chirita filimon ifrim ratoi anul i seria 1 grupa 4

1

Studiu privind relaţia dintre frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate

Chiriţă Irina, Filimon Ioana, Ifrim Iulia, Răţoi Andreea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti

Anul I, seria 1, grupa 4 Prof. Coordonator: Chraif Mihaela

2011

Frica de incompetenţă şi creativitate 2

REZUMAT Cercetarea de faţă îşi propune sa studieze relaţia dintre frica de a nu părea incompetent şi

nivelul de creativitate. Se aşteaptă găsirea unei relaţii semnificative din punct de vedere statistic între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate. Au testaţi 50 de participanţi din cadrul Universităţii Bucureşti, înscrişi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei în anul universitar 2010-2011, cu vârstele cuprinse între 19 şi 29 de ani. Participanţilor li s-a cerut să rezolve două chestionare, testul creativităţii şi scala fricii de a nu părea incompetent întocmită de Lawrence R. Good şi Katherine C.Good. Au fost evaluate nivelul de creativitate şi frica de a nu părea incompetent şi relaţia existentă dintre acestea. Prin prelucrarea datelor în programul de statistică SPSS şi prin aplicarea testului de semnificaţie Pearson, rezultă că media la primul test a fost 80,10 ( s= 9,4), iar la al doilea 13.30 (s= 8,16), iar între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate nu există o relaţie semnificativă, r=0,227 (r²= 0,05), p > 0,05.). Ca urmare, obiectivul cercetării nu a fost îndeplinit, datele nereuşind să susţină ipoteza ceretării Media scorurilor obţinute de participanţi, la ambele teste, se situează la un nivel mediu al prezenţei caracteristicilor măsurate (asa cum reise din interpretarea chestionarelor). Semnul indicelui de corelaţie între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate a rezultat pozitiv, fapt care contrazice aşteptările noastre de a găsi o corelaţie negativă între variabilele măsurate. Împosibilitatea de a releva o legătură statistic semnificativă se poate datora şi controlului insuficient al altor variabile (genul, experienţa anterioară cu astfel de teste a participanţilor, subiectivitatea autoevaluării). Cuvinte/concepte cheie: frica de a nu părea incompetent, nivelul de creativitate, studenţi


INTRODUCERE Interesul ştiinţific pentru creaţie şi creativitate s-a manifestat destul de târziu în

psihologie, practic până în jurul anului 1950, neexistând decât un număr infim de studii în această direcţie. În următoarele decenii, anii 1960 şi 1970, numărul de lucrări a crescut într-un mod spectaculos. Mai veche decât preocuparea pentru creativitate este însă preocuparea pentru talent şi geniu, căzându-se de acord asupra faptului că aceste atribute presupun forţă creatoare de cel mai înalt nivel. Astfel, în mod paradoxal poate, s-a vorbit în psihologie despre oameni creativi, înainte de a se vorbi despre creativitate ca fenomen. După R. Weisberg (apud Roco, 2001), de pildă, oamenii creativi se caracterizează prin intuiţie, încredere în sine, capacitate de a judeca independent interes deosebit pentru cunoaştere. Galton şi Cattel (apud Roco, 2001) considerau că cei capabili de a crea, în special geniile, sunt înzestraţi cu o capacitate intelectuală deosebită, ereditară.

Pe de altă parte, a existat şi există punctul de vedere conform căruia fiecare dintre noi posedă un anumit grad de creativitate care poate fi dezvoltat în condiţii prielnice.

Carl Rogers, (apud Roco, 2001) care susţinea că autoacualizarea presupune şi creativitate aducea critici cu privire la fenomenele sociale care ne împiedică să fim creativi. El menţiona că:

1. Sistemul de învăţămât este în esenţă conformist 2. În industrie, munca creativă implică un număr mic de persoane 3. Divertismentul oferit maselor este de tip noncreativ 4. În viaţa cotidiană creativitatea nu e văzută “cu ochi buni” Termenul de creativitate a fost introdus ca atare în psihologie de către Gordon Allport.

