Atmosfera poate fi afectată de o multitudine de substanţe solide lichide sau gazoase Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi icircn acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanţilor ale căror efecte sunt resimţite icircn mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constitue o problemă de interes public naţional şi internaţionalPotenţial poluarea aerului este cea mai gravă problemă icircntrucacirct are efecte pe termen scurt mediu şi lung Pe termen scurt şi mediu poluarea are efecte negative de natură să pună icircn pericol sănătatea omului să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor să provoace pagube economicePe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin efectul de seră distrugerea stratului de ozon şi ploile acide Poluarea mediului este cea mai importantă problemă a secolului XXI Se poate spune că poluarea a apărut odată cu industrializarea dar s-a amplificat şi s-a diversificat paralel cu dezvoltarea societăţii La baza poluării stau factori variaţi dintre care cei mai importanţi sunt urbanismul industrializarea chimizarea densitatea demografică Poluarea apare astfel ca un bdquosubprodusrdquo al civilizaţiei care nu se limitează doar la interiorul unei icircntreprinderi a unei colectivităţi mici ci cuprinde oraşe zone din interiorul unei ţări şi chiar arii ce se referă la zone geografice icircntinse devenind o problemă internaţionalăPe de altă parte datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului administrate de diferite organizaţii de control mai ales icircn domeniul publicPentru aer problemele actuale de mediu sunt1048707 efectul de seră1048707 distrugerea stratului de ozon1048707 acidifierea1048707 micropoluanţii1048707 producerea ozonului troposferic1048707 particulele icircn suspensieIndicatorii legaţi de mediul atmosferic sunt organizaţi pe trei nivele indicatori de presiune (emisii de poluanţi) indicatori de stare (calitatea aerului) şi indicatori de răspuns (măsurile luate şi eficacitatea lor)

Substanţele emise icircn mediul atmosferic contribuie la schimbări climatice distrugerea stratului de ozon acidifierea aerului formarea smogul fotochimic şi deteriorarea calităţii aeruluiSursele principale emitente de poluanţi sunt1048707 sursele fixe industriale concentrate de obicei pe mari platforme industriale dar şi intercalatecu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală)1048707 circulaţia auto icircn special de-a lungul marilor artere incluzacircnd şi traficul greu1048707 şantiere de construcţie şi betoniere1048707 centralele electrotermice1048707 surse difuze de combustiePentru protecţia atmosferei şi icircmbunătăţirea calităţii aerului sunt necesare măsuri de control ale emisiilor poluanţilor Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului icircnconjurător Emisiile se

măsoară prin metode adecvate de evaluare specifice fiecărui poluant icircn parte bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitateAnalizele emisiilor la nivel naţional distribuţia sectorială ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie icircn stabilirea priorităţilor de mediu icircn identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate atacirct la nivel local cacirct şi la nivel naţional Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosfera

1Surse de poluareIdentificare şi sursele unde s-au făcut măsurătorileDintre sursele artificiale cea mai importantǎ icircn producerea amoniacului este

agricultura iar din cadrul acesteia ramura zootehnică de tip intensiv Ponderea agriculturii icircn generarea emisiilor de amoniac este de 8026 şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi icircngrăşămintele chimice azotate utilizate icircn cultura plantelor

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului icircn municipiul Satu Mare funcţionează din 1991 cacircnd au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului Amplasarea staţiilor a fost astfel aleasă icircncacirct să urmărească efectul cumulat al industriei traficului a rampei de depozitare a deşeurilor a municipiului a icircncălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale adică să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume a) poluarea de fond orăşenească - 1 staţie (zona centrală)b) efectul poluant al traficului - 1 staţie amplasată icircn una din cele mai aglomerate intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea) (zona Sud)c) influenţa rampei de depozitare a deşeurilor urbane - 1 staţie amplasată icircn apropierea frontului de lucru de descărcare a deşeurilor (zona Est)d) influenţa platformei industriale - zona sud vest SC Samcif SA şi zonă cu trafic rutier intense) influenţa platformei industriale - zona nord-est SC Bentoflux SA

Icircn urma analizelor efectuate la imisiile de poluanţi icircn aer se constată faptul că calitatea aerului este influenţată icircndeosebi de traficul rutier praful stradal influenţa gropii de gunoi

Calitatea aerului icircn judeţul SATU MARE este urmărită prin determinarea poluanţilor gazoşi icircn imisie icircn 5 staţii de recoltare indicatorii urmăriţi fiind

