T IB I SCUSPublicaþie editatã de Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii Tibiscus Timiºoara

Anu l I X n r . 4 (52 ) ma i - ii u n i e 2006

Tibiscus15 ani

p . 3Scheeledin noulaTimiºoara

p. 4TârgulFacultãþilor

p . 13Oamenide seamãaiBanatului

p . 1 1Primarevistã deculturãurbanã

p. 5Ciclism laTibiscus

p . 15

Se conferã diploma Profesor Honoris Causa Domnuluiprof.univ.dr.ing.dhc. AUREL CAROL NANU, cu ocaziaîmplinirii a 15 ani de la înfiinþarea Universitãþii „Tibiscus”din Timiºoara. Este cea mai mare distincþie pe care o poateacorda universitatea noastrã în condiþiile actuale.Distincþia se acordã pentru meritele deosebite în cepriveºte înfiinþarea Universitãþii „Tibiscus” ºi dezvoltareaacesteia, în calitatea sa de prim rector al instituþiei deînvãþãmânt superior nou create.Profesorul Aurel Nanu a avut forþa moralã ca în 1991 sãgireze cu prestigiul sãu imens o instituþie care nu aveaprecedent în România – o instituþie de învãþãmânt superiorparticularã – ºi sã înfrunte opiniile etatiste ostile care s-aumanifestat în acea vreme. Experienþa sa de profesor cu ostrãlucitã carierã ºi de cercetãtor într-un domeniu nou –tehnologiile neconvenþionale – pe care l-a iniþiat în Românias-a reflectat pe deplin în organizarea ºi activitatea noiicreaþii. Simpla sa prezenþã în fruntea ºcolii de învãþãmântsuperior abia nãscute a adus liniºtea ºi siguranþa necesarãactivitãþii cadrelor didactice care s-au angajat, poate cumultã nesiguranþã în suflet, în posturile oferite de aceasta.Nu putem enumera, în condiþiile ceremoniale ale acestuicuvânt, toate meritele Rectorului Universitãþii „Tibiscus”,

Aurel Nanu. Dar, o iniþiativã de succes, care a dus la dez-voltarea structuralã a universitãþii, meritã sã fie amintitã.Este vorba de înfiinþarea Facultãþii de Limbi ModerneAplicate, conceputã împreunã cu domnul prof. univ. dr.Sergiu Drincu, primul ei decan.Rectorul Universitãþii „Tibiscus” din Timiºoara, prof. AurelNanu a deschis porþile multor relaþii, necesare noii instituþii,cu oameni de ºtiinþã din þarã ºi din strãinãtate, cu persona-litãþi marcante ale vieþii publice. Respectul de care s-a bucu-rat ºi se bucurã, preþuirea oamenilor, s-a reflectat ºi asuprainstituþiei pe care a condus-o timp de opt ani.Pentru cele spuse mai înainte ºi pentru mult mai multe altemerite nespuse în cuvântul meu, îi înmânãm diplomaProfesor Honoris Causa a Universitãþii „Tibiscus” dinTimiºoara, conform Hotãrârii Senatului universitãþii noastredin ºedinþa din 25 mai 2006.Dorim prof.dr.ing AUREL CAROL NANU viaþã îndelungatã ºimulte bucurii !

Cuvântul Rectorului Universitãþii „Tibiscus” Prof.univ.dr. Cornel HARANGUª

la ceremonia de decernare a distincþiei

Primul rector al Universitãþii „Tibiscus“ a primit

titlul de Profesor Honoris Causa

2 opinii tibiscus

„Tibiscus” este o publicaþie nealiniatã politic, editatã de Facultatea de Jurnalisticã a Universitãþii „Tibiscus” din Timiºoara. Ea urmãreºte perfecþionarea ºi evaluarea celor care urmeazã sã devinã jurnaliºti.

Director: AUGUSTA ANCA Redactor-ºef: DANIEL CIUREL Coordonator „Argonauþii”: ADRIAN DINU RACHIERU Redacþia: Raoul Jurchela (redactor-ºef adjunct), Hedir Al-chalabi, Sebastian Canurã, Marco Criºan,Maria Frãþilã, Romina Matei, Mariana Mitu, Diana Nistor, Corina Popa, Cristina Sav, Alin Stoianov, Viktoria Szabo, Gabriela Uscatu, Suzana VoicaPre-press: Virgil Simonescu Layout&Logo: Virgil Simonescu Tipar: ArtPressAdresa: Timiºoara, str. Daliei, nr. 1A, etaj 3, sala 417, Tel: 0256-202931, int. 121; Fax: 0256-202930; e-mail: publicatia@tibiscus.ro, redactia_tibiscus@yahoo.com ISSN 1454-3303

Pentru cã s-a dat sfoarã-n þarã, s-au împãrþit rãvaºe prinoraºe, pe la colþ s-a ciripit… ºi dacã mai ai idei continuã.Nu trebuie sã ai 90/60/90 (sau dacã ai nu-i nici un bai)ºi nici nu trebuie sã fi idolul suflãrii feminine (poþi doarsã pretinzi), ca sã ai cele mai faine idei. Dacã te nãpã-deºte creaþia în cele mai interesante ºi intime locuri ºinu ai ce sã faci cu ea, vino pe la noi. Adicã, vrem sãspunem cã nu conteazã cine eºti sau ce studiezi, dacã aiceva interesant de spus ºi scris, hai, vino la noi.Nu am presãrat pânã în redacþie firimituri, cum a fãcutGrettel, aºa cã nu ai cum sã ajungi la noi, decât dacã îþi

dezvãluim. (Timiºoara, str. Daliei, nr. 1A, etaj 3, sala 417 saue-mail: redactia_tibiscus@yahoo.com)

Noi nu încercãm sã descoperim viaþa pe Marte ºi nici nufacem radiografii dentare ca sã descoperim cine eºti.

Noi ne jucãm cu IDEEA .

Prinde tupeu ºi hai sã ne jucãm împreunã. NOI te aºtep-tãm la adresã, iar TU nu trebuie sã vii cu ziarul sub braþsau cu garoafa roºie, VINO pur ºi simplu.

VViinnoo ººii ffããrrãã iinnvviittaaþþiiee,, ddaaccãã aaii cchheemmaarree!!

Recent, am sãrbãtorit apariþia ediþiei cunumãrul 50 a publicaþiei noastre, „Tibiscus”.Iacãtã cã, fanii de festivitãþi au încã un motivde fericire. Luna aceasta se împlinesc 15 anide „Tibiscus”. Aºadar, 16 iunie – sãrbãtoaremare, nimeni nu învaþã (nu cã s-ar rupe cuînvãþatul pe tot parcursul anului), nimeni numunceºte, toatã lumea sãrbãtoreºte.Acum 15 ani a luat fiinþã „Institutul de Studiiºi Educaþie Permanentã Tibiscus Timiºoara”devenit, mai apoi, Universitatea „Tibiscus”Timiºoara. ªi totuºi de ce 16 iunie? Pentru cãatunci a fost emis actul de înfiinþare ºi aceas-ta a fost stabilitã sã fie Ziua Universitãþii„Tibiscus”.Ce conteazã data? Ce conteazã în ce zi sãrbã-torim? Tot ceea ce conteazã este cã avem cesãrbãtori. ªi mai conteazã un lucru, anume cãla noi pe tarla are cine sã chefuiascã. Asta nunumai cã am fi, noi studenþii, niºte amatori dechefuri, ci pentru cã îndrãgim instituþia în careînvãþãm, pentru cã ne place aici, la „Tibiscus”.Tibiscanii se bucurã, în luna iunie, pentru cãau unde învãþa (dacã vor), pentru cã seîmplinesc cincisprezece ani de când standar-dele învãþãmântului românesc s-au modificatsimþitor. ªi nu spun asta doar de dragul uni-versitãþii noastre ci ºi pentru cã ºtiu în ce situaþie se gãsesc ceilalþi aspiranþi la

titulatura de studenþi din oraºul nostru.E normal ca „tot þiganul sã îºi laude calul”(sper sã nu fiu sancþionat de ligã, pentrurasism) dar calul nostru este, de departe, unulcare meritã lãudat. Este normal ca noi sa fimmândri de universitatea în care ne formãm.Dacã nu noi, atunci cine?Sunt student în anul III la Facultatea deJurnalisticã din cadrul Universitãþii „Tibiscus”.Zilele mele de studenþie se împuþineazã pe zice trece ºi, totuºi, parcã mai ieri am fostboboc. Ciudatã senzaþie... toate evenimenteles-au desfãºurat cu o vitezã de nedescris, tim-pul nu a stat în loc. Prima zi de cursuri a fostcomplet imprevizibilã. Am fost, cu toþii, sur-prinºi de atmosfera relaxantã în care sedesfãºurau întâlnirile, de diferenþa dintre liceuºi facultate. Aici, totul era altfel. Dascãlii, de lafacultatea noastrã, dar ºi ceilalþi, erau multmai calzi decât cei cu care eram noi obiºnuiþi,comunicare cu ei este ºi va rãmâne una per-fectã — asta în majoritatea cazurilor. În con-cluzie de asta trebuie sã ne fãlim cuTibiscusul ºi tot din aceastã cauzã, Tibiscusul,trebuie sã se fãleascã, cu noi.Salutãm, ºi apreciem, inspiraþia ºi muncacelor care au fãcut din „Tibiscus” unul dintrecele mai prestigioase instituþii universitare dinþarã.

editorial

TTIIBBIISSCCUUSS  LLAA  1155  AANNIIraoul jurchela

CCâ⺺ttiiggããttoorriiii ccoonnccuurrssuulluuii ddee pprrooiieeccttee ooggaanniizzaatt ddeeUUnniivveerrssiittaatteeaa „„TTiibbiissccuuss““::

SSeeccþþiiuunneeaa II:: CCeerrcceettaarree ffuunnddaammeennttaallããImaginea francezului ºi germanului în opera româneascã alui Cioran, Conf.dr. Ciprian Vãlcan

SSeeccþþiiuunneeaa IIII:: CCeerrcceettaarree aapplliiccaattiivvããPrograme pentru efectuarea de experimente în psihologie,Lect.drd. Alexandra-Emilia Fortiº

SSeeccþþiiuunneeaa IIIIII:: OOrrggaanniizzaarree ddee eevveenniimmeenntteeJurnalism ºi comunicare, Lect.drd. Dalia Petcu, Lect.drd.Vasile Gherheº

MMeennþþiiuunnii ppeennttrruu ggrraannttuurrii CCNNCCSSIISS::

Prof.dr.ec. Dumitru PopoviciProf.dr.ec. Adrian Cojocariu

aniversar 3tibiscus

Universitatea „Tibiscus“ a serbat,printr-o serie de evenimente, 15ani de existenþã. Manifestãrile auavut loc în 16 iunie ºi au debutat,la Galeria „Acces“, cu vernisajulexpoziþiei „Tunelul Timpului -Tibiscus“ unde au fost expusefotografii, cãrþile apãrute la„Editura Augusta“, cât ºi publica-þiile editate de Facultatea deJurnalisticã de la Universitatea„Tibiscus“, inclusiv un suplimentaniversar. A urmat conferinþa depresã susþinutã de conducerea

universitãþii la sala Senatului, lacare au fost prezente ºi altecadre didactice. S-a discutatproblema învãþãmântului particu-lar din România ºi s-a remarcat oschimbare în atitudinea faþã deuniversitãþile private. Cu toateacestea, prof. Augusta Anca,director general al universitãþii, aspus cã nu neagã existenþa unoruniversitãþi private ce ar trebuidesfiinþate ºi, cã statul ar trebuisã subvenþioneze nu universi-tãþile, ci studenþii. De asemenea,prof.univ. Cornel Haranguº, rec-torul universitãþii, a accentuat cãeste încrezãtor în viabilitateaînvãþãmântului privat ºi a remar-cat cã numãrul studenþilor ce seînscriu la universitatea noastrãeste în creºtere. Acesta a spus cãse vorbeºte din ce în ce mai multdespre privatizarea universitãþilorde stat ºi cã în viitor vor rãmânecinci-ºase universitãþi finanþatede la buget. El a salutat profe-sionalismul dascãlilor ce

activeazã la fiecare facultate dincadrul Universitãþii „Tibiscus“.Festivitatea a continuat cu oreuniune aniversarã în salaEuropa a Centrului Regional deAfaceri. Cu acest prilej, primulrector al Universitãþii „Tibiscus“,prof. univ. dr. Aurel Nanu a primittitlul de Profesor Honoris Causa.De asemenea, au fost acordatediplome de excelenþã, de merit ºianiversare celor care au avut ºiau un rol important în viaþa uni-versitãþii. La sãrbãtorire au parti-

cipat actuali sau foºti studenþi ºiprofesori, oficialitãþi ºi invitaþi depeste hotare. Cu aceastã ocazie,a fost lansat catalogul Universi-tãþii „Tibiscus“ ºi un CD deprezentare. Cel mai frumos cadouprimit la aniversare a venit dinpartea firmei Rexway din

Singapore, care a donat un com-puter pentru studenþii ºi va acor-da douã burse de câte 100 deeuro pe lunã pentru studenþii dinanul III de la Facultatea de Dreptpentru anul universitar 2006-2007.Au prezentat mesaje de felicitaresubprefectul judeþului Timiº,Zoltan Marossy, primarulTimiºoarei, Gheorghe Ciuhandu,vice-preºedintele Comisiei deînvãþãmânt a CamereiDeputaþilor, prof. univ. dr. Petru

Andea, preºedintele Asociaþiei„Orizonturi Universitare“, prof.univ. dr.Vladimir Creþu Ziua festivã s-a încheiat cu uncocktail, în complexul studenþesc,la restaurantul Politehnicii.

Raoul JURCHELA

DDIIPPLLOOMMAA DDEE PPRROOFFEESSOORR HHOONNOORRIISS CCAAUUSSAADDIIPPLLOOMMAA DDEE PPRROOFFEESSOORR HHOONNOORRIISS CCAAUUSSAAProf.dr.ing.doc.ºt.th.D.H.C. Aurel Nanu

DDIIPPLLOOMMEE DDIIPPLLOOMMEE DDEE EEXXCCEELLEENNÞÞÃÃDDEE EEXXCCEELLEENNÞÞÃÃAAnnccaa AAuugguussttaa – directorul general al Universitãþii „Tibiscus“Haranguº Cornel – prof. dr. – rector al Universitãþii „Tibiscus“AAnnccaa AAuurreell –– ddrr.. eecc.. –– ddiirreeccttoorr eeccoonnoommiicc al Universitãþii„Tibiscus“

DDIIPPLLOOMMEE AANNIIVVEERRSSAARREE DDIIPPLLOOMMEE AANNIIVVEERRSSAARREE Adeney Steve – psiholog – Fundaþia „Truvist” Balekics Georgeta – conf. dr – Facultatea de Design Boran Mihaela – absolvent Tibiscus – prima generaþie Bunescu Traian – prof. dr. – pensionar Chiº Dorina – conf. dr. – Facultatea de Limbi Moderne Aplicate –decanDascãlu Criºu – prof. dr. – Facultatea de JurnalisticãDavid Ioan – conf. dr. – Facultatea de Jurnalisticã Gojkov Grozdanka – prof. dr. – Facultatea Pedagogicã – Vârºeþ,Serbia Goicu Viorica – prof. dr. – Facultatea de Limbi Moderne Aplicate Iliescu Ion – prof. dr. – primul decan al Facultãþii de Jurnalisticã Ionescu Ion – prof. dr. – Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport Karnyanszky Tiberiu – lect. dr. – Facultatea de Calculatoare ºiInformaticã Aplicatã Miclea Marinicã – jurist – secretar ºef – Facultatea de Drept Mircea Carmen – psih. – fost secretar ºef universitate Morgan Harry – profesor – Facultatea de Jurnalisticã Munteanu Anca- prof. dr. – Facultatea de Psihologie Negruþ Constantin – prof. dr. – fost prorector al Universitãþii„Tibiscus” Paraschiv Titi – prof. dr. – fost prorector al Universitãþii „Tibiscus” Petroiu Ana – prof. dr. – Facultatea de Psihologie Pletea Constantin – conf. dr. – Facultatea de Drept – decanPopovici Dumitru – prof. dr. – Facultatea de ªtiinþe Economice – secretar ºtiinþific Pureca Letiþia – economist – contabil-ººef Universitatea „Tibiscus” Sabiel Elke – reprezentant Fundaþia „Friedrich Ebert” Tecuºan Florenþa – conf. dr. – Facultatea de ªtiinþe Economice Vârtaciu Rodica – prof. dr. – fost decan – Facultatea de Design Vlãduþ Dumitru – conf. dr. – Facultatea de Drept

DDIIPPLLOOMMEE DDEE MMEERRIITT DDIIPPLLOOMMEE DDEE MMEERRIITT Cernicova-BBucã Mariana – conf. dr. – prorector Lacrãmã Dan Laurenþiu – conf. dr. – cancelar Cojocariu Adrian – prof. dr. – Facultatea de ªtiinþe Economice -decan Barac Lidia – prof. dr. – Facultatea de Drept Bogdan Dascãlu Doina – prof. dr. – Facultatea de Jurnalisticã - decan Drincu Sergiu – prof. dr. – Facultatea de Limbi Moderne Aplicate(fost decan) Fruja Ioan – prof. dr. – Facultatea de ªtiinþe Economice (fost decan) Luca Lucian – conf. dr. – Facultatea de Calculatoare ºi InformaticãAplicatã – decan Marian Adrian – conf. dr. – Facultatea de Design – decan Moþ Doina – conf. dr. – Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport (fostdecan) Rachieru Adrian Dinu – prof. dr. – Facultatea de Jurnalisticã Þãran Constantin – conf. dr. – Facultatea de Psihologie – secretarºtiinþific

Mulþumim sponsorilor, care au manifestat în mod constant receptivitate ºi promptitudine :

S.C. Horti-CCompany Recaº – ing. Dosza SamuilãS.C. Primi-PPeto – Mihai Petre (primar)S.C. Bãran Tormac – Bãran Auricã (primar)S.C. Bere TimiºoreanaAs. Fam. „Lucuþ“ GotlobUniunea Producãtorilor Agricoli TimiºAsociaþia de Agroturism Fãget – ec. Oltean Ion

Universitatea Tibiscus a împlinit 15 ani

euroconnection4 tibiscus

EUROPA  ŞI  HOLOCAUSTUL,  LA  TIMIŞOARA

De Ziua Europei, Institutul Intercultural Timiºoara (IIT) în colaborarecu Asociaþia Femeilor Þigãnci „Pentru copiii noºtri” , PrimãriaMunicipiului Timiºoara ºi Asociaþia Parudimos, a organizat acþiunea„Europa ºi memoria Holocaustului’’.Întâlnirea a avut loc în 9 mai 2006 la Centrul Comunitar al FemeilorRome, din Timiºoara. Au fost vizionate înregistrãri video cu mãrturiilesupravieþuitorilor Holocaustului. Prin aceastã activitate organizaþiilepartenere doresc sã atragã atenþia asupra celor ce se pot întâmpladacã nu se respectã valorile promovate european, care se bazeazã perespectarea demnitãþii umane, libertãþii, democraþiei, egalitãþii, statu-lui de drept ºi a drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparþi-nând minoritãþilor.Institutul Intercultural Timiºoara va demara un partenierat cuFundaþia Ana Frank, pentru a organiza un program care se aflã înEuropa Centralã ºi de Est. Acesta include o expoziþie care prezintãpovestea Anei Frank ºi Holocaustul la modul general în Europa.Acþiunea va fi introdusã ºi în România în decursul acestei veri „Noi osã mai adãugãm ºi douã secþiuni, una legatã de evreii din România ºiuna legatã de romi. Holocaustul romilor este mai puþin cunoscut”, aspus Cãlin Rus, director IIT. Expoziþia va fi instalatã în mai multe ºcoli,ºi va circula de la o ºcoalã la alta. Unele din obiective sunt sã se atragã atenþia tinerilor ºi sã prezinteefectele negative ale istoriei recente, în special a celor legate de ce s-a întâmplat în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, atât la niveleuropean, cât ºi în România. „Sperãm sã ajungã un numãr cât maimare de elevi, probabil în primul an o sã fie 10.000 mii de elevi încontact direct cu acest program din mai multe ºcoli din Timiºoara ºiBucureºti. Credem, cã astfel vor avea acces la informaþii la care nu arfi ajuns. Ne axãm mai mult pe participarea activã a elevilor. Vor puteasã discute între ei, sã-ºi clarifice o serie de idei, care sunt foartelegate de problemele actuale ale societãþi’’, a mai spus directorul IIT.