Acesta vedea creativitatea ca pe o trăsătură care caracterizează în general fiinţa umană şi nu un aspect care se referă strict la o anumită aptitudine. Numeroase definiţii şi teorii au fost ulterior formulate. Wittrock (apud Dinca, 2001) consideră creativitatea ca un proces de generare prin adăugarea de noi elemente la schemele mintale existente. Ghiselin (1952, apud Dinca, 2001) consideră creativitatea procesul schimbării, al dezvoltării, al evoluţiei, în organizarea vieţii subiective. Aceasta presupune restructurări ale universului intern, ale înţelegerii şi ale iluminării, chiar reorganizarea structurilor înnăscute. Pentru Kubie (1958, apud Dinca, 2001) procesul creativ presupune implicarea preconştientului în evoluţia procesualităţii conştiente, ceea ce permite descoperirea de noi relaţii. Guilford (1950, apud Dinca, 2001) precizează că sensibilitatea la probleme este factorul determinant al evoluţiei creative. Simonton (1988 apud Dinca, 2001) precizează caracteristicile de funcţionare ale creativităţii ca un proces de permutare a elementelor.

Punctul comun al acestora rezidă în faptul că prin procesul creativ se ajunge la un produs nou, original care serveşte la un anume scop. Deşi în evaluarea produsului creativităţii se iau în consideraţie valoarea, eficienţa, utilitatea, noutatea şi originalitatea par să primeze.

Acesta este de asemenea unul din motivele pentru care fenomenul creativ este atât de greu de evaluat şi cuantificat. El presupune un lucru care nu a mai fost făcut înainte. Pe de altă parte, după cum observa R.Weisberg (apud Roco,2001), creativitatea nu se manifestă în mod constant cu acelaşi rezultat nici în cazul celor mai strălucite minţi (unele idei sunt geniale, altele mai puţin valoroase) deducându-se de aici dificultatea măsurării acestei caracteristici. În general, cercetătorii enumeră printre inhibitorii creativităţii stima de sine scăzută, existenţa prejudecăţilor şi a lipsei flexibilităţii, pasivitatea, fixitatea funcţională, conformismul, frica de competiţie, frica de a comite greşeli şi de a ne asuma riscuri.

Este adevărat că frica presupune un consum energetic enorm şi că aceasta ne poate dezorganiza şi afecta calitatea performanţelor, dar poate mai important decât faptul că ne este


frică, este modul în care reuşim să ne gestionăm frica. Se sugerează faptul că în anumite condiţii aceasta poate, asemenea anxietăţii, să fie benefică actului creator. Dacă cu toţii simţim frică, asta nu înseamnă că vom răspunde în acelaşi mod la ea. Orice idee nouă presupune o anumită frică legată de cum va fi receptată de ceilalţi. Dacă individul ajunge la concluzia că nu poate scăpa de frică decât testându-şi ipotezele, atunci sunt şanse mari ca el să să se manifeste creativ. Pe de altă parte preocuparea pentru competenţa ideilor nu însemnă neapărat o stimă de sine redusă dar poate însemna o analiză foarte strictă a ideilor, care dacă la începutul demersului creativ este dăunătoare, ulterior poate detemina o calitate mai bună a “produselor” obţinute.

Acest studiu a fost proiectat pentru a investiga dacă există o relaţie între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate. Deşi ne aşteptăm ca în cadrul acestui studiu să relevăm o corelaţie negativă între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate, rămânem deschişi cu privire la posibile alte relaţii între cele două variabile.


