CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 14 (294) 31 iul ie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Consider cã a fost ºi este o mare provocare, iarrealizãrile nu au întârziat sã aparã. Am beneficiat deun bun colectiv care s-a mobilizat foarte bine, maiales în prima parte a înfiinþãrii, când activitãþile aupresupus un mare efort fizic ºi psihic. Ca la oriceînceput, am avutactivitãþi de preluare atehnicii pentru bata-lion, care a durataproximativ o lunã. Înacea perioadã s-alucrat zi luminã ºisâmbãta ºi duminica.

Dupã 91 de ani tancul con-tinuã sã fascineze ºi sã sur-prindã, menþinându-se în po-ziþia de „rege al câmpului deluptã” confirmând pentru multã

vreme amendamentul la principiul formulat de vonKlausewitz conform cãruia un teritoriu se poate consideracucerit dacã este cãlcat de bocancul infanteristului ºi ºenilatancului. Unitãþile de blindate reprezintã o componentãesenþialã a forþelor terestre, gãsindu-ºi loc în toate acþiunilede luptã, fie cã acestea au caracter de prevenire, de securi-tate sau de apãrare, cum rezultã din experienþa acumulatãdin teatrele de operaþii.

Pentru a fi martor la aniversare am pornit la drum lasfârºitul lunii iulie spre garnizoana Târgoviºte. În vecheaCetate de Scaun a Þãrii Româneºti, în octombrie 2009 s-aînfiinþat Batalionul 114 Tancuri din cadrul Brigãzii 1Mecanizate. Batalionul este dispus în cazarma în care a

funcþionat Regimentul 2 Care de Luptã, unitate de elitã aarmatei care s-a acoperit de glorie în luptele purtate în celde-al doilea rãzboi mondial. (pag.5)

PPaaººii mmããrruunnþþ iiºº ii ss iigguurrii

OO nn oo aa rr ee ºº ii gg ll oo rr ii ee

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Statele Unite ale Americii au oferit spre utilizare, pentrutrupele terestre române care luptã în Afganistan, 60 devehicule blindate, rezistente la mine ºi protejate împotrivaambuscadelor (MRAP). Primele 40 urmeazã sã ajungã înscurt timp în teatrulde operaþii. Celelalte20 de vehicule vorajunge la militariiromâni din Afga-nistan în toamnã.

Blindate rezistente la mine

KAKI 100%

ZZ ii uu aa DD rr aa pp ee ll uu ll uu iiJoi, 29 iulie, în Piaþa Tricolorului din faþa Palatului

Cercului Militar Naþional, a avut loc ceremonia publicãdedicatã Zilei Imnului Naþional. Programul evenimentului,organizat de Ministerul Apãrãrii Naþionale împreunã cuMinisterul Administraþiei ºi Internelor, Prefectura ºiPrimãria Generalã a Municipiului Bucureºti, a cuprinsintonarea Imnului Naþional al României, oficierea unui ce-remonial religios, precum ºi un spectacol susþinut de Muzi-cile militare reunite ale Regimentului 30 Gardã “Mihai

Viteazul” ºi InspectoratuluiGeneral al JandarmerieiRomâne, soliºti ai Ansam-blului Artistic “Doina” alArmatei ºi ai AnsambluluiArtistic “Ciocârlia” al Caseide Culturã a M.A.I.

LECÞIA DE ISTORIE

AArrttiilleerriiººttii îînn uurrmmããrriirreeaa iinnaammiiccuulluuii

În stânga dispozitivuluiDiviziei 9 Infanterie, pe panteleînãlþimilor din faþa cotei 576, urcauspre creastã câþiva ostaºi, rãsfiraþiîntr-un fir subþire: erau infanteriºtiinoºtri care terminau de ocupat po-ziþia de plecare la atac. Servanþiidivizionului de aruncãtoare demine al Regimentului13 artilerieîºi instalaserã repede piesele pepoziþie, în dreapta ºoseleiºerpuitoare care ducea la Banska Bystrica.

În dreapta, undeva în spatele unei pãdurici, focurile izo-late de arme se transformarã, treptat, într-un rãpãit conti-nuu, ce se tot apropia de poziþia artileriºtilor noºtri.

MOZAIC

Ruinele vechi de aproximativ 2000 de ani ale unuipalat ridicat de legionarii romani pentru împãratul Traianîn anul 101 au fost dezgropate anul trecut în localitateaZãvoi, din judeþul Caraº-Severin.

Palatul, care se aflã pe locul cimitirului din localitate,ar fi fost folosit deîmpãratul Traian în primulrãzboi daco-roman, dinperioada anilor 101 – 102.Descoperirea arheologicaeste una dintre cele maiimportante din ultimuldeceniu.

ÎÎnn RRoommâânniiaa ss-aa ddeessccooppeerriittuunn ppaallaattuull aall îîmmppããrraattuulluuii TTrraaiiaann

Statele Unite ale Americii au oferitspre utilizare, pentru trupele terestreromâne care luptã în Afganistan, 60 devehicule blindate, rezistente la mine ºiprotejate împotriva ambuscadelor(MRAP). Primele 40 urmeazã sã ajungãîn scurt timp în teatrul de operaþii. Cele-lalte 20 de vehicule vor ajunge la mili-tarii români din Afganistan în toamnã.„Dupã verificare, vehiculele vor fi pre-date trupelor române, urmând a fifolosite de acestea pentru antrenament ºimisiuni în teatrul de operaþii, pe durataprezenþei în Afganistan”, se aratã într-un comunicat al Ambasadei SUA, remisNewsIn.

Vehiculele blindate MRAP suntvariante ale vehiculului MaxxPro,menite sã reducã numãrul de rãniþi ºi sãasigure supravieþuirea soldaþilor în urmaexploziilor minelor, a dispozitivelorexplozibile improvizate ºi a atacurilorcu armament de calibru mic. Caroseria

în formã de V prote-jeazã echipajul deimpactul exploziei.

„Asigurarea pro-tecþiei tuturor ali-aþilor noºtri este unadintre prioritãþilenoastre. Româniaeste un aliat ferm alStatelor Unite, tru-pele terestre româneluptând alãturi denoi în provinciaZabul ºi în alte zone din Afganistan.Aceste vehicule blindate MRAP vor fide mare ajutor soldaþilor români în mi-siunile lor de patrulare, protejându-i debombele improvizate plasate pe dru-muri”, a declarat ambasadorul SUA laBucureºti, Mark Gitenstein.

În comunicatul Ambasadei SUA sesubliniazã ºi faptul cã „România este unvaloros partener ºi aliat în cadrul

NATO, iar trupele sale îºi îndeplinescmisiunile din Afganistan în mod remar-cabil”.

La rândul sãu, ministrul ApãrãriiNaþionale, Gabriel Oprea, a salutatdecizia Statelor Unite ale Americii de aoferi cele 60 de vehicule blindate rezis-tente la mine, potrivit unui comunicat alMApN, remis NewsIn.

„Utilizarea de cãtre militarii românia vehiculelor blindate tip MRAP, pusela dispoziþie de cãtre SUA, a fost unadin temele abordate de cãtre Preºedin-tele Traian Bãsescu ºi ministrul GabrielOprea, în timpul întâlnirii cu coman-danþii americani ai ISAF, în cadrulvizitei efectuate în Afganistan, în 4 mar-tie 2010”, spun reprezentanþii MApN.

Ministerul precizeazã cã vehiculeleoferite de SUA sunt superioare în con-figuraþia blindajului faþã de autove-hiculele HUMVEE, donate de asemeneade cãtre americani, astfel încât vorasigura o protecþie sporitã a militarilorla atacurile cu dispozitive exploziveimprovizate ºi cu armament de calibrumic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (294) din 31 iulie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Paris - Franþa îºi va reevalua angajamentul în Afga-nistan dacã SUA nu-ºi amelioreazã strategia. Estimândcã SUA pot sã-ºi amelioreze strategia în Afganistan, mi-nistrul francez al apãrãrii Herve Morin a avertizat - într-uninterviu acordat în cotidianul creºtin „La Croix” - cã Franþava trebui sã-ºi reevalueze angajamentul în Afganistan dacãsituaþia actualã nu se va schimba în decurs de un an,informeazã AP. „Sã vorbim despre retragere astãzi este con-traproductiv”, considerã Herve Morin. Întrebat care esteopinia sa despre strategia americanã, ministrul francez alapãrãrii a reamintit cã „Franþa nu a încetat sã spunã cã existãcâte ceva de ameliorat... O victorie nu poate fi doar mili-tarã”, a spus el, susþinând necesitatea unor „acþiuni de dez-voltare... Dacã într-un an vom constata cã nimic nu s-aschimbat, va trebui sã ne punem întrebãri”, a avertizat mi-nistrul francez. „Va trebui sã reevaluãm situaþia.” Franþa areîn prezent circa 4.000 de militari în Afganistan. Londra -Trupele britanice s-ar putea retrage din Afganistanîncepând cu iulie 2011. Perspectiva retragerii trupelor ali-ate din Afganistan este un subiect aflat între ciocanul agen-dei politice naþionale a aliaþilor, a costurilor politice interneºi logica conflictului, care spune cã nu trebuie sã-þi dezvãluicãrþile. ªi atunci, David Cameron, premierul britanic, a vor-bit despre posibilitatea începerii retragerii trupelor dinAfganistan chiar de la începutul anului viitor, dacã procesulde luare sub control a teritoriului afgan de cãtre noileautoritãþi locale merge bine. Preºedintele american BarackObama a vorbit deja despre startul operaþiunilor de retragerea trupelor americane începând cu iulie 2011. Premierul bri-tanic David Cameron a fost întrebat, în direct, pe postul deradio BBC Five Live, dacã ºi Marea Britanie ºi-ar putearetrage din trupe în aceeaºi perioadã. Rãspunsul premieruluia fost afirmativ, însã Cameron a subliniat cã totul va depindede condiþiile din teren. Fostul comandant general al armateibritanice, Mike Jackson, a declarat însã cã e rezervat în pri-vinþa stabilirii unor date concrete pentru retragere, deoareceun plan de transfer al controlului nu este neapãrat egal cu cese întâmplã în realitate. Marea Britanie are 9500 de militaristaþionaþi în Afganistan, iar numãrul soldaþilor britanici careºi-au pierdut viaþa în acest rãzboi se ridicã astãzi la 322.

Moscova - Rusia va sprijini NATO în operaþiunile dinAfganistan. Dupã aproape doi ani de la tensionarea relaþi-ilor dintre NATO ºi Rusia, Alianþa Nord-Atlanticã va bene-ficia din nou de cooperarea Moscovei. NATO ºi StateleUnite au nevoie de ajutor în Afganistan, iar Moscova adeclarat cã este gata sã sprijine operaþiunile din aceastãregiune. În 2008, în timpul rãzboiului din Georgia, Rusia aretras sprijinul acordat NATO. „Avem o responsabilitatespecialã în Afganistan, din cauza traseului transportului demarfã, care trece prin Rusia. Avem, de asemenea, o mulþimede misiuni pe care le putem îndeplini aici ºi suntem deciºi sãasistãm forþele internaþionale. Suntem, de asemenea,pregãtiþi sã acordãm asistenþã militarã pentru instruireaforþelor de poliþie din Afganistan. Pentru început, însã, ana-lizãm posibilitatea trimiterii unor elicoptere în Afganistan,pentru cã este nevoie de ele”, a declarat ªeful Statul MajorGeneral al Forþelor Armate din Rusia, generalul NikolaiMakarov. În plus, secretarul general al NATO, Anders FoghRasmussen, a cerut sprijinul Rusiei în cadrul operaþiunilorcare se desfãºoarã în Afganistan. În anii '80, Rusia a pierdut15.000 de soldaþi în rãzboiul împotriva mujahedinilor dinAfganistan. Kabul - Conferinþa de la Kabul sprijinãtransferul de securitate în Afganistan pânã la sfârºitullui 2014. Comunitatea internaþionalã susþine obiectivulpreºedintelui afgan, Hamid Karzai, de preluare a securitãþiiþãrii pânã la sfârºitul lui 2014, potrivit comunicatului adop-tat marþi la încheierea Conferinþei Internaþionale a Donato-rilor, desfãºuratã la Kabul, relateazã AFP. În cadrul confe-rinþei, Karzai ºi-a exprimat „hotãrârea” ca Guvernul sãu sãpoatã asigura securitatea þãrii pânã în 2014, în faþa celorpeste 70 de reprezentanþi ai þãrilor donatoare ºi organizaþiilorinternaþionale participante. De asemenea, el ºi-a exprimatdorinþa ca, „în urmãtoarele luni” sã ajungã, împreunã cu ali-aþii sãi internaþionali, „la un acord asupra modalitãþilor aces-tei tranziþii”. Aproximativ 140.000 de militari internaþionali,dintre care douã treimi sunt americani, se aflã mobilizaþi, înprezent, în þarã, cu scopul de a susþine forþele afgane în faþarebeliunii talibanilor, care a continuat sã câºtige teren înultimii patru ani. Preºedintele SUA, Barack Obama, ºi-aexprimat dorinþa ca o parte din forþele americane sã înceapãretragerea în iulie 2011, iar premierul britanic, DavidCameron, a anunþat cã trupele britanice vor reveni în þarãînaintea urmãtoarelor alegeri, programate pentru 2015. Cutoate acestea, la Conferinþa internaþionalã de la Kabul, nus-a luat nici o decizie privind retragerea a forþelor inter-naþionale. A spus-o chiar secretarul general al NATO. Aconfirmat, nuanþat, ºi secretarul american de Stat, HillaryClinton: „Nu avem nici o intenþie sã ne abandonãm misi-unea pe termen lung a construirii unui Afganistan stabil ºisecurizat. Prea multe þãri - mai ales Afganistanul - au sufe-rit prea multe pierderi”.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..aaddjj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

M.m. Monica DeacuToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64410C 14/2010

Ziua de 23 iulie 2010, reprezintã un moment derecunoaºtere a profesionalismului cu care jurnaliºtii în unifor-mã descifreazã faptele ostãºeºti, asigurând o mai bunãînþelegere cãtre publicul militar ºi civil, din þarã sau dinstrãinãtate, a misiunilor pe care le îndeplinim.

