Lecţia modernă de literatură parcurge aceleaşi evenimente instrucţionale ca în cadrul orelor de limba română:

1. Captarea atenţiei elevilor până la sfârşitul orei;2. Enunţarea temei şi a obiectivelor urmărite;3. Actualizarea celor învăţate anterior;4. Prezentarea conţinutului noii învăţări şi a sarcinilor de învăţare5. Conducerea învăţării.6.Obţinerea performanţelor.7.Asigurarea feedback-ului (a „întăririi" rezultatelor)8.Evaluarea formativă — prin sarcini de rezolvat.9. Asigurarea retenţiei.10. Asigurarea transferului.

În procesul receptării literaturii, pot fi identificate mai multe tipuri de lecţii: lecţia de comentare a unei opere literare lecţia de prezentare generală a activităţii creatoare a unui scriitor lecţia de caracterizare generală a unei opere, perioade, curent literar lecţia de recapitulare, privind cunoştinţele despre creaţia de

ansamblu a unui sau unor scriitori lecţia de însuşire a unor noţiuni de teorie a literaturii lecţia seminar lecţia dezbatere lecţia de verificare a lecturii suplimentare

Ne vom opri, în special, asupra lecţiei de comentare a unei opere literare deoarece toate celelalte tipuri de lecţii menţionate mai sus sunt, de fapt, dezvoltări ale unuia sau altuia dintre momentele de însuşire de noi cunoştinţe, de receptare în cazul literaturii. Procesul receptării literaturii în context didactic se întemeiază pe etapele parcursului receptării critice. (26)

Algoritmul lecturii operei literare, faţă de algoritmul lecturii critice, se particularizează în funcţie de necesităţile educative-formative ale şcolii. Vom prezenta aşadar algoritmul receptării operei literare în context didactic aşa cum apare acesta în viziunea lui Constantin Parfene.

A. Discuţia orientativă, concretizată prin unele informaţii cultural-artistice, care să înlesnească înţelegerea operei de către elevi.

B. Contactul direct al elevilor cu textul literar :1. Lectura expresivă1. Receptarea propriu-zisă care presupune descoperirea

sistemuluide imagini (în cazul operei lirice) a elementelor componente ale structurilor narative sau dramatice.

C. Comentarea imaginilor relevante din sistemul operei. D. Concluzii privind valoarea operei şi integrarea ei în sistemul

valorilor

naţionale şi universale.În cazul predării romanului „Ciocoii vechi şi noi…" de Nicolae Filimon, după o scurtă prezentare a creaţiei lui Filimon, a apariţiei romanului „Ciocoii vechi şi noi… ", se urmăreşte identificarea elementelor componente ale acţiunii. Se precizează coordonatele spaţio-temporale: scriitorul îşi propune săscriitorul îşi propune să urmărească ciocoiul “urmărească ciocoiul “în deosebitele faze prin care el a trecut, de la ciocoiul cuîn deosebitele faze prin care el a trecut, de la ciocoiul cu anteriu şi cu călămari la brâu al timpilor fanariotici, pănă la ciocoiul cu frac şianteriu şi cu călămari la brâu al timpilor fanariotici, pănă la ciocoiul cu frac şi cu mânuşi albe din zilele noastrecu mânuşi albe din zilele noastre.”.”

Prin romanul “Prin romanul “Ciocoii vechi si noiCiocoii vechi si noi”, Filimon realizează doar ciocoiul din”, Filimon realizează doar ciocoiul din prima fază, al „prima fază, al „timpilor fanarioticitimpilor fanariotici”, pe fundalul Bucureştiului aflat la finele”, pe fundalul Bucureştiului aflat la finele epocii feudale şi de avânt a burgheziei. Este un roman citadin, întâiul nostruepocii feudale şi de avânt a burgheziei. Este un roman citadin, întâiul nostru ““romanţ originalromanţ original”, o cronică a moravurilor din vremea lui Caragea şi până la”, o cronică a moravurilor din vremea lui Caragea şi până la Grigore Ghica.Grigore Ghica. Este prezentat subiectul romanului, urmărindu-se momentele acestuia. Folosind ca metoda conversaţia, vor fi precizate personajele şi trăsăturile lor (afective, de caracter, morale) precum şi procedeele utilizate de autor în construcţia personajelor (caracterizarea de către alte personaje, autocaracterizarea, caracterizarea indirectă — prin felul cum acţionează, gândesc, se exprimă personajele, prin descrierea mediului în care trăiesc).