METODE Participanţi Participaţii investigaţi, în număr de 50, fac parte din cadrul Universităţii din Bucureşti, înscrişi la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei în anul universitar 2010-2011. Nu s-au aplicat proceduri de eşantionare anterioare, grupul experimental fiind abordat în cadrul orelor de curs şi format din studenţi din anul I şi II, 8 persoane fiind de genul masculin, respectiv 48 persoane fiind de genul feminin, cu vârsta cuprinsă între 19 şi 29 ani (22 de participanţi cu vârsta de 19 ani, 20 de participanţi cu vârsta de 20 de ani, 4 participanţi cu vârsta de 21 de ani, 4 participanţi cu vârstele de 22, 23, 24 respectiv 29 de ani). Participanţii au fost informaţi cu privire la scopul cercetării. Aparatură Materialul utilizat (chestionarul este prezentat la ANEXA 1) în această cercetare s-a bazat pe datele colectate folosind două teste. Primul a constat într-un chestionar de creativitate. Chestionarul a cuprins 25 de afirmaţii, fiecare având o scală de la 1 la 5; 5 era opţiunea cea mai aplicabilă/acord puternic şi 1 era opţiunea cea mai puţin aplicabilă/dezacord puternic. Al doilea test a fost aplicat printr-o scală ce măsoară frica de a nu părea incompetent întocmită de Lawrence R. Good şi Katherine C. Good. Chestionarul a cuprins 36 de afirmaţii la care se răspunde cu adevărat (A) sau fals (F), în funcţie de gradul de adevăr pe care îl prezintă o afirmaţie. S-au solicitat de asemenea date legate de gen şi vârstă. Nu s-a solicitat numele. Alte materiale utilizate au fost creioane, coli pe care erau tipărite chestionarele, mobilierul (bănci, scaune). Modelul experimental Variabila dependentă: nivelul de creativitate Variabila independentă: frica de a nu părea incompetent Procedură S-au aplicat prin intermediul a două chestionare, pe un eşantion de 50 de participanţi, testul de creativitate şi scala fricii de a nu părea incompetent. Studenţii au primit un instructaj de 5 minute în care li s-au explicat scopul testului, condiţiile de realizare, după care au avut la dispoziţie o perioadă în care să citească instrucţiunile de pe chestionare. Fiecărui participant i s-a pus la îndemână câte un asemenea set de chestionare unde trebuiau să noteze răspunsurile corespunzătoare cerinţelor.

Participanţii, au fost evaluaţi pe o scală cantitativă; la testul de creativitate însumându-se fiecare răspuns dat din scara de la 1 la 5 la toate cele 25 de întrebări, iar la scala fricii de a nu părea incompetent primind punctaj în urma aplicării grilei de corectare (grila de corectare prezentată la ANEXA 2).


REZULTATE Datele obţinute în urma efectuării chestionarelor (datele brute, neprelucrate sunt prezentate în

ANEXA 5) au fost selectate, iar valorile variabilei dependente şi ale celei independente au fost introduse în programul SPSS, ulterior folosind testul de semnificaţie Pearson

În acest raport de cercetare am investigat relaţii în cadrul unei singure perechi de variabile, deci s-a formulat o o singură ipoteză a cercetării.

Am folosit testul Pearson deoarece în cercetare am urmărit punerea în evidenţă unei relaţii între nivelul de creativitate şi frica de a nu părea incompetent. Ipoteza cercetării (H1): Există o relaţie semnificativă din punct de vedere statistic între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate. A fost evaluate nivelul de creativitate şi frica de a nu părea incompetent, pentru un grup de 50 de persoane. Scorurile mari la testul de creativitate relevă un nivel ridicat al acesteia, iar scorurile mici la scala fricii de a nu părea incompetent evidenţiază un nivel scăzut al acesteia. Din datele şi rezultatele evidenţiate în Tabelul nr. 1 si Tabelul nr. 2, rezultă că media la primul test m= 80,10 ( s= 9,4), iar la al doilea m=13,30 (s= 8,16), iar între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate nu există o relaţie semnificativă, r=0,227 (r²= 0,05), p > 0,05

Astfel se infirmă ipoteza cercetării (H1). Tabelul nr. 1: Analiză descriptivă N Minimum Maximum Mean Std. Skewness Kurtosis