Este o adevãratã onoare sã mã adresez dumneavoastrã jur-naliºtilor militari cu prilejul sãrbãtoririi a 151 de ani de cândinstituþia presei militare prin slova tipãritã, mesajul radiofonicºi televizat, ori prin paginile de internet prezentaþi imagineaForþelor Terestre Române.

Prezenþa jurnaliºtilor militari în teatrele de operaþii dinBalcani sau Afganistan, în poligoane la aplicaþii ºi trageri deluptã, reprezintã un reper al standardelor de performanþãatinse în devenirea profesionalã ºi afirmarea sacrificiului desine asumat de fiecare militar.

Rezultatele obþinute de-a lungul timpului sunt un prestigiucâºtigat, care obligã la promovarea valorilor tinere prin adec-varea problematicii actuale la cerinþele zilei de mâine ºi lafocalizarea orgoliului oglinzii în lumina de far, atât de nece-sarã celor aflaþi la început de drum în cariera militarã.

Apreciez în mod deosebit contribuþia mass-mediei mi-litare la menþinerea credibilitãþii armatei, sprijinul publiculuiconstituind un factor important în îndeplinirea misiunilorîncredinþate.

Cu prilejul aniversãrii „Zilei Presei Militare”, vã adresezcele mai cãlduroase felicitãri, vã urez depline îndepliniri pro-fesionale ºi un sincer „La mulþi ani!”.

ªeful Statului Major al Forþelor TerestreGeneral-maior dr. Dan Ghica-Radu

23 iulie 2010 - Ziua Presei Militare

Aprecier i pentru contr ibuþ ia la menþinerea credibi l i tãþ i i Armatei

În temeiul prevederilorart. 92 ºi ale art. 100 alin.(1) din ConstituþiaRomâniei, republicatã, pre-cum ºi ale art. 1 din Legeanr. 34/a975 privind acor-darea Drapelului de Luptãmarilor unitãþi ºi unitãþilormilitare, având în vederepropunerea ministruluiApãrãrii Naþionale, în ziuade 30 iulie 2010, comanda-mentului Bazei 2 Logisticã„Valahia” i se acordãDrapelul de Luptã.

Statele Unite ale Americiine dau 60 de bl indate ,

rezis tente la mine

Generalul N. Carter i-a transmis, pentru contribuþiaRomâniei în Afganistan, mulþumiri ministrului de externeBaconschi.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, s-a întâlnit, înAfganistan, la Kandahar cu generalul Nick Carter, coman-dantul Comandamentului regional de Sud al ISAF, ocazie cucare oficialul american a transmis mulþumiri pentru con-tribuþia importantã a României în Afganistan, evidenþiindînaltul profesionalism al militarilor români din Comandamen-tul Regional de Sud al ISAF, una dintre cele mai expuse zonesub aspectul riscurilor de securitate, explicã MAE.

Potrivit MAE, cei doi oficiali au avut un schimb aprofun-dat de idei cu privire la evoluþiile de securitate din sudulAfganistanului, zonã în care sunt prezenþi cei mai mulþi din-tre militarii români. Au fost discutate prioritãþile ISAF pentruperioada urmãtoare din aceastã zonã dificilã de operaþii, pre-cum ºi rezultatele principale ale Conferinþei de la Kabulprivind Afganistanul, din 20 iulie.

ªeful diplomaþiei române a reiterat angajamentul ferm al

României la eforturile comunitãþii internaþionale în Afga-nistan, al NATO în particular, precizeazã MAE.

„Pentru mine, aceastã vizitã reprezintã o excelentã posi-bilitate de a lua la cald pulsul teatrului de operaþii, un loc pen-tru care noi, la Ministerul Afacerilor Externe, facem mult. Cuacest prilej am avut ocazia sã mã informez în legãturã cumodul în care contribuþia României rãspunde nevoilor acuteale comunitãþii internaþionale în Afganistan, atât pe parte mi-litarã, cât ºi civilã. În egalã mãsurã, este important sã trans-mitem autoritãþilor afgane mesaje de încurajare, ca ele sã-ºiasume propriile responsabilitãþi, angajându-se astfel pe caleastabilitãþii, securitãþii ºi dezvoltãrii economice ºi sociale”, adeclarat ºeful diplomaþiei române.

Generalul Nick Carter a transmis mulþumiri pentru con-tribuþia importantã a României în Afganistan. Oficialul ame-rican a subliniat, totodatã, necesitatea diversificãrii con-tribuþiilor naþionale, menþionând accentul sporit care se vapune în viitor asupra componentelor civile care vor trebui sãcompleteze dimensiunea militarã.

Mulþumiri pentru contribuþia României în Afganistan

ÎÎnnmmâânnaarreeaa DDrraappeelluulluuii ddee LLuuppttãã

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 14 (294 din 31 iulie 2010 Pagina 3

Joi, 29 iulie, în Piaþa Tricolorului din faþa Palatului Cer-cului Militar Naþional, a avut loc ceremonia publicã dedicatãZilei Imnului Naþional. Programul evenimentului, organizatde Ministerul Apãrãrii Naþionale împreunã cu MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, Prefectura ºi Primãria Generalãa Municipiului Bucureºti, a cuprins intonarea ImnuluiNaþional al României, oficierea unui ceremonial religios,precum ºi un spectacol susþinut de Muzicile militare reuniteale Regimentului 30 Gardã “Mihai Viteazul” ºi Inspectora-tului General al Jandarmeriei Române, soliºti ai Ansamblu-lui Artistic “Doina” al Armatei ºi ai Ansamblului Artistic“Ciocârlia” al Casei de Culturã a M.A.I.

Secretarul de stat pentru politica de apãrare ºi planificareViorel Oancea a prezentat mesajul ministrului apãrãriinaþionale Gabriel Oprea, în care se aratã cã „astãzi, militariinoºtri rostesc cu mândrie, la toate evenimentele, versurileImnului Naþional ºi se bucurã de fiecare datã când, în acor-durile sale, se înalþã Drapelul românesc la exerciþiile multi-naþionale, la întrecerile sportive ºi la manifestãrile cultu-rale. „Deºteaptã-te române” este imnul intonat cu sfinþenie

la ceremoniile eroilor militari cãzuþi la datorie în teatrelede operaþii”

Ministrul apãrãrii naþionale a subliniat în mesajul sãu cã“Deºteaptã-te, române! a fost, este ºi va fi simbolul românis-mului ºi al României. Imnul nostru va vorbi, de fiecare datã,despre credinþa creºtinã, despre originea latinã ºi desprerãdãcinile noastre daco-romane. Sunt valori cu care ne mân-drim ºi pe care le þinem mereu aproape de inima noastrã, aºacum þinem ºi Imnul Naþional”.

La eveniment au participat prefectul Capitalei, domnul

Mihai Cristian Atãnãsoaei, reprezentanþi ai unor instituþiicivile ºi militare, ataºaþi militari strãini acreditaþi înRomânia, veterani de rãzboi, cadre militare în rezervã ºi înretragere.

În toate garnizoanele din þarã, la solicitarea ºi cu sprijinuladministraþiei publice locale, detaºamente de militari dinMinisterul Apãrãrii Naþionale au participat, alãturi decetãþeni, la ceremoniile publice de sãrbãtorire a ZileiImnului Naþional.

Biroul de presã al M.Ap.N.

Sãrbãtorirea, la 1 august, a 91 de ani de existenþã aArmei Tancuri, reprezintã pentru noi un moment de bilanþ,de rememorare a principalelor momente istorice care aumarcat evoluþia acestei arme, precum ºi un prilej de a fixanoi deziderate realiste ºi necesare în vederea îndeplinirii cuprofesionalism a standardelor de performanþã ºi compe-tenþelor întrucât viitorul meritã sã-l abordãm numai cu men-talitatea de învingãtor.

Pentru conºtiinciozitatea, devotamentul ºi spiritul desacrificiu dovedit, este de datoria noastrã sã ne plecãmfrunþile în cinstea memoriei eroilor tanchiºti cãzuþi la dato-rie ºi sã-i admirãm pe cei rãmaºi în viaþã pentru tot ce aufãcut în Armata României.

Încã de la înfiinþarea sa, arma tancuri ºi-a câºtigat un locde cinste în Forþele Terestre Române. Acest fapt s-a datorat,în special, valorii deosebite a corpului sãu de cadre, strânslegatã de pregãtirea tehnicã superioarã, inteligenþa, inven-tivitatea ºi ingeniozitatea umanã, care s-a reflectat din plinasupra demersurilor ºi acþiunilor trupelor de tancuri.

Este o realitate incontestabilã faptul cã, de-a lungul tim-pului, arma tancuri ºi-a adus o contribuþie deosebitã lamomentele importante ale istoriei poporului român, pe câm-purile de luptã în cel de-al doilea rãzboi mondial ºi în misi-unile de pace din teatrele de operaþii, unde militarii tanchiºtiîºi respectã ºi onoreazã misiunile încredinþate, pentru lupta

împotrivaterorismu-lui, resta-bilirea ºiimpunereac u r s u l u inormal alvieþii, con-t r i b u i n defectiv lap r o -m o v a r e ai m a g i n i iRomânieiîn lume.

Dragi camarazi, Acum, la ceas aniversar, vã urez tuturor multã sãnãtate,

împliniri ºi îndemnul de a vã ridica necontenit gradul depregãtire, de a vã spori profesionalismul ºi desãvârºipregãtirea ca specialiºti militari astfel încât sã fiþi în mãsurãsã rãspundeþi la provocãrile noilor misiuni ºi cerinþe aleArmatei României.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

General-maior dr. Dan GHCA-RADU

1 AUGUST 2010

Mesajul ªefului Statului Major al Forþelor Terestrecu prilejul Zilei Tanchiºtilor

ZZiiuuaa DDrraappeelluulluuii

Baza de Instruire pentru Vânãtorii deMunte “Bucegi” din Predeal a fostgazda concursului aplicativ-militar

“Alpiniada vânãtorilor de munte”, ce s-adesfãºurat în perioada 5-9 iulie.

Alpiniada este o competiþie militarã speci-ficã militarilor din trupele montane, sedesfãºoarã cu o periodicitate de doi ani, ºicuprinde patru probe: ºtafeta alpinã, cãþãrarerapidã, cãþãrare artificialã ºi combinata alpinã.În afara probei de cãþãrare artificialã, care s-adesfãºurat în Baza de Instruire pentru Vânãtoride Munte “Bucegi”, celelalte probe s-audesfãºurat în Cheile Râºnoavei.

Competiþia a fost organizatã de un comitetcondus de ºeful Instrucþiei ºi Doctrinei dinStatul Major al Forþelor Terestre, generalul debrigadã Mihai Ciungu, vicepreºedinte locote-nent-colonel Gheorghe Zidaru, din aceeaºistructurã a SMFT, director tehnic locotenent-colonel Adrian Negoiþã de la Baza de Instruirepentru Vânãtorii de Munte “Bucegi”, iar ºefiide probe au fost: locotenent-colonelul FlorentinIanoºiu-Hangan (cãþãrare rapidã, cãþãrare arti-ficialã, combinata alpinã) ºi cãpitanul RemusBercea pentru ºtafeta alpinã.

ªtafeta alpinã constã în parcurgerea unuitraseu în teren muntos cu executarea tragerii ºiaruncarea grenadelor de mânã individual,echipa fiind compusã din patru militari. Proba“combinata alpinã” este un procedeu complexcare constã în parcurgerea de cãtre o echipãformatã din ºapte militari a unui traseu în terenmuntos greu accesibil pe o distanþã de 15-20km prin folosirea procedeelor tehnice de alpi-nism, trageri cu armamentul individual, arun-carea grenadelor ºi rezolvarea unor momentetactice.

Prima zi a competiþiei vânãtorilor de muntea început cu probele de cãþãrare rapidã ºicãþãrare artificialã. La baza traseelor dinCheile Râºnoavei s-au aliniat loturile sportive atuturor batalioanelor de vânãtori de munte ºi al

comandamentului Brigãzii 61 Vânãtori deMunte. Brigada 2 Vânãtori de Munte nu ºi-aputut trimite reprezentanþi, întrucât militariisunt plecaþi în misiune în teatrul de operaþii dinAfganistan.

Responsabilul de probe, maiorul FlorianIanoºiu a pregãtit douã trasee noi, pe care le-amarcat cu o zi înainte de începerea concursu-lui. În acest fel concurenþii ºi-au putut pune învaloare tehnica de alpinism dobânditã lainstrucþia alpinã fãcutã în unitate.