Maria FRÃÞILÃ

Viktoria SZABO

Prezent la deschiderea Festivalului Filmului European, regizorul FlorinIepan a acordat, simbolic, încã un cartonaº roºu autoritãþilor româ-neºti. Acest cartonaº este pentru starea deplorabilã în care se aflãcinematografele româneºti. „Steguleþul a fost manufacturat de fetiþelemele, care au ºi chiulit azi dimineaþã de la ºcoalã“, a precizat Iepan.Regizorul a adãugat cã sãlile de cinema din întreaga þarã sedegradeazã de un an la altul ºi devin tot mai puþin atractive pentruinvestitori. El a dat ca exemplu douã cinematografe timiºorene dincartierul Iosefin care au fost transformate în magazine. „Numãrul de spectatori a scãzut dramatic, iar fãrã sprijin din parteastatului, spectacolul cinematografic va avea de suferit“, a mai spusIepan. Timiºoreanul a fost, alãturi de Cristi Puiu, Cristi Mungiu,Andreea Paduraru ºi Dumitru Budala, unul dintre „ambasadorii locali“la Festivalul Filmului European. Cel care a fost întâmpinat de steguleþul roºu al lui Iepan a fost chiarªeful Delegaþiei Europene la Bucureºti, Jonathan Scheele. Acesta aprimit destins steguleþul roºu cu numãrul cinci ºi s-a arãtat optimist înprivinþa integrãrii europene. „Decizia finalã de aderare a României ºiBulgariei la UE nu este amânatã. Cele douã þãri trebuie sã fiepregãtite, condiþia este sã lucreze foarte intens pe anumite capitole.Urmãtorul raport va fi fãcut cel târziu la începutul lunii octombrie, pen-tru a confirma decizia“, a declarat Scheele la conferinþa de presa. ªeful Delegaþiei Comisiei Europene la Bucureºti a mai spus cã zonade vest a þãrii, incluzând Timiºoara, va prezenta un interes deosebitdupã aderare. Cât priveºte rolul pe care România il poate avea înregiune, Scheele a precizat cã acesta depinde de elaborarea unuiproiect politic clar. Chiar dacã îºi va pãrãsi actualul post pânã lasfârºitul anului, el a spus cã va continua sã sprijine þara noastrã „înmod indirect“.

Andrei MARINA

Al V-lea steguleþ roºulansat de la Timiºoara

E.S. dl Jonathan Scheele, s-a aflat timp de douã zilela Timiºoara pentru a participa la diferite mani-festãri. În 18 mai, însoþit de prefectul judeþuluiTimiº, dl Ovidiu Drãgãnescu, ºi de preºedinteleConsiliului Judeþean Timiº, dl Constantin Ostaficiuc,ºeful Delegaþiei Comisiei Europene de la Bucureºtis-a deplasat la Muzeul Banatului pentru a vedeaExpoziþia „Ziua Europei 2006” a Asociaþiei FilateliceTimiºoara. Înaltul oaspete a primit, din partea orga-nizatorilor, Diploma de membru onorific al A.F.T.,oferitã pentru promovarea valorilor româneºti ºieuropene. În continuare, la Opera Românã dinTimiºoara, ºeful Delegaþiei Comisiei Europene înRomânia a participat la o conferinþã de presã cuprilejul prezenþei, pentru al patrulea an consecutiv,a Festivalului European de Film în oraºul nostru.Manifestarea, aflatã la a X-a ediþie în þara noastrã,este o iniþiativã comunã a Delegaþiei ComisieiEuropene în România ºi a Uniunii Cineaºtilor dinRomânia, organizatã cu sprijinul ambasadelor ºiinstitutelor culturale ale statelor membre, candidateºi în curs de aderare.În aceeaºi zi, Excelenþa Sa a avut o întâlnire cu stu-denþii, la Universitatea de Vest, iar seara a partici-pat la spectacolul de galã al Festivalului Europeande Film de la Cinematograful Capitol. Cu aceastãocazie, demnitarul european a înmânat o diplomãdecanului de la Facultatea de Design a Universitãþii„Tibiscus“, conf. dr. Adrian Marian, de la care aprimit cadou un material de sintezã cuprinzând celemai reuºite euro-afiºe realizate de studenþiidesigneri.Pe parcursul celor douã zile, în 17 ºi 18 mai, ºefulDelegaþiei C.E. a participat la lucrãrile Convenþieiregionale a multiplicatorilor de informaþie euro-peanã, manifestare organizatã de DelegaþiaComisiei Europene în România ºi Reþeaua multipli-catorilor de informaþie europeanã din RegiuneaVest.

FESTIVALUL  FILMULUI  EUROPEAN  A  PATRAOARA  PE  MALURILE  BEGĂI

Cu câteva luni înainte de aderarea României laUniunea Europeanã, festivalul filmului Europeanrevine la Timiºora pentru al patrulea an consecutiv.Festivalul marcheazã, la fel ca în fiecare an, ZiuaEuropei (9 mai) ºi promoveazã diversitatea ºibogãþia Europei. Evenimentul este organizat deDelegaþia Comisiei Europene în România si deUniunea Cineaºtilor din România, cu sprijinulAmbasadelor ºi centrelor Culturale ale statelormembre, candidate ºi în curs de aderare la UniuneaEuropeanã, precum ºi al Institutului Cultural Românºi al autoritãþilor locale.La Timiºoara, festivalul a avut loc în perioada 18-21mai la cinematografele Capitol ºi Timiº ºi a oferitspre vizionare publicului din vest un numãr de 10producþii. Cele 10 filme au reprezentat Austria,Croaþia, Danemarca, Franþa, Italia, Fosta RepublicãIugoslavã a Macedoniei, Spania ºi Suedia.

Cea de-a zecea ediþie a Festivalului filmuluiEuropean a fost marcatã de mai multe premiere. Pelângã includerea Craiovei pe lista ediþiilor locale ºiparticiparea pentru prima datã a Fostei RepubliciIugoslave a Macedoniei, Festivalul a inclus ºi osecþiune specialã dedicatã filmelor cu ºi despre fot-bal.

Andrei MARINA

ªeful Delegaþiei Comisiei Europene înRomânia a venit în vizitã la Timiºoara

FFIILLMMEELLEE  PPRREEZZEENNTTEE  LLAA  TTIIMMIIŞŞOOAARRAA

O poveste cu criminali (Dramã) Producþie:Italia/Franþa/Marea Britanie, 2005, 152 minute

Vãduva neagrã (Comedie neagrã) Coproducþie:Austria / Germania, 2001, 93 minute

Aici (Dramã) Coproducþie: Croaþia / Bosnia -Herþegovina, 2003, 90 minute

Mãcelarii verzi (Comedie neagrã) Producþie:Danemarca, 2003, 95 minute

Cum am ucis un sfânt (Dramã) Coproducþie:Macedonia – Franþa – Slovenia, 2005, 82 minute

Legea Tãcerii (Dramã) Producþie: Franþa, 2004,104 minute

Dragoste regãsitã (Dramã) Coproducþie: Italia /Franþa, 2004, 98 minute

Fado Blues (Comedie romanticã) Producþie:Portugalia, 2004, 102 minute

Zile cu fotbal (Comedie) Producþie: Spania, 2003,118 minute

Repede! Repede! (Comedie) Producþie: Suedia,2000, 88 minute

evul media 5tibiscus

Se spune cã Bucureºtiul esteoraºul tuturor posibilitãþilor. Astaaºa este.Am trãit-o pe propria piele. Darînainte de toate trebuie sãcunoºti pe cineva în acest oraº ºisã ai o „pilã”.Spre fericirea mea, cu aceastãpilã am ajuns sã fac practicã jur-nalisticã la compania Radio Prodin cadrul MediaPro Internaþio-nal, Radio Pro Fm-Info Pro, înperioada 15-26 mai 2006.Aceastã pilã se numeºte RamonCotizo NJ (News Jockey) la RadioInfo Pro, cu emisiunea „Ascultãaici!”, orele 10-14 de luni pânãvineri.Acest post de radio îmbinã cu

succes ºtirile fierbinþi cu muzicade calitate. Din prima zi am fost instruitã sãînvãþ principiile de bazã alescrierii ºi redactãrii ºtirilor pre-cum ºi modul de realizare al unuijurnal de ºtiri.În urmãtoarele zile am intrat înstudioul de unde emit ºi am statcu NJ ºi ciuleam urechiile la cespuneau. Cã aºa se învaþã,furând meseria pe la spate.Când am intrat acolo, în faþa meaam vãzut multe butoane ºi m-amblocat, dar mi-au explicat cum stãtreaba. Nu le foloseau pe toate.ªi asta fãceam aproape în fiecarezi, editam ºtiri sau stãteam înemisie.

Sincer, cel mai mult mi-a plãcutîn emisie ºi acolo am ºi stat înmare parte a timpului. ªtirile se difuzau din jumãtate înjumãtate de orã iar în redacþieera o continuã agitaþie.Când se apropiau ºtirile (de laredacþie pâna la studioul deemisie sunt douã coridoare)vedeam ºtiristele cum alergau cufoile în mânã sã intre în emisie.Oamenii ãºtia chiar pun suflet înceea ce fac.La sfârºitul practicii am primit dinpartea news manageruluiGeorgiana Nemþuc-Munteanu calificativul foarte bine.

Corina POPA

Sesiunea de comunicãri ºtiinþi-fice „Presa între tradiþie ºi tran-ziþie“, ajunsã la cea de-a XI-aediþie, a avut loc la sediulFacultãþii de Jurnalisticã de laUniversitatea „Tibiscus“, vineri,26 mai, de la ora 10. Lucrãrile,moderate de conf.dr. MariaBerceanu ºi prezentate decadrele didactice participante aufost extrem de diverse, de la isto-ria presei la publicitate ºi de lasociologia mass-media la noiletipuri de jurnalism.Tot Facultatea de Jurnalisticã aorganizat a treia ediþie a sim-pozionului „Jurnalism ºi comuni-care”. Ediþia de anul acesta acuprins o temã actualã, de impor-tanþã majorã în societatearomâneascã, cu precãdere înmediile profesionale, ºi anume,tema discriminãrii ºi stereotipu-lui.Simpozionul a avut loc tot vineri,26 mai, în clãdirea Facultãþii deJurnalisticã. Moderatorii, caresunt ºi iniþiatorii proiectului, aufost Dalia Petcu ºi VasileGherheº. Printre subtemele dediscuþie s-au aflat: discriminareareligioasã, discriminarea de gen,de limbaj ºi discriminarea înmediul sportiv.Interesul mass-media din ce în cemai mare faþã de situaþiile de dis-criminare, sub toate formeleacesteia au fãcut posibilã ºi justi-ficabilã tema discuþiilor din acestan.Printre primele probleme expuseîn cadrul simpozionului a fostînsãºi definirea ºi delimitareaconceptului de discriminare.Existã mai multe organisme careluptã pentru înlãturarea discrim-inãrilor de orice fel din viaþasocialã. Printre ele se numãrãConsiliul Naþional pentruCombaterea Discriminãrii, care îºibazeazã întreaga activitate pecunoaºterea ºi recunoaºtereaoricãrui gen de discriminare ºi

asupra efortului de a-l eradica.Fenomenul de discriminare ºiintoleranþã este recunoscut ºicondamnat de multe documenteºi instituþii internaþionale. Celemai cunoscute sunt DeclaraþiaUniversalã a Drepturilor Omuluidin 1948, Tratatul de laAmsterdam sau ComisiaEuropeanã Împotriva Rasismuluiºi Intoleranþei. România este una dintre þãrile încurs aderare la UniuneaEuropeanã care are cele maimari probleme privind discrimi-narea. Raportul de monitorizareal Comisiei Europene a fãcut orecomandare deosebit de impor-tantã pentru România:„Autoritãþile române trebuie sãdemonstreze la toate nivelurilecã România aplicã o politicã dezero toleranþã împotriva rasismu-lui la adresa romilor sau oricãreiale minoritãþi sau grup ºi cãaceastã politicã este efectivimplementatã.”România a dat suficient de multeexemple de rasism ºi intoleranþãîn ultimii ani, iar cele care i-auafectat cel mai mult imaginea aufost incidentele rasiste din com-petiþiile sportive. Sportul se numãrã printre ceimai puternici ambasadori ai uneicomunitãþi, iar scandaluri derasism ºi intoleranþã nu fac altce-va decât sã dãuneze societãþii înansamblul ei.Discriminarea este o realitatecontemporanã nefastã, care semanifestã în toate dimensiunilesocietãþii, de la limbaj, rasã,etnie, gen pânã la apartenenþãreligioasã ºi orientare sexualã.Lupta pentru combaterea dis-criminãrii este o necesitateurgentã pentru o societate civi-lizatã.

Viktoria SZABO

Maria FRÃÞILÃ

Practicã Pro

Prima revistã de culturã urbanãdin Timiºoara, Holyworld, a fostlansatã luni, 12 iunie, de la ora19, în clubul Fever. Lansarea afost urmatã de un hip-hop party,cu concerte live.Revista de 32 de pagini, alb-negru, format A5, conþine intervi-uri, ºtiri, reportaje, evocãri ºicomentarii, toate legate de hip-hop, graffiti ºi de cultura urbanã,în general.Intenþia realizatorilor publicaþieieste de a promova ºi de a stimu-la cultura urbanã din Timiºoara,Site-ul publicaþiei poate fi accesatla adresa www.holyworld.ro, undegãsiþi ºi versiunea electronicã arevistei, în format pdf.

Hedir Al-chalabi

Prima revistã de hip-hopdin Timiºoara

Facultatea de Jurnalisticã aUniversitãþii „Tibiscus” dinTimiºoara a organizat ediþia aVI-a a Workshop-ului „Jurnalismªcolar”, adresat tuturor tinerilor,elevilor, absolvenþi de liceu caredoreau sã-ºi verifice vocaþia dejurnaliºti. Manifestarea s-adesfãºurat pe parcursul a douazile ºi a adunat elevi din liceeletimiºorene dar ºi din judeþ. Dinpãcate numãrul participanþilor alãsat de dorit. Dacã în anii trecuþinumãrul acestora era de ordinulsutelor, anul acesta au participataproximativ 30 de elevi. Cu toateacestea lista liceelor care ºi-auanunþat prezenþa a fost unavastã.Au participat tineri din urmã-toarele ºcoli: „Jean LouisCalderon“, „Vlad Þepeº“, LiceulCFR, Liceul Economic, LiceulSportiv, Colegiul Bãnãþean, dar ºidin alte localitãþi, cum ar fiPeriam ºi Sâmpetru. Timp dedouã zile, participanþii s-au întâl-nit cu oameni de presã ºi cadredidactice a Facultãþii de

Jurnalisticã „Tibiscus“. Astfel,vineri 26 mai la ora 17 workshop-ul ºi-a deschis porþile cu o intro-ducere în jurnalism, condusã deconf.dr. Mariana Cernicova.Tinerilor li s-au prezentat criteriilede selectare a ºtirilor, valoareaºti-rilor, exemple de informaþiiimportante ºi totodatã au fãcutcunoº-tinþã cu termeni noi. În celde-al doilea curs, intitulat „Eticãºi le-gislaþia presei”, prezentat delect.drd. Dalia Petcu, elevii aufãcut cunoºtinþã cu codul deonto-logic, au discutat despre noþi-unea de adevãr ºi li s-au oferitexemple de eticã jurnalisticã. Totvineri, de la ora 17, la salaSenatului, a avut loc dezbaterea„Jurnalism ºcolar cultural“, mod-eratã de prof.dr. Criºu Dascãlu, lacare au participat profesori deliceu. Sâmbãtã, programul a început,de la ora 9, cu prelegerea lect.Marian Odangiu despre jurnalis-mul radio, de la ora 10 conf.dr.Ioan David a iniþiat participanþii înpresa scrisã, iar de la ora 11,

lect.drd. Lucian Ciorba a prezen-tat cursul de jurnalismul Tv, uncurs interactiv unde elevii auputut afla mai multe despreimportanþa „multimedia” în jur-nalism. Manifestarea s-a încheiatcu vizitarea redacþiei „Tibiscus”,condusã de lect.drd. DanielCiurel. Aici participanþii au pututvizita locul unde publicaþia prindeviaþã ºi totodatã au putut puneîntrebãri redactorilor publicaþiei. La sfârºitul programului, absol-venþii workshop-ului au primitcâte o diplomã de participare. Cu aceastã ocazie, a fost lansatãcompetiþia „Viitorul jurnalist“.Concursul se desfãºoarã pe treisecþiuni: comentariu, interviu ºireportaj. Câºtigãtorii vor beneficiade reduceri de taxã de pânã la50%, dacã devin studenþi ai uni-versitãþii „Tibiscus”. Textele celemai reuºite vor apãrea în publi-caþia „Tibiscus”.