Statistic

Statistic Statistic Statistic

Statistic

Statistic

Std. Error

Statistic Std.Error

Scorul la testul de creativitate

50 61 99 80.10 9.405 -.160 .337 -.637 .662

Scorul la scala fricii de a nu parea incompetent

50 1 32 13.30 8.162 .491 .337 -.560 .662

Valid N (listwise)

50

Tabelul nr. 2: Testul Pearson Scorul la testul de

creativitate Scorul la scala fricii de a nu parea incompetent


Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

1

50

.227

.113 50

Scorul la scara fricii de a nu parea incompetent

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

.227

.113 50

1

50


DISCUŢII Rezultatele obţinute în urma prelucrării statistice a arătat că nu există o diferenţă semnificativă la aplicarea testului Pearson. Astfel ipoteza cercetării este respinsă.. Nu există o relaţie semnificativă din punct de vedere statistic între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate.

Totuşi o analiză mai amplă asupra acestei subiect ar fi interesantă. În primul rând, la testul creativităţii media a fost în jurul punctajului 80, ceea ce rezultă din interpretarea testului (prezentată la ANEXA 3) ca fiind un nivel mediu de creativitate. La scala fricii de a nu părea incompetent, din interpretare (prezentată la ANEXA 4) se evidenţiază o medie în jurul valorii 13, ce reprezintă tot un nivel mediu. În al doilea rând, am obţinut o corelaţie pozitivă între frica de a nu părea incompetent şi nivelul de creativitate, ceea ce contrazice asteptările noastre cu privire la semnul indicelui şi natura relaţiei dintre variabile. După cum se observă din graficele box-plot realizate (ANEXE 7, 8) nu au existat valori extreme care să afecteze rezultatul. Insuccesul relevării unei relaţii semnificative se poate datora însă controlului insuficient al altor variabile precum genul (sub zece reprezentanţi ai genului masculin din 50 de participanţi) sau experienţa anterioară a subiecţilor cu tipul de teste folosite sau neînţelegerea sensului unor itemi.O problemă importantă o constituie faptul că tipul de teste folosite (chestionare) a implicat autoevaluarea, ceea ce presupune subiectivitate din partea participanţilor.

Scopul acestui studiu a fost de a stabili dacă există o legătură între teama de a fi perceput ca incompetent şi nivelul de creativitate în cadrul populaţiei de studenţi de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Se poate încerca repetarea studiului în condiţii de control mai riguros al variabilelor.


Referinţe bibliografice

Carter, P. (2007). Cartea completă a testelor de inteligenţă. Bucureşti: Editura Meteor Press. Dinca, M. (2001). Teste de creativitate. Bucureşti: Editura Paiedeia. Eby, D. (2004). Fear and Creativity, http://www.theallineed.com, accesat la 07.05.2011 Graham D.(2009. Iconoclasts and Innovation Addressing Fears That Prevent Creativity, http://www.superconsciousness.com (interviu cu neurologul Gregory Bers), accesat la 07.05.2011 Roco, M. (2001). Creativitate şi inteligenţă emoţională. Bucureşti:bEditura Polirom. Winslow, L. (2010). They Say Fear Decraeses and Inhibits Creativiy-I Disagree, http://www.freepsychologyarticles.com, accesat la 07.05.2011


ANEXE ANEXA 1: Chestionar Vârstă: Gen:

I La fiecare dintre următoarele afirmaţii, alegeţi de pe o scară de la 1 la 5 în ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia respectivă sau cât de mult vi se aplică. La fiecare dintre cele 25 de afirmaţii, alegeti numai unul dintre numerele cuprinse între 1 şi 5; 5 este opţiunea cea mai aplicabilă/ cu care sunteţi cel mai de acord, iar 1 este opţiunea cea mai puţin aplicabilă/ cu care sunteţi cel mai puţin de acord: 1. Îmi vine foarte greu să mă concentrez asupra unui singur subiect sau proiect pe o perioadă lungă, fără a mă întrerupe să fac altceva. 5 4 3 2 1 2. Sunt mai degrabă un vizionar, decât o persoană practică şi cu picioarele pe pământ. 5 4 3 2 1 3. Simt frecvent imboldul de a încerca un hobby nou, ca pictura sau cântatul la un instrument muzical. 5 4 3 2 1 4. Nu mă tem să formulez cu glas tare opinii lipsite de popularitate. 5 4 3 2 1 5. Îmi place să mă retrag în propriile gânduri şi să nu fiu întrerupt. 5 4 3 2 1 6. M-aş descrie ca o persoană mai degrabă dezordonată decât metodică. 5 4 3 2 1 7. Cel mai mare dascăl rămâne experienţa personală. 5 4 3 2 1 8. În privinţa problemelor de ecologie, sunt sensibil decât majoritatea oamenilor. 5 4 3 2 1 9. Faţă de arta modernă, am mai degrabă o atitudine de interes şi/sau curiozitate, decât una de tip “ce porcării mai sunt şi astea?!” 5 4 3 2 1 10. Simt frecvent imboldul de a demonta lucrurile, pentru a vedea cum funcţionează.


5 4 3 2 1 11. Am o minte hiperactivă, într-atât încât uneori îmi vine greu să adorm noaptea. 5 4 3 2 1 12. Îmi place să fiu neconvenţional. 5 4 3 2 1 13. Sunt o persoană mai degrabă intuitivă decât cerebrală. 5 4 3 2 1 14. Când asist la o conferinţă sau simpozion, mă pomenesc adesea că sunt neatent şi mă gândesc la altceva. 5 4 3 2 1 15. Uneori mă enervez foarte tare pe propria-mi persoană, dacă nu pot face ceva atât de bine cât mi-ar plăcea. 5 4 3 2 1 16. Prefer solitudinea şi natura, în locul reuniunilor sociale pline de animaţie. 5 4 3 2 1 17. Adesea mă simt iritat de regulile şi reglementările meschine. 5 4 3 2 1 18. Am o imaginaţie foarte vie. 5 4 3 2 1 19. Adesea sunt foarte nerăbdător să învăţ lucruri noi. 5 4 3 2 1 20. Am vise pe care nu le pot explica mai mult decât ocazional. 5 4 3 2 1 21. Am o fire foarte independentă. 5 4 3 2 1 22. Ori de câte ori am o fulgerare de inspiraţie sau o idee nouă, mintea mea nu mai are astâmpăr până nu încerc să le transpun în practică. 5 4 3 2 1 23. Îmi place să petrec timpul de unul singur. 5 4 3 2 1 24. Mă delectez cu gândul că sunt diferit faţă de alţii.


5 4 3 2 1 25. Când aştept la telefon, cu un creion în mână şi o foaie de hârtie în faţă, este foarte probabil că voi începe să mâzgălesc. 5 4 3 2 1

II

Următoarele 36 de afirmaţii se referă la sentimente pe care le avem toţi dar cu grade diferite de intensitate . Citiţi-le pe toate iar dacă sunt adevărate marcaţi-le cu A (adevărat), dacă nu cu F (fals). CU toate că unele întrebări vor fi mai dificil de răspuns, încercaţi să răspundeţi la toate.

1. Nu sunt niciodată îngrijorat că aş putea fi considerat incapabil de anumite activităţi. 2. Mi-ar place să fiu mai puţin îngrijorat în legătură cu abilităţile mele. 3. Nu aş fi predispus să mă îndoiesc de capacităţile mele de conducere dacă aş fi într-o

poziţie de conducere. 4. Mă îngrijorează faptul că aş putea să nu fiu îndeajuns de capabil să tratez cu alţii. 5. După ce am avut o conversaţie am tendinţa să mă gândesc dacă nu cumva am spus ceva