-amoniac dioxid de sulf oxizi de azot substanţe oxidante (ozon) -pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 icircntr-un singur punct de recoltare amplasat

la sediul APM Satu Mare-pulberi totali icircn suspensie icircn 2 puncte din oraş-pulberi sedimentabile icircn 5 puncte icircn oraşele Satu Mare Carei şi Tăşnad -ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg

teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

2Poluantul analizat şi efectele saleAcidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacţii chimice icircn atmosferă conducacircnd la modificarea pH-ului aerului precipitaţiilor şi chiar a solului Acidifierea mediului este datorată icircn principal depunerilor de emisii a trei poluanţi dioxidul de sulf dioxidul de azot şi de amoniac O parte din aceste emisii se depun pe sol fără a suferi modificări chimice iar altă parte se depun sub formă acidă Impactul acestor depuneri se manifestă mai ales la nivelul apelor de suprafaţă şi al vegetaţiei depinzacircnd de cantităţile depuse şi de natura solurilor

Prin acidifiere se icircntelege că poluanţii din aer icircn special oxizii de sulf oxizii de azot şi amoniacul sunt transformaţi icircn substanţe acide Aceşti poluanţi sunt deseori

transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei determinacircnd apariţia ploilor acide Ploile acide se manifestă la distanţă mare e la locul emiterii agentului poluant uneori şi la sute de kilometri

Acidifierea rămacircne o problemă importantă de mediu icircn icircntreaga Uniune Europeană rezolvarea ei presupunacircnd iniţiative coordonate icircn toate Statele Membre icircn toate sectoarele afectate

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant la nivel naţional reprezintă un element important icircn definirea impactului dezvoltării socioeconomice asupra mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediuluiDatele care evidenţiază emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele şi calcule de estimare prezentate icircn ldquoAtmospheric Emission Inventory Guidebook - 2000ldquo ndash ultimul ghid CORINAIR apărut

Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie icircn vederea aprecierii situaţiei Romacircniei icircn ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor ce-i revin pentru a adera la Uniunea EuropeanăRomacircnia este semnatară a Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi din anul 1999 Convenţia a fost ratificată de Parlamentul Romacircniei prin Legea 2712003 şi are ca principal obiectiv reducerea acidifierii eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic

In mod concret ţara noastră şi-a luat angajamentul ca icircn anul 2010 nivelul emisiilor să se icircncadreze icircn plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goumlteborg (figura 29 - 211)Indicatorii de mediu ce caracterizează fenomenul de acidifiere conform cadrului bdquoDriving ForcendashPressurendashStatendashImpactndashResponserdquo suntemisiile de substanţe acidifiante rarr indicatori de presiune asupra mediului (DPSIR)calitatea aerului ambiant ndash acidifiere rarr indicatori ce indică starea sau nivelul concentraţiilor poluanţilor din aer (DPSIR)depăşiri ale pragurilor critice rarr indicatori ce indică impactul asupra ecosistemelor (DPSIR)acorduri icircntre autorităţile publice şi sectoarele emiţătoare de gaze cu efect acidifiant prin care se angajează să obţină o reducere a acestora rarr indicatori care duc la reducerea presiunilor (DPSIR)

3EvoluţiaIn figura 211 este arătată evoluţia emiisiilor de amoniac Pentru anul 2004 se prognozează oscădere a cantităţii de amoniac de la 182 mii tone icircn anul 2003 la 135 mii tone icircn anul 2004

Cantităţile de NH3 emise conform inventarului de emisii se datorează icircn 97157 managementului dejecţiilor animale iar restul instalaţiilor de ardere neindustriale şi arderilor icircn industria de prelucrare Comparativ cu anul 2004 cantităţile de amoniac emise icircn atmosferă au crescut cu 808 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 defalcate pe activităţi sunt prezentate icircn tabelul nr311

cod subgrupa

nume subgrupaSO2 (Mg)

NOX (Mg)

NH3 (Mg)

0201Instalatii de ardere neindustriale 31880 22057 0306

0202 Instalatii rezidentiale 1010 123132 1404

0301Arderi in cazane turbine cu gaze şi motoare stationare

170008 90730 1898

0303 Procese cu contact 5161 7455 -

0402Procese in industria fontei şi otelului - - -

0406Procese in industria lemnului hartiei alimente bauturi

2000 1400

0505 Distributia benzinei - - -0506 Retea de distributie gaze - - -0601 Aplicarea vopselei - - -

0602Degresare curatare uscata şi electronice - - -

0701 Automobile 222669 609362 -

0702Autovehicule usoare marfa lt 35 t 63546 101893 -

0703Autovehicule grele marfa gt 35 t şi autobuze 23879 103594 -

0704Motorete şi motociclete lt 50 cm3 0621 0820 -

0902 Incinerarea deseurilor 0084 0137 -0910 Alte tratari ale deseurilor - - -

1005

Managementul dejectiilor animale referitor la compusii organici

- - 123293

1101Paduri de foioase neamenajate - - -

1102Paduri de conifere neamenajate - - -

1104 Fanete (pasuni) naturale - - -1106 Ape - - - Total subgrupe 2005 520858 1060581 126900 Total 2004 539964 1364749 116640