Andrei Niþã

Alin Stoianov

Elevii învaþã sã facã presã

Simpozioane laJurnalisticã

academica6 tibiscus

Cornel Haranguº

C O G I T O

Nu de mult timp a apãrut pepiaþã cartea domnului NicolaeRâmbu, cunoscutul filosofieºean, format în principal laºcoala germanã a filosofiei.Cartea este intitulatã Tiraniavalorilor ºi are subtitlul Studiide filosofia culturii ºi axiologie.Volumul este masiv, are peste400 de pagini ºi abordeazã cul-tura ºi valorile sub unghiuridintre cele mai interesante. Înexpunerea din cuprins a conþi-nutului celor douãsprezececapitole întâlnim atât titluri desubcapitole previzibile, cum arfi (ca sa dãm exemple) Culturãºi comunicare, dar ºi titluriinedite (cel puþin pentru ariaromâneascã a filosofiei culturii)ca de pildã, Despre clãcaºiiculturii sau Arta de la abstractla speculativ. Nu am intenþiasã fac o prezentare a cãrþii întotalitatea ei ci sã mã oprescasupra fenomenului clãcii înculturã, izolat de autor pe bazaunor mãrturisiri care þin deistoria artei ºi a filosofieieuropene, dar poate ºi de alaltor domenii ale culturii sauale ºtiinþei. Cãci, spuneautorul:

„Claca este un fenomen careþine de istoria teatrului, maiales a teatrului francez mo-dern, dar, într-o formã sau alta,

ea este prezentã în întreagaistorie a culturii.”

Ce era claca în teatru ? Clacaîn teatru era reprezentatã deun aranjament pe care condu-cerea unui teatru îl fãcea cu ungrup de oameni care participaula reprezentarea unei piese ºicare trebuiau sã aplaude anu-mite scene sau replici în con-formitate cu cele conveniteanterior. Claca avea un ºefcare dãdea semnalul pentruaplauze. Opera angaja deasemenea clãcaºi.În rândul clãcaºilor existauspecializãri: rieurs, bisseurs,chatouilleurs, iar la drame seangajau pleureuses. Existau ºijeteurs de bouquets saujeteurs de fleurs. Funcþia sausarcina clãcii era de a regizasuccesul reprezentãrii teatralesau de operã.

„Totul se aranja înainte despectacol, dar clãcaºul culturiinu acþiona în culise, ci în vãzultuturor spectatorilor pe care-iantrena sã aplaude. Un rolimportant îl jucau clãcaºii spe-cializaþi în a aplauda pentruochi, pentru privire. Din lojã eiaplaudau cu mâinile întinsecãtre salã pentru ca publiculsã vadã cã piesa este demnãde a fi aplaudatã. Clãcaºul

însuºi fãcea parte din specta-col.”

Sã mai amintim un aspect,unul cu caracter disfuncþional,legat de acþiunea clãcaºilor.

„Atunci când printre spectatorise aflau ºi spirite precumNicolo Paganini sau FranzLiszt, iar piesa nu era lipsitã devaloare, aplauzele acestorasurveneau în contratimp cucele ale clãcaºilor.”

Probabil cã accidentul aveafarmecul lui, pentru cã nu s-aîntâmplat ca din acest motiv sãse renunþe la clacã.Claca a fost ºi este prezentã ºiîn filosofie. La clãcaºi apeleazãfalºii filosofi, care nu au nimicde spus lumii, dar angajeazãclãcaºi pentru a obþine „recen-zii de clacã, premii de clacãetc.”. Nu putem sã nu observãm, din-colo de cele spuse de NicolaeRâmbu, cã fenomenul clãcii înculturã a fost omniprezent ºi lanoi, în perioada de tranziþie pecare am traversat-o dupã1990. Este destul sã neamintim emisiunile de culturãale televiziunii române sau altemanifestãri culturale ºi vomconstata cã avem aproximativaceiaºi „autori valoroºi” care

sunt lãudaþi, premiaþi, vizibi-lizaþi, sau care se împodo-bescreciproc. Pentru jurnalismulaudiovizual avem claca tele-fonului plin de laude la adresamoderatorilor sau a invitaþilor.Persoanele care telefoneazãfolosesc ceea ce NicolaeRâmbu numeºte limbajuladulãrii, expresie luatã dinFenomenologia spiritului a luiHegel. Limbajul adulãrii esteunul care falsificã lucrurile ºirelaþiile dintre oameni, rãs-toarnã valorile, le ascunde au-tenticitatea: „oriunde s-ar ma-nifesta el, este cel carecreeazã micii sau marii tirani.” Ne punem, fãrã îndoialã, între-barea: ce este claca în culturãºi cu care alte fenomene alevieþii oamenilor ºi societãþiloro putem asocia ? Prima obser-vaþie ar fi cã, aºa cum a fostpânã acum descrisã, claca înculturã este un fenomen deintermediere între producã-torul operei de culturã ºi con-sumator. Aceastã intermediereare douã þinte: sã convingã peconsumator cã are de-a facecu o operã de culturã, literarãsau filosoficã, importantã,valo-roasã etc.; în al doilearând, intermedierea de carevorbim are ca scop convin-gerea consumatorului cãrespectiva operã meritã sã fie

cumpãratã, la propriu, adicãpe bani. Prima þintã este unapsihologicã; dacã este atinsã,se obþine trãirea afectivã sauintelectualã a operei de cãtreconsumator, adicã expansiu-nea spiritualã a autorului înspiritul lumii, ceea ce îl apro-pie de condiþia celui caredeþine putere asupra celorlalþisau îl face sã se apropie derespectiva condiþie. Aceastãexpansiune spiritualã a autoru-lui este o formã de manifes-tare a interesului de dominaþieal Eu-lui auctorial, iar clacaeste fãrã îndoialã o unealtã aacestei dominaþii.Atingerea celei de a doua þinteface din opera de culturã omarfã, care poate fi sau tre-buie sã fie vândutã, clãcaºiipot fi vãzuþi ca agenþi comer-ciali. Niºte agenþi care nu prearespectã ceea ce numim azietica afacerilor, pentru cã eivând orice, fie cã e marfã au-tenticã ºi valoroasã, fie cã e omarfã culturalã contrafãcutã.Iar dacã autorului îi putemierta naivitatea de a se credevaloros, clãcaºului ca agentprofesionist al mãrfii trebuiesã-i pretindem mai multã luci-ditate, iar ca intermediar, maimultã eticã. Constatãm însã cãîn culturã ca ºi în afaceri avemde a face cu aceiaºi oameni.

CULTURA ªI AFACERILE

argonauţiiN r . 4 ( 6 2 ) S u p l i m e n t c u l t u r a l C o o r d o n a t o r : A d r i a n D i n u R a c h i e r u

Cu o periodicitate tot mai precipitatã, lite-raturii i s-a prezis, cu deosebire în secoluldin urmã, cã va intra într-o crizã ale cãreiefecte erau socotite ca fiind tot mai greude prevãzut. Ba unei specii, ba unui întreggen i se proorocea, cu un dramatism ce nuputea fi camuflat sub gravitatea tonului,dacã nu dispariþia iminentã, în orice caz unviitor sumbru, din care nu se ºtie dacã ºicum va ieºi. În ciuda acestor opinii deCasandrã neconsultatã, scriitorii ºi-auvãzut de treabã, literatura a continuat sãexiste, iar crizele au rãmas îngropate înrândurile oraculare mereu reluate, darniciodatã confirmate. Dupã 1989, îngrijorãrile au reapãrut, cu opromptitudine concuratã doar de promisiu-nile unei tranziþii spre niciunde ºi nicicând.De ce, adicã, alãturi de neajunsuri fãrã ºir,nu i-ar sta bine ºi unuia cu iz literar? Un izde crizã a producþiei scriitoriceºti, care s-apronosticat mai întâi, prevãzându-se un golde producþie umplut mai curând decât s-autemut unii alarmiºti, dar nu cu mult râvnitaliteraturã de sertar (semn cã, mai devre-me, s-a publicat ce era de publicat ºi cã nus-a scris ce nu era de tipãrit), ci cu imun-dele produse ale grafomanilor de tot soiul,scoase la ivealã de ºuvoiul unei libe-ralizãricrescute în voie, asemenea buruienilor pecâmp, care au acoperit, zgomotoase,sunetele grave ale operelor autentice, nufoarte numeroase, dar totuºi suficient demulte spre a rãmâne cu cugetul împãcatcã, cel puþin în aceastã privinþã, nu trebuiesã intrãm în panicã. Dar, cum crizomania este menitã sã dãi-nuie, o altã temere s-a arãtat la orizont:pierderea cititorilor, chemaþi sã devorezehectarele de pagini înnegrite, care însã s-arprea putea sã nu se arate atât de intere-saþi de acest gen de pãºunat pe cât ar fifost de dorit. Era posibil ca virtualii lectorisã se dezicã de o îndeletnicire recoman-dabilã în principiu, dar care se dovedeºte afi ori prea costisitoare, ori prea obositoare,în orice caz neatractivã. Scepticilor le-afost dat sã constate cã nici în aceastã priv-inþã frica nu este justificatã, de vreme celibrãriile nu au dat faliment, iar vânzãtoriiambulanþi sunt mai numeroºi ca niciodatã. ªi totuºi, pentru a intra ºi eu în rândullumii, ceva nu pare a fi în regulã cu litera-tura noastrã de azi. Dacã se scrie mult ºise citeºte la fel, atunci de unde acest sen-timent de neliniºte? Poate cã ar trebui sãreformulez fraza: se scrie mult ºi de toate,de la rare capodopere la multã maculaturãºi se citeºte în consecinþã. Mã tem cã înprivinþa celei dintâi activitãþi, a ofertei casã mã plasez în actualitate, nu este marelucru de fãcut, cãci veleitarii sunt denestrunit, iar editori dispuºi sã le întreþinãiluziile se gãsesc pretutindeni. Rãmâne îndiscuþie cea de a doua îndeletnicire, cititul,adicã cererea, care ar fi de aºteptat sã

tempereze excesele pieþei. Cãci, iatã, lite-ratura este pretutindeni pe tarabã (la pro-priu ºi la figurat), totul devine negociabil,de la preþ la calitate. Sunt, ºi m-am convinsadeseori de acest adevãr, ºi cititori serioºi,cu gust sigur, care merg fãrã greº direct laþintã. Din nefericire însã, imensa majori-tate a celor dispuºi sã cumpere o cartesunt victime ale unei grave confuzii de va-lori, confuzie declanºatã ºi, mai grav, culti-vatã de principala instituþie chematã sã oevite: ºcoala. Multã vreme am fost tentat sã cred cã oscãdere a orelor de literaturã este excesivatehnicizare a comentariului, de vreme cescopul lor nu este acela de a forma scri-itori, ci de a produce cititori (tot aºa cumcele de muzicã ar trebui sã producãascultãtori de concerte, iar cele de desen -privitori de tablouri). Nu devii cititor prinsimpla însuºire a alfabetului, cãci, dacã numai presus, în orice caz alãturi de arta citi-tului stã plãcerea de a citi. Cu un lectorplictisit din capul locului nu mai e nimic defãcut. De câþiva ani încoace sunt dispussã-mi corectez pãrerea, în sensul cã nu esuficient ca ºcoala sã dea la ivealã cititoripasionaþi; ea trebuie sã facã mai multdecât atât, ºi anume sã-ºi asume o peda-gogie a valorii, cu ajutorul cãreia tinerii sãpoatã deosebi, fãrã ajutor, între acceptabilºi inacceptabil, între bine ºi rãu. Dar, pen-tru ca o asemenea lecþie sã aibã efect,este nevoie de o alianþã între exemplelepozitive ºi cele negative. Cu alte cuvinte,am în vedere probabilitatea ca manualelenoastre cele de toate zilele ºi, dacã nu ele,atunci mãcar profesorii noºtri sã le propu-nã elevilor, alãturi de texte exemplare, ºicontraexemple, din care aceºtia sã poatãdeduce de ce unele corespund criteriiloraxiologice, în vreme ce altele nu.Recurgându-se la argumente din cele douãcategorii de texte, se poate oferi tinerilorînvãþãcei o panoplie de idei cu care sã seînfãþiºeze, ulterior, ca maturi, în lupta cuoperele literare pe care nu le-au studiat înºcoalã. Criza de argumente este cauzacauzelor ce submineazã capacitatea lecto-rilor de a decide, pe cont propriu (critica numai este, de ani buni, un îndreptar înaceastã privinþã), dacã o carte meritã sãfie cititã pânã la capãt sau nu. Mi se varãspunde, fireºte, cã asemenea criteriifuncþioneazã, cã fiecare le are pe ale sale,cã cititul a devenit, în era postmodernã, oafacere strict privatã, în care fiecare sedescurcã cum vrea ºi cum poate. Mai mult,criteriile se schimbã dupã vremuri ºi mode,ce a fost considerat valoros ieri a devenitastãzi desuet, ceea ce nu vrea sã însemnecã, peste ani ºi ani, nu va reveni, spectacu-los, în actualitate. Sunt întru totul de acordcã asistãm la aceastã rumoare a criteriilor,dar unde nu mã alãtur pãrerii curente esteîn privinþa inevitabilitãþii acestei fãrâmiþãri

totale, dupã indivizi ºi anotimpuri, a ceeace multã vreme funcþionase aºa cum secuvine. Cu alte cuvinte, cred adânc înnecesitatea unui set constant de criteriigenerale, la care sã poatã adera, fãrã aavea sentimentul cedãrii a ceva din propriapersonalitate, cei mai mulþi dintre semeni,nucleu în jurul cãruia pot gravita ºi criteriileparticulare, ale fiecãruia, însã care nu lepot substitui pe cele dintâi.Pentru ca lucrurile sã reintre pe fãgaºul lorfiresc, este nevoie, înainte de toate, sã serevinã la acceptarea ideii (fãrã de careorice discuþie devine, într-adevãr, de pri-sos) cã literatura se situeazã în interiorulspaþiului estetic ºi cã acesta se delimi-teazã net de cel utilitar. A propovãdui artafãrã artã, literatura fãrã literaturã, poeziafãrã poezie etc. înseamnã a crede cã arta,literatura, poezia etc. stau pe acelaºi plancu jocul de golf, cu jefuirea unei bãnci oricu rãzboiul din Irak. De la arta pentru artãs-a sãrit, fãrã a se fi calculat consecinþelesaltului, la arta fãrã artã, adicã la o artãbunã la toate, la alungat insomnia, labiruirea plictisului, la desfãtarea simþurilor,la sãdirea convingerii cã " Omul însã,cãpcãun, / Vrea frumos numai ce-i bun. /Împãrþind, pe câte toate / Sunt, în feluri debucate, / Judecata i-o dã gura / ªi-i dã lin-gura mãsura. // Nu-i frumos la el ceva /Care nu se poate bea, / ªi nimic bun ºicurat / Nu-i, ce nu e de mâncat". Cum se

vede, înlocuirea stupidã a esteticului cuutilitarul imediat nu este o cucerire a zile-lor noastre, ea a pândit mereu la încuietoriºi zãvoare pânã când a izbutit sã le rãz-beascã, transformând denunþul arghezianîntr-un tragic clamavi in deserto.Mai grav este cã, punând în locul durateimomentul, o asemenea literaturã "a ba-nalului corcit cu sensibilitatea" reabiliteazãimediatul în defavoarea reveriei, îndrep-tãþind împãrtãºirea unei alte constatãriamare a unui alt mare poet! "-O, cum omula devenit concret..."! Aruncând pe piaþaculturalã tone de cãrþi scrise pe gustulacestuia, relaþia cu omul de litere seinverseazã, în sensul cã nu acesta maieste un pãzitor al propriei îndeletniciri,educându-ºi cititorii în sensul dorit de el, ciaceºtia se transformã rapid într-o masã demici dictatori, care îi prescriu ce ºi cum sãscrie. Urmarea, incredibilã pânã nu demult, este subordonarea scrisului faþã devulgaritate, manelizarea stihului ºi trivi-alizarea replicii. Totalitarismul de mahala,care pãruse a fi o simplã glumã, neinvadeazã existenþa în toate pliurile ei, dela politicã la sport, de la discotecã laamvon. Singurul domeniu care asupravieþuit neatins, literatura, a trecut ºiel, tot mai mult, sub jurisdicþia satrapilorde circumstanþã, adaptându-se obedient la"provocãrile" unei pieþe a grotescului înstare de nesfârºitã multiplicare.

