãtania), NagyBela (Medgyesegyhaza), Elvira Ardelean(Otlaca-Pustã), Laszlo Pluhar (Aletea). DinRomânia au fost prezenþi primari din zona degraniþã a judeþului Arad.

Au fost prezenþi la manifestare reprezen-tanþi ai mediului universitar din Arad, delegaþidin partea Universitãþii “Aurel Vlaicu” din Aradºi ai Universitãþii de Vest “Vasile Goldiº” dinArad.

Au fost prezenþi preºedinþi aiAutoguvernãrilor Româneºti Locale, directori ºinumeroase cadre didactice de la ºcolile în careînvaþã copii românilor din Ungaria; foºti absol-venþi ºi actuali studenþi bursieri ai statuluiromân, membrii corului Pro Musica, mediciromâni care profeseazã la spitale din jud.Bekes, consilieri locali ºi alþi numeroºi invitaþi,din multe localitãþi unde trãiesc comunitãþi

româneºti în Ungaria ( Micherechi, Chitighaz,Gyula, ªercad, Bãtania, Aletea, Sãcal, Apateu,Otlca-Pustã, Budapesta, Szeged, º.a.)

Au participat la aceastã manifestarereprezentanþi ai mediului de afaceri, ai asociaþi-ilor patronale ºi reprezentanþi ai camerelor decomerþ, printre care Janos Takacs, presedinteleCamerei de Comerþ româno-ungare ºi MarinCriºan, preºedintele Patronatului Român, filialaArad, dar ºi Lucian Silaghi, directorul DireþieiJudeþene pt. Culturã Bihor.

Mesajul transmis cu acest prilej de consululgeneral Florin Vasiloni a cuprins cuvântul desalut, de bun venit ºi de mulþumire adresattuturor participanþilor care au onorat invitaþiaadresatã cu aceastã ocazie ºi a subliniat impor-tanþa Marii Uniri de la 1918, act de voinþã alpoporului român, ce a împlinit aspiraþiile salecele mai profunde ºi va caracteriza ºi de acumînainte principiile ºi acþiunile lui. România esteun stat modern ºi unitar, care face parte dinfamilia europeanã ºi euro-atlanticã, care con-servã cu hotãrâre valorile sale naþionale, careîmbrãþiºeazã în acelaºi timp valorile diversitãþiiculturale, ale bunei convieþuiri, ale înþelegerii ºiale respectului faþã de ceilalþi, la nivel individ-ual ºi colectiv, dar doreºte sã contribuie activ ºila rezolvarea multiplelor probleme ºi provocãrice confruntã comunitatea internaþionalã deastãzi. Contribuþia bisericii ºi a asociaþiilorromâneºti este esenþialã pentru pãstrarea iden-titãþii comunitãþii româneºti din Ungaria.

Programul cultural oferit de CG Gyula a fostoferit de cãtre cvartetul de coarde al Filarmoniciide Stat din Arad, condus de maestrul DoruOrban iar imnurile naþionale ale României ºiUngariei, de la deschiderea manifestãrii, au fostintonate de fanfara Bisericii Baptiste dinMicherechi, din cadrul comunitãþii româneºtidin Ungaria. Aceastã fanfarã a beneficiat în

cursul anului 2016 de o finanþare din parteastatului român, pentru achiziþionarea de instru-mente muzicale, printr-un proiect DPRRP.

Participanþii au fost întâmpinaþi la intrare deo expoziþie de costume populare româneºti,din jud. Caraº-Severin, din zonele Valea Bistreiºi Valea Timiºului; icoane pe sticlã, þesãturi ºiarticole de olãrit prezentate la Gyula de cãtreMuzeul Judeþean de Etnografie ºi alRegimentului de Graniþã din Caran-sebeº. Publicul prezent a putut admira ºi oexpoziþie de carte, prezentatã decãtre Universitãtea de Vest “Vasile Goldiº” dinArad. Participanþii au primit ºi purtat cocarde tri-colore confecþionate de cãtre elevi ai ColegiuluiNaþional Mihai Eminescu din Oradea.

Recepþia oficialã oferitã de cãtre ConsulatulGeneral al României la Gyula a oferit posibili-tatea tuturor participanþilor, sã gustetradiþionalele bucate ºi vinuri româneºti.