Pornind de la studiul textului, va deveni posibilă identificarea viziunii artistice realiste în care sunt surprinse elementele structurale specifice romanului „Ciocoii vechi şi noi…" şi mai ales personajele. Pentru analiza discursului narativ, se va urmări ordinea temporală (paralelism, anacronie, elipsă, rezumatul narativ) durata temporală în enunţ (scena, pauzele : descriptive, digresive, reluările temporale). Se va urmări frecvenţa narativă (povestire continuă / discontinuă). Vor fi studiate registrele vorbirii, având în vedere tipurile de discurs : reprodus, transpus, narativizant, perspectiva narativă, precum şi vocea naratorului (autor sau personaj).

În cadrul receptării propriu-zise, discuţiile se poartă asupra problematicii operei (socială, filosofică, istorică). In etapa finală, elevii vor constata originalitatea artistică a operei, vor aprecia valoarea literară a creaţiei, vor formula opinii personale. Elevii vor putea constata că romanul „Ciocoii vechi şi noi…" este inspirat din realităţile sociale specifice Ţării Româneşti în epoca fanariotă. Vor observa că, deşi prin tematică, romanul se înscrie tradiţionalismului, valoarea de excepţie a operei îndreptăţeşte opinia că romanul „Ciocoii vechi şi noi…" este primul roman românesc care marchează evoluţia acestei speci în literatura noastră.

In aplicarea acestui algoritm, trebuie să se respecte principiile accesibilităţii şi al adecvării la particularităţile de vârstă şi intelectuale ale elevilor. Astfel lecţiile de receptare a operei literare pot avea grade diferite de complexitate :

— elementare (la clasele a V-a şi a VI-a)— mai dezvoltate (la clasele a VII-a şi a VIII-a)

— mai profunde şi mai variate sub aspectul obiectivelor educativeformative, la clasele liceale (în special a X-a şi a XII-a).

Finalitatea procesului receptării operei literare presupune, pe lângă sensibilizarea elevilor faţă de universurile imaginare ale operelor studiate şi estetica felului de a vorbi şi a se comporta al elevului. În practica didactică a receptării operei literare, se poate folosi o altă structură de lecţie, lecţia de receptare-învăţare, pe teme, în unităţi de timp variabile. Structura acestui tip de lecţie este următoare :

Momentul IDiscuţii cu elevii în legătură cu sarcina de învăţare pe care au avut-o de

rezolvat acasă. Reactualizarea cunoştinţelor necesare descoperirii noilor probleme.

Momentul IIIndicarea noii sarcini cognitive, a metodelor specifice de investigaţie,1 a

mijloacelor tehnice.Momentul III

Obţinerea de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, prin activitatea independentă (studiu individual sau pe echipe).

Momentul IV Confruntarea cunoştinţelor dobândite, prin dialog între elevi, profesorul dând, după caz, informaţii şi explicaţii suplimentare.

Momentul VAprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor, priceperilor prin antrenarea

elevilor în rezolvarea unor situaţii-problemă. Momentul VI

Evaluarea productivităţii cunoştinţelor şi deprinderilor prin diverse mijloace: lucrări de control, teste, discuţii finale. Acest tip de lecţie se aplică mai ales la clasele de liceu şi presupune o implicare totală a elevilor în activităţi independente.

Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la opera lui Nicolae Filimon se face în cadrul lecţiei de recapitulare şi sistematizare pe baza unui plan dat în prealabil. Sistematizarea noţiunilor despre personajele lui Nicolae Filimon se face după ce au fost studiate cele două nuvele şi romanul ,,Ciocoii vechi şi noi…". Profesorul împreună cu elevii, alcătuieşte un plan de recapitulare conform cunoştinţelor învăţate, după care se folosesc exerciţii aplicative. De regulă, în cadrul acestor lecţii se foloseşte metoda conversaţiei pe baza căreia se elaborează planul de recapitulare, apoi se foloseşte metoda exerciţiului şi a lucrului pe grupe.