ce nu trebuia. 6. Nu sunt predispus să mă îndoiesc de capacităţile mele de a duce un lucru la bun sfârşit. 7. Câteodată mă întreb dacă ceilalţi cred că sunt îndeajuns de inteligent pentru slujba mea. 8. Sunt deseori predispus să fac lucruri pentru a contra ataca impresia proastă pe care i se

pare că o las. 9. Nu sunt deloc îngrijorat în legătură cu capacitatea mea de a face afaceri. 10. După ce termin o sarcină, am îndoieli dacă nu cumva am greşit ceva. 11. Nu sunt niciodată îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat de ceilalţi straniu sau

ciudat. 12. Sunt rar îngrijorat că aş fi considerat de ceilalţi neinformat sau ignorant în legătură cu

anumite lucruri. 13. Câteodată sunt îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat ca o persoană care nu poate

avea o relaţia de prietenie. 14. Mă îngrijorează faptul unii ar putea considera comportamentul meu în anumite activităţi

ca fiind inoportun sau fără tact. 15. Nu sunt niciodată îngrijorat de posibilitatea de a fi considerat stângaci sau neîndemânatic

de alţii. 16. Mă îngrijorează faptul că alţii m-ar putea vedea ca pe cineva care nu ştie ce se întâmplă

în jurul lui. 17. Mă îngrijorează faptul de a nu avea eticheta corespunzătoare la evenimente sociale

formale. 18. Nu mă îngrijorează niciodată integrarea mea într-o relaţie de natură sexuală. 19. Nu sunt îngrijorat de a nu atinge standardele de muncă. 20. Sunt înclinat să evit criticarea altcuiva de frică să nu mă înşel. 21. Mă îngrijorează faptul că unii ar putea să creadă că nu fac faţă la locul de muncă. 22. Sunt rar îngrijorat de capacitatea mea de a face faţă în cazul unor evenimente sportive. 23. Dacă aş activa într-un câmp profesional nu m-aş îngrijora în legătură cu relaţiile cu

colegii mei.


24. Am tendinţa să cred că alţii văd concepţiile mele ca fiind greşite sau amuzante. 25. Mă îngrijorez că alţii ar crede că nu sunt pus la curent cu ultimele dezvoltări din

domeniul meu de muncă. 26. Sunt predispus să mă îngrijorez de felul în care mă voi adapta la activităţile de la şcoală. 27. Nu mă îngrijorează posibilitatea de a spune ceva greşit într-o situaţie socială nouă. 28. Am tendinţa de a mă îngrijora că alţii cred că nu am habar de ceea ce fac. 29. Am tendinţa să cred că alţii vor râde de ideile mele. 30. Nu mă bat la cap cu gândul dacă alţii mă iau în serios sau nu. 31. Am tendinţa să cred că prietenii sau părinţii mei mă văd iresponsabil sau de neîncredere. 32. Dacă aş lucra ca agent de vânzări nu m-ar îngrijora posibilitatea de a părea stângaci în

faţa clienţilor. 33. Am tendinţa să cred că alţii nu mă văd îndeajuns de disciplinat. 34. Mă îngrijorează că alţii pot crede că nu dedic suficientă energie sau entuziasm muncii. 35. Nu mă îngrijorează posibilitatea că alţii pot crede că nu trag concluziile potrivite. 36. Nu m-ar îngrijora dacă aş părea ca fiind depăşit de muncă sau de studii.


ANEXA 2: Grila de corectare a scalei fricii de a nu părea incompetent Comparaţi răspunsurile cu răspunsurile de mai jos şi de fiecare dată când coincid acordaţi un punct . 1.f 9. f 17.a , 25.a 33.a 2.a 10.a 18.f 26.a 34.a 3.f 11.f 19.f 27.f 35.f 4.a 12.f 20.a 28.a 36.f 5.a 13.a 21.a 29.a 6.f 14.a 22.a 30.f 7.a 15.f 23.f 31.a 8.a 16.a 24.a 32.f