Evolutia fată de anul 2004 SCADE SCADE CRESTE

Tabel nr311 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 icircn judeţul Satu Mare-anul 2005

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Cu ajutorul prelevatorului cu trei canale a poluanţilor gazoşi icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr total de 5221 de măsurători dintre care s-au icircnregistrat depăşiri icircn număr de 8 din 562 de măsurători de NH3 112 din 1079 de măsurători de NO2 7 din 1106 de măsurători de SO2 136 din 2479 de măsurători de O3

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

măsoară prin metode adecvate de evaluare specifice fiecărui poluant icircn parte bazate pe factori de emisie şi pe indicatori de activitateAnalizele emisiilor la nivel naţional distribuţia sectorială ţintele spaţiale şi temporale reprezintă elementele cheie icircn stabilirea priorităţilor de mediu icircn identificarea ţintelor ce trebuie atinse şi politicilor ce trebuie adoptate atacirct la nivel local cacirct şi la nivel naţional Indicatorii selectaţi trebuie să răspundă criteriilor de identificare şi să fie relevanţi pentru problemele principale privind atmosfera

1Surse de poluareIdentificare şi sursele unde s-au făcut măsurătorileDintre sursele artificiale cea mai importantǎ icircn producerea amoniacului este

agricultura iar din cadrul acesteia ramura zootehnică de tip intensiv Ponderea agriculturii icircn generarea emisiilor de amoniac este de 8026 şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi icircngrăşămintele chimice azotate utilizate icircn cultura plantelor

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului icircn municipiul Satu Mare funcţionează din 1991 cacircnd au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului Amplasarea staţiilor a fost astfel aleasă icircncacirct să urmărească efectul cumulat al industriei traficului a rampei de depozitare a deşeurilor a municipiului a icircncălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale adică să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume a) poluarea de fond orăşenească - 1 staţie (zona centrală)b) efectul poluant al traficului - 1 staţie amplasată icircn una din cele mai aglomerate intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea) (zona Sud)c) influenţa rampei de depozitare a deşeurilor urbane - 1 staţie amplasată icircn apropierea frontului de lucru de descărcare a deşeurilor (zona Est)d) influenţa platformei industriale - zona sud vest SC Samcif SA şi zonă cu trafic rutier intense) influenţa platformei industriale - zona nord-est SC Bentoflux SA

Icircn urma analizelor efectuate la imisiile de poluanţi icircn aer se constată faptul că calitatea aerului este influenţată icircndeosebi de traficul rutier praful stradal influenţa gropii de gunoi

Calitatea aerului icircn judeţul SATU MARE este urmărită prin determinarea poluanţilor gazoşi icircn imisie icircn 5 staţii de recoltare indicatorii urmăriţi fiind

-amoniac dioxid de sulf oxizi de azot substanţe oxidante (ozon) -pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 icircntr-un singur punct de recoltare amplasat

la sediul APM Satu Mare-pulberi totali icircn suspensie icircn 2 puncte din oraş-pulberi sedimentabile icircn 5 puncte icircn oraşele Satu Mare Carei şi Tăşnad -ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg

teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

2Poluantul analizat şi efectele saleAcidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacţii chimice icircn atmosferă conducacircnd la modificarea pH-ului aerului precipitaţiilor şi chiar a solului Acidifierea mediului este datorată icircn principal depunerilor de emisii a trei poluanţi dioxidul de sulf dioxidul de azot şi de amoniac O parte din aceste emisii se depun pe sol fără a suferi modificări chimice iar altă parte se depun sub formă acidă Impactul acestor depuneri se manifestă mai ales la nivelul apelor de suprafaţă şi al vegetaţiei depinzacircnd de cantităţile depuse şi de natura solurilor

Prin acidifiere se icircntelege că poluanţii din aer icircn special oxizii de sulf oxizii de azot şi amoniacul sunt transformaţi icircn substanţe acide Aceşti poluanţi sunt deseori

transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei determinacircnd apariţia ploilor acide Ploile acide se manifestă la distanţă mare e la locul emiterii agentului poluant uneori şi la sute de kilometri