CCRRIIªªUU DDAASSCCÃÃLLUU

CAUZA ªI DEFECTUL

argonauþii poezie 8

Pãgubitor, Criºu Dascãlu, nume proemi-nent în spaþiul banatic este ignorat capoet. E drept, el publicã la intervale largi,rânduindu-ºi gospodãreºte volumele,fãrã a fi târât de stihiile talentului. Maimult, spirit grav, elaborat, asaltat deîntrebãri dovedeºte rigoare ºi are, indis-cutabil, "harul viziunii", cum observacineva. Prin aerul glacial al volumelor ºiapetitul "clasicist" mascheazã "subtextulexploziv", împresurat, totuºi, de un calmînvãluitor, ceþos. Fãrã a fi, neapãrat, uncalofil, Criºu Dascãlu e bântuit dedemonul perfecþiei ºi cosmosul sãu liric,ispitit de ordine, viseazã desãvârºirea(implicit, deliciile limbajului). Dar el nueste un poet crispat, subjugat de tiraniaformei. Iar fiorul anxios nu atinge nicio-datã terifianþa pentru cã poetul, strãin deretorica sforãitoare, nu face din suferinþãun spectacol. Totul e trãit cu decenþã,topind contrariile ºi surdinizând efectele.Chiar ºi acea "liliputanã întrunire desemne", cum numea - într-o graþioasãdedicaþie - volumul Cicatricele bucurieielibereazã o dulce melancolie, sfâºiatãde avertismente-blitz ºi, curios, perma-nent þinutã sub control. Fiindcã omul nue un expansiv ºi acest "frâu nevãzut" sesimte deîndatã; dar sub armura omuluide ºtiinþã, de o tãioasã precizie, seascunde o mare sensibilitate.Dacã ne amintim cã primul titlu eraMânie ºi marmurã (1968) am puteadescifra, chiar lesnicios, de ce poezia sadesfãºoarã serii paralele, îngemãnândrealitatea ºi virtualitatea ("marelePoate"). În fond, "mânia" sa ar putea fiînsãºi creaþia de vreme ce, în blocul demarmurã, potrivit îndemnului maiores-cian, dormiteazã statuia. Or, sculptorul -suntem avertizaþi - "a plecat în corãbii".Iar aceastã poezie sobrã, hermeticã,încifratã pe linie barbianã ia, totuºi, pul-sul epocii (sau, mai exact, a uneivârste): "eram un spasm de elementepãstrate loalaltã / în forma fostului meutrup". Furiile creatoare (ordonatoare) para întreþine jubilaþia ºi printr-un febril aso-ciaþionism imagistic. Iar volumul Încer-care asupra bucuriei, venit dupã zeceani, putea trãda, la o rapidã ochire, unpãrelnic temperament expansiv. Tot poe-tul, un "monstru lexicofag", þinea,binevoitor, sã adauge: "Sunt fiul unuiverb ursuz". ªi, astfel, cerebralitateadominã acest discurs, hibridând fabulo-sul cu prozaismul ºi aruncând o perdea

protectoare peste ispitele epidermice,fãrã a isca o poezie uscatã: "lumeafoºnitoare / mi-a ajuns la buze". "Trãimîntr-o carte", constatã voluptuos poetul ºiacest univers livresc, în autocontem-plare, nu poate anula chemarea: viaþa"tot mai aºteaptã", ochii pânditori "autrup sã te vadã".Acest profil (posibil) ar pãcãtui grav dacãam uita cã poetul este dublat de un sub-til teoretician. În treacãt, am puteamaminti cã Dialectica limbajului poetic(1986) era o carte blindatã, oferind unstudiu teoretic, incitant (cum s-a spus).Perspectiva diacronicã îngãduie fineþedisociativã ºi apetit constructiv; semioti-cianul Criºu Dascãlu dovedeºte, previ-zibil, disciplinã, rigoare, coerenþã ºi sedeschide, benefic, spre contextul operei,înþelegând contradicþia ca principiu altotalitãþii. Teoretizatã prin circularitateamotivelor poetice, ispita antinomicã rãz-bate însã în poezia sa: "sã fiu un val,legãnãtor". Încercatã de "întrebãri tul-burãtoare", aceastã liricã nu uitã însã cãe fixatã "pe mal de carte", trimiþându-ºireverberaþiile în "oglinzi acustice" (nota

regretata Felicia Giurgiu). Fiindcã,poezia lui Criºu Dascãlu, de un ritm con-trolat, manevrând rime impecabile,viseazã tiranic ordinea, alungândscrâºnetul existenþial al unor poeme tur-bulente. Cândva, junele-poet "locuitor delabirint" rãtãcea zidind "ieºiri", stãpânitde o cerebralitate "despoticã" (cum s-aºi observat). ªi, deopotrivã, se dovedeaun specialist în teritoriile aride ale semi-oticii. Împãcând aceste chemãri (diver-gente, totuºi), el "comite" o poezie cudesen precis, limpid, economicos, fãrãa-ºi transcrie înfrângerile metafizice. Nicinu pare a avea un temperament poetic(în sensul unei existenþe vulcanice,dezordonate) ci, construind lumi ima-ginare, preferenþial în decor marin, de oatmosferã helenicã le aºeazã, gospo-dãreºte, în corsetul celor trei strofedobândind serafica împãcare cu sine.Clasicist sever (aºa îl vedea, într-unadmirabil "portret sentimental", IonArieºanu), poetul se proiecteazã într-olume paralelã, de o puritate scutitã degrandilocvenþã. Efortul (nici jucãuº, nicicãznit) trage din marea ºi pilduitoarea

biografie a lumii o traiectorie hieraticã,cu jocuri lingvistice (cazul algonauþilor) ºidecantãri livreºti, învederând cã poezialui Criºu Dascãlu este atent elaboratã.Curios, nu atât tonusul meditativ cât vi-sarea, spãlatã de senzualitate, neridatã,biruie în desfãºurarea aceste lirici, pur-tatã de "albe flote" ºi anunþând - para-doxal - intrarea "în ceaþã": "coborâm îndeºert.../ Cineva ne latrã / Prin ochiulinert / Cu lacrimi de piatrã". Sã ne amintim cã apoi intrând, în 1965,în frontul cercetãrii, Criºu Dascãlu (n. 11mai 1941), trecut prin liceul lugojean"Coriolan Brediceanu" ºi urmândFacultatea de filologie a Universitãþiitimiºorene (de Vest, astãzi), director alInstitutului de Cercetãri Socio-umane"Titu Maiorescu" al Filialei Academieiîmbinã, cu supleþe dialecticã, fãrã morbprofesoral, apetitul reflexiv-teoretizant,fructificând o informaþie bogatã cudesfãºurãrile lirice, acestea celebrând osplendidã unitate cosmicã, reuºind con-topirea la nivel semantic (cf. MariusCriºan). Dar autorul, interesat din juneþede limbajul poetic românesc (teza dedoctorat, în 1979, încerca - se ºtie - oarticulatã analizã din perspectiva textua-lizãrii) întrevede contradicþia ca principiual totalitãþii. Fiindcã limbajul poetic e "olimbã pe cale de a deveni operã", dialec-ticianul, explorând cu supleþe, tenacitateºi profunditate o astfel de zonã proble-maticã ºi manevrând, fãrã excese, arse-nalul terminologic, pune accentul pe pro-cesualitate. Înþelege, aºadar, textul caproductivitate ºi logodeºte, þinând subcontrol fenomenul, impulsuri creatoarecontrarii manifestându-se performant.Cercetãtor avizat al evoluþiei poezieiromâneºti, declanºând – prin recitiri – ºio respectuoasã "insurecþie", atent lasimetrii ºi strategii (lirice, evident), CriºuDascãlu se dovedeºte ºi un poet care armerita o altã vizibilitate literarã. Tãcerilesale editoriale stânjenesc, întârzie sauchiar blocheazã o justã ºi meritatãrecepþie. Strãin de gãºtile care, pe scenaliterarã, îºi macinã energiile într-o inter-minabilã gâlceavã, teoreticianul-poet nicinu pare interesat de zarva iscatã de"clasamentele de cafenea". Se simtebine, constatãm, plonjând în reverialivrescã.

ADRIAN DINU RACHIERU

CRIªU DASCÃLU - 65

R E V E R I A L I V R E S C ÃR E V E R I A L I V R E S C Ã

argonauþiieseu9

În faþa giganticei tehnologii planetareactuale ce ne invadeazã ameninþãtor uni-versul, ne întrebãm ce se va întâmpla cufiinþa umanã. Cãci, pare-se, umanitatea eatinsã de o nevrozã ºi o psihopatologie ge-neralizatã acutã. Manipulãrile de tot soiul,barbariile ºi masacrele comise asupranaturii umane ne fac sã ne gândim la dis-trugerea civilizaþiei de cãtre civilizaþie, aºacum a prezis-o Nietzsche, în urmã cu unsecol: "Deºertul se întinde… Vai de cel ceapãrã deºertul!".Filozofia nu poate furniza remedii imediate,ea nu determinã acþiuni ºi nici nu rezolvãprobleme. În acest context, Platon evocãcazul unei tinere þãrãnci de origine tracã ceizbucneºte în râs vãzându-l pe Thalesîmpiedicându-se ºi cãzând într-un puþ aflatchiar sub nasul lui. Platon noteazã: "Acestaeste filosoful nostru. El s-a fãcut de râs nudoar în faþa femeii, ci a întregii mulþimi…teribila sa stângãcie îl face sã parã lipsitde judecatã " (Théetete).Totuºi, deºi inutilizabilã în scopuri practice,filozofia creeazã o "deschidere" ºi "condiþiifundamentale ºi decisive pentru naºterea atot ceea ce este mãreþ" (Heidegger,Introducere în metafizicã). Aceastã mãreþierezidã într-un gen de interogare "extraordi-narã", "în afara ordinii". Heidegger vede înaceasta propria sa Chestiune a fiinþei(Seinsfrage) ce îºi are rãdãcinile în cel maivechi document (prima "ontologie", denu-mitã astfel mult mai târziu) - : Poemuldidactic al lui Parmenide. Aici, zeiþa Dike"deschide porþile zilei ºi ale nopþii" - alefiinþei ºi ale neantului. Heidegger va încercasã redescopere acest grandios adevãr origi-nar pierdut în timpuri strãvechi.În repetate rânduri s-a atras atenþia asupraînaltei tehnicizãri actuale care reduce prac-tic omul la funcþia de "cyber" (Marcuse,Omul unilateral), sau la cea a unui "major-dom englez" (Galimberti, psiche et techne).Heidegger s-a ocupat de esenþa tehniciiarãtând cã Occidentul este, de mai bine de2500 de ani, fundamental "tehnologic",noþiunea originarã de "techne" fiind apro-piatã de cea de "poiein". Chestiuneatehnicã heideggeriaanã nu vizeazã"umanizarea" unei radicalitãþi dominante ºiîngrijorãtoare, ci gãsirea unei cãi de salvareîn faþa ameninþãrii fãrã precedent ahipertehnicizãrii.

*

În dialogul pe care Heidegger îl poartã cuîntreaga tradiþie filozoficã a Occidentului, elreanalizeazã ideile marilor gânditori, repro-ºând metafizicii clasice "uitarea fiinþei" ºiprofundul sãu antropocentrism."Distrugerea" heideggerianã nu reprezintã onegare, ci o nouã abordare a metafizicii ide-aliste. El face sãpãturi plasându-se în sub-solul acesteia. Încât, distrugând-o, îi dato-reazã totuºi multe. Soarele lui Platon, vizibil, nu doarlumineazã: el conferã fiinþelor "geneza,creºterea ºi hrana" (Republica). În lumeainteligibilã a Ideilor el reprezintã imagineaBinelui. Acest Bine nu este fiinþa ci se aflãdincolo de aceasta, în regiunea suprace-lestã pe care "nici un poet de-aici, de jos, n-a ºtiut vreodatã sã o cânte…". Metaforaluminii, heliologicã, este o metaforã funda-mentalã în istoria metafizicii Occidentului.Heidegger preia lumina platonicianã,îndreptând-o însã cãtre o profunzime unicã,spre "luminiºul" Fiinþei. Dezvãluindu-i-seacolo, pentru a dispãrea imediat, Fiinþa seoferã fiinþei omului. Ontologia fundamen-talã heideggerianã este, aºadar, contra-pla-tonicianã ºi contra-metafizicã. Dar, în fond,lumea platonicianã îi este total opusã, pringândirea eideticã a lui Platon, datoratã intu-iþiilor ºi iluminãrilor directe. Sufletul devineastfel o armonie tripartitã, aflat pe un drumfoarte lung. Atras de credinþele orfice,Platon îºi creazã propriile sale mituri cele-

bre ce tind spre regiunile Frumosului ºi aleDivinului unde raþiunea demonstrativã nuputea pãtrunde. Marele sãu geniu a ºtiutsã îmbine aceste ficþiuni pline de poezie încare "splendoarea adevãrului" reiese miste-rioasã ºi paradoxalã, cu propriile sale doc-trine devenite atributul lor indispensabil.Filozofia lui Platon, în care Mythos ºi Logosnu se contrazic, reprezintã un mesaj al"firelor de aur", tot mai abstract ºi mai pro-fund, cu o influenþã covârºitoare asupraîntregii gândiri a Europei.Într-un sens total diferit, redescoperirea luiKant semnificã pentru Heidegger un elanaproape amoros în care "se scufundã"(Franco Volpi) zi de zi, Kant fiind singurulcare a presimþit ºi anticipat Sein und Zeit,"una dintre capodoperele" secolului XX ("LeMonde"). Totuºi, temporalitatea ca pre-com-prehensiune a fiinþei l-a înspãimântat pefilozoful de la Königsberg, care a abando-nat acest drum. Demersul sãu transcen-dental prefigureazã însã, considerãHeidegger, într-un mod implicit ºi incon-ºtient, ontologia modernã. Aºadar, nu"lucrul în sine", ci Deducerea transcenden-talã a spaþiului ºi timpului, constituieesenþa însãºi a kantismului, datoratã intu-iþiei sale originare. Fiinþã ºi Timp (1927) a marcat un seism, ozdruncinare a certitudinii filozofice, prinanalitica Dasein-ului. Conceput în exis-tenþiali - precum "lumea" în care fiinþaumanã e aruncatã -, Dasein-ul, realitateumanã, depãºeºte simpla realitate prin"deschiderea" sa. O deschidere în specialcãtre posibilitatea cea mai sigurã ºinecondiþionatã ca anticipare a morþii.Înþelegerea (Verstehen) acestei situaþii afec-tive (Befindlichkeit) de o continuã ºi radi-calã suferinþã, asemãnãtoare neantului,denumitã "a fi - pentru - moarte", face sãizbucneascã "libertatea". Este o temãaproape paradoxalã, þinând cont de orizon-tul limitat ºi ultim al Dasein-ului. Dar a fi"liber" pentru moarte înseamnã a fi eliberatde iluziile lui "se" (man) care ocoleºteangoasa. Angoasa este, în fond, pozitivãcãci ea conduce cãtre înþelegerea totalã desine, iluminând totodatã esenþa Dasein-ului. Frontierele Dasein-ului sunt rãsturnate:dasein-ul este pentru Heidegger ontologic,adicã de neconceput în afara Fiinþei miste-rioase disimulatã, începând de la Platon,de întreaga metafizicã trecutã care rãmâne,astfel, onto-teo-logicã.Cogito ergo sum-ul lui Descartes, antropo-logic, este considerat de filozoful ontologieifundamentale drept un sofism. Dar, în modcert, prin doctrina sa raþionalistã,Descartes este precursorul ºtiinþelor mo-derne care au condus la fisiunea nuclearã:"bomba atomicã a explodat deja în cogito-ulcartezian", afirmase Heidegger, în 1951, laZürich.

*

În ciuda nãzuinþei exagerate de a accede lao "Cunoaºtere absolutã", gândirea lui Hegela fost una dintre cele mai profunde ale se-colului al XIX-lea. "Spiritul" sãu prefigureazãFiinþa heideggreianã printr-o iraþionalitateintegratã unei raþiuni "lãrgite". ÎnFenomenologia Spiritului "sfâºierea abso-lutã" a spiritului îºi câºtigã legitimitatea prinfaptul de a "suporta moartea ºi de a semenþine în ea". Acest "sejur" în care spiritulpriveºte negativul în faþã, stabilindu-se în el,"converteºte negativul în fiinþã". În timp cemoartea ca negativitate absolutã nu seexprimã ca atare în naturã, cu totul altfel seîntâmplã în viaþa spiritului: "forþa magicã"converteºte moartea în fiinþã. Pe cãidiferite, Hegel ºi Heidegger afirmã, aºadar,identitatea Fiinþei ºi a Neantului. Departede banalitatea cotidianã ("se"-ul) care vedeîn moarte un "accident", percepþia plura-listã fenomenologicã, prin virtualitãþile ºianticipãrile sale, face din moarte, asemã-