Pentru prima probã, concurenþii au trebuitsã se caþere liber pe o porþiune de stâncã lungãde aproximativ 40 de metri. Prima parte dintraseu este mai lejerã (pentru vânãtorii de

munte bine antrenaþi); aceasta se continua cu oporþiune de “spãlãturã” unde stânca este mainetedã ºi concurenþii trebuiau sã-ºi punã în va-loare abilitãþile de alpiniºti. Pe primul loc s-aclasat locotenentul Cosmim Scorþea, de laBatalionul 21 Vânãtori de Munte din Predeal,care a parcurs traseul în 0’ 56,09”, urmat demaiorul Marcel Marinicã de la comandamentulBrigãzii 61 Vânãtori de Munte din Miercurea-Ciuc, cu 1’ 09,60”, soldatul Cãtãlin Þabrea dela Batalionul 17 Vânãtori de Munte VatraDornei, cu 1’ 13,48” ºi plutonierul major MihaiVrânceanu de la Batalionul 22 Vânãtori deMunte din Sfântu Gheorghe.

În privinþa traseului de cãþãrare rapidã,ºeful lotului Batalionului 21 Vânãtori deMunte, cãpitanul Ciprian Panga, relata: „A fostun traseu foarte bun pentru aceastã probã,foarte tehnic ºi s-a demonstrat asta prin prismacãþãrãtorilor, au fost niºte cãþãrãtori foartetehnici. Într-adevãr, un traseu de vitezã, darcare implica foarte multã tehnicã þinând contcã erau douã porþiuni «spãlate» (netede, cupuþine prize n.red.): una la trei sferturi detraseu ºi una la finalul traseului. Concurenþii,din punctul meu de vedere, s-au descurcatfoarte bine ºi-i felicit pe ai mei, care au obþinutlocul I la aceastã probã”.

Cãþãra rea a r t i f i c ia lã Spre deosebire de proba de cãþãrare1

rapidã, unde a contat calitãþile individuale aleconcurentului, la proba de cãþãrare artificialã a

contat lucrul în echipã. S-a urcat la coardãdublã pe un traseu ales special pentru aceastãprobã, militarii aveau, în afarã de materialelede alpinism ºi armamentul individual. Dupã cecapul de coardã ajungea în locul de regruparecei doi secunzi trebuiau sã ridice o raniþã cu ogreutate de 20 kg – procedeul folosit rãmâneala alegerea echipei, apoi trebuiau sã ajungã ºiei în locul de regrupare, dupã care echipa co-bora în rapel, timp în care-ºi recupera ºi asi-gurãrile montate pe pitoane. Cronometrul seoprea atunci când capãtul ultimei coarde recu-perate atingea pãmântul.

La festivitatea de premiere, o menþiunespecialã a fãcut-o, din partea organizatorilor,

maiorul Florian Ianoºiu-Hangan, în privinþamodului „curat” în care au evoluat concurenþiide la Batalionul 30 Vânãtori de Munte: „Omenþiune specialã pentru cei de la Câmpulung.Cei trecuþi de 30 de ani ºi-l reamintesc pelocotenent-colonelul acum în rezervãGheorghe Bobe; se cunoaºte mâna dumnealuiîn pregãtirea cãþãrãtorilor: concurenþii de laCâmpulung Muscel s-au cãþãrat senzaþional!”

În încheiere, maiorul Ianoºiu-Hangan aspus cã probele de cãþãrare au fost ale ve-teranilor ºi ale experienþei, þinând seama deocupanþii primelor locuri.

Combina ta a lp inãProba pe care vânãtorii de munte o cunosc

sub denumirea de „Combinata alpinã” este cuadevãrat piatra de rezistenþã a competiþiei.Traseul mãsoarã o lungime de peste 20 km, peparcursul cãruia militarii trebuie sã rezolve oserie de situaþii. La aceastã ediþie a Alpiniadei,organizatorii au introdus coborârea în rapel,acordarea primului ajutor ºi transportul rãnitu-lui, aruncarea grenadelor de mânã de exerciþiuofensive la distanþã ºi cu precizie ºi trageri cuarmamentul individual.

„Vinovat” de conceperea acestui traseu afost maiorul Florentin Ianoºiu-Hangan dinBaza de Instruire a Vânãtorilor de Munte,cunoscut ca unul dintre cei mai performanþiofiþeri de vânãtori de munte. În mare, traseulpoate fi descris astfel (cine cunoaºte mãcaraproximativ zona masivului Bucegi îºi poate

face o idee): plecare de la Cabana vânãtorilorde munte (Dihamul militar, 1363 m), trecereprin punctul de control instalat pe forma deteren La Crãcãnel (km 3,3 altitudine 935 m)executarea rapelului la Piatra Arsã (înapropierea cabanei Belvedere de la PârâulRece) de la o înãlþime de 50 m (km 4,8 altitu-dine 1130 m) coborâre la La Crãcãnel ºi urcarela cabana Mãlãieºti (km 16,3 altitudine 1720m), coborâre la Pichetul Roºu prin Prepeleac(km 20 altitudine 1410m) ºi la Dihamul Militar(km 22,5 altitudine 1363 m).

Au p leca t u l t im i i da r au a juns p r im i i

Datoritã condiþiilor meteo nefavorabile,tragerea care trebuia sã se execute la sfârºitulprobei s-a amânat pentru ziua urmãtoare. Sur-priza plãcutã a probei a furnizat-o lotulBrigãzii 61 Vânãtori de Munte care a plecatultimul de la linia de start ºi a scos cel mai buntimp, venind primii. Clasamentul provizoriueste cel de mai jos, cu specificaþia cã tragerilede mâine pot schimba total ierarhia.

În privinþa traseului ºefi loturilor clasate,cu o zi înainte, pe primele douã locuri au avutpãreri asemãnãtoare: traseu dificil iar „cuiulprobei” este porþiunea de teren cu diferenþãmare de nivel care trebuie urcatã. ªeful lotuluiBatalionului 21 Vânãtori de Munte, cãpitanulCiprian Panga, aprecia: „Este un traseu foartegreu, destul de lung – peste 20 km – cu dife-renþã de nivel foarte mare. Are câteva puncteobligatorii, ca de exemplu rapelul de la PiatraArsã, punctul medical unde se acordã primulajutor ºi se transportã rãnitul pe 200 m. Ceamai dificilã porþiune este, din punctul meu devedere, de la Mãlãieºti pânã la Pichetul Roºudeoarece este o urcare foarte grea. Organismuleste foarte solicitat ºi, dacã nu îþi dozezi foartebine efortul, cu siguranþã n-ai sã reuºeºti”.

ªi totuºi, surpriza probei a constituit-o lotulBrigãzii 61 Vânãtori de Munte: au plecat ulti-ma patrulã de la start, au devansat patruleleplecate mai devreme, ºi au trecut linia de sosireprimii, cu un timp de 4h 50min 34sec faþã de5h 5min 22sec, timpul scos de a doua clasatã,patrula Batalionului 22 Vânãtori de Munte. Curezerva cã rezultatul final se va tranºa a douazi, în poligonul de tragere, am consemnat câte-va impresii ale comandantului patrulei, plu-tonierul major Nicu Amiazã.

ªta fe ta a lp inãUltima probã a fost cea de ºtafetã alpinã.

Dupã ce au parcurs un traseu de 22 km, cel deºtafetã, care mãsura cu puþin peste 4 km paredeja o plimbare de plãcere.

Cu toate acestea, concurenþii au fost destulde solicitaþi. Pe de o parte, datoritã faptului cãnumãrul concurenþilor în lot nu a fost foartemare ºi unii dintre ei au participat la mai multeprobe. Dezavantajaþi au fost cei care, dupãtraseul de la Combinata alpinã, au trebuit sãalerge la ºtafetã, fãrã nici o zi de refacere. Cutoate acestea timpii au fost destul de buni.

Alpiniada vânãtori lor de munte

Loculocupat

Unitatea militarã

Locurile ocupate ºi punctajul acordat TotalpunctajacordatCombinata

alpinãCãþãrareartificialã

ªtafetaalpinã

Cãþãrarerapidã

1 B. 22 V.M. 1 112 2 81 4 50 4 25 2682 B. 24 V.M. 2 108 6 69 1 56 6 23 2563 B. 21 V.M. 6 92 1 84 3 52 1 28 256

4 Bg. 61 V.M. 3 104 3 78 6 46 2 27 2555 B. 17 V.M. 4 100 5 72 2 54 5 24 2506 B. 30 V.M. 5 96 4 75 8 42 3 26 2397 B. 26 V.M. 7 88 7 66 5 48 7 22 2248 B. 33 V.M. 8+1 80 8+1 60 7 44 8 21 205

((ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaagg.. 88))Locotenent- Dragoº ANGHELACHE

Prin 1937, cam pe toamnã, în zona Capului Midia, aveauloc tragerile cu armamentul de calibru mare de pe navele derãzboi ale marinei militare. Drept þinte mobile erau folositevechi ambarcaþiuni dezafectate, remorcate de cãtre ºalupe, ladistante asiguratoare.

Se foloseau proiectile reale ºi erau, bineînþeles, urmãritede pe nava-amiral a flotei militare, de cãtre comandanþii ºiºefii cei mari.

Ocularele lunetelor, binoclurilor ºi telemetrelor prindeaula orizont, într-o margine, nava-þintã ºi-i urmãreaudeplasarea pânã la cealaltã margine, remarcând momentelede impact ºi acordând calificative, ceea ce crea o emulaþieîntre comandanþii navelor care executau tragerile.

Între ei, unul singur era lipsit de emoþii. ªtia cã, în efec-tivul navei sale, se afla „cel mai… cel mai” maistru tunar ºitorpilor, care obþinea mereu notele excepþionale.

Organizate cu meticulozitate, comandate „lacronometru”, operaþiunile se succedau ca la carte: nava-þintãera remorcatã în diverse direcþii ºi trebuia ca trãgãtorii sã-i„punã cap lui T”, adicã, sã se plaseze cât mai aproape deperpendicular pe traseul þintei ºi, în momentul realizãriiacestei amplasãri, sã deschidã focul.

Era ca un joc: palpitant, cu încordãri, cu exclamaþii, chiarºi cu înjurãturi. Cu satisfacþii când auzeau în megafoane„…lovit prova” sau cu oftaturi dezamãgite la auzul verdictu-lui „… ratat þinta”.

Dupã care… alta navã, cu altã þintã, intra în acþiune.În felul asta, îi veni rândul ºi navei comandate de cãtre

comandorul cel fãrã emoþii, care se baza pe maistrul militar„cel mai… cel mai…”.

În câmpul de vedere al ocularelor de la lunete, binocluri,telemetre, au prins apariþia, din stânga, a navei-þintã, campieziºã faþã de poziþia lor. Apoi: comenzi, rigle, compas,corecþii în grade, corecþii în miimi. Uºor-uºor, nava sedeplaseazã ajungând în poziþia favorabilã pentru „cap lui T”,… comandorul surâde, …nava-þintã intra în crucea de pe ocu-lar… ºi-ºi urmeazã liniºtitã cursa… Acum!...

Liniºte. Hârbul-þinta îºi trage pupa din vizor, începe sãintre în marginea din dreapta ºi mai apoi iese din oculare…

Consternare, priviri încruntate, întrebãri mute…- N-a avut elemente de certitudine pentru tunurile din

turele, se auzi glasul cãpitanului-comandor. ªi adãugã: „valansa torpile…”

Ca de la sine, nava îºi ajustã poziþia, se aºezã din nou în„capul T”-ului ºi… ªi iarãºi nimic: nava-þintã ieºi nevãtãmatãdin vizoare.

În faþa amiralului-ºef al flotilei militare de mare – ºi aces-ta, la rându-i, surprins ºi intrigat de rateul neaºteptat – lachemarea cãpitanului-comandor revoltat, se prezentãmaistrul militar, care fu încolþit cu întrebãri:

- Ce s-a întâmplat? Tocmai dumneata, care...- Domnule amiral, domnule cãpitan-comandor, am

recunoscut… - Ce ne îndrugi cu recunoaºterile…? Aveai elementele de

tragere, aveai þinta pe direcþie…- Da, sã trãiþi, dar trebuia sa trag în… în nava pe care am

fost elev ºi… pe asta n-o pot da la fund tocmai eu, cã… pe pun-tea ei am învãþat marinãria…

Stupoare! Parcã unele urechi de sub cozoroacele cu frun-ze de stejar, nu auziserã bine…

Numai cã amiralul-sef, din doi paºi, ajunse în faþamaistrului militar împietrit în poziþia drepþi, îl luã de dupãumeri, îl sãrutã, îi prinse o mânã cu stânga, iar cu dreapta îioferi - drept amintire ºi în semn de respect – tabachera lui deargint, pe care avea gravat numele.

Cu asemenea MARINARI, al cãror nume istoria nu-lsapã în marmura monumentelor, am pornit cel de-al DoileaRãzboi Mondial, în apele Mãrii Negre.