Acidifierea rămacircne o problemă importantă de mediu icircn icircntreaga Uniune Europeană rezolvarea ei presupunacircnd iniţiative coordonate icircn toate Statele Membre icircn toate sectoarele afectate

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant la nivel naţional reprezintă un element important icircn definirea impactului dezvoltării socioeconomice asupra mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediuluiDatele care evidenţiază emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele şi calcule de estimare prezentate icircn ldquoAtmospheric Emission Inventory Guidebook - 2000ldquo ndash ultimul ghid CORINAIR apărut

Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie icircn vederea aprecierii situaţiei Romacircniei icircn ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor ce-i revin pentru a adera la Uniunea EuropeanăRomacircnia este semnatară a Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi din anul 1999 Convenţia a fost ratificată de Parlamentul Romacircniei prin Legea 2712003 şi are ca principal obiectiv reducerea acidifierii eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic

In mod concret ţara noastră şi-a luat angajamentul ca icircn anul 2010 nivelul emisiilor să se icircncadreze icircn plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goumlteborg (figura 29 - 211)Indicatorii de mediu ce caracterizează fenomenul de acidifiere conform cadrului bdquoDriving ForcendashPressurendashStatendashImpactndashResponserdquo suntemisiile de substanţe acidifiante rarr indicatori de presiune asupra mediului (DPSIR)calitatea aerului ambiant ndash acidifiere rarr indicatori ce indică starea sau nivelul concentraţiilor poluanţilor din aer (DPSIR)depăşiri ale pragurilor critice rarr indicatori ce indică impactul asupra ecosistemelor (DPSIR)acorduri icircntre autorităţile publice şi sectoarele emiţătoare de gaze cu efect acidifiant prin care se angajează să obţină o reducere a acestora rarr indicatori care duc la reducerea presiunilor (DPSIR)

3EvoluţiaIn figura 211 este arătată evoluţia emiisiilor de amoniac Pentru anul 2004 se prognozează oscădere a cantităţii de amoniac de la 182 mii tone icircn anul 2003 la 135 mii tone icircn anul 2004

Cantităţile de NH3 emise conform inventarului de emisii se datorează icircn 97157 managementului dejecţiilor animale iar restul instalaţiilor de ardere neindustriale şi arderilor icircn industria de prelucrare Comparativ cu anul 2004 cantităţile de amoniac emise icircn atmosferă au crescut cu 808 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 defalcate pe activităţi sunt prezentate icircn tabelul nr311

cod subgrupa

nume subgrupaSO2 (Mg)

NOX (Mg)

NH3 (Mg)

0201Instalatii de ardere neindustriale 31880 22057 0306

0202 Instalatii rezidentiale 1010 123132 1404

0301Arderi in cazane turbine cu gaze şi motoare stationare

170008 90730 1898

0303 Procese cu contact 5161 7455 -

0402Procese in industria fontei şi otelului - - -

0406Procese in industria lemnului hartiei alimente bauturi

2000 1400

0505 Distributia benzinei - - -0506 Retea de distributie gaze - - -0601 Aplicarea vopselei - - -

0602Degresare curatare uscata şi electronice - - -

0701 Automobile 222669 609362 -

0702Autovehicule usoare marfa lt 35 t 63546 101893 -

0703Autovehicule grele marfa gt 35 t şi autobuze 23879 103594 -

0704Motorete şi motociclete lt 50 cm3 0621 0820 -

0902 Incinerarea deseurilor 0084 0137 -0910 Alte tratari ale deseurilor - - -

1005

Managementul dejectiilor animale referitor la compusii organici

- - 123293

1101Paduri de foioase neamenajate - - -

1102Paduri de conifere neamenajate - - -

1104 Fanete (pasuni) naturale - - -1106 Ape - - - Total subgrupe 2005 520858 1060581 126900 Total 2004 539964 1364749 116640

Evolutia fată de anul 2004 SCADE SCADE CRESTE

Tabel nr311 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 icircn judeţul Satu Mare-anul 2005

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Cu ajutorul prelevatorului cu trei canale a poluanţilor gazoşi icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr total de 5221 de măsurători dintre care s-au icircnregistrat depăşiri icircn număr de 8 din 562 de măsurători de NH3 112 din 1079 de măsurători de NO2 7 din 1106 de măsurători de SO2 136 din 2479 de măsurători de O3

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

1Surse de poluareIdentificare şi sursele unde s-au făcut măsurătorileDintre sursele artificiale cea mai importantǎ icircn producerea amoniacului este

agricultura iar din cadrul acesteia ramura zootehnică de tip intensiv Ponderea agriculturii icircn generarea emisiilor de amoniac este de 8026 şi este determinată de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi icircngrăşămintele chimice azotate utilizate icircn cultura plantelor