nãtoare neantului, instanþa cea mai înaltãpentru Heidegger. Fiecare filozof e liber sã conceapã noþiuneade adevãr ºi semnificaþia acesteia.Adevãrul este o pluralitate de variantefoarte diverse. Adevãrul Evului Mediu sco-lastic concilia Europa Catolicã cu Aristotel,astfel cã pentru Sfântul Toma adevãrulreprezenta "adequatio intellectus et rei". Înfenomenologia lui Husserl adevãrul se con-tureazã prin permanente retuºuri.Heidegger face "un pas înapoi" "pentru aredescoperi aéthleia" grecilor ca non-ocul-tare a Fiinþei. Totuºi, toate aceste adevãruriau în filozofie un specific comun: ele nu þinde progresul ºtiinþelor exacte, ci reprezintão creaþie a gândirii vii, la diferite "niveluri"(Antonoi d'Augenti). Nivelul cel mai "înalt"de adevãr este "cel mai umil". Cine accedela acest nivel excepþional? Filosoful contem-poran Antonio d'Augenti îl aminteºte pePlaton. Nici nu putea fi altfel, de vreme ced'Augenit însuºi se definea "bolnav de fru-museþe", fiind "contaminat de Platon".Dar Nietzsche, filozoful valorilor ºi al trans-mutaþiei? El a combãtut falsitatea ca "sis-tem de minciuni". În ultima sa operã,apãrutã postum, Voinþa de Putere, citim:"Creºtinism, revoluþie, abolirea sclavagismu-lui, egalitatea drepturilor, filantropie, paci-fism, dreptate, adevãr: toate aceste cuvintemari sunt doar stindarde în luptã; ele nu auvaloare ca realitate, ci doar ca niºtecuvinte de lux, pentru ceva cu totul diferit(adicã opus!)".Trebuie sã-l iubim pe Nietzsche, filozofia saîn "lovituri de ciocan" ºi totodatã, de o maretonalitate sufleteascã. Aforismele sale nusunt totdeauna uºor descifrabile. Prezen-tatã în zeci de maniere diferite, opera sarãmâne "un labirint de unde nici un comen-tator nu va ieºi vreodatã" (R.Calassi). Înorice caz, pentru Nietzsche, filozofia era o"zeiþã" prin ºtiinþa sa non-uzualã ºi apropi-atã artelor, ºi, de asemenea, "o furtunãnumitã spirit", o gratuitate dãtãtoare delucruri noi - "noi ceilalþi generoºi", spuneideea capitalã a lui Nietzsche, generozitatepe care n-o arãtãm aproapelui, ci prietenu-lui.Sã revenim la meditaþia lui Heideggerasupra lui Nietzsche, apogeul "iluziei"metafizice a Occidentului. Numãrul impre-sionant de scrieri consacrate de Heideggerlui Nietzsche îl determinã pe Michel Haarsã afirme: "nici un filozof important nu s-aangajat vreodatã într-o lecturã atât deîndelungatã, de detaliatã ºi de tenace aunui alt filozof". Astfel de mãrturii suntredate în "Magazine Litteraire" (martie -aprilie 2006), consacrat lui Heidegger.Interpretarea lui Heidegger ne apare caambivalentã, de o "distorsiune derutantã...".În aceeaºi revistã, Jean Beaufret vede înraportul Heidegger - Nietzsche "un complexdragoste-urã din partea omului Heidegger"ca atracþie ºi respingere. Principala dificul-tate cu care se confruntã Heidegger con-stã în conexiunea celor douã doctrine fun-damentale ale lui Nietzsche, Veºnicaîntoarcere a identicului ºi Supraomul,reunite de Heidegger într-un "joc strâns".Inutil sã îl apãrãm pe "adevãratulNietzsche", conchide Jean Beaufret, el seva apãra singur.Extraordinara frumuseþe poeticã a luiNietzsche îl cucereºte însã pe Heideggercare citeazã cuvintele lui Zarathustra dis-cutând cu sufletul sãu: "O, suflet al meu, te-am învãþat sã spui<<astãzi>> precum <<într-o zi>> ºi <<altã-datã>> ºi sã treci dansând pe deasupraoricãrui Aici ºi Acolo ºi Dincolo".Printr-un unui dans aerian (Zarathustrafiind dansatorul, cel uºor) Nietzsche evocãaici "gândirea sa cea mai abisalã", cum ospune el însuºi, cea a eternitãþii: "Cãci teiubesc, o, eternitate!"... "Sã imprimãm vieþiinoastre chipul eternitãþii"...Dar ce înseam-nã eternitatea pentru Nietzsche? Nu dinco-

lo de timp, nici un alt timp, ci chiar acesttimp: "Aceastã viaþã - viaþa ta eternã" (cf.Georges Morel, Nietzsche). "Gustulnitzschean al eternului are o singurã moti-vaþie: recunoºtinþa ºi dragostea veºnicãfaþã de frumuseþea tuturor lucrurilor. Nunumai azi sau mâine, ci totdeauna" (op.cit.).Eternitatea lui Nietzsche este plenitudinealui Dionysos, zeu prezent în imaginaþia gre-cilor ºi a sa... Astfel, aceastã eternitaterãmâne o aparenþã enigmaticã, metafizicã.Într-o manierã grandioasã, Heidegger îiacordã lui Nietzsche cea mai mare strãlu-cire posibilã: "Nici unde altundeva în meta-fizica occidentalã figura esenþialã a gândi-torului, care îl reprezintã la un moment dat,nu devine într-un mod atât de special temãa unei creaþii poetice, într-un mod sã spu-nem mai just ºi mai literal: al unei creaþii agândirii (erdacht); nici unde altundeva, înafarã, poate, de momentul de început algândirii occidentale, la Parmenide, însã ºiaici, numai vag." (Eseuri ºi conferinþe).Dacã Zarathustra era atins de un "rãudivin", acesta era cu siguranþã agoniamoralã a lui Nietzsche despre care vorbeºtecelebrul sãu biograf, Halévy. Nietzschepurta agonia lumii, a Europei. "Substraturilene scapã ºi ne vor scãpa mereu"... Dar,poate, am putea sesiza câteva vagi urme.La vârsta de doisprezece ani, Nietzsche areintuiþia memorabilã cã "Dumnezeu nu ar fifost cu adevãrat Dumnezeu", fãrã sã fi"reintegrat infernul creaþiei sale, adicã luiînsuºi". Experienþa de bãrbat continuã înmod precis aceastã viziune din copilãrie: deunde ideea cã voinþa de putere ar reprezen-ta infernul. El intrã în infern tocmai pentrua-l cerceta ºi, prin forþa geniului sãu, atransforma flãcãrile în luminã. Zadarnicãîncercare, experienþã eºuatã" (MauriceClavel, Douã secole la Lucifer, citându-l peHalévy). Maurice Clavel citeazã apoi frag-mente tulburãtoare din carnetele luiNietzsche, unde acesta mãrturiseºte, con-trar întregii sale opere: "Neantul., mereuneantul, nimic decât neant", ºi: "Teroareade a fi descoperit falsitatea a tot ce existã".Într-un alt fragment citim: "Vidul, fãrã gân-duri, cele mai puternice pasiuni se-nvârt înjurul unor subiecte fãrã valoare; a fi specta-torul acestor absurde miºcãri pro ºi con-tra... Catastrofã. Sã fie minciuna un lucrudivin? Oare valoarea oricãrui lucru constãîn a fi fals? Poate cã ar trebui sã credem înDumnezeu nu pentru cã este adevãrat, citocmai pentru cã este fals? Poate cã dis-perarea este consecinþa unei credinþe îndivinitatea adevãrului? Poate cã minciuna,adãugarea artificialã a unui sens arreprezenta o valoare, un sens, un scop"(op.cit.). Acest text citat de M.Clavel se situeazã din-colo de orice nihilism, reprezentând tragiculla cel mai înalt nivel. Tragicul în care geniullui Nietzsche este conºtient de prãbuºireaoperei ºi a vieþii sale. În adâncurile saletotul devine "neant al neantului". Esteurmarea acelei revelaþii copleºitoare dincopilãrie: "l-am vãzu pe Dumnezeu în toatãgloria Sa"... Acel Dumnezeu despre care vaspune mai târziu "Pãcat cã nu existã! El m-ar fi înþeles!". "Catastrofã sau eliberare?" seîntreabã Maurice Clavel: "Nimic din toateacestea nu este sigur" (sã ne amintimcuvintele lui Nietzsche: "câteodatã nebuniae doar masca ce ascunde o cunoaºterefatalã ºi sigurã"). Dar, continuã Clavel,aceastã direcþie trebuie urmatã. Teza saeste cã Nietzsche a fost "absorbit de interi-or", asemenea lui Van Gogh sau d'Artaud."Nebunia lui Nietzsche, adicã prãbuºireagândirii sale, este cea prin care aceastãgândire se deschide spre lumea modernã".

ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa 1100

SVETLANA PALEOLOGU-MATTA

MUTAÞIILE ONTOLOGIEI EUROPENE (I)

argonauþii lecturi 10

ccoonnttiinnuuaarree ddiinn ppaaggiinnaa 99

Revenind la Heidegger, la interpretarea saasupra operei postume a lui Nietzsche,Voinþa de Putere, redusã de Heidegger lao "învârtire în neant" (Jean Beaufret),putem presupune faptul cã Heidegger aînþeles doar în micã mãsurã tragica lipsãde mãsurã a lui Nietzsche, cu atât maidureroasã cu cât el respecta viaþa. Voinþasa de Putere reprezintã o afirmare multi-plã ºi complexã a vieþii în pluralitatea sa,incluzând ºi voinþa de neant (Wille zumNichts). Este posibil ca Nietzsche sã fiproiectat în aceasta propriul sãu eºec.Cãci ontologia sa fundamentalã, unde seangajase sã gândeascã inimaginabilul, seîncheie simplu, printr-o "aºteptare".Dar ce reprezintã în fond Fiinþa laHeidegger? Ea nu este nici Dumnezeu,nici fundament al lumii, ci o alteritateinfinitã. O alteritate radicalã, neavândnimic comun cu fiinþarea, nici una dintrecalitãþile ori proprietãþile acesteia. DarFiinþa se lumineazã pentru om.Dimensiunea "luminiºului" sãu enigmaticeste datã de manifestarea sa ce seascunde în acelaºi timp. "Diferenþa onto-logicã" dintre fiinþã ºi fiinþare nu constãînsã într-o separare, ci într-o relaþie a

Fiinþei cu esenþa omului. Fiinþa îi esteacestuia cea mai apropiatã ºi cea maiîndepãrtatã. Pentru ultimul Heidegger,Fiinþa este "orice lucru"...Drumul lui Heidegger este comparat de elînsuºi cu acele cãrãri ce urcã prin pãdure,cunoscute doar de câþiva pãdurari. Ele seafundã tot mai mult, fãrã sã ducãnicãieri. Astfel, opera sa fundamentalãdin 1950, Holzwege, tradusã atât de su-gestiv în francezã prin Chemins qui nemenent nulle part (Drumuri care nu ducnicãieri) traseazã propriul sãu destin.Mãreþia lui Heidegger rãmâne de netãgã-duit. Perioada de la Marburg, cea maifericitã din viaþa sa, ni-l înfãþiºeazã ca ostea ce creeazã un vid în jurul sãu, eclip-sându-i pe neopozitiviºti precum Cohen,Natrop, Cassirer. Nu numai filozofiaMarburg-ului a fost schimbatã, revoluþio-natã, ci a întregii Europe, prin interogareaesenþialã asupra sensului Fiinþei.Controversele, adeseori violente, ca ºilimbajul sãu greu de adorat, au contribuit,în mod paradoxal, la creºterea gloriei unuigânditor care a captivat judecata specia-liºtilor. Importanþa lui Heidegger rãmâne unicãmai ales prin atenþia deosebitã pe care oacordã limbajului poetic. Tocmai aicidescoperã filozoful diferenþa ontologicã.Prin demnitatea cuvântului poeticaceastã Diferenþã rãspândeºte o luminãpurã ºi un sunet unic, originare, eliberate

de uzajul comun. Trakl, ªtefan George darmai cu seamã Hölderlin, poet imnic ºisolar, îndrãgostit de Grecia anticã cu alesale coline sacre, reprezintã, pentruHeidegger, prin înalta poematizare,"esenþa poeziei":"În adorabil albastru-nfloreºteClopotniþa cu acoperiº de metal..."Natura omniprezentã ºi încântãtoare a luiHölderlin, unde totul înmugureºte ºi înflo-reºte de la sine, reprezintã physis-ul gre-cesc care semnifica fiinþa. Traducereaulterioarã latinã prin "fizic" a dus lapierderea semnificaþiei originare a cuvân-tului. Dar la Hölderlin, Natura, care esteSpiritul ºi Sacrul, îl face pe poet sã sesimtã precum într-o þarã natalã. Natura îlinspirã ºi-l face sã trãiascã o frumuseþeinvizibilã, precum cea a clopotniþei careînfloreºte. Nu numai albastrul celest, ca oînflorire, dar ºi "floarea gurii" poetului,cuvintele sale, fac aceastã frumuseþe vi-zibilã. Hölderlin evocã aceastã stare a ire-alului în real în eseul sãu Devenirea înscurgerea timpului, din care Heideggerciteazã:"...în aceastã stare aflatã între fiinþã ºi ne-fiinþã, pretutindeni posibilul devine real,iar realul ideal, ºi aici, în aceastã imitareliberã pe care ºi-o propune arta, este unteribil dar divin vis.".Visul divin ºi teribil în care Hölderlin trãiapermanent este tocmai continua sa "con-versaþie celestã", aºa cum rezultã din

poemul în care el tânjeºte sã fie dus penori de purpurã cãtre luminã:"Primãvara a-nflorit sub cerul amurguluiMii de trandafiri înfloresc, pare calmãLumea auritã; o!, luaþi-mã acolo susNori de purpurã! acolo sus, în luminã"(Fantezie de searã)În celebrul poem al lui Hölderlin caredebuteazã cu versul "În adorabil albastruînfloreºte...", existã un vers devenit leit-motivul conferinþei lui Heidegger Hölderlinºi esenþa poeziei:" Atât de merituos, ºi totuºi doar poeticTrãieºte omul pe acest pãmânt".Fiinþa umanã este poeticã în profunzimilesale. Dar a trãi poetic, pentru Hölderlin,presupune o experienþã vie a zeilor anticiai Eladei, precum Terra, Helios etc. Acesteforþe sacre elementare erau concepute ca"lumina albã a aerului, asemeni arborilorde mirt ºi lãmâi pe cãrãrile parfumate...Hyperion îi scria prietenului sãu Bellarmincã "florile inimii erau ºi jocurile spirituluisãu în copilãrie, cu gingaºa Diotima, învecinãtatea Champs Elyzées-ului..."(Hyperion). "Fãrã poezie, crede Hölderlin, grecii n-ar fidevenit niciodatã filozofi". Încât, pentruHeidegger, poezia ºi filozofia au acelaºirang.

Traducere DELIA BADEA

Cartea domnei dr. Simona Goicu-Cealmof, apãrutã de curând la Editura„AUGUSTA”/„ARTPRESS“ este o val-oroasã contribuþie la studiul limbiifranceze, luând în discuþie un procedeude îmbogãþire a vocabularului formareadiminutivelor sub toate aspectele lui,procedeu pe care îl supune unei ampleana-lize minuþioase ºi deosebit de intere-sante. Publicul þintã al cãrþii este consti-tuit, dupã cum afirmã autoarea, de stu-denþii interesaþi de istoria limbiifranceze, lingviºti, specialiºti în onomas-ticã ...Cartea este structuratã în patru pãrþi deîntindere inegalã : Remarques prélimi-naires, Suffixes diminutifs plus produc-tifs, Suffixes diminutifs moins productifs,Conclusions. Pentru a asigura o bunãreceptare a materialului, este inclusã ºio listã a abrevierilor. De mare folos esteºi rezumatul în limba românã : el dãposibilitatea celor care nu stãpânesclimba francezã sã ia cunoºtinþã de prob-lemele luate în discuþie ºi de concluziilecare s-au desprins de aici.În Avant-propos, autoarea motiveazã ale-gerea acestei teme de cercetare ºiindicã sursa principalã care i-a furnizatmaterialul de studiu : este vorba deTrésor de la langue française“.Dictionnaire de la langue du XIXe et duXXe siècles (1789-1960) pentru limbafrancezã ºi de dicþio-narele româneºtipentru formaþiile diminutivale împrumu-tate de limba românã. Tot aici ea oferãcititorului interesat puncte de reper caresã îi ghideze lectura.Prima parte, Remarques préliminaires,ne introduce în lumea sufixelor, carepoate deveni fascinantã, dupã cumlucrarea de faþã o dovedeºte.Consideraþiile teoretice despre sufix ºisufixare ºi despre studiile consacrateacestei probleme deschid capitolul ºi îlajutã pe cititor sã afle sau sã rememo-

reze elemente necesare pentru o bunãreceptare a analizei desfãºuratã încuprinsul capitolelor urmãtoare.Tot aici ni se oferã ºi o scurtã istorie aopiniilor contradictorii privitoare la folo-sirea diminutivelor. Evoluþia diminutiveloreste deci urmãritã de-a lungul timpului,pânã epoca modernã. Sunt prezentatetendinþele fiecãrei epoci, tipul de diminu-tive ºi domeniul predilect de utilizare. Deexemplu, dacã în secolul al XVI-lea, înepoca Pleiadei, ele erau utilizate înexces, reacþia fireascã la acest exces afost mai apoi evitarea lor. Mari persona-litãþi ale vieþii literare franceze, de laVoltaire Ia scriitorii epocii romantice ºi,în timpunle moderne, la André Gide, aurenunþat sã le mai foloseascã.Aflãm cã în prima parte a secolului XXprocedeul era puþin productiv ºi un marenumãr de cuvinte în -ette s-au lexicalizatîn întrebuinþãri care, în ciuda asemãnãriiformale ºi a etimologiei, nu maiamintesc radicalul ºi nici mulþimea dediminuare: vignette „etichetã aplicatã pevehicule, care atestã achitarea taxei dedrum” nu pare sã aibã nici un raport vizibil cu vigne ,,viþa-de-vie”sau toilette„toaletã“ cu toile „pânzã“...Dar, dupã al doilea rãzboi mondial, oserie de diminutive capãtã o nouã vitali-tate sub influenþa modelelor americane :apar nume de marcã (Babylette), creaþiiale unor jurnaliºti (critiquette, damotte,balladurette, jospinettte, juppette).Este pus astfel în evidenþã faptul cã for-marea sufixelor cu diminutive nu este uncapitol închis în limba francezã, ci îºigãºete noi surse de vitalitate.Sunt prezentate ºi alte modalitãþi deexpresie a diminuãrii diminutiveleanalitice, cum ar fi : prefixoidul petit(petit-fils, petits pois...), bébé (bébé-phoque) mini- (mini-jupe, Mini-Ferrari...),micro- (micro-economie, micro-enteprise...).