Colonel (rtg.) GRIGORE NICULESCU***Acum, dupã o lungã pauzã, am primit, din nou, un material

de la colonelul (rtg.) Niculescu. Un material cu miez ºi plin deînvãþãminte. Colonelul (rtg.) Grigore NICULESCU, veteran derãzboi, un munte de suflet într-o fãrâmã de om, pe al cãrui chip,firav, stãruie un zâmbet generos, a fost un vechi ºi constantcolaborator al „Curierului Armatei”. Aparþinând, trup ºi suflet,corpului de Vânãtori de munte ºi ducând o viaþã de om cu sânge«kaki» ºi cu o inimã acoperitã de cele douã litere (VM) formatedin crenguþe de brad, a vorbit, de-a lungul timpului, în paginileziarului nostru „despre vânãtorii de munte, despre fapte, monu-mente, decoraþii ºi oameni”, despre elevii Cantemiriºti, dar ºidespre cei care (aºa cum spunea în nr. 2 (70) din 27 ianuarie2001 - „nu au fost persoane, dar au avut locul lor în inventareleºi controalele armatei, în scriptele de hranã…”), au fost alãturi,permanent, de vânãtori ºi „n-au fost citaþi prin ordin de zi, nicin-au primit distincþii pentru faptele lor” – despre MICUÞUL ºiVOINICUL – cei doi cãluþi de munte de la Compania a 3-a,aduºi, din Bucovina rãpitã, de soldatul Gherasim. Printre ei(personajele materialelor sale), acest om, ºi-a fãcut datoria desuflet ºi „i-a amintit pe ceilalþi, sute sau mii, care au însoþitvânãtorii de munte de odinioarã în Caucaz, Crimeea, Carpaþi,Tatra ºi Minþii Boemiei, în drumurile lor de amãrãciune ºi vic-torii”, pe cel ce „nici un sculptor nu l-a dãltuit lângã vânãtorulde munte - ccããlluuþþuull ccuu ssaammaarr……””.

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (294) din 31 iulie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

- SSuunntteeþþii ccoommaannddaannttuull uunnuuiiaa ddiinnttrree cceellee mmaaii nnooiibbaattaalliiooaannee ddee ttaannccuurrii rreeîînnffiiiinnþþaattee ddiinn aarrmmaattaa RRoommâânnãã..CCee îînnsseeaammnnãã ppeennttrruu dduummnneeaavvooaassttrrãã rreeîînnffiiiinnþþaarreeaauunniittããþþiiii ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree pprrooffeessiioonnaall ººii sseennttiimmeenn-ttaall??

- Vã pot informa cã din punct de vedere profesionala însemnat o mare provocare, mai ales cã sunt unii carenu pun mare bazã la partea tacticã, pe ingineri. Con-sider cã a fost ºi este o mare provocare, iar realizãrilenu au întârziat sã aparã. Am beneficiat de un buncolectiv care s-a mobilizat foarte bine, mai ales înprima parte a înfiinþãrii, când activitãþile au presupusun mare efort fizic ºi psihic. Ca la orice început, amavut activitãþi de preluare a tehnicii pentru batalion,care a durat aproximativ o lunã. În acea perioadã s-alucrat zi luminã ºi sâmbãta ºi duminica. Militariiunitãþii au dat dovadã de o mare capacitate de efort ºide o bunã mobilizare. Apoi, ne-am mobilizat foartebine ºi pentru ajutorarea noului batalion înfiinþat înzona Dobrogea. La rândul nostru ºi noi am primit aju-tor la îmbarcarea tancurilor, datoritã numãrului extremde mic de mecanici conductori. ªi acolo ca ºi aici s-arecunoscut solidaritatea tanchiºtilor. Aceasta este oarmã care nu face casã bunã cu individualismul. Nupoþi spune cã eºti un bun tanchist dacã echipajul nueste foarte bun, dacã plutonul nu este foarte bun, dacã

compania nueste foartebunã ºi bine-înþeles dacãîntreg bata-lionul numerge la fel.Nu putemspune cã avemun ochitorfoarte bundacã restulechipajului nuºtie sau nupoate sã-ºifacã datoria.

Am avutn u m e r o a s erealizãri pen-tru perioadaaceasta scurtã. Bineînþeles cã este greu numai sã levezi dinafarã, dar trãindu-le din interior… pot con-cluziona cã suntem la nivelul ºtachetei propuse pentruprimul an de instrucþie. Referitor la reînfiinþare îmiaduc aminte cã, sentimental, am fost profund miºcatcând la poarta unitãþii m-am întâlnit cu foºtii tanchiºti

care, fãrã sã exagerez cuceva, au plâns de bucurie ºifericire cã s-a reînfiinþatarma tancuri în Târgoviºte.Aceastã armã a fost prezen-tã în garnizoanã, cuexcepþia a unui an ºi patruluni, timp de aproape 90 deani. Deci, are tradiþie vecheºi toþi localnicii, fie civili,fie militari, recunosc garni-zoana din punct de vedereal armei tancuri. Este oarmã care impresioneazã ºia avut ºi are meritedeosebite atât în timp depace cât ºi de rãzboi.

- AA-þþii oorrggaanniizzaatt oo sseerriieeddee mmaanniiffeessttããrrii.. ZZiiuuaa IImmnnuu-lluuii ººii,, îînn aavvaannpprreemmiieerrãã,,zziiuuaa ttaanncchhiiººttiilloorr ccaarree vvaa ffiippee 11 aauugguusstt.. CCee aaccttiivviittããþþii

ss-aauu ddeessffã㺺uurraatt aassttããzzii??- S-a desfãºurat ceremonialul militar ºi religios de-

dicat ºi zilei tanchiºtilor. O sãrbãtoare care are tradiþieîn garnizoana Târgoviºte, mai ales cã aici a funcþionatprima unitate de tancuri. Am considerat ca fiind o dato-rie moralã sã sãrbãtorim ziua tanchistului, atât pentrucei care sunt în viaþã, care au contribuit la dezvoltareaºi bunul mers al acestei arme în garnizoanã, cât ºi pen-tru cei care nu mai sunt printre noi ºi care au scris cusânge istoria acestei arme. Consider cã sãrbãtorireasimultanã cu Ziua Imnului a avut darul sã înmulþeascãimportanþa ambelor zile - Imnul, simbol al unitãþii, tan-cul simbol al armatei ºi al garnizoanei.

O altã activitate a fost expoziþia de tehnicã militarã,dar ºi exerciþiul demonstrativ „Plutonul de tancuri înoperaþia ofensivã” prin intermediul cãrora am vrut sãdemonstrãm nivelul la care am ajuns în cele ºapte lunide instrucþie. Bineînþeles, aceastã instruire a avut ºiactivitãþi adiacente, inerente unei unitãþi militare ºi aicipot preciza ajutorul acordat altor unitãþi în diverse situ-aþii, dar ºi ajutorul acordat la situaþiile de urgenþã. Înconcluzie, beneficiind de liniºte, consider cã am fãcutpaºi foarte buni pe linia instruirii. Mãrunþi dar buni.

- DDoommnnuullee mmaaiioorr ccee aaccttiivviittããþþii uurrmmeeaazzãã ssãã mmaaiiddeessffã㺺uurraaþþii ppâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii ddee iinnssttrruuccþþiiee??

- Urmeazã sã încheiem perioada de instrucþie, pecare am început-o în ianuarie, cu o verificare realã anivelului de pregãtire prin trageri de luptã, atât cumitraliera AA, cât ºi cu tancul. Cea cu mitraliera anti-aerianã, în luna septembrie, în poligonul Capul Midia,iar tragerile reale cu armamentul de pe tanc în lunanoiembrie, într-un poligon, nu ºtim exact, probabil, înpoligonul Mãlina. În preambulul acestei încheieri aleperioadei de instrucþie am mai desfãºurat 8 ºedinþe detrageri, de instrucþie cu þeavã introdusã, în poligonuldin dotarea unitãþii ºi rezultatele au fost foarte bune.Mã aºtept la rezultate ºi mai bune la tragerile reale.Nivelul de pregãtire este bun, iar coeziunea colectivu-lui este spre foarte bunã motiv pentru care sper larezultate pe mãsurã.

- LLaa ffiinnaalluull ddiissccuuþþiieeii nnooaassttrree ccee llee uurraaþþii ttaanncchhiiººttiilloorrddee zziiuuaa lloorr??

- Nu pot sã le urez decât viaþã îndelungatã, atât înarmã cât ºi în afara ei, la pensie. Multe succese ºi totce-ºi doresc ei mai bun. Este o armã care „nu e curatã,dar este grea” ºi poate de aici vine frumuseþea. Multesuccese ºi La mulþi ani!

Plutonier Radu SÃCÃREA

Sunt ani mulþi (cam opt, dacã îmi aduc bineaminte), de când mi-a fost dãruit acest text,împreunã cu un altul, despre un aviator. Odatãcu ele am primit si o foaie, pe care autorul aaºternut câteva rânduri referitoare la dreptulmeu de a dispune, aºa cum cred de cuviinþã, detoate textele sale. Gestul acela m-a impresionatprofund ºi a consfinþit în mod tacit o preþioasãcamaraderie de arme ce a sfidat timpul. ªiacela care ne separa vârstele, dar si acela ce

s-a aºternut dupã ultima noastrã întrevedere.

De-aceea, fie-mi îngãduit, stimaþi cititori,sã încep „Amintire despre un marinar…”, cuamintirea mea despre un… vânãtor de munte ºiun adevãrat camarad!

Din nefericire, nu mai am nici o veste de ladomnul colonel Niculescu, bravul vânãtor demunte care mi-a stat alãturi o vreme, spriji-nindu-mã în demersul meu neabãtut ºineostenit de a le reda camarazilor noºtri,indiferent de vârsta ºi de semnul armei, fapteletrecutului, ale înaintaºilor noºtri pe care desti-

nul ºi profesiunea armelor i-a dus, pe fiecare,pe drumuri ºtiute ºi neºtiute .

Câþiva ani, la sfârºitul anilor ’90 ºi dupã2000, a rememorat pentru noi, în pagina„Lecþia de istorie” pe care tocmai o creasem,poveºtile adevãrate de pe front, al cãror martorºi erou fusese. Ni le-a spus ori ni le-a aºternutpe hârtie, cu o modestie de neegalat, cu farmecºi cu tragere de inimã, uneori cu o lacrimã încoltul ochilor, dar mai ales cu o fierbinte ºistãruitoare dragoste de þarã, dragoste de carenoi, astãzi, nu mai avem habar, pe care nu oînþelegem, când o simþim – din ce în ce mai rar- la vreun om de lângã noi sau, în cel mai buncaz, ne jenãm sã recunoaºtem cã ne mai animã.

Aºa cum spuneam, o adâncã tãcere s-a

aºternut peste persoana domnului colonelºi nu pot decât sã recunosc cã, spre marea mearuºine, n-am fost suficient de perseverentã îna-l cãuta. Nu ºtiu dacã mai trãieºte ori s-a alã-turat camarazilor cãzuºi pe front, la datorie,bucurându-se de un taifas ostãºesc cu ei, alã-turi de cei doi „arhangheli” (aºa le spuneadumnealui!), pe care i-au avut cândva, vânã-torii de munte ai Carpaþilor româneºti: gene-ralii Dumitrache ºi Mociulschi.

Însã, vreau sã ºtie cã aici, pe undeva, maisunt camarazi care îi duc dorul ºi pe care, firuldeodatã întrerupt al poveºtilor sale i-a lãsat…descumpãniþi.

Am onoarea sa va salut, domnule colonel,oriunde v-aþi afla! (D.L.)

Amintire despre un marinar adevãrat

Interviu cu maiorul ing. Sorinel ENACHE, comandantul Batalionului 114 Tancuri

P a º i m ã r u n þ i º i s i g u r i

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (294) din 31 iulie 2010

Dupã 91 de ani tancul continuã sã fascineze ºisã surprindã, menþinându-se în poziþia de „rege alcâmpului de luptã” confirmând pentru multãvreme amendamentul la principiul formulat de vonKlausewitz conform cãruia un teritoriu se poateconsidera cucerit dacã este cãlcat de bocanculinfanteristului ºi ºenila tancului. Unitãþile de blin-date reprezintã o componentã esenþialã a forþelorterestre, gãsindu-ºi loc în toate acþiunile de luptã,fie cã acestea au caracter de prevenire, de securi-tate sau de apãrare, cum rezultã din experienþaacumulatã din teatrele de operaþii.

Pentru a fi martor la aniversare am pornit ladrum la sfârºitul lunii iulie spre garnizoana Târ-goviºte. În vechea Cetate de Scaun a ÞãriiRomâneºti, în octombrie 2009 s-a înfiinþat Bata-lionul 114 Tancuri din cadrul Brigãzii 1 Meca-nizate. Batalionul este dispus în cazarma în care afuncþionat Regimentul 2 Care de Luptã, unitate deelitã a armatei care s-a acoperit de glorie în luptelepurtate în cel de-al doilea rãzboi mondial.

În aceastã ultima sãptãmânã a lunii lui cuptor,la sediul batalionului au loc o serie de manifestãriprilejuite de Ziua Imnului Naþional ºi Ziua Tan-chistului. Pe parcursul a trei zile s-au organizatdiverse activitãþi prilejuite de ziua tanchistului. În

prima zi s-a desfãºurat o ºedinþã demonstrativã detragere cu armamentul de pe tanc, în poligonulPriseaca, la care au participat oficialitãþi locale,reprezentanþi ai celorlalte unitãþi din garnizoana,precum ºi reprezentanþi ai mass-mediei. Acestemanifestãri au continuat cu simpozionului „Tan-curile în Cetatea de Scaun, trecut ºi viitor”.

Ziua de 29 iulie a început cu desfãºurarea cere-monialului militar ºi religios organizat cu prilejulZilei Imnului ºi Ziua Tanchistului, la monumentul

ostaºului din curtea batalionului. S-au primit dis-tinºi invitaþi, s-a intonat Imnul de cãtre întregbatalionul ºi s-a oficiat slujba religioasã.