Pentru o eficienţă sporită în procesul receptării-literaturii este necesar ca lecţiile de literatură să se desfăşoare în cabinetul de limba şi literatura română dotat cu mijloace de învăţământ care să sprijine activitatea de învăţare a elevilor, cât şi organizarea şi desfăşurarea procesului de instruire în vederea realizării

obiectivelor pedagogice şi a evaluării rezultatelor.In procesul de învăţare metodele didactice îşi sporesc valoarea dacă sunt

folosite materialele didactice şi mijloace de învăţământ. Pentru elaborarea strategiilor didactice, profesorul trebuie să selecteze bine materialele şi mijloacele de învăţământ pe care le va combina cu metodele didactice stabilite. Cu cât o metodă este mai puţin activă, cu atât mai mult este necesar să fie combinată cu materiale didactice pentru a conferi strategiei didactice un caracter mai activ. Profesorul trebuie să cunoască particularităţile psihologice ale materialelor didactice. Corelând metodele cu mijloacele de învăţământ şi materialele didactice, se urmăreşte ca efortul de învăţare al elevului să fie cât mai eficient.

Materiale didactice sunt: scheme, planşe, folii transparente, grafice, filme, diapozitive, benzi, discuri înregistrate, tablouri cu imagini ale unor personaje literare, portrete de scriitor, manuscrise, ediţii princeps, reviste literare, hărţi literare. Mijloace de învăţământ pot fi : retroproiectorul, calculatorul, pick-up-ul, magnetofonul, casetofonul, televizorul, aparatul de filmat, tabla, creta etc.

În folosirea acestor materiale trebuie evitate rutina, formalismul, excesul. Tehnica didactică a utilizării mijloacelor didactice constă, în general, în

următoarele momente distincte :a) Pregătirea elevilor pentru vizionarea acestor mijloace.b) Dirijarea receptării mesajului vizual sau sonor.c) Valorificarea observaţiilor elevilor în cadrul activităţilor

specificeprocesului receptării literaturii.

Pentru predarea romanului „Ciocoii vechi şi noi…", profesorul poate folosi portrete ale scriitorului, fotografii ce surprind epoca fanariotă, scheme referitoare la relaţiile dintre personajele operelor, fişe de lucru cu răspunsuri la alegere şi fişe cu diferite sarcini pentru fiecare grupă de elevi. Spre exemplu, se prezintă elevilor următoarea fişă de lucru : George Călinescu, printre primii critici literari la noi, şi-a exprimat părerea despre romanul „Ciocoii vechi şi noi…" numindu-l primul roman românesc realist. Criticul literar caracteriza personajul principal astfel : „ un arivist "căci prin temă „Ciocoii vechi şi noi…” este un mic roman stendhalian […], iar Dinu Păturică e un Julien Sorel valah…Oricât ar fi de enormă comparaţia, Păturică nu este un simplu şi vulgar vânător de avere, ci un însetat de toate senzaţiile vieţii”. Exprimaţi-vă părerea afirmând sau infirmând cele precizate de George Călinescu, referitor la personajul principal al romanului „Ciocoii vechi şi noi…".

Pentru caracterizarea personajului, profesorul poate folosi o fişă care să cuprindă citatul amintit anterior In caracterizarea lui Dinu Păturică, profesorul poate utiliza de asemenea o fişă referitoare la însemnările autorului pregătitoare pentru „Ciocoii vechi şi noi…": „Ciocoiul este totdeauna şi în orice ţară un om venal, ipocrit, laş, orgolios, lacom, brutal până la barbarie şi dotat de o ambiţiune nemărginită, care eclată ca o bombă pe dată ce şi-a atins

ţinta aspiraţiunilor sale". Se poate folosi, de asemenea, următoarea schemă pentru a ilustra valoarea simbolică a lăcomiei în opera „Ciocoii vechi şi noi ". Relaţia simbolică se instituie după schema :

S

S1 comparaţie potenţială, nu S2Lăcomia şi realizată arivismul

(îşi păstrează sensul propriu (sensul simbolic e potenţialşi cel figurat) nerealizat în afara contextului)

După precizarea, prin conversaţie, a relaţiilor ce se stabilesc între protagonistul romanului „Ciocoii vechi şi noi… " şi celelalte personaje, pentru o mai bună fixare se poate folosi următoarea reprezentare grafică :

Andronache Tuzluc Gheorghe, vătaful curţii

DinuPăturică

Chera Duduca Maria

Posibilităţile folosim materialelor didactice şi a mijloacelor de învăţământ sunt multiple. O dozare şi o aplicare adecvată a acestora are desigur, efecte pozitive în procesul receptării operelor literare.