Cele douã capitole Suffixes diminutifsplus productifs ºi Suffixes diminutifsmoins productifs constituie partea princi-palã a lucrãrii – deosebit de consistentã– ºi prezintã o analizã minuþioasã asufixelor în cauzã. Pentru fiecare sufixeste menþionatã originea ºi clasificareaderivatelor în funcþie de baza la care el afost ataºat (substantiv, adjectiv, verb) ºiîn funcþie de valoarea fiecãrui sufix(pejorativã, afectivã, argoticã). Pentrufiecare derivat autoarea indicã domeniulpredilect de folosire, sensurile, atestãriledocumentare oferite de dicþionarulTrésor, valorile stilistice ºi sintactice spe-ciale, precum ºi modul în care a fostcreat. Pentru cuvintele-bazã este prezen-tatã etimologia, de multe ori însoþitã deun scurt comentariu, pentru a facecunoscutã istoria acestor cuvinte.Analiza amplã propusã de autoareavanseazã sugestii etimologice care vinsã îmbogãþeascã cunoºtinþele deja exis-tente în domeniu ºi sã clarifice uneleaspecte mai mult sau mai puþin obscure.Autoarea se ocupã ºi de împrumuturilereciproce dintre francezã ºi italianã,francezã ºi englezã, respectiv englezãamericanã (majorette), fãrã a neglijaîmprumurile franceze din limba românã.Þinând seama de faptul cã, de multe ori,contactul limbii noastre cu limba ºi cul-tura francezã a avut loc prin mediereitalianã, rusã, germanã etc., pentruunele împrumuturi româneºti dinfrancezã este indicatã o etimologie mul-tiplã, cãci semn al unei bogate ºi variateinflueþe externe. Este studiatã naturaîmprumuturilor de formaþii diminutivaledin francezã, cauza ºi contextul împru-mutului, adaptarea la limba românã ºievoluþia lor ulterioarã în noul mediulingvistic. Este scoasã în evidenþã o con-secinþã importantã a împrumuturilor dinfrancezã : reromanizarea limbii româneºi a fondului onomastic.

În fine, concluziile lucrãrii puncteazãetapele principale ale studiului ºisintetizeaxã ideile degajate, din care amprezenat câteva.Mai trebuie adãugat cã lucrarea dispunede o bogatã bibliografie de 135 detitluri.Este vorba de autori specialiºti recunos-cuþi în domeniu, ale cãror scrieri au fostconsultate, asimilate ºi utilizate în modcreator.Cartea doamnei Simona Goicu-Cealmof,dincolo de evidentele sale calitãþiºtiinþifice, constituie o lecturã interesan-tã ºi plãcutã, pe care o recomand înmodul cel mai cãlduros.

Dorina Chiº

Étude sur la formation des diminutives en français, de Simona Goicu-Cealmof

cultural 11tibiscus

Cel de-al zecelea simpozion„Oameni de seamã ai Banatului”a fost o premierã, deoarece aavut loc în douã þãri. Vineri 12mai, la Muzeul Satului dinTimiºoara, a avut loc cea de-azecea ediþie a simpozionului, iar adoua zi, acesta s-a desfãºurat înSerbia, unde de altfel a ºi luatnaºtere. Din cauza introduceriivizelor a trebuit ca organizatoriisã procedeze astfel, deoarece înultimii ani, mulþi oameni de cul-turã din Timiºoara s-au implicatfoarte mult în aceastã manifes-tare, printre care ºi prof. AugustaAnca ºi rectorul universitãþiiTibiscus, prof.univ. CornelHaranguº.„Simpozionul internaþional«Oameni de seamã ai Banatului»a fost iniþiat în 1997, la Uzdin“, aspus Vasile Barbu. „Pe parcursula zece ediþii, au fost prezentatepeste 500 de lucrãri despreunele dintre personalitãþileBanatului, care au lãsat urme înistoria noastrã. Ne bucurã faptulcã lucrãrile au fost publicate înnouã volume ºi sperãm ca ºi anulacesta sã mai aparã o carte, iarasta este o mare realizare. O altãrealizare ar fi faptul cã simpozio-nul a ieºit din Uzdin ºi cã se þineîn capitala Banatului, la Timi-ºoara”, a mai spus el. Prof. univ. Grozdanka Gojkov dinVârºeþ spune: „Sunt impresionatãde participarea la aceastã întru-nire care care pune în valoarepersonalitãþi bãnãþene. Sunt maricei care ºtiu sã îi aprecieze pe ceimarii dinaintea lor. Îmi exprimîncântarea pentru dedicarea cucare a fost organizatã aceastãîntâlnire. Tema care îi leagã peromânii pe de o parte ºi de alta agraniþei care ne separã nu este

de netrecut. Sunt impresionatãde ideea cã acest eveniment seîntâmplã în acest loc, un loc carecare ne face sã ne simþim maiaproape de trecut.”Acad.prof.dr. Danilo Z. Markovica spus: „Temele locale nu suntdoar de interes local, la fel ºi pro-cesele globale nu pot fi pe deplinînþelese fãrã ca conþinutul acesto-ra locale. Din perspectiva partici-panþilor din Serbia vrem sã îlcitãm pe un poet sârb «drumulspre inima omului trece princuvinte ºi cu cât oameniipovestesc mai mult se împriete-nesc mai des ºi mai uºor ºi înþe-leg mai bine trecutul, prezentul ºivalorile».”Conf.univ.dr. Doina Moþ a subli-niat cã s-a vorbit despre oamenide vazã ai Banatului, indiferentdacã sunt în viaþã ori sau stins.„M-am gândit la acest scriitordeosebit care a fost VictorBãnciulescu care a trãit pânã laanii adoles-cenþei în Timiºoara,dupã care la Bucureºti ºi adevenit unul dintre cei mai impor-tanþi ziariºti din România. Adevenit modelul jurnalistuluisportiv din toate timpurile. Cãrþilelui se gãsesc în biblioteca dinOlimpia (Grecia) ºi este singurulromân a cãrui operã se aflã înbiblioteca personalã a zeilor anti-ci”, a mai spus ea. Prof. univ. Cornel Haranguºspune: „Aceastã manifestare cul-turalã reprezintã pentru mine unfenomen de susþinere a culturiilocale. O asemenea manifestareculturalã trebuie ºi pe viitor,deoarece a trecut graniþele. Temape care am tratat-o eu a fostdespre trecerea prin Banat a luiLucian Blaga, o trecere care afost nu numai matrimonialã (s-a

cãsãtorit cu Aurelia Brediceanu),dar a avut ºi percepþii cât a stataici care s-au materializat înopere literare.”Prof . Augusta Anca concluzio-neazã: „De mai mulþi ani cola-borez cu Asociaþia Cultural-Artisticã Tibiscus din Uzdin,Serbia ºi am gãsit acolo la eimulte activitãþi la care ne invitau.Este vorba în primul rând de

«Oameni de seamã ai Banatului».Am participat de mai multe oripânã treptat ne-am antrenat însprijinirea concretã a acestui sim-pozion. Am publicat noi volumelecu prezentãrile de la acest eveni-ment, care s-au strâns de-a lun-gul anilor. Acum doi ani a fostpentru prima datã când am orga-nizat manifestarea la noi, laTibiscus. Dar pentru cã în ultimul

timp s-au introdus vizele ºi estemai greu ºi pentru noi, dar ºi pen-tru ei sã trecem graniþa, în acestan s-a organizat o parte înTimiºoara, iar în ziua urmãtoareîn Serbia. Am reuºit în acest ansã dãm mai multã calitate comu-nicãrilor, deoarece au fost maimulte cadre didactice, inclusiv dela Universitatea «Tibiscus».”

Andreea ªONEL

Fãgetul castanilor înfloriþi a fost ºiîn acest an la jumãtatea lui florar„capitalã” a poeziei. Nu întâmplã-tor i se mai spune orãºelulpoeþilor. Aici s-a scris poezie de„tata” Iancu ºi se mai scrie depoeþii contemporani adunaþi înjurul cenaclului „George Gârda”.Festivalul din acest an a adunatla Fãget poeþi, scriitori, oameni deculturã ai Banatului ºi din Serbia.Organizatorii (Consilului Judeþean,Primãria, Casa de culturã dinFãget, Uniunea Fundaþia Augusta)ºi-au propus ºi de fapt au realizat,o suitã de manifestãri în carerege a fost poezia în slova poetu-lui nepereche. A fost atunci laFãget poetul Adam Puslojiè, mem-bru de onoare al AcademieiRomâne, personalitate de primrang a scriitorimii din Serbia. Elde fapt a fost cel care a primitMarele Premiu al Festivalului. Laprimirea oaspeþilor au salutatpoezia ºi pe cei care o scriu, pri-marul oraºului Fãget, DorelCovaci, dna. profesoarã AncaAugusta preºedinta FundaþieiAugusta, Ioan Oltean directorulCasei de culturã Fãget. Toþi l-au

ascultat apoi într-un regal„Nichita Stãnescu” pe AdamPuslojiè, pentru cã el poartãmereu în suflet pe poetul iubit alromânilor, marele sãu prieten celcare l-a tradus în limba românã ºicel care l-a ajutat sã înveþe ºi sãscrie în limba românã. ªi nuîntâmplãtor primul sãu volum depoezie în limba românã apare laeditura „Augusta”, datoritã doam-nei Augusta Anca ºi ca prietenã acelor doi prieteni.A urmat un parastas la mormân-tul poetului Traian Iancu în cimiti-rul de la Dealul Popei, ca apoi toþisã se îndrepte spre casa memori-alã a poetului unde s-a inaugurat

biblioteca „Traian Iancu” - un noumoment în viaþa spiritualã aFãgetului. ªi aici dupã sfinþireadupã datina bisericii ortodoxe decãtre preoþii Fãgetului ºi-au expri-mat bucuria unei împliniri ctitoriiIoan Oltean, Ioan Ardelean, IonCãliman. Un grup de copii de laliceul „Traian Vuia“ din Fãgetconduºi de poetul ºi profesorulIonel Cãliman au recitat dinpoezia lui Traian Iancu.Cunoscuta solistã de muzicã po-pularã, directoarea Casei de cul-turã din Buziaº, Lili Badea a cân-tat douã piese aºa cum îi plãceasã cânte fie în stranã la bisericãsau cu alte ocazii lui Traian Iancu.

La Casa de culturã a oraºului aurmat festivitatea de premiere ºiun spectacol de muzicã ºi poeziela care pe lângã poeþi au cântatcunoscuþii folkiºti Gerge Popovici,Vasile Gondoci ºi un grup de copiiîndrumaþi de învãþãtorul ºi can-tautorul George Popovici.Poetul Slavomir Gvozdenovici l-aprezentat pe laureatul Festivaluluide poezie, Adam Puslojiè, poetulIonel Cãliman pe câºtigãtorul pre-miului I, poetul Ionel Ghera, criti-cul Lucian Alexiu pe poetul Traian

Pintilie, cel ce a obþinut premiulal doilea, premiul al treilea i-arevenit Victoriþei Mihai din Fãget.Poezia a fost la ea acasã, laFãget.

Ion OLTEAN

Festivalul internaþional de poezie „Traian Iancu”ediþia a-5 a Fãget 2006

„Oameni de seamã ai Banatului” la ediþia a X-a

12 musica tibiscus

Membrii trupei Direcþia 5 au lansatun album cu mu-zzicã instrumentalã,simfonicã, compusã de liderul forma-þiei, Marian Ionescu. „Dacã acestecântece ar fi avut versuri, ele ar fivorbit despre prietenie, dragoste, to-leranþã ºi despre cât de simpli amputea fi“, spune compozitorul.„Ambiental“ nu conþine piese cu ver-suri, de data aceasta s-aa renunþat lavocea solistului Cristi Enache, ci doarsentimente exprimate prin note mu-zicale, pian ºi orchestrã mixate cusunete simple, din naturã. Albumulconþine 14 piese, printre care„Adiere“, „În sufletul tãu“, „Cãlãtorie“sau „Sentimente“, iar fiecare cântecexprimã un gând, o tresãrire, oemoþie, câteva din trãirile celor patrumembri ai trupei. „Ambiental“ este ultimul produsartistic al trupei Direcþia 5, care cusiguranþã va fi spre surprindereafanilor. Acest disc este rodul uneimunci lejere în studioul de înregis-trãri ºi reprezintã efortul unitar almembrilor trupei (Cristi Enache, NicuDamalan, Marian Ionescu ºi MariusKeseri), care au înregistrat alãturi de80 de instrumentiºti. Chitaristul Nicu Damalan mi-aa oferitrãspunsuri la câteva întrebãri.

– Ce reprezintã Timiºoara pentru voi?– Timiºoara reprezintã „acasã”, de fiecaredatã ne simþim foarte bine la Timiºoara,este un public drãgãstos, care ne convinede minune ºi îl iubim la rândul nostru cufiecare pãrticicã a corpului, ºi cu orice spec-

tacol pe care îl facem încercãm sã dovedimacest lucru.– Sunteþi o trupã cu vechime pe piaþa muzi-calã, cum reuºiþi sã vã pãstraþi stilul?– Încercãm sã ne adaptãm miºcãrilor, modi-ficãrilor pe care le capãtã piaþa, ne aliniemnoilor curente, dar rãmânem de recunoscutîn maniera Direcþia 5. Stilul nostru secunoaºte de atâta vreme, ne vine uºor sã neadaptãm, dar pãstrãndu-ne în acelaºi timppersonalitatea.– Aþi avut concert în Italia. Cum a fostacolo?– E prima datã când am dat un spectacol,nu am mai fost sã cântãm în Italia. Ne-amsimþit foarte bine. Am þinut concertul într-osalã foarte mare, cu 4000 de locuri, nu ne-am aºteptat sã fie public atât de nume-ros. Am fost aplaudaþi, spectatorii aureacþionat pozitiv, chiar dacã n-au înþelescuvintele, au înþeles mesajul. Pe piesele maivechi, pe care le-am interpretat în englezã,au cântat refrenul împreunã cu noi. Ne-aplãcut, motiv pentru care o sã ne întoarcemîn Italia ºi o sã mai facem un turneu, 10-20de concerte, prin tot nordul Italiei, la Roma,la Milano ºi în alte oraºe.– Care este povestea noului album„Ambiental“? Aþi descoperit doar o filã dinaceastã carte, aþi lãsat sã gustãm noi sur-priza.– Este un disc de dragoste în primul rând,este un disc de suflet, ne-a bântuit de vreotrei ani, am tot lucrat la el sã-l materializãmºi ne-am zis cã e cazul sã-l finalizãm. Nebucurãm cã am reuºit anul acesta. Sã ºtiþicã e un disc de nota 10, o reuºitã a forma-þiei, eu cred cã va intra în inimile ascultãto-rilor.

– Ce relaþii aveþi cu fanii voºtri?– Noi încercãm sã facem ºi întâlniri cu fanii,suntem apropiaþi lor, oricine vine cu o între-bare sau sugestie e bineprimit, multora lepãrem „cu nasul pe sus“, dar cred cã obser-vaþi cât de uºor ajungi la Direcþia 5. Vinfoarte mulþi oameni chiar la noi în studio,apar în intimitatea noastrã, îi lãsãm sã au-dieze melodiile pe care le înregistrãm, vin ºine declarã cã ne iubesc. Cã doar pentru eifacem muzicã, dar ºi pentru noi bineînþeles.– Ce proiecte aveþi?– Pregãtim un nou album "Live", de dataaceasta el va conþine 14-16 melodii.– Un mesaj cititorilor...– Sã fie cuminþi, sã nu facã excese!

Gabriela USCATU

„Când te trezeºti dimineaþaºi te uiþi în jur, vei vedea cãcerul e mult mai albastru,trecutul îþi este departe într-o altã lume“- Lorand Monus

– Ce fel de muzicã ne propui cuacest album?– Aº propune o muzicã electro-nicã fãcutã în exclusivitate pe cal-culator, cu soft-urile cele maibune din lume la ora actualã ºivreau sã dovedesc prin treabaasta cã se poate face o expe-rienþã în domeniul muzicii, celpuþin neoficial. E vorba despre undomeniu electronic, sintetic, olume virtualã, creatã cu instru-mente virtuale, sintetizatoare pro-gram, orga Hemon virtualã, orgaYamaha virtualã, ca instrumente.A fost o muncã titanicã pe operioadã lungã, fiind vorba dedouã albume apãrute pe un sin-gur CD. Se poate face muzicã ºiîn 5 minute, dar aceea nu dã degândit, n-are sens, e ceva meca-nic. O piesã, ca ºi compoziþie tre-buie sã rãmânã, autorul încearcãsã gãseascã exact tonul a ceeace vrea sã exprime.– Care e povestea acestui disc?– Prima fazã a fost când a trebuitsã plec de la postul de radioEuropa Nova, unde eram realiza-tor de emisiuni muzicale, din anu-mite motive ºi m-am hotãrât sãfac muzicã singur, pe computer –de ce nu? Fãrã case de discuri,fãrã producãtori, mulþi interpreþiexistã de genul acesta, chiar ºi

un timiºorean, care au fãcutaceeaºi treabã, numai cã el afolosit instrumente reale, sinteti-zatoare, iar eu am lucrat culumea virtualã pentru cã e maipuþin folositã ºi nimeni n-a avutcurajul sã intre în acest domeniu.Am avut critici venite din maimulte pãrþi, critici bune ºi rele, casã poþi merge mai departe tre-buie sã cunoºti pãrerea celorlalþi.Autorul trebuie sã se vadã pe el,lucrarea sau opera sa, îi trebuieun feed-back de undeva, sã îþispunã cineva dacã e bine sau nu.Mulþi s-au întrebat despre ce felde sound-uri am folosit. Am cântat împreunã cu niºte pri-eteni, mai întâi, dar fiecare vroiasã-ºi impunã stilul, personalita-tea, ideile, au fost divergenþe... Într-un grup ar fi necesar sãexiste unitate, altfel ajungem ladestrãmare, doar un lider trebuiesã conducã. Am ajuns la con-cluzia cã e mai bine singur...– Cine ascultã muzicã de genulacesta?– Existã mulþi care ascultã astfelde muzicã, mai ales cã ce amîncercat sã creez e un spaþiudestul de mare, muzica din ziuade azi e atât de complexã ºi derafinatã încât nu poþi sã odefineºti ca un stil, ca un gen demuzicã. S-au fãcut tot felul decombinaþii, greu poate fi fãcutceva nou, este o fuziune cudiferite stiluri ºi genuri. Muzicamea este inspiratã de interpreþiianilor '60, '70, din Vest desigur,

muzicã germanã electronicã,genul dance. Am încercat sã nuplagiez, dar inconºtient rãmâneceva, un feeling, undeva existãacel sunet ºi e greu sã te depla-sezi de la acele idei care îþi plac.Cred cã am reuºit sã fac lucrulacesta, deºi cei care se pricep lamuzicã spun cã e ceva din anii'70, doar instrumentaþia diferã decea de atunci, pentru cã am vrutsã duc mai departe acea creaþieîntr-o lume virtualã, sinteticã.– Care dintre piese îþi sunt maidragi?– Dupã ascultarea CD-ului,fiecare îºi dã seama cã de fapt evorba de piese mai lungi ºi maiscurte. Ce îmi place mie este NewLife, unde apare ºi vocea mea,fiind inclus textul care e trecut ºipe coperta CD-ului în englezã. Nuaº spune cã piesa defineºteacest dublu album, dar estecadrul care închide marginile lui.O altã piesã este Orion, nr. 16, încare partea centralã o constituiechitara electricã ºi e singurulinstrument clasic folosit la acestalbum, dar ca fundal existã sinte-tizatoarele care coloreazã piesa,iniþial a avut un text aparþinândunui autor român, dar a rãmasdoar instrumentalul. Este cea maiveche, din 1984, celelalte fiindcreate în 2000-2004.– Cum va fi promovat albumul?– Greu de zis, m-am gândit laacest album ca la unul indepen-dent, care sã nu fie în circuit co-mercial, am fãcut totul de unul

singur, inclusiv printarea, graficaproprie ºi concepþie proprie. Amavut doi sponsori, pentru cã apa-riþia a 50 de exemplare necesitãanumite fonduri, câteva sute deeuro, în comparaþie cu o lansareîn circuitul comercial, care eundeva la mii de euro. CD-ul afost lansat la Café Papillon, amfost sprijinit de Fundaþia Rubin,care are ca scop promovareaartei ºi tinerilor artiºti ºi pot sã lemulþumesc ºi pe aceastã cale.Am lucrat destul de mult laalbum, dar iatã cã într-un final s-aconcretizat, am avut o muzãdesigur care m-a inspirat, ºi dacãnu era, noi nu puteam discutadespre acest album acum. Deºi aceastã lansare a fost în 13mai, pentru mine a fost o zi cunoroc. Le mulþumesc ºi sponso-rilor care m-au ajutat ºi celor carem-au criticat pentru cã astfel amobþinut succes.– Ce muzicã mai asculþi?