La ceremonial au participat o serie de persona-litãþi locale în frunte cu subprefectul judeþului,precum ºi comandanþi ai unitãþilor din garnizoanã,foºti comandanþi ºi foste cadre ale fostei unitãþii detancuri. Din partea comandamentului Diviziei 1Infanterie „Dacica” a participat locþiitorul ºefuluide stat major pentrusprijin, colonelulMihai CONDAC,iar comanda Brigãzii1 Mecanizate a fostreprezentatã de ºefulde stat majorcolonelul LaurenþiuDumitru.

Citind mesajulc o m a n d a n t u l u iDiviziei 1, colonelulMihai Condac a su-bliniat faptul cã:„Imnul împreunã cudrapelul, stema ºicredinþa în dumnezeusunt singurele punþiale ostaºului în faþaadversarului sau amorþii… Aceastã gar-nizoanã este leagãnularmei tancuri dinarmata românã… Dela crearea ei pânã în1989 arma tancuri a avut un drum ascendent. Amplecat de la cele 72 de tancuri Renault, de pro-ducþie francezã ºi am ajuns, ca la sfârºitul lui

1989, sãa v e m2966 det a n c u r icuprinseîn 2 di-vizii, obr igadã,27 de re-gimente ºialte 17b a t a -lioane det a n c u r i .Astãzi aur ã m a sp u þ i n e .Numai 5b a t a -l i o a n e …Vã ordon,d r a g itanchiºti,sã contin-u a þ i

tradiþia armei, sã menþineþi spiritul de castã datde profesionalism, de sacrificiu, de acþiunea sin-cronizatã, perfect, a echipajului, sã menþineþitehnica în stare de funcþionare….”.

Dupã terminarea ceremonialului, participanþiiau fost invitaþi la expoziþia de tehnicã ºi echipa-ment militar, urmat de un exerciþiu demonstrativ,„Plutonul de tancuri în operaþia ofensivã”,desfãºurat în tancodromul unitãþii.

ªi cum este normal la români, manifestãriles-au încheiat cu o masã festivã, câmpeneascã,oferitã cu prilejul zilei tanchistului, la care a par-ticipat întreg batalionul, foºtii comandanþii ºi fos-tele cadre ale Regimentului 1 Tancuri, transfor-mat, în 1994, în Batalionul 1 Tancuri, desfiinþatulterior ºi reînfiinþat acum cu numele de Batal-ionul 114 Tancuri.

În cei 91 de ani de la înfiinþarea armei tancuris-a demonstrat, permanent, cã tancul constituie unelement indispensabil pentru alcãtuirea grupãriiinterarme care sã ducã cu succes lupta cu ina-micul. În cadru grupãrilor tactice sau operativeinterarme, tancurile, aºa cum au demonstrat ºi înIrak, continuã sã fie un element de bazã ºi sã con-tribuie în mod decisiv la succesul operaþiilor mi-litare. Dotarea cu tancuri moderne a armatei poateva determina o nouã gândire a teoreticienilor caresigur îºi vor reconsidera teoria cu privire la faptulcã oricâtã aviaþie, rachete, artilerie s-a folosi, intr-un conflict, pânã la urmã, este nevoie de tancuricare sã asigure un suport strâns infanteriei care va„înfige steagul victoriei”.

La Mulþi Ani Tanchiºtilor oriunde vã aflaþi!Dumnezeu sã binecuvânteze arma tancuri!

PlutonierRadu SÃCÃREA

OO nn oo aa rr ee ºº ii gg ll oo rr ii ee

Sfântul Mare Mucenic Pantelimon a trãit, în cetateaNicomidiei, pe vremea împãratului Maximian Galeriu,unul dintre cei mai aprigi persecutori ai creºtinilor dinprimele veacuri de existenþã a Bisericii.

Mama sa, Evula, era creºtinã, însã tatãl se închinala idoli. Mai târziu, prin învãþãturile fiului sãu, adevenit ºi el creºtin. La naºtere a primit numele dePandoleon care înseamnã „cel în toate puternic, ca unleu”.

Tatãl s-a ocupat de instruirea sa, trimiþându-l laºcolile vremii, unde a învãþat multã filozofie. Mai târ-ziu, Pandoleon a devenit ucenic al lui Eufrosin, medicrecunoscut în cetatea Nicomidiei, deprinzând de laacesta tainele vindecãrii bolilor.

Prin lucrarea divinã însã, Pandoleon îl întâlneºte pebãtrânul preot Ermolae care îi dezvãluie, pas cu pas,credinþa în Marele Doctor-Mântuitorul Hristos. De laacesta a primit, apoi, Taina Sfântului Botez ºi numelede Pantelimon care înseamnã „cel cu totul milostiv”. Odatã cu Taina Botezului, Sfântul Pantelimon primeºteºi darul facerii de minuni, ca doctor fãrã de platã.

Însãºi convertirea tatãlui sãu se datoreazã unei vin-decãri pe care Sfântul Pantelimon a sãvârºit-o cu aju-torul lui Dumnezeu. Tot de la aceastã vindecare însãvine ºi moartea muceniceascã a Sfântului Pantelimon.

Auzind de darul pe care-l avea sfântul, un orb vinela acesta ºi-l roagã sã-i redea lumina ochilor. Dupã ceacesta este vindecat, de faþã fiind ºi tatãl Sfântului Pan-telimon, care atunci devine creºtin, orbul, fiind întrebatde împãrat cine i-a dãruit vederea, mãrturiseºte: „Pan-telimon, doctorul, m-a tãmãduit, în numele lui Hristos,în Care a spus cã ºi el crede”.

Pentru îndrãzneala sa de a mãrturisi izvorul tãmã-duirii sale, orbului i-a fost tãiat capul, iar SfântuluiPantelimon i s-a cerut sã se lepede de Hristos ºi decredinþa drept mãritoare. Refuzând, a fost bãtutcumplit ºi ars cu fãclii, a fost aruncat în plumb topit,apoi în mare, a fost dat fiarelor sã fie sfâºiat, dar nu i

s-a întâmplat nimic rãu.Uimit de cele întâmplate ºi mâniat cã mulþi dintre

cei care vedeau minunile petrecute se converteau laCreºtinism, împãratul l-a întrebat: „Cine te-a învãþat sãfaci atâtea farmece?”, dar Sfântul Pantelimon i-arãspuns cã nu sunt farmece, ci rodul puterii lui Dum-nezeu date celor care cred ºi-L mãrturisesc ºi al cre-dinþei pe care a învãþat-o de la Sfântul Ermolae.

Atunci, împãratul a poruncit sã fie prins ºi preotulErmolae. Odatã cu acesta, au mai fost aduºi doi dintreucenicii sãi, Ermip ºi Ermocrat, ºi, pentru cã nici ei nuau vrut sã pãrãseascã dreapta învãþãturã, au fost tãiaþicu sabia.

Vãzând cã nici în acest chip nu-l convinge pe Sfân-tul Pantelimon sã se închine idolilor, împãratul aporuncit sã i se taie capul. Fiind osândit la moarte,Sfântul Pantelimon a îngenuncheat pentru rugãciune.În acea clipã, cãlãul a lovit cu sabia gâtul mucenicului,dar sabia s-a îndoit ca ºi când ar fi fost de cearã. Pânãce sfântul nu ºi-a încheiat rugãciunea, el nu a putut fiucis. Tradiþia ne spune cã Sfântul Pantelimon a fostucis sub un mãslin sãlbatic, care, îndatã dupã ucidereasfântului, a rodit în chip minunat. În momentul marti-riului, din cer s-a auzit un glas care a întãrit schim-barea numelui mucenicului în Pantelimon, adicã „celmilostiv”, pentru ca oricine-i cere ajutorul, cu credinþã,sã fie izbãvit de necazuri.

Sfintele sale moaºte sunt fãcãtoare de minuni,aducãtoare de pace ºi sãnãtate.

Aºadar, ºi noi, cei cuprinºi de tot felul de boli ºi desuferinþe, sã alergãm la rugãciune pentru ca Dum-nezeu, prin marea-I milostivire, sã ne vindece dedurerile cele trupeºti ºi sufleteºti!

Sfinte Mucenice Pantelimoane, roagã-te lui HristosDumnezeu pentru izbãvirea noastrã de boli ºi denecazuri! Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 14 (294) din 31 iulie 2010Pagina 6

În stânga dispozitivului Diviziei 9 Infanterie, pepantele înãlþimilor din faþa cotei 576, urcau sprecreastã câþiva ostaºi, rãsfiraþi într-un fir subþire: erauinfanteriºtii noºtri care terminau de ocupat poziþia deplecare la atac. Servanþii divizionului de aruncãtoarede mine al Regimentului13 artilerie îºi instalaserãrepede piesele pe poziþie, în dreapta ºoselei ºerpuitoarecare ducea la Banska Bystrica.

În dreapta, undeva în spatele unei pãdurici, focurileizolate de arme se transformarã, treptat, într-un rãpãitcontinuu, ce se tot apropia de poziþia artileriºtilornoºtri. Aceºtia vãzurã cum ºi în sectorul din stânga,unde domnise pânã atunci liniºtea, începuse acum oagitaþie neobiºnuitã. Treptat, la început ca un bâzâitnedefinit, apoi din ce în ce mai puternic, se desluºi vuitde motoare. Legãturile prin fir cu prima poziþie nu maifuncþionau. În acea clipã grea, dinspre pãdurice apãrusublocotenentul Gheorghe Ioneanu, urmat de doiostaºi. Unul dintre ei era sergentul Nicolae Dumitru.Aflându-se în primele linii ale infanteriei, la observa-torul înaintat, ofiþerul se oferise voluntar sã organizezeapãrarea apropiatã a bateriilor. Ofiþerul informã pecomandanþii de baterii despre un puternic contraatacinamic de-a lungul ºoselei Hor Micna - Banska Bystri-ca. El le transmisese ºi ordinul comandantului dedivizion de a opri cu orice preþ înaintarea inamicului, încazul cã acesta avea sã strãpungã poziþiile infanterieiromâne.

Sub presiunea forþelor superioare ale inamicului,infanteriºtii români au fost nevoiþi în cele din urmã, sãse retragã. În dispozitivul de luptã al marii unitãþi secrease o breºã, spre care se dirijau forþe duºmane. Sin-gurul obstacol care se mai ridica în calea hitleriºtilor îlconstituiau artileriºtii.

Înaintând precaut, din spatele unei coline apãrurãtrei tancuri duºmane. Dupã câþiva zeci de metri seoprirã. Era evident cã echipajele blindatelor eraustãpânite de tema de a nu da peste câmpuri de mine.Tancurile deschiserã focul de pe loc asupra artileriºtilorromâni. Sub sprijinul focului de pe tancuri, din ambelepãrþi ale ºoselei se apropiau, în salturi, infanteriºtiifasciºti, cu intenþia vãditã de a învãlui poziþiadivizionului de aruncãtoare.

Artileriºtii noºtri ºtiau ce au de fãcut. Preveniþi delocotenentul Ioneanu, ei îºi reglaserã între timp ele-mentele de tragere, pe direcþia contraatacului hitlerist.La apariþia duºmanului au deschis foc cu toate aruncã-toarele de mine. Când inamicul a ajuns la distanþa mi-nimã de tragere a aruncãtoarelor, muniþia se terminase.Dar ºi contraatacul inamic îºi pierduse din vigoareainiþialã!

De undeva din spate apãru la marginea ºoselei untun antitanc românesc. Acesta deschise focul asupratancurilor hitleriste. Un colos de oþel a fost nimicit doardin douã lovituri. Celelalte douã tancuri fãcurã caleîntoarsã.

Infanteriºtii duºmani se târau, însã, înainte, parcã învirtutea inerþiei. Sublocotenentul Ioneanu dãdu ordinservanþilor sã demonteze aparatele de ochire, pentru aface inutilizabile aruncãtoarele în cazul în care ina-micul ar pãtrunde în poziþiile bateriilor. Apoi, formã ogrupã de luptã din artileriºti, cu care ocupã o poziþie deapãrare în faþa dispozitivului divizionului. La adãpos-tul unei cute de teren, servanþii, în frunte cu sublocote-nentul înarmat cu un automat, primirã pe hitleriºti cuun foc puternic. Duºmanul ºovãia. Sesizând acestmoment, sublocotenentul Ioneanu se ridicã în picioare

ºi se avântãa s u p r aº i r u r i l o rrãrite aleinamicului.Mobil izaþ ide exemplulof i þerulu i ,servanþii îlurmarã cuurale puter-nice. Alãturide locote-nent se aflaºi sergentulN i c o l a eDumitru.

P u º c ami t r a l i e r ãc a r es u s þ i n e aatacul avuun incidentde tragere.Totuºi, ser-

vanþii continuarã sã înainteze, punându-ºi nãdejdea înbraþele ºi puºtile lor. Hitleriºtii furã nevoiþi sã deaînapoi în faþa iureºului ostaºilor români.