Ziua Naþionalã a României, 1 decembrie, afost sãrbãtoritã ºi la Catedrala Episcopalã „Sf.Nicolae” din Gyula printr-o slujbã religioasã, „TeDeum”, oficiatã de cãtre PS Siluan, EpiscopulEparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împre-unã cu alþi clerici, în cadrul cãreia au fostpomeniþi eroii neamului românesc ºi toþi ceicare ºi-au adus contribuþia lor la realizarea MariiUniri. La acest eveniment a luat parte FlorinTrandafir Vasiloni, consulul general al Românieila Gyula, înv. Eva Sabãu ºi un grup de elevi dela Liceul „Nicolae Bãlcescu” din Gyula, alãturi dealþi etnici români din Gyula, dar ºi de turiºtiromâni, aflaþi în vizitã în acest oraº.

În aceeaºi zi, în incinta complexului balneardin Gyula, a avut loc ºi vernisajul expoziþiei deetnografie prezentatã timp de mai multe zilede cãtre Muzeul de Etnografie ºi alRegimentului de Graniþã din Caransebeº.

Ziua Naþionalã a României, la Gyula, în UngariaPeste 300 de persoane au luat

parte, vineri, 02 decembrie 2016, însala festivã „Matei Corvin” a unuihotel din Gyula, la recepþia organizatãcu prilejul Zilei Naþionale a României,de cãtre Consulatul General alRomâniei la Gyula, sub conducereaExcelenþei Sale Florin TrandafirVasiloni, consul general.

„Sfântul Nicolae”, la românii din Ungaria, hram, concert ºi evocare„Sfântul Nicolae” ocupã un loc special în spiritualitatea

românilor din Ungaria. Aceastã sãrbãtoare a cuprinshramul Catedralei istorice „Sf. Nicolae” din Gyula, framulBiserici din Apateu (jug. Hajdu-Bihar), precum ºi o serbareamplã la Liceul „Nicolae Bãlcescu” din Gyula, dar ºicomemorarea unui dascãl ilustru ce a activat în cadrulcomunitãþii româneºti de aici, prof. Teodor Oltean. La toateaceste evenimente, a participat ºi Excelenþa Sa, dl. FlorinTrandafir Vasiloni, consulul general al României la Gyula.

www.flacara-rosie.ro

17 Decembrie 2016 SPORT Pag. 7

Disco la „Polivalentã“, bãi termale la „Motorul“!Adrian DUMITRU

Vorba mea...

Situaþia în care au ajuns bazelesportive din oraºul nostru estede râsul - plânsul de-a dreptul.

Dacã în urmã cu câþiva ani aveam cune lãuda la acest nivel, chiar dacãbazele nu erau modernizate, acumam rãmas fãrã nimic. S-au demolatstadioane, iar bazele care mai existãfie date pe chirii absorbitante, fiesunt întreþinute jalnic.

Ultima gãselniþã este închiriereaSãlii Sporturilor pentru un mare chef,cu mulþi participanþi ºi cu multmuzicã. Drept e cã astfel deevenimente se practicã ºi alte pãrþi,dar acolo se iau mãsuri de siguranþã.ªi nu se întrerupe programulobiºnuit al cluburilor sportive carefolosesc aceea incintã. La Arad, SalaSporturilor probabil va arãta ca dupãdezastru iar echipa de baschetfeminin trebuie sã gãseascã altesoluþii pentru a continua planul depregãtire. Asta ca sã nu mai spunemde momentele în care acolo se

susþin tot felul de târguri ºi întrunirireligioare, de parcã nu ar fi alte spaþiimult mai adecvate pentru astfel deevenimente. Sigur, o astfel de Salãtrebuie sã gãseascã soluþii pentrufinanþare ºi din altã parte, dar parcãprima preocupare a celor care omanageriazã ar trebui sã fieorganizarea de evenimentesportive, sã atragã tot felul decompetiþii, nu sã o umple custanduri la care se vând chiloþi sauunde se vor consuma bãuturialcoolice la greu. Pe acelaºiconsiderent nu înþeleg de cestadionul Motorul nu se transformãîntr-un nou Techirgiol, la cum aarãtat pe toatã durata acestui an.Serios, s-ar scoate bani frumoºi depe urma turiºtilor care ar avea ocaziasã facã ceva unic, bãi de nãmoltocmai pe (mini)stadion de fotbal.ªtirea ar ajunge în toatã lumea, astfelcã Aradul ar deveni ºi mai faimos,dacã nu ne-a ieºit pasenþa cu

Capitala Cultural Europeanã a nu ºtiucãrui an.