– Orice gen de muzicã de cali-tate, din anii '60, '70, rock progre-siv, jazz nu chiar clasic, blues,soul.

Gabriela USCATU

UNDERWORLD

DIRECÞIA 5 - AMBIENTAL- „UN DISC DE NOTA 10”

universitar 13tibiscus

Editura Augusta, în colaborare cuBiblioteca Judeþeanã Timiº, aorganizat miercuri, 24 mai, de laora 12, „Ziua Editurii Augusta“, încadrul cãreia au fost lansate treilucrãri: „Limbajul publicistic actual“, de prof.dr. Doina Bogdan-Dascãlu, „Étude sur la formationdes diminutives en français“, delect.dr. Simona Goicu-Cealmof,„Oameni în vâltoarea timpului“vol. III, de Valeriu Ureche.Editura „Augusta“ a fost înfiinþatãîn 1994 ºi este la cea de-a XIII-aediþie a acestei manifestãri. Prof.Anca Augusta, directorul editurii,

a fost prima care a luat cuvântulºi a spus cã perspectivele edituriinu sunt cele mai grozave, dincauza costurilor foarte mari ºi alipsei sponsorilor.Dorina Chiº, decana Facultãþii deLimbi Moderne Aplicate, a fostcea care a prezentat carteaSimonei Goicu. Lucrarea are obibliografie de 135 de titluri, estestructuratã în patru pãrþi ºi nevorbeºte despre formarea diminu-tivelor în limba francezã. Dupãcum spunea ºi autoarea, este ocarte destinatã în principal stu-denþilor.

Printre cei care ºi-au lansatcãrþile s-a aflat ºi decanaFacultãþii de Jurnalisticã, prof.dr.Doina Bogdan-Dascãlu.Prezentarea acesteia a fostfãcutã de cãtre d-nul DinuRachieru, care spune desprecarte cã oferã o „perspectivãnouã, funcþionalistã, careporneºte de la ideea cã discursuljurnalistic este orientat prioritarspre persuadarea cititorului“.Studiul vizeazã atât limbajul pu-blicistic utilizat în diferite publi-caþii dupã 1990, precum ºi elabo-rarea de noi teorii ºi metode

care încearcã sã le înlãture saumãcar sã le amelioreze pe celeanterioare. Lucrarea a fostprezentatã ºi la Salonul de cartede la Chiºinãu din aprilie, undesingura „nemulþumire“ a fost cãautoarea nu a luat exemple ºi dinpresa de peste Prut.Printre cei care au lansat s-a aflatºi cronicarul Valeriu Ureche.Cartea este la cel de-al treileavolum ºi a fost scrisã pornind dela ideea cã este important sã vor-bim ºi despre cei care încã maitrãiesc ºi care ºi-au legat numelede Banat. Eroii cãrþii sale sunt

oameni din prezent, oameni învâltoarea timpului, care, prin po-ziþia, prin locul lor de muncã sauprin familie ºi-au pus amprentapentru ca zona în care trãim sãfacã un pas înainte. La lansareau participat oameni de culturã,jurnaliºti, reprezentanþi aiConsiliului Judeþean, cadre didac-tice ale Universitãþii „Tibiscus“. În final d-na Anca Augusta a men-þionat cã „recolta este puþin camsãrãcuþã, dar este bogatã în ceeace transmite cititorilor“.

Alina MARCOVICI

Târgul Facultãþilor ediþia 2006,a avut loc vineri 5 mai ºi sâm-bãtã 6 mai, între orele 12.00-19.00, organizat de AtuAdvertising, la parterul IuliusMall.Din Timiºoara au participat:Universitatea de Medicinã ºiFarmacie ,,Victor Babeº”,Universitatea Politehnicã ,Universitatea de ªtiinþe Agricoleºi Medicinã Veterinarã aBanatului, Universitatea„Tibiscus“ Timiºoara,Universitatea de Vest dinTimiºoara, Universitatea „IoanSlavici”, Universitatea Creºtinã„Dimitrie Cantemir“,Universitatea „Mihai Eminescu”,precum ºi AIESEC. De aseme-nea, au mai fost prezente:Universitatea EuropeanãDrãgan Lugoj, Universitatea dinOradea, Universitatea „Babeº-Bolyai” Cluj-Napoca, extensiu-nea Timiºoara.Banca Comercialã Românã aluat ºi ea parte la acest târg,oferind singurul card EuropeanStudent, recunoscut de ConsiliulEuropei ºi sprijinit de ComisiaEuropeanã, cardul Euro< 26Student, care le dã tinerilorposibilitatea de a avea aproape1000 de reduceri în þarã(Tarom, Eurolines, Humanitas,Eurocor etc.), discount-uri laobiective culturale, asiguraremedicalã gratuitã, etc.„Încã de la inaugurarea acestuiedificiu comercial, rãmânemconsecvenþi promisiunii de a neimplica efectiv ºi activ în viaþacomunitãþii”, a spus dl.Gheorghe Atudoroaie, directorulgeneral pe zona de vest IuliusLook. S-a ales Iulius Mall din cauzacondiþiilor generoase privindspaþiul ºi existenþei unui fluxmare de vizitatori, dintre carestudenþii constituie un segmentsocial important. „Un viitorstrãlucit începe cu o alegerebunã”, declarã Mihaela Purec,coordonatorul evenimentului.„Este un element foarte impor-tant pentru elevii foarte deru-taþi, ajutându-i sã ia niºte deciziidevreme ºi sã fie conºtienþi de

responsabilitatea pe care ºi-auasumat-o”, ne spune conf.dr.Mariana Cernicova, care s-aocupat cu organizarea dinpartea Universitãþii „Tibiscus“.Inspectorul general GolceaSandu, a sfãtuit elevii sã fieagresivi în sensul bun al cuvân-tului, adicã sã întrebe „caresunt personalitãþile universitãþiicare le vor îndruma paºii” ºi„care va fi locul de muncã dupãterminarea facultãþii”. Acestamai precizeazã cã „facultateanu este un mod de a obþine odiplomã, ci sunt niºte paºi cãtreun viitor în viaþã”. Profesorul Dumitru Þucu a spuscã „spiritul Timiºoarei este onoþiune dinamicã, care esteasociatã permanent experienþei,noutãþii”, urând succes concep-tului universitar timiºorean înapropiatul proces european.Universitatea „Tibiscus“a dis-tribuit de pliante ºi ziare.La standul „Tibiscus“ au fostrealizate, gratuit, teste de aptitu-

dini gen VTS ºi BTPAC, fãcute deUniversitatea Tibiscus. Dintestele VTS s-au folosit teste depersonalitate, abilitãþile de lider,memorie vizualã, cu o duratã de15 minute. BTPAC-ul a fost mai dificil,durând 40 de minute. Acesta i-aajutat sã afle ce meserie ar ficea mai adecvatã pentru eleviitestaþi. Studentele GeorgetaPândei ºi Carina Herbei, anul IIla Facultatea de Psihologie„Tibiscus” au precizat cã eleviiau fost curioºi de teste, în spe-cial de testele de personalitateºi de meseria care li s-ar fipotrivit. Tot la standul „Tibiscus“ au fostadministrate elevilor chestio-nare, realizate de conf.dr.Constantin Þãran. Din prelu-crarea chestionarelor, a reieºitcã 85% dintre cei care aurãspuns (365) doresc sã urmezeo facultate, 46 % au fost influ-enþaþi de prieteni pentruoptarea profilului, 19% vor sã

urmeze o universitate privatã. Vineri, 5 mai, studenþi ai Facul-tãþii de Muzicã din cadrul Uni-versitãþii de Vest, au prezentatun moment teatral, urmând con-certe susþinute atât de aceºtiacât ºi de studenþi ai Facultãþiide Jazz din cadrul Universitãþii„Tibiscus“. Primul moment alzilei de 6 mai a fost demon-straþia de karate a lotuluiUniversitãþii „Tibiscus”, (coodo-nat de asist. Laszlo Bede, de laFacultatea de Educaþie Fizicã ºiSport) ºi al Universitãþii de Vest. Universitatea „Tibiscus“ a orga-nizat cele mai multe ºi mai inte-resante momente în cadrul„Târgului Facultãþilor“ ºi anume:douã concerte de jazz de mareþinutã, câte unul în fiecaresearã, prezentarea de modã„Romantic Românesc” de TinaDoroiman, creatoare de modã ºistudentã a acestei Universitãþi.

Elevii prezenþi au evaluat utili-tatea acestui târg:

Sas Nicoleta, 19 ani, Liceul „MoiseNicoarã”, Arad: „Am gãsit suficienteinformaþii, urmeazã sã le studiez.Organizatorii sunt foarte primitori, ebine organizat, atrãgând elevii sã fieinteresaþi.“Giura Viorel, 25 ani, Liceul Auto,Drobeta-Turnu-Severin: „Am gãsit sufi-ciente informaþii, ajutându-mã înalegerea unei viitoare cariere, organi-zarea fiind bunã.“Mureºan Lavinia, 18 ani, ColegiulEconomic FSNITTI, Timiºoara: „Nu amgãsit suficiente informaþii la acesttârg, deoarece mi-aº fi dorit ºi un ghidcu admiterea. Putea sã fie mai bineorganizat. Nu m-a influenþat deloc pen-tru viitoarea mea carierã.“Molcuþ Cristina, 18 ani, Liceul UMT,Timiºoara: „Ar fi fost mai bine dacãfacultãþile ar fi fost extinse pe osuprafaþã mai mare ºi dacã ar fi fostmai multe.“Marinescu Claudiu, 19 ani, Grupªcolar Industrial Transporturi,Timiºoara: „Am gãsit suficiente infor-maþii la acest târg, ajutându-mã sãoptez pentru o viitoarea carierã.Organizatorii puteau face mai multe.“Romoniþa Anca, 19 ani, LiceulPedagogic, Timiºoara: „La unele facul-tãþi erau suficiente informaþii, la altelemai puþin. Nu m-au influenþat pentrualegerea unei viitoare cariere. Mãaºteptam la o anumitã organizare, sãfie mai comunicativi. Majoritatea auoferit un pliant ºi te-au trimis maideparte.“Petrea Mirela, 18 ani, Liceul TeoreticGeneral Dragalina, Oraviþa: „Pot sãspun cã informaþiile de aici m-au influ-enþat într-o mare mãsurã pentru facul-tatea ce o voi urma, organizarea fiindfoarte bunã.“Vâlceanu Adina, 17 ani, ColegiulNaþional „Coriolan Brãdiceanu“, Lugoj:„Am gãsit suficiente informaþii, studen-þii explicând orice nelãmurire, ajutân-du-mã sã mã decid spre ce anume sãoptez, organizarea fiind bunã.“Jichici Diana, 18 ani, Colegiul NaþionalBãnãþean, Timiºoara: „Am fost oare-cum influenþatã de informaþiile dobân-dite aici, însã unii studenþi nu au fostsuficient de bine organizaþi ºi pregã-tiþi.“Tulhinã Rãzvan, 19 ani, ColegiulNaþional Bãnãþean, Timiºoara: „Amgãsit suficiente informaþii, am avutnorocul sã vorbesc cu un profesorcare mi-a dat multe detalii. Organiza-rea nu a fost foarte bunã, dar unii nuau fost interesaþi sã ne dea detaliidespre universitatea lor.“

Târgul Facultãþilor

Ziua Editurii „Augusta“

Hedir Al-chalabi

14 zona tibiscus

Cea de-a 36-a ediþie a „Sibiu Jazz Festival” aînceput din data de 8 mai 2006 cu GaleleStudenþilor ºi a durat ºapte zile. Pe parcursul festi-valului au urcat pe scenã 160 de muzicieni din 20de þãri. Trupa Bright White Line de la Facultea deMuzicã din cadrul Universitãþii „Tibiscus”, a câºtigatGalele Studenþilor, din deschiderea festivalului demuzicã jazz de la Sibiu. Manifestarea are loc anual,iar studenþii muzicieni au participat pentru primadatã. Prin aceastã distincþie, trupa ºi-a asigurat par-ticiparea ºi anul viitor. Alãturi de formaþia dinTimiºoara au mai participat formaþii din Bucureºti,Sibiu, Cluj-Napoca, Iaºi.Trupa care a câºtigat anul acesta este formatã din:Sebastian Sparache-pian, Mãdãlin Luca-nai, LucianNagy-sax, Theo Groszmuk-bass, Claudiu „Rocky”Buna-percuþie, Sergiu Cãtanã-tobe. Publicul prezentla eveniment a fost alcãtuit în mare parte din stu-denþi, dupã spusele lui Sebastian Sparache.„Organizarea evenimentului a fost destul de bunã,dar sonorizarea a fost de doi lei“, a mai precizatacesta.Evenimentul a fost organizat de fundaþia Pro ArtHermannstadt în parteneriat cu Ministerul AfacerilorExterne-Comisariatul General pentru Francofonie ºiMinisterul Culturii ºi Cultelor. Costurile deplasãrii au fost suportate integral de

Casa de Culturã a studenþilor din Sibiu, în colabo-rare cu Casa de Culturã a studenþilor din Timiºoara.

Alin STOIANOV

Sibiu în ritm de jazz

Umblã vestea prin târg cã profe-sorul Ion V. Ionescu, alintat defanii poliºti cu apelativul Jackiear fi adunat, cicã, vreo 70 de ani.Nu prea ne vine sã credem deºi,ºtim prea bine, calendarul, vai,nu minte. Tras de limbã, sãp-tãmânal, într-o emisiune de maresucces la TVR Timiºoara, hãrþuit,„stors“ de „provocatorul“ FlorinMihoc (partenerul sãu de dialog,alcãtuind – sã recunoaºtem – untandem seducãtor), dl. Ionescurãmâne mereu „pe fazã“, cureplici tãioase, de o invidiabilãvioiciune spiritualã, oferind unveritabil recital. Recent, neobosi-tul Jackie, printre altele, „gustat“colaborator la diverse publicaþii(a se vedea ºi colecþia RegeluiFotbal) ne-a mai oferit o gra-þioasã surprizã, tipãrind – subsigla Artpress-ului – o nouãcarte. Evident, despre fotbal!Lansarea a iscat înghesuialã lalibrãria „Noi“. N-a lipsit nici Hagi,cu tot alaiul polist în frunte cu dl.Crãciunescu, doritori sã nu ratezeevenimentul. Fiindcã nu exagerãm,chiar un eveniment s-a consumatacolo.E drept, el s-a nimerit într-o pe-rioadã plinã de turbulenþe, inclu-siv în ograda lui Poli. Tocmai fus-ese „eliberat“ Doboº (prin fax!),tocmai – la câteva zile – boss-ulIancu îºi umflase muºchii giu-leºteni decretând cã Steaua '86ar fi fost „o ruºine“; iar echipaºchioapãtã, devenind – dupãvorba unui oficial – o formaþie„tristã“. Tocmai declarase IlieNãstase cã am fi „un popor denebuni“, contemplând rivalitãþileistorice (devenite isterice) într-uncampionat devastat de patimioarbe ºi declaraþii aberante; ºitaman bãtãuºul Meme vedea îneliminarea Stelei „o tragedienaþionalã“, tocmai când þara erasub ape. Ei bine, acceptând cãsunt în lumea asta ºi „lucrurimult mai grave decât fotbalul“(cum zice Profesorul) trebuie sãrecunoaºtem cã mai sunt printrenoi ºi înþelepþi. Unul dintre eieste, neîndoielnic, Jackie. Iardacã ei mai scriu ºi cãrþi, cu atâtmai bine. ªi dacã astfel de vol-ume vor fi ºi citite (într-o lume,totuºi, a televiziomaniei) ar fichiar minunat! Fiindcã fotbalul,indiscutabil un fenomen sociolo-gic de rang planetar, miºcãmulþimile, scoate lumea înstradã, provoacã explozii de urã,violenþã, entuziasm. Formidabilullui magnetism social nu ne poatelãsa indiferenþi. Dar se cuvine sã-l cercetãm cu detaºare.Profesorul, sarcastic uneori, doctîntotdeauna, doldora de infor-maþii, ne invitã tocmai în babilo-nia lumii de azi, luptându-se cuglobalizarea. Înscenând un dialogcu ziaristul Ilarie Mãtãrângã, dis-tins pensionar ºi drucker (inevi-tabil!), el atacã problemele careagitã frontul fotbalistic. Iar numai puþin celebrul Ilarie îi þineisonul. ªi dacã fotbalul real este,

uneori, doar un biet pretext pen-tru fotbalul-circ, dl. Ionescu nuscapã ocazia de a ironiza fãrãmilã fotbalul paralel, cu oameniisãi „de rating“ foind în junglanoastrã mioriticã. Sau coboarã înistoria polistã depãnând sucu-lente episoade din cariera sa deantrenor, inclusiv câteva „amintiri(deloc decolorate) cu tovarãºulDinicã“. Sau, mai important, scru-teazã viitorul, vorbind despre„timiºorenizare“, despre Piramidavioletã sau Europoli (noi am zicegogoaºa polistã). În fine, dincolode potopul de laude aduseFinanþatorului sau rafalele acideîmpuºcând fauna fotbalisticã (dela Naºu la Pinalti, trecând pe lataica Jean ºi „tatãl ºmecherilor“,nimeni altul decât eternul nostruMiticã), desluºim frãmântãrileomului. Ion V. Ionescu este unhamletian. Bãnuim, dincolo defrazele frumos lustruite, de repli-cile sclipitoare risipite, nopþilesale albe, vizitate de roiul gându-rilor. Desenând – mental – sce-narii ºi încropind strategii. ªiîncercând sã propunã soluþii ºi sãafle rãspunsuri la puzderia deprobleme care ne asalteazã într-olume a incertitudinilor.Din acest colþ de paginã, un fier-binte "LA MULÞI ANI!", cu sãnã-tate ºi bucurii.