O armã automatã, duºmanã, continua sã mai tragãdin direcþia unui grup de pomi, având, pesemne, misi-unea sã acopere retragerea inamicului. Trãgãtoriiduºmani îºi îndreptarã focul mai cu seamã asuprasublocotenentului, care conducea cu pricepere miculgrup de ostaºi. Când nimeni nu se mai aºtepta, ofiþerulromân se poticni ºi cãzu la pãmânt. Piciorul stâng îi

f u s e s estrãpuns demai multeg l o a n þ ei n a m i c e .S e r g e n t u lD u m i t r u ,care se aflaîn imediatãapropiere, sehotãrî sãreaducã latãcere armaa u t o m a t ãcare þintiseîn coman-d a n t .Folosind cud i b ã c i eterenul, el seapropie târâºpânã la câþi-va paºi de locul de unde se auzea þãcãnitul sacadat alarmei automate. Mitraliera duºmanã era instalatãfoarte ingenios, în scorbura unui copac secular. Ea aputu fi descoperitã de sergent datoritã flãcãrilor de lagura þevii. Ajuns în spatele cuibului cu foc duºman,militarul se adãposti dupã un brad. De acolo slobozi uncartuº. Un fascist se prãbuºi la pãmânt. Celãlalt luã cuiuþealã mitraliera, împreunã cu banda de cartuºe ºi pis-tolul automat al celui cãzut ºi o luã la fugã. Sergentulse luã repede pe urmele lui. Îl ajunse înainte ca acestasã reuºeascã sã disparã în pãdure. Militarul românapucã din mers mitraliera, pe care hitleristul o ducea înspate. Fascistul speriat dãdu drumul armei. Sergentulpuse mitraliera capturatã în poziþie de tragere ºideschise focul asupra duºmanului. El susþinu cu focînaintarea camarazilor sãi.

Artileriºti au urmãrit inamicul circa un kilometru ºijumãtate. În fruntea lor se gãsea tot sublocotenentulIoneanu care, deºi grav rãnit, refuzase categoric eva-cuarea. Servanþii aruncãtoarelor de mine au menþinutapoi poziþia pe care o ocupaserã pânã în clipa în careau sosit, din spate, subunitãþile Regimentului 34 infan-terie.

Arhiva M.F.A. - M.St.M., dosarul nr. 296/4, filele29-31; Arhiva M.F.A., fondul decoraþii, dosarul nr.

94, fila 33 ºi dosarul nr. 106, fila 75; Arhiva M.M.C.,dosarul nr. 6, fila 201 ºi dosarul n6. 61, vol. I, filele

214-216.

Arti ler iº t i în urmãrirea inamicului

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

S f â n t u l M a r e M u c e n i c P a n t e l i m o nCartea din vitrinã

Vladimir NabokovOOrriiggiinnaalluull LLaauurreeii

În Co-lecþia deteatru, laHumanitasMul t ime-dia a apã-rut lucrarea„ P r o f u ' ”scrisã deJean-PierreDopagne.Mai jos vãvom reda os c u r t ãprezentarea cãrþii.

Profu'are cea mai frumoasã meserie din lume. E ca pãmân-tul, face sãmânþa sã încolþeascã. Erou modern, elrefuzã sã se dea bãtut, viseazã sã-i redea ºcolii sufle-tul pierdut. Acest idealist, zdruncinat de violenþa dinmediul liceal, comite o faptã ireparabilã, îºi împuºcãelevii din ultimul an de liceu. Pe parcursul lucrãriiautorul ne altereazã amintirile zilelor de ºcoalã pen-tru a ne speria, pentru a ne face sã râdem ºi mai alespentru a ne da de gândit.

„Reuºita excepþionalã a acestui text constã doarîn frumuseþea neobiºnuitã ºi deplinã a confesiuniisale. Puritatea acestei poveºti se transmite cel maisimplu prin adevãrul ei. Teatrul înseamnã - ideal -adevãr. Mergem la teatru uneori sã auzim adevãrul.Un adevãr pe care ºi noi îl gândim, dar nu avemcurajul sã-l rostim. De ce? Profu' îl spune. Îmiiubesc pãrinþii, pãstrez în suflet profesorii carem-au învãþat ceva, dar asta e o altã poveste. Cevarãu s-a întâmplat între timp ºi nu ºtiu dacã se vaîndrepta. Vreþi sã mã ajutaþi?"

- Iubitule, de ce alergi la fereastrã oride câte ori încep sã cânt?

- Ca sã vadã vecinii cã nu te bat.☺

Un infractor este interogat la poliþie:- Spune, dom’ le, ce-ai fãcut!- Pãi am furat o damigeanã cu vin...- ªi...?- Jumãtate am bãut-o...- ªi cu cealaltã jumãtate ce-ai fãcut?- Pai, am vândut-o...- ªi ce-ai fãcut cu banii?- I-am bãut!

☺Judecãtorul cãtre martor:- Ai vãzut cã vecinul tãu îºi bate

soacra?- Da domnule judecãtor.- ªi de ce n-ai intervenit?- Pãi, sã vedeþi, la început am vrut sã

intervin, dar când am vãzut cã o poate

bate singur...☺

O femeie bãtuta rãu se duce la doc-tor. Doctorul:

- Ce s-a întâmplat?- Nu ºtiu ce sã mã mai fac. De

fiecare datã când soþul meu vine acasãbãut, mã bate de mã rupe.

- Am un leac foarte bun pentru asta.Când soþul tãu vine acasã bãut, tu ime-diat iei o canã de ceai de muºeþel ºi facigargarã. Douã sãptãmâni mai târziu,femeia, arãtând proaspãtã ºi renãscutã,se întoarce la doctor.

- A fost o idee strãlucitã. De fiecaredatã când soþul meu venea acasã bãut,eu fãceam doar gargarã cu ceai demuºeþel, ºi el nici mãcar o datã nu m-aatins.

- Vezi dacã-þi þii gura?!☺

- Io amu m-oi duce, Marie, cã mi-a

sosit ceasul. Ascultã aici ce-þi spun.Maria, suspinând:- Zi, Ioane, ºi aºa oi face!- Sã þii gospodãria, Marie, sã nu

vinzi nimic, sã aibã ceva ºi copiii ãºtiacând or creºte mari.

Maria, suspinând:- Aºa oi face, Ioane...- Sã dai copiii la ºcoalã, sã iasã

învãþaþi, Marie!Maria, suspinând:- Aºa oi face, Ioane...- ªi mai vreau, Marie, ca dupã ce

m-oi duce, sã te mãriþi cu Gheorghe!- Da’…? Ioane, credeam cã Gheorghe

e duºmanul tãu cel mai mare.- Pãi tocmai d’aia!

Primii oameni aveau “fãlci de oþel”Dentiþia umanã nu este echipatã pentru a înlocui

trusa de scule, de aceea este recomandat sã evitãmfolosirea dinþilor pentru desfacerea obiectelor tari. Însãacest lucru nu era valabil ºi pentru strãmoºii oamenilor,susþin antropologii.

Un nou studiu publicat în revista “Proceedings ofthe National Academy of Sciences” relevã abilitãþileneaºteptate ale oamenilor primitivi, care au trãit înurmã cu 2,5 milioane de ani. Maxilarele acestora eraufoarte rezistente ºi puternice, ceea ce le permitea sã seadapteze cu uºurinþã la schimbãrile resurselor de hranãdin mediu. O echipã internaþionalã de cercetãtori areuºit sã reconstituie pe computer craniul unui exem-plar din specia Australopithecus africanus. Maxilareleacestuia erau foarte puterniceºi cu ajutorul lor, hominidulreuºea fãrã nici o problemã sãspargã nuci, seminþe sau sãmestece hranã tare.

Imaginile computerizate au descris exact, modul încare craniul acestuia putea sã susþinã un asemeneaefort. “Alimentele de tipul nucilor sau seminþelorfãceau parte dintr-o strategie importantã desupravieþuire în perioadele de schimbare a climatului,care aduceau cu ele ºi o inevitabilã lipsã a hranei”,declara Mark Spencer, unul dintre participanþii laproiect, profesor în cadrul Arizona State University.

Sursa: Science Daily

În România s-aa descoperitun palatul al împãratului Traian

Ruinele vechi de aproximativ 2000 de ani ale unuipalat ridicat de legionarii romani pentru împãratul Tra-ian în anul 101 au fost dezgropate anul trecut în loca-litatea Zãvoi, din judeþul Caraº-Severin.

Palatul, care se aflã pe locul cimitirului din locali-tate, ar fi fost folosit de împãratul Traian în primulrãzboi daco-roman, din perioada anilor 101 – 102.Descoperirea arheologicã este una dintre cele maiimportante din ultimul deceniu.

Evenimentul a adus deja satul Zãvoi în atenþiaistoricilor ºi a arheologilor din toatã lumea, care, pebaza structurilor bine prezervate scoase la luminã, con-siderã cã situl va furniza informaþii importante, pânãacum necunoscute, despre cultura daco-romanã.

Stilul arheologic al construcþiei este unic în Româ-nia. Respectã întocmai tradiþia romanã a structurilor cuturnuri. Cel mai probabil, vestigiile din Zãvoi vor fi

restaurate, conservate ºitransformate în obiectivturistic, ceea ce cu sigu-ranþã va mãri numãrul devizitatori în zona, depasionaþi sau de curioºi.

În viitorul apropiat însã, sãpãturile vor deveni siste-matice, iar întreaga zonã se va transforma într-un sitarheologic de muncã intensã, conform echipei coordo-nate de cercetãtorul Adrian Ardet de la Muzeul deEtnografie din Caransebeº.

Sursa: Discoveryon

Devas ta to ru l fa l x dac i c Simplã unealtã de ucis sau piesã de muzeu? Cea mai

importantã armã albã i-a stat omului alãturi o bunã partedin istoria sa. De fapt, au fost atât de apropiaþi, încât demulte ori istoria s-a scris, la propriu, cu sabia.

Strict tehnic vorbind, sabia este expresia funcþionalã aprimelor cuþite ºi pumnale, diferenþierea având loc lasfârºitul Epocii Bronzului (în urmã cu circa 5-6 milenii),când armelor din cupru ºi bronz au început sã le fie ataºatelame lungi, în formã de frunzã de salcie, cu un singur tãiº.Încã, foarte putini români ºtiu cã strãmoºii lor au creat ceamai înfricoºãtoare sabie a Antichitãþii ºi nu numai. La ori-gine o simplã secerã, derivatã din romphaya tracicã, falxula fost o sabie creatã exclusiv de daci ºi cunoscutã numai înspaþiul geto-dacic. Avea lama lungã ºi curbatã, ascuþitã pepartea concava ºi prevãzutã, de obicei, cu un mâner dinlemn, unele exemplare descoperite prezentând ºanþuri pen-tru scurgerea sângelui. Pumnalul dacic se numea sica ºi eraasemãnãtor ca formã falxului. Toate populaþiile vecineînvãþaserã repede sã se teamã de sabia dacilor, cãci, înmâinile unui luptãtor încercat, aceasta reteza absolut orice,graþie formei sale unice. Arme, armuri, scuturi, oameni, cai– nimic nu rezista unei lovituri de falx. Tãierea în sine sefãcea printr-o miºcare combinatã de lovire ºi de apãsare înjos, amplificatã prin folosirea ambelor mâini. În plus,datoritã vârfului ascuþit ºi curbat în jos, sabia putea pene-tra uºor coifuri ºi armuri. Dacii se foloseau de falx spre a-ºi croi drum prin inima unitãþilor îmbrãcate în armurã saupentru respingerea atacurilor declanºate de cãlãreþi, faptdevenit posibil datoritã lungimii falxului.

Deoarece aveau nevoie de spaþiu pentru a-ºi folosi câtmai eficient armele, dacii luptau în formaþiuni mici, gru-paþi în formã de triunghi cu vârful orientat înainte. Pentrucã putea produce uºor rãni grave sau amputãri, falxul agenerat atâta groazã în rândul legionarilor romani, încâtarmurierii din Imperiu au creat un nou tip de coif, echipatcu doua benzi groase de metal aºezate transversal, pentrua rezista loviturilor devastatoare. Dupã cucerirea parþiala aDaciei, romanii plãteau pentru un falx echivalentulgreutãþii sale în aur.

Urme ale acestei arme au fost descoperite în multeaºezãri de la noi, la Piatra Craivii, Cãpâlna, Cugir,Coþofeneºti, Piatra Neamþ, Popeºti.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (294) din 31 iulie 2010

Pagina 7

Doi liceeni reconstruiesc Româniapentru Google Earth

O întreagã reþea mondialã de desena-tori 3D lucreazã la reconstrucþia virtualãa planetei. Una dintre cele mai cunoscuteaplicaþii este ilustrarea clãdirilor din ma-rile oraºe ale lumii, care pot fi vizualizatecu programul Google Earth. Modelatoriifolosesc fotografiile reale ale clãdirilor pecare vor sã le ilustreze ºi apoi, cu ajutorulunui program special, realizeazã copiiletridimensionale ale imobilelor pe care

ulterior, prin intermediul internetului, leoferã spre vizionare lumii întregi. Lumease reconstruieºte de câþiva ani încoace.Din temelii. Oraºe, cetãþi, biserici, dru-muri. Dar nu se mai folosesc piatra,cãrãmida, betonul, sticla sau oþelul. Iarconstructorii nu mai utilizeazã lopata ºimistria. E suficient mouse-ul. Zidurilesunt creionate pe calculator. Dintr-unclick este sãpatã fundaþia viitoareiclãdiri, apoi dintr-o altã comandã a tasta-turii sunt conturaþi pereþii, acoperiºul,ferestrele. Pe urmã apar strãzile, maga-zinele, parcurile. Poþi chiar sã te întorci

cu mii de ani în urmã, tot printr-o simplãcomandã a computerului, sã dai o fuga înRoma anticã. Ai privilegiul sã pãtrunzi înintimitatea vieþii din timpul împãratuluiConstantin, vizitând case, temple,brutãrii. Vorbim în acest caz de un pro-gram oferit de cãtre Universitatea dinVirginia, SUA.