Practic, cu astfel de evenimente,ne dãm seama cât de rãu am ajunsdin punct de vedere sportiv.Municipiul Arad mai are o singurãechipã de fotbal (pe comedia deCitizens chiar nu vreau sã o pun lanumãr), avem un singur (mini)stadion funcþional ºi un stadion înconstrucþie care pare cã este fãcut decelebrii spiriduºi, despre care ºtimcu toþii cã existã, dar nu îi vedenimeni. Apropo de acest stadion, avenit iarna ºi se pare cã va dura pânãprin martie, aºadar vã daþi seama cãnici în 2017 nu vom avea nimic noudin acest punct de vedere. Nuputem sã emitem dreptul de a aveaperformanþã în niciun sport, atâtatimp cât îl sugrumãm din toatepunctele de vedere. Nu avemechipe în primele divizii, pentru cãnu le putem susþine ºi nu avem undesã asistãm ca ºi spectatori. Nu avem

infrastructura necesarã, nu avem nicipotenþialul financiar, aºadar putemsã tragem concluzia cã sportul esteîn moarte clinicã în Arad. Dar tot ebine cã avem piste de bicicletenefuncþionale ºi am organizat CupaDavis la Arad,mare realizare!

Atâta timp cât vom tãcea dingurã ºi nu vom pune punctul pe I, nuavem cum sã ajungem sã fim maibuni în acest domeniu. Iar ceea ce seîntâmplã astãzi cu sportul arãdean,se va resfrânge uºor-uºor în toatedomeniile din acest oraº. Vomajunge exact în situaþia în care amfost ironizaþi de cãtre rivalii dinTimiºoara, un simplu sat aflat în urbaoraºului vecin.

P.S. Foarte frumos împodobitcentrul oraºului. Pãcat cã imediatcum intrii pe o stradã paralelã, teloveºti de întuneric, gropi ºi câini.Cã na, e greu sã mai pui niºtebeculeþe ºi în altã parte.

BÂRFE SPORTIVE

Cine împarte, parte-ºi face!

Bucurie mare, mare pentrutoate echipele participante încompetiþiile organizate de AJFArad. Asta pentru cã au primit dinpartea Consiliului Judeþean Aradechipament complet pentrujucãtori ºi portari, gratis. Gratis! Baºi niºte mingi, pixuri ºi calendare,tacâm complet! Gest frumos,

chiar de apreciat, având în vederefaptul cã de la nivelul patru în josse joacã chiar doar din plãcere.Hai cã am putea sã trecem cuvederea ºi faptul cã acesteveniment a avut loc în ultima zide campanie electoralã, mai alesla ce scor a scos PNL-ul în judeþulnostru. Peste ce nu putem sãtrecem este firma de unde a fostachiziþionat acest echipament.Firmã care, surprinzãtor (sau nu!)este Saller. Firma care importã ºivinde acest tip de echipament înRomânia are sediul în Arad. PeBulevardul Nicolae Titulescu. Lanumãrul trei. Acolo unde avea ºiUTA sediul pânã de curând. ?iunde are sediul Atletico Arad. Alcãrui manager este ... na, maimulte data viitoare!

De-ar fi ºi capul ca ºi trupul ...

UTA Bãtrâna Doamnã a reuºitsã termine turul de campionat pelocul doi, direct promovabil în

primul eºalon al fotbaluluiromânesc. Performanþã deapreciat pentru jucãtori care auavut multe de tras în acest an2016, cu multe restanþe financiareºi neavând loc pentruantrenament ºi un gazon peMotorul de mai bine s-ar fi apucatde echitaþie, decât de fotbal. Dacãºi cei din conducere ar fi pusaceeaºi pasiune ºi s-ar fi descurcatla fel ca cei din teren, rezultatelepe toate planurile ar fi fost multmai bune. Nu mai vorbim detoate stângãciile conducerii, deîntoarcerile din drum cauzate detelefoane date de la kilometrulzero al oraºului. Noi ne mirãmdoar cum de când a fost înlãturatRoli Nagy (foto) de la conducereaechipei, lucrurile au devenit lapteºi miere. Existã bani pentru salariila staff ºi jucãtori, nu ca înainte.Oare or fi descoperit brusc o sursãfoarte bunã de bani sau?