ADRIAN DINU RACHIERU

BIBLIOTECA  DIN  IARBĂ

UN HAMLETIAN: JACKIE

Lucrarea „Supradotaþii ºi adulþii“ a vãzut recent lumi-na tiparului. Volumul, extrem de consistent (593 depagini), reuneºte intervenþiile de la cea de-a 11-amasã rotundã, care a avut loc la Vâºeþ, Serbia.Lucrarea este bilingvã, în limbile românã ºi sârbã,fiind rodul colaborãrii dintre Universitatea „Tibiscus“ºi Facultatea de Pedagogie din Vârºeþ. Dintre cadreledidactice ale Univer-sitãþii „Tibiscus“, semneazã prof.dr. Cornel Haranguº, prof. dr. Miodrag Milin, conf. dr.Dan Lacrãmã, lect. dr. Tiberiu Karnyanszky.

Lucrarea „În cãutarea unui loc de muncã“, coordo-natã de prof. univ. dr. Constantin Negruþ, a apãrutrecent la editura Solness din Timiºoara. Cartea seadreseazã studenþilor ºi absolvenþilor ºi oferã sfaturiutile ºi concrete privitoare la locurile unde trebuiecãutat un job, redactarea unui CV, participarea lainterviu, abordarea ofertelor de angajare, precum ºiredactarea scrisorilor de muþumire ºi a altor tipuri descrisori.

În zilele de 13-14 mai, s-adesfãºurat la Timiºoara, în par-carea Iulius Mall un mini salon detuning. Cele mai frumoase ºi pu-ternice maºini din Banat au venitla mall pentru un spectacol mara-ton din care nu au lipsit maºinilespectaculoase, fetele atrãgãtoareºi muzica extrem de ritmatã la 13(da, treisprezece) MII de waþi.Atmosfera a fost animatã de DjRhadoo ºi Dj Rareº , care aumixat la platane, lor succedân-duli-se ºi alte concerte plusbonusul… un show de lasere.Salonul de tuning a cuprins 15maºini „gata preparate“, atentalese, iar cursele desfãºurate pecinci categorii de premii (bãieþi,fete, maºini cu tracþiune faþã,spate sau integralã) au fãcut deli-ciul spectatorilor aflaþi în parcare.Tuning show-ul 2006 a fost orga-nizat de Iulius Mall în colaborarecu Stadex Corporation ºi a oferitvizitatorilor posibilitatea de a

vedea maºini extrem de puter-nice: Mitsubishi Lancer Evo 9;Subaru Impreza WRX STi ;Cadillac Eldorado ºi altele.Succesul de care s-a bucuratediþia inauguralã a tuning show-ului i-a fãcut pe organizatori sã

anunþe încã de pe acumrepetarea evenimentului într-o„ritmicitate ce va fi decisã numaide adrenalinã“.

Silviu CALANCEA

Remus SIGHIN

TUNING SHOW & CURSE LA MALL

sport 15tibiscus

Clubul Sportiv Tibiscus a organi-zat concursul de cross-country laPãdurea Verde, un concurs detradiþie pentru cicliºtii din zonade Vest, în data de 3 iunie 2006.Organizatorii au dorit, prin aceas-tã manifestare,sã mediatizezeacest sport recreaþional, ca omodalitate de destindere, dar ºica sport de performanþã.Traseul a fost delimitat cu sãgeþi,vopsea ºi bandã specialã, partic-ipanþii trebuind sã parcurgãaleile ºi potecile din PãdureaVerde.Taxa de participare a variat înfuncþie de vârstã, adicã 5 leipentru cicliºtii peste 15 ani, iarpentru copii( 14 ºi mai puþin) afost de 3 lei.Premierea participanþilor a con-stat în diplome, medalii, tricouriºi materiale sportive.Cupa Tibiscus a avut un ºi unregulament de concurs, care a

fost adus la cunoºtinþa fiecãruiparticipant.Câºtigãtorii la secþiunea juniori(18 ani inclusiv) au fost: Locul IPetrov Daniel Iadran, cu timpulde 49 de minute ºi 40 desecunde, locul II a fost adjudecatde cãtre Mateiu Alexandru, cu49 minute ºi 50 de secunde, iarlocul III i-a revenit lui ªtefanCãtãlin.La „categoria” elitã (18-30 deani inclusiv), locul I a fostcâºtigat de cãtre Wendl AlfredWilhelm, cu 87 de minute ºi 53de secunde, locul II, PoienarMarius, cu 93 de minute ºi 9secunde, iar locul III BogdanLaurenþiu, 97 de minute ºi 27 desecunde.S-a acordat ºi un premiu specialcelui mai tânãr competitor,Cerna Paul, de 14 ani.

Sebastian CANURÃ

Dupã aproximativ jumãtate dean, proiectul pe termen lung allui Hagi s-a nãruit, iar regele aabandonat tronul. Dacã în urmãcu douã luni, Hagi spunea cãdemisioneazã dupã înfrângereacu Rapid, acum a fãcut-o cu ade-vãrat ºi a pãrãsit Timiºoara cucapul plecat. În urma ruºinoaseiºi penibilei prestaþii din partidacu Galaþiul, Hagi pleacã ºi lasã înurmã un gust amar tuturor celorcare au pus suflet pentru Poli.Dacã dupã prima înfrângere decând a venit la Timiºoara, Hagise gândea cã a pierdut o luptã,dar nu ºi rãzboiul, ei bine, dincele douã el a pierdut de fapttrei, pentru cã a fost înfrânt ºi înbãtãlia cu sine însãºi. Patrueºecuri din tot atâtea încercãri înperioada antrenoratului îl trimitpe rege în anonimat. Naþionala,Bursasport, Galatasarai ºi Polisunt victimele, dar pentrubãnãþeni cea mai dureroasã esteultima, pentru cã s-a investitmult sufleteºte, dar mai alesfinanciar. Divinitatea, care l-a aju-tat de atâtea ori în perioadacând activa ca fotbalist, se parecã acum, ca antrenor, nu-i maieste alãturi. La plecare, înainte

de a se îmbarca în aeronavã,Hagi a þinut un discurs: „Demulte ori am spus cã sunt multeinterese care fac rãu echipei.Cred cã sunt multe interese careinfluenþeazã negativ acest suc-ces pe care toatã lumea îlaºteaptã: spectatorii, oraºul.”Regele s-a referit ºi la lotul dejucãtori: „Unii vor, dar atâta pot,au încercat sã dea foarte mult.Alþii, în plan de atitudine, dãruire,au arãtat puþin sau chiar deloc.”În ceea ce priveºte ºederea sa laTimiºoara el a spus: „Nu regret,am stat ºase, ºapte luni într-unoraº superb, v-am spus, m-amsimþit foarte bine ºi eu ºi fami-lia”. Pentru ultimele douã etaperãmase de disputat, în calitatede antrenor principal a fostinvestit unul din secunzi, fostcoechipier al lui Hagi la echipanaþionalã, Iosif Rotariu. Aºadar,urmeazã meciul cu Pandurii TgJiu în deplasare, dupã care vinemult aºteptata bãtãlie cuDinamo, meci care, dacã va ficâºtigat, probabil va ºterge cuburetele o parte din amãrãci-unea suporterilor.

Marco CRIªAN

Clubul Sportiv Tibiscus a organi-zat o competiþie demonstrativãde stretball, la care urmau sãparticipe, pe bazã de invitaþie,opt echipe de tineri între 15 ºi20 de ani, numai amatori.Obiectivele vizate de un astfel deconcurs au fost promovareastreetball-ului în rândul tineretu-lui ºi prezentarea acestuia încadrul unei competiþii la care sãparti-cipe sportivi de vârstãapropiatã, neprofesioniºti, carepracticã acest sport din plãcere,pentru a prezenta spectaculozi-tatea care diferenþiazã streetball-ul de baschet.Astfel, pe baza sportivã aColegiului Tehnic „Ion Mincu”s-au desfãºurat, în sistem campi-onat, meciuri a câte 30 deminute (douã reprize) între celecinci echipe care s-au prezentatla competiþie; la buna desfãºu-rare a concursului au contribuitun echipaj al Secþiei 1 de Poliþiea Municipiului Timiºoara ºi un unechipaj al Inspectoratului deJandarmi Judeþean Timiº. Dinpãcate, douã echipe nu au pututonora invitaþia în preziua concur-sului, iar o a treia echipã nu s-a

prezentat la competiþie.Concursul a fost organizat cusprijinul conducerii ColegiuluiTehnic „Ion Mincu” ºi al profe-sorului de educaþie fizicã, care s-au ocupat de amenajareaterenurilor ºi pregãtirea lor pen-tru acþiune; membrii Secþiei deStreetball a Clubului SportivTibiscus au distribuit afiºe înliceele ºi universitãþile dinTimiºoara, precum ºi în locurilecentrale ale oraºului. Echipele invitate activeazã lanivelul competiþiilor organizatead-hoc în Timiºoara, fiind for-

mate din sportivi amatori careîmpãrtãºesc pasiunea pentrustreetball. Concursul nu a presupus o taxãde participare.Câºtigãtorii primului loc au fostSTREETBOYZ (Clubul SportivTibiscus) cu opt puncte, secon-daþi de cãtre A.C. cu cincipuncte, locul III, LIL SAINTS cupatru puncte, Locul IV, S.H. cutrei puncte, iar locul V le-a revenitcelor de la THE ROOKIES cu 0puncte.

Sebastian CANURÃ

Cupa Tibiscus la cross-country

Regele a spus adio

Demonstraþie de streetball

Studenþii au dat 10, iar profesorii au dat 9. Goluri.Asta s-a întâmplat la meciul dintre câºtigãtorii Cupei„Tibiscus“ la fotbal, echipa Calculatoare I, cu echipacadrelor didactice de la universitate. Nu e exclus carezultatul sã se datoreze datei ºi orei: marþi,13iunie, de la ora 13. S-a jucat în sistemul 5+1, peteren mic, la baza Politehnica, câte 30 de minute pereprizã. Dupã epuizarea timpului regulamentar dejoc, scorul era egal: 9-9. Departajarea s-a fãcut prin„golul de aur“, marcat pânã la urmã de studenþi.

Cupa „Ursus“ la fotbal a reunit ºase echipe (celepatru universitãþi de stat, precum ºi universitãþile„Tibiscus“ ºi „Dimitrie Cantemir“) în perioada 12-19mai, la baza sportivã Politehnica. Evenimentul a fost

organizat de Catedra de Educaþie Fizicã ºi Sport aPolitehnicii. S-a jucat în douã grupe de câte treiechipe, în sistemul 4+1. În 12 mai au avut loc meci-urile din grupe. Rezultate: „Tibiscus“-Medicinã 8-6,„Tibiscus“-Cantemir 11-3.Finala a avut în 19 mai: Universitatea de Vest-„Tibiscus“ 5-4. Echipa „Tibiscus“ a ocupat loculsecund. Arbitrajul a fost asigurat de arbitri începã-tori.

„Cupa „Tibiscus“ la Fotbal, disputatã în perioada 30mai-6 iunie, are urmãtorul clasament:Locul I – Calculatoare ILocul II – Calculatoare III Locul III – Jurnalisticã IPremiul „Fair-play“ – Calculatoare II

Fotbal Fotbal Fotbal Fotbal Fotbal Fotbal Fotbal

student expres16 tibiscus

Mediul de afaceri italian dinTimiºoara îºi deschide porþilepentru cei interesaþi.Universitatea Tibiscus, prin inter-mediul Facultãþii de LimbiModerne Aplicate, a organizat,marþi 30 mai, de la ora 13, laCentrul Regional de AfaceriTimiºoara, întrunirea „Vechea ºinoua generaþie de investitori ital-ieni în Banat”. Invitatul de onoare a fost consu-lul general al Italiei, FrancescoCatania. Acþiunea a avut ca scopîmbunãtãþirea relaþiilor dintreoamenii de afaceri italieni ºi stu-denþii ºiproaspeþii absolvenþi carestudiazã limba italianã. „Aceastãcolaborare este foarte importantãpentru viitorul unora din studenþiinoºtri. Ei se pot implica în maimulte activitãþi, fie de naturã cul-turalã, fie de naturã economicã.Prin aceste relaþii, pe care le-amînceput cu consulatul, am puteaaduce lectori, profesori care sãinstruiascã tineretul”, a spus prof.dr. Cornel Haranguº, rectorul uni-versitãþii. Startul discuþiei a fost dat decãtre consulul general Francesco

Catania. „Este bine venitã ocolaborare ºi cu instituþiile pri-vate, nu numai cele de stat”, aspus el. Prezenþa oamenilor deafaceri italieni este bine simþitãîn aceastã zonã. Spaþiul timi-ºorean este prielnic unei astfelde investiþii. Banatul este binecunoscut ca fiind un teritoriu mul-tietnic, iar cei care vin aici þincont de aceastã „fertilitate apãmântului”. Persoanele care au prezentatlucrãri pe tema în discuþie aufost: conf. dr. Dorina Chiº (decanal Facultãþii LMA), Silviu Lugojan(responsabil biroului ICE),Gennnaro Montanaro ºi DanielePanteleoni (lectori de limbã ita-lianã Universitatea de Vest),Gianluca Miotto (ResponsabilCCIAA italianã), Cabral Ceroni(promotor financiar). „Este necesarã stabilirea unorrelaþii cu cei care fac învãþãmânt,deoarece învãþãmântul nu-lfacem pentru sine. Îl facem pen-tru a fi de ajutor studenþilor”, aspus prof. Augusta Anca, direc-torul general al universitãþii. Înacest scop, întâlnirea ºi-a propussã facã cunoscute cerinþele pieþii,

tocmai ca ºi cadrele didactice sãofere studenþilor informaþiilepotrivite.„Studenþii sunt viitorii oameni deafaceri. Todeauna un studentcare a reuºit sã treacã cu bineprintr-o facultate, va reuºi sã sedescurce în mediul de afaceri,pentru cã a învãþat sã înveþe”, aspus Silviu Lugojan.

Romina MATEI

Studenþii vizaþi de investitorii italieni

GAUDEAMUS-CCARTE  DE  ÎNVĂŢĂTURĂCea de a doua ediþie a Caravanei Gaudeamus în Timiºoara a avut locîn perioada 3-7 mai în pavilionul expoziþional amplasat în Piaþa Unirii,unde cititorii s-au întâlnit cu editori, proaspete ºi autori. Accesul în inc-inta Târgului a fost gratuit, pentru toate categoriile de public.În cadrul târgului de carte organizat de Sociatatea Românã de Radio-difuziune, un loc aparte a fost dedicat, vineri, 5 mai, celei de a treiaediþii a competiþiei „Lectura la doi paºi”, etapã zonalã a ConcursuluiNaþional de Lecturã „Mircea Nedelciu“. Cinsprezece elevi din clasa aXI-a de la licee din Timiºoara, Lugoj, Sânicolau Mare, Periam ºi Gãtaiaau rãspuns unor întrebãri legate de limba ºi literatura românã, con-fruntându-ºi totodatã opiniile în proba de dezbatere, iar premiile auconstat în CD-uri, casete ºi cãrþi din partea sponsorilor.La concursul „Lectura la doi paºi ”, dupã o strânsã competiþie la careau participat 15 concurenþi, cei care s-au remarcat au fost :Locul I- Laurenþiu Prodan (Liceul de informaticã „Grigore Moisil” dinTimiºoara)Locul II-Laura Þurcan (Liceul Teoretic „Nicholaus Lenau” dinTimiºoara)Locul III-Paula Benzar (Colegiul Naþional „Coriolan Brediceanu“ dinLugoj)„Ocupanþii primelor trei locuri vor fi finaliºti în noiembrie, la Bucureºti,la etapa naþionalã”, a precizat Simona Stoiþa, coordonator de proiectdin partea Radio Timiºoara. Partenerii evenimentului sunt:Inspectoratul ªcolar al Judeþului Timiº, Teatrul Naþional Timiºoara ºiOrganizaþia „Dinamic Grup ” de la Universitatea de Vest. În cadrul manifestãrii, echipa Gaudeamus ºi Radio Timiºoara au orga-nizat ºi un „Coº al Târgului”– proiect tradiþional la TârgurileGaudeamus – pentru care au donat cãrþi nu numai editorii partici-panþii, dar ºi vizitatorii.Destinaþia cãrþilor astfel colectate (peste 500 de volume) va fi bibliote-ca din comuna Birda, greu afectatã de inundaþiile înregistrate în ulti-ma perioadã în judeþul Timiº.

Mariana MITU