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului icircn municipiul Satu Mare funcţionează din 1991 cacircnd au existat doar două puncte de supraveghere a calităţii aerului Amplasarea staţiilor a fost astfel aleasă icircncacirct să urmărească efectul cumulat al industriei traficului a rampei de depozitare a deşeurilor a municipiului a icircncălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale adică să asigure monitorizarea principalelor surse de poluare şi anume a) poluarea de fond orăşenească - 1 staţie (zona centrală)b) efectul poluant al traficului - 1 staţie amplasată icircn una din cele mai aglomerate intersecţii ale municipiului Satu Mare (Burdea) (zona Sud)c) influenţa rampei de depozitare a deşeurilor urbane - 1 staţie amplasată icircn apropierea frontului de lucru de descărcare a deşeurilor (zona Est)d) influenţa platformei industriale - zona sud vest SC Samcif SA şi zonă cu trafic rutier intense) influenţa platformei industriale - zona nord-est SC Bentoflux SA

Icircn urma analizelor efectuate la imisiile de poluanţi icircn aer se constată faptul că calitatea aerului este influenţată icircndeosebi de traficul rutier praful stradal influenţa gropii de gunoi

Calitatea aerului icircn judeţul SATU MARE este urmărită prin determinarea poluanţilor gazoşi icircn imisie icircn 5 staţii de recoltare indicatorii urmăriţi fiind

-amoniac dioxid de sulf oxizi de azot substanţe oxidante (ozon) -pulberi icircn suspensie fracţiunea PM10 icircntr-un singur punct de recoltare amplasat

la sediul APM Satu Mare-pulberi totali icircn suspensie icircn 2 puncte din oraş-pulberi sedimentabile icircn 5 puncte icircn oraşele Satu Mare Carei şi Tăşnad -ape de precipitaţii recoltate din 11 puncte acestea fiind amplasate pe icircntreg

teritoriul judeţului icircn special icircn zone limitrofe pentru urmărirea calităţii aerului influenţată de activitatea industrială a judeţelor vecine

2Poluantul analizat şi efectele saleAcidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui

component al mediului ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacţii chimice icircn atmosferă conducacircnd la modificarea pH-ului aerului precipitaţiilor şi chiar a solului Acidifierea mediului este datorată icircn principal depunerilor de emisii a trei poluanţi dioxidul de sulf dioxidul de azot şi de amoniac O parte din aceste emisii se depun pe sol fără a suferi modificări chimice iar altă parte se depun sub formă acidă Impactul acestor depuneri se manifestă mai ales la nivelul apelor de suprafaţă şi al vegetaţiei depinzacircnd de cantităţile depuse şi de natura solurilor

Prin acidifiere se icircntelege că poluanţii din aer icircn special oxizii de sulf oxizii de azot şi amoniacul sunt transformaţi icircn substanţe acide Aceşti poluanţi sunt deseori

transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei determinacircnd apariţia ploilor acide Ploile acide se manifestă la distanţă mare e la locul emiterii agentului poluant uneori şi la sute de kilometri

Acidifierea rămacircne o problemă importantă de mediu icircn icircntreaga Uniune Europeană rezolvarea ei presupunacircnd iniţiative coordonate icircn toate Statele Membre icircn toate sectoarele afectate

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant la nivel naţional reprezintă un element important icircn definirea impactului dezvoltării socioeconomice asupra mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediuluiDatele care evidenţiază emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele şi calcule de estimare prezentate icircn ldquoAtmospheric Emission Inventory Guidebook - 2000ldquo ndash ultimul ghid CORINAIR apărut

Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie icircn vederea aprecierii situaţiei Romacircniei icircn ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor ce-i revin pentru a adera la Uniunea EuropeanăRomacircnia este semnatară a Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi din anul 1999 Convenţia a fost ratificată de Parlamentul Romacircniei prin Legea 2712003 şi are ca principal obiectiv reducerea acidifierii eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic

In mod concret ţara noastră şi-a luat angajamentul ca icircn anul 2010 nivelul emisiilor să se icircncadreze icircn plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goumlteborg (figura 29 - 211)Indicatorii de mediu ce caracterizează fenomenul de acidifiere conform cadrului bdquoDriving ForcendashPressurendashStatendashImpactndashResponserdquo suntemisiile de substanţe acidifiante rarr indicatori de presiune asupra mediului (DPSIR)calitatea aerului ambiant ndash acidifiere rarr indicatori ce indică starea sau nivelul concentraţiilor poluanţilor din aer (DPSIR)depăşiri ale pragurilor critice rarr indicatori ce indică impactul asupra ecosistemelor (DPSIR)acorduri icircntre autorităţile publice şi sectoarele emiţătoare de gaze cu efect acidifiant prin care se angajează să obţină o reducere a acestora rarr indicatori care duc la reducerea presiunilor (DPSIR)