STOP JOC. Alegeri 2016

Gelu BOCI

Black&White

„Doamne, vino Doamne sã vezi ce-a mai rãmasdin oameni...“ Cu siguranþã, o mare partedintre... contemporani îºi amintesc versurile

cîntate cu patimã ºi talent de menestrelul ValeriuSterian în anii 80. Mi-a venit în minte ºi-n timpanelaitmotivul piesei ºi impactul care l-a avut lavremea respectivã. Vremea unui socialism decarton, utopic ºi aiurea, copie la indigo cudemocraþia de „cacao“ de astãzi „pãstoritã“ departidele istorice sau cele create pro-interesepentru alte interese, ºi uite aºa, în România s-ainventat... confictul de interese.

Care conflict, cu focuri încruºitate, s-a doveditun genocid asupra propriului popor. Fiincã genocidînseamnã, dragi conducãtori, ºi sãrãcia dusã laextrem care la rîndul ei genereazã, sinucideri,abandon familial, infracþiuni, omoruri, etc,exterminarea unui segment defavorizat. Prostii! Cutoþii suntem defavorizaþi ºi la buza... fãraºului, fãrãprotecþie socialã realã ºi la cheremul unor parveniþice conduc pe pilot automat, conform directivelorde la „Împãrãþie“. Nicio schimbare, nicio noutate.Parvenirea venea înainte de la Partid, acum vine dela Partide... „Sãraci am fost ºi sãraci suntem încã“,ºi asta pentru cã în „mandatele democratice“ dinultimul sfert de secol, o spun ºi îmi asum, orice

hotãrîre, decret sau lege nu a favorizat cetãþeanul,implicit familia, poporul. Nici mãcar din greºalã.Diabolic, nu?

Toate cele exprimate pînã aici sunt o refulareproprie, ºtiu cã sunteþi „la zi“ cu toate cele citite.„Toate cele citite“ SUNT PENTRU VOI, CEI CAMINE, CEI CA NOI, CEI INEXISTENÞI pentrupoliticienii ce ignorã forþa clasei de mijloc, unaticsitã de oameni cu idei, de oameni capabili, deoameni citiþi, oneºti ºi cu discernãmînt. OAMENIICE, IMPLICAÞI CU CURAJ ªI APLOMB, AR PUTEAECOLOGIZA HAZNAUA ÎN CARE ÎNNOTÃMASTÃZI.

Scuzaþi-mi expresiile mai puþin ortodoxefolosite pe alocuri, consideraþi-le „scurtãturi“.Numai cã, uneori, chiar ºi aºa nu-mi gãsesccuvintele. Poate din indignare sau emoþie, emoþiade a vã a pune în CÃUªUL PALMELOR BUTAªULSPERANÞEI ÎN VIITOR. În viitorul nostru comun,UNUL DECENT ALÃTURI DE Partidul EcologistRomân, un partid, prin denumire al tuturor, UNULFÃRÃ PROMISIUNI HILARE SAU DE INTERES, unpartid ce poate promite doar corectitudine ºiaplecare pentru tot ce-i mai de preþ în România deazi: CETÃÞEANUL.

Suntem un partid prea „verde“ pentru a

schimba dogme sau vechi convingeri, dar avemputerea de a „provoca“ la vot un segment amorþit,saturat de deziluzii. Anume ignorata clasã demijloc ºi tinerii cu sau fãrã bac. Toþi cetãþenii ce sedezic de manele dar le ascultã la beþie, toþi timiziice sau sãturat de anonimat sau bunicii pe care-imoºtenesc în bun simþ... Pe toþi cei ce se iubesc peei ºi natura ce ne înconjoarã.

Am scris acest text la provocarea „facebook“,anume, „la ce te gîndeºti?“ Tocmai v-am spus. MÃGÎNDESC LA VOI, LA MINE, LA NOI.