ANEXA 3: Interpretarea rezultatelor la testul creativităţii Punctaj total 90-125

Punctajul acesta indică un grad înalt de creativitate şi înseamnă că emisfera cerebrală dreaptă, este foarte activă. Persoanele creative din naştere încearcă probabil mai multe ocupaţii diferite în timpul vieţii şi vor continua s-o facă, doarece nu se tem niciodată să încerce ceva nou. Este chiar posibil ca ele să fi dobândit deja un anume grad de succes şi realizări într-un mediu creativ, de exemplu scriitori sau designeri. Persoanele care au obţinut un punctaj mare la acest test, dar care n-au experimentat cu activităţi creative de tipul picturii, grădinăritului, decoraţiunilor interioare sau muzicii, ar trebui să-şi urmeze intuiţia şi s-o facă acum, indiferent care le-ar fi vârsta. Ele par să aibă calităţile necesare, care pot fi latente, pentru a obţine succes şi împlinire într-o activitate de creaţie.

Deşi este greu să fii prea creativ, persoanele care au înregistrat punctaje mari la acest test nu ar trebui să ignore importanţa dezvoltării talenetelor lor analitice şi rationale, ca şi a talentelor creative. Punctaj total 65-89 Punctajul acesta indică un grad mediu de creativitate.

Deşi pot dovedi tendinţe creative, persoanele care au obţinut un punctaj în partea inferioară a acestui domeniu sugerează că este posibil să nu aibe nici timpul, nici încrederea de a încerca noi activităţi creatoare. Pentru a deveni mai creativ, poate fi necesar să dezvolte mai multă încredere şi să fie mai relaxaţi în asumarea unor “riscuri”, cum ar fi desenatul sau pictatul, ori să înceapă să scrie romanul despre care au simţit mereu că îi obsedează. Un punctaj în partea superioară a acestui interval sugerează că este posibil ca ei să fi atins deja un oarecare succes creativ, dar că pot avea şi talente majore nedezvoltate care aşteaptă să iasă la suprafaţă şi să fie cultivate. În general însă orice punctaj din acest domeniu arată că ei se află în poziţia fericită de a fi capabili să îşi echilibreze tendinţele creative cu judecăţi logice şi analitice formate pentru a transforma multe idei într-un concept unic, realist şi funcţionabil. Punctajul total sub 65 Deşi punctajul aceasta indică o pondere a talentelor creative sub cea medie, pot să existe motive perfect întemeiate; de exemplu, persoanele care au obţinut un punctaj între aceste limite, deşi au o mulţime de idei interesante, se simt mai confortabili atunci când sunt conduşi de princii stabilite şi convenţii tradiţionale. Deşi toţi oamenii au potenţialul de a fi creativi într-un fel sau altul, este posibil ca, aidoma multora, să nu îşi fi exploatat deocamdată talentele creative. Este foarte probabil ca îndemânările să le fi fost canalizate într-un domeniu specific pentru a le dezvolta carierele şi de aceea să fie un specialist care nu are timp să exploreze şi alte direcţii. Creativitatea şi raţionarea sunt două funcţii destul de separate ale creierului şi este astfel perfect posibil să fie foarte raţionali în unele domenii, dar nu creativi, şi viceversa.Ei se pot însă antrena pentru a aduce la suprafaţă unele talente creative, dacă dispun de timpul şi înclinaţia necesare. Explorând direcţii şi experienţe noi de învăţare, pot largi considerabil orizontul şi pot chiar descoperi cu surprindere că au talente creative şi aptitudini de care până acum nu au fost conştienţi.