3EvoluţiaIn figura 211 este arătată evoluţia emiisiilor de amoniac Pentru anul 2004 se prognozează oscădere a cantităţii de amoniac de la 182 mii tone icircn anul 2003 la 135 mii tone icircn anul 2004

Cantităţile de NH3 emise conform inventarului de emisii se datorează icircn 97157 managementului dejecţiilor animale iar restul instalaţiilor de ardere neindustriale şi arderilor icircn industria de prelucrare Comparativ cu anul 2004 cantităţile de amoniac emise icircn atmosferă au crescut cu 808 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 defalcate pe activităţi sunt prezentate icircn tabelul nr311

cod subgrupa

nume subgrupaSO2 (Mg)

NOX (Mg)

NH3 (Mg)

0201Instalatii de ardere neindustriale 31880 22057 0306

0202 Instalatii rezidentiale 1010 123132 1404

0301Arderi in cazane turbine cu gaze şi motoare stationare

170008 90730 1898

0303 Procese cu contact 5161 7455 -

0402Procese in industria fontei şi otelului - - -

0406Procese in industria lemnului hartiei alimente bauturi

2000 1400

0505 Distributia benzinei - - -0506 Retea de distributie gaze - - -0601 Aplicarea vopselei - - -

0602Degresare curatare uscata şi electronice - - -

0701 Automobile 222669 609362 -

0702Autovehicule usoare marfa lt 35 t 63546 101893 -

0703Autovehicule grele marfa gt 35 t şi autobuze 23879 103594 -

0704Motorete şi motociclete lt 50 cm3 0621 0820 -

0902 Incinerarea deseurilor 0084 0137 -0910 Alte tratari ale deseurilor - - -

1005

Managementul dejectiilor animale referitor la compusii organici

- - 123293

1101Paduri de foioase neamenajate - - -

1102Paduri de conifere neamenajate - - -

1104 Fanete (pasuni) naturale - - -1106 Ape - - - Total subgrupe 2005 520858 1060581 126900 Total 2004 539964 1364749 116640

Evolutia fată de anul 2004 SCADE SCADE CRESTE

Tabel nr311 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 icircn judeţul Satu Mare-anul 2005

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Cu ajutorul prelevatorului cu trei canale a poluanţilor gazoşi icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr total de 5221 de măsurători dintre care s-au icircnregistrat depăşiri icircn număr de 8 din 562 de măsurători de NH3 112 din 1079 de măsurători de NO2 7 din 1106 de măsurători de SO2 136 din 2479 de măsurători de O3

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei determinacircnd apariţia ploilor acide Ploile acide se manifestă la distanţă mare e la locul emiterii agentului poluant uneori şi la sute de kilometri

Acidifierea rămacircne o problemă importantă de mediu icircn icircntreaga Uniune Europeană rezolvarea ei presupunacircnd iniţiative coordonate icircn toate Statele Membre icircn toate sectoarele afectate

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant la nivel naţional reprezintă un element important icircn definirea impactului dezvoltării socioeconomice asupra mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediuluiDatele care evidenţiază emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele şi calcule de estimare prezentate icircn ldquoAtmospheric Emission Inventory Guidebook - 2000ldquo ndash ultimul ghid CORINAIR apărut

Evaluarea acestor emisii constituie un instrument util pentru factorii de decizie icircn vederea aprecierii situaţiei Romacircniei icircn ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor ce-i revin pentru a adera la Uniunea EuropeanăRomacircnia este semnatară a Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distanţe lungi din anul 1999 Convenţia a fost ratificată de Parlamentul Romacircniei prin Legea 2712003 şi are ca principal obiectiv reducerea acidifierii eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic

In mod concret ţara noastră şi-a luat angajamentul ca icircn anul 2010 nivelul emisiilor să se icircncadreze icircn plafoanele prevăzute de Protocolul de la Goumlteborg (figura 29 - 211)Indicatorii de mediu ce caracterizează fenomenul de acidifiere conform cadrului bdquoDriving ForcendashPressurendashStatendashImpactndashResponserdquo suntemisiile de substanţe acidifiante rarr indicatori de presiune asupra mediului (DPSIR)calitatea aerului ambiant ndash acidifiere rarr indicatori ce indică starea sau nivelul concentraţiilor poluanţilor din aer (DPSIR)depăşiri ale pragurilor critice rarr indicatori ce indică impactul asupra ecosistemelor (DPSIR)acorduri icircntre autorităţile publice şi sectoarele emiţătoare de gaze cu efect acidifiant prin care se angajează să obţină o reducere a acestora rarr indicatori care duc la reducerea presiunilor (DPSIR)