. Evaluarea cunoştinţelor despre opera lui Nicolae Filimon

Un moment important în procesul instructiv- educativ este evaluarea. Parte integrantă a actului pedagogic, evaluarea constă în măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare ale elevilor. Evaluarea poate fi :

a) continuă — când are în vedere verificarea unor obiective operaţionalecognitive exprimate în termeni de comportament observabil şi

simbolizare (cumul semantic)

precizândriguros parametrii performanţelor standard minimale. Are un caracterpredictiv, indicând lacunele şi erorile temporare şi parţiale.

b) sumativă sau cumulativă când are în vedere obiective terminale,verificând nivelul reintegrării capacităţilor obţinute în capacităţi finale.Are un caracter normativ astfel încât notele acestor teste semnificândreuşitele finale, se înscriu obligatoriu în catalog.

Verificarea şi aprecierea progresului şcolar al elevilor în procesul receptării literaturii în şcoală sunt operaţii complexe ce trebuie încadrate în viziunea didactică modernă şi adecvate specificului artistic al literaturii. în procesul didactic al receptării literaturii se verifică şi evaluează fapte de istorie literară, cunoştinţe din domeniul istoriei culturii şi civilizaţiei gradul receptivităţii literar-artistice, având în vedere un dozaj al obiectivelor, determinat de specificitatea artistică a domeniului respectiv. Obiectivul prioritar trebuie să fie gradul de dezvoltare a receptivităţii literar-artistice a elevilor vizând :

— disponibilităţile afective ale elevilor faţă de opera literară— imaginaţia creatoare— gândirea— cultura literar-artistică— limbajul critic

— însuşirea atributelor limbajului poetic Nu cantitatea de informaţii extraestetice (geneza, elaborarea operei literare etc), memorizarea lor, trebuie să fie preocuparea esenţială, ci realizarea educaţiei estetice.

În verificarea şi evaluarea progresului şcolar la literatură sunt implicaţi factori precum: programa şcolară (etalon al cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor, pe care trebuie să le dobândească elevul), profesorul şi elevul, programele noi de literatură corespund în bună parte, unei viziuni noi, moderne privind rolul literaturii în formarea personalităţii umane. (27) Pe de altă parte, este bine ştiut că procesul eficient al receptării operei literare, presupune o relaţie profesor-elevi deschisă dialogului autentic. Aceasta înseamnă că se impune o atitudine diferită de inflexibilitatea specifică învăţământului tradiţional. Elevul are libertatea exprimării libere a propriilor idei pornind de la constatarea că nu doar profesorul are dreptate.

Se pot folosi diferite modalităţi, procedee, mijloace didactice de evaluare în studierea literaturii : conversaţia de investigare a cunoştinţelor, compoziţii pe baza operelor literare (rezumate, conspecte, caracterizări de personaje, comentarii, compoziţii creatoare), teste special alcătuite, cu caracter formativ sau sumativ. In săptămânile de evaluare, se dau lucrări scrise de sfârşit de

semestru şi se verifică oral competenţele şi performanţele elevilor, în semestrul al II-lea, pe bază de proiecte, efectuate de fiecare elev pe anumite teme fixate de profesor şi susţinute în faţa clasei. Profesorul alcătuieşte teme de sinteză de evaluare, în mod diferenţiat, pe categorii de dificultate, corespunzând evaluării cu note de 9-10, 7-8, 5-6..

Cea mai potrivită modalitate de verificare şi evaluare a pregătirii elevilor la limba şi literatura română rămâne exerciţiul de compunere scris sau oral. folosit în cadrul lecţiilor curente. Exerciţiul de compunere este o probă de comunicare a unui conţinut, de dimensiuni variabile, de la un sfert de pagină, până la câteva pagini, care respectă anumite standarde de textualizare.

Evaluarea, în forma de bază, trebuie să fie în lecţiile curente, nu să se rezume la aşa-zisele ore de evaluare. De altfel, pe măsură ce practica a demonstrat neadecvarea (într-o anume măsură) restructurării anului şcolar, fiecare semestru încheindu-se cu o perioadă de evaluare, potrivit modelului învăţământului universitar, s-a lăsat la latitudinea profesorului organizarea evaluării care în mod cert nu trebuie să se reducă, în învăţământul preuniversitar, la câteva săptămâni.

Prin extemporale, se constată dacă elevii şi-au însuşit corect noţiunile despre personajele operei lui Nicolae Filimon, despre roman în general şi dacă pot folosi constructiv cele învăţate. La clasa a X-a, se dă o probă scrisă prin care se cere elevilor să caracterizeze personajul principal al romanului „Ciocoii vechi şi noi…" şi să prezinte elementele de tehnică artistică folosite de autor în construcţia personajului. Lucrările sunt corectate de către profesor care arată elevilor unde au greşit. Cu acest prilej, se ajunge la concluzia dacă elevii şi-au însuşit corect noţiunile despre personajele lui Nicolae Filimon, despre curentele literare manifestate în opera acestuia. Eventualele lipsuri se reflectă prin greşelile făcute în încadrarea tipologică a personajului.