Un oraº virtual se naºte aproape cât aibate din palme. Veneþia a fost remodelatãîn numai 27 de ore. S-au folosit 250.000de fotografii ale tuturor clãdirilor ºi mon-umentelor din acel loc. Imagini transpuseapoi într-un proiect conceput de spe-cialiºti ai Universitãþii din Washington.România a intrat ºi ea în mijlocul acestui„ºantier” deschis la scarã planetarã, dupãce Sibiul, Piteºtiul, Constanþa, Iaºiul,Braºovul, Clujul ºi Bucureºtiul au fostincluse în noua lume animatã de unghiuridrepte, culori ºi lumini.

Oraºele din România au intrat ºi eleîn acest proces de reconstrucþie virtualãcu ajutorul unor pasionaþi ai tehnologiei3D, mulþi dintre ei aflaþi la vârsta ado-lescenþei.

Doi adolescenþi ºi un student recon-struiesc România din temelii. Casa Pre-sei, Palatul Cotroceni, Universitatea deArhitectura “Ion Mincu” ºi Cazinoul dinConstanta se numãrã printre lucrãrile lorminuþioase. Tinerii spun cã dupã ce le-auapãrut modelele pe Google Earth auînceput sã primeascã ºi oferte de con-tracte. Sumele primite au fost mici, dar,dupã cum singuri recunosc, cariera loreste abia la început de drum.

Prima afacere concretizata a venit dinRomânia – au primit 25 de euro. Apoi,s-au ales cu 100 de euro. Salariile dinOccident, ale modelatorilor si animato-

rilor care lucreazã cu imagini virtuale,sunt de cel puþin 4.000 euro, ba chiar ºi10.000 euro pentru cei care fac lucrãri deanvergurã. Aºa cã o eventualã oferta depeste graniþã are ºanse de a schimba pla-nurile de viitor ale celor tineri.

Nokia a introdus funcþia de radar

pe telefoanele saleFinlandezii de la Nokia au prezentat,

la centrul de cercetare din Helsinki, unnou concept de radar mobil capabil sãdetecteze, folosind undele electromagnet-

ice, viteza ºidirecþia dedeplasarea aobiectelor.

La centrulde cercetareNokia, finlan-

dezii au demonstrat cã un telefon mobilprevãzut cu noua funcþie RADAR (RadioDetection And Ranging) poate mãsuraviteza ºi direcþia de deplasare a unuiobiect, aºa cum face un radar obiºnuit.Conform finlandezilor, acest conceptînseamnã noi posibilitãþi pentru utiliza-tori de a interacþiona cu telefonul mobil,cum ar fi controlul prin gesturi.

De asemenea, pe baza acestui conceptse pot crea aplicaþii inedite în domeniidiverse: sport, divertisment sau siguranþapersonalã. Conceptul montat în interiorulautovehiculelor ar putea contribui evi-dent la evitarea accidentelor de circulaþie,anticipând traiectoria ºi viteza maºinilor,calculând în acelaºi timp diversemanevre de evitare.

V-U-S-A-A-A-HIPNOTIZATOR-SOTRON-CERT-NATO-ROMANIA-REST-TARIFE-TIC-OLAR-INS-A-ASCUTIS-TO-CA-CANOTOR-M-USA-TRALALA-BRUTARI-DUET-ILICE-CARNI-CUTII-ALTITE

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Amorul propriu cel mai iscusitsãvârºeºte multe greºeli împotrivaadevãratelor sale interese.

- Oamenii uitã binefacerile ºi jigni-rile pentru cã sunt uºuratici.

- Împrejurãrile prielnice nu facaltceva decât sã aþâþe dorinþele unoroameni necumpãtaþi din fire.

- Existã o admiraþie a temperamen-tului la care reflecþia nu are nici ocontribuþie.

- Statornicia înþelepþilor poate fiîntemeiatã pe pãrerea pe care o audespre posibilitãþile lor.

- Cu excepþia unei mari vanitãþi,eroii sunt croiþi ca toþi oamenii.

- Orgoliul nu este mai egal în toþioamenii, decât ambiþia sau curajul.

- Experienþa ne îndreptãþeºte neîn-crederea, dar nimic nu poate justificaînºelãciunea.

- Nu eºti destoinic când cunoºtipreþul lucrurilor, dacã nu-i adaugiarta de a le dobândi.

- Adevãrul, în orice s-ar gãsi, nupoate fi eclipsat prin nici o compara-þie cu un alt adevãr.

- Arta rãzboiului este mai vastã, mainobilã ºi mai strãlucitoare decât artapoeziei.

Selecþie realizatã deColonel(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

““ FF II GG UU RR II DD EE SS TT II LL ””CIUPEªTE LA

CÂNTARE

PILOÞI ÎN ªA

NOSTALGIE

TRASE PEJOS

MÂNÃCALULE!

A FACE LECTURÃ

TRASE DINPUªCÃ

ÎN SCRIN!

ARMATELELUI VODÃPLANTÃTEXTILÃ

FETE

CIUPEªTE LASÂNGE

FOSENAZALE

STRADÃSCURTÃ

A MÂNCAIEPUREªTE

SUSPENDAT

A RÃNI CUSABIA

A GARA

DIN CINCI!

SUBSEM-NATUL

URCATÃTREAPTÃ CU

TREAPTÃ

PODGORII

SIMBOL DEAUR

DOCU-MENT

SCUND!

CURG DINZDRENÞE

LIMBA LUIDANTE

ÎN ATAC

A DA CU PICIORUL

“CLAXONUL”RÃCELII

VERDELEDEªERTU-

LUI

O ZI ÎNURMÃ

LUATOSTATIC

FECIOARÃ

NUNE!

PÃRÃSIT ÎNFINAL

CUTE!

TRAS LAFAÞÃ

A PUNECAPAC

E CU CAPULÎN NORI

CEI DINURMÃ

BRASERIEAFIRMAÞIE

LACUNUNIE

RESORT

TÃRIIOBÞINUTE LA

CAZAN

BÃNUÞULAMERICIISITÃ DEMÃLAI

TEL!

ACELAªIRET DE

MÃRÞIªOR

CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .14 (294) din 31 iulie 2010Pagina 8

A l p i n i a d a v â n ã t o r i l o r d e m u n t e

O r i e n t ã r i s t r a t e g i c e a l e m a n a g e m e n t u l u i f i s c a l i t ã þ i i î n R o m â n i a(urmare din numãrul trecut)

Munca la negruExistã, în mod evident, o mare diferenþã intre veniturile oficiale

ºi cele efectiv realizate. Statisticile oficiale înregistreazã permanentun numãr sporit de ºomeri, iar dintre persoanele angajate în muncãun procent semnificativ realizeazã venituri care nu pot asigura subnici o formã existenþa unei persoane. Totuºi, chiar ºi în acestecondiþii, parte importantã a populaþiei nu are reacþia fireascã înasemenea situaþii, cãutarea unui loc de muncã, fiind în multe cazurio problemã formalã, eventual ca o variantã tranzitorie spre o nouãperioadã de ºomaj.

Una din explicaþiile ce pot motiva aceastã situaþie este muncala negru. Expresia, de altfel sugestivã, defineºte activitateadesfãºuratã fãrã respectarea reglementãrilor impuse de legislaþiamuncii ºi cea fiscalã. Sfera de cuprindere este foarte largã, de laactivitãþile casnice, gospodãreºti, comunitare, trecând prin muncaîn agriculturã, construcþii, diverse ramuri industriale, uneori, inclu-siv de înaltã tehnicitate.

Motivaþia practicãrii muncii la negru, clandestine este la fel devariatã. Specificul economic al unor perioade, tradiþia, legislaþiasunt elemente care determinã comportamentul cetãþenilor. Legis-laþia stabileºte în principal: limitele minime ºi maxime de vârstãpentru exercitarea anumitor meserii ºi, în mod particular, ocroteºtecopiii, interzicând exploatarea acestora; condiþiile de naturã tehnicãºi normele de protecþie a muncii specifice fiecãrui domeniu; li-mitele timpului de muncã, odihnã, condiþii ce trebuie asiguratelucrãtorilor; mãsuri pentru protejarea forþei de muncã din fiecarestat sau, dupã caz, de atragere a forþei de muncã din alte state.

Tradiþia, supusã în general unor reguli nescrise, marcatã înultimii ani de o tendinþã uneori accentuatã de disoluþie a autoritãþiice o exercitã, este, totuºi, un element hotãrâtor pentru activitateaunor importante grupuri sociale. Pot fi amintite, în acest context,adevãrate monopoluri exercitate de locuitorii anumitor zone îndesfãºurarea unor activitãþi, situaþie repetatã timp de generaþii, obi-ceiul învãþãrii unor îndeletniciri de la vârste fragede, cu metodedure, apoi migrarea sezonierã sau migrarea din fostele colonii cãtremetropole.

Specificul economic determinã de asemenea, comportamentulcetãþenilor, zonele subdezvoltate, perioadele de recesiune econo-micã, tranziþia economicã, reorientãrile ºi remodelãrile economiceimpun forþei de muncã compromisuri importante pentru asigurareasubzistenþei. Problema capãtã forme accentuate în cazurile situatela cele douã extreme ale pregãtirii profesionale. În multe activitãþisubterane sunt folosite la munci brute slab salarizate persoane evi-dent fãrã instrucþie, care, intr-o anumitã situaþie ar putea da foartepuþine relaþii ºi ar avea o credibilitate scãzutã. La cealaltã extremãse situeazã persoanele care beneficiind de o instrucþie ºi o capaci-tate intelectualã ridicate, sunt dispuse, contra unor recompense pemãsurã sã se implice în organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþisubterane. Din cele prezentate rezultã cã motivaþia ºi implicit ve-niturile realizate din munca la negru sunt foarte diverse.

Consecinþele generate de acest fenomen sunt la rândul lorimportante, inclusiv cu rezonanþã în viitor, atât pentru persoanelepropriu-zis implicate, care, pe lângã încãlcarea unor norme legale,sunt lipsite ºi de asigurãrile sociale, cât ºi pentru stat care evidentva trebui intr-o anumitã perspectivã sã aloce fonduri inclusiv pen-tru asistarea socialã a multora dintre aceste persoane.

Activitãþile criminaleEste cea mai periculoasã componentã a economiei subterane ºi

cuprinde: activitãþile de producþie, distribuþie ºi consum de droguri,traficul de arme, traficul de materiale nucleare, furtul de automo-bile, prostituþia, traficul de carne vie, corupþia. Faptele în sine pre-supun o încadrare strict juridicã, dar analizându-se la nivel defenomen, se constatã cã pericolul social recunoscut de societate este

dublat de un pericol economic la fel de grav, chiar dacã este maipuþin evident ºi studiat. Activitãþile criminale precum traficul dedroguri, de armament, de material nuclear sunt o realitate pe care osesizãm destul de des prin intermediul unor ºtiri de senzaþie dar înspatele acestor activitãþi circulã sume uriaºe, generatoare de ade-vãrate fluxuri economice financiare.

O caracteristicã de asemenea importantã a activitãþii criminaleeste caracterul organizat transfrontalier, putându-se astfel con-cluziona cã principalele legãturi în plan internaþional ale economieisubterane sunt cele generate de criminalitatea organizatã. Scopultuturor acestor acþiuni este, în mod evident, obþinerea unor venituriimportante ºi plasarea lor în economia oficialã.

Motivele care stau la baza criminalitãþii organizate pot fi une-ori de natura politicã, religioasã, dar, chiar ºi în aceste cazuri, estevorba de o interfaþã, crima organizatã având în mod evident ten-dinþe de suprapunere cu economia subteranã dându-i acesteia uncaracter organizat, preluând disponibilitãþile financiare ºi oportu-nitãþile create de alte activitãþi componente.

În analiza celorlalte componente ale economiei subterane s-auîntâlnit situaþii a cãror încadrare în aceastã structurã este fãcutãîntrucâtva la limitã funcþie de o anumitã conjuncturã, disfuncþiile pecare respectivele activitãþi le pot genera economiei sunt minime iarposibilitãþile de integrare în economia oficialã sunt reale. Spredeosebire de aceste situaþii, activitãþile incluse în sfera crimina-litãþii sunt în mod evident distructive. Este suficient contactul cuformele de manifestare a economiei oficiale pentru a amplificadezechilibre economice ºi pentru a genera cheltuieli uriaºe în sco-pul combaterii fenomenului în sine sau a efectelor sale.

În mod particular se impune a fi menþionatã operaþiunea detransfer a sumelor obþinute ca urmare a activitãþilor criminale îneconomia oficialã, activitate cunoscutã sub denumirea de spãlare abanilor. Istoria scurtã a acestui concept are ca origine creºtereafenomenului de trafic de droguri la nivel internaþional ºi, în con-secinþã, spãlarea banilor este operaþiunea ce urmãreºte plasareasumelor astfel obþinute în activitãþi economice licite. În prezent,nevoia de spãlare a produselor rezultate din infracþiuni, pentru aascunde originea lor criminalã, este legatã de o gamã largã de acti-vitãþi criminale. Acest fenomen de plasare în economia oficialã abanilor proveniþi din activitatea criminalã a cuprins în jocul sauimportante segmente ale sistemului financiar bancar internaþional.