Sunt destul de comod sau ignorant ca sã vãconcurez, dar, tot ce se întîmplã în jurul meu,înjurul nostru m-a determinat sã mã implic politic,dacã se poate spune aºa cînd vorbeºti de un partiddomestic.

Tot ce pot promite celor ce vor vota PARTIDULECOLOGIST ROMÂN ºi implicit candidatura meapentru Camera Deputaþilor este cã voi scrie încontinuare aºa cum vorbesc ºi voi vorbi tot aºacum scriu. ADICÃ... CORECT!

Una peste alta, prefer sã fiu ignorat într-unpartid „mic“, decît înjurat într-unul mare.

ªi totuºi, „Doamne, vino Doamne sã vezi ceamai rãmas din oameni...“

La împlinirea a 70 de ani de existenþã, austriecii de la SC Kalsdorf au organizatun turneu internaþional de mini-fotbal, la care au invitat alte echipe din Þaralui Mozart, dar ºi din Slovenia, Germania ºi România. În aceastã ultimã

categorie au intrat ºi arãdenii de la Viitorul 2005, care nu au pus armele jos doardupã ce ºi-au trecut în cont primul trofeu cucerit peste hotare.

Parcursul „alb-roºilor” în competiþia de la Graz a fost urmãtorul:Viitorul – SV Feldkirchen 1-0 (gol Gherman)Viitorul – SV Lassnitzhole 1-0 (gol Ciupuligã)Viitorul – SC Bruck 1-1 (gol Havran)Viitorul – SC Seiersberg 3-1 (goluri Gherman, Havran, Ciupuliga)Finala: SG Thermenland Neudau Viitorul 0-2 (goluri Havran, Rus)„Felicit copiii pentru efort, concentrare ºi devotament, au cules

aplauzele unei întregi sãli la Graz. facut ca austriecii sã ne aplaude. Þin sãle mulþumesc pãrinþilor pentru susþinere ºi domnului Mihai Negrean pentrucondiþiile oferite ºi implicare”, a spus antrenorul campionilor, Dinu Maghici,care i-a aruncat în luptã, ieri, pe: Dan Vãrãdean, Cãlin Ticiu, Ionuþ Hãrlãu,Victor Gomboº, Raul Rus, Mihai Danciu, Alexandru Havran, Dan Gherman,Darius Ciupuligã, Rãzvan Sturza, Eric Rosza, Luca Tulvan, AlexandruHorgea, Mario Budacã.

Viitorul Arad a cucerit un nou trofeu internaþional!

„Copiii“ lui Giovani (Gio pentru adevãraþii utiºti), împreunã cuantrenorii lor, se obiºnuiesc cu gustul victoriei

17 Decembrie 2016 ULTIMA Pag. 8

Nu ne târâþi prin tribunale! Materialele publicate sunt PAMFLETE ºi vã invitãm sã le trataþi ca atare

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Tel.: 0357/407 246

Fax: 0357/407 245

E-mail: flacararosie@gmail.com

ISSN 1842 – 9947

Manager economic, financiar ºifiscal: Geo MARC

Colegiul redacþional:Pavel Roman, Adrian Dumitru,

Orlando Toader, Horia Medeleanu, Gelu Boci, Viorel Simulov

ºi TIFI Grãdinaru

Tipãrit la CPT - Cluj

Materialele ºi foto aparþin„Romulus Dubat RO. Bt“

Reproducerea acestora esteinterzisã fãrã acordul proprietarului.

se aprinde din prima!

NOI NU SUNTEM BANALI

Victoria Maria, 4 ani, Crãciunãþã. La mulþi ani!

Noua ne pare rau!Istoria „Flacãrei roºii“, celei miºtocare, a începutatunci când Calimente a pus staþii de dezinfectare

la graniþa. De atunci îi urmarim evoluþia, ne mândrimcu el, îl pomenim regulat ºi cu placere.

Mihaiþa este o ironie vie, o satira umblatoare, unmiºto cum scrie la carte. Marturisim aici si acum, neva lipsi mai mult ca altora, celor care ºi-au pierdutsimþul umorului în anii care au trecut de la mareaîntoarcere a armelor catre noi însine din Decembrie1989.