ANEXA 4: Interpretarea rezultatelor la scala fricii de a nu părea incompetent Scoruri mici 0-12 Cei cu scoruri mici nu dau semne că se simt incompetenţi în legătură cu comportamentele lor inter-personale. Dacă au scoruri mici este probabil să fie văzuţi de ceilalţi ca fiind o persoană care are încredere în munca şi activităţile sociale. Susţin că au o nevoie mică să menţină aparenţele şi că nu îi frământă ideea de a părea stupizi. Aceste sentimente de asemenea sugerează că îşi cunoasc punctele tari şi că şi-au acceptat slăbiciunile. Scoruri medii 13-22 Dacă participanţii se încadrează în acest scor sunt ca majoritatea oamenilor. Acest scor sugerează o combinaţie normală de încredere şi înţelegerea modului cum vor acţiona în diferite situaţii anxioase. Este posibil ca viaţa lor să fie o combinaţie de perioade când se simt la fel de încrezător ca un erou şi altele când nu au deloc încredere în ei. Majoritatea oamenilor s-au obişnuit cu această combinaţie de sentimente şi le privesc ca „ aşa a fost să fie”. Totuşi unii nu sunt dispuşi să accepte perioadele inconfortabile, cu toate să nu pot să specifice îngrijorarea îndeajuns încât să o poată reduce . Scoruri crescute 23-36

Majoritatea celor care au punctaje în această categorie îşi consumă o mare parte a energiei lor bătându-şi capul dacă nu cumva au părut incompetenţi, indiferent de situaţie. Cu toate că este posibil ca această frică să se manifeste în legătură cu o anumită activitate, aceste rezultate sugerează o lipsă de auto-acceptare şi frica că alţii vă vor considera incompetent . La limita minimă se poate situa şi o persoană care în mod normal ar avea scor mediu dar care trece printr-o perioadă de stres. În acest caz, ar fi mai indicat să se citească sugestiile prezente la cei cu scoruri medii. Dar în cazul celor cu punctaj ridicat este cazul unei auto-examinări mai serioase. Frica de a nu părea incompetent poate face dificil să se comportate spontan, pentru că spontaneitatea creşte riscul de a greşi. De asemenea, o asemenea frică poate avea repercusiuni în cazul relaţiilor personale, succesul la muncă şi chiar creşterea personală.


ANEXA 5: Date brute

Număr participant

Vârsta participantului

Genul participantului


Scor la scala fricii de a nu părea incompetent

1 20 feminin 90 5

2 19 feminin 78 10

3 21 feminin 75 11

4 19 feminin 76 27

5 20 feminin 81 23

6 20 feminin 79 2

7 19 masculin 81 4

8 20 feminin 78 7

9 24 masculin 73 3

10 19 feminin 87 9

11 21 feminin 73 1

12 20 feminin 84 18

13 20 masculin 70 2

14 19 feminin 61 10

15 20 feminin 66 6

16 19 feminin 71 5

17 20 masculin 89 17

18 20 feminin 97 6

19 21 feminin 83 10

20 20 feminin 78 3


21 20 feminin 62 13

22 20 feminin 73 8

23 20 feminin 69 23

24 19 feminin 85 11

25 19 feminin 78 4

26 19 feminin 72 29

27 23 feminin 88 9

28 29 feminin 92 27


30 19 feminin 88 13

31 20 feminin 67 10

32 20 feminin 76 16

33 19 feminin 92 12

34 19 feminin 80 7

35 20 feminin 79 27

36 19 feminin 99 20

37 20 feminin 77 2

38 22 feminin 93 18

39 20 feminin 88 14


41 19 feminin 65 17

42 19 feminin 87 19

43 19 feminin 94 32

44 19 feminin 88 20


45 19 feminin 81 13

46 20 feminin 91 29

47 19 feminin 85 15

48 20 feminin 86 19




ANEXA 6: Graficul rezultatelor

10090807060


30

20

10

0

Scor

ul la

sca

la fr

icii

de a

nu

pare

a in

com

pete

nt


ANEXA 7: Graficul box-plot la testul creativităţii


100

90

80

70

60


ANEXA 8: Graficul box-plot la scala fricii de a nu părea incompetent

Scorul la scala fricii de a nu parea incompetent

30

20

10

0

chirita filimon ifrim ratoi anul i seria 1 grupa 4

Documents