Pericolul generat de aceastã situaþie este major, chiar dacãdatoritã unor interese imediate se încearcã minimalizarea sa.Pãtrunderea masivã a banilor negri în circuitele financiare oficialepoate permite reprezentanþilor criminalitãþii organizate accesul ladeciziile importante ce vizeazã funcþionarea economiei mondiale.Consecinþele pãtrunderii capitalului obþinut din activitãþi criminaleîn economia realã sunt similare efectelor devastatoare ale poluãriipentru naturã ºi pot avea efect ireversibil.

Tranziþia României de la economiaplanificatã la economia de piaþã

Tranziþia României de la economia planificatã la economia depiaþã a devenit un mediu favorizant pentru manifestarea economieisubterane. La începutul anilor 1990, economia româneascã se aflaîntr-o situaþie particularã generatã de efortul imens derulat pe totparcursul anilor 1980 pentru plata datoriei externe ºi realizarea con-comitentã a unui plan investiþional exagerat, dar ºi de modul violentîn care a avut loc schimbarea de sistem.

Dupã 1980, s-au diminuat drastic importurile, limitându-senumai la materiile prime necesare funcþionãrii unor ramuri indus-triale, eliminându-se cele din sfera bunurilor de consum, deºi piaþainternã nu era pregãtitã sã le producã, s-a orientat producþia exclu-siv cãtre export, indiferent de condiþiile economice–rentabilitate,eficienþã, curs de revenire. Investiþiile au fost dirijate cãtre sectoareîn care amortizarea presupune perioade foarte lungi de timp, iarfinanþarea acestora nu era asiguratã, bazându-se în multe cazuri

exclusiv pe munca nesalarizatã. În mod similar s-au petrecutlucrurile ºi în agriculturã, unde baza a constituit-o forþa de muncãîmbãtrânitã ºi unde elementele de progres tehnic au fost o prezenþãsporadicã. Toate acestea au condus la izolarea economicã, chiar ºiîn cadrul sistemului socialist, unde România se remarcã prin lipsatotalã de transparenþa, dialog ºi deschidere spre realitãþi economiceºi sociale evidente.

Multe din mãsurile economice propuse imediat dupã începutulanului 1990 au fost arbitrare, contradictorii sau, datoritãnecunoaºterii mecanismelor de funcþionare a economiei de piaþã,aplicarea lor a fost secvenþialã ºi lipsitã de eficienþã. Eroarea prin-cipalã a constat în falsa convingere cã desfiinþarea planificãrii cen-tralizate, liberalizarea comerþului, a preþurilor, sunt condiþii sufi-ciente pentru apariþia unui sistem de piaþã care sã conducã automatla realizarea bunãstãrii. Realitatea s-a dovedit mult mai complexã,mai durã, demonstrând cã introducerea mecanismului pieþei esteposibil numai paralel cu construcþia unui context socio-economicfavorabil. Analizând momentul 1990 din punct de vedere al mani-festãrilor economiei subterane, constatãm cã, din cele trei compo-nente anterior prezentate, îºi fãceau simþitã prezenþa frauda fiscalãºi, în mai micã mãsurã, munca la negru. Lipsa cronicã de pe piaþãa unor produse de strictã necesitate, criterii ºi metode aberante deplanificare a vânzãrii etc. au generat ºi dezvoltat o piaþã paralelã dedimensiuni considerabile. Deºi nu pot fi prezentate statistici, esteimportant de subliniat cã în ultimii ani ai deceniului opt s-a renunþatpractic la importul de cafea ºi þigãri cu filtru, piaþa acestor produsefiind cedatã conºtient economiei paralele. Prezentarea acestoraspecte poate apãrea un detaliu nesemnificativ dar trebuie þinutseama cã prin sistemul de taxe ºi impozite aceste produse acoperãpeste 15 procente din veniturile bugetului unui stat. De asemeneatrebuie amintitã importanþa pieþei paralele în asigurarea unor pro-duse de uz cosmetic-igienic, apoi textile ºi chiar bunuri electrocas-nice. Periodic, pe parcursul deceniului nouã s-au înregistrat crizefoarte puternice de produse de stricta necesitate: ulei, diferitelegume, detergenþi.

Motivaþia clasicã, respectiv producþia insuficientã, lipsa dematerii prime, dezinteresul ºi incompetenþa unor factori de decizie,nu poate fi negatã, dar, analizând post factum cele prezentate, con-siderãm cã o parte importantã a tuturor acestor situaþii a fost provo-catã conºtient ºi a cãpãtat dimensiuni amplificate, fiind generatoarede importante câºtiguri ilicite pentru anumite structuri profesionalecare prin aceste activitãþi au fãcut trecerea de la modesta piaþã para-lelã la structurile organizate ale economiei subterane, acumulândimportante venituri ilicite.

Aceastã evoluþie a fost stimulatã de haosul legislativ care a ca-racterizat perioada imediat urmãtoare momentului 1989, când, înspatele unor îndelungi ºi repetate teorii despre echitate ºi corectitu-dine, s-au derulat importante operaþiuni necontrolate, oneroase.Astfel, legislaþia economicã a apãrut cu întârziere, neadaptatã rea-litãþii, încercând cu stângãcie sã împace concomitent ºi imensulaparat birocratic de stat, dar sã ºi promoveze mãsuri de stimulare ainiþiativei private.

În fapt, rezultatul acestor mãsuri s-a concretizat în blocareaîntregului sistem economic, respingerea potenþialilor mari investi-tori, scurgerea fãrã control a avuþiei naþionale ºi concentrarea arti-ficialã a unor importante valori materiale ºi bãneºti în mâinilecâtorva oameni de afaceri. Adãugând la aceste elementenecunoaºterea de cãtre funcþionarii aparatului de stat a principiilorde funcþionare a economiei de piaþã, precum ºi corupþia ce a cuprinsaceste categorii profesionale, a rezultat mediul economico-socialfavorizant pentru economia subteranã.

(continuare în numãrul urmãtor)Doctorand Pop Lucica,

Maior drd Demidov Nicolae

Din pãcate, datoritã periodicitãþii quasi-aleatorii ale ediþiiloranterioare, nu avem o bazã de date pentru a face unele com-paraþii cu rezultatele din trecut.

De menþionat cã nici în aceastã zi vremea nu a þinut cu con-curenþii. Concursul a început pe ceaþã ºi, chiar dacã aversele dinziua precedentã i-a ocolit, noroiul din poteci a fost un obstacoldestul de serios, mai ales pe ultima parte a traseului.

Proba de ºtafetã alpinã ºi executarea tragerilor din poligonau pus punctul final la cea de a VI-a ediþie a Alpiniadei vânãto-rilor de Munte. Am profitat de moment ºi am pus câteva între-bãri maiorului Florentin Ianoºiu-Hangan, unul dintre principaliimembri ai staff-ului tehnic al competiþiei.

— Domnule maior, Alpinida vânãtorilor de munte esteaproape de sfârºit. Mai sunt tragerile de mâine, care vor darezultatul final, dar cred cã puteþi trage unele concluzii. Caresunt acestea?

— Am participat ca ºi concurent la multe dintre ediþiileAlpiniadei vânãtorilor de munte ºi, de asemenea, am ºi organi-zat concursuri. Pot sã spun cã a fost una dintre cele mai reuºitela care am participat, atât ca ºi concurent cât ºi ca organizator.Traseele au fost bine alese, am avut la dispoziþie o echipã deinstructori din cadrul Bazei de Instruire pentru Vânãtorii deMunte, cu care am reuºit sã stabilim niºte trasee extraordinare(au fost foarte bine apreciate de cãtre participanþi). Impresiageneralã asupra concurenþilor este cã pregãtirea lor se ridicãdestul de sus, însã nu foarte sus cum ne-am fi aºteptat, însã afost totuºi opregãtire bunã. Aufost ºi unele sin-cope, însã acesteasunt inerente con-cursurilor sportive.Dar, în cele dinurmã asta este fru-museþea concursu-lui: unii câºtigã ºialþii pierd. Dacã arfi toþi câºtigãtorin-ar mai fi intere-sant, nu?

— În ceea cepriveºte comporta-mentul sportivilordin loturile unitã-

þilor, pe perioada competiþiei, ce puteþi spune? Ce loturi au ieºitîn evidenþã din punctul dumneavoastrã de vedere?

— În primul rând m-a impresionat fair-play-ul tuturor con-curenþilor. Apoi am fost impresionat de spiritul de echipãdovedit de cei de la Batalionul 24 Vânãtori de Munte din Mier-curea Ciuc ºi, de asemenea, de cãtre cei de la Brigada 62 Vânã-tori de Munte; la fel cei de la Vatra Dornei. Un punct pozitiv ºipentru cei de la Brigada 2 Vânãtori de Munte, þinând seama cãau fost solicitaþi ºi în exerciþiile de pregãtire de la Cincu (cãpi-tanul Liviu Gaiþã a venit direct de la Cincu ºi a participat la pro-bele de cãþãrare n.red.) s-au comportat, totuºi, neaºteptat debine faþã de aºteptãrile pe care le aveam de la ei.

— În condiþiile în care bugetul alocat Ministerului ApãrãriiNaþionale, va permite reeditarea Alpiniadei, v-aþi gândit undeveþi organiza ediþia a VII-a?

— Ideea noastrã este s-o organizãm tot aici, în zonã, întrucâtse poate ajunge uºor ºi intenþia noastrã este ca de-aici înainte sãdesfãºurãm viitoarele ediþii ale concursurilor vânãtorilor demunte din doi în doi ani alternativ, vara ºi iarna. Dorim astfel sãtestãm pregãtirea vânãtorilor de munte ºi sã reînnodãm tradiþiaacestor concursuri. Este evident cã vor fi fonduri din ce în cemai puþine de-acum încolo ºi ne gândim la un sistem de organi-zare care sã nu implice cheltuieli din partea MinisteruluiApãrãrii Naþionale ºi sã acoperim cheltuielile cu fonduri dinafarã ºi, eventual, cu participarea modicã a concurenþilor.

Vineri, 9 iulie, la ora 10, pe platoul din faþa Cabanei Vânã-

torilor de Munte (Dihamul Militar, cum este cunoscutã printreturiºti) a avut loc festivitatea de închidere. A participat, ºefulDoctrinei ºi Instrucþiei din SMFT – care este ºi preºedintelecomitetului de organizare al Alpiniadei – generalul de brigadãMihai Ciungu, însã au fost invitaþi ºi comandanþii unitãþilorcare au fost reprezentate în competiþie, împreunã cu cadre mi-litare în rezervã din arma vânãtori de munte. Colonelul (rtr.)Gheorghe Suman – unul dintre cei mai cunoscuþi vânãtori demunte – a þinut, cu aceastã ocazie, un discurs privind istoriaaceste competiþii.

Clasamentu l f i na l Dupã trei zile de concurs a venit momentul sã se tragã linia

finalã ºi sã se facã totalul. Aºa cum era de aºteptat, tragerile cuarmamentul de infanterie au tranºat poziþiile pe podium, ceea ceeste ºi normal fiind vorba de concursuri aplicativ-militare. Aºacum remarca unul dintre organizatori, ca rãspuns la obiecþiaunor concurenþi cã sunt prea mari penalizãrile per cartuº,cãþãrarea, rapelul sau deplasarea în teren variat sunt doar niºtemodalitãþi prin care militarii ajung la obiectiv; odatã ajunºiacolo ei trebuie sã-ºi îndeplineascã misiunea prin luptã, ceea ceimplicã executarea tragerilor.

Trecând peste bucuria victoriei ºi regretul de a rata podiu-mului, Alpiniada a rãmas o competiþie a cavalerilor în care dis-ciplina de concurs ºi fair-play-ul au fost cuvintele de ordine.

În discursul de închidere, preºedintele comitetului de orga-nizare, generalul de brigadã Mihai Ciungu, remarca: „Suntbucuros cã am reuºit sã reluãm, dupã mai mulþi ani, aceastãtradiþie ºi sper cã vom continua acest lucru. Este un pas fãcut,un pas important, ºi meritã sã continuãm. Vreau sã lemulþumesc, în primul rând, tuturor participanþilor. Sã ºtiþi cãtoþi cei care sunteþi aici, în faþa noastrã, aþi avut de câºtigat. Înacelaºi timp trebuie sã recunoaºtem totuºi cã celor mai buni,celor care într-adevãr au demonstrat acest lucru, trebuie sã li serecunoascã meritele iar materializarea acestora sunt în mâinileºi în faþa dumneavoastrã. Vreau sã vã rog sã consideraþi cã toþicei de aici aþi fi putut sã obþineþi toate premiile posibile. Însã,din opt loturi participante nu pot fi premiate decât trei; aºa cãcei care astãzi nu au urcat pe podium vor avea ºansa revanºei laurmãtoarea ediþie. Mi-ar plãcea ca atunci sã vãd la fiecare lotmãcar o diplomã. Înainte de a încheia aº vrea sã vã spun cã nutrebuie sã pãrãsiþi ideea de a vã pregãti în continuare. Pregãtiþi-vã în continuare, demonstraþi cã sunteþi într-adevãr profe-sioniºti, demonstraþi cã într-adevãr ºtiþi sã utilizaþi cu mãiestrietot ceea ce terenul muntos ne oferã”.

(urmare din pag. 3)