Vom gasi alþii, fara greº, însa Calimente este doarunul, aproape de neînlocuit. Pâna sa ajunga lanivelul lui de lichelism contondent ºi haios, un Pistruar trebui sa se nasca a doua oara, Glad Varga n-arenicio ºansa, ca sa nu mai vorbim de Florin Galiº, celcare a fost preferat de Tariºoru în locul sau. Florinchiar este fara nicio ºansa. Este prea la locul lui, preaeducat, prea încrezator în mecanismele democraþieioriginale.

ªanse sunt mai mult din partea PSD, cei doi careau intrat în Camera Deputaþilor dupa Dorel fiind în

stare sa produca oareºce surprize. Problema ceamare cu ei este Abraham Christmas, cel care a facutºcoala la PSD-ul aradean si nu numai, greu deîntrecut în candoarea masculina prin care impresionaîn anii nouazeci atât femeile cât si partea maifeminina a presei locale.

Ce sa facem, vom trece ºi peste asta!Se pare ca timpul bizonilor care produceau umor

fara sa vrea a trecut, a venit vremea hipsterilorneciopliþi si gata sa treaca fara sa schiþeze nici macarun rânjet ºi peste cadavrele scheletelor din dulapulpropriu, gata de orice pentru scaunul acela în careCalimente nici nu se simþea prea comod, el fiindpregatit pentru lupte grele, de strada, de ºedinþa, deorice numai pumni sa iasa!

Luând ramas bun de la un monument de prostiepolitica ºi umana locala, îi uram toate cele bune,batrâneþi liniºtite, adica tumultoase, asigurându-l canu vom uita contribuþia sa la succesul nostru, marilevictorii pe care le-a obþinut cu o dotare atât derudimentara, întarind imaginea Aradului caproducatoare de politicieni care n-ar trebui sa existe!

Notorius

Se poate ºi fãrã Calimente?

C O N T R A E D I T O R I A L

CCRRÃÃCCIIUUNN FFEERRIICCIITT„„LLAA MMUULLÞÞII AANNII !!””

PPrriimmaarr,,RRaadduu GGIIUURRGGEELLEEAA

VViicceepprriimmaarr,,TToommaa BBAANNCCIIUU

Primãria VÂRFURILE PRIMÃRIA INEUPRIMÃRIA INEUÎn ziua naºterii Domnului, În ziua naºterii Domnului, vã dorim un Crãciun Fericit vã dorim un Crãciun Fericit

cu bucurie ºi pace în suflet, iarcu bucurie ºi pace în suflet, iarNoul An Noul An

sã vã deschidã drumul sã vã deschidã drumul spre realizãri ºi împliniri! spre realizãri ºi împliniri!

La Mulþi Ani!La Mulþi Ani!Primar, Cãlin Primar, Cãlin ABRUDANABRUDAN

Viceprimar, Ionel Viceprimar, Ionel ALBALBConsiliul Local al oraºului IneuConsiliul Local al oraºului Ineu

PRIMÃRIA INEUPRIMÃRIA INEU

LLaa MMuullþþii

AAnnii!!

CCCCuuuu ooooccccaaaazzzziiiiaaaaSSSSffff iiiinnnntttteeeeiiii SSSSããããrrrrbbbbããããttttoooorrrr iiii aaaa

CCCCrrrrããããcccciiiiuuuunnnnuuuulllluuuuiiii ººººiiii aaaa AAAAnnnnuuuulllluuuuiiii NNNNoooouuuuddddoooorrrr iiiimmmm cccceeeettttããããþþþþeeeennnniiii lllloooorrrr jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuulllluuuuiiii AAAArrrraaaadddd

mmmmuuuullll ttttãããã ssssããããnnnnããããttttaaaatttteeee ººººiiii îîîîmmmmppppllll iiiinnnniiii rrrreeeeaaaa ttttuuuuttttuuuurrrroooorrrr ddddoooorrrr iiiinnnnþþþþeeeelllloooorrrr !!!!

CCCCoooonnnndddduuuucccceeeerrrreeeeaaaa CCCCaaaasssseeeeiiii JJJJuuuuddddeeeeþþþþeeeennnneeee ddddeeee PPPPeeeennnnssssiiii iiii AAAArrrraaaadddd

SSããrrbbããttoo

rrii ffee

rriicciittee

!!