3EvoluţiaIn figura 211 este arătată evoluţia emiisiilor de amoniac Pentru anul 2004 se prognozează oscădere a cantităţii de amoniac de la 182 mii tone icircn anul 2003 la 135 mii tone icircn anul 2004

Cantităţile de NH3 emise conform inventarului de emisii se datorează icircn 97157 managementului dejecţiilor animale iar restul instalaţiilor de ardere neindustriale şi arderilor icircn industria de prelucrare Comparativ cu anul 2004 cantităţile de amoniac emise icircn atmosferă au crescut cu 808 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 defalcate pe activităţi sunt prezentate icircn tabelul nr311

cod subgrupa

nume subgrupaSO2 (Mg)

NOX (Mg)

NH3 (Mg)

0201Instalatii de ardere neindustriale 31880 22057 0306

0202 Instalatii rezidentiale 1010 123132 1404

0301Arderi in cazane turbine cu gaze şi motoare stationare

170008 90730 1898

0303 Procese cu contact 5161 7455 -

0402Procese in industria fontei şi otelului - - -

0406Procese in industria lemnului hartiei alimente bauturi

2000 1400

0505 Distributia benzinei - - -0506 Retea de distributie gaze - - -0601 Aplicarea vopselei - - -

0602Degresare curatare uscata şi electronice - - -

0701 Automobile 222669 609362 -

0702Autovehicule usoare marfa lt 35 t 63546 101893 -

0703Autovehicule grele marfa gt 35 t şi autobuze 23879 103594 -

0704Motorete şi motociclete lt 50 cm3 0621 0820 -

0902 Incinerarea deseurilor 0084 0137 -0910 Alte tratari ale deseurilor - - -

1005

Managementul dejectiilor animale referitor la compusii organici

- - 123293

1101Paduri de foioase neamenajate - - -

1102Paduri de conifere neamenajate - - -

1104 Fanete (pasuni) naturale - - -1106 Ape - - - Total subgrupe 2005 520858 1060581 126900 Total 2004 539964 1364749 116640

Evolutia fată de anul 2004 SCADE SCADE CRESTE

Tabel nr311 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 icircn judeţul Satu Mare-anul 2005

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Cu ajutorul prelevatorului cu trei canale a poluanţilor gazoşi icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr total de 5221 de măsurători dintre care s-au icircnregistrat depăşiri icircn număr de 8 din 562 de măsurători de NH3 112 din 1079 de măsurători de NO2 7 din 1106 de măsurători de SO2 136 din 2479 de măsurători de O3

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

Cantităţile de NH3 emise conform inventarului de emisii se datorează icircn 97157 managementului dejecţiilor animale iar restul instalaţiilor de ardere neindustriale şi arderilor icircn industria de prelucrare Comparativ cu anul 2004 cantităţile de amoniac emise icircn atmosferă au crescut cu 808 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 defalcate pe activităţi sunt prezentate icircn tabelul nr311

cod subgrupa

nume subgrupaSO2 (Mg)

NOX (Mg)

NH3 (Mg)

0201Instalatii de ardere neindustriale 31880 22057 0306

0202 Instalatii rezidentiale 1010 123132 1404

0301Arderi in cazane turbine cu gaze şi motoare stationare

170008 90730 1898

0303 Procese cu contact 5161 7455 -

0402Procese in industria fontei şi otelului - - -

0406Procese in industria lemnului hartiei alimente bauturi

2000 1400

0505 Distributia benzinei - - -0506 Retea de distributie gaze - - -0601 Aplicarea vopselei - - -

0602Degresare curatare uscata şi electronice - - -

0701 Automobile 222669 609362 -

0702Autovehicule usoare marfa lt 35 t 63546 101893 -

0703Autovehicule grele marfa gt 35 t şi autobuze 23879 103594 -

0704Motorete şi motociclete lt 50 cm3 0621 0820 -

0902 Incinerarea deseurilor 0084 0137 -0910 Alte tratari ale deseurilor - - -

1005

Managementul dejectiilor animale referitor la compusii organici

- - 123293

1101Paduri de foioase neamenajate - - -

1102Paduri de conifere neamenajate - - -

1104 Fanete (pasuni) naturale - - -1106 Ape - - - Total subgrupe 2005 520858 1060581 126900 Total 2004 539964 1364749 116640