Lucrările scrise sau tezele sunt de asemenea o modalitate de verificare şi evaluare care prilejuiesc profesorului posibilitatea de a observa capacitatea de sintetizare şi sistematiza a elevilor în privinţa cunoştinţelor despre opera lui Nicolae Filimon. Participarea la diferite concursuri şcolare, sesiuni de comunicări şi referate este un prilej pentru elevii respectivi, de a-şi testa cunoştinţele de literatură şi capacităţile creatoare.

Notarea ritmică a elevilor pe parcursul semestrelor reprezintă o premisă a evaluării eficiente. în scopul evaluării şi verificării receptării operelor lui Nicolae Filimon pot fi folosite şi testele. În clasa a IX-a, la ciclul liceal, se dă un test iniţial pentru a vedea care este volumul de cunoştinţe al elevilor absolvenţi ai ciclului gimnazial. Se poate, da şi la celelalte clase la început de an şcolar pentru a descoperi şi remedia lipsurile.

La sfârşitul capitolului despre opera lui Nicolae Filimon, se dă un test final prin care se constată nivelul de cunoştinţe şi capacitatea de aplicare a acestora. Aprecierea rezultatelor obţinute se concretizează în note. Elevii la rândul lor, trebuie să înveţe să autoevalueze rezultatele obţinute.

în funcţie de obiectivele urmărite şi modalităţile de a răspunde testele pot fi :a) teste cu răspuns alternativ :

Exemplu : Romanul „Ciocoii vechi şi noi… " este o frescă socială? da... nu...

b) teste cu alegeri încrucişate (stabilirea corespondenţei între un grup deîntrebări şi un grup de răspunsuri, în dreptul fiecărui răspuns, se noteazănumărul întrebării)Exemplu :

ÎNTREBARE: ALEGE RĂSPUNSUL 1.Cine este creatorul romanului realist românesc? a)Camil Petrescu 2.Cine este creatorul romanului românesc modern ? b)LiviRebreanu

c) Mihail Sadoveanu d) Nicolae Filimon

C) teste cu răspuns la alegere :

1. Cine a prezentat pentru prima oară în literatura a)Liviu Rebreanuromână tipologia arivistului? b)George Călinescu

2. Cine este creatorul romanului românesc modern ? c)Camil Petrescu 3. Cine este creatorul romanului românesc modern ? d) Mihail Sadoveanu

e) Nicolae Filimon

Exemplu : Care dintre următoarele opere sunt scrise de Nicolae Filimon?a. „Patul lui Procust" ...b. „Ciuleandra"...c. „Fraţii Jderi"...d. „Răscoala"...e. „Enigma Otiliei...f. „Ciocoii vechi şi noi… "...„Ion"...

d) teste cu întrebări de consecinţă :Exemplu : Ce posibile urmări ar fi avut asupra evoluţiei lui Dinu Păturică

din romanul ,,Ciocoii vechi şi noi…” refuzul lui Andronache Tuzluc de a-l primi în slujba sa?...

e) teste cu răspunsuri detaliate la întrebare :Exemplu : Care este comportamentul lui Dinu Păturică după ce reuşeşte

să obţină slujba la curtea lui Andronache Tuzluc?f) teste cu funcţionalitate multiplă.

Testele sunt „probe obiective", notate la fel de orice corector pentru că se compară răspunsurile cu „un model de corectare", ele cuprinzând mai multe item-uri (teme simple şi punctajul pentru fiecare dintre probe). Testul care poate indica măsura în care elevii stăpânesc atât informaţii de ordin cultural, literar, artistic, gradul de dezvoltare a receptivităţii lor literare (sensibilitate, capacitate de interpretare, imaginaţie, gust) precum şi deprinderea de a sintetiza, sistematiza şi exprima impresiile de lectură este compoziţia tip comentariu literar. Acesta este un test cu funcţionalitate multiplă care poate fi evaluat pe bază de punctaj.

Testul care poate indica cel mai bine existenţa talentului literar al elevilor este compoziţia liberă, creatoare. Testele în general, oferă posibilitatea unei evaluări obiective şi rapide