Evolutia fată de anul 2004 SCADE SCADE CRESTE

Tabel nr311 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 icircn judeţul Satu Mare-anul 2005

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Cu ajutorul prelevatorului cu trei canale a poluanţilor gazoşi icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr total de 5221 de măsurători dintre care s-au icircnregistrat depăşiri icircn număr de 8 din 562 de măsurători de NH3 112 din 1079 de măsurători de NO2 7 din 1106 de măsurători de SO2 136 din 2479 de măsurători de O3

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

0702Autovehicule usoare marfa lt 35 t 63546 101893 -

0703Autovehicule grele marfa gt 35 t şi autobuze 23879 103594 -

0704Motorete şi motociclete lt 50 cm3 0621 0820 -

0902 Incinerarea deseurilor 0084 0137 -0910 Alte tratari ale deseurilor - - -

1005

Managementul dejectiilor animale referitor la compusii organici

- - 123293

1101Paduri de foioase neamenajate - - -

1102Paduri de conifere neamenajate - - -

1104 Fanete (pasuni) naturale - - -1106 Ape - - - Total subgrupe 2005 520858 1060581 126900 Total 2004 539964 1364749 116640

Evolutia fată de anul 2004 SCADE SCADE CRESTE

Tabel nr311 Emisiile totale de SO2 NOx şi NH3 icircn judeţul Satu Mare-anul 2005

Din datele de calitate ale aerului obţinute din reţeaua de monitorizare rezultă o uşoară icircmbunătăţire a calităţii aerului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale precum şi intensificării activităţii agenţiilor de protecţia mediului (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii aerului) Cu ajutorul prelevatorului cu trei canale a poluanţilor gazoşi icircn cursul anului 2005 s-au efectuat un număr total de 5221 de măsurători dintre care s-au icircnregistrat depăşiri icircn număr de 8 din 562 de măsurători de NH3 112 din 1079 de măsurători de NO2 7 din 1106 de măsurători de SO2 136 din 2479 de măsurători de O3

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

NH3NO2

SO2O3

Nr

dep

asiri

200

5

Nr

tota

l mas

200

5

Nr

dep

asiri

200

4

Nr

totm

as 2

004

0

500

1000

1500

2000

2500

Nr depasiri 2005

Nrtotal mas 2005

Nr depasiri 2004

Nrtotmas 2004

Fig 374 Variaţia numărului depăşirilor la poluanţi gazoşi comparativ icircntre 2004 şi 2005S-au icircnregistrat 8 depăşiri amoniac icircn lunile de vară

S-au icircnregistrat şi precipitatii cu caracter predominant alcalin şi incarcari ionice in general ridicate in zonele afectate de transportul eolian de pulberi in suspensie si gaze valoarea cea mai crescută fiind de 760Concentraţiile ridicate de sulfaţi şi cloruri determină acidifierea apelor de precipitaţii cele de amoniu determină alcalinizarea acestora ambele procese avacircnd efecte negative asupra vegetaţiei apelor solurilor şi construcţiilor

4Concluzii şi recomandări

Zona critică sub aspectul calităţii atmosferei este cea de la groapa de gunoi a mun Satu Mare unde se semnalează mai ales icircn perioada de vară depăşiri la indicatorul amoniac datorită temperaturilor ridicate de peste 300C care determină descompunerea materiilor organice Amplasamentul necorespunzător icircn intravilanul oraşului a gropii de gunoi neselectarea deşeurilor industriale de cele menajere care mai ales icircn perioadele cu temperaturi crescute determină fermentaţia anaerobă a acestora creează disconfort aşezărilor umane care sunt situate la cca 150-200 m de rampăEste necesar proiectarea unui astfel de sistem de control al calităţii aerului care să aibă obiectivele foarte bine stabilite să urmărească obiectivele programului de supraveghere precum şi natura şi mărimea erorilor care pot fi tolerate Icircn acest sens pentru a evita apariţia erorilor repetate icircn spaţiu şi timp pe o suprafaţă dată ar fi necesară proiectarea

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006

unei astfel de reţele de măsurători continue independente de factorul uman care prin monitorizare permanentă să furnizeze informaţii punctuale despre starea aerului Icircn acest sens este de mare ajutor dotarea fiecărui APM cu staţii automate de monitorizare prin cacircştigarea proiectului Phare de către MMGA Astfel APM Satu Mare va fi dotată cu o staţie de monitorizare de fond urban care va fi pusă icircn funcţiune icircn cursul anului 2006